Sunteți pe pagina 1din 17

1. MEMORIU TEHNIC 1.1 Introducere Beneficiarul prezentei lucrri l constituie Primria Sectorului 6 Bucureti.

. Obiectul l reprezint realizarea auditului energetic i eliberarea certificatului energetic pentru blocul A18, din Aleea Potaisa nr. 7, sector 6, Bucureti Principalele reglementari utilizate: Metodologia de calcul a performanei energetice a cldirilor expertizate energetic. Mc 001/1-2007; Ordonana de Urgenta a Guvernului nr.18/2009. auditul energetic al cladirilor, studiul de fezabilitate aferent.

In cadrul lucrarii s-a elaborat documentatia tehnica cuprinzand:

Cele doua categorii de documentatie se elaboreaza pentru fiecare bloc in parte. Prima documentatie cuprinde: expertizarea tehnica a blocului unde se identifica toate caracteristicile geometrice si tehnice ale cladirii analizate pe parte de constructie si pe parte de instalatii interioare; evaluarea performantei energetice a cladirii analizate; certificatul energetic al cladirii este un document oficial, stampilat si semnat de un auditor energetic atestat; raportul de audit energetic care cuprinde descrierea sumara a solutiilor si pachetelor de solutii de reabilitare termica si valorile asociate ale investitiilor necesare si beneficiile energetice corespunzatoare.

Auditul Energetic al unei cldiri urmrete identificarea principalelor caracteristici termice i energetice ale construciei i ale instalaiilor aferente acesteia i stabilirea, din punct de vedere tehnic i economic a soluiilor de reabilitare i modernizare termic i energetic a construciei i instalaiilor aferente acesteia, pe baza rezultatelor obinute din activitatea de analiz termic i energetic a cldirii. Certificatul de performan energetic al unei cldiri urmrete declararea i afiarea performanei energetice a cldirii, prezentat ntr-o form sintetic unitar, cu detalierea principalelor caracteristici ale construciei i instalaiilor aferente acesteia, rezultate din analiza termic i energetic. Nu va trebui neglijat faza ulterioar execuiei lucrrilor constnd n monitorizarea rezultatelor msurate pe parcursul a cel puin dou sezoane de nclzire, faz care trebuie s se desfoare conform unui program i unei metodologii prestabilite i care trebuie realizat cu participarea echipei de auditori energetici i proiectani. 1.2 Elemente caracteristice privind amplasarea cldirii n mediul construit Blocul a fost construit pe baza unui proiect tip ntocmit de IPCT Bucureti n anul 1972. Cldirea adpostete 60 apartamente din care: - apartament cu o camer: 4; - apartamente cu dou camere: 16

- apartamente cu trei camere: 40; Blocul are regim de nlime S+P+4E. n modelul fizic pentru calculul termotehnic este considerat cu placa pe sol. Casa scrii face legtura ntre parter, subsol i teras. Casa scrii este delimitat spre exterior de suprafee vitrate cu orientare la N cu tmplrie metalic. Amplasamentul construciei este definit de urmtoarele elemente caracteristice: - face parte din zona climatic II conform hrii de zonare climatic a Romniei, fig A1 din SR1907-1 sau anexa D din C107/3-2005. -orientarea fa de punctele cardinale: axa longitudinal a blocului are orientare E-V, cu intrarea pe faada N; - zona eolian II conform hrii de ncadrare a teritoriului n zone eoliene, fig. 4 din SR 19007-1; - poziia fa de vnturile dominante: amplasament adpostit pentru faade; - amplasament fa de cldirile nvecinate: vezi planul de situaie; - categoria de importan a construciei conform HGR nr. 766/1997, anexa3: C (construcie de importan normal); - clasa de importan conform P100-92, Tabel 5.1: (construcie de importan normal) categoria d, grupa A3; - zona seismic: Bucureti, ag = 0,24; perioada de col Tc = 1,6 s (conform P100-1/2006) Cod de Proiectare seismic Partea 1. Prevederi de proiectare pentru cldiri); - adncimea minim de nghe: 90 cm, conform hrii din STAS 6054-85. 1.3. Elemente de alctuire arhitectural n prezent cldirea este locuit i ndeplinete funciunile pentru care a fost construit. Anvelopa cldirii Protecia termic a faadei este asigurat de panouri mari integral prefabricate de 25 cm grosime, care contin termoizolatie din vata minerala, cu grosimea de 3 cm. Tmplria exterioar de la ferestre este : - cu rame de lemn, cuplate, cu 2 foi de geam de 3mm grosime, n stare degradat proportie 50%; - cu tmplrie din profil PVC i geam termoizolant. Izolaia termic a terasei este asigurat de un strat de vata minerala cu grosimea medie de 3,6 cm, cu proprieti termice compromise din cauza infiltraiilor de ap. Au fost necesare intervenii la hidroizolaia terasei, care a fost refacuta pe portiuni. Ultima portiune fiind refacuta in anul 2003. Blocul are balcoane, inchise nchise cu profile laminate i geam obinuit, in proportie de 95%, prin urmare, pierderile de cldur prin infiltraie i prin deschiderea uilor de la balcon sunt micorate. Uile balcoanelor au tmplria din lemn, cuplat, cu 2 foi de geam obinuit si tmplrie din metal (procent 50%). 1.4. Structura de rezisten a cldirii Infrastructura: fundaii continue din beton (cuzinei din beton armat i tlpi din beton simplu), pereii subsolului sunt din beton armat turnat monolit.

Suprastructura: este realizat din stlpi i planee din beton armat monolit i nchideri cu panouri mari integral prefabricate. Zidurile principale au grosimea de 25 cm, iar compartimentrile interioare din zidrie sunt de 14 cm. 1.5 Instalaiile 1.5.1. Instalaia de nclzire centrala Cladirea este prevazuta cu instalatii de incalzire centrala, cu agent termic apa calda 95/75C. Distributia agentului termic se realizeaza printr-un sistem bitubular cu distributie inferioara(amplasat la demisolul blocului) si coloane verticale care strabat planseele. Coloanele sunt montate mascat si dezaerisirea instalatiei se face cu un inel de retea de aerisire la ultimul nivel si un vas de aerisire cu golire. La baza coloanelor nu exista robinete de inchidere si golire. Atat coloanele de incalzire cat si conductele de distributie din demisol prezinta un grad moderat de uzura si au suferit de-a lungul timpului diverse reparatii/interventii locale. Izolatia termica a conductelor de distributie este deteriorata parial. Corpurile statice din incaperi sunt radiatoare din fonta STAS 7364 in proporie de 40 %, restul fiind din oel, aluminiu precum i coloane nclzitoare. In spatiile comune sunt prevazute 5 corpuri de nclzire pe fiecare scar. Radiatoarele din fiecare apartament sunt prevazute cu robinete termostatice i repartitoare de costuri, excepie fcnd 2 apartamente.. Agentul termic este furnizat de catre punctul termic local. Reteaua termica,de la punctul termic la blocul analizat (* conducte de incalzire, apa calda de consum) este ingropata in canal termic. Racordul de la sursa de cldura pentru instalatia de incalzire este de 89x3,5. Blocul are contor pentru masurarea consumului de cladura pentru nclzire. 1.5.2. Instalatii sanitare Cladirea este prevazuta cu instalatii sanitare aferente bailor si bucatariilor. Baile si bucatariile au fost dotate cu urmatoarele tipuri de obiecte sanitare : - lavoar din portelan sanitar,ventil de scurgere pentru lavoar Dn 1 - cada de baie din fonta emailata, ventil de scurgere, baterie amestecata cu dus flexibil pentru baie Dn - closet din portelan sanitar, rezervor de closet montat la inaltime, capac cu rama din material plastic ; - spalator cu picurator, cu ventil de scurgere Dn 1 , sifon de scurgere pentru spalator tip butelie, batere amestecatoare stativa. Alimentarea cu apa rece a blocului, din reteaua de distributie stradala se face printr-un bransament din teava de otel zincata 21/2 Alimentarea cu apa calda a blocului se face prin acelasi canal termic in care sunt montate si conductele de agent termic. Racordul de apa calda al blocului a fost realizat din teava de otel zincata 21/2 in bloc sunt 180 puncte de consum apa calda. Distributia interioara a conductelor de alimentare cu apa calda se face la planseul demisolului tehnic , iar alimentarea coloanelor de apa rece si calda se face prin ramificatii ale distributiei coloanelor de apa calda. Consumul de apa calda este contorizat la nivel de bloc si la nivelul obiectelor sanitare (n proporie de 90%).

2. FIA DE ANALIZ TERMIC A CLADIRII Cldirea: Bl.A18 Adresa: Aleea Potaisa nr. 7, sector 6, Bucureti Proprietar: Asociatie proprietari

Categoria cldirii: X locuine birouri spital comer hotel autoriti locale / guvern coal cultur alt destinaie: cmin centru plasament copii Tipul cldirii: individual niruit X bloc tronson de bloc Zona climatic n care este amplasat cldirea: II Regimul de nlime al cldirii: S+P+4E Anul construciei: 1972 Proiectant / constructor: Proiect Bucuresti (proiect tip IPCT) Structura constructiv: zidrie portant cadre din beton armat perei structurali din beton armat X stlpi i grinzi diafragme din beton armat schelet metalic Existena documentaiei construciei i instalaiei aferente acesteia: x partiu de arhitectur pentru fiecare tip de nivel reprezentativ, x seciuni reprezentative ale construciei , detalii de construcie, x planuri pentru instalaia de nclzire interioar, x schema coloanelor pentru instalaia de nclzire interioar, x planuri pentru instalaia sanitar, Gradul de expunere la vnt: adpostit X moderat adpostit liber expus (neadpostit) Starea subsolului cldirii: X Uscat cu acces la instalaii, Uscat, dar fr posibilitate de acces la instalaia comun, Subsol inundat / inundabil (posibilitatea de refulare a apei din canalizarea exterioar), Plan de situatie Cu indicarea orientarii fata de punctele cardinale

Identificarea structurii constructive a cldirii n vederea apV.Mihailescurecierii principalelor caracteristici termotehnice ale elementelor de construcie din componena anvelopei cldirii: tip, arie, straturi, grosimi, materiale, puni termice:

N
Aleea Potaisa nr.7, blA18

Perei exteriori opaci:

Nr. crt. Strat Conductivitate l (W/m*K) Tencuiala interioara beton vata minerala beton Tencuiala exterioara

alctuire:
Perete exterior N,S, E si V Grosime d (m) Rezistenta termica R (W/m2*K) 0,125 Corectii (-) Rezistenta termica corectata R (W/m2*K) 0,125 1,03 1,03 1,3 1,03 1,1 0,028 0,056 0,577 0,039 0,029 0,042 corectata 0,896 20,000 final 0,717 0,8 Coef punti (%) Coef reducere (-)

1 2 3 4 5

0,7 1,74 0,04 1,74 0,93

0,02 0,1 0,03 0,07 0,03 0,25

0,029 0,057 0,750 0,040 0,032 0,042 in camp 1,076

Rezistenta termica

PE 1 2 3 4

Descriere Est Vest Nord Sud

Arie [m] 149 149 701,3 699

Aria total a pereilor exteriori opaci [m]: 1698,3 Stare: bun,


condens,

X pete X tencuial

czut parial / total,

igrasie, Starea finisajelor:

bun,

var culoare cenuie,

Tipul i culoarea materialelor de finisaj: tencuieli din

Perei ctre spaii anexe (casa scrilor, spaii tehnice etc.):


Perete interior spre casa scarii Nr. crt. Strat Conductivitate l (W/m*K) Tencuiala interioara Diafragma beton armat Tencuiala exterioara Grosime d (m) Rezistenta termica R (W/m2*K) 0,125 1 2 3 0,7 1,74 0,7 0,01 0,12 0,01 0,0142 0,069 0,0142 0,125 Rezistenta termica 0,14 in camp 0,348 corectata 1,03 1,1 1,03 Corectii (-) Rezistenta termica corectata R (W/m2*K) 0,125 0,0138 0,063 0,0138 0,084 final 0,34 0,31 20 0,9 Coef punti (%) Coef reducere (-)

Aria total a pereilor ctre casa scrilor [m]: 726,8 Volumul de aer din casa scrilor [m]: 923,4
Planeu peste subsol:
Nr. crt. Planseu peste subsol casa scarii Rezistenta Rezistenta termica Grosime termica Corectii corectata d (m) 0,04 0,1 0,12 0,16 0,42 R (W/m2*K) 0,167 1 2 3 4 Mozaic Sapa beton BCA Beton armat 1,16 1,62 0,34 1,74 0,034 0,062 0,353 0,092 0,084 Rezistenta termica in camp 0,792 1,030 1,030 1,030 1,100 (-) R (W/m2*K) 0,167 0,033 0,060 0,343 0,084 0,084 corectata 0,771 final 0,694 10,000 0,9 Coef punti (%) Coef reducere (-)

Strat

Conductivitate l (W/m*K)

Aria total a planeului peste subsol [m]: 789,4 Volumul de aer din subsol [m]: 1973,5
Teras / acoperi:

necirculabil,

Tip: Stare: X uscat,

circulabil, X bun, umed

X deteriorat,

Ultima reparaie: 2 5 ani,

< 1 an, X > 5 ani

1 2 ani

Nr. crt.

Strat

Conductivitat e l (W/m*K)

Grosim e d (m) 0,100 0,004 0,200 0,003 0,036 0,002 0,180 0,020 0,445

Terasa Rezistenta termica R (W/m2*K) 0,042 0,057 0,024 0,123 0,018 0,900 0,012 0,103 0,029 0,125 in camp 1,433

Corectii (-) 1,000 1,000 1,000 1,000 1,150 1,000 1,100 1,030

Rezistenta termica corectata R (W/m2*K) 0,042 0,057 0,024 0,123 0,018 0,783 0,012 0,094 0,028 0,125 corectata 1,305

Coef punti (%)

Coef reducere (-)

1 2 3 4 5 6 7 8

Dale beton Panza bituminoasa Sapa de egalizare Hidroizolatie termoizolatie Bariera de vapori Placa beton armat Tencuiala interioara

1,740 0,170 1,620 0,170 0,040 0,170 1,740 0,700

10,000 final 1,175

0,900

Rezistenta termica

Aria total a terasei [m]: 789,4 Materiale finisaj: dale beton;


Starea acoperiului peste pod: nu este cazul Bun, Acoperi spart / neetan la aciunea ploii sau a zpezii;
FE / / UE 1. 2. 3 4

Ferestre / ui exterioare:
Descriere Ferestre cu geam termorezistent Ferestre Usi Usi metalice Arie [m] 185,3-N 156,7 - S 185,3 N 156,7 - S 37,4-S 14,8 N (UI) 37,4 - S Tipul tmplriei PVC 3 camere Lemn Lemn Metalica Prezen oblon (i / e) -

Starea tmplriei: fr msuri de etanare, X cu garnituri de etanare, cu msuri speciale de etanare;

bun

evident neetan

Elementele de construcie mobile din spaiile comune: ua de intrare n cldire: Ua este prevzut cu sistem automat de nchidere i sistem de siguran (interfon, cheie), x Ua nu este prevzut cu sistem automat de nchidere, dar st nchis n perioada de neutilizare,

Ua nu este prevzut cu sistem automat de nchidere i este lsat frecvent deschis n perioada de neutilizare, ferestre de pe casa scrilor: starea geamurilor, a tmplriei i gradul de etanare: X Ferestre / ui n stare bun i prevzute cu garnituri de etanare, Ferestre / ui n stare bun, dar neetane, Ferestre / ui n stare proast, lips sau sparte,

Caracteristici ale spaiului nclzit: Aria util a pardoselii spaiului nclzit [m]: 3493,1 Volumul spaiului nclzit [m]: 8733 nlimea medie liber a unui nivel [m]: 2,5 Gradul de ocupare al spaiului nclzit / nr. de ore de funcionare a instalaiei de nclzire: 24 h Adncimea medie a pnzei freatice: Ha = 10 m; nlimea medie a subsolului fa de cota terenului sistematizat [m]: 2,5 Perimetrul pardoselii subsolului cldirii [m]: 183 Instalaia de nclzire interioar: Sursa de energie pentru nclzirea spaiilor: Surs proprie, cu combustibil: 5 CT pe gaz Central termic de cartier X Termoficare punct termic central Termoficare punct termic local Alt surs sau surs mixt: Tipul sistemului de nclzire: nclzire local cu sobe, X nclzire central cu corpuri statice, nclzire central cu aer cald, nclzire central cu planee nclzitoare, Alt sistem de nclzire: Date privind instalaia de nclzire interioar cu corpuri statice: Tip distribuie a agentului termic de nclzire: x inferioar, superioar, mixt Necesarul de cldur de calcul [kW]: 471 Elemente de reglaj termic i hidraulic (la nivelul corpurilor statice): X Corpurile statice sunt dotate cu armturi de reglaj i acestea sunt funcionale, Corpurile statice sunt dotate cu armturi de reglaj, dar cel puin un sfert dintre acestea nu sunt funcionale, Corpurile statice nu sunt dotate cu armturi de reglaj sau cel puin jumtate dintre armturile de reglaj existente nu sunt funcionale, Starea instalaiei de nclzire interioar din punct de vedere al depunerilor: Corpurile statice au fost demontate i splate / curate n totalitate dup ultimul sezon de nclzire, Corpurile statice au fost demontate i splate / curate n totalitate nainte de ultimul sezon de nclzire, dar nu mai devreme de trei ani, X Corpurile statice au fost demontate i splate / curate n totalitate cu mai mult de trei ani n urm, Armturile de separare i golire a coloanelor de nclzire:

Coloanele de nclzire sunt prevzute cu armturi de separare i golire a acestora, funcionale, X Coloanele de nclzire nu sunt prevzute cu armturi de separare i golire a acestora sau nu sunt funcionale,

Date privind instalaia de ap cald de consum: Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum: X Surs proprie, cu: 5 CT cu combustibil gazos Central termic de cartier X Termoficare punct termic central Termoficare punct termic local Alt surs sau surs mixt: energie electric

Tipul sistemului de preparare a apei calde de consum: X Din surs centralizat, X Central termic proprie - 5 CT cu combustibil gazos Boiler cu acumulare, Preparare local cu aparate de tip instant a.c.m., Preparare local pe plit, Numrul de obiecte sanitare - pe tipuri : Lavoar 60 Spltor 60 Cad de baie - 60 Rezervor WC - 60 Alte informaii: - date privind starea armturilor i conductelor de a.c.m.: pierderi de fluid - nu, puncte de consum acm cu pierderi nu este cazul - temperatura apei reci din localitatea n care este amplasat cldirea: 10 oC Informaii privind instalaia de climatizare: Informaii privind instalaia de iluminat: La interiorul apartamentelor sunt folosite becuri incandescente si fluorescente. Pe casa scrii exista cate 6 becuri de 40 W pe fiecare scara.
3. RAPORT DE AUDIT ENERGETIC 3.1 Coninutul auditului energetic 3.1.1 Expertizarea cldirii existente i a cldirii de referin Metodologia prevzut de reglementrile tehnice n vigoare se utilizeaz la stabilirea/verificarea performanei energetice a cldirii n vederea elaborrii certificatului de performan energetic a cldirii precum i la analiza termic i energetic, respectiv ntocmirea auditului energetic al cldirii care urmeaz a fi modernizat din punct de vedere termic i energetic. Prezentm n continuare, pentru o mai bun nelegere a termenilor utilizai, definiia lor conform cu Metodologia de calcul a Performanei energetice a cldirilor, indicativ MC 001 / 1 2006: Cldire: ansamblu de spaii cu funciuni precizate, delimitat de elementele de construcie care alctuiesc anvelopa cldirii, inclusiv instalaiile aferente, n care energia este utilizat pentru asigurarea confortului higrotermic interior. Termenul cldire definete att cldirea n ansamblu, ct i pri ale acesteia, care au fost proiectate sau modificate pentru a fi utilizate separat.

Anvelopa cldirii: Totalitatea suprafeelor elementelor de construcie perimetrale, care delimiteaz volumul interior (nclzit) al unei cldiri, de mediul exterior sau de spaii neclzite din exteriorul cldirii. Performana energetic a cldirii (PEC) - energia efectiv consumat sau estimat pentru a rspunde necesitilor legate de utilizarea normal a cldirii, necesiti care includ n principal: nclzirea, prepararea apei calde de consum, rcirea, ventilarea i iluminatul. Performana energetic a cldirii se determin conform unei metodologii de calcul i se exprim prin unul sau mai muli indicatori numerici care se calculeaz lundu-se n considerare izolaia termic, caracteristicile tehnice ale cldirii i instalaiilor, proiectarea i amplasarea cldirii n raport cu factorii climatici exteriori, expunerea la soare i influena cldirilor nvecinate, sursele proprii de producere a energiei i ali factori, inclusiv climatul interior al cldirii, care influeneaz necesarul de energie. Analiz termic i energetic a cldirii - Operaiune prin care se identific principalele caracteristici termice i energetice ale construciei i ale instalaiilor aferente acesteia si determinarea consumurilor anuale de energie pentru nclzirea spaiilor, ventilare / climatizare, ap cald de consum i iluminat. Audit energetic al unei cldiri - Procedur sistematic de obinere a unor date despre profilul consumului energetic existent al unei cldiri, de identificare i de cuantificare a msurilor pentru realizarea unor economii de energie, precum i de raportare a rezultatelor. Raport de audit energetic - Document tehnic care conine descrierea modului n care a fost efectuat auditul, a principalelor caracteristici termice i energetice ale cldirii, a msurilor propuse de modernizare energetic a cldirii i instalaiilor interioare aferente acesteia, precum i a principalelor concluzii referitoare la msurile eficiente din punct de vedere economic. Cldire de referin - cldire avnd n principiu aceleai caracteristici de alctuire ca i cldirea real i n care se asigur utilizarea eficient a energiei Cost al unitii de energie economisit - Costul unitii de energie obinut prin modernizare energetic a cldirii, determinat ca raport ntre valoarea investiiei datorat aplicrii unei msuri sau pachet de msuri de modernizare energetic i economia de energie realizat prin implementarea acesteia pe durata de via a msurii de modernizare energetic Consum normal de energie -Consumul de energie termic/electric n scopul realizrii strii de confort termic Evaluarea performanelor energetice ale unei cldiri se refer la determinarea nivelului de protecie termic al cldirii i a eficienei energetice a instalaiilor de nclzire interioar, de ventilare / climatizare, de preparare a apei calde de consum i de iluminat. Determinarea performanelor energetice i a consumului anual de energie al cldirii pentru nclzirea spaiilor, apa cald de consum, ventilare / climatizare i iluminat se realizeaz n conformitate cu prile I i II ale Metodologiei, innd seama i de datele obinute prin activitatea de investigare preliminar a cldirii i const n: - Determinarea rezistenelor termice corectate ale elementelor de construcie din componena anvelopei cldirii (Metodologie de calcul al performanei energetice a cldirilor partea I-a), - Determinarea parametrilor termodinamici caracteristici spaiilor nclzite i nenclzite ale cldirii (Metodologie de calcul al performanei energetice a cldirilor partea I-a), inclusiv a necesarului de cldur / frig i a temperaturii interioare pe timp de var fr climatizare (Metodologie de calcul al performanei energetice a cldirilor partea a-II-a), - Determinarea consumului anual de energie, total i specific (prin raportare la aria util a spaiilor nclzite, Anc), pentru nclzirea spaiilor, la nivelul sursei de energie a cldirii (Metodologie de calcul al performanei energetice a cldirilor partea a II-a): - Determinarea consumului anual de energie, total i specific (prin raportare la aria util a spaiilor nclzite, Anc), pentru ventilare climatizare, la nivelul sursei de energie a cldirii:

- determinarea necesarului anual de cldur i frig (sensibil i latent) al spaiilor din principalele zone energetice ale cldiri (Metodologie de calcul al performanei energetice a cldirilor partea a II-a), - determinarea consumului anual de energie electrica i termic pentru asigurarea condiiilor de confort termic (cldur i frig) aferent cldirilor dotate cu sisteme locale (pompe de cldur) i a Performanei Energetice a Cldirii (Metodologie de calcul al performanei energetice a cldirilor partea a II-a). - Determinarea consumului anual de energie, total i specific (prin raportare la aria util a spaiilor nclzite, Anc), pentru iluminatul artificial, la nivelul sursei de energie a cldirii. - determinarea necesarului de energie electric din principalele zone energetice ale cldirii, - determinarea consumului anual de energie electric pentru asigurarea condiiilor de confort interior (iluminat) aferent cldirilor i a Performanei Energetice a Cldirii. - Determinarea consumului anual de energie, total i specific (prin raportare la aria util a spaiilor nclzite, Anc), pentru apa cald de consum, la nivelul sursei de energie a cldirii. - determinarea necesarului anual de ap cald de consum la nivelul punctelor de consum; - determinarea eficienei sistemului de producere / furnizare, distribuie i utilizare a apei calde de consum, - determinarea consumului anual de ap cald de consum i a consumului anual de energie pentru furnizarea apei calde de consum i a Performanei Energetice a Cldirii. - Determinarea consumului anual de ap cald de consum, total i specific (prin raportare la numrul de persoane normalizat i numrul de zile de utilizare dintr-un an), la nivelul sursei de energie a cldirii. 3.1.2. Elaborarea certificatului energetic Elaborarea certificatului de performan energetic al unei cldiri presupune parcurgerea urmtoarelor etape: - Evaluarea performanei energetice a cldirii n condiii normale de utilizare, pe baza caracteristicilor reale ale sistemului construcie instalaii aferente (nclzire, preparare / furnizare a apei calde de consum, ventilare i climatizare, iluminat artificial). - Definirea cldirii de referin ataat cldirii reale i evaluarea performanei energetice a acesteia. - ncadrarea n clase de performan energetic i de mediu a cldirii. - Notarea din punct de vedere energetic a cldirii. - ntocmirea certificatului de performan energetic al cldirii. Fiecare certificat de performan energetic va conine urmtoarele informaii privind construcia i instalaiile aferente acesteia: - Date privind evaluarea performanei energetice a cldirii (certificat faa) - Date privind evaluarea performanei energetice a cldirii (certificat verso): - Date tehnice privind cldirea i instalaiile aferente acesteia (anex): - Notarea din punct de vedere energetic a cldirii analizate i a cldiri de referin - Penalizri acordate cldirii certificate 3.2 Caracterizarea cldirii existente 3.2.1 Determinarea consumului anual normal de cldur pentru nclzire Calculul termotehnic al elementelor anvelopei este prezentat n capitolul 2, Fia de analiz termic i energetic a cldirii. Aporturile interne de cldur (ca valoare medie zilnic) se determin funcie de numrul mediu de persoane aferent cldirii expertizate, astfel:

- numr persoane: 137 - flux termic ocupani: - flux termic apa cald: - flux termic preparare hran: - flux termic aparatur birou, casnic: - flux termic iluminat: - Suprafaa utila a spatiilor nclzite: 3493,1 m2 Valoarea medie zilnic a aporturilor interne de cldur: a = W/m2 Luna tiR [oC] 18,7 august 7 18,7 septembrie 7 18,7 octombrie 7 18,7 noiembrie 7 18,7 decembrie 7 18,7 ianuarie 7 18,7 februarie 7 18,7 martie 7 18,7 aprilie 7 18,7 mai 7 18,7 iunie 7 18,7 iulie 7 teR text [oC] [oC] 23,5 21, 3 2 19,9 16, 6 9 14,9 10, 2 8 5,2 10,1 0,2 6,27 -2,4 4,44 -0,1 6,51 10,3 4,8 7 15,3 11, 7 3 19,7 16, 3 7 22,5 20, 6 2 23,7 22 5 tCS [oC] 20,56 19,03 16,86 14,87 13,1 12,17 12,94 14,66 16,95 18,89 20,16 20,83

Durata sezonului de nclzire: Dz = 228 (zile) Rezistenta termica medie a anvelopei cldirii: 0.485 (m2K/W) Consumul anual pentru nclzire la branamentul cldirii: Qinc =523715 (kWh/an) Consumul de caldura anual specific pentru nclzire la branamentul cldirii: qinc =149,93 (kWh/m2/an) 3.2.2 Determinarea consumului anual normal de cldur pentru prepararea a.c.m. Consumul de cldura anual pentru prepararea apei calde la branamentul cldirii: Qacm = 143723 (kWh/an) Consumul de cldura anual specific pentru prepararea apei calde la branamentul cldirii: qacm = 41,14 (kWh/m2/an)

3.2.3 Determinarea consumului anual normal de cldur pentru iluminat Consumul de energie anual specific pentru iluminat la bransamentul cladirii: qil = 11,2 (kWh/m2/an) Consumul de energie anual pentru iluminat la bransamentul cladirii: Qil = 39123 (kWh/an) 3.3. Caracterizarea cldirii de referin Durata sezonului de incalzire: Dz = 222 (zile) Rezistenta termica medie a anvelopei cladirii: 0.595 (m2K/W) Consumul anual pentru incalzire la bransamentul cladirii: Qinc =384921 (kWh/an) Consumul de caldura anual specific pentru incalzire la bransamentul cladirii: qinc =110,2 (kWh/m2/an) 3.2.2 Determinarea consumului anual normal de cldur pentru prepararea a.c.m. Consumul de caldura anual pentru prepararea apei calde la bransamentul cladirii: Qacm = 180125 (kWh/an) Consumul de caldura anual specific pentru prepararea apei calde la bransamentul cladirii: qacm = 51,56 (kWh/m2/an) 3.2.3 Determinarea consumului anual normal de cldur pentru iluminat Consumul de energie anual specific pentru iluminat la bransamentul cladirii: qil = 11,2 (kWh/m2/an) Consumul de energie anual pentru iluminat la bransamentul cladirii: Qil = 39123 (kWh/an) 3.4 Descrierea soluiilor de reabilitare termica Auditul energetic s-a efectuat conform metodologiei de auditare energetica a cldirilor Mc-001. Prima activitate ntreprinsa in cadrul etapei de audit energetic a fost cea de analiza comparata efectuata asupra componentelor consumurilor de energie termica ale cldirii blocului. Aceasta analiza a condus la identificarea celor mai potrivite masuri de reabilitare a cldirii din punct de vedere energetic. Astfel, in cazul cldirii analizate, s-au identificat urmtoarele posibile soluii de reabilitare: a. Solutia 1 (S1) inlocuirea ferestrelor si usilor exterioare vechi, din lemn, cu ferestre si usi termoizolante. Prin adoptarea acestei solutii se obtine: - cresterea rezistentei termice a ferestrelor si usilor cladirii fata de situatia actuala; - reducerea infiltratiilor de aer rece prin neetanseitatile elementelor mobile; - imbunatatirea puntilor termice la contactul dintre tocul ferestrelor si usilor cu zidaria; n acest caz rezistena termic a ferestrelor si uilor noi este R= 0,51 m2K/W.

b. Solutia 2 (S2) reabilitarea din punct de vedere termic a terasei blocului: montarea peste suprafata exterioara a terasei a unui strat de polistiren extrudat de 10 cm grosime si protejarea la exterior a acestuia cu straturile de protectie mecanica si hidro corespunzatoare. n acest caz rezistena termic a terasei reabilitate este R= 4,39 m2K/W. c. Solutia 3 (S3) reabilitarea spatiului de intrare in cladire prin etansarea usilor de intrare (principala si secundara) si separarea celor doua spatii vindfang printr-o a doua usa termoizolanta prin care se intra in spatiul propriu zis al casei scarii si inlocuirea ferestrelor de pe casa scarii cu ferestre termoizolante; n acest caz rezistena termic a ferestrelor si uilor noi este R= 0,51 m2K/W. d. Solutia 4 (S4) izolarea termica a peretilor exteriori cu un strat de polistiren expandat de 10 cm grosime pe partea exterioara. Implementarea acestei solutii reprezinta o lucrare complexa care presupune: pregatirea suprafetei exterioare a blocului pentru aplicarea stratului de termoizolatie, aplicarea stratului de termoizolatie si tuturor straturilor aferente necesare pentru protectia mecanica si pentru aplicarea unui nou strat de tencuiala. Lucrarea necesita montare de schela si inlaturarea permanenta a materialelor rebut. n acest caz rezistena termic a pereilor exteriori este R= 3,083 m2K/W. e. Solutia 5 (S5) reabilitarea instalatiilor interioare centralizate pentru incalzirea spatiilor, livrarea apei calde si sistemului de iluminare interioara. Reabilitarea consta in: izolarea conductelor de distributie din subsol, montarea de robinete de separatie si golire la baza coloanelor de incalzire si de apa calda, spalarea corpurilor de incalzire si montarea de robinete termostatice si repartitoare de costuri pe fiecare din corpurile de incalzire din apartamente. f. Solutia 6 (S6) izolarea planseului peste subsol. Partea inferioara a planseului (tavanul subsolului) se va placa cu un strat de polistiren extrudat de 5 cm. Lucrarea implica sistemul de prindere al termoizolatiei de tavanul subsolului, protectia mecanica a termoizolatiei si finisarea tavanului subsolului. n acest caz rezistena termic a planeului reabilitat peste subsol este R= 2,841 m2K/W. 3.5. Analiza aspectelor energetice A doua activitate ntreprinsa in cursul acestei etape a reprezentat-o analiza efectelor energetice ale aplicrii fiecarei solutii mai sus prezentate. Aceasta analiza a presupus reevaluarea indicatorilor energetici de baza ai cladirii in fiecare varianta noua in parte. In principal este vorba de consumul anual de energie al cladirii care rezulta prin aplicarea fiecarei masuri, mai redus decat cel aferent situatiei actuale. Observnd efectele energetice ale diverselor soluii, s-au realizat 3 pachete de soluii, obtinute prin cuplarea a trei sau patru din soluiile prezentate: i. Pachetul 1 cuplarea tuturor celor 6 solutii de reabilitare propuse: S1 (completarea montarii de ferestre si usi exterioare termoizolante), S2 (izolarea termica a terasei), S3 (realizarea a 2 spatii vindfang la intrarea in casa scarii si montarea de ferestre termoizolante la etajul 9), S4 (izolarea termica a pereilor exteriori), S5 (reabilitarea instalatiilor interioare), si S6 (izolarea termica a planeului peste subsol); ii. Pachetul 2 cuplarea soluiilor de reabilitare propuse: S2 (izolarea termica a terasei), S3 (realizarea a 2 spatii vindfang la intrarea in casa scrii si montarea de ferestre termoizolante la etajul 9), S4 (izolarea termica a pereilor exteriori), S5 (reabilitarea instalatiilor interioare), si S6 (izolarea termica a planeului peste subsol); iii. Pachetul 3 cuplarea soluiilor de reabilitare propuse: S3 (realizarea a 2 spatii vindfang la intrarea in casa scrii si montarea de ferestre termoizolante la etajul 9), S4 (izolarea termica a pereilor exteriori), S5 (reabilitarea instalatiilor interioare), si S6 (izolarea termica a planeului peste subsol); Rezultate acestei a doua activitati sunt urmtoarele: Tabel 1

Varianta Cldirea reala S1 S2 S3 S4 S5 S6 P1 P2 P3 Cldirea de referina

Consum anual Economia anuala (kWh/an) (kWh/m2/an) (kWh/an) (%) 706021 202,11 0 676695 670036 695430 540421 636642 676663 365783 395109 431094 604169 193,7 191,82 199,08 154,7 182,25 193,7 104,7 113,11 123,41 172,96 29326 35985 10590 165600 69379 29358 340238 310912 274927 101852

Nota energetica 0 88,92 4,15 5,09 1,5 23,45 9,8 4,16 48,2 44 38,9 14,4 90,27 90.48 89,69 95,14 91,72 89,95 100 100 100 95,07

3.6. Analiza aspectelor economice A treia activitate ntreprinsa in cadrul acestei etape o reprezint analiza economica asupra implementrii soluiilor individuale propuse si a pachetelor de soluii propuse. Aceasta analiza presupune evaluarea: - costurilor de investitie a variantelor de reabilitare, - duratei de viata a variantelor de reabilitare, - economiile energetice datorate adoptarii variantelor de reabilitare. Tinand seama de costul specific al energiei termice se determina: - durata de recuperarea investitiei pentru fiecare varianta de reabilitare; - costul specific al energiei termice economisite; - reducerea procentuala a facturii la utilitatile de energie termica; Pentru o mai bun nelegere a termenilor prezentai n acest capitol i n anexa aferent acestuia, vom prezenta definiiile n conformitate cu metodologia Mc001. Msur de modernizare energetic - Intervenie asupra construciei i instalaiilor aferente acesteia, cu scopul reducerii consumului de energie al cldirii Durat de via a soluiei de modernizare - Durata de via estimat pentru soluia de modernizare analizat, pentru care parametrii considerai se pstreaz neschimbai fa de stadiul iniial, la momentul aplicrii soluiei respective Durat de recuperare a investiiei - Durata de recuperare a investiiei prin economiia realizat n urma reducerii consumului de energie datorat aplicrii msurilor de reabilitare/modernizare energetic Valoare net actualizat - Proiecia la momentul 0 a tuturor costurilor implicate de aplicarea unei msuri / soluii de modernizare energetic a cldirii, n funcie de rata de depreciere a monedei considerate sub forma deprecierii medii anuale i de rata medie anual a creterii costului energiei Cost al unitii de energie economisit - Costul unitii de energie obinut prin modernizare energetic a cldirii, determinat ca raport ntre valoarea investiiei datorat aplicrii unei msuri sau pachet de msuri de modernizare energetic i economia de energie realizat prin implementarea acesteia pe durata de via a msurii de modernizare energetic In analiza economica a variantelor de reabilitare s-au avut in vedere urmtoarele ipoteze i valori: - beneficiarul suport costul fr credit bancar - calculele economice se efectueaz n euro, considernd un curs de schimb de 4,3 lei/Eur

- costul specific al combustibilului este de c = 0,0567 Euro/kWh. - rata anual de cretere a costului cldurii f = 10%; - rata anual de depreciere a monedei (Euro) i = 5%; - indicatori de eficien utilizai la analiza comparativ a soluiilor: Durata de recuperare a investiiei, NR (ani) se obine din rezolvarea ecuaiei

C( m )

1+ f c E t =1 1 + i
NR

=0

Costul unitii de energie economisit prin implementarea proiectului de modernizare


N E Unde C(m) - costul investiiei aferente proiectului de modernizare energetic, [Euro]; N - durata de via estimat a soluiei de reabilitare (modernizare) energetic E - reprezint economia anual de energie estimat, obinut prin implementarea unei msuri de modernizare energetic, [kWh/an], Rezultatele acestei a treia activitati sunt urmtoarele (conform anexa 1): Tabel 2 Varianta Economia Cost Durata de Durata de Costul anuala aproximativ viata recuperare specific al investitie investitie economiei energetice (kWh/an) (Euro) (ani) (ani) (Euro/kWh) S1 29326 90800 15 26,8 0,2 S2 35985 63152 20 18.8 0,088 S3 10590 9350 15 11,5 0,059 S4 165600 135864 20 10.8 0,041 S5 69379 3842 20 1 0,0033 S6 29358 41838 20 16.5 0,071 P1 340238 344846 15 12.8 0,067 P2 310912 254046 15 10.5 0,054 P3 274927 190894 15 9.5 0,046 3.7 Concluzii Analizele energetice si economice prezentate in tabelele 1 si 2 pun in evidenta calitatile diferitelor solutii de reabilitare. Astfel: - Varianta de reabilitare S1 implica un cost de 90800 Euro si se recupereaza in circa 26,8 ani, aceasta perioada de recuperare fiind cea mai mare. - Varianta de reabilitare S2 implica un cost de 63152 Euro si se recupereaza in circa 18,8 ani, aceasta fiind o perioada de recuperare foarte mare. - Varianta de reabilitare S3 implica un cost scazut de circa 9350 Euro si se recupereaza in circa 11,5 ani. Cu toate ca se opereaza indirect asupra spatiului incalzit totusi influenta este importanta deoarece aceasta influenta asupra casei scarii se transmite spre spatiile incalzite prin suprafata mare a peretilor interiori. - Varianta de reabilitare S4 implica un cost de 135864 Euro si se recupereaza in circa 10,8 ani, aceasta fiind o perioada de recuperare buna. - Varianta de reabilitare S5 implica un cost de circa 3842 Euro si se recupereaza in circa 1 an, aceasta fiind o perioada de recuperare foarte buna. Au fost cuantificate investitiiile in instalatiile de incalzire, de livrare a apei calde si de iluminat din subsolul cladirii consecintele energetice fiind apreciabile. e= energetic (sau costul unui kWh economisit), e [Euro/kWh] C( m )

Varianta de reabilitare S6 implica un cost de circa 41838 Euro si se recupereaza in circa 16,5 ani, aceasta fiind o perioada de recuperare mare. Varianta de reabilitare P1. Este pachetul maximal din punct de vedere al investitiei, care se recupereaza in 12,8 ani. Cu acest pachet consumul specific de caldura pentru incalzirea spatiilor rezulta de 72,21 kWh/m2.an, pentru prepararea apei calde de consum de 21,28 kWh/m2.an, pentru iluminat de 11,2 kWh/m2.an, valoarea totala fiind de 104,7 kWh/m2.an, incadrarea energetica fiind in clasa A (nota energetica 100); Varianta de reabilitare P2. Este un pachet mediu de reabilitare din punct de vedere al investitiei, dar care se recupereaza in 10,5 ani. Cu acest pachet consumul specific de caldura pentru incalzirea spatiilor rezulta de 80,63 kWh/m2.an, pentru prepararea apei calde de consum de 21,28 kWh/m2.an, pentru iluminat de 11,2 kWh/m2.an, valoarea totala fiind de 111,13 kWh/m2.an, incadrarea energetica fiind in clasa A (nota energetica 100); Varianta de reabilitare P3. Este un pachet de solutii mai ieftin care implica solutiile de baza care trebuie aplicate si se recupereaza in 9,5 ani. Cu acest pachet consumul specific de caldura pentru incalzirea spatiilor rezulta de 90,93 kWh/m2.an, pentru prepararea apei calde de consum de 21,28 kWh/m2.an, pentru iluminat de 11,2 kWh/m2.an, valoarea totala fiind de 123,41 kWh/m2.an, incadrarea energetica fiind in clasa A (nota energetica 100);

Rezultatele auditului energetic al cladirii reprezinta baza de calcul pentru studiul de fezabilitate care stabileste varianta de reabilitare oportuna pentru beneficiarul cladirii analizate. Odata identificata varianta de reabilitare se va trece la proiectarea ei si apoi la executarea lucrarilor de reabilitare conform proiectului de reabilitare.