Sunteți pe pagina 1din 16

Constiinta si constienta

MEDICINA SI CULTURA

CONSTIINTA SI CONSTIENTA

CONSTIINT s. f. 1. forma cea mai evoluat, proprie omului, de reflectare psihic a realitii obiective prin intermediul senzaiilor, percepiilor i gndirii, sub form de reprezentri, noiuni, judeci, raionamente, inclusiv procese afective i voliionale. gndire, spirit. 2. faptul de a-i da seama; nelegere. ~ social = ansamblul concepiilor etc. unei societi ca reflectare a vieii ei materiale; 3. sentiment pe care omul l are asupra moralitii aciunilor sale. 4. libertate de ~ = dreptul recunoscut cetenilor de a avea orice concepie religioas, filozofic etc. (< fr. conscience, lat. conscientia) Sursa: Marele dictionar de neologisme (2000)

CONSTIINTA

Constiinta este diferit definita.Este ca o experienta subiectiva, de contientizare, abilitatea de a experimenta un "sentiment", veghe, de nelegere a conceptului de "sine" sau sistemul de control executiv al mintii. Este un termen umbrel care se poate referi la o varietate de fenomene mentale. Dei oamenii isi dau seama ce sunt experienele de zi cu zi, constiinta este dificil de definit. Constiinta se refer la contientizarea ta individuala, la unicele tale gnduri, amintiri, sentimente, senzaii i de mediu. Experienele tale constiente sunt n continu schimbare.

CONSTIINTA
Este prezenta in lume, deschidere si orientare, reprezentarea lumii (organizarea spatiului trait ce distinge interiorul de exterior, subiectii de obiecte) si ca organizare a timpului subiectiv creaza prezentul. Constiinta este reflexiva: subiectul este constient de a fi constient, eul are o realitate dialogata, se construieste in timp avind un spatiu personal de valori.

CONSTIINTA
Este privata si subiectiva, modificindu-si starile dar mentinindu-si continuitatea. Elementele fundamentale ale constiintei sunt identitatea sinelui in timp si reflexivitatea.

DAR

CONSTIINTA
Constiinta nu a debutat odata cu omul. Exista la primate si alte animale. Este un fenomen ce s-a dezvoltat progresiv. La om insa aptitudinea de anticipatie, mobilizarea imaginilor mentale, a amintirilor si limbajul complex au permis coevolutia creiergandire. Astfel, inca de acum 2,5 milioane de ani a aparut aptitudinea de construire a lumilor interioare iar de acum 30.000 de ani, dezvoltarea gandirii nu a mai depins de evolutia cerebrala ci de dinamica proprie evolutiei culturale.

CONSTIINTA

Oamenii au devenit capabili sa construiasca modele virtuale proiectind mental reprezentari si ulterior asociindu-le. Acest mecanism cognitiv a transformat oamenii in creatori de lumi.

CONSTIINTA

TEMA:
1. Definiti cu propriile cuvinte notiunea de constiinta. 2. Care este relatia dintre constiinta si realitatea inconjuratoare?

CONSTIENTA
Termenul de constienta ca notiune distincta de constiinta morala, a fost introdus in circuitul stiintific de catre filosoful englez, John Locke in 1690. Termenul reprezinta, potrivit lui Locke, procesul ce asigura unitatea persoanei ce se poate considera pe sine insasi ca fiind o aceeasi entitate cu aptitudinea de a gandi, indiferent de spatiu si timp.

CONSTIENTA
Notiunea nu si-a stabilit inca cu fermitate genul proxim si diferenta specifica, astfel incat astazi coexista mai mult de zece definitii ale constientei. Definitia constientei nu exista. Exista diverse abordari, cea a filosofului, a medicului, a biologului, a inginerului specializat in inteligenta artificiala. Aceste diferente reflecta ignoranta noastra: fenomenul nu este inteles (S. Laureys).

CONSTIENTA
Constienta este un sistem ce produce reprezentari (ale lumii inconjuratoare, ale eului, a celorlalti) pe care le manageriaza si manipuleaza la modul autonom (M. Jeannerod). Constienta este senzatia care incepe de cand te scoli dimineata si persista toata ziua pana nu readormi, intri in coma sau mori (C. Koch).

CONSTIENTA

Constienta implica activarea unei retele ce conecteaza mai multe regiuni cerebrale. Atunci cand suntem constienti cea mai activa este o retea ce conecteaza doua regiuni ale scoartei cerebrale, regiunea prefrontrala si regiunea temporoparientala. Reteua conecteaza cele doua regiuni atat direct cat si prin intermediul thalamusului.

CONSTIENTA

La individul treaz regiunea cea mai activata a creierului este precuneusul si cortexul cingular posterior. In stare vegetativa (cand omul pierde functiile de relatie) aceste zone au cea mai redusa activitate. In stare de constienta minimala aceste zone au o activitate redusa dar mai ridicata decat in cadrul starii vegetative.

CONSTIENTA
In starea de constienta minimala, care a fost descoperita si descrisa abia in 2002, persoanele sunt constiente dar nu pot comunica nici verbal, nici nonverbal. In sindromul locked-in (de inchidere), comunicarea se poate face doar prin clipire. Aproape jumatate dintre cei aflati in stare vegetativa sunt in realitate constiente. Ele reactioneaza mai ales la stimuli emotionali, realitate identificata pe baza neuroimagisticii.

CONSTIINTA SI CONSTIENTA
TEMA 1. Ce este constienta? Cum ati defini-o cu propriile cuvinte? 2. Cum influenteaza constiinta si constienta identitatea individului? 3. Care este relatia dintre constienta si realitatea inconjuratoare? 4. Alterarea constiintei sau constientei duc inerent la alterarea identitatii individuale? Discutati in mod deosebit cazurile legate de anosognozie (nerecunosterea orbirii) sindromul Anton Babinski (vezi resursele online).

RESURSE ONLINE
Sindromul Anton-Babinski http://ro.wikipedia.org/wiki/Joseph_Babi%C5 %84ski Sindromul Anton Babinski si anosognozie (text in limba engleza)