Sunteți pe pagina 1din 465

SFINTUL CHIRIL AL ALEXANDRIEI

..

CO'MJSIA DE EDITARE ! P.S. TEOFAN SINAITUL. Vicar patriarhal (presedinte). P.C. Pro SABIN VERZAN, Consilier Patriarhal, Pro Prof. STEPAN ALEXE, Pr. Prof. TEODOR BODOGAE, Pro Prof. CONSTANTIN CORNITESCU, Prof. ALEXANDRU ELIAN, Prof. IORGU IVAN, Pro Prot. DUMITRU STANltOAE, ION C1UTACU (secretar)

P ARINTI $1 SCRIITORI BISERICE$TI

39

!!1@f)P ~~ ~r sFINTUL CHIRIL ~~ ( AL ALEXANDRIEI )


~

@J'"
Ji(~~

SCRIERI
PARTEA A DOUA

--~r.

A~

GLAFIRE
CARTE TlPARITA CU BINECUV!NTAREA PREA FERICITULUI PARINTE

TEOCTIST
PATRIARHUL BISERICn ORTODOXE ROMANE

TRADUCERE DIN GREC~TE.

INTRODUCERE $1 NOTE DE

Pro prot. dr, DUMITRU

STANILOAE

EDlTURA INSTITUTULUI BIBLIC $1 DE MISIUNE AL BisERICIl ORTODOXE ROMANE BUCURE$TI.- 1992

Copyright C Editura Instltutulu! Biblic


si de Mlsiune a) Blsericti Ortodoxe ROlll~e.

Toate drepturile razorvate


ISBN 973-9130-03-8

...-----

--

..

__ ._.-

j~i

.5'Dmhk,~ s\-' .- il.;~ m


J..
~~L [~_

".!;,

\~~;,

,i'UXi.,'btmy.\

nt

$\:l~('(\

~!;)

'.

1I(.'fJ1!i\!4.\\~.~:,~Nt'.nv;,'\ ~k".~' -!} "","),lJ.M., ~i .f.I:sh S',: ','.; .) it!t. :~~. . ~ l ~:.~; ~- ;. .?i... :..~ ~... ~' ~ .... . . ;r.~ ~b 9h~"'~, ~\\b \l'!m .SCURT 0 .O\?D&:)l) n::,; i'.~)" . "t j)\l)'Q

mo

A PREFAjJ '.:'" .
n~9:::O!'}u
, ~"~""~"""!

..

~ \r.. U}''t'C,t
......(

i.O'.t.\ '.-,

:)'!r.t~

j,>.l

~~;

\\

n'!

D9 ~~~ ,~C;~

....

"~

..... \~t ... ~.,. ~ ~~ ~... ~~ . ,

.1'1., ... ~::; .}:>Ji\...

iA: r, i.~.~.~ rOO~IJ~\ ........I"'.!)

.... . , -';;&.(.\ 't

.{:~i:I~~,T. ~~--

I"~

"'J~

t~;

Am scrls cJtevo cuvlllle despre senere din acest volum n Inttoducetea la ittuiucetea scrielij Silntului ChiliJ publlcaUi ~nainte de aceasta $i intitulau: lnchinatea 1n Duh ~1 AdevoI (EdUura Instltutulul Biblie Misiune, Bucutesti, 1981). Slintul Ctutl! pIanuia
~j

slu-

.In

"lJlI~~~\J!~ea J

$1 de

aceasta

.:;:
~-:

scriere pe dnd 0 scria nca pe cea anterioara. Am2ndoua au lost terminatc ~nainte de a ti intrat ~n Juptd eu Nestarie, se pare ~n 429. Daca ~n prima din aeeste doud scriett s-a concentrot mai mull asupra interpretcilil iettlelct din Vechiul Testament, co umble ale jertfei 1m Htlstos ~j ale iettlelot noastre spttttuale, ~n sctietea de tatd se coneenIreaza lin mod deosebit 1n prezentarea lui Htistos Imu~l, sub umbtele uno] pcrsonagii $i a unor aae gi jertle din

"".

cele cincl carli ale Petuateubului, ~1 fn speciaJ din FtJcere ~i (cIc$ile. TJtlul de GJalire poate ii uaau CQ Transparente pline de grafje sau de farmec In Pentateuh. Ctutea este de 0 mare $/ subtilcl bogatie de glnduri despre lisus Hristos, ca Piul lui Dumnezeu, Gel pe de 0

. '.,:~

.:_!nv

parte Dumnezeu, pe de alta Om, despre minunata unrre ~ntre Dumnezeitea atotputernica ~j umannatea smerita. de El ~j unita ~n Bl. Htistos are ~n Sine toata smerenia, dar eo e voila, e libera, nu Impusa de vreo lege I $1 de aceea, cu ant mai pJlduitoare $i mai puternicii IUcrarea Lui mlntuiloare prin cu. Prin lucratea aeeasta, Hr/stos in glndirea SHnlulul Chilil - pare a readuce omul ~n statea lui de la ~ncepul, dinainte de piieat. El se 1nollii 10

an

..

~.

o stare care paled depa$C$le posibiltdlile a tol ce e ornenesc. Desclierile lui Hr/stos ~n aceasto scriere .slnt aUt de subtile, atU de nuanlate, atlt de bogate paradoxuri, atit

.n

.CURTA PREFATA

de bogale 1n paradoxuri, atit de adlnci, de spirituale, e greu de a le reduce 1a unele iotmuuirt simpliste. A~ putea spune
gata ~n adlncirea

ancl1

ca

nu am mal citit

0 carte

ant de bo-

tainei lui

Htistos ca aceasta.

De aceea sper de
0

puiemica

general, logiei

ea va il de un mare iolos spiritual $i convinqdtcate pentru cititort, $1, ~n va ~nsemna ~l va aduce un important aport teoforta

ca

$i cultutii rouuuiestt ",


velum stnt dupa editie din

Toate cltatele- biblice din prezentul


1914.

GLAFIRE LA CARTlLE LUI -MOISE


GLAFIRE LA FACERE
CARTEA tNTlIA In toate scrierile lui Moise se {Iii de Inteles prin ghlcltura taina lui Hristos
a spus Hristos poporului iudeu (loan 5, ca nu poate ajunge cineva la viaja vesnica, de nu va scormoni ca pe 0 comoara litera Ieqii cautfnd in ea margIiritarul ascuns, adica pe Hristos, in core sin! oscunse toate comorile 1nteJepciunii $i ale cuiiostuuei, dupa cuvintul feiicitului Pavel (Col. 2, 3). Despre aceasta aut de preacinstita ~i minunata lntelepclune si cunostinta a spus undeva 1}iSolomon: De 0 vel cduta pe ca ca argintul $i 0 vel cetceta cc pe niste comori, vef lnteJege lrica de Domtiul $1 vei oila cunosttnta lui Durnnezeu (Prov. 2, 4-5). $1 nici un lucru nu va fi de 0 trebuinta egala pentru cei ce lauds viata fara prlhana si se hotarasc sa dobindeasca cele ce stnt cele mai bune 1}imai tnalte ca toate, ~i sa-st umple mintea eu lumina dumnezeiasca, ca acela de-a se adlnci in cuvinte de necuprins ale lui Dumnezeu si de a-si face Sfinta Scrlptura ca pe un sfesnic, dU-pa Psalmistul care striga, zicind : Siesnic picioaretor mele esre Jegea To (Ps. 118. 105). Drept aceea, deoarece iubirea cercetarh tainei lui Hrtstos, este in chip dar ~i vadit pricina a vietii vesnice ~i a toata bucuria sufleteases, sa ne silim, adauqtnd sudoarea folositoare inaintea altora, noua Insine, sa adaugam cele prin care ni se da de inteles 2 taina lui
Cercetati Scripturile,
~ 1

39), aratind foarte limpede

,1. Titlul Glaiite 1a Facete soar putea tr-aduce cu Razuiri, sau Dezvalulri. sau Trensparents in cartea Pacerii, (apot in celelalte ciirti ale l_ui Moise), diei pnn ele sa J;a:l;uiesc,sau se dezvelesc, sau se fac transparsnte stratunle de umbre esternute peste tntelesurtle adtnci ale ei, reterlteere laHristos. 2. Toata ,Scriptura e cuvint revelat al lui Dumnezeu. Iar Dumnezeu vorbeste prin Cuvtntul Sau iposfatic. Acesta e stnul potential $1 SubiectUl tuturor cuvtntelor $1 al actelor Lui tn istoria omeneasca. Chlar prln aetul creattet lumit prin El se d! fiiuta plasticiz.ata cnvintelor Lui $i persoanela care vin la existentil

SF. CHlRu.. AL ALEXA~DRlEI

Hristos, si s~ explicam Iiecarc din Intelesurils lor, eu cele ce vor fi spuse de not, avind in ele Intelesurile subtiri si .uneori ceva din ceea ce se descopera mai adevarat -in contemplatii, ca Sa le fie celor mai il1vatati bun prilej $i ca niste trepte care sa-i urce spre cunostinta mai buns, sau cea mat presus de toate. Vom expune deci cu folos, mai rotH cele savtrsita in chip istoric ; apoi lamUTindu-le cum se cuvine, Ie vom arata istorisirile ea chip $i umbra, st arattnd vom face dar Intelesul lor, $i asa cuvtntul ne va ridica Ia taina lui Hristos, avtndu-L pe El ca sfirsit, pentru di este adeverat d1 Hristos esre stirsitul Ieqii $i a1 proorocilot (Rom, 10, 4), Iar daca s-ar tnttmpla ea unii .sa ajunga sl la abateri de la cele cuvenite, aceasta S9 datorests inte~egerii slabe $i neclare a cititorilor. Dar e de stint Cd alcatuind cele 1'l dhti despre Inchinarea in duh st adevar si adunind in ele a multime de texte, am rezervat din iconomie, pe seama scrierii de fata capitolele din ea, lastndu-le necercetate, desi uneori s-a tnlimplat sa pomenim unele dip. cuprtnsul lor, siliti de trebuinta cuvtntului. Yom incepe deci cu cele ce stnt mai fi~e $i mat alese Facere, ASHel, parcurqind cele cinci c~rti ale lui Moise, vom cerceta pe linga ele $i cele din celelalte Scrtpturi, Iolosttoare scopului ce ni l-a~, propus.

in

Despre Adam .1. Cu. adevarat tnvatatul ,in ale leqii si, preasflntul Pavel, tntelegind taina mintuirii prin Hristos, spune di in El s-a Hicut recapitularea celor din eer ~i celor de pe pamtnt, prin bunavoirea st voia lui Dumnezeu $1 T.aHH {Efes. I, 10l, inteleqtnd prin- recapitulare, Indreptarea din nou $i, readucerea tuturor celor corupte la stares In, .care era.u de 1a tnceput 3, Caci st-a amintit, dupa cuviinta, de cuvintul lui Dumnezeu, gdHt prin prooroci: Nu vd oduceii aminte ,eele dint}{, si nu cuqetoit 1a cele vectit, lata eu lac noi cele ce rasa: aeum, $i le vet! cunoosre pe ele [Isaia 43, 18-19). Drept aeeea $i el ca umll ce era branit eu cuvintele dumnezeiesti, a aratat cele spuse noua tn
stnt ehipuri ale LuI, ell care conlucreaza daou ele volesc, in deslasurarea istoriet ca pregUire pentru venirea Lui in trup ~j pentru mintulrea lumil prin EI. Jstoria sa compune din faptele celor ce recunosc pe Cuvinlul netntnrpal $i apoi tntrupat pentru e a,unge Ie viata ve$nlcii ih HI ~i din contesta'ree Lui de clUre altH $i deci a unui sens al el. Aeeasta e lema fundamenta'la a [storie). ' . 3. Avem aiei lntelegerea Iucrarli rnirituitoare a lui Hristos ca refacere Q UIIianului a$a cum a fost creat de Dumne-zeu, nu ea 0 satisfocere- juriclica a onoaref lui Dumnezeu jigniUi de catre oameni prin pleat. Chiar prin asumarea OOi umana in Persoana .Fiului lui Dumnezeu. aceasta fire a fost ,reiilc.uta, prill -legaturs Ip. Cil~e a fast pusli eu Dumnezeu,"c 0 'refQ;oere lntliritii prin lertfii $\ tnviere. Aeeas-tJt elibe.rare de egoism Ii firll umane, aduce 'si 0 reunificare a tuturor tn Hristos.

GL.oU'mE LA- CARTILE LUI ,MOISE

Httstes !aptura

!l:ll Hristp.s" zicind. .. . DIem. oceea, de e ,otneva 11<1 ; ROUa, cele vecbt au -trecur, iau. route s-cu ii/cut noi}) (II -Cor. 5, 17;. Apoc.. 21" 5.). Qci ne-am realcatuit .tn Hristns ~i ne-am facut niptura noua, $i in EI ~i numai in EI ne-ams iro_b;OgiitHcu un nume nou. Caci am fos] numiti ai lui Hristos .

acestea,

implmtte

De fapt acelasi dnmnezelesc Pavel -zice. i-ana$i despre noi: Iat; suit ai .lui Htistos Jisus, $i:ou rii~tignjt trupl:ll ~mpJ:euna eu patimile $J .cu poitele {Gal. '5, 4). 'CaQi' vtate ~e10-T in' Biristos e sttnta, pentru di e mai presus de patj.mi si de necisratia paminteasca~; ;.. ar ' ca evea sa ne. vina"noua aumele eel.' nou dat, noua in Hristos, I e vadtt din Iaptul di =Dumnezeu tnsust a sttlgat prins qlasul sfintilor: Celot ce-Mi slujesc Mi;e Ii sa vo da nume- non, care vzr If binecnvtntat. pe pamlnt' (Apoc.<~3" 12). Caci vor 1auda pe ...Dunmezeu eel adevarat. Deer -deoareee eel ce a ales sa euqete cele drepte si cuvenite 11U se va indo,i ca toate soan facut noi in Hristos, sa constderam indreptarea spre bine ca 0 departare de la tot e vechi, de la tot c~ nu ~ tare -~i intreg:; de Ja c,~~f,\ ce e corupt si, de la ceea ce s:a departat fara .judecata, de le eeea ce era la: inceput. ~'GeVce va -$ti. ca' :$'n eceasta sfa, scopul cuvtnmlut nestru, ntl:
e-

cei

C~

oe

va gre~j. . .__

'"'

~t

2. Deci Dumnezeu, Mesterul Cel de'savfr$it al 'ttituror, s-a -fblosit (:le 'Pu.terea-' propria $f etotfacatoare, adica de Fiul,: spre tot ce era de faCtI::!;,: ('<Caci .toate ptintr-lilsl.ll s-ail Mcnt si. ial'? de EI Llimic 11U s-a itieut (Iesn 1,.3);, Prin. Bl -a, creat 'la 'inceput l~i -inainte de "altele, cerul si pamtatul $i le-a. <;::nefUa,t:-,~preiinta, deei nu au ;fost vreodata. f lar daca cineva ar tntreba : cum $i de unde, va auzi de la noi ca adevarat acest cuv~nt' .mtelept $i foarte bun: cine 0 cuno,scut 'glndu] Domnului? Sou cine' tiicut sfetJucul LUi? (Rom. 11, 34j. , Dacl'i deci cineva' ar voi' sa' afle aeestea.:-," ar avea l'nevoie neilidoielni'c $i numaidedt de 0 minte ~ de 0 inteIegere ca cele proprii lui Dumnezeu 5, Dar ca cele din noi sint miei $i cu totu1 ni;t;ni~ in J"apod eu Dumnezeur ne va arata El Insui, zidnd:, Nu slnt- (jlndurile Mele ca~,g1.ndu1"i1e voetstre, mei ciiile -voastre ca .ale Mele.' b pe cit e de tIepaite' cerul de piimlnt, pe' am e de departe.

s:a:

. ) ,,"40.\Cit de strain! decliristQs sint ne0prote;~nHi,' care' dispre:t.uiesc,;,I:ucea- ~e moUv eli lui Hristos nui place sa I se a-minteasea de ea, pentru cil, -l'J.-a . prirnito C:!-eci~ sila. Ornenes.cul nu.(se poate ll1lntui fara J::J;uce.C.a~i nu,mai. prin ea omorim ,de p'-atimUe; !,p"~c,atoase,: tIll~a - ~st~"_.!;fngur4 . cale. spre y,inlJ.Q1Je; - :?pre inyi~~e, spre .. mintUi{e: ta, ~ esenla ~CJ~$trni~mului.' Cei ce x:eIuza., erue.ea" nu stnt .pi luI Ht:~stq$,. ;5."G{1. sa intelegi. Pe ce ~i .cum fac~ Dumn,ezeu Gevaf tre.b.uie sa Ja.j.,.,\qe!aJ')'t ~UJ.t.ea Lui.. D,k aceasta;, inseamna slhl ai pe E1 in tine, J~umai Durnne~elI :pOOle 'l;1ti cum a ,putnt face din nimic lumea. ,o'! ! ,_

10

SF. CHIRn.. AL ALEXANDRiEI

calea Mea de caile voastre st cuqetarile voastre de tnieleqerea Meal) (lsaia 55, 8-9). Sli se renunte deci la tntrebarea despre acestea, ca

la ceva de prisos st de neinteles. Caci Dumnezeu creaza cum stie ~i ca Unul ce poate. Deci dupa ce au fost facute, la inceput, cerul si pamintul, s-a adunat multimea apelor Intr-un loco Caci trebuia sa se supuna Celui ce-a spus : Sa se adune apa lntr-o adunare (Fac. I, 9) 6. S-a descoperit deci pamtntul ~i a odraslit pretutindenl 0 mare varietate de ierburi ~i a Iuat fiinta in mod neobisnuit 0 bogl1tie de pomi roditori. S-au Ivit ctclurile soarelui st ftecare avea masura lui, staptnindu-l de la inceput ca lege de Ia Dumnezeu. Cad soarele a fost rtnduit pentru ziua ~i spre luminare , iar luna pentru noapte ~i tntuneric. $i cerul intreg era umplut de stele. Si de ctnd le-a Hicut. le-a rtnduit, zidnd: $1 sa tie spte semne ~i spre vremuri ~1 spte .zile $i spre ani. $i sa fie spre lumituue ~ntru tiitla cetului, ca sa lumineze pe pamlnt (Fac. I, 14-15). Iar fiinddi Flicatorul tuturor este Viata prin fire. a fl1cut sl firea apelor maica celor tnnotatoare ~i a celor zburatoare in aero Iar pamtntului i-a poruncit sa scoata firea de multe Ieluri a animalelor ~i neamurile fiarelor salbatice : $i s-au facut tndata toate potrivit poruncii sl mal presus de minte. Si in fiecare din cele facute era Cuvintul Facator 7: Simpla Lui voire era facerea lor. Iar fiindciS.Mesterului tuturor Ii placea podoaba celor facute, alt glnd a adauqat la urma, pe eel pentru care au fost facute toate, adica pe om. Caci Fl1ditorul tuturor, Iiind bun prin fire, mai bine zts Insusi Binele, trebuia sa se faca cunoscut ~i de noi ca ceea ce este 8. Trebuia ca pamtntul sa se umple de cei ce stiu s8.-L slaveasca ~i sa cunoasca din frumusetea fapturilor, precum s-a scris, slava Facatorului. Cact, cum zice proorocul Isaia: Nu In zadar
6. In orice porunca creatoare a lui Dumnezeu e activii voia Lui ca fortii ce educe tn existent! sau pune In miscare 0 parte a creetlet. Dar vola Lui ca forta acnva ee ereeaz! sau pune tn mlscare laturlle creattel, e totodatli un gind al lu! Dumnezeu, 0 ratiune a aeelei leturi, sau mi$cliri, in armonie cu celelalte. 7. In Iiecare era Cuvtntul creator prin ratiunea ce-s evea originea tn EI. Fiecare era 0 ratlune ~i un cuvtnt plastieizat cu ortqinea In Cuvtntul st Ratiunea Ipostatidi creatoere. 8. Cine aItU! putea cunoaste pe Dunmezeu ce bun declt 0 mnta capabHa de cuncestere t De aceea trebule s! creeze Dumnezeu ~i 0 fiintli capabila de 0 cunoa$tere con~tient1i. Proprluzis far! con~tiintli. nu ex{stli nld cunoa$tere. De sigur. acest drebuial) nu inseamna eli D.umnezeu a fost sillt de 0 leg~ Interna sau extern! sil faca pe om. Dar odata ce S..a hotilrl! sa creeze 0 realitale deosebitli de HI pentrn 0 relalle bilateral Ii cu ea. nu putea 11P51 omul din ea.

GLAFffiE LA CARTILE LUI MOISE

11
,
<l

I-a. fCicut pe el""

ad\.<::.a

,?am:\:n:tul. ($.c.i spl'e

fi [ocu.ib (l~aia

4.5, 18\

9.

Era deci necesar sa se plasmuiasca un animal cuvtntator (rational), ariitindu-se Inaintea lui cele ce ii servese spre Intretinere ~i care sa se arate ca taeute pentru un bine 10. De aceea araHnd mai tnainte in podoaba cuvenita cerul st pamtntul st cele din ele, a purees Ia alcatuirea omuIui, avind inainte de facerea lui gindul despre el, precum si toata cealalalta zidire a cugetat-o ~i tntemeiat-o prin Cuvtntul San ca Dumnezeu. Iar fiindea omul este animal cuvintator eu adevarat minunat ~i foarte asemanator eu Dumnezeu, ca sa nu para ca e imitatla slavei supreme, cl sa he prin facere pa;rta~ de tnsustrile egale celor ce nu stnt de aiei, a einstit aceasta faptura eu vointa anticipative ~i Cll ealitatea de opera a miinilor Lui. Plasmuindu-I cu chip din pamint, I-a facut animal cuvtntator . si ea sa depaseasca ratiunile propriei firi, i-a intiparit tndata duhul nestricacios, de viata facato.r 11. Cacl s-a seris: $i a suilat ~n tata lui suilaie de via/a si s-n iiicut ornul suilet 'viu (Fac. 2, 7). Apoi l-a Invrednicit de rai si de desfatare si i s-a dat stapinirea peste toate cele de pe pamint. L-a pus stapinitor peste pesti si pasari, i-a supus turmele animalelor salbatice, ba i-a dat sa calee si peste cele veninoase tmpreuna cu altele. Tuturor le~a poruncit prin leqile naturale sa se teams de om. Era deci ernul chrpul slavei supreme si Icoana puterli dumnezeiesti pe pamtnt, Dar deoarece eel rtnduit sa se ridice la attta sleva si desfatare trebuia sa- stra.vada ca are pe Dumnezeu deasupra lui ca Imparat si Domn, ea nu cumva prin atitea bunatiiti date de-a' gat a sa lunece in pare-rea ea e liber de staptnirea st de sub puterea Celui ce staptneste peste toate, I-a dat indata 0 lege si a unit eu calcarea ei amenin9. In grece$te ceca sa fie casa. Numai omUl poate face din natura 0 casa a Iut, 0 casa ce-i este familiara tn mod constlent, AZi ctnd poluarea naturlt ameninta Sa faca pliUllntnl gn')u de locuit, greu de-a fi 0 casa pentru om, se pune problema ecoloqica, sau se tveste necesitatea de-a apara pamintul in calltatea de casa. Dar nu ernul a facut pamtntu) potrivit pentru a-i fi casa. Ci cineva mC).i resus de plimtnt, dar mal tare $1 dectt OIimI.tnsa tnteleqator al omului. p 10. Cele neces.are omulni trebulau sa, fie create tnalntee lUi Gaei omul nu putea exis1a nlci 0 clipli flirii aero Pe de alta parte natura nu se arata numai necesara omu1ui, cl ~i flira rost in absenta omului. Pentru ce ar fI fost facuta ca bUna pentru tntretinerea omUlui, flira existenta lui? Rationalitatea naturH se tncoroneaza prin faptul cli e fikuta pentru om. fiinta pe care 0 tntretine pentrtl ca Pfin ratiunea lui sli-$i dea seama de rationalitatea ei, Dar pentru ce ar trebui sii-$i dea seama de raUonalitatea ei, daca nu pentru a slliv'i pe Cel oare a flicut-o astfel pentru el, dat Hind eli niei ea nu s-a putut face astfel. nici el. 11. Se insist! asupra fiintei paradoxale a omului. El participa la tl1su~irile lui DUlllliezeu, prin cunoa~tere con~tientli, prin vointli. dar nu e imitatia exacta a lui Dumnezeu, fiind creatura, E chip din piimint" dar facut ineoruptibil prin duhul de viata, f1iclitor,ca lucrare a Duhulul dumnezeiesc.

12

&F, CllIRIL AL ALEXANPIHEI

tarea pedepsei 12, Ratiunea pacatului nu era in .cele de pe pamfnt, odata ce nu exista decit Unul sl singur,' Iar ca sa fie ~i sub lege, i s-a gasit lui st un mod de pazite a ei 13, Din tot pomul din rat,
zice,

sa trancatt.

manJ.nci, Dar din pomul cuno$tintei In ziua an care veti mlnca,

binelui $i tdului, cu .moarte veti

sa nu mud

(Fac. 2, 16-'17),

Apoi scottnd 0 coasts a lui Adam, plasmuteste femeia spre a-i sluji la nasterea de prunci ~j sa-i fie convietuitoare ca una de acelast nea'm st sa trl1iasca tmpreuna in simplitate: Dar fiindca a fost dusa prin vicleniile dtavolulut la neascultare si si-a Hicut fructul pomnlui oprit, fruct de mincare $i s-a rostogolit tmpreuna eu ea stramosul Adam, fndata firea a Iost' ostndita la moarte; $1 Dumnezeu I-a spus Iemeii : lraru tiureri vei tuiste coptl, iar lui Adam: Blestemat va ii pam1ntul pentru tine [Fac. 3, 16, 17). $i pe llnga acestea au fost scost din Iocurrle hnbelsuqate ~i placute de la tnceput $i din desfatarea ratulul. $i de-abia atunci aflind di erau goi, neacopertti si lipsiti de vesminte, au primit haine de piele preqatite lor de Dumnezeu. $i au numit pammtul mama si s-au lmbracat in vesmintul strtcacnmli. $i socotesc di nu le-a 'lipsit nimic din ultima mizerie, 3, Dar socotesc di va zice cineva: Daca avea sa alunece Ia atlta mizerie omul f~cut. n-ar fi fost mult mai 'bine ~i mai potrivit sa' nu existe j" De fapt Dumnezeu I-a f~cut stralucttor ~i minunat pe eel ce nu peste mult va fi. vrednic de pltns si supus blestemului oslndei. Caci nu ignora viitorul, Dumnezeu eel prin fire Creator. Deci fiindea stiind aceasta, l-a creat, cum nu a lucrat mai deqreba nedrept decit eu Iolos, daca este eu adevarat .mai bine calor ce vor fi nenorociti sa nu fie nicidecurn facuU. dupa insu~i cuvtntul Mlntuitorului, spus despre ucenicul vtnzator al Lui: Bine i-ur tt lost lUi, dac nu s-ur it ndscut (Marcu 14, 21). La acestea as raspunde di e foarte qresit ~i aproape de nebume, ba chiar mult mai _rau, a critica gtndurile lui Dumnezeu ca necorecte $i a socotl di Firea suprema n-a cugetat ceea ce se cuvenea, sau s-a gre$it in 'ceva din ceea ce ne era de folos ~i spre bine. cr se cuvine mal deqraba a vedea in sfaturile $i luclurile ei neprihanirea
1'2. 'Sf. Chiril vede rostul opreli$tei date lui AdiJm nu aUt ferirea lui de pllic;ereB procurata de dulceata u.nui Iruct. cit tn meopnerea tn el a con$tilntei eli are mai presus de el un Stlip11)llor, deti cil depinde de Acela, ceea ce n fere$te

tn

e nooscuJtare, je$iretl\ -din leglllurB cu Singurul Existent ca~e are ~ El V'ia;ta i numai de aceea e $i din aJipirea la ce:1e create, care uu pot da viatli adevllrata. '

de pltndrie. 13. Plicatul

G'LA.FIRE !.A CART-ILE LUI MOISE

13

~i a renunta la a gindi la cele mai presus de cele ce trebuie sli le qindim , ~i a parasi curiozttatea eare nu e li'psWi de vina, in aces tea 14. Pe linga acestea socotesc d'i trebuie sa tlnem seama ~i de aceasta I oare celor ee primese odata eu extstenta ~i - existenta buna, le-ar fi- mai bine sa nu vina la fiinta, sau sa nu existe si sa nu se impartaseasca de bunatatea Faditorului? Socotesc di nimeni nu se tndoieste ea e mat bine sa existe, Caci precum cei ce vor ajunge la 0 stare nenoroclta, vor socoti di at fj fost mai bine sa nu fi fost adusi la existent a ~i ar alege aceasta, in acelasi fel, socotesc cei ee nu vor ajunge la 0 astfel de stare, vor eugeta di e lucru bun ~i de lauda sa fie adusi Ia existenta ~i sa vletuiasca. Deci spune-mi, ce urmeaza de aid ? Eu spun di in aceasta chestiune trebuie sa ne ridicam la cele eu mult mai presus ~i dincolo de noi, tnteleq la fericitii IngerL Cact de Dumnezeu au fost facuti st de la El au trecerea de la cele ee nu sint la existents Ingerii ~i Arhanghelii, Seaunele (Tronurile) st Stapfniile. Puterile ~i lncepatortile sl tnstst eei fata de ei pre a inaltii Serafimi. Dar tntre cet ce 'au fost facuti este $i dracul apostat si puterile cele rele unite eu el. $i acestia erau tmpreuna eu celelalte f'apturi sfinte ~i rationale, care umpln Iocasurtle de sus, stralucitoare de slava, care stnt en rnult mai bune declt noi st au o supertorltate neasemanata fata de not. Cacl s-a spus de Dumnezeu : Te-am pus pe tine Heruvtmii (Iezechil 28, 1'1).
>

ca

eu

Dar Heruvimit cei sfinti au slava neclintita $i 1$i l>astreaza statornic ceea ce au, primlt la tnoeput, ~i liturghisesc lui Dumnezeu mii de mii si stau in jurul Lui zeci ~i zeci de mii, Insa s-a rostogolit satana eu ceilalti $i s-a lipsit de slava lui. Deci fiindca ave a sa piarda slava lui de' la tnceput $i tntorctndu-se cu voia tmpotriva lui Dumnezeu, a facut pe Dumnezeu Creatorul sa se departeze de la creatiunea Sa, tnteleq a unor ingeri sfintl $i sa se intuneee 0 attt de stralucitoare ~i minunata zidire. Dar cum nu s-ar arata nedreptatita, daca n-er fi fost adusa la existenta multtmea care sUi in conunuare tmprejurul Lui si-I slujeste [Ii liturqhiseste] $i se pastreaza tntreaqa lui Dumnezeu eare a creat-e l?i nu sufera Sa uite de ceea ee a primit la inceput? $i spune-mi ee stnca daca .unii au cazut din mtndrie de la stare a cea buna? Caci cei mai buni ca acestia stau cu Dumnezeu ~i Iiind plini de bogatia bunatatii ~tii, 11 preamares-c prin lungi ~i nesfir$ite doxologii. Despre ei socotesc dl ziee fericitul David: Periciti cel ce )ocuiesc In CQSQTal ~n vecil vecilor T~' vQr IdudQ pe Tine
14, Sa DU formulam soIutii in cele ce stnt mai presns de tntelegcrea noastr!. nici sa ne inc1lmetam <a cugeta despre eI~ In scopul de-a Ie descoperi misterul. Aceasta e cutiozitaLea celui lIpsit de maturitatea necesara tntelegeril.
Ba

14

SF. CHInn. AL ALEXANDRIEI

(Ps. 7, LO).Acesta fiind cuvtntul despre cele de pina aeum i sa trecem la cercetarea celor privitoare la noi, urmtnd aceleasi judediti S5. 4. C~ici omul a fost facut la tnceput Incredinttndu-i-se frinele vointet lui si miscarea spre ceea ce voieste sa aleaqa. Piindca Dumnezeu, dupa al carut chip a fost alcatuit, este liber 16. Numai fiind asa ~t nu altfel, este vrednic de lauda. Caci se vede ca e lucrator cu voia 81 virtutli st are curatia ca fruct al judecatii, nu ca rezultat al necesitatil naturale, care nu-i tngMuie nicidecum sa fie purtat in afara binelui, chiar dad! ar alege sa lucreze eeea ee nu e bine. Deci omul a primit la Inceput mtscarea lib era ~i nesilita in toate cele ee le are de faeut. Dar prin amdqlrile draculut a fost dus fara minte spre eele ce nu se euveneau ~i spre neascultarea lipsHa de orlce retiune, De aceea a fost osindit la moarte si la stricaciune, Dumnezeu prevaztnd, preeum socotesc, Iolosul din aeestea. Caei odata Inters omul spre pacat, ~i imbolnavindu-se firea lui de patimi, raul a devenit pe pamtnt la fel de neintrerupt ea ~i in duhurile neeurate. De aceea s-a inventat cu folos moartea trupului, care nu duce omul Ia pieirea total a, ci mai deqraba la tnnoirea lui ~i, ca sa spunem a~a, a pastrat vasul eiobit tntr-un anumit tirnp pentru 0 refacere 17.
15. Dadi Dumnezeu n-er Ii Iacut extstenta buna, rliul la care ajung unelc creaturt ar prevent din ee, dect EJ ar fi vtnovat de raul ce se iveste din ea. Dar odata ce a flicut-o buna, dar $i cu libertatea de-a se plistra bun a sl de a tnatnta In bundtate, sau de-a clidea din ea, Dumnezeu n-are ntct , vina pentru 'raul Ia care ea se abate. $1 iarli~1 dacll n-ar fi fli'Ptur1 oare se mentin $i sporesc tn blne, soar putoa spune cli EI nu le-a dat puterea spre bine. Dar MaUl ce unele din etc se pastreazli $1 sporesc In blne, e 0 dovadli eli aceastli put era 0 au de la EI. Dec! pentru raul tn care cad unele, slnt vinovate ele Insesi, Acestea tl pot aCUZQ pe Dumnezeu pentru mizerta tn care au ajuns. Dar lauds ce 1-0 aduc cele ce ramin tn blne, dezminte acuza acelora. Nicl 0 creatura n-ar putea ajunge 18 blne. daca n-ar ave a putere pentru el de la Dumnezeu, Creatorul el. Rau Insli pou ajunge ~j flira Dumnezeu, Mat precis, Ia rliu se ajunge dnd se neaga Dumnezeu. 16. Durnnezeu nu ponte sa nu fie liber. Daea ar fl supus vreunor porntri, sau legl, ete ar fi mat tart ca El. Decl n-ar fi Dumnezeu. Jar daca e liber, El poate Si orca Hipturi libero en sa-l semene ctt mal multo Dacli n-sr putea crea dectt flipturi nelibere, puterol1 Lui creatollre ar t1 mlirginita 1 Sl soar teme de alte fiinte IIbera. Paradoxul oulUi stli in famptuJ cli pe de 0 parte e din nimic, deci total dependent de EI, pe de taIta este IIber, puUnd lucra $1 contrar lui Dumnezeu. fiira ca prin aceasta sa amcntnte existenta Lui, d slabindu-$1 existenta proprie, pc care totus! Dumnezeu i-o mantine. NUmal tn crearea luroii diu nimic, Dutnnczeu lsi manlfestli llbertatea in raport eu ea $i imprima ~i omulul creat Hbertatea. Dad. lUilllea ar le~i din EI, ar le$1 fara voia Lui 1 dad!. ar tntocmi-o dintr-o substanta c()existentli eu El din veti, iara$i nar dovedi Cd e depUn liber. tn aceste cazuri n-ar putea fj nici omul Iiber. 17. Dumnezeu nu poato llisa sa piar! de tot ceea ce a gtndit EI din vecL Dar se folose~te totu~i de 0 pertiaJIi ~i temporarll descompletare a fliptUlilor umane, pentru a le ajuta prin frica de ea, sli se pregliteasca spiritual pentru refaceres intregimil lor. Monrtes e ~i 0 pedeaps~, dar lii un mtjloc de dep1i$lre a starU cle plical. Pentru patru Illative a llisat Dumnezeu moartea: la) CIl sl:l rlU Cle rautaten tlir!

GLAFlRE LA CARTn.E LUI MOISE

15

CreatoruI n-a ignorat Cd se va tnttmpla omului aceasta intr-un anum it timp, dar a strut si ea odata eu Inlaturarea aceasta si de Inlaturarea celor necuvenite $i de desfiintarea stncactunn $i de readucerea lui Ia starea cea buns si de primirea de catre el a bunatatHor de 1a Inceput. Caei a stiut ca va trimite la 0 anumita vreme in chip omenesc pe Fiul Sau care va muri pentru noi $i va desflinta stapinirea mortii, ca sa domneasca $1 peste morti si peste vii. Caei ce '?' Dad. n-au crezut toti, multimea numarului celor mtntuitl fiind mai mare, va coplesi numarul celor pierdutl $i va tmputina durerea. Doar s-a spus: Deci vor m1nca toadele csit loti (Prov. 1, 31) 18. Ei s-ar fi putut mtntui daca ar fi voit $i ar fi putut scapa de viiUimarile ee It s-au pricinuit, de ar fi avut pe Mintuitorul, sau pe Hristos. Dar, spune-mi, daca vreun priceput lucrator al pamlntului si-a umplut gradina eu pomi bine roditori, dar apoi n-a putut scapa toate pagubele venite din diferite pricini, l-ar soooti cineva vmovat pe acela ca n-a voit sa-si lucreze cum se euvine pamtntul r Socotesc di nimeni nu ve face aceasta. Doamne fereste I Caci aeela si-a pus toata silinta in sadirea pomilor, dar aceia s-au vestejit, Vom zice oare din cauza aceasta ea ar fi fost mai bine sa nu fi purees acela 1a luerarea pamtntului si sa nu fi produs paradisul prin sadtrea unor pomi nobili, ci sa lase mal deqraba sa se desfiinteze toate felurile de pomi, ca sa nu nedreptateasca pe unii din eei saditi? Cum n-ar fi absurd sa eugete cineva ea ar fi fost drept sa faca a$a '/ 5. Deci nu vom tnvinovati pe Creator di ne-a adus la existenta, ei mai deqraba pe noi tnstne, fiindca am patimit cu voia aceasta vatlimare, daca sintem in starea buna a mintii $i [udecatii. Ca aducind pe om 1a existenta, a stiut ca va cadea in stricaciune, dar n-a ignorat nici modurile vindecarii, ne tncredinteeza limpede dumnezeiescul Pavel, marturisind vechimea mfntuirit prin Hristos in prestiinta Duhului. Caci serie ucenicului sau Timotei, asa : Sa nu te tusinezi de tiuirturtsirea DomnuIui nosttu, nict de mille eel jntemnitat pentni Bl. Ci piitimeste uapreund cu mine pentru Bvtuiqbelta lui
de sttrstt. Dusmania dintre oament, mtndrta, lacomi~, ar creste necontentt. b) Oamenti ar r~mlne mchisi tn cunoasterea monotone a lumti acesteie, care are 0 lim[tli in progresul ei, precum -araUi preluarea ei de la 0 generatie la alta. c) Daca n-ar muri, trupurile oamenilor ~ materia lumil nu soar conrpe, oamenii n-ae imblitrini. Patimile lor ar Ii mereu in vigoare. d) R/im1n1nd toti In viatl! la I~esfir$it, nn soar mjil tnmulU. clici n-ar mal inc!pea pe pamtnt. Spiritualltatea umanli n-ar avea formele aUt de bogate prin persoane Indefinite la numar. . 18. Cel care au murit fnainte de Hristos. vor avea $i ei 0 ailumilli bucurie de El $i aceasta Ie va U$ura slarea lor.

16

SF. CHInn. AL ALEXJ\!{DR1EI

Dumnezeu care ne-e muuuit pe n01 J8 bla $1 ne-e chemat cu chemare sUntei, nu dupa iaptele noastre, ct dupa a Sa aotonie $1 dupa harul ce ne-e fost dat an Hristos lisus, mai anainte de anceputul veacutllot, iar acum, Ia sf1r$1tul vremilor ni s-a dot pe tata piin aratarea Domnului nostru lisus Hrlstosi (II Tim. 1, 8-10). $i iar~~i altora : Stun cCi celor ce iubesc pe Dumnczeu toate Ic ajutil spre bine, calor ce suit chemat: dupa botiulrea Lui. Caci pc cer pe care i-a cunoscut mat uiairae, t-a $i hotdrlt de mai ~nalnte sa fie aSCmCllCQetuputu: Plului Sau, ca sd lie Bl '1nt1iu1 nascut printte multi Irati. lar oe cet ce t-a bouin: de mal anainte, i-a $1 chemat i st pe cet pe carc t-a cbemat, t-a $1 tndreptai , $1 pe cei pc care i-a lndreptat, twa $1 sICivit

(Rom. 8, 28-30) 19. Auzi cum ztce c~ s-a dat harul .in Hristos Inainte de vremuri vesnice. Dar s-eu strut st s-au hotartt de mai Inainte de ctitre Dumnezeu Si Tatal eel ce VOT fi asemenea chipulut Fiului S~u. Caci s-a shut de mai inainte, cum am spus, modul tntrupartl, Dar s-a tmpllnit 1a vremea cuvenita vindecarea bolilor. Aceasta 0 va martunsl iar~si Pavel, scrllnd asa s lat celui ce poate sa vd antareasca dupa EvangheJia mea $1 dupa propovcauirea lui usus Htistos, potrlvtt cu descoperirea tainet eelei ascunse din tlmpuri vesnice 20. lat acum ardtata priri ScripturIle proorocnor dupa. porunca vestuculu! Dumnezeu, $i cunoscurd la toate neamurlle spre oscultorea credinte), Unuia tnielcotului Dumnezeu ptiti lisus Htlstos, catuia fie slava 1n veac. Amrn (Rom. 16, 25-27). S-a f~cllt acum taina, dar s-a aratat atunci prin Ieqe $i prooroci, dupa voia lui Dumnezeu $i Tat~l. C~ei ne restauram in Hristos in starea de 1a tnceput, desfiinttndu-se cele ce s-au introdus dupa aceea prln
IBbls. Aceaste trebule sIi 0 spunem azt neoprotestantllor care ceruzli crucee lui Hristos, pe motlv c! nu I-a plileut lui Hrlslos $i nU-1 place ntci acum 51 1-0 amintlm sau s4 0 suportam $1 DOl. 19. Dumnezeu tntTll. prln pre$Ulnt! In relatle en. omul ea fIIntll. liberli tnetnte de e-t fi adus l'a exlstentli. Pre$tle eli omul i se ve opune prin llbertatca lui, aar ac~sta nu-l oprestc de a-l cree, nlel nu se hot!rllste sil1 creeze lipsit de libertate. E mlnunat acest respect al unei llbertllti pe care El 0 va crea, en loatc eli prevede eli t SI! va 0pulle. t>umnozeu tine nUlnaldeett 16 eroaTee unor fIlnte lib ere, <Ic$l pres tie eli uncle din ele 1 se vor opune. Dar 'prestie $1 eli pe unele Ie va reclstiga, los4 eu co pret? tn liberlatca Jiintei create. Dumnezeu vede 9 valoare, chill( dadi ea' va lua o form! tie opoziUe ve~htcli fat! de at IJI prin aceaste va ave a de suferlt. Llbertaten aceasta a unel ftin\e care prln sine nu poste exlsta, e 0 mare mlnune adus! $t t1nutli tn eXistent! de Dumnezell. E 0 mmuno care vriije$te tntr-un enumlt fel ,::hlar mnta creatll, fl1ctndu-l sll $to aflnne <;hler ~i Impotriva }tti Dumnezeu, ell autoamllglrea ell numai a~e $1-0 aflrmlf deplln. ' 20. Sf. 'Apostol Pavel $1 Sf. ChielI nutnosc ve,nicla tn care f1 gtndlt Dumnezeu celo ale lumil Inalnte de a 0 cree, tlmpurl ve$nlce. Eo e deosebHA de lIoter' ditates lui. Dumnozeu. E 0 vO$nicie a lui DUmlleZ\'lU jn caro sa gtnde~tc 11.1 1unloa temporal!. '

OLAFIRE LA CARTILE LUI MOISE

17

amaqirea diavoleasca. Fiindca Mintuitorul nostru al tuturor:

a spus

iara$i

Pavel

despre

Hristos

ltitrii care avem descoperitea .. prin suiqete Lui, iertaiea txicatelot iiupii boqiiiia butuitdiii Lui, car,e a prisosit 1a noi, tntni toaui uitelepciunea $i pxioepetea, iiictndu-ne cunoscutii taina voii Lui, dupa. bunavoirea Lui, potrivit botdrtri! Lui sore icotiomia pliairii viemilot, ea sa fie adunate iara$.i (recapitulate) toate in Hiistos, cere din ceiuri $1 cele de pe pamlnt - ioate In EI. lntni care si ttiosienire am primit, ruiduiti iiind mai tnainie dupa tiouiruea Celui ce toate Ie lucteazii dupa statui voii Sale, ca sa. tim spte lauda slavei Sale noi cei ce mal tnainte am tuuuijduit In Htistos (Efes. 1, 7-12).

lata iara;;i am fost mai Inainte

rmduiti,

dupa hotartrea

Tatalui.

Caci ne-am Imboqattt nadejdea mai veehe privitoare la existenta, Dumnezeu eunoscind de mai lnainte aceasta si hotartnd in sfatul Lui cele ce vor urma pe seama noastra. Cad dupa ce l-a mselat pe Adam si I-a faeut vinovat la inceput de relele usuratatii, si nascocitorul pacatului J-a dus astfel la moarte, a trecut osinda la toti oamenii, ea 0 boala care urea din radacina la cele din ea. Caci a tmparatit de la Adam si ptna la Moise, Dar Creatorul avtnd grije de cei ce au pacatuit dupa asemanarea neascultarii lui Adam, a sustinut prin providenta fapturile Sale si a preqatit ca un fel de a doua r~ic:1acinaa neamului omenesc, care sa ne ridice la nestricaciunea de la iuceput, ca precum ehipul celui dintii si din pamint ne-a intipartt necesitatea de-a mur i $1 de-a nc destrama In lauturile stricaciunii, asa inceputul a1 doilea si dupa aeela, adica Hristos ne-a intiparit asemanarea eu El prin Duhul, sau nepiericiunea , , Si precum in aceea ne-a dus neascultarea prin pedepsele ee t-au urmat, asa 1a impartasirea de aceasta ne aduee aseu ltarea si primirea binecuvrnrarn de sus de 1a Tatal. Ciic! s-a iacut, zice, ptituul om, Adam, sine suilei viu, jar a1 doilea Adam spre Dull de via/a tocatox. (I Cor. 15, 45). Si iarasi ne-a explicat acelasi lucru in a1tfel, ziclnd : Priinul om

,1.

tarina piimuitului , al doilea om e Domnul din eer. Precum e eel pdmuuesc, a$a suit si cei piimuiiesti. Si precum am puttat ciupul celui pamlntesc, vom purta $i chipul celui cetesc (Ibid., 47-49). $i iarasi : Htistos ne-e rtiscumptirai din blesiemul Ieqii, fac1ndu-Se din penitii noi blestem

(Gal. 3, 13). Ciici s-a smerii

pe Sine

(Filip. 2,

21. Aeeasta este esenta mintuirii dupa Sf. Parinti: seaparea de moart(i!, sau viata ve~nidi prin invierea lui Hristos, odata ce esenta u'rmarii pacatu}ui a .fost moartea. Dar a~a cum moartea nu e disparitia totalii, ci extrema sarikire a existentei, a~a viata in Hristos eel inviat, este plinatatea vietii djn unirea eu Dumnezeu. Desigur tnsil. di plinatatea vietii ar.e ~i un continut spiritual: ea e iubire, curatie, cul1o~tinta prin traire a ad~l1cimilor dumnezeie!?ti, ascultarea de Dumnezeu.
2 - Sfintul Chir.il 81 Alexandriei

18

SF. CHllUL AL ALEXANDRIEI

8), precum s-a scris, pogorindu-Se de buna voie in cele ale noastre Cuvintul Unul Nascut al lui Dumnezeu, nu ea sa fie staplnit de moarte ca noi, aducindu-Se si asupra LUi omortrea lui Adam [odata ce este Cel ce pe to ate le face vii), ci ea Iuind chipul supus stricaciunii, sa-l pretaca spre viata. De aceea S-a Iacut trup. Asa serie si tnteleptul Pavel: Deoaxece piin om e moartea, prin om e $i tnvierea din morii , st precum In Adam toii murim, a$a si in Hristos tot: vom uivio (1 Cor. 15, 21-22) 22. Deci e absurd a soeoti ca Adam eel din pamint si supus blestemului a transmts puterea acestora ea pe 0 mostenire naturale intreqului neam ornenesc, dar Emanuel cel din cer si Dumnezeu dupa fire, dar care are si asemanere eu noi st s-a facut noua al doilea Adam, nu a faeut eu lmbelsuqare iara!?i partasi de viata Sa pe cei ce s-ar hotart sa se fadi familiari Lui prin credinta. Caci ne-am fikut contrupesti cu EI prin binecuvintarea tainica. Dar ne-am unit si in alt mod, intrucit ne-am facut partasi firii Lui dumnezeiesti Si se salasluieste in sufletele sfintilor,
/ntru aceasta

prin Duhul (II Petru 1, 4). cum zice ferieitul loan:


din Duhul pe care ni L-a

cunocsrem

ca

este in

noi,

tiat (I loan 3, 24).

Deci El este Viata no astra, El este tndreptatirea. Caci s-a seris iarasi : Precum qteseala unuia s-a iiicut spte osinda tuturor oameriilor, a$a dreptatea s-au unuia s-a iiicut spre lndrepl~ti[ea prin vietii

rururor
unui

otuuenilor

(Rom. 5, 15). Si iar asi : Precum

neascuiuuea

om cei multi

iiicut pacato$i,

Q$a prin

oscultatea unui om se vor

(Ibid. 19). Asadar e clar ca, si in prirnul Adam se stravedea taina lui Hristos, nu Iuind acelasi chip in mod neschimbat, ci aratind un chip
face oreot! eel multi 22. Odata ee totl ne nastem ea suocesori ai Jui Adam, nu putem ajunqa la unlrea eu Hristos, lara sa lim intii succesori ai lui Adam. In Adam a fost creat tot neamul omenesc. Dumnezeu nu so desminte desflinttndu-l, el-l reface pe acesta insusl. De aceea traim ~i moartea venita prin Adam, ca sa ajungem la invierea in Hrisros, a celui de al doilea tnccput al eceleiasl umanltat], Ornul e 0 minune chiar in starea lui cazuUi. Nu se poate ca Dumnezeu sa anuleze aceesta minune facutii de EI. Ci 0 retace, aratind si mai mult minunaa Lui, 'prin faptul eli IIlSU!?iFiul, Lui, Cel de 0 fiinta eu EI, Se face purtatorul personal al umanitatii. Dacd Dumnezeu a flicut minunea care e omul - !ii numai 0 Persoana atotputerniea a putut face aceastli minune - e firesc ea sa 0 $i .refaca, prin faptul ca Insusi Fiul Sau Se face si om. Primul Adam marturisasta existenta ~i iubirea lui Dumnezeu '~i trebuinta de-a fi ridicat Ja treapta Celui de a1 doilea Adam. AI doilea Adam (Hristos). aduce 0 ~l mai mare marturie des pre ,bunlitatea lui Dumnezeu, dar ~i despre millunea omului. Fara al do ilea Adam, primul ar Ii 0 minune incompleta, ba chiar anulata.

GLAFIRE LA CARTILE LUI MOISE

19

contrar aceluia 2:1. Cel dintii a fost inceputul neamului nostru spre moarte, spre blestem, spre osinda , celalalt spre tot ce e contrar, spre viata, spre binecuvintare, spre dreptate. Cel dintii a prim it Iemeia spre un trup $i prin ea s-a pierdut i Hristos unindu-si Biserica cu Sine prin Duhul, 0 elibereaza si 0 mintuieste si 0 ridica mai presus de amaqirea diavoleasca 24. De aceea ne si face sa strtqam : Caci noi cunocsrern glndurile Lui (II Cor. 2, 11). Si protoparintele Adam a luat ca plata a pacatului si ca pedeapsa a neascultarii strtcaciunea. Iar cireptatea i-a fost lui Hristos pricina de invinovatire, dupa judecata nebuneasca a Iudeilor. Insa pentru patima mortii se tncununeasa cu cinste si cu slava, dups cuvintul Iericitului Pavel 25. Si lui Adam i se supunea nu numai cele de pe parnlnt, ba si cele cu qreutate , iar lui Hristos, toate. Se va pieca decl Lui tot genunchiul celot cetesti $i a1 celor pdmintesti si a1 celot de sub pamuu si toou: Iimba 11 va sliivi, ca Domn este Iisus Hrisios spre siava lui Dumnezeu Total. Amin (Filip. 2, 10-11). Despre Cain $i Abel 1. Firea omului a fost SUPUSQ deci, precum am spus, in Adam ca in Inceputul nearnului nostru, mortii si pacatului. Si n-am fost rascumparati de cit numai prin Hristos. Caci cum a scris ucenicul Lui:

sa

Nu este alt nume sub cer dat ~ntre oameni, tnttu care trebuie ne mintuim (Fapte 4, 12). Asadar trebuia ca Cel prin care toate

au fost ad use la existenta, sa se fad. Reinnoitorul celor stricate [corupte) $i sa tnlature invtrtosarea ivita din pacat, sa faca si!! inceteze durerea si sa daruiasca iarasi cu tmbelsuqare buna existents celor Hicuti prin El. Socotesc di a Iost 0 stralucita fapta a puterii dumnezeiesti si a staptnirii Lui atit sa aduca la existent a cele ce
23. In Adam se prefigura Hristos, nu ca unul ce va aduce in toti pacatul si moartea, ci oa unul care, dimpotriva, va aduce in totl cei ce vor vol eliberarea de pacat sl de moarte. Intr-un reI se tncadrcaza si Hristos in umanitatea care a tnceput pnn Adam, dar Hristos Se face in umanitatea in care Se tncedreaza ca un aIt fel de inceput. E urmesul lui Adam, .elar in acelas timp un urmas contrar at lui Adam. Mai bine zis e restauratorul urnarrltatit ce tncepe eu Adam. Dar Hrlstos e prefiguJrat in Adam si prin raptul cii E) e Adam eel dinainte de cadcre. Daca exista Adam ~i noi din el, datorita crearii lui de Dumnezeu din iubire, e sigur cll vom si invia din moartea in cafe am cazut prin unlrea ou Fiul Sliu. Odata ce a Iost Adam, a trebuit Sa fie sl Hristos. Numai daea am i produsul naturii am muri dcfinitiv. 24. in Adam (oameniij unirea e insotita de patima, de aeeea ~i de du~manie. E o unire in neunire. Hrislos aduce in EI uniTea noastrli nepatima!la, din iubire curala. 25. Oamenii nu mai tntelegeau dreptatea lui Dumnezeu. De acees au condamnat pe Hristos Care S-a conformal ei. Dar Dumnezeu pretuind-o. a lncununat cu sIavll pe Hristos care a primit moartea pentru dreptate. Aceasla aJala ctl de mult s-au departsl oamenii de la adevarata dreptate, ca iubire de oameni cu sfidarea nedreptelor rinduieli omene~ti. Si cit de mull a restabilit Hristos aceast!i dreptate. .

20

SF.

carau,

AL ALEXANDRTEI

sint din cele ce nu stnt, cit si sa cherne cele ce s-au abstut de la ceea ce e bun ~i san~tos, iarasi la existenta cea buna. S-a ar~tat in Adam chipul acestora. Dar poate vedea cineva acest chip nu mai putin inscris si in cei ce au provenit din e1. Caci in Hristos Dumnezeu ~i Tatal readuna (recapttuleaza) cele din ceruri $i cele de pe pt1mlnt w. $i ceea ce a alunecat spre ceea ce nu se cuvenea, e readus prin Ella ceea ce era la tnceput, intructt prin El singur cele ce s-au introdus dnpa aceea, au 'lost duse la nimic si cele de pe pamint au fost refacute spre innoirea zidirii. Caci In El se face zidirea noua. Si cuvintul e adevarat. Dar priveste $i in Abel si Cain taina lui Hristos, prin care ne-am si mlntuit. Caci s-a scns in Facere: Iat Adam a cunoscut ue Eva, soiia lui, si aceosta zamislitu: a tuiscui pe Cain. $i a zis : Doblndit-am. am de la Dumnezeu. $i a adaugat a naste pe itatele lui, pe Abel. Si a fast Abel pas tal de oi. lax Cain era luctiiiot de pamlnt. $i a fast dupii uiiele zile, a adus Cain din todurile piimititului jertfa DomnuIui. $i Abel a adus st el din 1ntli nascuie ale oilot lui $1 din grasimea lor. $i a ciiutat Dumnezeu spre Abel $1 spte danuile lui. tar sore Cain $1 spie jertiele lui nu s-a uitat. $1 s-a uitristat Cain

ioarte si S-Q mlhnit iata lu.i . ~i Q zis Doranul Dumnezeu lui Cain: Pentru ce te-ai lntristat $i pentru ce s-a mihntt ioia ta? Clnd iaci bine,
oare au-ti este taia senina ? Iar de nu faei bine, piicaiul bate Ia usii $i cauu: sa te tirascii, dar tu bituieste-l (Fac. 4, 1-7). $i dupa putin : Si a zis Cain ciiite Abel, iratele siiu : Sa ie.';im 1a c1mp. $i a lost clnd emu ei la ctmp, s-a atuncat Cain osupra itatelui sou Abel .'ji I-a omorit. $1 a zis Domnui Dumnezeu catre Caiti : Uruie este Abel, iratele tau? Iar el a tis: Nu stiu. Oare suit eu piizitorul ttaielui meu? a zis Dumnezeu: Ce-ai tiicut t Glasu1 sinqelui striga din pamlnt ciitxe Mine. St acum esti blesiemat de pamlntuJ, care si-c desclils gura lui ca sa primeascti sinqele iratelui tau din mlna tao Clnd vei lucra pamintul, acesia nU-$i va mai da toadele lui. Zbueiu-

.si -

mat si fugal pdmintul Domnu!

vei ii pe piimuu.

$1 a zls Cain ciitte Domnul:


puria.

Pedeapsa

mea este roai mare decit


acesta,

a$ putea-o
ascunde

$i de tiui izgorfe.')U din

de la tata Ta. $i voi ii zbuciumat .,)i fugar pe pamlnt. $i tot cel ce ma va atla, rna va omorl. $i i-a zis
voi Dumnezeu:

ma

Nu va ii a$a. Ci tot eel ce va omori

pe Cain,

de ~apte ori se va pedepsi.

$i a pus Domnul

Dumnezeu

semn lui

26. Intrudt $i Hrlstos esle in parte din Adam, in Adam se vede ~ faplul cre/:iril omu]ui de catre [)umnezeu ~i faptul mtntuirli lui, sau a1 readunarii oamenilor din dezbinarea lor prin plical.

GLAFIRE

LA CARTILE

LU.I MOISE

21

Cain ca Cain de la

sa

nu-I omoare tiici unu.l care 11 iaia lui Dumnezeu (Fae. 4, 8-16).

va aila pe el. $i a ie$it

2. Asadar, Cain ~l Abel s-au nascut amindoi din Adam. ~i erau ea doua ramuri proaspete si infloritoare, odraslite din prima rad~cina la inceput. Si in ei s-a aratat rodnicia firii omenesti si s-a manifestat la tnceput puterea ei de crestere si inmultire. Caci era in vigoare. Iar Cain a premers prin nastere in timp. Dupa el a unnat Abel. Si pina ce au fost crudlsorl ~i tineri, erau hrl1niti ca niste pui, de cei ee t-au nascut. Iar cind au ajuns la pubertate si apoi s-au f1kut barbati, s-au lndreptat spre munci diferite. Cain atras, gindese, de p~mintul inverzlt si bun de lucrat si vaztndu-l impodobit cu pomi si eu roduri placute, a soeotit di trebuie sa-s! indulceesca privirea eu frumusetile celor vazute si s-a gindit fie la cele ale naturii ce dau din ea forme vrednice de iubit prin sudoarea muncii ostenit.oare, fie la cele ce se infati$eaza vederii eu usurinta in haina lor neasemanat de luminoasa. $i-a ales astfel 0 vieta leqata de ogoare $i folosindu-se de teats vigoarea, voia sa mearqa ptna la capat in urmarirea acestui seop. Poate ii dadea ~i natura putinta se dedice ei, dar $1 legea dumnezeiasca si negraita Ii Intiparise in minte cunostinta celor pe care le-a ales. Dar si Cain punea in aeestea straduinta $i osteneala. Iar lnteleptul Abel, neiubind sudoarea provocata de lemne, de sapa, si de seceta, s-a indreptat spre bucuriile ce le dau turmele. Il apropiau poate de ele mieii ce stateau alipiti de maicile lor eu glasul lor subtire, de-abia behait, sarind C'U piciorusele rnoi $i fragede prin pajistea inflortta. $i pe linga aeeasta st caprele ce sar peste stincile cele mai inalte fl1ra. nici 0 greut.ate. Dar socotese ell Abel foarte intelept fiind, dorea sa-si iutareasca prin pastorit $i 0 viitoare conducere a oamenilor $i de aceea a socotit sa-~i aleaqa aceasta ocupatie. Caci aut obiceiul Scripturii insuflate de Dumnezeu, cit si al tnvatatilor Elini e sa numeasca pe intii statatorii neamurilor, sau ai cetatilor. sau ai multlmilor, pastori. Aleqindu-si deci eei doi tineri, unul munca pamintului, celalalt cea de pastor ca pe una mai buns. lui Cain timpul cu inaintarea lui i-a faeut prin umczeala gradinile bogate in roduri frumoase, iar lui Abel oile pastorite is-au faeut 0 mare multime. Apoi legea cunostintii de Dumnezeu sadita in noi, a ehemat pe cei doi barbati sa. aduca din ele unele ea multurnire Creatorului tuturor si lui Dumnezeu, Datatorul a tot binele. Cad desi sint corupti $i nu se vede la inchinatorii Idolilor cu adevarat cine eSlte Facatorul tuturor (eu toate di au ca seop sa-1 stravada pe EI), totu$i Iuereaza.

sa

22

SF. CHIRn. AL ALEXANDRIEI

in ei 0 lege naturala si necesara si 11 misca 0 cunostinta spontana ca sa trebuiasca sa cugete, la ceea ce e neasemanat mai inalt si mai bun decit cele ale noastre, adica Ia Dumnezeu. Aduce deci sflntitul si preainteleptul Abel pe eele socotite mai alese si mai bune din turma sa. Ciici a adus, zice, din prituele tuiscuie ale oilor sale $i din qrtisimea lor, adica eele de frunte si exceptionale. Si neignorind modul sfintei slujiri, a alaturat qrasimea. Iar Cain nu face asa, fiind foarte nepasator. Cele mai alese dintre rodurile pamrntului si le-a daruit placerilor sale si a ospatat pe Dumnezeul tuturor cu cele de calitatea a doua. De aeeea peste darurile lui Abel Iocul coborit din cer a consumat sfintitele daruri. Dar 1a Cain si la iettiele lui nu s-a uitat, zice. Cad n-a lasat sa coboare focul obisnuit peste cele aduse. De aceea Cain se tnfurie foarte si sufera cumplit. Si afltnd pricina (cauza) intoareerii de la darurile lui si a alegerii darurilor mai bune ale lui Abel, nu s-a tntors spre indreptarea celor qresite, ci napustindu-se tntr-o minie necuvenita, e primul dintre cei care sufera de pisma' dusmanoasa si neternindu-se de pedeapsa Dumnezeului tuturor, se umple de ura impotriva lui Abel eel Iaudat, Si calcind legea iubirii, tsi umple mintea de rautatea diavoleasca si de ginduri urtte, dar ia 0 masca buna in euvinte. Sa ie$im, zice, 1a c1mp. Auzt cum Il chasma la dmp, ca sa vada bunatatea lui ~i sa se bueure de privelistea felurita a florilor? Dar tsi arata rautatea si preda pe eel de acelasi sinqe ca pe un prim tribut '~i ea pe 0 pirga mortii si s-a faeut astfel filii omenesti tnvatator pe calea uciderii. Iar Intrebtndu-I Dumnezeu si zicind : Utuie este Abel, itatele tau ?, ticalosul minte si raspunde eu asprime, zicind : Nu stiu. $i fiindca a fost dat pe fata ea uciqas si a fost predat blestemului, a soeotit ca va muri si el, chiar daca n-ar voi Dumnezeu, aeeasta fiind urmarea miniei lui Dumnezeu lui. Deci a zis : De ma izqonest! aeum din piimititul acesta, ma voi ascunde de 1a iata Ta $i voi ii zbueiumat fugar pe piimint si tot eel ce tiui va atla, ma va omor!. Dar i s-a spus ea va fi supus tot timpul si oriunde blestemului si. impotriva va suporta osinda faptelor sale urtte, petrecind pe pamint 0 viata de trei ori nenorocita. Cact Ii spune Dumnezeu limpede : Nu va tt a$a petitni cii tot eel ce va ucide pe Cain se va pedepsi de sopte Iar sapte zice in loc de multe ori. Deci e asemenea cu a zice : va scapa pe omoritoml de frate Cain de pedeapsa multor fapte rele
ori.

GLAFmE LA CARTlLE LUI MOISE

23

dar nu si pe eel ce va lua viata lui din trup 27. Iar dad! ar voi cineve s~ spuna sl di vor fj sapte la numar pedepsele ce le va Iua lui Cain, nu va qresi intru nimie. Primul pacat al lui Cain a fost d1 nu a deosebit in chip drept, nici n-a oferit lui Dumnezeu cele mai bune roduri. Al doilea, dl aflind de pacatul lui, nu s-a tutors spre podiintii ~i n-a indreptat qresala prin savlrsirea celor bune, ci s-a aprins de minie si 5-a infuriat de pretuirea data aproapelui, pe care trebuie sa caute sa-l imite, nu sa-l socoteasca dusman si 51-1priveasca cu ochi nedrepti. Al treilea pacat, care e ca un adaos la uciderea salbatica, este pisma netmpacata. Al patrulea, tnvitatia : sa iesim 1a ctmp, care e dovada vicleniei ~i a tnselaru. Al cincilea e crima uciderii nelegiuite. S-ar putea socoti di al saselea pacat a1 lui, mintirea lui Dumnezeu. Al saptelea, socotinta di poate scapa fara voia lui Dumnezeu de pedeapsa, putind fi eliberat fara voie de viata in trup. Dar Q dot, zice, Dumnezeu un semn lui Cain ca sa tiu-I omoare
nimenea ease-l va aila pe el.

$i

iesit

Cain

de Ia lata lui Dumnezeu.

Dar a fost supus indata blesternului si a urmat chipul pedepsii. Caci cum nu l-ar urmari pe eel ce-a dus pina la capatul raului firea preacurata si preasffnta r 3. Le-arn spus acestea lntr-un mod inqrosat $i istoric. Adauqind 1a Iiniile chipului culorile lui $i trednd umbra literii 1a adevar $i patrunzmd toate in mod subtire, vom spune Cd taina lui Hristos ar putea-o vedea cineva tnchipuita 1a inceputuri in cele ce se petreceau ca intr-o umbra. Caci trebuia, odata ce firea omului era dispusa spre pacat si prinsa fara voie tn laturile mortii, sa fie aratata de mai inainte taina readucerii ei 1a bine. Deci nu se putea ignora nici Hristos care va muri 1a vremea Sa pentru noi 28. Fiindca protopsrintele Adam s-a Hicut dupa credlnta Sfintelor Scripturi, dupa chipul, si asemanarea lui Dumnezeu. Iar din el, s-au nascut $i au provsnit tntti Cain, iar dupa el ca al doiJea, AbeL Pe Cain n socotim reprezenttnd pe Israel. Fiindca si Hristos Insusi a spus poporului Iudeu ea era prefigurat, datorita moravurilor lui, de Cain. Caci a zis : De yeti
27. E mai greu sa sulere cineva chinul remuscarit in cursul inlregei vieti pentru un omor dectt sa i se ia vtata prin omortrea proprie. Apoi raptul de a-I omort pe aceta H lu~ureaza pedeapsa, pentru Ca'<l suferit si el un omor. 28. Chiar in moartea omului c implicata viltoaraa lui tnviere prin Hristos, Caei nu putsa lasa Dumnezeu aceasta opera mlnunata a Lui, creeta dupd chipul Lui din iubire, sa se piaT'da. Numai 'dadl am Ii emanatii ale naturii oarbe ne-am pierde defi~ nitiv. Crearea noastra de Dumnezeu din nirnie e singura cai'e implied in ea readueerea noas,tra din moarte la viala. Caei iubirea lui Dumnezeu aratata in creareB noastrli nu se poate lase biruiUi. Ea a mers pina a ne seapa de moarte in Fiul Sau faeut om, prill ceca ce a eitlstit depJin chiJpul San. Dadl ar Ii lasat DUIllllezeu sa piara dcfinitiv chipul Sau, aceasta aT fi insemnat 0 Iuare tn ris a Lui insu~i. Facfnd pe om dupa chipul Sau, Dumnezeu a ariitat-o ~uprema iubire fata de om, dar ~i Q angajare a Lui in pastrarea aeestui chip al Sau.

24

SF. CmRIL AL ALEXANDRIEI

Meu, veti ti ucenrcn Mei $i vet; cunouste tuieva face Iibeii (loan 8, 31-32). Dar aceia neinteleqlnd frumusetea Iibertatil partntestt, ineercau s!:i se infrumuseteze eu laude trupesti, zicincl: Stntetn siimtnia lui Avraam si nu ne-am iiicut tobi suctoaat nimiinui. Cum deci zici Tu : Veti li liberi i (Ibid. 33). Si co a raspuns Ia aeestea Hristos? Daca ali ii copii at lui Avraam, ali face ioptele lui Avruam, Dar acum coutat! so. Ma omoitt! pe Mine, Omul care v-ern grail adevarul oe care L-am auzit de la Touil. Avraam n-u iiicut aceasta (loan 8, 39-40). Iar tata a1 lor il numeste pe satana, zictnd : v ot iacett ioptele taiiilui vostru. Acela a lost uciqas de oameni de la tnceput $i jntru aaeviir n-a suitut, pentru cd c mincinos, preeum e $i tatiil lui 29. Si nu vom tnteleqe, eugetind drept, di Hristos s-a gindit la demonul viclean si tncepator a1 raului, ci Ii-I arata Iudeilor infuriatl care planuiau omortrea Sa neleqiuita ca tat~ pe primul uciqas de om si nascocitor a1 minciunii, adica pe Cain. si-al aceluia, pe satana, tatal pacatului. Iar tntructt unii lntreaba : pe cine socolim tata a1 diavolului, sau cine spunem di e arhelipul (modelul) rt'lutlHii aceluia, raspundem ell Hristos Ii socotsste chipuri ale lui Cain ca arhetip pe eei arata~i de El ca bolind asernenea lui de nelegiuirea aceluia 3(1. Ca era obiceiul Mintuitorului Hristos sa, numeasca satana pe eel ce-si tnsuseste purtarile aceluia, vedem foarte user ~i din ceea ce spune ucenicilor : Care nu Eu v-ern ales pe voi, cei doisprezece? $; iata unul aintre voi este diavot (loan 6, 71). Deci trebuie de comparat eu Cain, Israil despro care s-a spus : Pnu meu Intt! tuiscui, Israel (Iesire 4, 22). . Iar dupa lntiiul nascut Israil, ea a I doilea in limp st eu totu1 nou 3:L s-a aratat Hristos. Fiu si El al lui Adam, [apt pentru care S-a
riimtnea In cuvuuui viirul. Itu adeviirul

va

29, In textul romanesc al Sfintei Scripturi sIll scrls : ste rnlncinos sl taHil minclunh. In forma rednla de Sf. Chir il 5(' (ace etuzte la Cain, ca Iiu al tatiilui minciunii. Din spusa ultertoare a Sf, Chiril Cd Abel, en !)i al doilea Iiu 81 lui Adam, e Hrtstos, se poate vedea eli prin Cain cl lnteleqe I1U numai pe Israel, ct toata ornenirea chuta tn pacBt. 30. Sf. Chiril face 0 aUt do strinsa legiiturl! inlre Cain ~i Saltlnd, ell il numeJ?le !ili pc Cain salan~, oa eel ce face voia lui intra oam~ni. El 'Spune ca urmeazll. ~i de J(Jpt unneozll. in aeeasta pilda Iu'i' Usus. E eu alit mai mull ldentificat Cain. ell satana, Ctl unul ce s-a facut incepatoful omudderii ~i al minciul1'ii, punind primul in aplic<ll'(;' intre oameni eeea ce vota salona. Aceasta substituiro de euri se poelte observa ll~or in oamoni;, psihopati. Ei ajung la 0 slarc de extrema robie. 31. Hristos e Omul care nu sc va mai tnvechl niciodatii, cum 5-8 invecrul Adam Si unna$ii lui dupa trup. Clici I!l e ~i Dumncz(.'u, lar Dumnezeu IlU imbdtrine~te, IlU sJiibf?file, nu se imputincllz/.! lIidodata, Omul ((rit-los e moreu 11011 ('il mod uman de comuni-rare nemollotona a inflni!/ilii dumllc:wic~ti. Chiar perS06n<l umen!!, sd\palli din ingustlmca patimilor, :;;i lrl1ltoarc in fna.ltim08 inJinita a oriZOl1tului c.lulltnezeics(' n11 devIne nieiodata monolollO in manifestilrile oi, ej e me.reL\ 1l0ll~, SUfprillZatoare, Numa;, pCllliI'nae monotona.

GLAFIRE LA CARTILE LUI MOISE

25 in chip cinsti tntelept si cu iconomie

numit
Fiul

si E1 pe Sine
Omului
32.

prelutindeni di poate

pe Dumnezeu daruindu-I cele eu 0 nu prea mare ratiune, ea unul ce-si ocupa intreaga minte cu grija de ele. Caci Cain se ocupa eu lucrarea pamlntului, iar Abel era pastor de oi. Fiindea Ernanuil tsi conduce turma cuvintatoare ca Unul ce este E1 lnsusi Pastorul eel bun, care-si paste turmele de sus :;;i de pe pamtnt rn loc gras si 1n piisune buns, precurn s-a seris (Isaia 30, 25). Catre El a grait si cuvintul proorocesc : Pa$te popotut Tau cu toiagul pazei Tale, oile mostenirii Tale [Miheia 7, 14). . Asadar Israil a voit cinsteasca pe Dumnezeu cu lucrurile mal paminte~ti, fadnd sa rodeasca cele ale legii si aducindu-I jertfe lipsite de vointa. De aceea a ~i auzit prin qlasul sfintilor : Arderca de tot a ciirnurilot Tale si grasimea mieilor si singe1e iapilor $1 al roun-

Dar Israil

a erezut

ce tree si se vestejesc usor !';i inzestrate

Sa

lor, nu le voresc, Nici so. veniii vii aratati Mie. Ciici cine le-a eerul din mlinile voastre ? So. nu adaugati a pa$i in curtea Mea. De-Mi veii aduce Mina, e in desert, tiimiia urlciune imi esie (Isaia 1, 11-15). Si iarasi : Petitru ce ltni aduceti tamlie de Ia Seba $1 scotti$Ora din tara lndepartata? Arderile voastre de tot nu suit primite $i jertfele voastre nu-Mi fac placere (Ierem. 6, 20). In aceasta se arata

sa

limpede ca Dumnezeu nu s-a uitat la jertfeJe lui Cain. Dar Abel eel drept, adidi Hristos, aduce lui Dumnezeu ca dar primele nascute ale turmelor, adica pe cei fragezi la inima ~i prunci in ce priveste rautatea st alesi in virtutl si purtatori ai slavei Lui in chipul lor de intli nascuti. Iar aceasta e Biserica, care e numita de dumnezeiescul Pavel multimea celor Intti nascuti, inscrisi in ceruri, a celor chemati spre sfintire prin credinta. Acestei sfinte multimi $i turme a celor lntti nascuti s-a facut preot Hristos. Cad prin E1 am avut aducetea in Duh 1a Dumnezeu st Ttuiil (Rom. 5, 2; Efes. 2, 18) 33. Si ne-am facut jertfa buna si bine prlmita mai presus
32. E tn aceasta numire co si-o da Hristos voiuta de-a arata oamenilor cli EI, Fiul Unul-Nascut al Tatalui a iubit attt de mult pe oemeni, cii S-a flicnt $.i Fiu al Omulni ca ei. 33. Hristos - Abel ne-e oferlt CCI dar, sau ca jertra, Tatalul, EI e Preotul sau Arhiercu'l nostru, Caei Preotul e eel ee adnce jertHi. lar fiind adu~i jertfii de Hristos - Abel, sintem primi\i de Tatiil, san aveJU intrare Ie TIL Jertfa noastra ca oi cuvtntatoarc .ale lui Hristos e negrliit superioara jerlfclor de animale necnvinHHoare adnse in Veehiul Testament. Ele se predau ~i ele lui Dunlllczeu ea jerWi prin COll$tiin\a seu ratiunea lor. Ca at'are fae buourie lui <Oumnezeu, pe clnd cu simplul slng,~ de Bl1imaie ce-ar putea face Dumnezeu, care ca existent! spirituala, vrea sl!. I se arato iubire constanta. :Lasindu-ne ad~i de Hristos ca jerlfe eu voia noastra, ne lucem $i noi preoti din puterca preoOei Lui, fiind ca $i El aUt jerlfe, cit ~i preoti.

26

SF. CHIRIL AL ALEXANDRJEI

de vitelul tindr ciiruia 1i cresc coarne .-;;i copite [Ps, 68, 35) Cad aducerea stnqeroasa este foarte cobortta si parnlnteasca si nu e socotita de Dumnezeu binemirositoare. Dar slujirea in Duh si prin Hristos e foarte placuta Tatalui. De aceea Le-a spus Dumnezeu celor ee-l aduceau eele de pe pamint : Nu voi primi vilei din casa to, niei berbeci din turmele tale. Ciici ale MeJe sint toate animale1e cunpului, dobitoacele din munJi $i boii. Cunoscut-am toate pasarile cetului $i irumusetea tattnii cu Mine este. De voi iliiminz! tiu-ti vot spune. Caci a Mea este Jumea $1 pliniiiaiea ei (Ps. 49, 10-13). Iar noua celor lndreptati in Hristos si sf'intiti in Duh, ne-a grait, zicind: Jertieste lui Dumnezeu jertlii de Iaudd si tmptineste Celui Prea lnalt fCigdduintele tale i $i cheamd-Md pe Mine in ziua necazului tau st te voi izbiivi $i Md vei preomiui (Ibid. 15-16). Deci mai bune sint cele duhovnicesti decit eele paminte$ti si cu mult mai bineprimite este jertfa prin Hristos decit jertfele legii. $i nu s-a apleeat Dumnezeu spre jertfele lui Cain, ci spre cele ale lui Abel. Si pentru care pnctna t Israil f~cea un lueru drept jertfind. Caci trebuia sa jertfeasca lui Dumnezeu. Dar nu alegea drept (jertfele). Caci persista mereu in tipuri, socotind c13 multumeste pe Dumnezeu eu umbre 3". De aeeea qresea sl i s-a eerut sa inceteze de la aeeasta, adica sa paraseasea obieeiurile vechi si conforme legti si sa-si faea conducator pe Hristos. Caci s-a spus lui Cain: Ai gre$il, Iinisteste-te (opreste-te]. Iar lui Abel: Spre tine va ii tmoarceiea lui si tu 11 vei suiplni pe el, De fapt, daca ar fi voit Israel sa .paraseasea jertfirea eel or pamintestt si slujirea eea dupa lege ca nefolosltoare, Hkindu-$i conducator si invatl:ltor spre eeea ee e mai bine pe Hristos, ar fi fost liber impreuua eu noi $i Inscris in cartea ceJor vii, dupa Seripturi (Apoc. 20, 15). Dar fiindca asemenea lui Cain a fucut din buna pnmire a Mlntuitorulut nostru motiv de pisma $i de pricina de ucidere, a cazut in blestern $i s-a faeut vinovat de sapte pedepse. Caci facindu-se vinovati de multe osinde si fiind supusi la asupriri salbatiee, umbla nenorocitii gemind si tremurtnd. $i sint pretutindenl straini, ocariti si Infrtcosati, neavtnd curajul propriu eelor ee se bucura de libertate. Dar Cain a primit semnul nu trebuie omorit, Si de fapt Israil n-a pierit ell totul. Ci dima$ita lui s-a mintuit, dupa cuvintul proorocului Isaia, care stiind-o aceasta, a gdHt ziclnd : $1 daca nu ne-ar Ii Jasat noud Domnul Savaot samlnta, am Ii ajuns ca Sodoma .~ine-am Ii asemanat Gomorei (lsaia I, 9). De aceea $i dum-

ca

34. Jertfele Vechiului Testament erau numai hipuri ale jer[fei propriei vieli pe care 0 va aduce Hristos ~i cei ce vor crede in EI. Dadi oei din Vechiul Testament soar fi daruit !it pe C1 in!)i~j suflete~te lui Dumnezeu, at Ii facllt ceea ce vo~a El.

_G_LAF __ I_R_E_L~~ __C_AR~T_~_E __I_M_O_IS_E __LU

21

nezeiescul Psalmist IsraiI In intregime:


Legea To,

11 ruga pe Dumnezeul
Sa nu-i omori

tuturor sa nu se piarda pe ei, ca nLl cumva sa ~e uite

Dar Cain a iesit de la Iata lui Dumnezeu. Caci s-a seris: $i de la fa/a lui Dumnezeu (Facere 14, 16). Si aceasta au patimit-c cei din Israil, catre care s-a zis prin glasul proorocului:
Cain a iesit Clnd veii lntinde mlinile voastre spre Mine, voi unoaice ocbii Mei de la voi si clnd veii inmulii cererea voostiii, nu vd v oi auzi. Caci miinile voastre sun pline de slnge (Isaia 2, 15). Fiindca au omorit

pe Domnul tuturor si au cutezat sa declare cu multa indrazneala nelegiuWi: Slnqele Lui asupta noasttii .<;i osupra iiilor nostri (Matei 27, 25). De fapt singele lui Abel a strigat numai impotriva celui ce I-a ucis pe el. Iar preacinstitul Singe al Lui Hristos a strigat st el numai impotriva cruzimii si nerecunostintei Iudeilor i dar a si eliberat lumea de pacat, fiind varsat pentru ea 35. De aeeea zice dumnezeiescul Pavel, ca ne vom apropia de cei uulreptat! in ctedinid, prin stropiiea slngeJui care grdie$te mai bine decit al lui Abel (Evr. 12, 24). Dar socotesc ca trebuie sa mai adaugam si aceasta: Dupii ce
l-a omodt pe Abel, a cunoscut Adam pe Eva, iemeia lui si ziimislina ea a niiscut flu si i-a chemat numele lui Set, zicitui : nu-e ridicat mie Dumiiezeu alta siiminui in locul lui Abel, pe care I-a omorit Cain. (Fac. 4, 25). Apoi, dupa altele, zice : A ttiiit Adam nouii sute si tteizeci de ani si a tuiscut dupa antati$area lui $i dupa chipul lui si i-a chemat numele lui Set (Fac. 5, 5). Vezi deci ea dupa moartea

lui Abel, lui Adam eel dupa chipul si assmanarea lui Dumnezeu, i S9 naste iarasi un fiu cu totul asemanator lui, Set. Cac! dupe ce a murit Emanuil eel dupa trup, indata i-a odraslit lui Adam alta samlnta care a imboqatit frumusetea suprema a chipului dumnezeiesc din e1. Ciici cei ce eredem, ne pteiacem 1n Hrisios prin Dubul, (I Cor. 12, 27) 36. Cad El s-a facut acestora ca
0

radaeina

noua a

35. Singele oel varsat al lui Abel a cernt numai razbun-are, sau dreptete pentru el. Singele varset al lui Hristos a evut efect mintuitor asupra lumii intreqi. Ba are acest erect si asupre evreilor care tl primesc pe Hrtstos. Hristos ucis nu cere razbunare, niei pcntru cei ce L-au ucis, seu continua sa-L ucida, negindu-L. $i aceasta 0 Iac oamenii din toate neamurile st-an fi facut orice neam in care ar fi trait. Daca nu-i mlntuieste ~i pe acestie, e nu pentru di cere razbuuare tmpotriva lor, ci pentru eli ei nu-L primesc. 36. Chipul dumnczeiesc al omului nu se multL-plicd prin pe1'soanele noi ce se nasc. Dar el se imbogate~te mereu, sau actualizeazd hogaUa trasiHurilor sau ale inSWiirilor lui, sa'll frumusetea lui print1'-o continua spon,re_ Toti traiesc ace1a~ chip dumnezeiesc, fiecare imbogapndu-se in relatie ell alte <persoane in umanitatea lui cea dupa chipul lui Dumnezeu. Caei nu exista persoana -care sa nu aduca ceva nOll, dar

28'

Sf'. CBIRIL AL ALEXANDRIEI

neamului omenesc si ca un prile] nou a1 lui prin moartea Lui 37. De aeeasta ne Incredinteaza El Insusi, zicind: Amin, amin zic vouii : daca qtiiuniele de qriu, c1nd code in pdmlnt nu va muri, va ramine sitiqur, Dar de va murl, tnultii road a. va aduce (loan 12, 24) as. EI cind a cszut ca un graunte In pamtnt, a odraslit bog at asemenea unui spic, firea omeneasca refacindu-se in El spre chipul de 1a inceput, dupa care a fost flkut primul om. 4. Dar e bine sa ne ocupam de nearnul erniudurora, eu al lui Cain st cu a1 lui Set. Caci ne va veni si din aceasta un oarecare folos. De fapt s-a scris : $i a cunoscut Cain pe iemeto lui i ziimisllna ea, a tuiscut pe Enoh. Si a zidit cetote $1 a chemai cetaiea cu numelc liului siiu, Enoh. Si s-a ruiscu! lui Enoh, Ittui $i lrtui a ndscut pe Maleleil. Si MaJeleil a niiscu: pe Matusal. Si Matu,sa] a ruiscut pe
Lameii. $1 Lameb. si-a Iuat douii temei, numele iuieia Ada $i tuimele celei de-a doua Se1a... St a spus iemeilor Ada $i Sela : Ascultaii cu-

vintul meu, lemei ale lui Lomeli, bagati


biubat pentnl

in urecbi cuvintele mele, cii am omorit spte rand tnie ,,)i tuuu spte vatamare mie. Daca Cain va it riizbunarea de sapte ori, opot peniru Lameh de eop-

tczeci de ori cne sapie (Fac. 4, 17-24).


Ai aici Istorisirea despre urmesii lui Cain. Sa vedem si pe cei ai lui Set. Caci s-a SCTis iarasi : Si a ttiiit Set doud sute cinci ani $i a tuiscut pe Enos (Fac. 5, 6), despre care Sfinta Scriptura zice : Aceasta a nddajduit sci. se ciieme in numele Domnului Durnnezeu (Fac. 4, 26). S! au lost toate zilele lui Set noua sute doisprezece ani i i a murit. Si a IrOit Enos 0 sutii nouiizeci de ani $i a nascut pe Calnan. $i au lost toate zilele lui Enos nouii sure cinci ani, $i a murit. $i Q trait Caituui 0 sutii $aplezeci de ani si a nascut pe MaIetetl. $1 au iost toaie zilele lui Caituui ani noud sure zece, $1 a
murit. $1 a trait Male1eil 0 sutii sasezeci $i einci ani si a niiscut pe Jared. Si au lost toate zilele lui Maleleil ani opt sute si nouiizeci .~i cinci, si a mUltt. Si a ttiiit Lareti 0 sutd sasezeci $i doi de ani .~i a ramtntnd in acelas chip dumnezeiesc, sau ill aceeasi umanitate. ~i prill ceca CCl adu.ce nou, imbogate.'}le viata celorlalte persoaue. Viata unui om singular nu se bucura de o asHel de imbog!tire. Fiecare se cere de aceea dupa relalia cu aWi. ba chiar arc nevoie de ea. Dar adevarata tmbogapre ne-o aduce Hristos, care ca Fiul lui Dumnezeu S-a racut persoana a l.1mnniliitii. 37. Hristos a adus aceasta imboga'tire cu' adeva:rat Iloua umanita(ii, inlrucit S-a facut ca 0 radaclna noua a um,auitatil lor, comuniclndu-le nu numai infioilaLea vietii dumnezeie~ti, ci facind moarla tn E1 umallHatell veche, tngustata ~j inchjsu lui Dumnez(i'U prin pacat. In aeeasta pl'ivi.Jltii Hristos a avut ea primii prefigurare pe Set. 38. Grauntele de griu de nu se desCace in pamiut, ramine fucllis in el. Foqelc lui nu atrag sucurile pamintului prin care se poate irunulli. La fel omul care vrea sil se crute. riimInind inchis in el, ml ct~tlga suflele~te pc nimelli ~i el insu~j ramine propriu-zis mott, ca \lmul ce n-a voit sa se jertfeasca.

GLAFIRE

LA CARTILE LUI MOISE

29 Dum-

niiscut nezeu

pe Enoh (Fac. 5, 1-19). Apoi zice: A placu: Bnoti lui $i nu s-a ailat, pentru ca l-a mutat pe el Dumnezeu

(Fac.

5, 24). Priveste deci, inainte de altele, cum se numese cei din Cain, si sirul urmasilor lui. Dar $i cum se arata clar la ce numar de ani s-a Intins timpul fiecarei vieti pentru urmasii lui Set. Caci s-a tnsemnat exact timpul vietii fiecaruia. cine cit a trait atit inainte de nasterea fiilor, cit si dupa aceea . cum se poate afla amanuntit st exact din Sfintele Scripturi. E si aeeasta 0 dovada vadita celor ce voiesc sa cugete drept in acestea, ca Dumnezeu nu rabds sa vada viata celor padHo$i. De aeeea vor auzi de Ia scaunul de [udecata pe Hristos, zicind: Amin vd zic voua, niciotiatd nu v-am cunoscut pe voir (Matei 25, 12 i Luca 13, 21). De fapt nimic din ceea ce cade sub cunosunta, nu scapa lui Dumnezeu. Dar stiind, nu stie pe iubltorii de pacat, din pricina intoarcerii hotarite de 1a ei :3!J. De aceea s-a trecut sub tacere timpul vietit urmasilor lui Cain. Cac! n-au facut nimic vrednic de auzit, ba era si spre paguba cititorilor sa se predea scrisului cele privitoare la ei. Pe drept cuvint deci nu s-au bucurat de pomenire din partea lui Dumnezeu (,0. Dar e de mare Iolos, sa se stie amanuntit despre viata sfintilor si soeotesc ca nimic din cele ale lor nu scapa mintii nemuritoare a lui Dumnezeu 41. De aceasta ne va incredinta Dornnul nostru Iisus Hristos, zicind : Oate nu se vlnd doiui vttibt! pc un banut? $i totu$,i nici una nu cade pc oomun tara stixea Tauilui nosttu Cel din cerurr, Jar vouii $i petit capuiui va suit numdroib (Matei 10, 29-30). Iar daca Dumnezeu stie si de numarul perilor capului, pentru ca stie in mod clar toate cele privitoare 1a noi si ne are in grija Sa, cum n-ar cunoaste ~i timpul duratei vietii noaslre? Ciici ochii Domnului, zice spre cei diepii (Ps. 33, 14).
Sl al cloilea dupa Cain, Enoh, a avut pe pamint 0 cetate eu numele lui, dar nu se cuqeta sl nu se spune aceasta despre snntti ridicati in ceata vrednica de lauda. Caci I1U avem aici cetate suiuitoare, ci 0 ciiutiim pe cea vittoare (Evr. '13, 14), a1 caret Ziditor 39. E 0 tmbinare paradoxala Intrc a stl cineva Cd 0 rau si tntrc a nu voi sa stie de 01. Dumnezeu stic de pacato~i, dar n-arc placere sa staruie in privlree tndreptata spre ei. E silli sa se uite la ei. 40. Ctnd ne rugiim lui DUlllOezeu sa pomeneasdi pe cci CE' au trecut din viata aceasta, nc dlim seama ca El ar pulea $1 Sa uile de ei. Ei pot vietui iolr-un fel, dar Dumnezeu nu e silit sa se gindeasca la ei. 41. ToU voiesc sa cunoasca in amlinunte viata curata a sfintilor. Pentru di au si un folos din ea. Dar nu e de nici un folos a cunoaste amanuntclc Ullor vieti licnloase. laT dorinta noastra de-a nu cunoaste cele rele ale altora, explic(i !Ii neplacerea lui Dumnczeu dc-a se gindi Ja cei paclltosi.

30

SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

si Pacator e Dumnezeu. Caci viata in veacul acesta e a celor socotiti si numiti trecatori. Asa zice dumnezeiescu1 David: Lasa-mii sa rtui odihnesc, ca strain sitit pe piimint $i ciilator, ca tot! piiriniti mei (Ps. 38, 17). Iar despre eei ce cuqeta cele pamintesti, zice Numit-ou
cu tiumele lor piimtntutite Jon> (IPs. 48, 11).

dumnezeiescul Enos, despre care s-a scris : cheme cu nutnele lui Dumtiezeu (Fac. 4, 26). Fiindca neamul eel in Hristos este stint ~i sfintit si traieste in nadejdea slaver celei mai presus de om. Caci Hind din pamtnt, sintem chemati 1a starea de fii ai Stapinului tuturor si 1a cea de Irati ai lui Hristos, care pentru noi S-a facut ca noi, ca si noi sa ci~tigam pentru El, slava in ce1e bune si sa ne faeem dumnezei mai presus de om, prin har si din iubirea de oameni. Cdci Eu am zis, spune, dumnezei suiteti si toti iii ai Celui Pt eoinoli (Ps. 81, 6). Deci Enos a nadajduit sa se cheme de altii eu numele Dornnului Dumnezeului lui, adica Dumnezeu. Caci era socotit minunat, stralucind in cele de lauda. De aceea unii din cei mteleqatori n numeau dumnezeu voind sa-l incununeze eu cea mai tnalta cinste.
Acesta a fladajduit sa se

Tar din Set a odraslit

lata ca cuvintul nostru a Implinit scopul lui. Ca Iudeii sint chipurile lui Cain slut cunoscuti de Dumnezeul tuturor, iar di nu slnt scrisi in carte a vietii, e vadit din faptul di nu se vorbeste de viata urmasilor lui Cain. Iar di neamul eel in Hristos e scris si se afia in amintirea lui Dumnezeu 0 arata, socotesc, faptul ca s-a descris viata dreptilor, adica a urmasilor lui Set si 'Enos, imediat a1 doilea dupa Cain si a avut 0 cetate pe numele lui. Cad osmditii Iudei cuqeta numai 1a cele de pe pamtnt, necunoscind Biserica celor tntii nascuti si neqrabindu-se spre cetatea de sus. Dar Il cinsteste mult pe cel din Set, adica pe Enos. Caci e numit ~i dumnezeu. Dar ne-am imboqatit prin credinta in aceasta slava, cei ce am a1ergat Ia Hristos si ne-am aprins tare de nadejdea in El. Dar as adauqa si 0 alta tncuire necesara a celor de care am vorbit. Daca ar voi cineva sa insire pe urmasii lui Cain ~i Set, punind inaintea lor ca pe 0 radaeina pe Adam, va afla ca pe al saptelea pe Lameh, coboritor din Cain, si tot ca pe a1 saptelea pe Enoh coboritor din Set. Cei proveniti din amindoi se msira astfel: Adam, Cain, Enos, Irad, Male1eil, Matusal, Lameh , ~i: Adam, Set, Enos, Caian, Maleleil, Irad, Enoh. Sa privim deci 1a unul din fiecare sir. Lameh le-a comunicat ambelor femei, zicind : Asculiaii glasul meu, femei ale lui Lameh, bagati in urechi cuviniele meJe, ca am omorit biirbai spre rana mea $i tuuir spte vatamarea mea. Si de sapte ori a fast

GLAFIRE LA CARTILE LUI MOISE

31

pedepsii Cain, jar Lameh de saptezeci de ori cite scpre. Iar dreptul Enoti a iost mutat prin credintCi ca so. nu vcuiii moartea, dupa cuvlntul ferieitului Pavel: Si nu s-a ailat, penttu cCi I-a luat pe el Dumnezeu (Evr. 11, 5). Caci in tirnpurile de pe urrna, in care' s-a

ar~Hat sabatismul in Hristos, Israel se va arata Infricosat, si cazut ,In teama de pedeapsa, ca unul ce a ornorit barbat si e judecat pentru singele stint ell mult mai mult decit Cain. Cact acela ca unul ce a qresit unui om ca noi, a fost vinovat de sapte pedepse. Iar acesta e eu mult mal vinovat ea unul ee nu a crezut lui Emanuil. Cei din Cain se pedepsesc de aceea de sapte ori, iar eel din Israel de saptezeci de ori sapte. Caci ostnda e pe masura necredintei. Iar eei in Hristos prin credinta sint slavit! in timpul iesirii lor si nu vor mai fi aflati, oricit i-ar cauta satana. Caci vor Ii mutati de Dumnezeu la 0 viata neasemanat mai buna si mai vrednica de lauda ; din moarte si stricaciune. 1a viata vesnica . de la cugetarea 1a cele ale trupului, 1a vointa de-a savirsi eele placute lui Dumnezeu , de 1a neeinste, la slave ; de la slabictune ,la putere In Hristos Iisus, Domnul nostru, prin Care si eu Care adueem slava Tatalui tmpreuna eu Duhul Sfint, in vecii veellor. Amin.

CARTEA A DOUA A GLAFIRELOR

LA FACERE

Despre Noe si corabie


1. Noe a fost barbat bun, iubitor. sincer a1 celei mai inalte evlavii, nepunind nimic mai presus de slava acestora. Si fiindca stralucea in acestea si era cunoscut si foarte slavit si vestit si lncununat eu laude, era pe drept cuvint admirat. De aceea spre e1 se va mdrepta cuvintul nostru, did cred ca nu putin Ie va ajuta cititorilor infatisarea celor Intimplate eu el prin iconomie ea chip ~i pilda a mtnutirii prin Hristos. Vom istorisi deci tcate cele privitosre 1a el, subtiind grosimea istoriei si transpunind Intr-o tnteleqere duhovniceasca cele ee s-au savtrsit pe plan vazut. Enos a fost supranumit de cei de atunei dumnezeu. L-au supranumit asa, fiindca s-au minunat de manmea dreptatii lui, socotind ca se cuvine aceasta numire virtutii barbatului. Iar din Enos, sau din eel suprenumit dumnezeu, s-an nascut altii, dupa care si Lameh, tatal

lui Noe, care se arata indata 1a nasterea copilului prooroc, ea si Zaharia la nasterea Iericitului Botezator. Lameh a dat fiului sau numele Noe, care Inseamna odihna, daca se traduce cuvintul in limba noastra (qreaca). Redind oareeum prrcina pentru care Larneh a dat Iiulut sau

SF. CHIEn. .AL AGEXANDfUl;:I

acest nurne, zice : Aeesta ne va odihni pe noi de lucturile noastre st de pamuitu! pe care I-a blestemai Domniii Dumnezeu (Fac. 5, 29). Deci eu astfel de stralucite Sl optimiste nadejdi a fost Inttmpinata de cei de odinioara nasterea lui Noe. El a fost al zecelea la rind intre cei proveniti din Adam prin Set, trecind pin~ la el trebninta tuturor de-a supranumi dumnezei pe cei nascut din Enos supranumit eel dintii dumnezeu. Iar Noe era, zice, de cinci sure de ani si a tuiscut lui trei iii, pe Sem, Ham $i latet (Fac. 5, 32). Sem soar putea traduce din Iimba Evreilor, ill greadi prin desdvlrsite, sau tiistui, Ham prin cCildura, tar Jafet prin latire. Apoi serie Sfmta Scriptura : $i a iost clnd au Inceput oamenii a se Inmulti pe pCimlnt i s-nu niiscut lor fete. Itu vdzlnd ilii lui Dumnezeu pe liicele otutienilot ca suit irumoase, $i-au luat lor iemei din toate din care si-ou ales. $i a zrs Doauuil Dumnezeu : Nu va tiimtnea Duhul Meu in oamenii acestia In veac, pentru cii sini trupuri. St vor ii zilele lor 0 sutii douiizeci de ani. $i erou uriosi pe pamlnt In zilele acelea (Pac. 6, 1-4). Si dupa aeeea: Cuui intmu fiii lui Dumnezeu 1a tiicele oamcnilor $i Je nosteou 10l, aceta erau ulia~ii, eei din veac numili oameni [Ibid.]. Cdci deoarece neamul omenese a ajuns sa se tnmulteasca foarte mult, fiii lui Dumnezeu, csztnd in pofta cea mai uebuneasca. si-au luat, zice, femei din toate pe care le-an ales. $i stim unele exemple cu care s-a intlmplat aeeasta. Unii au inteles textul asa : ltu VQziCld tnqeti! lui Dumnezea fiicele otuuetuloi. lnsa e verba de oamenil ce se tntorc la patimUe iubirii trupesti si se aprind de pofta ei. urita prin ingerii cazuti, care nu si-au pazil starea de la ineeput, precum s-a seris (loan 8, 44). Cad eu as spune si as sustine ea acelora Ie convine toata patima oamenilor. Jar abaterea de Ia dreapta judecata a credintei este, mi se pare, una din cele mai mari nebunii. Scopul nostru este sa cautam adevarul in fieeare din cele serise, nu sa tnteleqem bolile turmei demonilor. Aceasta pentru di eel mai adesea vedem paftele urmind miscarilor din noi. Caci sau iubim patimile trupului, sau obisnuim sa ne ocupam eel mai mult de cele prin care se implinese cele ale trupului. Dar placerile nu ne due in afar a legilor naturale, potrivit cu ceea ee mi se pare 111ieInsumi bun si adevarat. De pilda, mincarea si bautura si unirea naturals eu femelle, stnt faple ~i patimi ale trupului. Iar pofta bogatiei $i a slavei, slujese pHkerilor trupului ~i aproape toate patimile din lume yin prin acestea,
poita tlupu1ui

dupa spusa luteleptului ueenie: ({Tot ce e ~n lume este ~i poita ochilor, $i tTuiia vietii (II loan 2, 16). Amarele

------------~+--------------------------------------------~ 33
",LAFIRE LA CA:R"'U,E LUI MOISE

si cumplitele pofte ale acestora ne vmeaza eu usurinta ca sa ne hotarim sa cuqetam si sa lucrarn cele ale trupului. Nici 0 ratiune nu ne indeamna sa iubim eele din afara trupului si contrare firii. Apot emu n-ar fi vecin cu nebunia a spune Ca duhurile cele aflate in afara trupului si mai presus de el, se tndraqesc de cele trupestt s 42, Caci ce miscare naturale au spre aceasta, sau ce lege ii excite ca pe noi ia trebuinta de-a inseta prin aceste patimi sau prin altele? Dar prin aceasta nu eliberarn multimea demonilor de vina pentru acestea. Cad sint neleqiuiti si spurcati si tnclinati spre toate eele urite. Si bolesc en altii si de placerile contrare firii 43. Deci cind zice dumnezeiasca Scriptura di s-au inrpreunat cu femei, .ar acestea au nascut pe a$a numitii uriesi (giganti), adica monstri nriasi, dar in acelasi timp oameni rationali, ce trebuie sa inteleqem prin aceasta? Desigur n-ar putea proveni omul din impreunarea duhurilor eu totul strains de trup, cu femeia. Dar. unii eonstruiesc mituri desarte si Ialsifica realitatea, tmbrdctnd imposibilul in rationamente profetice. Ei spun ca demonii rai au intrat in barbati si au lucrat prin saminta lor in pricinuirea de nasteri. Noi vom deseoperi rationamentul lor foarte absurd si plin de iqnoranta. Caci cum VOID primi sl cum vom inscrie intre cele adevarate ceea ce nu a spus dumnezeiasca Scriptura ? Deci vorn citi mai deqraba : Vazlnd iii! lui Dumnezeu iiicele oamenilor ca sun. itumouse. si-mi luat lor temei din toate pe care le-aii ales. Ne 1nt13.reste in convingerea c13.aceasta este scriitura adevarate si versiunea alter interpreti. Aquila zice : Vazmd fiii dumnezeilor Iiicele oamenilor. Iar Symach in loc de fiii dumnezeilor a pus fiii celor stapinitori. Iar fiii dunmezeilor si ai stapinitorilor au numit pe urmasii lui Set si Enos, pentru evlavia si iubirea de Dumnezeu aflata in ei si pentru di puteau birui pe toti cei ce Ii se impotriveau, ajutati, cum se euvine, de Dumnezeu sustinatorul neamului acesta stralucit si stint, care. nu era amestecat cu celalalt, adica cu urrnasii lui Cain si Lameh, .cel care mergincl pe urmele tatalui sau, s-a facut uciqas Caci ultimul a msrturisit : Am ornorit barbat spre rana mie si ttnar spre vtWimare mie. Deci pina ce neamul sfintit vietuia de sine, neamestecat eu eel rau, stralucea in ei frumusetea dumnezeiasca neatinsa si neschimbata si $i-i Iacea minunati, Dar cind au alunecat in iubirea
~i$i

din acest pasaj vrea sa demonstrez0 cil flU diavolii inunesc ell fiiee1e oamenilor, ci ei ii imping pe {lameni la sporirea acestei paIimi. 1n om pa.timiJe se produe prin satis~acerea exaycrata a Ullor trebuin~e naturale ale lUi, datorita faptului ca e Iiinta purtatoa,re de trup. 43. E yorba sau de pl1iceli1e patima~e, ea satisfaceri exagerate ale trebuintelor naturale, sau de 'pl1kerile pe care demonii nti. 1e au prin fire, intrucit nu au trupuri.
S0

42. Toata expunerea

3 - Sfintu1 Chlr1l a1 Alexandrle1

34

SF. CHIRn.. AL ALEXANORIEI

trupeasca,
sr-cu luat,

Iermecati

de chipurile femeilor, s-au facut apostati


din toate iiicele oatnenilor

4!i.

Ciic!
ales,

zice, iemei

pe care le-oii

adica din cele ale urmasilor lui Cain. Ca urmare, desi se numeau dumnezei si fii ai dumnezeilor si ai staptnitortlor, au fost atrasi Ia obiceiurile acelora $1 la 0 vietuire tntinata si urita. Si femeile au nascut mcnstrt, Dumnezeu urtttnd $i frumusetile trupurilor omenesti, din pricina netnfrtnarii poftelor desfrinate ale celor ce se impreunau. De aceea cei nascuti erau giganti, adtca salbatici $i robusti, care patimesc de 0 mare urtciune. dar stnt superiori altora prin marrmea trupu ril or. De aceea e de stiut ca cuvintul Scripturii obisnuieste sa numeasca uriesi (giganti) pe cei foarte robusti. Asftel s-a spus prin glasul proorocilor despre Persi si Mezi: V in uriasii (gigantii) sa umpJe mlnia Mea, bucurlridu-se lnjurlnd (Isaia 14, 9). Dar nu ne Insu~im de loc povestile mincinoase ale Elinilor. Clki invatatii lor, mai ales poetii, s-au obisnuit, sa infati~eze ~i sa acomodeze firea lucrurilor conform cu eeea ce Ii se pare lor ca e bine : sa ridice la Inaltime cele mici ~i vrednice de lepadat !?i sa creada di trebuie sti le lmpodobeasca eu mituri mincinoase, desi povestirea e foarte departe de adevar. Dintre ei unul zice di Intreaga Sicilie a fost aruncata in cer de catre unul din giganti. Altul scorneste despre un alt gigant minciuni eu mult mai grosolane. De Capt qiqantii au fost, cum am spus, curnpliti la vedere, impresionind prin vigoare, aspri st tnspaimtntatort, Intreclnd prin marimea trupurilor pe altii, dar nu ajunqind pin~ la norl, cum s-a obisnuit ' sa fie infati~atj in miturile plasmuite des pre ei. 2. Amestecindu-se deci neamurile intre ele, au cazut in pacatul neinfrinat. A vtizut, zice, Domnul Dumnezeu, cd s-au Tnmuliit tiiutatile oamenilor pe pamlnt $i ca iiecaie eugetQ cu tieaditisul in inima sa Ja rautati In toate ztlele i $i a eugetat (i-a parut rau lui Dumnezeu, di. a Hicut De om pe pamint, dupa editia lui Aquila) : $i a zis Dumnezeu: Pietde-voi pe omul pe care l-am tiicut de pe lata piim1ntului i de la om pina la animal $i de la cele ce se titiisc plna la pasa!iJe
44. Expresla biblica despre fiii lui Dumnezeu care s-au tmpreunet ell fiicele 08menilor, inteleasa oa referrndu-se Ia oamenii iubttorl de Dumnezeu, care s-au unit cu femei mai usuratice, dlnd nastere unor fii eu sufletul la mijloc, tntre lubirea lui Dumnezeu ~i a lumii, numiti giganl1 (uriasi), reda poate 0 :lJ'aditie arhaica comuna, care dupa apariUa religiilor panteiste a luat in acelea (orma despre zeii car-e unindu-se ell femeile, au dat na~tere gigantilor tn 1upta cu zeii, cum se spllne in vechca mltologie elina. Acest gigantism poate lua in cursul istoriei nu numai forma pauleismului religios, ei ~i forma negari.f divinitatii de orice fe1. El poate da reprezentantilor lui iluzia unei tot mai mari pu:teri prin dezvoltarea unei tehnicl, care ius a euprinde $i posibilitiiti distrugatoare.

GLAFlRE LA CARTlLE LUI MOISE

3S

cerului, pentru ca lmi pare tau cd l-am idcut pe ei, ltu Noe a atlat
Dumnezeu (Fac. 6, 5-8). Inteleqi di a hotertt sa piarda pe tot omul. Dar titndca Noe era tnfrumusetat de chipurile evlaviei, se mdura de el si nu-l pierde cu cetlalti, ci-l scapa eu toata familia. $i ziee catre el: Sosit-a uiaimea ietei Mele silrsltul a tot omul, cd s-a umplut pdmlntul de nedreptiitile lor sl iatii Eu ii voi pierde pe ei $i pam1ntul. Pd-!i deci iie 0 corabie din reznne In patru muctiii , despartituTi vei face 1n corabie st 0 vei smoli pe dinliiuntru $1 pe dina/ard cu smoald. $i a$a vei face corabia : de trei sute de coti va ji lungimea coriibiei $i de cincizeci de coli liitimea $1 de trelzeci de coii lnaltimea ei. Vei face cotobia sa se strimteze $i 0 vel face sa silrseascii sus lntT-un cot (Fac. 6, 13-16). $i dupa altele, iara~i: Si vei intra in eorobie tu, ieciotii tiii $1 soita ta st femeile ieciotilor tai cu tine. $i din toate iiaxele $i din toate animalele $1 din toate dte doud. Din toate ver lua rn corobie, CQ sa Ie tuiinesti cu tine, parte biubtiteascii $i iemeiosca vor ii din toate pasarile dupd neamul lor $i din animale dupd neam $i din toate ceie ce se tuiisc pe pdmlnt dupd neamul lor dte doua perectii. Din tooie vor intra Ia tine sa se titiineosca cu tine, parte biubiiteoscii $i iemeicscii.: $i din cele curate vel lua ctre sapte perechi, iar din cele necurate ctre a pereche (Fac. 6, 18-20 I 7, 2). Dupa ee s-au Hicut acestea toate, precum a poruncit Dumnezeul tuturor, a fost ineeat tot trupul, ploile si furtuna inundind tot pamtntul, prin revarsarea puternica a apelor de sus si din cer. Iar eorabia plutea purtind cu ea sufletele dreptilor. Iar clnd apele au scazut putin, cambia s-a opiit pe muniii Ararat [Pac. 8, 4). $i deschiztnd Noe fereastra corabiei, a trimis eorbul sa vada de a scazut apa de pe fata pamtntului, Iar acela nu s-a intors. Apoi dupa acela a slobozit un porumb ~i aeesta neaflind loc de odihna picioarelor lui, s-a tntors la el in corabie,
hat 1naintea Domnulut

Iiindca apa se afla inca pe toata rata pamtntulut. Si intinzind Noe mina lui, a introdus porumbul in corabie. Dupa sapte zile a trimis pe al doilea, care s-a intors spre seara avtnd in qura lui 0 ramura de maslin. Dupa sapte zfle iara~i un al treilea, Jar aeesta nu s-a mai intors la dtnsul (Fae. 8, 6-12). $i apa de pe tot parntntul. $i s-a vazut asa a cunoscut Cd a scaaut iara~i uscatul ~i eele de pe el.

$i dupa ee Ii s-a aratat uscatul ~i fHlor lui ~i tuturor eelor adunate cu el ~i au vazut pamintul eliberat de ape, a zidit indata. altar ~i a adus ardere de tot din to ate animalele l?i pasarile curate ~i nespureate, dind multumire lui Dumnezeu care i-a scapat. Facindu-se

36

51>'.CHIRIL AL ALEXANORIEI

aceasta, a miiosit Domnui Dumnezeii rnrros de butui miteostrui $i a zis Domnul Dumnezcu . am cugetat ca nu voi mai aaiiuqa a blestema piiminiu! pentru iapiele oamenilor, pentru ca cuqetu! otnului e aplecat cu sirg din titieretele lui spte cele rele. Nu voi mai ad aug a deci a omori tot trupul viu, precum am iiicut. In toate zilele pamlnlului semiiruitura $i secerisui, riicoarea .,}i otsita, vara $; iattia, ziua $i noaptea nu vor tnceto (Fae. 8, 20-21). Si pe Unga acestea: $1 a binecuvtmat Domriul Dumnezeu pe Noe $i pe iiii lui $i le-a zis : lnmutiiti-vi:
s! cresieti st umpleii painuuu) si-l stc'iplniti pe el. Si teama si irica de voi sa tie peste toate iiorele piimintului si peste toate animalele $1 peste loate piisiitiie. cetului $i peste toate cele ce se mi$cii pe pamlnt $i peste tot: pestii miiiii , sub miintl voostre Ie-cm tiat (Fac. 9, 1-3).

3. Ajuns cuvintuil nostru pina aici, povestirea istorica st dupa litera. nu mai are nevoie, socotesc, de nimic, Sa trecem, merqind pe urmele eelor spuse la intelesul launtric ascuns in ele, sau la descoperirea tainei lui Hristos si a mintuirii prin El, ascunse in chipul lui Noe l?i al iconomiei lntelepte st neqraite a corabiei,

Deci Noe s-a nascut din Lameh, nu din eel ce-a omorit un barbat sl un ttnar, ci din omonimul lui provenit din Set. Domnul nostru Iisus Hristos a odraslit ~i el din Israil, Sfint pentru parinti! lui, dar dintr-un popor eu moravunle lui 'Lameh si eu alta dispozitie ea uciqasul, dar ornonim cu el ca uciqas. Caci s-a spus undeva catre Iudei : Pe care dintre prootoci n-au ucis piirintii vostti t (Fapte 7, 52). Iar de catre Hristos : $i voi ali 'implinit miisura piirintilor vestri (Matei 18, 31). Dar $1 prin glasul lui Isaia 'Lice: Cind veti Iruinde mlinile voostre ciitre Mine, voi lntoarce octui Mei de Ia voi , si elnd se va tnmuii:
ruqaciunea voostta, nu va voi ouzt pe voi, pline de singe (lsaia 1, 15). caci mlinile

voastre sin:

Si Noe a fost ail unsprezeeelea

de la Adam. Jar Hristos S-a nascut

dupa trup iara!$i ca in timpul din urrna si al unsprezecelea si tmplineste iconomia privitoare 1a noi. lar aceasta 0 poti afla di este a$a $i adevarata, In credintat depli n ~i sigur de Sfintele Scripturi. Caei Cel ce plate!;>te pe lUcratorii la vie in ceasul a1 doisprezeeelea a gri1it unora, care erau eei din neamuri: Pentru cc ati slat aici toata ziua tara 1UCIU? (Matei 20, 6). lar ace$tia spunind deschis: FUndea nimeni nu ne-Q toemit, dki inainle de venirea Mintuitorului nostru

nimeni n-a chemat neamurile 1a cuno!;>tinta lui Dumnezeu, El Ie spune eu bUnatate $i plin de mila: Mergeti $1 voi In vie $1 ceea ce va Ii ~1z'ept va voi da (Matei 20, 1).

GLAFIRE LA CARl'JLE LUI MOISE

37

$i legea data prin Moise a poruncit sa se savlrseasca junghierea mielului seara ~i la Iumlnare. Caci 1a apusul timpului si aproape de sttrsitul veacului de fata S-a f~cut Om Cuvintul Unul Nascut al lui Dumnezeu !$i a suferit junghierea pentru toti, eliberrnd de podeapsa si do ostnda !$i departind de toata frica acestora pe cei ce au crezut. Caci EI este Noe eel adevarat, adidi dreptatea !$i oclihna. Cacl asa se talmace~te numele lui 45. Fiindcii nu ne Indteptam, dupa Scripturi, din iaptele dreptalii pe care lo-am tacut noi, ci prin tiiscumptirarea cea in Hristos Iisus (Rom. 3, 18, 24). Deci Hristos ni s-a facut noua, care credem in EI, dreptate $i odihna, daca este adevarat cuvlntul :
Jar EI lusese sttiipuns penlru tieleqiuirile noastrc ~j peturu pClcatele noastte s-a ptedat pe Sine ~i cu tiinilc Lui noi toii nc-am vindeeat ; ~j Domnul L-a dat pentru piuxuele nocstre (Isaia 53, 5-6), dupa cuvintul proorocului. Hristos piitimitui deci pentiu no! eu trupu146, stntorn fertcitt ~i vrednici de admirat. Caci oare nu stntem noi numiti

prin acestea si nu ne vom bucura de darurile ceresti si nu ne-am Imboqattt eu impartastrea de eIa? $i oare lepadlnd povara pacatului, nu ne desHWiln de acum cu Ier icirea duhovniceasca ? De fapt EI tnsusi ne-a chemat la acestea, zicind : <Neni/i Ia Mine tot! eel ostcniti $; lmpoviirati st Eu va voi odilini pe voi. Luati juguJ Meu peste voi $i invata/i de 10 Mine, ca sint bl1nd sl smerit cu tnima , $i yeti atla ociibrui suiletelor voastre (Matei 11, 2B-29). Ca Hrtslos avce SR ne odihneasca pe noi, a vestit-o de mai inainte si arhanqhelul Gavriil Sfintei Fecioare, ziclnd : Nu tc teme, Maria, ciic! ai ailat har 10 Dumnezeu. Sl iata vei zdmisli 1n ptntece $i vei naste Flu $i vel chema muncie Lui, Iisus (Luca 1, 30-31). Dar ~i durnnezeiesti] proorocl au vestit de mai tnainte ruinta odihna ce va veni prin EI. Unul a spus : lndrinneste, sa nu sliibeascii miinile tale, Domtiul Dumnezeu cstc puternic ca sa te tninuioscii pe tine ill iubirea cu staSloane, In tine,

Lui (Intel. 3, 16-17). Iar Isaia

45. Hrlstos estc odthna 11 oastriJ, sau Ijni~('tl vesnica a constilntcl de orlco vina si team!! de pedeapsa. Cad El estc droptatea sau curette cles!iv!r~lla In Personna, pe care nc-o transmito 1)i noua unlndu-so cu noi. Ltnga omul Iinlstlt. ma Iinistesc Iii eu. E 0 comunloern interioera de Ja OIn la OIn. Cu aut mai mull de 1 Filii lut Dumnezcu facut om la noi. dad! r ne deschidem ClI eredintd. 46. Calugarii sciU (daco-romani) soau du ... in imu] .j19 la COn.,l.aotinopol $i Roma eu formula: .Unul din Trcim(' a palimil cu trupul. Era 0 prCci7ar(' IlC'CCSara a formulel de aiei a Sf. Chiril impotrivi) formul('j lcopaschite a monolelitilor eli Srtnta Trcime inSd$i a plilimil, sau impotri \ d Ilcstorionilor care pulNU intelegc prin Hristos numai 0 persoanli umana. Jmp<.trdlul Justinian a diuta! ~d-i Impac(' pC' cC'i din Roma cu ~cdlugarii sciti, umlt !>(' dUSeSE!rd dcc~tia cu formula Sf. Cniril: Hristos a piilimil cu Irupu/ . Dar pina la urmd ('1 a acc:ept.al formula acclor calugari $1 ea s-a inIrodus 5i ill Liturghia orLodoxa (Antifonul 2). In fond Hristos ('slo ipostaslIl divin Intrupat. DCCi cele douli formule slnt CUll Ie.

38

SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

nu numai ca nu pune aceasta


genunchi sJabiti,

sub vedere: Intariti-va, tnlini moi $i m~ngliati-va. Cei slob; la cuget, Intariti-va, nu vd temeti (Isaia 35, 3). lata Dumnezeu1 vosttu, iat Domnul vine cu putete si btaiul Lui cu suipuiire. Ca pdstotul va paste turma Sa sl cu bratui Sau va aduna mieii si pe cele ce au In p)ntece le va mlngjia

[Isaia 40, 10-11). Deci Hristos Iii s-a facut noua dreptate si odihna, Ne-a mintuit pe noi si de pammtul pe care .I-a blestemat Domnul Dumnezeu. Caci aceasta a spus-o Lameh prorocind despre Noe. Deci nu e nici 0 indoiala di in Hristos ni s-a iertat vina neascultarii lui Adam. Caci pentru noi blestetu S-a iiicut, precum s-a scris (Gal. 3, 13), eliberind pamtntul de vechiul blestem. Hindea prin EI spunern ca. Tatal si Dumnezeu a recapitulat toate. St cele vechi au trecui, toate noi s-au iacut si de e cineva In Htisios, e ziaiie tiouii (II Cor. 5, 11). A$a a eugetat si dumnezeiescul Pavel. Caci scrie : Precum prin ne-

ascultarea unui
unuia multi

om multi

s-au

iiicu; piicdiosi,

a$a

st prin ascuitarea

se vor face dtepti (Rom. 5, 12). Lax Hxistos S-a iiicu: oscultiitot Touilu! Pina 1a moarte, si Inca moorre pe cruce (Filip .. 2, 8). Precum deci pamtntul a fost blestemat pentru neascultarea de la inceput a lui Adam, asa s-a facut bineeuvintat pentru ascultarea lui Hristos 47. Dar ne-a eliberat $i altfel pe noi de pamintul devenit blestemat. Cad osteptiim ceruri noi $i pC1mlnt now>, dupa fagaduiaia LUi, cum a spus $i inteleptul ucenic al Mintuitorului (II Petru 3, 13; Apoe. 21, 1). EI ne-a deschis drum nou la cele de sus si la eeruri $i S-a faeut Inaintemerqator pentru noi in pamintul eel stint liS, pe care a spus ca-l vor mosteni cei blinzt, adica eei dmiuziti la bltndete prin invataturfle evanghelice. Daca legea poruneea ea trebuie sa se raspunda celor ee ne nedreptatesc eu ochi pentru ochi, ~i dinte pentru dinte, cu rana pentru rana, noua Hristos ne spune : Celui ce te toveste peste obrazul drept, uuoaxce-t pe celiilatt (Matei 5, 39; Luca 6, 29). Deci Noe a fost al unsprezeeelea din Adam prin Set si Enos, care nadajduia sa fie chemat eu numele Domnului Dumnezeului sam>, pentru marea sa evlavie si vietuire iubitoare de Dumnezeu. Dornnul
47. E 0 strmsa legatura intre am si pamtnt. Raut.atea prirnuhii Adam a tntins raul sl blestemul peste tot pamtntul, Curatva ~i bunatatea Celul de al doilea a tntlns peste tot pamintul curatta ~i l-a apropiat de Dumnezeu. 4R S-a facut Inainte-Merqator a1 nostru la cer, sau 1a vesnica v'iata fericita. tntructt S-a tacut primul om, Care a putut i.ntra prin jertfa Lui acolo, arlit1ndu-se prin ee nu numai pe Sine curat de orice egoism. ci ajuttndu-ne f$ipe 110i sa ne facem a$a.. Acest cer tntrucit este pentru nOi, este totod-ata pamintu1 eel care nu mal e pentru noi pricinuitor de ispite. PamintuJ devine cer prin sfintenia celor ce-J locuiesc avtnd in mijlocul lor pe Hristos, ~i cerul, pamint sHnt.

GLAFIRE LA CAR'fILE LUI MOISE

39

nostru Iisus Hristos este infali~at si El de Sfintii Bvanqheltsti provenind din Adam, prin genea10gia care trece, ca sa zic asa, pin a 1a Iosif. 4. Dar sa vorbim $i de amestecarea $1 contopirea celor doua neamuri, adica a1 celui stint si al celui altfel, adica Intinat si necurat. Pre cum cei din Enos, purtatori ai numelul lui Dumnezeu, s-au tmpatimit de fiicele oamenilor, prin eeea ce si-an sehimbat indata Ielul de-a fi, aleqtnd sa vietuiasca dupa obiceiurile si legile acelora st s-an imbolnavit de toata stricaciunea acelora, 1a fe1 si eei din singe1e lui Israil, pina ce au cultivat 0 vietuire snnta $i au imitat desavtrsit evlavia stramoseasca, tine au departe de la ei tot felul de rautate, st au pl1strat in ei eu totu1 neschimbata lauda unei vietuiri slavite. Dar ctnd s-au amesteeat eu neamurile vecine, fapt condamnat de lege, Indata umpltndu-se de rautatea ce se afla in ei, aplecindu-se cu usurinta spre cele nelegiuite, de ce re1e extreme n-au fost cuprinsi J $i nu trebuie sa ne miram de aceasta. Caci neamurile inchinlndu-se zidirii in locul Ziditorului $i Facatorului' si d.zind prin aceasta in ratacirea politeista, au cinstit turmele draeilor. Israil desi snnt prm originea de sus $i prin parintii sai, a cazut usor in apostasie. De aceea Durnnezeu zice catre ei printr-un g1as stint: Ducett-vti ill ostroavele Hetiimului $i vedeti ~i trimiteti 1n Chidar $i 1ntelegeti bitie $i vedeti de s-au tiicut unele ca acesiea, daed neamurile si-ou schimbat dumnezeii Ior, aesi aceia nu suit dumnezeli. Dar poporul Meu a schimbat slava lui $i din aceasta nu va avea mel un iolos. Miratu-s-a cetul
pdm1ntuI toatte, zice Domnul, cii a iiicut doud rele popotul Meu: M-a pardsit pe Mine, Izvoru1 apei vii $i si-ou sdpat lor qtop: surpate, care nu vor putea tinea apd (Ierem. 10, 10-13). $i iarssi : Cd dupd numiirul cetiiiilot tale erau dumnezeit tiii, Iuda, ,';i dupd numiiiul uliielot Ierusalimului, jertteau lui Baal. Pentru ce graiti ciiire Mine? Topi ati lucrat faradeLege $i toti v-ati iiicut necredlncios! iata de Mine, zice DomnuJ (Ibid., 28-29). din
$i s-a cutremurat

aceasta

Au cazut la atita rautate a gindurilor, ba si a faptelor, inclt s-au impreunat $i eu femeile af1ate inca in ratacire. Iar fiindca au nascut, desi trebuiau indata sa insemne copiii eu pecetile iudaice, prin taterea imprejur cea de a opta zi $i pentru ei, au facut dar demonilor necurati cele ale popoarelor sfintite. Aceasta soeotesc ca s-a spus despre ei prin cuvintul proorocului despre ei: Fii stiiiitu S-QU tuiscut Ion (Ps. 17, 49). Deci striciudu-se neamul stint prin impreunarea eu eel rau $i eu eei ce erau de 0 ealitate ~i de judecata $i de rnoravuri deosebite nkindu-se una Israil ~i neamurile, FlkMorul tuturor pregatea eu drep-

40

SF. CIIIRIL AL ALF.XANDiliEI

tate mrmcrrea tuturor Iiintelor de pe piimlnt. Dar biruit de bunatatea fireasca a Lui, nu si-a revarsat urgia egalil cu pacatele lor. Iar ca sa nu nimiceascs tot neamul omenesc de pe pamint, si-a aratat prin Noe de mai inainte tndreptatirea din credinta $i iertarea prin apa. Astfel S-a Htcut om (,~i cu oomenii pe pamJnt S-a cuiitat. (Baruh 3, 24), dupa cum s-a scris, Unul Nascut, Noe eel mai adevarat 40; $i a construit Biserica, ar~itata in chipul acelei vestite corabii, in care cei ce intra scapa de nimicirea ce ameninta lumea. A$a tilcuieste $i dumnezeiescul Pavel taina leqata de corabie, zicind : Prin cteiiituii luind Noe instiiniare despre cele ce aveau sa vie, a qiitit corabia spre muituitea casei sale (Evr. 6, 7), in care, cum zice si Petru: s-ou mintuit prin apel puiine suileie, adica opt. Iar aceasta inchipuia Botezul care ne mtntuieste acum pe noi nu de stetqere a uuiruiciunii, ci CQ tncteaete Q constlititei celei bune in Dumtiezeu (I Petru 3, 20-21). In ce fel a fost deci construita eorabia? V ei face, ziee, de trei sute de coii lunqimea, corabia, liirqimea de cincizeci s! Inaltimea de treizeci. Vei face cotabia sa se str1mteze $i 0 vei silrsi pe ea intr-un cot) (Fac. 6, 15-16). Ca aceasta alcatuire inchipuia taina lui Hristos, desi foarte cetos, se va face cu usurmta clar oricaruia, citind ceea ce serie dumnezeiescul Pavel celor indreptatiti prin credinta, pentru care se ruga netncetat en sa ooaui ititeleqe impreunii cu toi! siiniii care estc
ldrqimea si luriqimea si adlncimea si ln61timca $i so. cunooscii iubirea

lut Hrisios, care covlrseste toaui cutiostinta (Efes.,3, 18) 50. 5. Care e deci tntelesul [ratiunea] masurllor corabiei ? E aratarea dreapta si mai presus de to ate a Sfintei si celei de 0 fHnta Treimi $i atotdesavirsirea tntreaqa 111 toata privinta a Dumnezeirii celei una. Aceasta ar putea-o vedea cineva ariHata ca Una in numerele date, gindindu-se 1<1 ea. C5ci e obiceiul de Dumnezeu insuflatei Scripturi sa Iaca din numerele ce se intorc ca un cere un simbol al desavirsirii. De pilda : Incepind cu prima zi a saptamtnii (septimea) siirseste Shnbata cu a saptea, apoi iara$i numdram pe a doua, incepind de Ia prima zi pin a la a saptea. La Iel ajunginc1 la numarul zece, Incepem iaru$i de la prima zi a decadei urrnatoare. Si in acelasi mod $1 petrivit aceletasi ratiuni se constituie un numar desavirsit din numere desavirsite, adica 0 suta din zece decade, avind atit intoarcerea in
49. Noe esle chipul lui Hristos care va veni, dar sl al celor ce vor fi mlntuiti prin credinta si iertati prin Botez, 50. Corabia reprezinta. cu masurile ei, tncaperea ncmarginilii a Bisericii ~i illfinitalea lui Dumnczeu, egala eu desaviT$irea, pe eare 0 da ~i Bisericii. aflindu-Se in ca. Toli pot lllcapca tn Biseridi, pentru ea tOfj pot Indipea tn ea. Si ei nu sfir~esc a inainla in desavirflirea lui Dumnezeu aflatii in ea.

------------~------------------------------.-----------------

GLAF;IRE LA CARTILE LUI MOISE

41

cere, cit ~i inainterea la monada. Deci precum am zis, pentru dumnezeiasca Scriptura este un simbol al desavtrsirii tot numarul caruia ti este propriu sa inainteze ptna la capatul rtnduit lui. Priveste deci in cele trei sute de coti tuchipuita desavirsirea Sfintei Treimi 51. Caci aceasta este lungimea corabiei. lar ea desavtrsirea desavtrsirilor este, ca sa spunem asa, Dumnezeu in unitate, 0 arata Iarqtmea corabiei, care se Intinde pe cincizeci de coli, dat fiindca la cele sapte septirni se adauqa si unitatea tntructt firea lui Dumnezeu este una 51bL'>. Iar inaltimea, nu naste in noi decit acest tnteles. ~ci ea termina a treia decada a cotilor, sfirsmd Iarasi in eel Unul aflat deasupra tuturor ~i eel mal sus. Ciici de treizeci de cou, zrce, va Ii lnaJtimea ei $i 0 vei sttrsi IntI-un cot. Fiindca Sfinta Treime Hlrgindn-Se in trei ipostasuri si Persoane deosebile, e concentrata oarecum tntr-o sinqura fire a Dumnezeirii. Caci Elinii pretuiesc calea spre ratacirea politeista . dar noi cugetind $i efirrnind ca adevar pe Tatal si pe Fiul si pe Sfintul Duh in ipostasuri proprii, obisnuim sao! vedem uniti in unitatea firii. Si ridicindu-ne la identitatea fiintei incheiem tntr-un eot corabia cea mare si largli si in alta. Astfel ne mtntuieste Hristos prin credinta $i ne introduce ea tntr-o eorabie in Biserica, in care intrind, seapam de friea mortii, nemaifiind judecati tmpreuna eu lumea. Caci va Ii Impreuna eu noi dreptul Noe, adica Hristos 52, 6, Dar soeotese ca. se cuvine sa patrundem mai bine la intelesul celor ee au intrat. cu Noe In eorabie, dobindind mintuirea prin eredinta si apa. Caci s-a scris ea Q tmrat Noe ln corobie st ieciotii lui cu el, Si au luat eu ei $i din toate animalele si din pasari, din cele curate cite sapte, iar din cele neeurate cite doua, Asa li s-a
51. Desavtrsirtle nu stnt inIillWin haoLice. Ci Ilecare persoand si comunlunse unei persoane eu orice pcrsoans este t10 tntreq in care se traieste tntr-o forma proprie inIi:nilatea seu desdvtrsirea. Dar toate Beasts inIinit!iti sau desavtrsm se hra nesc din inftnltatea sau desavtrsirca suprema absolut suficientd siesl, in dreqoste si putcre a Sfintei Treimi. Toate cele ce sint in comunicere eu Stints Trcime, tratesc de5dvir~irca sau inltnitatea in forma proprie, nu oa avtnd-o de Ia ele, ci de la Ea. Aceea e desavtrsirea dcsavir~i,ta, cum se spunc in text, in contlnuare. 51 bls, Tot timpul eelor de sapto ori saptc zile, san septe sapti'imtni, sttrseste se tmplinestc in vesnicia lui Dumllezeu eel Unul. Pentru 1naintaiJ.'ea spre v~nicje $1 pentTu pregiHirea sprc ea ne este dat timpul. Timpul nu e elern. AT fi [ara rost daca aT Ii a$a. 52. Loca$ul bisericii a avut de la inceput forma unci eorabii in care credjn cio)jiii intrind de la Apus inainteazli spre RasarH, spre allar unde eslc Hl'istos pe al tar. Cad Dumnezeu esLe 1a RasarH, de un.de vine Soar-elc ,1Llmina, vil.lta. Insiifii incaperea in care stau oredincio$ii sa nume~te !laos, sau eorabie. Se vede in aeeasta influenta temei corabiei mintuitoare a lui Noe. Via~a noaslr/i e U11 drum spre Dum nezeu, spre originea noastrii. Gasim origillea noastra inaintea noaslra, cum spunc Sf. Maxim, io Rasp. c. Talasie, 51, Filoe. rom. IJI, p. 320.

42

SF. CHIRn. AL ALEXANDRIEI

parut c~ a hotartt Dumnezeu, Iar numele fiilor lui erau: Sem, Ham ~i Jafet. Cel dinti! se ttlculeste riisad. si tiesiivlrsii, Ham, ciikiutii si Jafet, latime. Cact ne-am mtntuit In Hristos prin credinta cei ce de la vietuirea nedesavtrsrta dupa lege am Iost sMiti in desavtrsiree vietuirti duhovnicesti, ca niste rasadun subtiri, De aceea si dumnezelescul David reprosa norodului iudeu ca. n-a primit dreptatea in Hristos, ziclnd : Ar iubii rduiatea rna; mult declr buruitatea, ne-

areptatea mai mull

decit a grai areotatea , tubiia-i toate cuvintele pteruirii, limba vicleorui (Ps. 51, 2-3). Caci au hulit farl1 friu pe Fiul. De aceea Dumnezeu te va aestttnia plna la copa), te va smulge $i te va stramuta din cortul tau $i radacina ta din Iocul celor vii (Ps. 51, 4). Iar des pre cei ce au iubit dreptatea $i vlata, zice : Saditi fiind 1n easa Domnului, 1n curtile Dumnezeuiui nostru vor tntloti
(Ps. 91, 13). C11ci n-a facut lucrator in noi Emanuil harul Stiu fara Iocul dumnezeiesc $i spiritual $i HiTa caldura Duhului 5:~. Despre aeeasta ne tncredinteaza :;;1 dumnezeiescul Pavel, ziclnd ca Dumnezeu voreste so. vada pe cer chemaii lnlru siinienie arzlnd lntru Dubul (II Test. 2, 13; Rom. 12, 11). Nu mai putin ne tncredinteeza de aceasta si Inteleptul Ioan, zicind: Eu va botez eu ap,a spre
pocc:linta; iar Ccl ce vine dupa mine este mai tarc dectt mine; Lui nu sint vrednlc sa-l dezleg Tnciiltiimintea. El vd va boteza pe voi cu Duhul Sf1nt ~i eu toe (Matei 3, 11-12). Caci s-a ractt iubirea Iudeilor pentru di s-a 1nmultit neteqiuitea 10[, precum s-a scris (Ps. IS, 4). tar noi slntem Iierbinti foarte. De aceea zicem: Cine ne va desparti pe noi de dragostea lui ioamea, sau priqonirea, sau Hristos I Necazul, scm strlmtorarea, sau qoliciunea, sau primejdia, sau sobia t

(Rom. 8, 35). Drept aceea chipul clar al celor fierbinti este Ham, prtn care se tnteleqe caldura. Iar di am fost dusi :;;i Ia Idrgimea inlmll iesmd din necazul vietii dupa lege, ne-o arata Iafet eel de al treilea, care a fost supranumtt latime. Cact Iudeilor le-a grait glasul lui Isaia: Auziti cuvtntul Domnului, barbati Dumnezeu
necajitl

prin $i con-

53, Harul lui Hristos, dat noua in Taine, poate sta in noi lit rlira s3 lucreze, dacd rlispundem C'U Iucraree noastra la lucrarea lui. A~a lntelegem ea de~i nu nl se ia, totusl nu, ne folosjm de prezon!a lui. Dar noi rlispundem lucrllrii harului, miscati ~i il1ctUzlti de Duhul lui Hristos, Se realizeazll oarecum in nol un dialog viu Inlre Bristos ~i Duhul Sau eel SHnt. E un dlaoJog til car~ stntam prinsl ,~i noi, dad!. volm. Fara dialogul tntre Hristos $1 Duhul SlIu tn noj, n-aill pulea intra Iii noi in acesl dialog viu cu Hristos. DullUl face acum acest dialog Cll HrisLos avtndu-ne in 61. precum Hrls!os ni S-a flieu! eccesibil ca om in dialogul eu noi. a~a Si Duhul S-a introdus in noi oamenii ea sa rllspundem lui Hristos. Sc realizeaza intre Hristos ~i noi lcgatura dialogic! intima care este inlre EI ~I Dllhul Sau cel Sfh,t. Amtndoi S-au coborit Itt nivolul nostru, oa stl ne ridice in di-alogul dinlrc e1.
I1U

GLAFIRE LA CARTn..E LUI MOISE

tiucatori

gustimea
descbis

lui lerusalim (Isaia 28, 14). Si Iesind din inleqii a griHt unora din cei ce au crezut: Guru noosttii s-a spte voi, Corinieni, Inima noosttii s-a largit: Nu va allati ai popotului

1a stnmtoare in noi. Dar stmeti ingustatl in iniInile voastre. Pldtindu-mi cu aceeasi plata, vd votbesc ea unor coptt a1 mei, largiti-vd. $i voi. Nu vii Injugati la jug strain eu cei nectetiinciosi (II Cor. 6, 11-13). Cad aceia urrnau poruncilor ludeilor, desertatelor tndemnuri fara sens. Dar zice undeva si David catre Hristos, Mintuitorul tuturor, ca in numele noului popor in Hristos: Pe calec poruncilor Tale am umblat, c1nd ai lQrgit inima mea (Ps. 118, 32). Cad S-a Hirgit mintea noastra spre Intelepciune, Iiindce s-a saUi$luit si Iocuieste prin Duhul in sufletele tuturor, Emanuil 53bls. Iar asa devin cei ce sint In Hristos prin credinta. 7. lar di e foarte mare multimea prea curata a celor Indreptati in Hristos si mica cea din Iudei, va inteleqe cineva fara greutate din aceasta. A introdus in corabie sapte animale din cele curate. dar numai cite doua din cele necurate. Acestea sint Iudeii care au omorit pe Domnul. Cac! s-a tuuuuit rama$ita, dupa cuvtntul proorocului (Isaia 10, 22; Rom. 9, 27). lar ca in cursul tirnpului aveau sa se desparta si sa se departeze de la credinta unii din singele lui Israil, a tnchipuit-o iara.$i spusa: A irimis, zice, din corobie corbul ea sa vtuiii de-a incetat apa. Dar aceta nu s-a mrors. Caci neaflind socotesc, loc de sprijin $i de oprire s-a tnecat in ape. Deci despartirea de credlnta in Hristos e numai decit pricina de pieire. Aceasta o spune !?i Iericitul 'Pavel celor ce socoteau ca dupa primirea credintej se pot desavirsi in lege, sau vor fi desavtrsiti in ea: Cei ce ciedeti cd vii indreptaii prin lege, v-aii rupt de Hristos, ati ciizut din har. Ciici noi asteptiim 1n Duh nadejdea uuireptiiril (Gal. 5, 4-5). Observa cum corbul care s-a despartit a fost din animalele necurate. Caci erau unii dintre Iudei care dupa Indreptarea in Hristos se Intorceau la umbra legii. Despre acestia socotesc ca. scrie si tnteleptul loan: De la noi au iesit, dar nu erau dintre noi. Cad daca ar fi tost dintre iioi, er fi rdmcs cu noi (I loan 2, 19). Dar graie$te st Duhul In mod lamurit ca In vremuxile cele de apoi unii se vor aepana de la credinta, urmlnd duhuiilot 1n$elatoare (1 Tim. 4, 1).
53 bis, Inima care iubeste pe toti, chiar ~i pe dusmanl, se l[rgel1te. lriima celor de sub lege nu avea aceasta liirgime, pentru cii nu era indemnatii sa iubeasca pe loti. In inima alipita Ja Hristos, El locuieste in ea cu iubirea LUi. Caci EI este Cuvtnlui prin Care toate s-au lacut $i Care S-a fiicut OD1 pentru a ne mintui pe toti prin jerHa Lui. EI ca Log<>sul tuturor, a pus pecetea ratiunii Sale supreme $i unice pe toti, ridicindu-ne la 0 judecata $i illlciegere ~tara. $i 0 face accasta prin Duhul Sliu de Via\ii fdHor, prin pornirea spre comuniune ce neo sade!;te.

44

SF. cnran, AL ALEX.\NnRIEl

Dar observe d:i si pentru urmatorul lucru s-a dat un chip H\murit prin Noe. Caci s-a trim is intiiul $i al doilea porum bel ,8 sa cunoasca cle s-a opril potopul. Iar acestia s-au Inters in corabie ca la un cuib, unul avind in cioc, precum s-a seris, 0 ramura de maslin. CaCl se tr imit sfintii (Apostoli) ca sa cerceteze lumea si pe eel din ea. $i sc intorc vorbind des pre pace. Caci aceasta socotesc ca 0 spune prin chip ramura de muslin aflata in gura porumbului. Fiindca planta este totdeauna un simbol a1 pacil. Deci cei curatitt pr in eredinta stnt iubitori de Dumnezeu $i prin blindetea vietuirn lor evanghelice, alesi ai lui Dumnezeu. Dar ca ~i dintre ei se vor departa unii in vremurile de apoi, precum am spus inainte, ne-o arata un all chip. Cad s-a trim is un al treilea porumbel si nu s-a mai gindit sa se intoarca. Ci a ramas afara. Iar lncetind potopul, corabia s-a oprit pe muntii Ararat, care se talmaceste marturia coboririi, Cacl cei ajunsi tnalti $i ca unii aflati in munti pentru vietuirea lor evanqhelica mal presus de toate, cei aflati in Hristos prin credinta, propovsduiesc pe Dumnezeu Cuv intul cel coborit de sus si din cer. De aceea Ii Dumnezeu le-a spus prin glasul proorocului : Fit: Mie martori si Eu sint mac tor, zrce Domtiul Dumnezeu, s! copilul Meu pe care I-tun ales (Isaia 43, to). Deci slava lui Hristos e mai presus de cele de jos ale pamtntului. B. Dar Emanuil s-a facut pentru noi $i Arhiereu, prin care am dobtndit $i aiiuceiea 1(1 Toiiil $i Dumnezeu (Efes. 3, 18). si ne-am tnnoit in starea de la inceput, oliberati de blestemul care ne-a venit prin protoparintele. Aceasta, se poate vedea din cele sense mai departe: Iat clnd s-a uscat pam1ntul, (I iesit Noe din corabie $i toii
cei Impreurui cu el. Si a cliidli jertielnic (allar) lui Dumnezeu si a Juat din ioate animaiele curate $; din toate piisiirile curate $i a adus aideri de tot pe altar.. $i a mirosit Dumnezeu miros de buna miieasmii . 5i a zis Domnul Dumtiezeu, cugetind: Nu vo! mai adauga a blestema pdmtniu! pentru toineie oamenitor (Fac. 8, 18-21). $i dupa altele Ierast : Si a binecuvtniat Domnul Durnnezeu pe Noe si pe fiii lui .~j le-a zis lor: Ctesteti st Inmultiti st umpleii piimintul $i stapi-

va

ruil-l pe el , $i irica si tremurarca


si animalele si peste toate
pasarile

de voi so. tie peste


cerului
$i

toate iiarele peste loate celc ce se


Ie-am dat

mi$ca pe pamint $i peste mari ; sub mlinile


9, 1-2). A$adar dnd auu$i prin El spiritual $i Tatal, atunci ne-am $i am doboriL infierea

(Fac. s-a facut Hristos Arhiereul nostru $i am fost intru mjros de bunamireasma lui Dumnezeu $i invrednicit imbel$ugat de bunavointa Lui $i gura, ca sa nu mai aibu moartea putere
voastre

GLAFIRE LA CARTILE LUI MOISE

45

asupra noastra. Caci odata dezlegat blestemul, inceteaza si cele ce au urmat din blestemul acela. Fiindca am Iost binecuvtntati in Hristos, cu care si prin care slava lui Dumnezeu si TaHH, lmpreuna cu Duhul Sflnt In vecii vecilor. Amin 54. Despre golicinnea 1. Ispravmdu-se toate cele lui Noe ~i despre Ham privitoare la corabie
~i

trccind

potopul, iar Noe pornind sa Iucreze pamtntul, vom infati~a

cele ee

is-au intimplat lui din partea lui Ham. Caci din acestea vom eonvinge pe eel ee s-au hotarit sa vietulasca dupa lege s~ nu socoteasdi nimic atit de important ca cinstirea parintilor si so ocoleasca ca 0 fapta din cele mai qresite sa rida de aceia, chiar daca soar abate putin de la ceea ce se cuvine prin slebiciunile firii. Ca se cuvine sa avem lot respectul fata de parinti, ne va invate si insa$i legca dumnezeiasca. Aeeasta dupa ee a poruncit sa iubim din tot sufletul si din toatf inirna pe Durnnezeu Cel Unul $i prin fire, zice : Cinsteste
oe tatiii tau si pe mama ta, ca sii-ti fie ani pe piimuit (Ies. 20, 12). Caci cei ce tie bitie ~i

sa iraie$ti multi

ca un chip
orin

si imitatic

ei te-al nascut care ride de tata si necinsteste corbii din viii (Prov. 30, 17).

trebuie socotiti a lui Dumnezeu 5.3. Adu-li amitite, zice, (Eecl. 7, 30). De aceea zice tarasi : Ocbiul

ne-au nascut

ca

batruieiea

mamei, sii-]

scobeosca

tot

A nu socoti respectul,

Caci s! laiet. lot Ham a iost tatiil lui Noe. Din ei S-QU riisplndit

trebuie sa fie cinstiti parintii $i ca li se cuvine poate afla cineva user ~i din pilda lui Ham: emu, zice, iii! lui Noe care au iesit din cotobie, Sem, Ham
0

ea

lui Canaan. Acestia trei erau ieciorii pe tot piimtntul. $1 a uiceput Noe

54. In ceee ce Iace Durnnezeu ea Noe se arala prima data Gil. EI nu lasa omenirea di.zuti! in pacat supusa blestemului pronuntat asupra lui Adam, ci aducc 0 illtoarcere in lstorie ei. Acum Dumnezeu binecuvjnteaz a din nou noul Inceput ill ornenirli. Cad Noe apare ca un om nou, ascultator de Dumnezeu. EI tnchipuic prln aceasta pe Hristos. Li se porunceste oamenilor iarasi sa se tnmulteasca $1 sa staptneasca peste toate. Se afirma din nou supertoritatea cmului fala de toata creatle prin spirit. Omul primsste din nou bineeuvintarea pentru a aduce jcrtIc curate lui Dumnezeu, Prin jortfa se intra Is inima lui Dumnezeu. cacl omul sc recunoaste prln aceesta supus lui Dumnezcu, pina a ui ta de sine prln, recunoasterca maririi lui Dumnezeu. Numai jertflndu-tc pe tine penlru cineva, intri la inima Lui. Cine s(: afirma pe sine in (ala aUuia, se incbide in zidul mindriei [ala de acela. Trebuie sa afirmi pe altul pina Is a muri pentru el, ca sa capep valoare in fata lui. EI are ne\ oie sa fie afirmat de tine. Dar prill aceasla a1 vede valoarea tao Dumnczcu n-are Ill'voie de mine, ea sa-si traiasca mai din plin existenta. Dar avem !?i noi nevoie Sa ne anrmam prin je.rtfs de nOi tn$ine. Murind pentru altul, aeela invie prin mine, ca ~a ma tnvie El.pe mine. 55. De aceea se pun in dialog imediat dupa Dumnezeu. Ei ne adue la existen\a, folosind in continuare pulcrea creatoare a lul Dumnezeu. Si in iubirea lor [alii de cei nascuti e activa iubirea lui Dumnezeu falli de fapturi1e Sale.

46

SF. CHIRtL AL ALEXANDRIEI

de pamjnt $i a sadit vie. $1 a biiut din vln $i s-a 1mbdtat $1 s-a dezgolit In casa lui. $i a viizu: Ham, latdl lui Canaan, goliciunea tatiilu! scu $i ie$ind a spus ttaiilor sat de a/aul. $f lulnd Sem st fafct 0 haina, au pus-o pe amituioi umern lor $1 s-au dus eu dosul tnointe $1 au acopexit qoliciunea tati1lui lor $i ietele lor cautau tnapot, $1 n-cu viizut goliciunea tatdJui. $i s-a ttezit Noe de vin $i a cunoscut cHe i-a iaciu iiul lui mal tindr $1 a zis : Blestemat sd tie Canaan $1 sd fie sluga trauior lui. $1 a mai zis: Binecuvlntat estc Domnul Dumnezeul lui Sem si-t vc ii Canaan sluga lui (Fae. 9, 18-25). Noe sadtnd Vie, s-a odihnit de oboselile lui si s-a tmbatet, eontrar obiceiului. Si alunecind in qreseala necuqetata a iubir ii de vin, s-a dezgolit f~r~ voie in casa, nevazut de multime. lar Ham, nostaptn pe [udecatd, st-a Hkut diu necu vitnta privirii nerespeetuoase pricina de rts si nu numai ea nu l-a aeoperit sl nu I-a aparat pe eel ce I-a nascut, biruit de betie $1 cazut in gre$elile provenite din aeeasta, ci uitind de acestea si de cinstea fat~ de eel ce l-a nascut, se grabe~te s1!i dea prile] ~i altora s~ vad~ pe batrfn in starea aceasta, tndemnind ~i pc frati la rts, Dar acestia au ramas deasupra r~u1uj tndemn a1 aceluia, ci au dezaprobat purtarea ace1uia, ~i ascunztnd ochilor privelistea necuvenita, au mers spre el eu dosul Inainte. C~ci au socolit del este 0 datorie ptoasa s~ respecte coapsele partntelui prin care au fost nascuti. Iar ctnd tatlil si-a venit la cunostinta lucrului, a blestemat indat~ pe eel ce s-a abatut de la ceea ee se cuvine si a calcat in mod neleqluit respeetul Iat~ de e1 ~i i-a irnpus eu dreptate [uqul de slujitor. numindu-I Canaan, pentru acei Canaanei ce vor fj din el, care vor avea s~ se 1mp~rt~$easdl de os1nda lui. C~cl s-a tnnns pedeapsa la tot neamul, Dar a binecuvintat pe cei co I-au cinstit. 2. Dar se arat~ ca printr-o qhicltura st aceasta taina privitoare la Iudei. Cacl trei au fost toate popoarele: eel din prlmul timp ca sl Sem, ceJ de la mijloc prin blestematul Ham, iar ca. al treilea ~j ultimul trebule 511 se inteleaga Iafet, care se tilcuieste ldtime. Caci dupa ee Dumnezeu ~i Tatal ne-a descoperit noua pe Piul SaU, Care e tnchiputt prin coapse ~i dupa dumnezeire are toat(t frumusetea spirituala, iar dupa omenesc e fara frumusete ~i flira marjre. ((Caci nu avea niel chip, nie! frumusete, dup~ cuvintul proorocului (lsaia 53, 2), alunei precum urmarea insli~i a lucrurilor 0 m~rlurise~te, inUiul. ~i ultimul popor, adica eei ce au crczut 1a inceput ~i pri.mii,

ii om lucrtitor

QLAFIRE LA CARTn..E LUI MOISE

41

~i eel chemat la sfirsit, au cinstit pe Emanuil 55. Si ele au fost binecuvintate de Dumnezeu si Tatal. Dar eel aflat intre ele, rtztnd pe Hristos pentru Itpsa de frumusete a umanltatii Lui ~i nerespectind pe Fiul aratat al lui Dumnezeu in multe Ieluri, au ramas tntr-o vietuire de robi ~i au cazut din libertatea parintilor. Iar d. in timpurile de pe urma cei ce aveau sa creada dintre Iudei VOT fi soti si partes: celor dintii, ca unit adunati in aceeasi cetate, sau eurte, sau easa, adica in Biserica a aratat zicind: Sa lateasca Dumnezeu pe Ioiet, adica pe al treilea ~i ultimul, caci lafet e al treilea $i sa vtetuiasca 1n corturile lui Sem, adica al celui dintii , $i sa lie Canaan sluga Jon> (Fac. 9, 27). Iar aceasta socotesc di este eeea ce a spus Hristos, poporului Iudeu : Arnm, Amin zic voud ca tot cel ce face piicat, este sluga pacatului. Jar sluga nu ramlne 1n casa lui in veac, iar iiul riimitie 1n veac. Daca deci Piul vd va elibera pe voi, Jibed Yeti ii (loan 8, 34). Dar rizind nenorocittt Iudei de iconomia Mtntuttorului nostru si necinstind descoperirea Lui facuta nona despre Dumnezeu st Tatal, au dimas tn duhul robiei 56. Despre turn ~i despre cladirea lui

De fapt nimic nu Iipsea firIi omenestt ca sa fie bine si fertctts. Caci Facatorul tuturor a facut-o plina de tot binele. Dar a Iost micsorata cea la Inceput mare, paqubindu-se pe tncetul de cele prin care se arata minunata $i vrednica de toata lauda. De pilda, s-a pierdut in Adam nestrtcaciunea. Caci s-a zis ditre el: Piimitit esti $i in pamlnt te vei Iruoorce (Fae. 3, 19). S-a lipsit dupa aeeea de Duhul. Caci Dumnezeu vszrndu-i pe cei ce voiau sl1 ougete pe pamint numai 1a patimile necuvenite ~i urlte ale trupului, le-a spus : Nu va tiimuie Duhul Meu 1n oamenii acestia, pentru ccl sint ttupuri (Pac. 6, 3) 57. Caztnd in ginduri :;;1sfaturi desarte !;ii 0 limba deosebita ~i de alt qlas. Ciici era tot piimintu) 0 limbd $i un qlas tuturor. $i a fast dupa ce au pornit ei de 1a rasaru, au allat un ses In pQmjnluJ Senaar $i s-ou
55 bls. Pe Hristos L.au primit 18 tnceput 0 parte dlntre evrel (urmcsii lui Sem) l1i popoarele tndo-europene (urmasil lui lafet). Dar nu L-au prim it popoarele galbene $1 africane. 56. Numai Fiul poale ellbera cu adeviirat de orke roble, dici numai EI e~te libcl'. Fiul lui Dumnezeu e Iiber din voel prin fiinta, caci C supe'Tior tuturor. FactnduSc om ea nol, da'!" plistrindtHii I~bertatea de Fiu, ne-a 61ibewt $i pe noi, pe cei co voim sa ne aUpi.m Lui. Infierea noastra de catre TalaJ are $1 aeest tnteles. 57. Din aceasta se vede ell. oamenii er.au la in.ceput buni $1 tntregi. pentru di nu crau inchi~i in ereaturitatea lor ci oaveau in ei Dubul lui Dumnezeu, sau comunjcau eu Dumnezeu. De plinatalea omului tine legiHut'a lui cu Dumnezeu.

Dar iata ca sufera si de altceva. nebunesti, unii sint dusi spre

4.8 asezat acolo st a zis omul catre aproaocle

SF. cnran,

AI:. ALEXANDnrf~I

SCIU:

V etii]!

sa iacem

ciiramizi $i sa le attiem in loco $i li S-Q fdeut cariirnida 1n loc de piatra . .$i smoala le era In Joe tie var. $i au zis : v erau sa ne zidim noua 0 ceiate st un turn, a1 ciitui vui sa ajunga plna. la eel st so. ne facern
numc mai snatrae de ce ne vom risipi pe tot pamlntul (Fac. 11, 1-4). Si s-a coborit Dumnezeu, zice SCinta Scripturti, si a amestecat limba lor. S~ risipit pe ei pc tot pamlntul. i-e I-a oprit Dumnezou pe 'loti de Ia aceasta incercare , nu Ie-a IngQduit sa 0 dud. 1a sftrsit, celor ce voiau ceva din mtntuire. Dar eu bunatatea Lui cea dupa fire, i-a oprit de 1a aceasta ineercare prin inmultlrea Ilmbilor. arattnd ca nu lasa nepedepsite sfaturile mai presus de puterea omului ce tind 1a ceca ce e eu neputints. Si le amesteca limbile, cacl cele ce au nevoie de maiestria ~i puterea Creatoru1ui, nu le poate face nirnenl altul dectt El. Iar transformarea Iimbti ~i Ulrgirea cuvintulut (tntelesului) in sunete diferite, se cuvine sK fie socotite eu adevarat ale unicului Creator prin.' fire 58. Nu poti sa nu rlzi de cei ce spun di acestea stnt produsul lor. Deci au cugetat, nu stiu cum, ca pot totul, chiar sa cladeasca din diramid~ $i pamtnt un turn pina la cer. Socotesc di si ei sint un chtp a1 nesocotintei Iudeilor. care cuqeta c~ vor afla familiaritatea cu Durnnezcu si calca spre celo de sus, dar nu prin hotartrea de-a lucra cele placute LUi, nici prin credinta in Hristos, ci ridiclnd farn minte, ca un turn, cugetarea la cole inalte Intemeindu-se numai pe slava goaHl a parintilor 50. Caci au Iost cunoscutr numind In sus $i in
nouii
58. Unioul Creator prjn Loqosul Sau a creat taste cu tntolcsurtle lor legate tntr-un tntelas ~1 pe om ell a ratiune (cu 0 tnteleqere) capatdl sa to cuprlnda ca chip <II Loqosulul prin Care s-au creat. Logosul divin st-a pus pecetea tntelosurtlor Sale pe Intregul cosmos $i a tn\olegerii lor In om. EI le-a creat asttel tntr-o lcgaturl!. Der Iaclnd pe om ou trup, a dol ecestuia !it putlnta de-a cxprima tntclesurile plastlclzete material ale luerurtlor prln orqanu] vocal material. Inzcstrtnd pe oomcni cu acceest rauune cuvtntdtoaro $i alPt! de exprimarc a tnteiesurtlor cosmosului comun, i-e rtlcut capabill s!kil Iorrneze 0 limb! oomuna pe cci ce iocllicsc apropiati unH de altii. Dar din aceastli raliune comunil vine ~i faptul eli diferitc yrupuri modiClc! tn cOlllun cuvintcle lor ,un tntreg, cind tmprejuriirile Ie dcsparl spaticsl sall sullete~le pontl'u lungu vrcme pe uncl(' do altele. 59. Sf. CMril dornic sa cl~tige pc evrei pelltru Hristos, vede ~i ill incercal'oa de zJdlrc a unui lum pina 1<1 cor vQ.jnta l11dcHor de-a ajullge la DUnlnezeu prin Joyea data parilltilor lor. Dar acoasta incercare incMpuio ~i vOinta oridirui grup omenesc d,,a ajunge Ie suprema tnllilime fara ajutorul lui DUmIH'7.Nl. Omul tindt' rrin rirf' -;li so Inalte cil mai sus, sa 1n\eleaga tolul, sl! creez~ 0 civlJiza\ie CMe 53 Ie solisfacd toatc aspiratlile. Ei nu vad di nicil()dalll nu pOll: ajungo pc calea accosta la ceca co Und. Ba chiar a<..'Cste iniilt1!ri proauc intrc ei pe mlisurll ce ating trepte mai Inalte, modmi de Intolege,re deosebite, .prin ClOllllJy!eXitatea ce 0 creazli. Alta eslo calea in111tlirii $i llni(lc!rii reale: e calea sm()rHei reCllnoa$teri a lui Dumnozeu CCl vlrfnl ell adevlIrat aUat al aspira~lci omene~li ~i reciprOCd recunoa!jtero iubiloaH' a valorli porsoanclor umane, proven ita din rooU'noa~terea lui Dumnezeu. tnaltarca adevilralc1 e smercnia, care nu so aralil in tnliltarea cxlerle>ara. Ei !I vine in tntlmpinare smerireoa lui Dumnezel1, in Hristvs, cere iar1l~i c dcosebitl! de inaltareo cxlcrloorlll.

GLAFIRE LA 'CARTn.E LUI MOISE

49

[os pe Avraam ~i cladindu-si slava proprie pe merite pamtntesti. Dar Dumnezeu a eertat pe cei ee zideau Iurnul si i-a tmparttt in multe limbi. Iar noi spunem dl ceea ce s-a Intlmplat aeelora atunci, a !ost ca 0 prezieere a celor ee se vor tntimpla Iudeilor. Caci cugettnd ei Ioarte mult la cele inalte ~i cautlnd calea spre eele de sus prin cele ce nu trebuie, Dumnezeu i-a tmprasttat in dimb! multe, adidl. intre toate neamurile. Caci au fost risipiti din tara si cetatea lor si alunqati din casele lor si s-au facut rl:iHicitori intre neamuri, dupa cuvtntul proorocului (Ps. 105, 41). ' " , Dar in Hristos multimea de Iimb! a fost un semn bun. J:aci adunati fiind ucenicii in ziua Cincizecimii intr-o singura casar (':)a faczit zice, aeoaau: din cer ca un vuiet purtat de, un suilu puterruc si ,(2 umplut toatii casa unde sedeau. $i li s;au oriiia: limbi impartlte cd de foe si s-a Q$ezat pe ilecore dintre ei $i s-au umplut tott de Duhul Sitnt $i 'au tnceput sa votbeascii in ltmbi striiine, precum le dCldea lor Duhul sa grQiasca (Fapte ~, 2-4). par ee ,vorbea't~} Duhul le desehidea calea spre cele de sus. urcusul spre ~.er it?- :,Hristos prin credinta, adunarea pe aceeasi cale a. tuturor Iimbilor din lume, sau a popoarelor si a neamurilor in. unitatea in Duh. Caci to'ata Iimba oaroenilor se marturiseaJut Hristcs ~i gr~~a tainele Lui. De~i multi. "..' mea Iimbilor din prtcina turnului a fost semn de tmprasttere ~i de despartire in toate neamurile, iar in 'Hristos este semn de adunare in unitate prin Duh $i al Inaintarii impreuna spre cele de sus, Cad Hristos ni s-a faeut rurn de ttirie, dupa cuvintul Psalmistului [Ps. 60, 3), ee ne conduce spre eetatea 'de sus $i-i uneste pe cei de pe pamtnt ell cetele sfintilor ingeri 60.
,.

Despre Avraam ~i Melchlsedee


1. Dumnezeul tuturor a dat legea spre ajutor, dupa cum 's-a scris Gal. 3, 24). Caci ea e tndrumatoare (pedagog). Dar taina 'lui Hristos desavirseste. Caci nu e deloc greu sa vedem' aceasta din tnsast

60. Sf. loan Gura de AUT $1 Sf. Grigorie ci~ Nazianz au v~zut un ~ontrast !tnlr~ cele tnttmplate la turnul Babel $i Cincizecime i acolo limbile i-au impra~tiat pe ameni, aid Duhul i-a unit pe cei de IImbi deosebite tn . aceeasi Biseridi. Sf. Chiril vede ea turn pe Hristos. EI ne inalta cu adavarat la cer $i'I"" unirea en tngeriL Cad El e $i calea. Cale~ aceasta' e' de or~ln duhovntcesc $i .ae-o deSclli~~ Dnhul Sf~tnt..El. ne face sa. pa:aSlll~ totodata dezbma:ea,. prin aceeasl credinta il1:1 Hristos $1 prm iublrea intre noi, chlar de sintem de 11mbl ,diferite. Adevar,ata 1na11are se une$te ell unirea intreolaltii. Jar amtnooua se lao prin Duhut' care' lucreaZii: ;n Interiorul oamenilor, nu prin faple ariitoase, ex:terioare. ale mtndri( HristoSo Se-, inaltii de tapt de la pa;mint pina la car, fHnd' $i om $i Dumnezeu. EI se inaWi plnlbla' cer $1 ne tnsltli $1 pe noi. Nu poote urea nimeni la cer, daca nu ville Dumnezeu sa-i' :JTce. InlHta-rea e antdcipatl1 Oll coborir'ea 1n sellS de lu:J)i.re,sau e unita' ell

ea.

- S:tmtul Chir11 al Alexandrlel

50

SF. CHIRIL AL ALEXANDRtEJ

Sfintele

Scripturl, noi care dobindim aceasta credinta din ele si aflam adevarul din ea 61. Ne ajunge spre a cunoaste aceasta dumnezeiescul Pavel, care zice des pre cele dona Testamente : Potunca data
lnt1i se destiinteazi: pentru nepuiinia $i neiolosul ei. Ciic! legea n-a desavirsl! mmic; ptin ea si-a iiicut calc nadejdea 1n ceva mai bun, prin care ne optopiem de Dumnezeu (Evr. 7, 18-19). Deci se poate

inainta foarte usor spre familiaritatea cu Dumnezeu nu prin intiia porunca mozeica, ci pr.in nadejdea de care s-a spus di Isi face cale prin' ea, care a fost socotita de tnvatatorul celor taintce, care a vazut adevarul, ca. incununeazji poruncile date. El spune clar ca. cele ale legii au fost desfiintate si declara ca cele ale poruncii tndrumatoare de mai inainte nu pot desavirsi nimic, scriind Evreilor: Ctici daca (Testamentul) eel dint1i ar ii iost tara pritiatui, nu soar Ii ciiutat loc pentru al doilea. Pentru co. atiituui tieaiunsul lui, zice , lata vin zile, zice Domnul, si voi face penini casa lui luda testament nou, nu ca testamentul pe care 1-am iacut petittu piiriniti lor In ztua dnd i-am prins de m1na ca sii-l scot din pam1ntul Bqiptului , cad ei n-au riimas in testarnentul Meu $1 de aceea .~i Eu i-am piuiisit, zice Domnul, Co. acesta e testamentul pe care 11 v oi lace pentru casa lui Israil, cIupa zilele acelea, zice Dottinul : Putie-voi legile Mele in min tea lor $i in inimile lor Ie voi sctie, $i voi it lor Dumnezeu si ei VOl ll popotul Meu. $1 nu va mai invata ilecare pe apioopele lui $1 iiecare pe irotele
lui, zlcuui : cunooste pe Domnul, pentru co. toti rna VOl cunooste pe Mine de 1a mic pina la eel mal mare, ciici voi ii milosiiv cu nedreptiitile lor si de pdcatele lor nu-Mi vor mai odiice aminte. $1 zidnd unul nou (testament), a declarat uivectut pe ptunu). lot ceea ce s-a Invectitt $i a unbiitruiit, este aptoape de pieire (Evr. 8, 7-13).

Deci legea e neputincioasa si se arata foarte slaba in a desavirsi spre sfintenie 62. Iar di indreptarea si slujirea lui Dumnezeu in Hristos e mai buna, auzi de la Dumnezeu care striga lim pede prin glasul proorocului, celor ce cinstesc slujirea legii si ramtn alipiti cu tarie de porunca veche ziclnd : spiilati- vd, Ji Ii curaii (Isaia 1, 15) ~
61. Legea fiind pedagog, nu e Hiculli sa ramina pentru totdeauna. Ea ne indruma spre Hristos, care Iiind desavtrsit, ne deslivir$e~te si pe noi, dect nu ne preda dupa El alteuiva .care ne-ar duee mai sus. Deslivir-5irea nu ajunge la 0 margine. 62. Des/ivtr$irea aTe un Inte)s egal ell sfintenia. A se desavtr~i cineva, Inseamnl1 a cl~t1ga toate bunatatile, IncH sa Du-i mai l\pseasca mei una. Dar toemai in aeeastii plinatate de buniitiiti (de virtutl) stll sfintenia. Legea veche Jl-avea tnsli putere sa ne aducll )a aceste bunatliti. Cad nu ne comunie/i pe DUDlnezeu, <:i ne cerea sa 1mplinim prin puterile noastTe unele fapte nu prea Ina He. Legea cerea un formalism ~xterior. Hristos cere mWi, bunlHate, cum ~e vede din cole ce urmeaza tn text. Legea ~riu putea tine pe om nou !ii nu-I pulea tnnoi. Hristos il innoio!ite continuu. Caei iu ,birea $i mila Innoie.')te netneetat po om. Acestoa men!in 0 ciildura In am, cultul formalist men tine tn o:m 0 monotonie lipsita de vihratie sufloteascli.

GLAFIRE LA CARrn.J!; LUI MOISE

51

~i cunonstereu lui Dumnezeu mai tqult dedt 12, 7). In Hristos am Iost miluiti $i in 'El am vazut spiritual pe, Tata! $i am eunoseut pe Dumnezeu eel prin fire. 2. Dar fiind foarte usor sa ingramMim mil de texte asemanatoare celor spuse si sa adaugam multe euvinte de ale sfintilor prooroci, prin care ar putea vedea cineva foarte limpede ca Dumnezeu nu primests slujirea dupa lege, ea sa nu abatem cuvtntul de la scopul urmarit de noi si sa nu se lunqeasca expliearea noastra prea mult, sau sa apuee pe alta cale, vom tndrepta cuvintul spre dumnezeiescul A vraam. Acesta auzind cum s-a primejduit pe neasteptate nepotul san Lot, care Iocuise in Sodoma si fusese luat in robie, si-a inarmat sluqile si pe oarecare alti! cu numele Escol, A vnan si Mamvre si s-a napustit cu vitejie asupra tnvinqatorilor, st scapa pe om din robia lor. Si tmpreuna eu el mai scapa 0 mare multi me din cei
Mila voiesc

~i nu jertia

atderiie de tot (Matei

prinsl $i primejduiti. Si intorclndu-se acasa si aducind semnele stralucite ale biruintei asupra vrajmasilor, cei folositt de osteneala lui au simtit trebuinta sa-l intimpine. Caci s-a seris asa : Si a iesit Impiiratul, Sodomei Intru tnnmpinarea lui dupa Intoarcerea lui de la inirtnqerea lui Kedarlaomer $1 a impiitaiilor celor cu el, 1n v alea lui Save.
Ptea Acesta era

sesul Imparatllor.

$i Melch1sedec,
$1

tmoarouu

SaleCelui

mului, i-a adus lui piini Avruom lui Dumnezeu

si Yin. $1 era el pteot al lui Dumnezeu

lnalt. $i I-a binecuvunat

pe AVIQam

a zis : Binecuvuiiat

esre

lnalt, care a taau cerul si paminlul. $1 binecuvuuat este Dumnezeii Cel Ptea lnalt care a predat pe v ui] masil Uii sub mlna ta. $1 i-a dat lui zeciuialii din toate (Fae. 14,
Celui Pre a

1-20; Evr. 7, 1-3). (tipurile) desavtrsirti lui Hrlstos stralucind limpede in Melchisedee si masura celor dupa lege in cei mat mid. Ciici tara lndoialQ ca eel mai mic e binecuvintat de eel mai mare, dupa cum s-a scris (Evr. 7, 7). Iar Avraam e radacina celor din Israil, deci in el se afla in frunte ~i inaintea tuturor Levi Impodobit ell slava preotiei dumnezeiesti. Fitnac el era Inca in coapsele lui
AVIQam

Priveste deci chipurile

(Evr.

7, 10). Fericitul

Avraam

era

in potenta

tatal

celor

ce vor urma din el in cursul timpului. $i aceasta, socotesc ea este ceea ee s-a spus in chip lntelept despre Levi. Caci era in coapsele tatalui cind I-a tntilnit pe aeela Melchisedec. A fost blnecuvtntata deci dreptatea eea dupa lege de slujirea cea in Hristos, al carei chip

52

SF. CHIR1L AL ALEXANDRIEI

era Melchisedec 63. Cum s-ar tndol, asadar, cineva, dl e neasemanat mai de folos binecuvtntarea decit ceea ce nu e aceasta. Dar in acestea vom patrunde mai departe mai amanuntit !?i mai staruitor. 3. Va Intreba poate, tnainte de altii, eel hotarlt sa tagaduiasdi pe Hristos, cine a fost Melchisedec? Caci unii se tmbata eu Ielurite paren despre el, cuceriti in mod neintelept de nori deserti ~i neatenti la cele proprii Scripturii de Dumnezeu insuflate. DnH spun doi Duhul Stint il Intllnim ca 0 Inchipuire a noastra si s-a aratat numai biruitorului A vraam. Altii nu spus aceasta. Caei se tem de caderea in aceasta nelegiuire. Ei afirma ca in acestea se vorbesto de puterea stralucita si superioara a multlmit ingerilor. Pe acestia soeotesc ca i-a atras la 0 astfel de parere in prtvinta acestui fapt 0 minte slaba si prosteasca. Ei zic ca odata ce Salem se talmaceste pace, iar Melchisedec s-a numit tmparatul Salemului, el nu trebuie tnteles ca om, ci prin el e indicat Duhul, Caci paeea e proprie lui Dumnezeu ~i El e Staplnitorul pacil. La acestea adauqa : Daca nu are nici inceput al zilelor. nici sfirsit al vietri cum n-ar fi un semn al nebuniei sa se atribuie omului lipsa de tnceput ~i de sfir~it? Deci ~i aceasta arata , di prin el trebuie tnteles Duhul. Iar daca s-a asemanat cu Fiul Celui Preainalt si rsmtne preot in veei, nu trebuie sa se cugete din toate acestea ca Melchisedec nu e om '/ Apoi eu toate aeestea impletind alte ginduri socotesc sa confirme ca adevsrata opinia lor care nu stiu de unde e luata, Noi simtim trebuinta sa spunem ce ne-a venit in minte, hotarrti sa opunem parerilor acelora ceea ce socotim ca. e adevarat si drept. Inm, daca ar voi cineva sa cugete cele cuvenite, ar marturisi ~i ei
63. Preotul legit vechi aflat potential in Avraam a fost binecuvtntat de Melchisedec, preotul Dumnezeului Celui Preetnelt. Dec! era mai inalt dcctt acela. Melchlsedec tnchiputa deci pe Hristos, Care fiind Piul lui Dumnezeu, S-a fa cot Preotul, sau Arhiereul lui Dumnezeu pentru noi. Sf. Chirll a spus 1a tnceputul acestei cartl cii Hristos e prezent tn chlp escuns tn toata Scripture, dect in tot cursul Istoriet sCinte, care tnetnteaza ca 0 axil prtn istorta generala. E prezent in istoria Vechrului Testament ca Logosul neintrupat, care i~i pregate!>te venirea in ea ca Logos intrupat. Astfel precum tot cosmosul are In el rattonalitatea lw armonia ratiunilor atlate in Lo,gosul divin - in armonie in parte deranjata de oameni - asa ~i istoria are tn legaturile oamenilor din ea .aceea$i Tationalitate cu baza in Logosul divin, care insa in ea ou sllIStine numai aceste legaturl, ci Ie ~i modificl1 10tr-o anumitll oontinuitate, avtnd In aceast'!! un mare rol ~i ratiunea $i libertatea oameoilor, ca chipuri ale LogosulUil.divino Ace'la~ Logos se afla in istorle in diferite faze ale lucrafii pregiititoare ale venirii Lui tn trup. EI este 10tr-o fazii in Abel, in alta io Noe, in alta tn Melchisedec, dar ~i tn relapa acelor.a $1 in relapa lui Avraam cu El. laT conducerea istoriei de ditre El tn continuitate se aTaUi in faptul eli Levi ca preot al Lui, ce avea sl1 He depa~i,t, se aHli in coapsa lui Avraam ~i in Abel, Noe ~i Melchisedec 00 chipuri profetice ale vlitoarei Lw veniri tn trup. Iar dncli ratiunea are ca tlnta sa cuprindl1 toata rationalitatea armonic! .a naturii ~i pe cea a istoriei, ea are caracter din-amic. Nu putem spune nidodata ca am ajuns nid macar la sfir~itul cunoa~ter1i creatiei <eaCosmos $1 ca istorie.

GLAFIRE LA CAR'fILE LUI MOISE

53

tmpreuna cu noi ca Salem este 0 cetate, peste care n-a imparatit primul ~i singurul Melchisedec, ci au fost foarte multi tnainte de e1 si dupa e1. Iar daca cineva ar cugeta ca not mintim, sa vina $i sa arate di Melchisedec imparate~te in Salem $i acum, desi el este una din cetatile Iudeilor, care s-a numit dupa aceea Ierusalim, care si e1 se talmace~te vedetea pacii. Dar nu poate dovedi cineva aceasta. Oed pentru cei ce eunose ttlcuirile numirilor e 0 dovada de nestiinta sa indrazneasca a se nega luerurile sigure si marturistte. Dar ca o astfel de fapta in cazul de fata este un lucru al nestiintei si al nepriceperii, 0 vorn vedea cu usurinta, cuqetlnd si la urmatoarele : Ietusalim se talmaceste, cum am spus adineaori : Vederea pacii, sau : dincolo de hotatul (meteorul) mortii. Jar Israil : mintea care vede pe Dumnezeu. Si Iuda : laudii si cuiuue de toua. Dar Sfinta Scripture a aratat pe fata ctti trnparati raucredinciosi ~i plini de plicate ai Ierusalirnului au domnit in cursul timpului peste Israil $i Iuda. Dect fiindca nu ar fi putut fi tmparat pamintesc al vederii pacii, al laudei si al cintari! de lauds. nici nu se cuvine omului aceasta, se euvine sa spunem, tintnd seama de tilcuirile nurnirilor, di cei ce au imparatit in cursul timpului sint umbre si chipuri si nu oameni ? Sau mai deqraba Duhul, ca sl despre Melchisedec i" Iar di tntelesul numirilor, sau al talmactrtlor, nu sileste In nici un fel firea lucrurilor sa se fadi asemenea, poti 8-0 afli si din aceasta.- Oare nu va socoti st nu va spune eineva e adevarat, ca. daca Ierusalimul este vedere a plkii, trebuia ca el sa nu ignore pe Hristos? Ciici E1 este pacea tioastrii, dupa Sctipturi (Efes. 2, 14). Dar nu L-a V8zUt eu ochii inteleqerii pe Cel prin care am avut aducerea si am fost alipiti de Tatal in unitatea eea in Duh, pe eel care a iiicut pe cele doua una (Ibid.), si a zidit intr-un

ea

om nou cele doua popoare. Cum deci este vedere a pacii, daca nu I-a vazut pe Hristos? Si daca este dincolo de hotarul (meteorul) mortii, adica mai tare ca moartea, sau mal presus de ea, cum s-a pierdut nenorocitul din pricina necredintei in Hristos? Caci El insusi zicind : Amin zic vouii, de nu Yeti crede sint, yeti mwi 1ntru piicaiele voastre (loan 8, 24) 6~. le-a grait Iudeilor, cCl Eu

64. Iisus spusese mai tnainte eB. EI a venit de 1a Tatal ~ va merge 1a Tata! Sau. Aiel tara sa mai repete aceasta, declara simplu ca El este Acela, deci ed e Fiul Tatalul. Dar ouvintele cEu slnt>. fara nici un adaus pot 'tnsemna prn; ele Insest eli El e Dumnezeu. C1ici numai Dumnezeu poate spune despre Sine cEu slnt,., adica cEu slnt. in sens pr-opriu, din ved si ptn!i. in veci, sau eli are in Sine existenta sl n-a primit-Q de 1a uimeni. Ele adueeau amillte iudeilOT de cuvintul spus de Dumnezeu lui Moise: cEu sint Cel ce slnt:. (les. 3. 14), ca sa Ie Mate di esle una eu Acela dupa llinlit Aceste cuvinte arata totodatli eli existenta in Sine $1 de la Sine este Persoana eon!?tienta, nu 0 esentli incoDstienta.

54

SF. CHIRn. AL ALEXANDRIEI

Si daca Israil se talmaceste ca mintea care vede pe Dumnezeu, pentru ce n-a vazut slava lui Hristos, prin care si in care am cunoscut pe Tatal? Si cum au fost cuprinsi de intuneric? Sau cum s-a spus despre ei care se socoteau conducatori : Liisaii-i pe ei, sint otbi conduciitori ai orbilot ? (Matei 15, 14). Caci cum s-ar socoti oarba mintea care vede pe Dumnezeu? Deci e 0 mare nestiinta a atribui numirllor puterea proprie Iucrurilor. Prin urmare nimic nu ne tmpredica sli socotim d( e drept $i cuvenit sa cuqetam pe Melchisedec Cd a fost un om care a imparalit tntr-un anumit timp peste Salem, chiar dace se talmace$te pace 65. 4. Dar mai trebuie vazut in cele spuse si aceasta. Acum de-abia vedem tainele dumnezeiesti prin oqlinda ~i qhicitura (1 Cor. 13, 12). Deoarece nu avem nimic in cele create care sa semene deplin cu firea dumnezeiasca ~i negrillta, vorn aduna din cit mai multe exemple oarecare putere sa inteleqem si sa spunem ceva despre ea, pe cit ne e posibil. Nu mai putin de nepatruns este taina lui Hristos si sensul tntrupartt- lui care nu poate fi cuprins de oricine. $i foarte adince este retiunea iconomiei. Cad Unul Nascut fiind Dumnezeu din Dumnezeu dupa fire s-a facut om $i S-a sdlQ$luit Intre noi (loan 1, 14). El S-a facut st Apostolu1 $i Arbiereul nostru si ne-a eliberat de legea zabavnica la Iimbzi, treclnd la frumosul grai al invataturilor evanghelice. Dar nu numai aceasta, ci fiind noi prizoniert a biruit pe stapinitorul veacului aeesta si a seos pe cei adormiti din prapastiile iadului, a intemeiat Biserica, s-a hirotonit capetenie a noastra, a
65. Sf. Chiril a respins ideea di Melchisedec n-a fast om a devarat, ci numai simbolul unui Imp1l.r<lt l paeti, pe motiv ea Salemul n-ar fi Iost nici el 0 cetate Tea ala, ci numal simbolul unei eetaU a paci! absolute, care n-a existat pe pamtnt. El arat1i ea numele de pace. dat cetlitii lui Melchisedee, nu tnsemna numatdectt Cd In ea nu era dectt pace. Simboluri adevarate nu pot Ii declt lucrun sau persoane reale. Melchiscdec a Iost simbol al lui Hristos, pentru ea a tost un om real. Istoria e 0 desfdsurare preglHitii de Dumnezeu-Cuvintul in eo1aborare pozttlva cu oamenii, sau cu piedici puse de el, spre intruparea Lui si a laptelor Lui mlntultoare. In acest sens oamenii stnt unelte ale Cuvintului neintrupat $i simbcluri ale Cuvintului ce Se va tntrupa ~j hi va Implini in ea faptele mtntuitoere, care vor Ii tnsusite de oameni. Ea nu e 0 desfasurare pur omeneasca, Pe masura ce ea vrea sa so rupa de Dumnezeu, fie ce, Cuvint netntrupet, pregatitor al venlrii Sale in trup, tie de Cuvtntul intrupat care voie$te sa punli in oameni pecetea faptelor Lui mintuitoaTe $1 s-o duea la tot mal deplinil asemlinare $i unlre cu EI, ea i~i pierde puterea uniIicatoare :$i ded puterea de a se mentine, ba ehiar rostul ei, apropiindu-se de sfir$it. Oamenii pot eolabona la preglitirea pentru venirea lui DumnezeuCuvlnrul intrupat, pentru eil ei in$i$i slnt fapturi a'le lui Dumnezeu ill scopul nnlrii lor eu Dumnezeu; nu sint produse ale nne! naturi materiale, eaci In acest 'eaz aceasta insa$i ar trebui sa alba in es in mod potential sflr$ituJ uman, iar 1))ede alta parte daca e socotitii existind din veci, din vect ar fi trebuit sa apar& ~i Olnu!. Dar insufi{;i~!+t~le ~tWii ~i ~le omu!lli 'QU permit ~ceastli COllohl~ie. n

GLAFIRE LA CARl'ILE LUI MOISE

55

trecut in credlnta Iordanul 66, a dat tairea imprejur in duh 67 si ne-e introdus in Imparatia cerurilor. Pentru faptul di s-a Iacut ca noi socotesc di ajunce ceea ce a spus dumnezeiescul Evanghelist: Si Cuvintul trup S-a iiicu! $[ S-a saJ6$luil tntre nob (loan I, 14). Iar faptul ca S-a uns sl intru Preot sl Apostol 68, ni-l erata foarte Iamurit pilda lui Aaron. Caci acela s-a uns cu untdelemn sfintit si a fost pus capetenie ~i conducator al preotilor $i al poporului, ba a primit si 0 tablita de aur pe \ irful fruntii lui, avind seris pe ea numele Dornnulul (Ies. 29, 6). Tar aceasta era in chip lamurit simbolul Mintuitorului nostru Imparat si ca 0 diadema stralucitoare si slavit[;i 69. Iar di sIujirea prin Hristos e rnai tnalta decit cea a leqii, poato vedea cineva de la Aaron, ca sl de la Melchisedec. Caci Levitii prlmeau zeciuiala, potrivit legH, de la fiii lui Israil, Dar Dumnezeu a poruneit ca diu zeciuiala Levitilor sa se dea zeciuiala dipeteniei lor, Aaron, care era impodobit cu cele mai inalle cinsti ri prin faptcle preotiei lui. Deci observe di luind zeciuiala in numele lui Aaron, Levi trebuia sa dea zeciuiala. Iar Aaron lnchipuia pe Hristos 70. Si toti ceilalti Leviti si preoti savtrseau jertfele cele dupa lege, trebuind sa stea in prima Incaperc a cortului. Singur dumnezeiescul Aaron
66. A trecut in Canaanul Imptirtitiei cerurllor, seu al harutul $i a trecut sl po oameni. 67. Ne-a desparut prin aceasta de taierea imprejur III Duh de alipirca to lume, la patimile ce ne leaga de ea. Pentru toate acestea am (ost pregaliU ca prln niste chipur] prin pregatirea Hl.cutA cu Israil dnainte de venirea Lui, prin conducerea tstoriet spre acest plan al \'iolii. unite mai dar cu Dumnezcu. 68. Iisus Hristos e Piul lui Dumnezeu care a fost trtmis ca om, de Tata!. ("II vola Sa spre mtntuirea noastra, deci in calitate de Apostol 111Tatalu! $1 al SAu propriu i supremul Apostol, Care si-a msusit cuvintele omenestt pentru a vorbi oamenilor de Tattil si de Sine. Dar 6-a flieut $i Preotul sup rem. sau Arhiereul, sau Mijlocltorul deplin aficient al 1mpactirii noastre cu Durnnezeu, aductnd jertfa care n-a tnsemnat intrarea la Dumnezeu a unui animal inconstient, daruit Lui Cara vole, ci vtrrul eel mai curat al umanitati; noastre constiento In mod voluntar. Caei s-a [erttit TaUllui pe Sine tnsusl ca ornul eel mai curat sl mal iubltor al Tatalui. 69. Iisus Hrlstos [ertfindu-Se pontru noi nu S-a rlicut numai Arhiereul, ci $1 Imparatul nostru, cum se vede din ApoeaJipsti, cap. V, unde Mielul injunghiat participti la Impil.ratia Celui ee sade pe tron. Cki inimile 'primesc ca imparat peste ele pe ccl ce so jerHeste pentru ele. Sttiplnirea eu sila nu duroazti si nu e realti. Ea e ell totul exterioara si mereu contesbatli, ba chiar urtta. 70. Sint trepte ale transcenderl'i umane. Nimeni nu sare deodata peste toato trepteJe sprc Dumnezeu. De laccca avem nevoie de treptele celor ajUJ}!$i mai sus de nOi, care sa ne ajute sa urclim treptat. Poporui se depll~ea recunosclnd pc Levlll ca tl'eapta imediat superioarti lor. Levitii se depa!$eaU, recul1osdndu-~i dependenla de Aaron, arhiereul. Acesta, aIla! in Avraam, a .recunoscul ca superior lui pe MeJchlsedec. Jar Melchisedec era preotul lui ()umnezeu instl$i, treapta suprema a existcntel. El reprezenta pe Hrlstos, suprema treapta spre Dumnezeu, fiind EI lnsusi nu numal om ce se inaltli spre .oumnezeu, ci si Dumnezeu, sprc Care a intiltat umanitatea Lui.

SF. CHIRIL AL ALEXANDRIE.I

an In Sfintele Siinieloi, dupa cum s-a scris (Evr. 9, si nu fara singe, dupa lege. Dar. $i ill acesta e un chip (tip) al lui Hristos, care a tuurit odatc'i pentn: piicaiele noesrre (J Petru 3, 18), dupa Scripturi, intrind in cortul -cel de sus si atotsfint 71, Aceasta cale ne-a tnnott-o st noua, sflntind-: prin singele Sau, Biserica 72-73, -Si dumnezeiescul Moise fiind ales pentru trimitere (pentru apostolie), s-a rugat lui Dumnezeu, ztctnd : Roqu-mil, Doamne, nu sint mai bun votbitor ca tnainte de ieri, tiici ca mal uialme de a tteia zi, nici ca de clnd ai tnceput a
intra 6-7) oiiatii pe grai sll:J.gii Tale; sun slab 1a qkis .$i ziibavnic

1a Iimbii

[Ies. 4, 10).

$i a adauqat

la acestea: Alege pe altul putemic, pe care 11 vei ttimite (Ies, 4, 13), Dar Dumnezeul tuturor a zis catre el : Nu. Jatc'i

Aaron, iratele tau, Ievltul. Stui cii el grc'iind va grai in Iocut tau $i lata el vaIest In lntlmpinarea tao $i viizuuiu-te pe tine, se va bucura uittu: sine. Si vel grQi caire el $1 vei pune cuvintele Mele in gura lui si va. vot lnvata pe vor ce sa iacei! ,51 el va griii in locul tau cdtre popor si el va Ii gura to (Ie$. 4, 14-16) .

.i~gea veche fiind in mod 'vadit greoaie la limbs si stiind ca nu poate exprima dectt prin reveniri fndelungate ale Scrtpturii si btlbtind vointa lui Dumnezeu, Hristos s-a Hicut gura lui Heise, cea binecuvtntatoare, mutind chipurile in adevar ~i punind in Iata celor de pretutindeni cunostinta de-a gata a celor de trebuinta 74, De aceea zice
. 71. Persoane constientjl se [ertfeste 0 Sillgurli datli. Nit numai pentru eli se dll intreaga - elici st animalul e dat intreg - ci. st pentru cl: nu poate Ii..tnloculta de nici 0 alta, cum e tnlccuit animalul. P.~ ltnga aceee ~i pentru ea dlndu-se lui Dumnezeu intra in vlata vesnica Si ca atare p1!.s4eaza tn ea vesnic suuttrea de jertfa In e~rE?<Il\1'tra:t. a 'fatal.. Caci tot ee se inUmpUi ou perS08116 '\"lI.mlnetql1parit nu numal l in liinta,. ci' si .bi constltnta ei. Scuffrtr pasee, avolr souffert ne .passe jamats, duplJ. Leon BIuy.. Cu attt mal mult se tntimpUi aeeasta eu Hristos, care prtn dumnezeirea Sa eterna sustine In eternitate nedtmlnuata umani.tatea Sa. Hristos intra cu [ertta Sa nu numai la inime unui om, ci a lui Dumnezeu tnsust, sau In eel mai ultim ~j slint adine al oamenilor. : 72-73. Venlnd in nol In stare de jerlfli, tn mi!Scare spre Tata1, ne imprima ~i noil'a aeeasta' mi~earli!. sau ne in en Sine pe aceasta cale spre TaUil, ~i prill aceasta ne sfint~te. ~aei eel ee sa jertfe~te, omorind pacatele egoismului $i darulndu-se lui Dumnezeu se sfinte$te. $i prin frlltia ee 0 imprimii 4;uturor In Hristos, 111temeiaz8 Biseriea .. 14. Hristos a descoperit tntelesurile spirituale, adine!. va labile pentru toti. si p'retutindeni .ale ttpurllor $1 umbrelor dii!. legea veebe. lar dupa Hrist,os, tutul'or eelor c'e au -erezut LuI. Dar tot Hristos vo-tbea ~i prin Aaron. tn lo,:ul lui Moise, 1n~a nll nieut El insu~1 om care ~I'a insusit cuvmtele omenesti. Pe de aWi par~e Aaron erk gura lui Moise, dar il'lJ.rntntnd gura a persoanei lui. A$a sint proorocii din Veeqlul Testament guri ale lui Hristos, dici Hristos grll.le~te prin ei. dar ei ramtn tot~i . 9Uri ale persoanelor lor. lp Hristos Ins!, Fiu! lui Dumnef';eu 1$1 face guTa ome

OLAFIRE LA CAR'fn.E LUI MOISE

57

psalmistuI: Auztti acesiea, toate tieamuttle, bagati-le In urechl toti cet ce Iocuiti In' lume [Ps. 48, 1). Deci Hristos a fost preinchipuit in Aaron. $i sa nu te miri de ceea ce e $i mai minunat, dadi in eei ee L-au cunoseut pe EI Si cunosteau legea, a schitat umbra maririi Lui. Dar El s-a aratat si Intr-un barbat de a1t neam care a slobozit pe Israil din robie si a zidit sftnta si sfintita cetate st avea 0 putere de nebiruit tmpotrrva tuturor 75. Dar voi face mai Himurita istoristrea despre aceasta dupa ce am innltisat-o pe cit s-a putut mai pe scurt. 5. Iudeii au fost dusi odinioara in robie si cei din Israll au fost asuprttt in Babilon multi ani, tinuti ttnr-o robie aspra Si barbara. Dar dupa ce Cyrus, fiul lui Cambist, a ajuns stdptn si peste Mezi $i peste Persi, a pornit ri:lzboi tmpotrlva Asirienilor. care erau vecint de granita, a cucerit si Babilonul $i a eliberat pe Iudei care pUngeau sub tirania Asirlenilor ptna la lacrimi si declarau ca li s-a prezis de catre Dumnezeu prin glasul sfintilor ca va veni la vremea potrivtta Acela care va birui pe vrajmas! si Ii va elibera de lanturi pe cei oprimati I si di Acela va ridica iaras! templul din Ierusalim, pe care Asirienii l-au ars, din necredinta in Dumnezeu, CI1 eei din Israil n-au mintlt in acestea, 0 afUim cercetind scrierile sfintilor prooroci. Caci a zis Dumnezeu prin glasul lui Isaia: Asu zice Dotnnul. Cel ce te-am tzbavit pe tine $1 te-am plQsmuit din plntece: Eu DomnuJ eel ce savlr$esc aces tea, tntins-am cerul singur $i am lnUirit pam1ntul. Cine altuJ va r-isipi semnele celor ce grdiesc din pintece $1 vrajile din tnima t Cel ce ttuoarce pe cei lnteIepti 1a cele dina poi ,~i lnebune$te statui lor? $i lntare$te cuviniele slugii Sale ~i tuieveteste statui ~ngetilot Sii! ? Cel ce zrce lerusaltmului : Locuit vel it i $i cetiiulor ltuleii : Zidite veii fl. $i pustiile ei VOl oaraslt. Ce1 ce zice adlncului : Pustti-te-vet $1 ruuile tale le voi seca. Cel ce zice lui Cyrus sa lnteJeaga $1 toate voile MeIe va face. Cel ce zice lerusalimului : Zkiite-vei $1 casa Mea cea sf1nta 0 vel lntemeia. Asc zice Domnul Dumnezeu unusului Meu Cyrus, pe care I-am iinut de-a dreapta ca sa asculte
de el neamuri st putetea tmptuoitlot voi sidruna. Vol deschide u$i tnaintea lui $1 cetdiile nu i se vor lncbide. Eu voi merge tnairuea ta st munii vol netezi, usi de aroma voi zdrobi st laruutt de liet voi stdrima. $i-ti voi da tie

vlsitietii

2ntunecate,

ascunse, nevasute , Ie

neascli gura a Lui Insu~i. EI insu~ i~i vorbe~te omene~te ~i dltre oameni cuvintcle Sale. $i mud cuvillie ale lui Dumnezeu, nu exlstli ouvin,te aUt de clarre, de tntelase de toata lumea $1 ill ace1a~i !imp de 0 prounzlme niciodatli epuizatli; ca ale lui Hristos n-au mai fost Iii nu vor mai fl. EvanghcUa camine 0 carle neajunsli de alta In actualitatea ci permanenta $i in continutul lui de interes untverStll. 75. E vorba de Cyrus. regale Per~ilor, despre care so va vorbl In contil1uare.

58

SF. CHlRIL AL ALEXANDIUEI

voi deschide tie. Ca sa cunosti cCi Eu slnt Domnul Dumnezeu eel ce chem numele tau, Dutnnezeul lui lsrail. Penttu Iacob sluqa Mea $i pentru Israil alesul Meu, Eu te voi chema pe numele tciu $i te voi primi pe tine. Dar tu nu ai cunoscut ca Eu slnt Domnul Dumnezeu si nu este Dumnezeu aiara de Mine. Si nu :\1-ai cunoscut (Isaia 44,

24-29, 45, 1---;5). Auzi cit de limpede spune : Nu M-ai cunoscut t. Si nu pune intre cei ce cunosc pe Dumnezeu pe eel ce a ajuns la 0 situatie atlt de sUivita si e mai inalt ce lmparatii $i staptn atit de multor neamuri .. Faptele lui au fost chipuri ale biruintelor savlrsite de Hristos. Cacl a prezis eel EI va risipi vrajitorlile mincinoase ale Babilonieuilor si semnele celor ee seorneau mituri din pintece. Iar sfaturile sau prezicerile proorocilor sai, pe care I-a numit $i ingeri, nu le declarti mincinoase 76. Ba a vestit de mai inainlte si ca va zidi cetatile Iudeilor si ea va pustii adincul si va seea toate rturile lui. Iar zicind adine, socotesc di intelege multimea celor ee loeuiesc in e1. Iar rturile lui, neamurile ce eurg de pretutindeni in ajutor. Dar sa vorbim Iamurtt despre Cyrus, mutind eu patrunderea subtire la taina lui Hristos ispravile aceluie. 6. Cyrus a avut ca mama pe Mandane, fiiea lui Astiage, prmcipele Mezilor. Iar ca taUi pe Cambise, pers dupa neam si foarte masurat in moravuri. De aceea unii dintre cei veehi l-au numit pe Cyrus de soluri sau firi diferite, pentru deosebirea de neam a tatalui $i a mamei. Caci Persii erau alt neam decit Mezii 77: Dar aeeasta 0 poti vedea si in Hristos. Caci a .avut ca Maica dupa trup pe Sflnta Pecloara, care a fost ca noi de fire omeneasca, iar tata ea noi neavind. Deci ca sa spunem asa, a fost tntru totul superior dupa fire, intrecind tot ce se afla Intre cele create. De aceea a $1
76. Prin prooroci se erata cel mai mult eli istoria nu se desfii.~oara J.a in ttmplare, sau numai din capriciila aparute la tntlmplare Intre oameni, ci mcrsul ei esto prevazut ~i tn parte determinat de Dumnezeu-Cuvtntul care 0 conduce spre tntrupurea Lui. apoi spre asem1lnarea multora cu E1. Proorocii stnt de accea cei ce anuntd de mai tnainte hoHiririle lui Dumnezeu si prevestirile Lui privitoare la ctapele viltoare ale istoriei. 77. Am spas eli Dumnezeu-Cuvlntul a condus isloria spre intruparea Sa sl spre mtntutrea tuturor oamenilor care voiese sa se alipeasca de EI. A condus-o nu numei prtn poporul evreu $i prtn proorocit LUi, ei !;i prtn alte popoare $i personalitati. Una din 'acestea a rost Cyrus. EI a eJi,berat poporul evreu din Tobia babiloniana, ca s1l poa,tli aparea din Fedoa,ra Maria Hristos, dupa ee acest popor a eu,noseut mai de aproape $i celelalte popoare !ii trebuiuta ,1<)Tde mintuire. A obi~nuit lumea prin Cyrus eu 0 viata in uniot.alea unui Stat, pregatind BiserilCa univers&l~ a lui Hristos. Alexandru Macedon ~i elenismul raspiudit de el a dus aeeasUi pregatire mai departeo lar Imperiul Roman a facut posibilii misiunea Apostolilor in toata lumea eunoseuta atunci. A!iteptarea lui Mesia de dUre poporul evreu se Iacuse Si ea Clliloscuta prin rlisptndirea muJ'l.or cvrei in lumea unificata. A~a s-a pregatit lumea pentru mesajul universal spiritual al lui Hristos.

GLAFIRE LA CARTILE LUI MOISE

59

spus catre Iudei care soeoteau ea este ea noi si s-a nascut , ea noi: Vol suiteii din cele de jos, tat Eu suit din cele de sus (loan 8, 23). $i Cyrus a staptnit peste multe neamuri nenumarate, si I-a primit testa eetatea. Si a luat vistierii intunecate, ascunse, nevazute, ~i a eliberat pe Israil dintr-o tndelunqata robie. Emanuil S-a facut Imparat peste tot pamintul de sub cer ~i-L primeste toata eetatea ca pe Mintuitorul si Rascumparatorul tuturor , si a eliberat din robia si tirania diavoleasca tot neamul pe care aceasta l-a supus $i l-a silit sa-i slujeasca. lar coborind si la iad, a desertat si vistieriile intunecate, aseunse, nevazute. A zdtobit pottt de aramii $i a sliiruiiat lanluri de iiet. Caci a spus celor din legaturi: iesiiis , si celor din Intuneric: Descoperiti-vii (lsaia 49, 9). De aceea a spus si odinioara catre lov eel atot suferind si luptator nebiruit: Ai venit 1a tzvorul miirii, pe urmele adlncului umbJata-i. Deschisu- Ti-s-au de fried portile mortii, portarii ioiiutui viizindu-Te pe Tine s-ou spaimlntab [Iov 38, 16-17). Sa citim acestea ca unii care intreaba 78. Cact cuvintul ne arata biruintele lui Hristos si eele savtrsite in adincimile iadului 79. Piindca spre aceasta a murit Hristos si a trait, ea sa domneasca si peste morti si peste vii so. $i Cyrus dind odinioara bani, a poruncit sa se rezideasca ternplul din Ierusalim, Emanuil a intemeiat Biseriea cea cu adevarat sttnta $1 cetatea cea vestita, dartmtnd eu totul ca pe un Babilon ido1atria ingimfata $i injuratoare de Dumnezeu. Despre Cyrus Dumnezeu zice: Toate voile Mele Je va face. Jar Mintuitorul nostru a spus multirn'ii Iudeilor care-L dispretuiau pe E1: VOi judecati dupii imp (loan 8, 15). Si iarasi : $i de vd judec Eu, judecata Mea dreaptii este. Cii nu caui voia Mea, ci voia Toiiilui Care M-a trimis (loan 5, 38). $i lui Cyrus Dumnezeu i-a zis : Te-am ehemat cu numele Meu. Iar Emanuil e eu adevarat Domnul, desi S-a aratat ca om 81. Iar ca cele ale lui Cyrus au fost un chip a1 slavei lui Hristos, ne va incre78. Tot ce ni se spune despre Dumnezeu ~i despre Hrtstos e attt de adtnc, eli ne lace sii ne punam noi tntrebart, Iar prin eceasta ne inait1ilm mereu in cunostinta. 79. IaduJ are si el adincimile lui, caci: nu numai cele bune, ci $i cale rele i~i au adincimile lor. Nu se po ate ajunqe niciodata la ultimele adincimi ale riiutatii. $i totust se traieste 0 inlinitate a rliului (mai ales a raulut suferil de la altii), chiar daca ramine posibilii 0 adtnctme $1 mal mare tn infinitatea lor. Hristos a scapet pc multi din aceste adtncimi ale raului suferit. Inttt le-a adus cu bunatatea Lui 0 mare mlngtiere. 80. E 0 domnie a celui bun care Ii face ~i pe eel chtnuitt de tau sa se ridice peste el si din el, E mare lucru s1l simt domnia cuiva care e bun in mine. 81. Cyrus e tn grece~le, care e apropiat de Domnul. Prin aceasta se arata ca Dumnezeu i-a dat un nume ca a1 Lui. Emanuel e eu adevarat Domnul, chiar daca Sa aratat ca om.

60

SF. CHIRn. AL ALEXANDRIEI

dinta
Eu

in mod slqur

cele urmatoare,

spuse

prin glasul

proorocului

am iaau pamlntul st pe om pe el. Eu am liicut eu miinile Mele cerul $i am potuncit tuturor steleloi. Eu L-am tidicat pe E1 eu dreptate lmptira: st toate cdile Lui suit drepte. Aeesta va zidi cetatea Mea st va Intcatce robia poporului Meu, nu eu ptet, niei eu donut 82. A$Q, zice Domnul Savaot: Ostenit-a Egipteanul $1 nequstoriile Btiopienilot si barbatii cei Inalti din Saba la Tine vor ttece $1 Tie vor tt robi $i dupa Tine vor merge leqaii de mlini cu ciituse s! se vor mchina Tie si Tie se vor niqa, ca' ~n'tru Tine este Dumnezeu $1 nu este .l)umnezeu aiara de Tine. .Cii Tu esti Dumnezeu $1 noi n-am stiut, Dutanezeul lui' Istoil MlntuitoruI Rusina-se-vor st se vor l.nirunta toii vrajma$ii Lui $i vor umbla ~ntru rusine (Isaia 45, ,12-16). Cad El' este eel ce a Hicut cerul ~i pamtntul ~i omul, Cel ce a
cerul cu stele, a ridicat noua ca dreptate 83 pe Iisus care in dar. Ciici am lost tnareptatt ~iltru creaintd (Roni. 5, 1). Acesta ne-a slobozit din leqaturi si robie, a zidit duhovntceste Ierusalimul spiritual si a lntemeiat Biserica, ca sa nu poata fi biruifa nici de pottll iadului (Matei 16, 18), si Sa nu fie biruita de vrajmasi 84, Cei ce rataceau odinioara cunoscind di acesta este Dumnezeu dupa fire, spun: Tu esti Dumnezeul nositu, $1 n-am stiut. $i nu este Dumrtezeu diara de Tine (Isaia 45, 15). Acestuia I se vor inchina, Lui se va pleca tot genunehiul si toaui limba vo miuturisi cCi Domn este Iisus Hrisios intru slava lui Dumnezeu Taiiil (Filip. 2, W--ll). Acestuia au tndraznit unii din Israil sa iI' se impotrtveasca. Dar au fest facuti de rusine si au cazut si au umblat strimb dupa cuvtntul proorocului. ,Deci Cyrus al lui Cambise a lntemeiat casa (templul) lui Dumnezeu in Ierusalim, ca chip al lui Hristos. Dar ca Emanuil tnsusi avea sa dudi' la capat fapta aceasta in mod duhovnicesc si spiritual 0 impodobit

ne-a rascumparat

82. AT putea fi vorbe aid nu numat de Cyrus ~i de Hnstos, $i anume de Cyrus oa chip a,l lui Hrtstos, ci ptna 1a un 10e sl de om. Caci pe' om I-a pus Dumnezeu Imparat pe pamtnt, ca un chip al Cuvtntulu1; el e constient si liber ca Cuvintul ~j cepabil de un dialoq eu El. E1 este cuvtnt ipostatic, avind potential toate Iuorurile ca cuvinte in sine. 83. Nici 0' bunstate sau virtute nu sUi de sine, ci e ipO'stasiJaHi impreuna cu alte1e in persO'ane. Dar in O'ameni Ie are de 1a Cel ce are $i existenta. Oumnezeu le are de la Sine din veci. EJ e 'irpO'slasu}tuturor virtutilor sa'll bunatatilor in armonia lO'r. A~a cum e Cuvin1.ul ipostatk, a~a e '$i dreptat-ea ipO'statica. 1:14. Fratietatea multor oameni ~i odata eu e'a star uinta lor in Iegatudi ell supremu1 bine, care e Dumnezeu venit intre oameni, nu va putea fi desfiintata nidO' daHL Aeeasta e Biserica. Fie ea cit de strtmtO'rata eX'teriO'r,ea ramine ea un aluat de suprema ca.1itate intre oarrieni, de neclesfiintat. Umanitatea nu 'poate fi rara acest rOi$or de 'sus, din -care prive$t-e ~i in care coboara Du.hul lui HristO's, Odata ce ea a trait odatii in EI $i a facut experienta vietii in EI, Uti mai poate Ii fara El.

GLAFIRE LA CARTILE LUI MOISE

61

poate observa cineva si 'in alt chip. Dupa ce Cyrus a eliberat din robia Babilonului pe Israil, s-au ivit Indata tnvatatort ~i conducatort ai poporului, Acestia au fost Zorobabel al lui Salatiel din semintia lui Iuda si Iisus a1 lui Iosedec, preotnl cel mare. Acestora ajunsi 'in Ierusalim, Dumnezeu le-a dat in grija, prin glasul proorocului Agheu, zidirea templului. Caci s-a scrts : ln al doilea an, ~n timpul lui
Darie ~mparatul, tn luna a sasea, ~n prima z1 a Iunii, a iost cuvuuul Domnului ~n mlna lui Agheu ptooiocul, zicuui : Griiie$te cdtre Zorobabel, fiul lui Salatiel din seminiia lui Iuda $i cdtse Iosua, preotul eel mare, iiul lui losedec, zicuui : Acestea grCiie$te Domnui Atottiitorui: Poporul acesta zice: N-a sosit vremea se ziaeasca casa Domnului. $i a lost cuvlntul :in mina lui Agheu proorocul, zicuui : Este voud vrerne ca sa Iocuilt a-n casele voastte ~nfundate, jar casa Mea esie pustte i (Agheu 1, 1, 4). $i dupa altele iara~i: $1 a tiezit Domnul duhul lui Zotobobel a1 lui Salatiel din semintia lui luda $1 duhul lui losua al pteotului eel mare tiul lui Iosedec, $1 duhul celotlalii din tot popotul. $i au initot $1 iiiceoii 1ucrurile in casa Domnului Atottiitorul Dumnezeului lor (Agheu 1, 14).

sa

Observa III chip ~i icoana tndoita pe Emanuil, ca Imparat, in Zorobabel, care era din semintia lui Iuda care staptnea atunci in Israil, iar ca Arhiereu in Iosua, arhiereul eel mare, care conducea pe calea ce duee la sfinta eetate din tara celor de alt neam, adica din eel al Babilonienilor. Observa ca e st mesterul ziditor si ingrijitor al snntului templu. La fel noi, urmind prin credinta conducatorului Hristos, ca unui lmparat ~i Arhiereu, scapati de sub tirania diavoleasca si ca din pamtntul celor de alt neam, din ratacirea Iumeasca, Intram in sfinta eetate, adidi. in Biserica eelor Intli nascuti, pe care 0 va cUldi Hristos din pietre inteligibile. 0 va marturist aceasta Pavel, scriind celor ce-au fost rascumparati prin credinta si s-eu hotartt sa pa~easdi pe urmele lui Hristos: ltittu Care $i voi suueti tunpteunii ziditi spte a ti locos al lui Dumnezeu In Dub (Efes. 2, 22). Iar Cd slava Bisericii e mai mare dectt cea dintii ~i veche a templului cladit din pietre 85, o spune Dumnezeu Insusi, zicind prin glasul lui Agheu: Cine dintre
.85. Templul vechi era cUldit din pietre materiale. El era numai chlpul celui din pietrele vii ale credinciosilor, sau al. Bisericii. Templul vechi era asezet mtru-n slngur Ioc, Biserica e pretutindeni unde stnt credlnciost, care totl se simt uniti 1n Hristos. De aceea ei se pot ~i aduna oriunde exista mai multi tntr-un loces. Dar adevarata Btserica sint ei. Pentru eli unde sint adunati ei la un 10<:,e ~I Hristos in mijlocul lor ~i li se tmpartaseste prln trupul ~i singele Lui. A fi pierre 'Vii cllidite In Bisericii, tnseamna a se $i articula tmpreuna tn aoola$ Int~eg spiritual, dar a fi $1 fermi tn sUiruirea in locul ce-l .detlne In aeest intreg. Ei nu fao parte din Biseridi datorita rudeniel de sInge, ci credlntel in Hristos.

SF. CHIRIL AL ALEXANDRlEI

voi a viizut casa ocecsta snuu slava ei cea dintli st cum este acum? Oare nu este tara nici un pret In ociiii vostii ? (Aqheu 2, 3). $i dupa altele Iardsi : ((AI Meu este argintul $i a1 Meu este aurul, zice Dornnu1 Atotiiitoml, pentru cii rnCirimea de pe urtiui a casei acesteia, va it rnai mare decit cea dintli, zice Domnul Aiotttitonu , $1 In locul acesta voi da pace (Agheu 2, 9-10) 8G. $i pacea sufletului 0 are tot

eel ee contribute la tnaltarea acestut templu. Si rnulte alte va culege cineva fara osteneala, prin care Hristos ni se descrie ca celor de odinioara 87. Dar pentru a nu nt se abate cuvtntul de la eeea ce se cuvine prin multimea exemplelor, Iastnd cele ce pot duce si la altele, vom spune aceasta: ea din doua trebuie sa alegem numaidecit una: adica sau vom dispretui eu totul pe cei prin care acelea au fost facute, soeotind ca nu e fara gre~eala a Ie considera chipuri, daca se inteleg ca Hicute prin oameni ea noi, desi au in ele mult din ceea ce e potrivit lui Dumnezeu, sau spunind cli Duhul ia pururea chipul celor ale noastre, vom marturisi in mod neeesar di EI a luat si forma lui Cyrus, care nu stia de Dumnezeu. Caci s-a zis catre el: (dar tu nu tnai cunoscut. lnlaturtndu-se cele soeotite prezente in chipuri, Aaron se va socoti 0 simpla umbra; iar Zorobabel al lui Salatiel ~i Josua preotul eel mare, fiul lui Iosedec, nu vor Ii decit niste nume goale. 7. Dar soeotesc ca mai mult se conformeaza ratiunii euvenite eei ce cuqeta ca Melchisedee a fost om, care a imparatit peste cetatea Salem. Jar pe el ni l-a inniti~at ea chip al lui Hristos, Pavel eel cu mintea subtire pentru ttlcuri duhovnicesti (Evr. 7,' 1 urm.). Cei ce i s-au Impotrivit dupa aceasta, spun ea Melchisedec nu a fost om, ci mai deqraba Duhul Stint, sau alta putere oarecare din eele de sus ~i din cer, avind 0 lucrare slujitoare. Placlndu-Ie unora sa eugete astfel, noi spunem ea ei qresesc in doua feluri: coboara fire a dumnezeiasca si negraita a Duhului la un mod necuvenit si ridica. zidirea naseuta si taeuta in mod fleear la 0 slava mai presus de ea. $i voi spune in ee mod. Despre Melchisedec s-a seris ca : era preot a1 Dumnezeului Celui Prea ltialt, Dar daca Melchisedec este Duhul Sfint, Duhul a fost cobortt intre preoti si are 0 slujire liturqica. Si va Iauda si El tmpreuna eu sfintii inqert pe Dumnezeu Cel Prea Inalt. Caci s-a scris : Binecuvtntati pe Domnul toti uiqeril Lui, slujitorii
86. Biserica tntrunind in aceeesi credinta oameni din toate popoarele, e un loc al pacii Intra toate, mai ales pentru Cd Cel care este in ei este Domnul pacii, Cel care li indeamnli s~ se tubeasca unii pe aHii ~l sa iubeasca $i pe ceilalti. Nici 0 in' stitutie nu e am de mull loc !Ii izvor de pace ca Biserica lui Hristos. Dar 'aceasta slujlre 0 tmpltnestc deplin dadl l$i pastreaza unitatea sau ~io reface. 87. Ca Aposlolilor !Ii primilor crel;tini.

GLAFIRE LA CARTlLE LUI MOISE

63

voia Lui (Ps. 102, 20). Caci nu e nici 0 tndotala, di eel ce slujeste altuia si nu sie tnsusi, slujeste lui Dumnezeu, Care e mai ina It. Deci daca zicem c~ Duhul face slujba de preot, este mai prejos de firea dumnezeiasca $i se ana rnai deqrabji intre cele create $i se va inchina lui Dumnezeu eu noi. Si desigur nu se va sfinti pe Sine tnsusi, Iiindca eel ee se sfinteste, se sfinteste de cineva mai mare declt el dupa fire. Se va sfinti Impreuna eu noi. Cum deci va fi $i Dumnezeu dupa fire eel ce e sfintit (de cineva)? Oare nu e sfintit oriee preot si apoi se apropie de slujirea preoteasca sfintltoare r RB. Ciici nU-$i ia cineva singur cinstea aceasta, ci daca e chemat de Dumnezeu, precum $i Aoron, dupa cum s-a scris (Evr. 5, 4). Iar Pavel a adauqat : St ltisusi Hristos nu S-a sJQvit pc Sine ea sa se iaca Ariiiereu, ci Cel cc a zis catre El : Fiul Meu e$ti Tu, Eu astdzj Te-am tuiscui (Ps. 2, 7). Precum zice si in alt loc : Tu esti Pteot In veac, dupd rlnduiaJa lui Melchisedec)) [Ps. 109, 4 r Evr. 5, 5-6) SQ. Cad trebuie stiut di nu s-ar putea spune lnsusi Fiul $i Cuvlntul cel din Tatal savirseste slujba de preot $i s-a asezat in starea de Iiturqhisitor, dadi nu s-ar cugeta dl S-a fiicl1t ca not si

Lui, cei cc iaceii

ca.

88. Sflntirea cuiva sau a eeva tnseamna a primi in sine 0 lucrare durnnezeiasca, a se pune in comunioare Cll Dumnezeu. Caci numai Dumnezeu e srtnt. Dar nu poate rAp! cineva seu ceve lucrarca dumnozelasca. Aceesta trcbue sa i so den de Dumnezeu. Numai eel odatli slintit de Dumnezeu, pcato transmlte st altora stlntenia. Primii oameni care au fast sfintHi, all Iost Apostolli prin Duhul Slint direct Ju RusaliL Dar ca sa nu parli slinttrea lor un act pur, 0 pretentie sublccrtva, ee s-a fAcut eu mai multi deodata ~i lnsotita de niste semne sesizabile prin simturi . de un vuet ca de vtnt Iii de asezaree limbilor do foc peste capul fiecarui Apostol. Acestea au fost sesizate :$i de altil, dectt de Aoostoli. Nimic din eeea ce se petrece cu putere in Interior nu e llpslt sl de nlste somne extertoare. Prin aceasta se asigura Oblecttvttatea marilor evcnunente splrttuale. Dar noi am Cost sfintili la Rusalll, pcntru eli tntti a lost slin\il Hristos ea om. De aceea S-a sfioUt EI ca om. Pntinta de a Ii eurat $i constiinte supertoritatil a ceea ce e curet in asplratie omulul autenuc dupa curatle surleteesca, e 0 dovada eli exisla undeva un vlrI personal al sfinteniei. care nu se mai dobtnde$te de undeva de mai sus, ci virtul aeela e prln Sine stint. Dintre oameni 18 acest vir! aJ sIinteniel a ajulls Hristos, pentru ea El esto $i Dumnezeu. 89. Preotja are 0 stavll, 0 cinste, de~i e 0 slujire. E 0 slavli pentru cll e 0 slujire adusli lui Dumnezeu. Si anume 0 slujire de mare folos pentru oameni. $i nu oricine e In stare sa Impllneasca aceasta mare sluJire. Hristos tnsu~i ~i-a socotit-o ea slava, desl esenta ei Si encienta ei desavlr~itii nu si-a dat-o El tnsusi. Cac:i ceea ee-~i d/i cineva el Insu$I, nu-i aduce nimic nou. Dar Hristos a primit aceast;1 cinste sau slavli ea om, nu ea Dumnezeu. Ca om SMa pulut aduee jertfli In numele llostru. Dar a fost jertta deplin eficlentll pentru ell Persoana care se ac'iQeea ca om, era totodata Dumnezeu. Dar El S-a faeul om, pentru eli asa a fost voia Tatlilui. Oed Si Arhlereu s-a fiieut din voia Tatlilui. $i Arbieria Lui dureaza nu numai ctt lralcste pe pamfnt, ea a arhlereilor de pe p!Untnt, ei $i dup! moarte, penlru eil a (nviat $1 prezintii jcrtea Lui penlru toU oamenil ptn! la sUrsitul timpului. El e ullicul Arhiereu, pentru cli ramlne pururea viu prin lnviere. 'Preotli $1 arhierell de pc pamlnt slnt numai organele v!zute prln ear.e tmpartase!;te eredineiosilor jerlta Sa Si pritt care 0 fac prezenUi $i pe taltar pentru a se allitura ei Si Jertfele credlncio$ilor spre a se aduce Tatalui, tnsotitli de rugaeiunile lor unlficate prln preot.

64

SF.

em

AL ALEXANDRlEI

preeum s-a numlt Prooroe (Deut. 18, 13 I Fapte 3, 22) si Apostol (EvT. 3, 1) pentru umanitatea Lui, asa ~i Preot 90. Cact numai chipulut de rob i se cuvin cele potrivite robului 91. $i aeeasta este chenoza (desertarea de slava). Cad eel ee era in chipul si in egalitatea Tatalui, Caruia ii stau de fata. tnsasi Serafimii eei de sus, Caruia ii slujesc (liturghisesc) mii de mii de lngeri (Dan. 7, 10), cind s-a desertat pe Sine (Filip. 2, 7), se spune ca S-a atiitat sluiitor (Preot) aJ ceior stinte ~i al cortului celui adevarat de sus. Atunci a fost ~i sfintit impreuna eu noi Cel ce e mai presus de toata zidirea. eel ce siinieste, zice, si cei ce suit stiniitt, dintt-Unul suit Loti 92. Deci nu se ruslneazii a-I numi pe ei irati, zic1nd: 'vestt-vot numele Tau itatilor Mei [Evr. 2, 11-12) 93. Deci Cel ee sfinteste ca Dumnezeu ctnd S-a faeut om, si S-h silla$luit tntre noi (loan 1, 14) si ni S-a faeut Prate dupa umanitate, atunci se spune ea se si sfinteste (e stintlt) tmpreuna eu noi. Asadar si trebuinta de a sluji ca Preot .$i de a fi sfintit tmpreuna eu not tine
90. Dumnezeu Cuvintul fac1ndu-Se om, nt S-a. fll.cut cel din urma Prooroc, erattndu-ne prtn in'vatll.tura Sa $1 prin modelul Silu de om, spre ce treapta desll.vu$itli de om trebuie sa tindem, Iar prin tnviere ca vom ave a $i vesnicia Ia dlspozitle pentru aceasta inaintare vesntca in desavtrstre, Daca nu S...ar fi facut om, nu nl Soar Ii facut ultimul ~i eel mal 1nalt $i vesnicul Prooroe i daca n-ar fi ~i Dumnezeu, o-ar fi acest fel de Prooroc, ci un prooroc Iimitat, trebuind sli fie urmat de aitul. EI e $i Cel mai tnelt Apostol, propovaduindu-Se pe Sine tnsust ea Dumnezeu si Om desavtr$it. cum nu 0 poate face nlci un all Apostol. El ill se arata atit in calitatea de Prooroe $i de Apostol ca Mijlocitorul eel mai propriu tntre Dumnezeu $i oameni, iar In celitatea de Arhiereu ea cel mal propria Mijlocitor tntre oameni si Dumnezeu. Caci El este sl Dumnezeu !;i Om. 131e Proorocul si Apostolul Sau, comunictndu-ni-Se in Iorma umanaj El e Arhiereul care Se aduce jert!! ca om, Tatalu; SatL care este 'In EI, inaltind umanitatea Sa $i a noastra in intimitatea cea mal ad1nea .a lui DUmnezeu, Taina cea mare e cum l$i poate tnsusi Dumnezeu cuvtntul omenesc, slmtirca omeneasca toata firea omeneasca, raminind totusi Dumnezeu. Explicatla sUi 10 Capuu ca El e Creatorul ei. 91. Calitatea de Apostol. de Prooroc, de Arhiereu, tin de starea de rob, de golire de slava pe cere a luat-o. Caci prin ele a slujit lui Dumnezeu $i oamenilof'l. 92. $i Hristos ca om $i oamenii sint din Tala!. De aceea oameDii slnl facuU fraU ai Lui. 93. De-abia Fiu} lui Dumnezen fa.cut om doved~te <:Ii El are un Tata, deci descopere adevaratul nume al lui Dumnezeu. lar prin aceasta e ApostolU} care deseopera cel mai deplin pe Dumnezeu. Dadi Dumnezeu nu e TaU. nu e Persoana lubitoare, sau riu e Persoana peste tot, d 0 esenta supusli: legiJor. neci nu e Dumnezeu. Dar ea sa faca aceasUi' descoperire, deci ea sa se fadi Apostol!, dar $1 Prooroc 'care sa ne arate modelul de om unit cu Dumoezeu spre care avcm sa'tindem, 'ba $i AF hiereu care sa se adudi jertfa pentru noi, Introducind umanitatea noastra la Tatal $i pe noi care ne putem ~i noi jertfi din puterea Lui, a trebuit sa. Se ~aca .om, dec! s! accepte chenoza. Insa Hristos ramine Apostol, Prooroc $i Arhiereu in veci, ded I $i dupli ce rididi umanitatea noastra la starea de slavll. Caci in veci ne- arata pe Dumoezeu ca Tata $i umanitatea Sa ca virf spre care avem s! tindem $i iubirea care a mers pina la jerWi. Dar starea de 'sIava avtnd-o dup! tntrupare in v.eci ca om, ea 11 amt! pe Fiul lui Dumnezeu totu~i coborlt din iubire la calitatea de Purtll.tor a1 umanitatii noastre. Numai a~a ne-a farot en adevarat aecesibil f,le DumneZeu.

GLAFIRE LA CARTILE LUI MOISE

65

de iconomia cu trupul 94. Si acesteia i Ie atribuim, daca voim sa cuqetam drept si fara qreseala, masurilor chenozei 95. Tar dad! despre Duhul nu spun em niciodata ca a slujit ca preot, desertindu-Se pe Sine, n privam de slava Lui dumnezeiasca, si 11 socotim intre cele de sub Dumnezeu, dindu-I ca masura calitatea de creat 96. Sau sa ne arate di Duhul S-a intrupat si a suportat 0 cobortre din iconomie 91, ca sl Fiul. lnsa din faptul di Sfinta ~i inchinata Treime este de 0 fiinta, nu urmeaza ca poate atribui cineva oricarei Persoane a ei, careia ar voi, ratiunea Intruparii, Caci nu S-a facut om Insusi Tatal, nici Duhul Stint, ci numai Piul, A~a ne-au tnvatat dumnezeiestile Scripturi 98. Pentru ce strtmba deci adevarul si-L coboara pe Duhul Stint, care n-a avut motiv sa se fi golit de slava in masurile smereniei [chenozei), daca n pun in numarul celor asezeti spre slujirea preoteasca?' Cad Melchisedec era preot, Dar ei zic ca Duhul :;;i-a dat El Insusi Sie-:;;i calitatea de preot spre cinstirea Fiului pentru a fi chip al preotiei viitoare a Acestuia. Dar as zice, Duhul Stint a socotit in acest caz cinstirea si Iubirea Fiului si prea putin poarta grija de acest lucru 99. $i cum nu e 0 atureala a gindi ~i spune aceasta? Cad Mingiietorul sau Duhul slaveste pe FiuI. Fiindca Acesta zice despre El : Acela pe Mine Ma sliiveste (Joan 16, 14). Dar daca voieste sa-L cinsteasca si anume tara sfirsit, de ce nu s-a facut mai deqraba Aaron'? Sau Cyrus care a
94. Trebuia sa. ia trup sau firea omeneasca pentru a 0 mtntu; tn EI ~i in noi, In scopul acesta a fost sfintita, pentru ea jertfind-o lui Dumnezeu, a umplut-o de EI ~i aceasta umplere ne-o transmite ~i nouli. Tine de suprema apropiere a Lui ca om de Dumnezeu, ca sa fie Apostol, Prooroc $i Arhiereu. Numai in aceste calitliti e Mijlocitor sup rem tntre Dumnezeu $i noi (oa Apostol ~i Prooroc) si rntre noi $i Dumnezeu (ca Arhiereu). 95. SlUjirea de Preot, de Apostol $i de Prooroc tin de starea Lui de chenoza, de starea Lui umilita ea om. Caci ea Dumnezeu nu poate aduce jertfa unuia mai tnalt. 96. De om nu spunem eli e preot prin cobortre de la slava dumnezeiasdi, cum spunem de Hristos, pentru ca omul e mal degrebli inaltat prin preotie, desi daca n-ar fi mal [os de Dumnezeu n-ar putea fi preot. De aceea $i stlntirea lui e 0 lnaltare cum nu e pentru Fiul lui Dumnezeu, Care sfintit flind ea om, arata cii S-a cobortt In preala.bil la stare a de om. Deci $i de Duhul daca em spune eli a slujit ea Preot tara sa Se coboare, am soeoti eli e prin El Insusl creature tntertoara lui Dumnezeu. Asa trebuiau sa eugete cei ee cugetau pe Melchisedec preot prin identitatea lui cu Duhul SUnt. 97. 0 cob orIre pentru mtntutree no astra, deci cu volnta, nu cu fiinta. 98. Exista 0 ratiune tainidi pentru care nu s-a intrupat alta Persoana a Stinte'i Treimi, oj numai Piu!. Noi am pulea vedea in aceasta ratiune doua motive' a) ea Dumnezeu vrea sa ne Laea prin tnkuparea Fiului ~i pe noi fii, ~i b) Cd Fiul flind totodata $1Cuvtntul lui Dumnezeu, "prin Carell a ereat toate, voie~te ca tot plin EI sa ne $1 recreeze, refikind pecetea de d:rea.pta rationalitate pe care a imprimat-o EI hi noi prin actul creatiei. 99. Daea Duhul Sfint e preot Bl in'Su~i nu mal ooboara peste Piul ca om ca sli-L sfinteasd. Ba, daeli e creatura, nu mai odihne$te nici peste PHd din vee!.. lumillind din El ~i aratlnd marea iubire ICe 0 are TataJ fata de ;Piul.
5 - Sfintul ChIrl! al Alexandrlel

SF. CHIRIL .AI. ALSXANDRIEI

domnit peste Persi ~i' Mezi, sau Iosua, fiul lui losedee si Zorobabel, Iiul lui Salatiel, din semintia lui Iuda, sau Moise, caruia i .s-a spus

ca unuia ce purta in sine mijloeirea lui Hristos : Prooroc voi ridica. lor din tratit lor, ea pe tine, ~i voi da cuvintele Mele in gum Lui, $1 E1 Je va grai lor dupa cum vor porunci Eu (Deut. 18, 18; Fapte 3,
22). De ce nu S-a facut El st Isus al lui Navi, capetenie dupa Moise, care a trecut pe fiii lui Israil peste Iordan si i-a taiat imprejur cu pietricele, ba i-a si introdus in pamtntul fagaduintei? Dar oare

nu ne-am botezat si nu ne-am tatat Imprejur cu taiere nefacuta de mtna in Hristos prin Duhul, facindu,..ne partasl ai lmparatiei cerurilor ? 100. Cum nu e dar lucrul acesta ! Altfel vom admite ca Duhul a luat chip permanent in fiecare din cei numiti, ca sa cinsteasca pe Fiul, sau di e adevarat cuvintul di nu se Inqrijeste de ceea ee ii este propriu ~i a ramas numai unora din cei mai vechi sa se formeze chip ~i asemanare a Fiului 101. Dar sa ne ferim de aceste ginduri nebunesti, Deci Melchisedec a fost om.nu Duhul Stint; 8. Iaf ca nu este nici vreo putere sfinta. ~i slujitoare, cum au cugetat unri, sa 0 aratam eulegind citeva din cele cuvenite spre dovedirea adevarului. Aceia soeotese ca au un motiv frumos ~i tntelept pentru aceasta, dupa parerea lor. Caci odata ce s-a scris zic despre
Melchisedec di era tara tata $1 iara mama, ~i tala spita de neam (Bvr. 1, 3) si a bineeuvintat pe Avraam, dar se btnecuvititeozd eel mai mic; de catie eel ID(li 'mare [Evr. 7, 7). fara nici 0 Indoiala, nu

e tnteles ca unul din noi, ci este Inger prin fire. '9 putere de mare cinste ~i slava dintre cele de sus. Eu insa, prieteni, rna mir foarte, ca pe acestia i-a abatut de la ceea ee_e de folos ~i cuvenit .~i i-a departat de la cugetarea necesera pentru aflarea adevaratului respect pentru dumnezeiescul Avraam. Caci aratindu-ne pe Melchisedec ca chip al lui Emanuil, nu privesc Ia calitatea Iucrurilor, nici nu cerceteaza modul preotiei, et sucese firea a eeea ce tine de aceasta. Piindca le-ar putea spune cineva eu dreptate: ce, se opune ca sa fie binecuvtntat Avraam de Melchisedec ca om, chiar ' si dad. nu ar fi cugetat
100. Dnhul ramlne pururea Dull netntrupat. Prin EI, tmpllneste Fiul lui Dumnezen eel Intrupat toate lucrarile Lui asupra noastra. Dadi soar U tntrupat Duhul Sltnt, n-ar mai lucra Hristos prtn EI, sau prtn lucrarile Lui, asupra noastra, ci Duhul Insusi. Intruparea Flulut ar U lost de, prtsos, In acest caz HecaTe om eu 0 viata mai inaltat5 ar Ii identic cu Duhul Sftnt. Nu Soar .mai face 0 distinetifil intre el $i Duhul Sfint, cum se tace intre el $i Hrl.st9s. , 101. Dupa pararea gresWi a ullora, Duhul SItnt a luat chip In unii oameni sprc 11 ci~sti pe Fiul.. tn. <lcest caz, ouhul nu a tmplinit lucrares Lui proprie des face cuuoseut pe Flu! eel tntrupat.. Fiul 11-a mai fost atunci prezent oa iu chjpurile Sale declt in putinii oamenl de Is inceputuJ omenirii.

di este mai -mare+ca acela i 'Plindca nn se- dau tD:'acestea~'spre' cu> noastere' fiiHe', ci int~leslil eelor s1ivlf$ite" .~( se pfeintfHpUl.esc "r~tlu-~; Dire ?adevarului inai" inalt al gniciturilor. -date ca umbre. Fiinddi est.e:.f cu/t6{1.~J absurd sa nu se opuna cele seirurificate timbrelor, ci: -s~'-ge;J ce'tce~eze" mai 'd,egiaba -fifiiEl' celor ce se 'prez,inta,,;r, ~i 'Sa '';se' "catlt&~ irile!eSll:t'~'a:ce'stoia/' Aaron" a fost 'ales 'ca: intus'i!tatdr si" -capeteMP J : cdrtului' hicuiiutlCit~' cu 'cele mar 'Inalte cinstiri' in preo\'ie:> ;c:uID a' fost 1SflIitit?' S-a juiighiat un berhec sf s':a -uns- cu' 'singele Iur/vtrful? urechif lui drepte- $i -al mflhif si piciorului- ~i' asa s-a "[ntro'a,i's 'i'n'! pr~.(;tie 'lIe$~ 29, 2b). Dar i-as Intreba' "pei aC~$tia : 'daca btfnul' acesfa'~ tine de firile celor ce-au sfintit si fost':"sfiiitiie ~ii u s~"refer~ rlt~i' n de'~rtibil' la frumusetea adevarului, CUDi' se'mal binec&'vrriteazi:i eel mai mic de catre eel mai mare'? 102::5a spUna" aceia '~c~:"e";'ma.i' iti:"a"c~tea~' Oare- vom pune pe ~Aaron in urnili'berbec1ilhi:?~'t~ atest caz"~fiinta"1'rationala"'~i~ar" gasi ~aesavlr~irea' in ahinialtl(n~cuvinttitoi:' V~lli'i~splilieP~: cer-iiles!'a fost sJintit spfe preotte pnri ~lnifel~" 6ilof.: c st crt, cenusa vitelului ttirnata, -sIinte$te 'pe cei imp~fta$iti" de eir curaticeafrupului. Dar ee e aceasta ? 'Care -e adinciniea intelesuru-oiI?:: C~I~'!savir$ite" siIif"chipuri' '$i ca sl1 spunem:-a~a, eran preincihpllirf al:e'-sfintirif in'Hi-istos ?,-fti'r chipul 'th ltlcrurf':riu -se afia ih' thea "cefo{l\ ce: ;gfln'tesc sau ~sint Sfihtffe" 1M, 'Daca: n-ar fi asa, ,:, eea .ce ie c {ti~IF' SEf 'biiiecuvlnteazi{ de 'catre ma:i dac~ theA' 'Omului-(' e"', mai!' iilaftli "decit firea ' vitelului slau' a 'betbecului:: Deei' DU fie-,; ni~lna1i aceia; ch1ar oaea A vraam- fiind eu malt mal inait {:a Melchi-" sedec, ~~se spune'~.'d:l' ti fost, b'iri'ecuvinl1:at ''de acela. 'E:aCi "chipul era (.cgf\'l , :,' ~ -. "'i.i:t ce a biruit, nu Iirea celui ce l-a binecuvtntat. ; " " . ,. -, " .(I"J3iar 1D.h'''mfr si-de fai:>tul~ca ,'de21art~du-l ~~i dU):>a"chiph1: ~i 'asemfurarea: Flului; spun; ca 'f~ra tCfta .~i'-fad .mama cp.'u~ i~ger',-:

'.

.". ..!,

(,

','

;;

'.

I<

~~

~...

-I(

/.'" ~

,'

..

!'..

~)

sr

au

mare'

spre'

'ceea\ ~e'e

tm-c,'

mai 's~"

'i'"

a fast

~ t.

,.

J'

: ..,_ '\.'

.~

l.

f'

.~

t'j .

,I

."

.'

i ....

, ,102:_DaciCslngele: ,h(!TbecUtlUi $IX sfinti '$1 viriul.' ,uTechi!, at mf'iniihf pioi'orJlili/at ~ fi ~n~~tH~r,~!?i" ,:r lU01;C~} -ae,e,l ~tng_~ ~eV:~:,:~~i ~nalt. r~~rjn,~W,rse: .1a .,cee~" efl- e ,ma~\; ~ nu prin tnaWin om, nu s-ar m,h putea spune <;a eel mal lTllO e btnecuvtntat Cie Gel,mal mare., :':~1 03::'Sfinfehla, l$i 'i;astieazli o' tr:ahsG'en<ienlli . In cel:<'snn:tl<t,''cIe$i '. devine' ~i proptie.i: lui. ILpatr.unde, iJ .tr6ll,,${onna, dar simti! .totodol! $1 e de fapt ~,o. cali tate $i ol):)u_...t.;; tef~' de sus: ln~r.? stare de cu~ii\l.e,. _o tra~eSc ~c~la$ ,tl~p pe ace~t~,,: eao re~ftp:ecu Dw:o.nezeu eel'mal presus. de'mmte. A$a II trliJesc'$J pe--preot: n tr!resc ca, BI,Jl .,totU$! to .re:la!~~cu el, ma. f1r~i-e,s in r,~latie qu, pu~~ez~W;)nai' p'resqs. ..de 1El:~: NiO'odata nu slot in afara de orlce 'relatie. Dar tn staren de oareeaTe s{inte.u.ie",tr&i.es.c." rels,tia cll, ,tt;allscendel',ltul, suprem, .P,oate de ac.eea ,arhiereu1.. .. egii ,v,echi.. S6: sIin~ea, .p~n1 tru',<Wel;!stt\ ..sMLrt,l prin -~eref.\. vtrfu'l.l,!i urccltil dr.ep,te".,a'mIW,I dreplel.$i a: ,pldQtu" , lui ,dr~p'tJ,ca;.s!l se.a~l!ie ca avea sa;fie indreptat',-sp.Te auzirea Jlui J)umnezeu .cel.de ..... sus,. sA.~mp.liqeas(:;~v{)ia LJ,li ~i sa.ull)ble, prl.ntre oameni cugeUnd la-a... ' ~"I !,', Da.{' si1nl~l'.ea ,sf41teniei. esle ~i, sin;ll1rea ex,istentei cale!' mai intensive,' Sfintenia: '1>' oe cople$e~te, pentru ',C;?a ,tn ~ se, fa,Ge simtitll. exi$tenta de gradul,'supr~iIt. Lui' DUm- t, ne~e,);tH 'puntaIl) $IInt, ~p,el!!.tru ell. Ji. simti!ll; eXistenta in' modu,l c~I- ma'i.mt<'msi\l,:,:'if.reim~, jl;l$te~;~Hnta~~ Sll\l./,'l)rq-A ::SI-1nt,1h peptru" oll. ,Ea esta, ex.istel1t~ '1Il.rll.~ mat.ginl.,'tla sfintii: ; simtim'de asemenea <> exi;stel'J.tl1;lnaj ip..t-ensa,.,$aJ,l extslenta .. tDutnnez.su;!" :lUii 'l" "~,, ::: .. ~

c~ .."~e $!

~i~icat

In

68

SF. CHIRlL AL ALEXANDRIEI

desi Hristos Se naste $i din Tat~ $i din Maica. Caei I-a. fost Malca pe p~rntnt Sfinta Pecloara. Iar in cer l-a fost si Ii este Tata, Dumnezeu, Desigur, socotesc di cbipurile trebuie sa se desemneze dupa arhetipuri. De aeeea Iiindca dumnezeiescul Pavel a spus ~ uMelch1sedec nu are mel ~neeput a1 zilelor, mci stlr$it a1 vieui (Evr. 7, 3), ei sustin $i zie ea el este 0 putere rationale $i preoteasca, netntelegtnd ea ei tree peste eeva necesar. $i anurne peste Iaptul e~ nimic din eele create nu e fara de Inceput dupa timp. Dar tot ce a fost adus la existents, are st inceput al vietii st al zilelor. Deci care a fost scopul acestui cuvtnt al fericitului Pavel? Sau cum a infati$at pe Melchisedec ca chip $1 usemdnnre a lui Hristos ?. Despartind deci mintea de simple rationamente, sa cercetam chesttunea $i sa exprimam rezultatul cum se cuvine, 9. Pltnd foarte tnvatat in ale legii, Pavel nu vorbeste Iudeilor din simple rationemente, ci din Scripturile lui Moise, eu care putea sa respinga $i ;'pe eei ee nu cedan $i se opuneau adevarulut, cunoscindu-Ie pe ele. 11 prlveste deci pe Melchisedec; ea chip $i asemanare a lui Hristos, pentru ea se numea lmpiirat al dreptdtll $1 a1 pacjJ (Evr. 7, 2). Dar aeeasta S6 cuvenea sa se spuna printr-o tainic~ ratiune, numal de Emanuil. Cacl El S-a aratat celor de pe pamtnt ca FadHor al pacii. $1 ne-um ~ndreptat ~ntru Bl (Rom. 5, 1 I 1 Cor. 6, 2), eltbertndu-ne de sub jugul pacatului, $i am doblndit si pacea fata de Tatal $i Dumnezeu, spaltndu-ne de necurattrea moravurilor care stateau intre noi $i ne despartea de Bl, unindu-ne eu El tn Duh 1M. Caci eel ee se alipeste de DomnuJ, este un duh cu El (I Cor. 6, 17). Melcbi tnseamna in limba greaea ~mpdrat, iar 8edectJ, dreptate. Deoi poate vedea eineva in Melchisedec, din combinarea acestor cuvinte in numele lui, dupa Intelesul semniftcattet lor, pe imparatul dreptatit, Iar in faptul ea i s-a spus tmparatul Salemului, pe Imparatul pacn, Deci dumnezeieseul Pavel a aplicat acestea lui Hristos, vazlnd 0 asemanare clara $i vadita a lui Melchisedec cu El. Dat Il vede pe aeela $i ea simbol al preotiei mai presus de lege, prin faptul e~ a blnecuvtntat pe Avraarn, ~i i-a oferit vin $i ptme (Fac. 14, 17-18) 105, Caei nu slntem btnecuvtntatt aItfel de Hristos, Preotul
104. Pacea cu Dumnezeu-Tetd! ne-a adus-o Hrlstos, peatru ci era Piul Lui care s-a faeut om. UniU C1l Fiul faart om, am intrat ~i noi In relatla filial! cu Tatil. Dar unlrea lui Hristos en noi ne-e ~i insUflat stmtirea Lui de Piu fata de Tata!. A lnlaturat din noi tmpotrivtrea tata de Dumnezeu, care era 0 adevarata necuratie In gtnduri ~i lapte, pon care eram despartitl suflett!$te de El. Uniti cu Fiul am primit Dubul pe ~8re 11 avea El tn Sine ell Piu. Ontologicul ~l spLritualwl merg Impreunl.l. it 105. Melchi.SedeCpe de 0 parte ,binecuvlnttad pe Avraam. pe de alta oferindu-I ,:~line ~i vin, simbolizeazli pe Hristos care la Cina cea de Taini oferi In chipul plinil ~i vlnulul a;postolilor dupa blnecuvtntarea lor, tru):)ul ~l singele LuI.
"i

OLAFUU!! LA CARTILE

LUI MOtlE

69

eel Mare

~i adevarat. Si sintem btnecuvlntati ca dumnezeiescul A vraam, noi care am luptat eu tarte impotriva staptnltorilor veacului acesta st ne-am dovedit superiori miinii vrajmasilor ~i nelegati de nimic din eele ale lumii, be am socotit mai deqraba 0 bogatie spirttuala cele ale lui Dumnezeu ~i tmpartastrea sUivita ~i nevestejWi a darurilor de sus. Caci observa ca Melchisedec l-a binecuvtntat pe A vraam care s-a tutors, precum s-a spus, biruitor de la tiUerea regilor, dar n-a voit sa primeasca nimic de la tmparatul Sodomel pentru biruinta lui. Fiindca a zis capetenia Sodomei catre Avraam t Dii-tnt barba/ii, iar cait ia-ti-i tie. Iar Avraam nu a volt sll$i msuseasca nimic din ale aceluia: [ntituie-voi mina mea catre bumne zeul Cel Prea1nalt, Care a iaau cerul $1 piimuitul, de vol lUG ceve din ale tale, de la ala pina 1a leqtitura lncdltamintel; co nu spul t Eu l-am 1mbogalit pe Avraam (Pac. 14, 22). Cki nu e obiceiul sfintiler sa se bucure de bogatia lumeasca. Biruind deci pe vrajma~ii vazuti ~i nevazutl ~i neprimind nimic de la lume, ci cinstind mai mult boqatie de sus, sintem btnecuvtntatt de Hristos, Imparatul pacii. Smtem binecuvlntati ca eel ce priraim locuinta cereasca ca merinde a vtettt celei de taina, Cad nu se poate vorbi despre ele. Sintem binecuvlntati de Hristos si prln cererHe Lui pentru noi catre Tatal 106 Cad Melchisedec l-a binecuvintat pe Avraam, zicind: Btnecuvtniat este Durnnezeu Cel Prea1nalt, care a dat pe vriijmasit tal sub mina re (Fac. 14, 20). Iar Domnul nostru Iisus Hristos, Jertfa de ispasire a noastra a tuturor, zice : Piirlnte Slinte, paze$te-i pe acestia In numele TaW) (loan 17, 11) 107.

sa

Dect ~i din tilcuirea numelor, se ia ceea ce e de Iolos spre tnchipuirea lui Hristos. Si chiar modul de slujire a preotiei s-a pus sub ochi ca aratare lamurita a Lui. C~ci Melchisedec i-a adus pUne
st vin.

Iar di Melchisedec a fost f~ra tata si fiirl1 mama, adtca far~ spita de neam, sau ca neavind inceput al zilelor sau sfir~it al vletii, nu a spus nicaieri Stinta Scripture. Atunci dumnezeiescul Pavel a spus un lucru fals, ar zice poate cineva. Noi nu 0 spunem aceasta,
106. CererHe lUi, Hristos pentru noi dUre Tata} slnt 0 adeva'rata binecuvtntare, caci ele stnt ascultate !ii lmplinite. 107. IIPhe~te-i In adevli,ru} Tiu, adid In bine, caci a zis Iisus citre Pilat: Eu stnt adevaruk Persoana lui Hristos este adevarul ~i vtate. Dar tntruclt Hristos este din Tatat, Tatlll este izvorul Adevarului. Esenta nu ma de 5ine, d e totdeauna tn ipostasurt. Esenta suprema este In Persoa,ne1e Sfintei Treiml. lar nol. eel creatl, slntem ridicati la unirea en Stinta Treime, ,lntTUclt stntem ridiloatl tn Fiul care S-a ficut de 0 mnta $1en nol.

1fJ

;P9.amI),.e .. ~li~wte.;.Oid ,~~"gdii~$.te .31d~Y'~n~h q Ulc~itor\\J f tai}f"elo1_if .r}idJcar 9,~ d.~~~flrC!tia.ldesPfe;:ac~stea l:a .1ntE:ll~~~l P~. ~hjp' a1: ~J~y:~~ ..Jl:li J~mam!il. .~cri~rnI;~"de Dumnezeu 'insuflata ne-a pu~"doar c~ ru.,egi:~~e9:'.ef.a npmai ;preot, prin faptul, ca i-a dat neamul, s~p.: ca.. ~iJl t~ta ~~ ,;lll;a~a .~-a na~~u! ~08., Dar n~ .af1~. ada~gin?u-i-~e nicl }_q. _.q:~.;nu$nW~'7de.~ ani i;a. sfirsit, sau ~ce. succesori a ~v.~..t in preotie .IAcea~~a Jw~Ji,~a~~ ne ~ju.ta.sa-l vedern pretnchipuind vesnicia., si ~ipsp. 9~ ~I!-uS~lR<1}t~,<~ !m~tlrist,os ca Dumnezeu., Eara.;;de .in<:~'P.ut ,zic ,ip. -p:t:i'ViI?,ta :<;fflIl.Yt~w.,'!li~qi.dl dupa timp. Caci, El este rac:atoru,l veacurilor.. _'Da;r DP~.r.PIf~~.~a.~asta ;inseamna ~. flesfir.~ir~a p.re<?t~ei~"".[)e, ,a~~ea z,~~e ~e<

~SjRt\1
f.f?,i(#.)
t~lne

P,~r~e1.despre &t~'T$l~ aI_vi~tii, ..

Melchisedec

~a

n-a avut .,c<ru.c.i Jnc~p'l.!! z!{eJo.!,


Dumn.~.z~!;l

ci liicut-. fiind .:asem~n.eg~-.:Fil.#ut., llfi

~{~ ,)uittJ,jlat itu.litit~ 'pri~",chipuri J ~a '~erth'iseJec' riu it fosf din seminlia lui Levi, ap'a!' arat~ c~ ~dosl PleOt al lui Dumnezeu Cel Pre a Inalt aducind piine ~i Yin. Cad scrie';d~~pr~ ~~j(~(N-'MJeJi~' ddi-: c1t~de mare:e dcesta; 'carliia cHiar 'pal'tjarhul A'VraaID ,#(f, !'!laif zeciUlruii ail'! prada de~'r.azboi.: 0ei d.in~ fW::fui,' V:~vi c~re 'pl1./'m'Se~,preotl'a, U'pdwhccl sa ia zeailiie:zla:.ae;'id,:pbp6i,i':dlipa"leg~, Q ~adfcd .P..~da.lliratii,do~~ maC'aT '.cd~$1', 'aee$tia'~ari '1e$11 din ,(i6d.pS(i .. ~vr~am, . Z.u'i lar Melchisedec, care nU-$i trage neamul din ei, a luat zeoiuiald de .'10 :Avraam $1' a binecuvlntaf.:,pe aid ce" a'(Tea :Jeig'adWR1ele: Paid :de roci
~p .1{1d..oipI{l, p:eJj}~ai
'1 "

pututea pr~ot fEvr. ~, .3). S~, pa.f(~ i,ns~, ca a .voit ~sL~p'W,l,a o~iWilkh,l.crtl il,1t~;~pt. $i, <!i.e, ~ste acesta, .,vQ~'~n<;E;rqa ~~. :Isp'!lnj' J)~ i.fit 1 voi putea. , , '(.' ',' . ", .., .:; ; .-.' ~ . ". , :;: ';;JrtO: IU~Efii ..se .!mpotriveau" PI7di~i_lor despre Hristos :~ij 1p.dr~zneau ;~~:fr. 1J.? r~s !>tr.~~uintele apostolice, opunindu:_l~;,acestea do~:. UDa, ~:.~. ~.neputinta ~a.fa~~ d~~~rta.~PC?runca.dat~i..p~rinti~o~: P!j?l"pr~~~ ,~pt~t~pt:Ul Mo~s~,. ~i ~a desfiintezeIeqea, -PJ;i.ij",il,lt~. ;vi~Jll-ir~ :t;lecu_W?,~f:!}!tfJ .piJIl~llll:i dJn c~t.de 9~inioat~ ~j .i?;trod,usa, .P~ n.~.5l$t~1?.t~e;~J~q._, c.op~~ ,,~~,.,e-f~En~rEJa. i :,;uy.~,treb:uie. ~.a.se: ~:a"sla:v~.;..pr~?Jie~ ;'~I:\ .:lq.~~eW\QJia d ca a J~;. LeiYi ; 1~~~i D?mnez~}l ~j a!.ul1g~_~~; )'~l,~~~jirr~a. '(llE;~~,a, adi rip. !t~pplu 'R~. c~i:-,ce.;!lu stnt dip. .ea.isi :tn~ata supune ostn~Elh.~<;e!ei.f!l~ ,~~e o .~stfel; d~; indrazneala:,.p~yel" iItvat~ fiind ~n ~1~.legHr.!,s.e :lllP~ ..: il}-C~rc~\: sa ade~~r~asca. pnn dr.~a.pt~,j~d~cat~, ~'9at :.~i .. . din .~:Q~q,~i $9.,ri~t.u'r.a ~ Dumnezeu in~),lfl.fl.t~, .s;~ Y~SJtit.. ~ ;~q,i ).nainte .c~ q r""'~"l"""">"""'" .. '. ""." "d' ,., ...... ) '."1' ... '. ,.)}.p.Ql+..~a .. El9n,. $,l.Jl pr.eO~lf:l~. }!1:S&<lii1 ...4.Qya".a. d.e~pre, p.1ll"p.40~~ 9S~l?t,~,a $J
'1

de m~i:

ilpu~.~.r. '4?'yg~:lE~~t~,:: ~st!,~~.

m~c;.e ~j!:e,fuv{ntaJ,.~' ' 'l'~

~e ,~dt}p~~ ~h/{EY~~1;~~~').
,~~ ... " '':': .',,~'

,tala, lihm.amli:~ p.e:,pamin.t.:Delilat.rrfdif-lt~pe ~~If!,~~i~.~"~9~.I~~~~~~ ~~,far.a,. m-i%m,~, Sk:~~.~ a.{at~ pii .e1.t S~.l~iil)lJl.: e prep,tulUi::':dm:No:u1 ~. ~s.ta:lp~.p.te~r~.;!tY ~f.l! .: 1~,at::,9:.e ~ . .:igWlPi~e::~Nu.,1,I.1l. ,,atiulrnt~l~e (,Ip.Q~lenat,{l~~tpe .. preot, saLl U pUIl~ ~lJ. leg~tur~ deoseQita eu Dumnezeu, ct vocatia spir.it\lcd~,% t;.~ i .

~,~ .... .t' t.~ 01 ,t,;: .1= .. ~,: t, ,;~.lp.8f ,PreQtul nq:>ar~ ~11q.c;~as,t~raiJitilte

\1',...

!:

=.

i~ d.

~~~.;

GLAFffiEl LA CARTILE LUI MOISE

71

Dar nu in fire spun em di avea Melchisedec superiorjtatea, ci in calitatea de preot. De aceea nu s-a retinut Avraam, ci i-a recunoscut' .ceea ce avea superior, cinstindu-l ~i prin darurile zecluielii. Cei din stnqele lui Levi iau zeciuiala de la popor, macar ca: stnt frati. lar eel ce nu e din neamul lor, adica Melchisedec (care nu era din semintia lui Levi), a luat zeciuiala lui Avraam si l-a binecuvintat. In acestea se arata ca chip (tip). Caci Hristos la fel, schitat in umbr e, mnd in 'afara spitei celor r lnduiti sa fie -preoti dupa lege (caci s-a 'nuscut din sernintia lui Iuda, carela nu i-a promis nimic in pr ivinta preotiei), a luat zeciuiala filler lui Levi, adica preotiei celei dupii lege. De aceea i s-a luat acesteia zeciuiala odinioara de catre ,l<.1elchisedec, apoi ~i de Aaron. Caci lua si acesta zeciuiala de' la fiii lu i Levi, avlnd si acesta chipul preotiei lui Hristos, precum am spus mai tnainte. 11. Deci s-a dovedit prin Melchisedec di se va muta odata bunul preotiei de Is semmtta care implinea slujba preotiei dupa lege i deci "9i di va straluci modul st legea unei alte slujlri preotestl. Caci era :,necesar ca impreuna cu lucrarrle preotesti sa se stramute ~i 511 se preschimbe ii legea insasi. De aceea ~i dumnezeiescul Pavel expliclndu-Ie acestea, zice: Daca oesavtrsirea ar ii lost prin preotia teviticii, (caci Jegea s-a dat popotului pe tetneiul ei), ce nevoie ar ii lost sa se ridice aIt Preot dupii rlnduiala lui MeJchisedec si sa nu
se zicii lui Aaron? Dar schimbtndu-se pteoiia, e nevore sa se toea $i scbimborea leqi! (Evr. 7, 11-12). Si iarasi : A poi esie un lucru $i mal Iamurtt ca daca se ~idiea un alt Preot dupa rindulola lui M'eJehisedee, nu s-a idcut dupa Jegea unei porunci irupesti, ci eu puterea unei viet! nepieritoare. Ciic! se mortusiseste aespze el: Tu esti preot in veac dupQ rlnduiala lui Melchisedec dupa rlnduiala

fEvr.

7,

15-1.7; Ps. 109, 4)

109.

, . '109. Sf. Chiril vede, urmtnd Sf. Ap. Pavel. 0 1egiHura strtnsa intre lege ~i preotie. S! ,da Inttietata preotiei. Pe cit' e preotla de spirituals, pe aUto e si leqea. Prootta Vechlului Testament era 1egata de singe. Preotii erau din eceeast semintse sau singe, ~i aduceau jertfe stngeroase 'de enlmale. In aceste jertfe consta legea. Atit preotla, ctt ~i legea observau 0 rtndule la extarioera legata de trup, de stnge. Se urmarea prtn ele curetiree trupului. Hristos vine ca un Preot nou, care nu e impus de apattenenta la 0 semintie $i nu mai ere de pastrat 0 rinduiala exterioarii, coer.enta. prin singe a unul neam. El e FlU} lui Dumnezeu $i al unei Pecioare curate. El se aduce pe Sine tnsu$i ca jertfa curaUi $1 de totala daruire lui Dumnezeu i $i nu pentru un n.eam, ci pentru toti oamenii. $i nu ca siH pastreze 1ntr-o unitate pe pamInt, ci tntr~o unitate ve~nlc& in centri, ca tmpara tie a, lui Dumnezeu. Legea pe care 0 aduce prin aceasta EI. este lege.a dliruirli ~e Sine lui Dumnezeu, ca depii~ire a or!carui egoism, din jublre de Dumnezeu ~i de toti oamenii. E 0 lege prin care omul so desavtr~e~te spiritual. E 0 'lege prill care se triHeste i~ unire cu Dumnezeu 'f~cut om, seu se comlIDidi ~u EI, cum a triiit-o $1 Hris(os, avind in Sine unite tnlr-o Persoana $1 comunicind Intre ele, dumnezeirea $1 umanitatea i Universalismul, iubirea des!vtr$itoare $i unirea lui Dumnezeu eel transcendent. Acestea sint tr!isaturUe noH preo1ii $1 8 noli legi.

SF. C~IL

AL ALEXANDRlEI

Vezi cum condemns preotia cea dupa lege ca una care n-a putut desavirsi nimic, dovedind introducerea poruncii mai inalte ca de eel mai mare folIos. Cacl daca ar fi fost in aceea, ceea ce era de trebuinta, pentru ce, zice, nu s-ar fi aratat celalalt preot dupa rtndulala lui Aaron si nu dupa rtnduiala lui Melchisedec (Evr. 7, 11), care era asemanarea si chipul lui Hristos, cel care nu mm sluieste ca pteot in mod ttupesc, ci din puterea vietit nepteritoaxe t 110. Cacl ne hraneste spre viata nevestejita prin tainicile lucrari preotesti w, chiar daca Aaron mai slujeste trupeste ca preot. Caci prin el se aduceau jertfe de boi si se face au junghieri de boi si se faceau junghieri de oi si se stropea cu cenusa vitelului peste cei ce se tmpartaseau, pentru curatia trupului . dar si altele pe lioga acestea, care nu desavlrseau constiinta celor ce tineau acest cult. Caci era cu neouum ca sinqele de tauri sa steatqii piicatele (.Bvr. 10, 4). Cind deci ni S-a adus astfel de slujire preoteesca, stdHna de obiceiurile dintii ~i vechi, a venit numaidecit ~i alt Preot. Si daca Dumnezeu a anuntat alt Testament, inveehindu-se eel dintti, Preotul dupa rtnduiala lui Melchisedec, care trebuie tnteles ~i ce eel vesnic. nu este cUtul decit Dornnul nostru Iisus Hristos, prln care st cu care fie slava lui Dumnezeu si Tatal Impreuna ell Sfintud Dub, in vecii vecilor. Amin.

CARTEA A TRElA A GLAFIRELOR LA FACERE Despre Avraam ~i despre fagaduinla prln Isaac ~i ca prin ei se preinchipuia taina credlntei
1. Dumnezeiescul Pavel serie di Hristos S-a facut Arhiereul $i Apostolul marturisirii noastre (Evr. 3, 1). EI ne-a asiqurat clar cii Hristos aducindu-ne 0 porunca neasemdnat mai buns $i mai de folos decit cea veche prin Moise, adica pe cea evanqhelica, S-a facut chezasul unui Testament mai bun. Si cuvintul este adevarat. Caci legea Iucreaza minie si face vadit pacatul, iar harul daruit noua prin
110. Hristos se aduce jerWi pe Sine tnsust, fliTIi sa rlimlna in moarte, din puterea vietii Sale dumnezeiestt, nepleritoare. El d~ priu aceaste tuturor ca rod al preotiel Sale, vlata nepierltoare. Si 0 face aceasta ~i prin preotlt rtnduiti de EL ca organe vazute ale preotlei Lui. Prln toate Tainele savtrslte, preotli lui Hristos ne dau harul, sau puterea viettl neplerttoare a lui Dumnezeu. 111. Toate actele lui Hristos ca Preot comunicau puterile dumnezeiestt si ni Ie comunica $i acurn prin precut Biseridi ca organe vlizute aile Sale. Si toate rugi'iciunile, darurile si Ieptels noastre, fie cli Ie savtr$im in pertlctslar, fie prin preott, le prezinta EI Tatalui ,ca jertfe adliugate la jertfa Sa, continutnd $1 prln aceasta slujirea Sa de Preot netreclitor $i neurlllqit cle altii, cbi{lr 4i1ca A-aron $i preotii ,1~vili hi mai CQntin\l~ preotia lor,

GLAFmE LA CARTILE LUI MOISE

bltndetea Mtntuttorului ne da dreptatea 112. Caci, precum zice El lnsusi, n-a venit sa judece lumea, ci ca lumea Sa se mtntuiasca printr-Insul. Si Cuvintul ne-a aratat Indestulator ca desi nu S-a nascut dupa trup din semintia lui Levi, 'a fost si este Arhiereu in veac dupa rtnduiala lui Melchisedec 113. Ba taina tndreptaru prin credinta a fost vestita mai inainte de taierea imprejur a legii ~i celor din Israil Ii s-a schitat mai inainte chipul tainei, eli nu e cu putinta sa se mintuiasca lumea altfel decit numai prin Hristos care tndrepteaza pe eel pacatos sl-i Iiarta pacatele. Pe linga acestea putem sa spunem, culeqind dovezi din Sfintele Scripturi ~i cercetind cu amanuntul fiecare Incredintare data de ele, ca stnt mostenttori ai lui Dumnezeu ~i asezati Intre fiii adevarati cei din fagaduinta facuta fericitului Avraam prin Isaac. 2. Deci preasfintitul Pavel scrie Romanilor: ce vom ztce di a dobindit dupa trup stramosul nostru Avraam? Caci daca Avraam s-a indreptat din fapte, are lauda, dar nu inaintea lui Dumnezeu. Cact ce zice Scriptura? A crezut Avraam lui Dumnezeu ~i i s-a socotit lui ca dreptate. Iar celui ce face fapte, nu i se socoteste plata dupa har, ci ca datorie. Iar celui ce nu face Iapte, ci crede in Cel ce indreptateste pe eel pacatos, i se socoteste credinta lui spre indreptatire. Precum $i David vorbeste des pre fericirea omului caruie Dumnezeu ii socoteste [Ii acorda) dreptatea (tndreptatirea] fara fapte : Peticlti cei ciirota li s-ou iertat tiuiuieleqile $i ale cdrot fapte s-eu acoperit. Fericit biirbatul caruia Dotnnul nu-t va socoti pacatul (Ps. 3'1, 1-2). Deci fericirea aceasta este numai pentru tlHrea imprejur, sau ~i pentru netairea imprejur? Caci zicem ca lui Avraam I s-a socotit credinta spre dreptate. Dar cum i s-a socotit J Clnd era tarat Imprejur, sau dnd era netaiat imprejur? Nu clnd era taiat tmprejur, ct cind era netaiat imprejur. lar semnuI tiiietl! lmprejur l-a primit ca pecete a dreptalii pentru credinjc lui din vremea netiiiesit
112. Legea nu daruie~te nimic, ci arata ce pedeapsa ne aduce pentru un pacat salt altul. Ea. ne tndeamna prin eceasta sa ne retinem de la pacat prln frlca de pedeapsa eu cera ne amentnta. Dar nu ne da .puterea sa ne lnfrinlim de le pacat. Hrlstos ne-a adus prln ham! bunlit1itii Lui iertarea de plicate, adidi justlliearea san indreptarea j pe de alta ne-a adus prln acelas har $i puterea de-a ne Wrlna de la p1icate. Ne-a adus dreptatea ea un dar, tnsa ~i puterea de-a ne mentine In dreptate. Aeeasta a fost preocuparea llrincipalli a Sf. Pavel sa arate superloritetaa credintei in Hristos fatli de legea vecbe. 113. EI a adus Testamentul superior al .iertarii, pentru di S-a facut Arbiereu In veae, sau netrecator, deci superior calor din semintie lui Levi, fiindea DU a ad us jertfe de animals, care nu puteau tnduiose pe Dumnezeu, ci pe Sine Insusi. EI S-a faeut Arhlereul dragoste! netrecatoare, trimls tn aeest scop de dragostea Tatalul. EI a arlitat ea om dnigostea plna la moarte fat!!. de Tatal, facindu-L pe Tatal sa rlispundli cu dragostea Lui tata de El ea om ~i lata de toti [ratii Lui tntru umanltate.

'74

,SF.

CHIRI(.;

AL ALEXANDRlll:I

unpreiur,

.ptejus,
al celoi ,:al celor

peturu

ea sa fie el parinte a1 tuturOl: celot ce credo neuiiaii fma ll se socoti $1 lor cteainta ca dreptate , $i parinte

ti'iiati lmpreju[, dar flu numai ol celot taiati imptejur, ci' .s! ce ' umblQ pe urmele ctedintei porintebu tiosttu AVraaID din vvremee uetdierii lui imprejur (Rom. 4, 1-12) 114. Fe linga aeestea, dlnd- 0 tllcuire ~i mal subtire tainei, zice: Ciic! nu prin lege a primit A vroezn sau sarninta lui lagaduinta de-a ii mosremror a1 Iumii, ci <prin dreptaiea ceo din credinta. Ciici daca sint mostenitori cei din lege, s-u iacut desaitd cretiinta $1 s-a desfiintat tagaduinta. FUndea -leqea pttcuiuieste minie. Pentru ca unde nu este lege, nu este ttici cdlcare de lege. De aceea (Uigaduinta mO$tenirii) este din credinta, cc sa-tie fdgCiduintt;i sigurd 'prur har pentru toatd saminta lui ,A vraam ; nu numai celei ptlti lege, ci $i celei prin credintd, spte a tt el pari'nIele noszru a1 tuiuror, precum s-a scris : te-am pus pe tine piitiute a1 tnultor neamuri, El e 'parintele nostni "inalntea lui Dumnezeu 1n care a erezur, care face vii pe morii $i cbeama 1a tiin1a pe ce1e ce nu sint (Rom. 4, .13-lt) l1S. ,,-' ,n'q.llzi cum asigura si spune+mereu, cu putere, dr-lui Avraam i 's-a dat 'dud inca nu 'era taiat imprejur, ci se afia inca netaiat tmprejur -harul $i au fost facuti mostenitori ai darurilor lui Dumnezeu,

,cei ce au vott sa mearqa pe urrnele stramosului Avr.aam imlttndu-i credinta din vremea clad l1U era taiat Imprejur, nu cei ce s-au obis-nuit s~' cugete lueruri marf despre umbra dati1 prin Moise $i sa --se 'daude di au pe Avraam ca parinte dupa trup.- care. s-a numit -epiiritue al raultot neamuri, pe ctnd Israil nu e dectt un neam. Caci chiar ..daca sar extinde tntr-e multime nemasurata, trebuie sao! .mteleqem ~i In,'acest caz pe Avraam ca 'parinte al celor ce cred. adunati .din ,~oat-e cetatlle. ~i',tarHe. ca unii. ce s-au facut un trup. in Hristos ~i au
,,'
o

"114. Credlnta tri dra'gostea lui Dumnezeu ii educe lui Indreptatlree de 18 Dumneesu.jnu faptele Lui. Intr-un fel aceasta tndreptattre Ii vine omului gratuit, dar in alt Cel credinta tn eceesta dragoste e mai mult dedt faptele cxterioare savtr$ile de et Crestinismul urmareste translormerea intenoar!! a omuluj, nu eonforroarea lui externa unei 'rinduieli. ,Dar ,a,cestei transformari inte'fioare ii urmeaza Iii efortul eonrormiirii :>~ului 'prin, iapte .,voit .lui Dumnezeu, Profestantii n-au' vazut a,ceasta putere transfarmatoare a credlntel, cr au socotit di .ea se tm'Pilca cu 0 continuare a' padHuirii. Desigur, ,oroul ,IlU poate ,?.junge, niciodatti la 9 des!ivtr$ire tn glndurile !Ii faptete sale. In acest sens credinta in iertaTea lui Dumnezeu, chiaT d,adi omul nu e pElrfeet tn faptc, 'e Justa. Dar efortul acesta totu~i e cerut: 0 spimea.. aceasta chiar Sf. Ap, Pa~eJ cind 'declarii cii Avraam a primi! tMerea imprejur ca sernn al dreptatii ce i s-a dal ciud nu era taiat imprejur ~i di de aecca el s-a socot!t ~i piirinte Sl al celor netaiatl hnprcjur, dar 'al celor din lli1nil.' numai' 'dadi el au ajnns la tliierea tmprejuT prin' c;red!nta. . Aceasta se araHI ,tn .cre$tinism prin"Botezul din credintli., dar printr-un Botez care fructified cl'edin1a tntr~o vial! de om nou, 115. De aci se veda. ~i mai lamurit ca eel ce crede odatl1 lui Dumnezeu nu mai 'rmine intr-o credintii -neactivl1, de om roort, ci devine prin legatura in care se pune cu Dumnezeu prin credinta, un om viu, a.ctiv, raspindHor de viata~sau de bine, -

'Q.LAFIRE LA CAR-pLE LUI MOISE

-De fapt Iudeii .s-au, nas.~.ut din Avraam .. par nu. to~i din Israil . stnt Israil, njci pentru ,o~ ..~jnt sl!iPlin~a 11117 Avraam, $.J.pt.fiii. lui. Mai mul t, ii apropie de El -credintas- pe. cei .ce' .au -crezut din netaterea Imprejur. qiCi f~ga.d'Qint~ s-a 'iacJlt; si .harul ~are;'Il,drepte,aza s-~ d,at. lui -Avream cind i,nca nu : avea. taierea tmprejur, ci. fiind mat ..deqreba net?3..i.(!.t jmprejur, dupa crJ~.diIl,ta Sfintelor ,.Scripturi. . 3, far ca darul dreptatii din credinta .nu se marqineste numai la desi lui j s-a flieut fagaduinta, ci s-a extins si Ia toti cei ce au crezut,: .ojconfirma iarl!i~i. preainteleptul I;>avel,' adauqind la cele ce .Ie-am spus, urmatoarele : .Dar imi s-a scris .nU1)1ai penttu el, ~d ~, .s~la .eocotii ..lui spte dreptate, Qi .se VCl; socon $i penrru .nor care C-llilc!em. -l:1:.:Celee a sculat din: morit pe Iisus, Domnul nostru, Care 1 .Sra.,.dat. pe.. Sine -penitu piicaiele-noastre $La tnvio: pent.ru dreptat:lj?a nC?as,trd(Rom. 4, 23-25) 116.. Deci harul care ne :da prin oredinta ('~~taJe1~ cerului .si darul bunatati] de sus, ii face sa .se socoteasca Intre ~iii lui A vraam nu pe c~.i ce s-au nascut din el dupa trup, ci ,p.e G.~f ce ~-au"'imbog&tit .cu acelasi chip si avmd uri cuqet fr~t~~'c, c.~ed)n Domnul 'ilQ~tiu IiSU5 Hristos, Ac:e~tia vor fi mostenitori ai ~1~rUri~or h{.Dum~ezeu, respin,gind pe Israil eel dupa trup, din, piicina 'necredintei lui, , . . '.' . r_. Itt.: ;.Cadi ~i'aeeasth' nl: s-a dat foarte clar ' ca chip in tainaTu! 'Isaac. ,.:, "'Dar sa 'Ie arati:itn ~i acestea 'pe cit ne e eu putinta, folosindu-ne de c'ti:ri6~tiiiia' ee "newo' dau'" SCr'ipfurfie' ltd MOise:' Ele suna a~a.:. Dapa :-(lceste "dil"inte, '''Ci lost cuvuuui Dommilui ditre .A vraant ~h' vedettie, .zic1nd.' Nucte teme Avrcom,' Bii - te voi 'pazi pe tine: Plata 'ta nva ii ..mare: 'ioarte: Si ~a zis Avrcnm : ,Staplne; 'Doamne, ce-rnj yet da;? ,Eu mel pierd :Iiii'd copit lar liul slujilieif me1e Masec este. Eliezer .{)amasc.yl. $f, a zis Avraam: de .vtep1e :ee ,mi-ai dat siirn1nJii:,'"s)uga :lJI~a!.ll1}ii~a: ro~teni~ $i lndq,td s-a fiicut cuvlntuJ DQmnu1ui cCitre, el, .. ipl~d,:. tyu .t~. ya: J!lo.ten,i ~ce.s!qt ci eel ee va J.e$i clin tine, a~e~ta z ..te vamq$teni .. $1. J,.a.seos pe eJ afara $1 i~a. zi$:. Prive$te 1a eel $i <:~~mq!}i~tel~le,. daca .Ie potL:;lIimiirq. $j a zis: A$.d. ii ,sd~lnta .tao ~$i~ _creim.' Avra,apl lu{.Dumneze,i ~ j. sMa:.SOCQtitlui spre dreptat'e (Pac .. 15, i-6). Sf' unita ei ca s~iie fe'rieita Sar~'(eare ttradu.;a .~o.sealllJla.: :stapina)., ferp.eie eu chip ariHos ~i eu fata frumoas.a. Caci tl$a m:ar~ufise$te Bfinta SciiptuJ'a-. Dar Ii era 'unita ~i ~lslujea prin~r-o dsathrie ' heI~gitfmli . slujnita '~Agar,'ca:te' se talmace~te rt~lne~nica

:Iost .cbe~p.ti la frlitie .duhovniceasca,

,Avraam,

f!

,I'..

,.'

....

va

era

eli

~_"'--,-;-

--:-.

-,--:---,..

oJ

_-

, .. ,116. A tn.v.;iat araUnd. cli fiind 'ca om dTept,' saU tare spiritual moartea. sau nici .chiar :3IU>artea: nu.I:l~a PllItut. tine. ~i de la" Eli.s-a 'Jnt:ins <6ceastti tarie, la toti cei ce' .se ~AUp~Q qe:El-.J " : .'. ,I: " . ':. :,..... >. . :1':; . ,. _... :' . ..' ...

16

51". CHlRJL AI. ALEXANDRIE>I

(straina). Si Sara care tnca nu concepuse vreun copil legitim. i$i plingea nerodnicia. Iar Agar a nascut pe Ismail. Afltndu-se Iucrurile astfel, a grait Dumnezeu catre A vraam, zicind: Eu te voi pdzi, plata ta va ii mare ioarte, Iar el ce raspunde la aeestea? Staplne, ce-mi vei da? Eu pier lara copii. Jar iiul sluitiici: mele Masec, este ca spune ea nu mai are nevoie de nimic din cele pamtntesti, deci nu se va bucura nici sa se faea staptn peste si mai multe, daca nu are ea mostenitor legitim un Iiu adevarat, nascut dmtr-o casatorte Iibera, Observa ca firea e dusa prin sine si fara legi serise spre cunoasterea clara a eeea ce e folositor de stiut. Cad desi avea un fiu, Inteleqe pe Ismail, dumnezeiescul Avraam se de clara pe sine farii coph. Deci firea stie, st inca foarte llmpede, di eel odraslit din impreuna.rea tntinata $i neleqitima nu se poate numi in chip cuvenit fiu. Ciiai nu va da radiicinii adlncii, dupa cum .s-a scris (Intel. Sol. 4, 3). Iar ca, ehiar daca s-ar naste unora un prune din slujnica, va fi 0 odrasla reee si desarta, $i nu ar pricinui bucurie celor liberi, 0 spune adauqind : lor iiul sluitiicei Masec, este Bliezer Damascul. Adica : sa-mi fie mie deci cel nascut din slujniea mea fiu iubit. Cact aceasta tnseamna Damasc. EI se va socoti $i ca ajutor si sprijin de la Dumnezeu, Fiindca aeeasta tnseamna Eliezer. Deci e una eu a zice dar: Sa-mt fie tn loc de singe adevarat si de sarut al singelui $i ajutor dat de Dumnezeu din necesitate sluga mea; deci sa-mi fie si mostenitor. Ce-mi vei da ?. Daca n-am un urmas adevarat, sa fie, Staplne, Avraam al tau totdeauna sub repros 117. Caci cel fara copii, se mlntuieste prin copli adevaratt din sotie libera. Dar nu I-a Iasat Dumnezeu pe eel drept mult timp in tntristare. Caci tndata i-a fagMuit samlnta in Isaac, de care spune ca va fi egai la numar cu multlmea nenumarata a stelelor. Si a fost asiqurat ca se va numi parinte a1 unor neamuri nenumarate, dest era tntepat de muscaturtle Iipsei de copii. $i a crezut, ziee, Avrocm lui Dumnezeu ~i i sea socotit lui spre dreptaie, Are deci ca lncununare dreptatea cel ce cinsteste prin credinta pe St~pinul U7 a. Caci a mar117. Urmesii unui fiu nelegitim pot preltmqi reprosul plirinteluL eceluia in vect, daca acestt urmasi nu se vor ruqe .pentru str!mo~ul lor ~i nu vor rascumplira prin viata lor urata vina lui. Avraam nar fi rAmas 4n isto~ie Ql un nume de lauda dac! nar fi avut -urma$iai unui fiu legitim. 111 a. Credinta e ~i ea 0 fapta, sau rodul unui efort. Sf. Pavel ou dispretuie$te dedt faptele tormale, exterioare. care nu stnt semnele unei transformliri suflete$ti. Credinta cere eel mai mare elort. Ca atare e incununatli de Dumnezeu eu dreptatea. sau eu 0 viata puternicli 1.0toate virtut'ile. Dar credinta, pe de alta parte, nu e numal Eliezer Damascul, SUipine ?). Inteleqe

Observa desavtrsirea

cuvtntului : Ce-mi vel da,

GLAFIRE LA CARrn..E LUI MOISE

17

turisit prin aeeasta eli toate Ii stnt cu putintl1 U8, Iar eel neeredineios ~i far a grija, va n ingimfat ~i batjoeoritor 119. Iar prin aceasta va cadea sub ostnda ~i certart. Deei a erezut Avraam lui Dumnezeu st a fost tndreptat prin El. Cad adaug~ un semn spre InUirirea adevarului eel or mai tnatnte fligMuite eli vor fi :120, Dumnezeu se grl1beste sa tmpllneasca [uramtntul, nelastnd in tndotala pe eel ce a erezut. Clici s-a seris: $1 a zis ciitre e1 : Eu slnt Dumnezeu eel ce te-arp scos din tara Haldeilor, ca stHi dau tie pamunu; acesta ca scl-l mo~~ tetiestl pe el. $1 a zis Avraam : Stclplne Doamne, dupa ce vol cunocsre ca-t voi mostenr pe et t I-a zis lui: la 0 juninee de treJ ani $i un berbee $1 0 tUrturea $1 un porumb. $1 a luat e1 acestea toate $1 le-a despieat ~n doud $1 le-a pus cu lata una ciitte alta, Itu pasarile nu le-a despicat. $i s-ou eoborlt pasdriJe peste trupurl, peste despicdturlle lor. $1 a sezut Avraam lmpreuna eu e1e. lor la opusul socrelui a ciiuit uimlre peste Avraam $1 laUi fried mare $1 lntuneric I-a cuptins pe el. $i s-a spus lui Avraam: Cunoscfnd vel cunonste ca nemernica va Ii samlnta ta 1n pamlnt strain $i 0 vor avea pe ea ca Toaba $1-1 vor cbinui pe ei palru sute de ani. Iat pe neamuJ cdruia vor Ii robi ~l vol judeca Bu. Dupa aceea vor 1e$i sa vinci aid eu avere mult. lot tu vel pJeea la parinJii tal cu pace, ajunglnd la baldnete bund. lor In a1 patruJea neam se vot rnrocrce aici. Cdcl lnca nu s-cu lmplinJt pacatele Amoreilor plna. acuma. lar dupa ee a apus soatele, s-a iacut fJacdra. $1 iata cuptor tumeglnd $1 siestii: au trecut prin mijlocul desplcaturllor acestora (Pac. 15, 7-18). " Ceea ce s-a tnttmplat va cerceta tnvatatul Pavell, care va tUcui ~i tntelesul [uramtntului. EI ne va spune ce vor sli tnsemne despicaturile, zborul pasl1rilor st asezarea tmpreuna peste ace lea I de asemenea, ce tnseamna lmpreuna asezare a lui Avraam, ~i ce fladira care a trecut printre despicaturi. Deci sa le inf~ti~am. 4. Era oblcelul Haldeilor s~ tnsoteasca juramtntul cu trecerea printre animalele despicate ~i sa zidi f~1cind aceasta: sa fiu ca acestea, Deci Avraam fiind Haldeu dupa neam ~i iesit de curlnd dintre ei.
lepta omulut, d $1 un dar al lui Dumnezeu. tnsli dacli n-ar fI $1 taptll a omului, n-ar fi lncununntll de Dumnezeu cu ruplata dreptlitll. B Imposlbil de despiirtlt tn cele bune $1 tndreptate spre Dumnezeu intre ceea ce di omuL l1i ceea ce dli Dumnezeu. In toate e 0 talnicli unttate sinergldl. 118. Credlnta omulul nu lnseamnli numai convlngerea cli Dumnezeu Ii lsrlll tonte pentru Hrlstos, cum spun protestantll. Cl $1 cli toate Ie poate prin ajutorul ce I-I dl1 Dunmezeu prin Hristos. Credlnta tnseamnli Incepu~ul unel viet! nol din puterea lui Dumnezeu. 119. Se afirmA mereu eli. credtnta e $1 un elort cate se opune negrljil $1 mtndrlei. 120. Cel ce cred, In fagAduinta bunlltlitllor vlltoare. Dar oredlnta lor nu rlimlne numal In a$teptarea bUnlUlltftlor vilioare, cum spun protestantll, cI e tncununatli $1 aid cu puterile ImbunlUAtiril. cu vlrtutUe care n due pe om spre deslivlr$lre.

78,'

StapinUI tuturor i--a, pofuncit.: tintnd' seama .de ' aceesta, "sli faeii judimlntul dupa acest obicei, impletind frumos ' hi cele [ertfite, tai'na lui Hristos. Iar Iiindca desptcaturide au fost dupa aceea tnnnse oe pamtnt, ca avlnd sa treaca oareeum printre ele, a coborit tmpreuna. lirtga ele st s-a asezat tmpreuna 'cu ele si' Avraam. S-a asezat spre a-le piizi,; ca sa nu se produce vreo vatamare !iii se. faca cele. aduse : pentru [uramtnt 'hrana unor pasari nee urate. Iar. la apusul vsoafelui.zice, a. cdzur uimJre $i trtca peste Avrcam. Voi spune.. pe. tit pot," ce se Inteleqe prin aceasta. Era obiceiul Haldeilor s~ ia seama bine si fara gre~eaHI. lei zborul pasariJor .: Deci . a ingaduit Dumnezeu tuturer ' cu. intelepciune sa se Invete cele ce vor fi din .cele ce stia ,:ca era obiceiul .unora sa faca. Aduuindu-se 'deci pasarile peste desplcaturi;, dumnezeiescul AVraam, s-a .1nspaimintat intelegind acuril.,' unde . si peste cine -se va adeveri 'semnul, 'C~cj era socotit un senin nefavorabil ~i d~Witor- de griji zborul unor pasati .necurate peste cele : [ertfite. Cad pasarile carnivore stnt . Intetdeauna. necurate. Fiinddi se temea de capul 'lui, ca nu -cumva sa se 'lntimple acest luoru ,'~i ttl", el, 'Du:mm~zeu n elibereeza de aceastateama : Nu:va vent, ziee., peste .:: tine tooie. ceJ:e biinuite. Dar cunoscuui, cunooste. ca semituta ta vc it r netnemicd In pamlnt'strain. $i vor Ii foarte multi cei ce vor vot 'sti-j, chinuiasca, al carer chip erau pasarile asezate peste jertie. Dar neca ... jindu-l putin, VOT suferi ostnda. Iar tu vei pJeca:Ja parintii tiii, ajung!Ji!d 1a batrlne:te bunii: Apoi spune ca dupa apusul soarelui f1acara

sa

de foe $1 cuptor

$rsf.e~niee

au'

treeut ptin mijlocul . ceJor 'despicate:"


<

~',"Du'Pa obiceiul Haldeilor, ~focul este chipul lui, Dumnezeu, "care tmplmeste [uramtntnl. Dar si dumnezeiescul Pavel vede 'in acesteafn-" telesul. [uramtntului, zicind : : tar Dumnezeu d1nd tagaduihta lui AY'.ria:am~ tmrucu nu-cvec. pe nfmeni mai mate pe care sa Sf! fur-e, s-a jurat pe Sine lnsU$i, ziaind: Binecuvlntlnd te voi- binecu'int'a $.j
,f

lnml'.lltind te vof '2nJ1'1ulti.,$i aeesta 'Qvlnd 1ndelunga rabdaie, atioblndUdaga(iuinta. 'Caci oa:menii se jur.a pc cel: t:e e mai, 'rriare,:$i 1ura-~.~ m1ntul, ie' ,este 0" eheza$ie $1 sU'r$itul oricarei Impotriviri intra eL In aceasta. Dumne_2!~.u -:-,rlnd sa ar.ate$ $i mai mult mO$tf?nitorilC?I t4gadu- " int'ei n_~strqmut(lre9 :h'ptarlrii . Luil ,a pu.s,~ mijlo~ jurai)11ntiJJi ;'<;a. pril)' l' 1a : doua fapt,e ndtramutate, (fCigaduint'a $t jtlramlntul); in Mre' e eli ilepu~"" tintif cq, DLlmlWz~u..sa mjnta, sa ,.ave~i mlngljehi '(are':, nq( grabim spr:e nadejdea,pu'Sa lnainte (Evr. 6,,13;_18).121 .. ,. ;' .:'r:,

ee.r,:ce n~',~ .

121. Cel lIlai we ia cheza$ al implinirii promisiunii sale pe unul ~ili 1Ilj:lni/ c;ate sa illtetVin! In cawl cind' el nu ~i~ar implini promlsiune~. Dumnezcu dii d:reza~' pe Sine"lns(l~i) angajlndu-Se $i' mai mult in irnplinirea 'fi1gl!.duilitei 'dale. Caei El e a'devi1ruLEi nu polite' minti .n'll poate, sa nU-$Ltina cuvtntul dat .,El,' care vegheaz.a:Iii im'::' : plinirea a tot~Gf5:G"b'Un~V.in acest sens'ta respectarea adeviirului. :~ . ..' " "'., - \' \

se

GLAFIRE'LA CARTIl;E LUI MOISE

5. Daci tn modul eel mal intelept si-a .Intarit Dumnezeu eu [u-: ralntnt fagMuinta, desi nu stie Sa mints, ca, precum sene dumneze-. iescul -Pavel, sa avem -mtnqtlerea tntarita, nemaitndoindu-ne di ea va ajunge numaidecit la tmpltntre. Deci (ca sa reiau cuvintul de mai lnalnte), avtnd inca Agar pe Ismail in ptntece, s..,a, suparat Sara' pe slujnica, .nemaisuportrnd mind ria si ingimfarea nemasurata a aeeleia pentru sarcina ei, De aceea 0 alunga din casa si-I porunceste sa pIece unde vrea, ingaduindu-i s-o facti aceasta sotul ei leqitim, adica Avraam. , Dar, cum zice'SHnta Scriptura r A ailat-o pe ea inqeru; lui Dumne-

zeu 1a un izvor de apii 1n pustie, pe caiea Sur. $1 i-a zis ei lngerul Domnului: Agar, slujnicii a Satei, de unde vii si unde mergi ? $1 a.zis.:" Fllg de la tata Stuei, suipuia mea. l-a z_is ei tnqerul Domnului: ltitotuce-re 1a stiipina ta $i smeteste-te sub miinile ei (Pac. 16, 7-9). Si:
s-a tntors Agar si a suportat jugul robiei. lar Dumnezeu i-a eerut lui Avraam taierea tmprejur, zictnd : Tu sii piize$ti legiiJnlntul Meu, zu st siiminta ta dupii tine, 1n nea,murile lot: Si acesta e legiimjntul' pe
care 11 vei pazi lntre l\1ine $1 voi-si mtre siimlnta ta in neamurile lor. Se va tiiia unpteiur 1a voi toaui postea biirbiiteascQ.,. '$1 v.eti tiila lUlprejur marginea tiupului vostru. $1, aceasta va ii spre sernn a1 1egii .. turii uitre Mine si voi. Si se va taia lmprejur la voi pruncul de opt zile, toatii paxtea biitbiiieascii 1n neamurile voastre. $i sluga ta, $i eel c..umpiirat eu arqtnt, din ~ot liul stl'iiin, care nu este: din sdmuita ta, cu tdiete Imprejur se va tdia l.mprejur 'sluga coset tale si cel cumpara I cu argint. $i va ti legiimintul Meu pe trupul vosrru spte legiitura ve$nicii. ginea neamul

$i partea biitbiiieascii care nu-sr va tala imprejur marttupului sou, 3n ziua a opta, se va pierde suiletul . aceta. dill lui, cii a stticat legiimintul Mew> (Fac. 17, 9-11).

Fiindca trebuia deci sa se supuna legilor dumnezeiesti, s-a tarat Imprejur Avraam, eu toata casa. $i a taiat tmprejur eu ceilalti tmpreuna sl pe Ismail. Dar s-a nascut apoi si cel din cea Iibera, adica Isaac. ~i ce-a fosl dup~ aceasta? Nu mai era de suportat fara ciuda in casa. fiul' nelegitim Ismail ~i cinstit in mod egal eu Isaac. Caei a viizut, zice, Sara
pe fiul Agarei, Egipteanea, care s-a nascut lui Avraam, jucindu-se eu ~i Isaac, Jiul ei (Pac. 21, 9). ~i a venit plingind, cum e de inl~les, zis: Alungii pe slujnica aceasta $1 pe fiu] eJ. Cii nu poate sii teneascii liul slujnicei aeestea zice, cuvintul despre eopil culta cuvintul acesta lui Avraam.

a '-

mO$-

eu fiu1 meu Isaac. $i greu a .piirut,

Sa

nu-ti' fie

greu

euvlntu1

acesta

$i despre slujruca.

Toate cite

itt va spune tie Sara, as-

ei,' pentru 'cii numai eei din Isaac se vor chema urma$ii"

SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

acesteia ~1 voi lace neam mare, petitni tao $1 s-a scu1at A vraam aimineaia si a lua: plini $i un burduf eu apa $i le-a dat Agarei $i a pus pe umerii ei ~.i pnuicul $1 a trimis-o pe ea. los ea piecuia rdtiicea ptin pustiul BeerSeba. $1 i s-a sittsit apa din burduf st a liisat pnuicul sub un maracine. Si pleelhd s-a asezat departe de el, ca 1a 0 tuuncaturii de siigeatii. Ciici a zis t Sa nu viid moartea copilului meu. ~i a sezur eu iaia catre el. Dar copilul a sttiqat $i a ptins. $i a auzit Dumnezcu glasul ptuncului din Iocul unde era. Si a ehemat tnqeni; lui Dumnezeu pe Agar din cei si i-a zis ei: Ce este, AgQ'I ? Nu te teme. Ciici a auzit Dumnezeu glasul pruncului tau din loeul unde este. Scoolii-te ~1 ia pruneul st tine-I de minii. $i a desehis Dumnezeu ochii el Si a vazut un izvor de apa vie $1 a mers acolo $1 si-a umplut butduiui eu apa $1 a dat copilulul so. bea. $i era Dumnezeu eu pnuicul ~j el cresrec
$1 el este din saminta

tiii. Dar ~i pe fiul sluinici!

ca

(Fac. 21, 10-21). Dumnezeieseul Avraam, biruit de legea iubirii de copil, voia sa poarte grija de Ismail. Dar fiindca prezicerea dumnezeiasca il Indemna sa si-f alipeasca numai pe Isaac, de care era legata tagaduinta, a 510bozit pe Agar ~i i-a poruncit sa paraseasca odata cu pruncul casa staptnului, arattndu-se prin aceasta de mai tnatnte taina lui Hristos ca chip al legi'i 122. 6. Sa 0 explicam aceasta reluind dupa trebuinta cuvintul de la tnceput, Cacl poate vedea cineva ad foarte limpede ca cele ale lui Hristos sint mai vechi decit cele ale legii; ~i dreptatea prin eredinta e aratata ca mal veche decit taierea lmprejur. Caci taierea tmprejur s-a dat lui A vraam ca semn al credintei din vremea netaierti imprejur, dupa cuvintul preatnteleptului Pavel. Deci ii era neplacut fericitului Avraam ca nu era tatal unui fiu liber. Si avlnd un Iiu din Bqipteanca, adica din Agar, era foarte tntristat. socotind egala cu lips a de copii samtnta neleqitima si nelibera. Dar ctnd a prirnit fagaduintele legate de copilul legitim, adica de Isaac, !;ii a auzit limpede ca va fi in el parintele a nenumarate neamuri, crezind s-a indreptat. Ba a primit !;iiasigurarea di va ajunge in staplnirea pamintului aratat lui de Dumnezeu. Cad spunindu-i Dumnezeu : Iti voi da tie pamuuu! acesta (Fac. 17, 8), ca sa fie mai sigur a Intrebat, zicind: Stiiplne, prin ce voi cunooste co. j1 voi mO$teni? (Fac. IS, 18). De aceea Dumnezeu a poruncit: sa ia cele despicate: 0 vitea de trei ani, 0 capra, un berbec, 0 turturea ~i un porumb. animalele eu patru picioare

si

122. Ramine In cas a Tatalui Hristos, Fiul tntrupat al LUi, iar Ismail, c~re chi.puie~telegea veche. este dep~rtat de casa Lui.

in-

OLAF~RE LA CARTlLE LUI MOISE

81

Ie-a despicat Avraam, puntnd 1a rind pe unele in fata altora : iar pasartle nu le-a despieat. Si le alunqa pe acelea dintre pasari care voiau sa Ie ciuquleasca. Iar soarele ascunzind cele din urrna Iumini, Dumnezeu a treeut in chip de foe printre cele despicate. Ce tnteles duhovnicesc putem vedea 1 aces tea ? 0 vom spune pe cit e cu pun tinta. 7. Israil eel dupa trup a fost in oarecarc fel prirnul Iiu al Dumnezeului tuturor. Caci zice: Piii intli ruiscut a1 Meu este Israil [Ies. 4, 22). Dar ca din roaba si rascumparat din Eqipt. Dar Dumnezeu nu l-a invrednicit sa se socoteasca intre iii (elki fire a este libera si iubitoare de ceea ce e legitim). Ci a cautat mai deqraba poporul placut, pe eel prin credinta in Hristos, potrivit fagaduintei, in care cei din jurul lui Avraam s-au Iacut ~i parint! at multor neamuri 123. Cad au mostenit slava aceasta nu in Israil eel dupa trup, ci in cei mintuiti dintre neamuri prin credinta. 0 va marturisi aceasta Pavel, scriind: Nu. orin lege s-a primii de Avraam tagaduin/a ea va ii mostenitor a1 lumii, ci piin dreptatea crediniei (Rom. 4, 13) 121,. Cad it avem pe Avraam ca parinte, eei ce am crezut din netalerea imprejur st sintem tndreptati de Dumnezeu asemeuee Lui. Aceasta tama dumnezeiasca ne-o lamuresta bine Pavel eel tnvatat in ale legii. Caci sene Galatenilor care dupa ce s-au desavtrsit (botezat) in Hristos 125, s-au Inters tnapot, certindu-i : Spuneil-mt voi cei ce vottt iiti sub lege, nu auziii legea? Ciici s-a sciis ed Avrcarn a avut doi iii, unul

sa

din ioabd $i unul din ltbera. Dar eel din roabti, s-a niiscut dupa trup 12(); iar eel din libetii, prin iagaduinta (Gal. 4, 21-23). Acestea

stnt alegorii. Piindca ele sint cele doua legatnri 127; una, de la muntele Sinai, naste spre robie. Ea este Agar. Caci Sinai este uu munte
123. Multi din urmasii lui Avraam s-au faeut pllrinli ai multor noeruurl, pentru eli au avut st ei crcdinta pe care a avut-o stramosll Ior : Isaac. Iacob, Meise. proorocil, Maica Dornnului, Aoostollt, 124. Se poets spune dreptatea prln sau din credinta, caci crcdlnta aducs innoirea vietlt prin untrca cu Dumnezeu in Hristos I dar IIi freptatea crodtntei. CDci credtnta inslisi este samtnta omulul tnnolt 'Prin leglitura, sau untrea ell Hristos. Credlnte nu e neroditoare de viala noua, cum spun protestentll. 125. Pentru iudeii $i pentru adeptti rcliqltlor paglne panteiste. care nu primeau unirea eu Durnnezeu Cel personal ~i iubitor pr!n Hristos in Botez, Botozul era 0 adev~rata desavlrsiro, sau pornirea po drumul deSdVii'sirii. De aeeea numcau cre!?tinii din primele secol<> Botezul Desiiv1r~lre. 126. Nimlc alteeva nu I-a mlnat po AVl'aam spro tmpreunarea ell slujnica decH paslunca trupeasdi. $i ea fiind roabll, nu I s-a predal acest act din Hbertntc. CiiCl slujniea insemna atunci roaba cumparatli. 127. In loxiul grec e tesl-ament, sau legamint. Dar cele doua lelltamenl(', ea legaminte intre Dumnezou ~i omeniro, slnt propriu-zls lcglituri, cad nu numai Dumnezeu da prin ele ceVa omen.irH, c! $1 aeeasta dli cova lui Dumnezcu. tnsB. legatura curatli, superioarli, nepaclitoasa !ntre Dumnezeu Si omenire s-a infllptuit tn Hristos. Din oamenii unit! ell Dumnezeu In cmatie se na~te curl1fia tnsa~i.
CI- Sllntut Chlrll til Alexnndrlei

82

SF. eMIRlL AL ALEXANDRIEI

in Arabia. $i zaee in acelast rind eu Ierusalimul, dar ii slujeste acestuia eu Ii ii ei. Jar Ierusalimul de sus este cea liberd, care este maica noastra 128. Caci sea seris: 'veseteste-te tu, ceo stearpii, care nu nasti ; izoucncstc de bucuiie ,~1 striga ceo care nu ai durerile nosterii, cd multi sint copiii celei sterpe, mai multi dedt ai celei care arc biirbat. Iar noi, iraiilor, siniem dupa (caj Isaac, iii ai tagaduintei. Dsr
precum atunci ccl tuiscut dupa trup priqonea pe cel dupd Duh, usc acum. Dar ce zice Scriptura? A izgonit pe roobt: si pe iiul ei. Ciici nu va mosteru iiul roobei, ci oJ celei libere. lor noi, iratilor, nu sinrem copii ai roobei, ci ai celei libere (Gal. 5, 27-31). Stati deci
$i

cu care Htistos nc-a eliberai pe no! ,~i nu vel ldsat! iariiei stapJ.niti de duhul robiei (Gal. 5, 1). Inteleqi, deci, dl Agar si Sara stnt chipurile celor doua testamente. $i pe slujnica 0 aseamana eu maiea Iudeilor, adica eu Ierusalimul de pe pamtnt, fiindca era supusa legilor robiei si nu se distingea prin duhul liber. Iar de eea dintli si libera, adiea de Sara, care se talmaceste de aeeea si Stiiplna, ziee ea purta ehipul Ierusalimului Inalt st de. sus si ne spune in mod dar ca s-a Hieut maiea eel or indreptati prin credinta si chemati din fagaduinta lui Dumnezeu ea sa fie fiii lui Avraam. Caci noi, zice, srnrem ca Isaac: iii ai fCigaduintei: (Gal. 4, 28). Fiindca ne-am eliberat in Hristos, prin care si in care imbogatiti ell Duhul dumnezeiesc $i de sus, am tost asezati Intre fiii lui Dumnezeu 129. De aceea slriqiim : Avva Piirititc (Rom. 8, 15 i Gal. 4, 6), ~i ne-am facut mostenitori ai bunatatilor f~gMuite sfintilor, cum S-a jurat pe Sine Insusi Dumnezeu. Caci a fost primit prin [uramtntul Tatalui Fiul, sau taina Lui 130. Caci e obieeiul Tatalui sa se jure pe puterea propria a Flului si
128. In aceste rtnduri din Sf. Ap, Pavel, cele douji Testamenta stnt intelese de el ~i Sf. Chiril ctnd ce, doua leglituri ale dui Dumnezeu cu omcnlrea (Ieqee veche ~i cea in Hristos), ctnd Agar ~l Sara, din care Avraam, ca chip al lui Dumnezeu, a nascut pe eel doi Iii. Dar tntre acestc doua lintelesllli e 0 legiiturli. Dumnezeu a coborlt la nivelul spiritual scazut al omcntril pentru a lTealiza 0 legatura nedesavtrsite cu not (Iegea veche). dar in Hristos 8J gas!t omeolrea la un nivel ridicat ~i a putut naste oa o lege sau 0 omenire noua. 129. De Iapt, in Hristos sin tam cnemati sa lim tii ai lui Dumnezcu, cdci Fiul lui Dumnezeu intrupindu-So ca om, S-n flieut Fratele nostru. Deci nu mal slntem tinuli In robia leg11, cl stntcm ridicati prin Duhul lui Hristos, devenU Pratelo nostl U, 1a putorea de-a 1mplini ell dragostc de fii ceea ce place lui Dumnezeu. La ftceasta stare de tii ne na~tem ill Botez din Duhul lui Hristos. 130. Jurllmintul lui Dumnezeu de a-I da lui Avraam pe Isaac cn flu, era un chip 01 jurlimtntului Sliu de 8-i da en urm8$ dupu umanirtate pe Hrislos. Istoria e un inlreg condus de Dumnezeu spre 8devarul ea virI de sus prin chipuri, prill trepte ce urea. spre El.

tori In Iibertaiea

GLAFffiE LA CARTn..E LUI MOISE

83

aceasta inseamna a se jura pe Sine lnsusi 131. Fiinddi Fiul nu ~ allul decit El, dupa ratiunea fiintei $1 dupa identitatea dumnezeirii. $i de fapt, dumnczeiescul Moise clnd ne-a aratat pe Dumnezeu jurindu-Se, L-a tntatiset zicind foarle lamurtt : v oi riclica Inlna Mea 1a cet $i Md voi jura pe oreonta ]vlea (Deut. 32, 40). Iar dreapta lui Dumnezeu si Tatal este Fiul, prin care tine toate, poruncesto tuturor ~i Iucreaza dumnezeieste, chernind cele ce nu stnt sa se Iaca $1 eelor fi1cute daruindu-Ie buna existenta. Asadar taina Mintuitorului nostru a fost primite printr-un [urtimtnt care trebuia s~ intar easca in credinta pe mostenitor ii CagMuintei 132. Iar Fiul este mai presus de toata zidirea st mtrece firea si slava celor create prin neasernanate superioritati, avind radaeina cea mai tnalta, adica pe TaUH si Dumnezeul tuturor. Dar Iiindca s-a faeut ca noi, s-a asezat sub lege, lasinclu-Se condus de ea. De aceea a si spus : N-am venit sa stric legea, ci s-o tmplinesc [Matei 5, 17). Vom 50coti-o si aeeasta intre masurrle desertarii (chenozei), daca voim sa cuqetam drept 133. Dar se aseamana sl eu tapul ispasitor, Pentru care pricina ? S-a adus pe Sine pentru pacatele noastre, dupa Scriptuti. Dar tapul este dupa lege jertfa pentru pacat, Dar se compare si eu berbeeul deoareee Acesta conduce turrne celor cuvintatoare. Caci Unul este conducatorul nostru: Hristos. Iar noi sintem poporul pasunei Lui si oile miirulor Lui (Ps. 78, 14), dupa cum s-a seris. Iar fiindea S-a asemanat in toate fr atilor Sai, adica nouh, primind desertarea (ehenoza), e inch ipuit ea tap, prin Iaptul di e conducator. Caci tapti stnt mereu in fruntea turmei, Deei Hristos este asemanat cu tapul, fiinel junghiat pentru pacat, fiinda-ne conducator, caruia daca voim si ne grabim sa-l urrnam, vom
131. Astlel in [uramtntut Tatalui e implicat ~i juramtntul Fiului. Talal nu se poate jura pe cineva rnai mare ca EI, dar se jura totusi pe ceea co e mai drag Lui, pe Fiul. Dar Piul i~i tnsuseste prtn aceasta [uramtntul Tat41ui ~i face ~i din partes Lui totul ca s4-1 implineascll.. Pe de alta parte bunul cel mai scump pe care-t poate do Dumnezeu oamenilor, e Fiul Sliu, ca Frate al lor. Dar juraminlul Cd 0 va face aceeste nu-l poate face lara voia Fiului. 132. In Hristos e adunat tot ce sa putea da oameniJor de 1a Dumnezeu, sau calc mai tnaJte bW1iWl.\i. Cad male s-au dliruit umanitlitii Lui si din en $i tuturor cetor ce se ahpesc de El prin credlnta. $i pentru Cd siat a~a de mari oamenii trcbuie sa crcada. cli li se vor da. lar Dumn02.cu se jura eli Ie va da. Lucrurile de toate zilele Ie avom rlira sa trebuiascd sa nl le promitli cineva pr,in juramitlt ~'i fara sa fie nevoie de credintil pentru a ne convinge di ni se var da. Dar crcdinta in primirea unor bunuri tr~c't de mari aTe ~i ea un teme!. E In ca 0 oaTecare pregustare a lor. 133. Legea veche era adaplst! unui nivel de vieillire coboriUi, oarccum exc1usivista a frupului. In parle Fiul lui Dumnezeu luind trup S-a SUPliS ptna la un Joc legil(>f impuse de necesitiitHe LUi: trebuinlei de mi~ca.re biologica $i Iizicti, de mlncare. de odihnii.

84

SF. CHmIl.

AL AL'EXANDRIEI

fi in piisune biuui si ~n Ioc gras, si De vorn odibni .in stini siintite, dupa cuvintul proorocului (Iez. 34, 14). Cact ne va sala$lui in 10casurile de sus, El fiind $i tapul si Arhipastorul 13ft; si sub lege, ca Unul dintre noi si mal presus de lege, fiind Acelasi Dumnezeu si teats dreptatea 135, desi s-a socotit tntre cei tara de lege (Isaia 53, 12) ~i a suportat junghierea pentru noi. Dar ia ~i chipul turturelei st al porumbelului 136. Caci E1 e singura turturea Inteliqtbila (sptrttuala) si atotcuvtntatoare, pas area ell 0 gura eu adevarat bine sunatoare, din eer si de sus, care cu propovaduirea evanqhelica a fermecat pamintul de sub cer . Caruia ii spune si Mireasa, adica Cea din neamuri: Aratii-mt iota Ta si fa-rna sa aud qlasui Tau. Ciici qlasul Tau este dulce $i lata Ta itumoasii [Cint. 2, 14). E1 e $i porumbul simplu si nevinovat si nira viclesuq. Caci nu s-a aflat viclesuq in gura Lui, dupa cum s-a seris [Isaia 53, 9). Hristos este plinirea desavtrsirii dumnezeirii 137. Si animalele se despica [caci au fost despicate in doua). Dar cele doua pasa-ri all ramas nedespicate tnvdoua. Si care e motivul j Intructt Cuvintul lui Dumnezeu Cel Unul Nascut S-a facut trup, S-a Impartlt oareeum in doua si cuvintul despre El se larqeste indoindu-se 1.38.. Cind cuqetam la nasterea Lui dumnezeiasca $i negraita din Tatal, dad vorbirn de taina tntruparti, dar nu despicam taina iconomiei, simplificlnd cunoastreea despre Elpentru eei ce nu-L cunose 138 b. Caci desi s~a facut
134. In viata viitoare vom fi mereu hraniti ell lnteleqeri ~i dovezi de dragoste mereu mai tnalte, dar acestea vor fi pentru noi si 0 odihna mereu multumltoare. Vom fi Intr-o mlscare stabila si intr-o stabilitate mobila. Vom fi condusi, dar ~i iubiti .netncetat de Pastorul suprem, Care e sl de 0 fHnta cu not ca ot duhovnicesti. 135. Legea urmareste ridicarea si mentinerea oameni'lor la starea de dreptate, de desavtrsire. Ca atare, vine de 1a Dumnezeu. tnsa e acomodata Ia d1feritele lor nivele de posibilttati. El e izvorul legii de toate gr.adele, pentru cd. e insli~i dreptatea totala sau desavtrslrea realizata. De aceea e totodata deasupre a tqata legea, fara" sa fie contrar ei. Hristos ca Fiu'! lui Dumnezeu facut om, e legea tmpllntte la eel mai Inalt grad de El ca om, pe ltnga Iaptul oii e 'izvorul legit ca Dumnezeu. . 136. fa forma turture1e'i etc. Lucrurile sint <ra~iunile gindite de Cuvintul dum'nezeiesc in stare plasticizaUi. Dar in aceste ratiuni e ~i El insu~i in ceva a1 Lui printro lucrare a Lui. De aceca se poate spune Cd El insufii se "foTmeaza ia ehip In oarecare grad in unele sau 'altele dintre creaturile Lui. Prin rugiiciune (sfintireJ 'Sl poate veni mai mult in eie. . 131. Virsta de trei ani a junincii nu 0 arata nici de.plin formata, nici sU\bilei de biHrinete. Ea e virsta perfectiunH $r <:a atare 'lID -cbtp ,,1 dumnezelrli aratata in' Hrislos. 138. Vorbim despre Hristos in dona fCluri: intati~ind cele dumnezeie$ti $i cale "'mene~ti ale Lui. 138. b. Pe de 0 ~parte Hlistos e indoit, avind doua fiIi. pe de aUa nelndoit. ramtnl:nd 0 singura' Persoana. Deoi se impline$te eu El $i despicarea animalelor $i nedespicarea pasarilor jertfei Lui Avraam. Pent.ru credincio~li care nu pot paLrunde in subtilWHile uuirii celor doua tiri Intr-o Persoana, e prezentat Hristos simplu ca Unul.

GLAF:m.E LA CAR'fJLE LUI MOISE

85

oarecum indoit cuvintul despre El, dar El e Unul, neimpartit in .doua dupa prirnirea trupului, Piindca nu S-a taiat Intr-o dorms de fii. Caci Hnstos este Unul si netmpartit 139. Iar chipul dar al acestui fapt e netaierea pas/hilor. Caci oastut), zrce. nu le-a aespicat. Pe de alta parte, avtnd umanitatea de pe pamint, poate fi inchipuit prln tap. Dar tot El, fiindca este Dumnezeu, sau din cer !";Ii de sus, poate fi Inteles prin pasari. Iar faptul ca desi a suferit junghierea de bun a voie pentru noi, Trupui Lui nu a viizut strtcticiunea (coruperea), dupa cum s-a scris (Ps. 15, 10; Fapte 2, 31) ca, dups cuvintul Psalmistului, nici un vrdjmas nu va izoutt impotriva Lui st iiul iiirtideleqii nu-L vu chinui (Ps. 88, 23), il arata iarasi, ca in chip, dumnezeiescul Avraam, oprind pasarile care vor sa vatame cele despicate. Iar prevestindu-i-se lui .Avraam Urania ee va urma dupa 0 vreme ill Egipt impotriva celor din slnqele lui, adica a lui Israil, si minunata izbavire, la apusul soatelui, zice, un cuptor de ioc tumeglnd si 0 liiclie de toe au trecut piin. mijlocul celot despicate, Prin aceasta le-a Iuminat de mai Inainte celor ce aveau sa traiasca din fagaduinte legea ce se va da prin Moise, care va istorisi multe auditorilor despre robia si rascumpararea celor din Israil. Iar in tirnpurile din urma ale veacului acesta si oarecum spre seara, Cuviriiul trup s-a liicui (loan 1, 14). Cad socotesc ca aceasta nu inseamna nirnic altceva decit ca firea dumnezeiasca si negraita a trecut prin cele despicate 140. Dar era, zice, 0 tlacard de toe $i un cuptot de toe .~i siesnice de toe. Cacl taina Intruparit eu adevarat vrednica de inchtnare It s-a faeut celor ce s-au hotarit sa nu-L asculte
139. E 0 mare talna unitatea persoanei r;;i complexitatea contlnutulul ei. Omul spune eu ~a siil1gular, $i se stie OIl unul, desi stnt atttea aspecte Iii acte in el. Unitatea lui Hristos ca Persoana se ara1a eu deosebire in Iaptul cd EI ramtne un singur Fiu al Tatalui ~i dupa ce asuma trupul $i toate actele si simturile smerite ale omului. Acesto Jormulari vor fi preluate 1ji de Sf. Maxim Marturisitorul. 140. FiuI lui Dumnezeu Se fece om sl Se aduce jertfa desavir~itii dupa ce ornenlrea a crescut spre intelegerea acestor Iapte a'le lui Dumnezeu. Aceasta J1U inseamna ca omenirea anterioara nu se Ioloseste de tntruparea $i [ertla Piulut lui Dumnezeu. Ea se f'oloseste ' prln preqatirea pentru aceste Iapte Inalte ale lui Dumnezeu, De aceea strrt scosi din iad de Hristos toti cei ce au contribuit 1a aceasta pregatire. Aceasta dii 0 justificare rugaciunilor Bisericii pentru ei. Prin proofoci IlU Iluln,ai Dumnezeu a r;;tiut de venirea Lui. d le-a dat $i oamenilor putinta sii ~tie aceasta. Deci chiar dadi vine 'in par,tea .finaJii a [stariet Hristos dil sensul intregii istorii. Daeii n-ar veni EI, istoria n~ar aVea putinta sa ajunga 1a 0 desiivir$ire. Ea e luminata $i inainte de venj'rea Lui de acest sens pentru eil se pregate!;te 'pel1tru primirea Lui. Dar in aceastii p.regiUire 0' ajut.a. El insu~i, prin tipurile slravezij ce-i anticipeaza vcnirca. !utr-un anumit fel toata istoria are in ea prezentii ~i lucrarea
1~1

Lui.

Dar aparHia Fiului lui Dumnezeu in toata intensitatea ~i ca PersO'ana viizuta sau nevazuta intTe oarnelli. lumina intregul ei sens. EJ va fi insa. cum z.iee Sr. Chiril, $i foe nimicitor eelar ce nu-L vor fi primit, la judecata din urma. Ciici 1111 mai au scuza de-a nu li se fj dat 'putinta sa-L cunoasdi.

86

SF.

cman,

AL ALEXANDRIEt

sl s-au aplecat spre neinfrinare, foe si flacar~ si ostnda de nesuportat st ultima a tuturor. De fapt, despre cei din Israil, care au batjocorit tema lui Hristos $i s-au pierdut din mtndrie, zice David catre Tatal si Dumnezeul tuturor: Pune-i vei pe ei CCl un cup tor de toe, in
vremea s! locul ariitiirl: tetei Tale, Doamne , CLl Inlnia Ta li vei tulbura pe ei 1i va 111lnca pe ei (Ps. 20, 9-10) 1"1. Iar vremea aditilrii Ietei

Tatdlui este potrivit sa se fnteleaga ea vremea Intruparii, daca Fiul esle fat a si chipul lui Dumnezeu $1 Tatal. Decl El este Ilacara aspra si cuptor eel or ce resping taina rntruparlt Unuia Nascutului, Dar eel or ce au cunoscut (au prirnit) aratarea Lui, va Ii, cum s-a seris, Fiiclie tuminuui 1n Intw1eric $i subtiind qrosimea cetei diavolesti si multimea celor ee-L respects sa nu se impiedice de sminteli. A$a L-a numit Dumnezeu si Tatal pe Fiul $1 prin glasul lui Isaia, zicind : Pentru Sion nu v oi tacea si penttu Ietusalim nLl vot 1nceta pIn a c1nd va iesi ca 0 lumina dreptatea l"v[ea .5i mituuirea Mea ca 0 idclie va arde. Caci Fiul S-a fikut pentru noi mintuire si dreptate de 1a Dumnezeu si Tatal, daca este adevarat ea in El ne Indreptarn ~i biruim moartea care ne tireniza odinioara, ne mutam iarhsi la nestricaciune si firea l~i reface chipul pe care il avea la inceput 1f,1. 8. Dar era de trebuinta ca apartnd Emanuil sl aratindu-se taina Lui in lume, chipurile cultului rnozaic sa. se supuna invatiituriior evanghelice ca unor. porunci mai inalte si mal dcsavirsite. Acest lucru s-a aratat iara~i In umbra unui chip. Si vot spune care este acesta, De vreme ce Sara n-a nascut, iar Agar avca in pi~teee pe Ismail, ~I~i arata mindria fata de cea libera. Dar Sara n-a suferit dispretul si a pornit sa asupreasca pe Egipteanca. Iar aceea a plecat din casa si dW.icea prin pustiu. a intrebat-o inqerul din cer unde merge sl de uncle vine. lar aceea a raspuns la aces tea : Fug de la iota Sarei, suipuia mea. Dar ce ztce dumnezeiescul inger? ltitoorce-te la staptna ta si smeresre-re sub miinile ei, Se arata prin aceasta ca, cultul legii

s:

foe ostnditor Ii S-a aratat.

141. Fata Domnului, sau aratarea ce Personna cu rata omeneescd, va fi un pentru cei ce JlU L-au primit. deoarece nu vor mal dvea scuza eli nu

142. Act se vede sensul Indreptarii noastre de e!lre \'orbe$te Sf. Ap. Pavel. Ea nu c numai a justificare jurididi a noastra, care llC lasa netransformati in om 1l0U, clIm se spune de protestallli. Ci unindu-ne Cll Hrislos. ni se comunica starea Lui de dreptalc. ca putere de-a ne face ~i noi drepti, de-a implini cele bUne. de-a clllliga loate vi,rtutile. A~a cum Hristos nu are numai a dreplale formala. a!)a nu primim niei noi numai 0 astrel de dreptate .. Prin ea pulcm contribui .5i noi la biruirea mortH ~i a slricaciun'ii. C1ici un suilet Intalit pr,in siilafiluirea iplltcrii lui Hristos in El, poate [-ace $i trupul sa biruiascii dcscompllnerea trupului prin moar'te ~i stricaciunc, I-Iristos e dl'cptatea personiiicatli penlru di e, ipostasul dumnezeiesc devenit ~i ipostas at fIrU Sale omene~ti. Cu iposlas divin nu poate sa nu fadi $1 firea Sa omeneasca, dreapla, sau un poate sa BU Se arate ,tn toa-te cele omene$ti ale Sale.

GLAFIRE LA CARl'ILE LUI MOISE

87

va naste pe Israil H3. Dar (Agar) fiind slujitoare (fiindca nu era. in ea duhul Iibertatii], a nascut pe poporul din Egipt mai inainte de cunoasterea noii legi evanghelice. De. aceea el a si dispretuit mult st a priqonit pe cei in Hristos si a privit de sus rinduielile evanghelice, fikind-o aceasta in multe feluri. Caci a prigonit pe Sfintii Apostoli Sinagoga Iudeilor, spurrindu-le pe fatd: Cu porunca v-am poruncit voua sa nu invatati in numele acesta. Si tata ati umplut Ierusalimul cu mvatatura voastra (Fapte 5, 28). Vezi cum se ingimfii Egipteanca impotriva Sarei si se obrazniceste slujnica tmpotriva celei libere? 1.H. Dar e invinsa dupa un timp si fuge intr-un Iel oarecare iubind libertatea, insa i se porunceste de qlasul inqerului sa nu dispretuiasca pe cea libera, adieu invatature care 0 cheama la demnitatea IiberlatU, ei mai virtos sa se smereasca sub miinile ei. Caci cultul leg ii, miscindu-se prin chipuri, slujeste in oarecare fel tnvataturllor evanqhelice, aratind in sine in mod obscur, frumusetea adevarului. Asadar legea de odinioara a lui Moise, data prin ingeri, auzea cuvintul ingerilor, care Ii poruncea sa-si plece grumazul sub invataturile date prin Hristos si sa se SUP1..ll1d celei libere si sa nu umble de capul ei. Aceasta socotesc Cd e intelesul spiritual al supuner ii Agarei sub miinile Sarei. Dar trebuie sa amintim Cd si dumnezeiescul, Pavel a vazut in ele cele doua leqaminte, pe unul nascind in robie, egal cu Ierusalimul .de acum i si pe aItul spre demnitatea libertatii, adica pe Sara. Dar fericitul Avraam a fest Invatat clar si ca. la aratarea lui Hristos va rasari timpul taierii imprejur in duh, Dumnezeu a leqiuit sa se savtrseasca taierea imprejur, aratind de mai inainte. socotesc, prin chipuri trupesti eele spirituale : Se va taia, zice, tmpieiur toata partea biitbiiteascii (Fac. 1t, 10). Si nesocotirea acesteia va fi pedepsWi cu nimicirea si pieirea. Caci a spus di partea biitbiiieascii. care tiu-si va Mia impreiur marginea ttupului in ziua a opta, suiletul acela se va nimici din neamul lui, cii a siiicat leqiituia Mea (Fac. 1t, 14). Observe ca taierea imprejur in trup s-a aratat de mat inainte ca -chip al taierii imprejur in duh si in adevar. Caci se savtrsea in ziua a opta, in care Hristos a revenit la vtata dintre morti si a Iost timpul 'sa ne impartasim de Sfintul Duh si sa primim Uiierea imprejur in El, care nu supara trupul, ci curateste duhul, nu ellberindu-ne de murdarrile trupesti, ci vindecindu-ne de bolile sufletesti. Cad ctnd a revenit
143. Din Isaac se va naste adevaratul Israel, trecindu-se de la Jegea veche Ia :Evanghelie. 144. Aci Sara e va.zuta ca rnaica crestinilor .iar Agar ca maica celor din Israel care farnin la lege a veche. Se urmeaza in aceasta S[. Ap. Pavel (Gal. 4, 24-31).

88

SF. CHIRn. AL ALEXANDRlEI:

Hristos la viata, desfiintind staptnirea mortii, a dat ucenicillor si pirg;'t Sfintului Duh. Caci a suilat, zrce, peste ei, zicind , Luaii Duh Sf1nt (loan 20, 21) 2t.5. Cu acest cuvint va Ii de aeord si preatnteleptul loan, care zice: Fiindcd incd nu era dat Duhul Sitnt, pentru cd Iisus lnea nu iusese pteosliivlt (loan 7, 39). Caci S-a slavit clnd S-a sculat din morti, in ziua a opta. De aceea atunci ni s-a dat Duhul si in El am fost tiiiati imprejur eu taierea imprejur cea nefacuta de mlna si spirituala 14G. $1 acest mod al taierii imprejur place lui Dumnezeu. Aceasta o spune dumnezeiescul Pavel: Nu eel ariitat in aiori: este Iiuieu, nici tiiietea tmoreiur arataUi 1n ttup, ci eel lntm ascuns este Iudeu, iar tiiietea imprejur este cea a inimii 1n duh, nu in litera; a, coset laudii nu vine de 1a oamcni, ci de la Dumnezeu (Rom. 2, 28). Incetind s!ujirea legii si dobindind sthptnirea, legea cea noua in Hristos $i ivindu-se popoarele cele credincioase, care au fost puse intre fiii celet libere, nemaiavind duhul robiet (caci striqa : A vvaParinte], a venit timpul sa se paraseesca eomunitatea Iudeilor Si Sinagoga $i sa ia fiinla ca mostenitor a1 Higaduinlei poporul ivit din ea. Dar se va intoarce dupa 0 vreme si va fi prirnita si ea si va naste din bunatatea de sus a Tatalui, pe Mintuitorul st Rascumpa-

ratorul tuturor. E ceea ce arata iadisi Sfinta Scrlptura. Caci se jucau, zice, copiii
betindu-se lntre ei: Isaac $i Ismail. Felul [ocului, socotesc ca era 0 gonire. Ismail alunga, iar Isaac fugea. Dar mintea celei libere, adica a Sarei, s-a suparat de aeeasta. $i de aceea a si spus catre dumnezeiescul A vraam: Alunga pe roaba aeeasta st pe nul er. Ciici nu va mostetii iiul tobiei lmpreutui cu iiul meu Isaac. Dar cuvintul n-a
145. In doua Ieluri Botezul e tll.ierea imprejur in duh . prin curatirea duhului nostru de porn'irile spre pacat; prin Iaptul di aeeasta se infaptuieste prin primiree Duhului Stint. Numai Duhul SIlDt poate curatl $1 iatari duhul uostru. lPrecum ta'ierea imprejur in trup, inchipuia iniliturarea din jurul trupului a ceca ee-l ispitea, asa tao ierea Imprejur in dub, Inf1ipluita, este de fapt inl1iturarea din [urul duhului nostru .a a ceea ee-l Isplteste ceea ce nu tine propriu-zts de fiinta lui. Cad paeatul nu e propriu Iiintei umane, ei ceva care 0 aJtereaza printr-o stlipinire a ci de eatre cele din arara, sliibind stapinirea ei peste aceJea. Iar duhul omului intarit de Duhul SHnt poate opri $i trupul de la strieaciune ~i de la moarte, sau daeil IJeeepta totu$i lUoartea eu credinta ill Dunmezeu, va invia. Aceasta s-a intlmplat inm eu Hristos. Trupul invial al lui Hristos a fost deplin um'plut de Duhul SUn!. De aceea El imufla ApostoJUor indata dupa tnviere pirga Duhului Setnt, aratind legatura intre inviere !$i Duhul SIint. Dar depliJl se da Duhut SliDt dupa tnal~are. Atunci 'il pot da ~i ei altora; de aceea atunei ia fiinta Biseriea.. 146. Ziua a opta simbolizeazli veSnichl care se inlinde dincolo de lumea aceasl'a care a fost terminata in ziua a $asea, ~i dup/i care se intereaJeazli oprirea lui Dumnezeu de la lucrarea tn ea, tn unire cu puterlle ei. ea sa treaca apoi 1a luerarea Lui de ridicare a ei peste ceea ce rezulita din puterile ei natlU!rale.Il1vierea ridica trupul lui Hristos ~a acea stare superioara lumii acesteia ~i Duhu'l ce ni-1 da el tn Taine, ne ridiea ~i pe noi 'Prin arvuna in ace) piau.

GLAFIRE LA CARTlLE LUI MeISE

laset netulburat pe Avraam. lnsa a auzit de la Dumnezeu ca trebuie sa asculte de cuvintele Sarei. De aeeea, dlndu-i Agarei ca mermde prini ~i ape, a poruncit sa plece tmpreuna eu copilul din casa staptnului. Iar aceea a plecat intristata si inlacrtmata. $i ratacea prin pustiu, Iar copilul aflindu-se In primejdie si pllngind, a deschis, zice. Dumnezeu octiti Agarei si a viiziit ea apa $i l-a aaaoat (Fac. 21, 10)" Observe cum nici jocul copiilor nu e tara un yost spre tnteleqerea iainei. Caci Ismail a alungat pe Isaac. Iar di tntr-un anumit timp eel. din roaba, adica Ismail, va priqoni pe cel din Iibera, adica poporul credincios in Hristos, a aratat Iericitul Pavel zicmd despre Ismail si Isaac: Dar ptecum atunci eel nascut dupa trup a qonit pe eel ruiscut dupsi duh, a$a si ccurn (Gal. 4, 20) 1'>7. Dar tiindca Ismail lupta impotriva celor din cea Iibera, e alunqata Sinagoga Iudeilor, avind drept putina si slaba merinde, piine si apa 148, adica un grad masurat de cunostinta sl binecredinciosie, prin care Ie era eu putinta sa nu moara eu totul. Cad a zis Dumnezeu undeva, Iasmd in Israil 0' midi rama$ita de saminta a pietatii dupa lege: $1 VOl ii lor spre siintenie mica In tdrile In care vor intra (Iez. 16). A spus ea va Ii celor din Israil samtnts mica, dupa risipirea lor printre neamuri, ca sa l1U fie Iudeii foarte tari in putere spre a implini toata legea, ci doar de-a pastra Ioarte putin din ea, adica taierea imprejur in trup si Slmbata nelucratoare. Cad cea care naste spre robie, adica Sinagoga Iudeilor. areca merinde numai pline si apa. A suportat greu Avraam pleearea Agarei, dar a lasat-o la porunca, lui Dumnezeu, Caci a intristat eu adevarat pe Sfintii Apostoli $1 Bvanqhelisti caderea lui Israil. Dar s-au despartit si nu fiha voie de el, pentru voia lui Dumnezeu si pentru iubirea lui Hristos. Caci scrie dumnezeiescul Pavel: Cii mare Imi este Intristarea si necutmata durerea inimii. Ctici asi fi dorii sa iiu eu Insumi anatema de 1a Hristos: pentru ttatii met cei de un neam cu mine dupd ttup, care suit Israiliti: Alunqata fiind maica Iudeilor. a diUicit ani tnclelungati. Si se primejduia sa se piarda eu totul. Dar daca vor chama pe Dumnezeu strigincl catre El in cursul timpului, vor fi miluiti in mod sigur. Caci va desehide ochii inteleqerii lor $i vor vedea ~i ei izvorul apei vii, adica pe Hristos, sl bind din EI, vor fi vii in El. Iar spalati fiind se vor face eurati, dUpa cuvintul proerocului. lar ea Hristos este izvorul
147. Clnd scria Sf. Pavel Epistola catre Galateni, iudeii prigoneau pe eei ce credeau in Hristos. 148. Providellta a facut Coil Ja anul 70 poporuJ evreiesc sa fie .alungat de Romani din Ierusalim ~i Iudeea. Caci dad! ar fi ramas acolo, cre~tinismul nu s-ar fi. putut intari.

90

SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

vietit. ne asiqura Psalmistul, ceruri: Co. ai Inmullit mila

spunind

catre

Tatal

si Dumnczeu

din

Ta, Dumnezeule I lor lin oamenilor 1n acopetamtntul aripilor Tale vor no.dajdui. Siiuua-se-vor din grasimea casei Tale st din valul desfiiliirii Tale Ii vei ad6.pa pe ei. Cii la Tine este izvorul vieiii (Ps. 35, 7-9). Dar acesta nu e altul declt Hristos,

prtn care si eu care e slave si stapinirea, tmpreuna eu Duhul Lui eel de 0 fiinta si de viata Faciitor in tott vecii vecilor Hidi de sfirsit. Arnin. Despre Avraam l?i Isaac
tdupii cuvintele acestea, Dumtiezeii a rncerccr pe Avrzmrn si a zis ciitre el: Avraame, Avraame. Lor el a zis : lata-rna. Si a zis : ia pe ilul tau, pe Isaac, pe sitiqurul tau iiu, pe care-l iubesii, si metqi In pamlntuJ Moria s! oau-I pc el aeolo ordete de tot pe un munte, pe care ti-l voi atata Bu (Fae. 22, 1-2). Acestea au fost porun-

J. $i a los

cite de Dumnezeu. Fara Inttrziere dreptul Avraam tncarcindu-st asinul, pre cum s-a scris, si poruncind numai la doi slujltori sa-i urmeze, luind pe Iiul sau eel ~ubit, 11 elucea spre jerWi. Ajungind 1a ace1 loc sfintit abia in ziua a treia, a zis slujltorilor sih: Sedeti aci cu ositiul. Eu $i eu
copiJul vom merge plna coiea , si inctiinuuui-ne, ne vom jntoarce la voi. $i inciircJnd pe iiul siiii cu Iemnele de jertfa si Lndemntrulu-l sa _JJorneascQ, i-ti urmat. Si c1nd copilul Q Itnrebtit pe tatiil, zicitui : tou: iocul si lemtiele, uncle este ooia spte ardere de tot ?, i-a raspuns : Dumnezeii sc va lngriji de oaia de [ertiii, iiule: Apoi zidind acel altar dumnezeiesc, punea pe el lemnele. Si leqtnd pe fiul sau pe

ele si luind cutitul, un qlas de inger 11 impiedica, spunindu-i di nu -lrel.>uie sa junghie copilul. Caci a cunoscut Dumnezeu buna lui intentie. .Apoi vaztnd dreptul un berbec incurcat cu coarnele Intr-un copac stufos, il aduce pe el ca jerWl in Iocul copilului. Apoi coboara la .slujitort. aducind 1a ei teafar pe fiul sau. Scurtind lungimea istorisirit ~i concentrrnd-o in cuvinte mai putine, spre dovedirea a ceea ce e de folos in ea, nu vorn pregeta sli 0 reluam iarasi, pentru a infati$a prin acestea, dupa puterea noastra, preinchipuirea tainei despre Mintuitorul nostru. lar de nu se vor afla toate cele din istorje in aeest cuvint, sa nu De eondamne nimenea 1/,9. Caei tocmai in ceea ce se adauga in plus 1a istorie se ascunde intelesu1 duhovnieesc, precum in cele mai bine mirositoare dintre florile livezilor l$i rasplndese mireasma din foile din afara, pe care daca le-ar
149. Aceasta e procedura generala a Sf. Chiril; 'reda faptul turli. apoi prin cllvintele Sale, $i in sfir~it seoate intelesul lui. prin cuvlntele Scrip-

GLAFIRE LA CAR'flLE LUI MOISE

91

tata cineva, le-ar goli de ceea ce e folositor st trebuincios. Sa trecern deci la explicerca aleqorica. 2. Faptul de-a fi fost fericttul Avraam incercat si de a i se fj poruncit sa [ertteasca pe fiul sau eel iubit, a Iost, cum e usor de tnteles, greu de purtat peutru el ea parinte si ea 0 tntepature de ae Iierbinte in iubirea lui Iireascd. Dar alegincl totusi in aceastti situatie -ccea ce era bun, ne araln Ioarte clar ceca ce a spus Mintuitorul : CcI Q$a a iubit Dumnezeu lumea, cii si pe Fiu! Siui Unui Niisciu L-a dot, ca tat eel ce ctede In [II sa nu piC/Ta, ci sa aibii vtau: de veci {loan 3, 16; I loan 4, 9). Caci daca trebuie spus si ceva omencsc spre aratarea larnunta a sensului, a Iost muscat (mtepat] Intr-un fel carecare $1 Dumnezeu si Tatal, trimitlnd pe Flul Suu la rnoarte pentru noi, desi stia dl nu va paurnt nirnic din eele ee supard, de vreme ce era si El nepatimitor. Totusi, tnteleqind folosul ee va rezulta din moarte ea mlntuire si viatu a tuturor, a lrecut peste iubirea fata de Fiul, care e proprie Tatalui t;-,(). De aeeea si Pavel s-a minunat de El, zicind: Care nici pe Plul Sdu nu L-a cruiat, ci L-a dot pcntnr noi tott (Rom. 8, 32). Dar in ce ar consta propriu-zis minunea iubirii lui Dumnezeu ~i Talal lata de noi, daca nu ar Ii socotit ca dind pe Fiul S~u pentru noi, suporta ceva din cele ce nu le vrea. Aeeasta ne eonvinge Pavel Sa 0 inteleqem ctnd spune : Na L-a cruiat. Cdcl aceasta nu se spune niciodata pentru lueruri intrmplatoare, ci despre fapte care tndraznesc vrcun lucru mare 15J, potrivit eu spusa : Liirqeste
150. In durorca ell care Avraarn vrea sa tmpltncasca totusl porunca lui Dumnezeu, Sf. Chlrll vede ceva asomanjltor eu ceea ce slmte Durnnezcu clincl ne Fiul Sal! Iiieut om 18 moartc pentru noi. Dar el line sa afirme totodata nepatlmlrea Fiulul Sau ea Dumnezeu. Trebulc [inut seama de imbinarea mtstcr ioasa a ambelor ill p1ilimirea lui Hristos. EI e ncpatimitor cu firen dumnezeiasca. Dar tot El este Persoana care patlmesta ell trupul. Clki Perscana estc unitara. i'dr TaUH daCd e iubitor st milostiv. I1U se poate ca lubtroa si mila Lui ~a nu fie niste mi:>cari vii in -;111('.Mila nu-L, poate Hisa tneremcnil. De aceca teoloqla occldentalf mai noua inldlurtl dln Dumnezeu nepdtimircu, socotind aceasta o notlune ulata din filosofia elina. Totusi in. mila lui Dumnezcu trebue sa veclelll ~i ceva aeeeplat cu voia. Dumllczeu nu suIetil tara voie de mila oamenilor. Poate ptltimirea se une$le la EI cu neplitlmirea intr-o ~tare superioarti de sensibilitate generoasa pentru cei ce stUera. E 0 scnsibilitate nelasata de eon~liinta de-a U$Ufa chiar prin participdrea Hiuntridi iradiantll. sufcrinta celui ce patimeslc, din asigurarea lublrii ee se (Irate'! prin aceasta, care Ci$liga $i iubirea lui. lar iubirea carc se manifeslli in partieiparea 1a sufcrinta altuia. e lotodata o bucnfie, prin faplul ca aduee 0 bueurie $i 'aceluia. Dumnezeu e nepal>lmitor in sensui Cd nu e staplnit de palimi fara voie. Dar Sf. Maxim, Mlirturjsitorul lau(.la 00 sin9ur11 paUmii (sau posiune): iubirea. Ea nu c Cilra libertate . .l51. Patimirca Fiului Sau ell 'truipul nu e ceva c1in cele co Ie voiC5le prin fire. Dar totu$i aecepta cu voia $i eeea ce nu voieste. Dumnezeu poale vol ~l ceea ce nu voicste prin fire. Deoc;ebirea e ea voind cecace nu vOic'Ilo prin fire, voie~tc ceva ne "Iacu!. Dar ae('dsta 0 face !ii Tatal, aceepUnd ell voia patimirea Fiului SAu. Dar tn aceasta se vede ~i mai mult iubirea lui Dumnezeu falli de noi. Dumnezeu vOiC$te din eele nevoite prill fire numai pe ccle de folos oamenilol. Pe de alta parte In aeeasta se vede ~i maj mull libertatea Lui. lar voind ceva neplacut, dar spre un folos bun, 'lottl~i voie~tc cova conform Lui, care e prin [ire bUlla.

92

SF. CIURn.. AL ALEXANDfUEJ

luniile talc $i tarW;ii tiii intarestc-i $i Iniinde-i .~i 10 areapta $i 10 stuiqa (Isaia 53, 2-3); sau si cu spusa : lnfigc (cortul), nu cruia (Ibid.); $i iarjisi : Izbiiveste pc cer dusi 1a moartc $i pe cci ce se due cliiitnuidu-se Ia iunqhiere scapd-! (Prov. 24, 11 iPS. 81, 4). Aeestea ni s-au spus in legatura ell cuvintul : la pe iiui tau eel

care tnsotosc pe batrin $i merg impreuna eu el pina in a treia zit socotesc ea stnt chipul celor doua popoare ehemate in robie prin lege, a1 lui Israil si al lui Iuda, care soeoteau di trebuie sa urmeze nurnai poruncilor lui Dumnezeu $i TaLiH. ca aceia 'lui Avraam, necunoscind nici pe Fiul prin care sint toate, nici pe mostenitorul Tatalui, a1 caret chip preafrumos il poerta micul Isaac asezat la slnul Tatalui si aratind inca puterea cuvenita stdpinulut. Caei Fiul era si este pururea Domnul si Dumnezeu Atotdesavlrsit. Dar prin faptul ca nu e eunoscut de toti si mat ales de Iudeii lipsiti de credinta, care vecleau numai trupul, pares e6 esto cineva mic si lntimplator. Sl cunostinta despre El e pe masura tnteleger.ii Iiecaruia. E midi in eel rnici si mare in cet rnari. De tapt proorocii spun eil e mere si tntricosator este peste cei dimprejurul Lui (Ps. 88, 8), adica pentru cei ajunsi aproape de El pentru marea lor patrundere 152, Ii naste sl Pavel pe unii pina ce in Hristos chip In ei (Gal. 4, 19), adic~ ptna ee marile si dumnezeiestile trasaturi ale dumnezeini LUi sc intiparesc pe lncetul in mintea lor 1:;:1. Tar Iaptul ea cei dol slujito ri i-au urmat pina in ziua a treia $1 nu li s-a inqadult sa urce Ia pdmlntul eel inalt si -sfintit, ci li s-a poruncit rna] virtos sa $adil acolo cu asinul, arata cum cele doua popoare au urmat lui Dumnezeu ptna 1a timpul a1 treilea, adieu pint! 1a eel din urrnd, in care ni s-a aratat Hristos. Caci tot veacul se masoara cu trei timpuri, adica eu trecutul, cu prezentul si cu viitorul. DCCi in al treilea e sfirsitul. Cact dumnezeiasea Scripture spune di
iubit (Fac. 22. 2). Jar cei doi slujitort 152. Cine e deperte de un om eu spirit mare, spiritul acestuia nu se vcde. $1 eu cit it tnteleqe cineva mai mull, apropllndu-se de e1 spiritual, ell attt i se doscopera mai mult din ml1rimea lui. De alttel orice om Ii apare cu atit mai indefinit, eu cit te apropii mal mult de el CIl tnteleqere. Cu atlt mai mull se inttmplti aeeasta ell Hristos. 153. Unii sfnt abia eopii fata de Hrislos. llas(;uti de curtncl de cineva care-L eUn08$te mai mull. Cresterea in eUn08$terea lui Hristos echivaJeaza eu cre~terea chipului Lui tn cl sau eu eonformarea pcrsoanei lor eu chipul Lui. E 0 cUlloa~tere pentru care Hristos nu rlimine exterior, ci .sa fntiparellle lot rnai mult in eel eo-L CUl1oa$te.E 0 eunoastere ogata eu patrunderea tot mai aeeentuata a lui Hristos in ccl ce-L eunomile, pc masura ce cunoaslem mai mult pe Hristos, ere$tem spiritual; lil pe masura ee ere~tem spiritual. Il eunoastem mai mult, Caci prin amtndoua ne faeem tot mai muJt asemenea Lui, umpluli de EI. retlectindu-L pe EI.

OLAFUlEl LA CARTlLE LUI MOISE

93

Hristos a venit in timpurile de pe urmd ale veacului f"j'o. Urmlnd dcci Israil prin lege lui Dumnezeu pina la tlmpul venirii Mtntuitorulu i nostru, n-a voit s~ unneze prin credinta lui Hristos care a ureat ptn~ 1a moarlea pentru toti, ci mat deqraba a fost impiedieat pentru multele pacate. CEici lui Israil i s-a tnttmplat 0 impietrire in parte (Rom. 11, 20), care e Inchipulta prin asinul care era eu slujitortl. C~Ci asinul este chipul ultimei iraticnalitati. lar Impietrirea e rodul Irationalitatii. $i despartirea tatalul de slujilori ~i plecerea de 1a ei cu fi~1 $1 1'1'0misiunea di se va intoarce iara$i (did zice : Bu $.i copilul vorn
merge pina co/ca $i tnctunuuiu-ne, ne Yom mtoarce la voi), tnseamna

despartirea vrernelnica a lui Dumnezeu de (iii lui Israil si tntoarcerea la ei 1a srtrsitut veacurilor, pentru credinta in Hrtstos pe care 0 VOl: primi. Csci ctnd va intra plinlrca neatnurtlot, atunci 1ntrcgui tsrau
so va mintui (Rom. 11, 25-26).

Iar Iaptul ca fericitul Avraam nu spune lamurtt dl urea sa [ertteasca pe Iiul stiu, cl dtt ca pretext : Vorn trece pina coleo, e un semn clar de-a nu se fi tncredintat poporului Iudeu taina lui Hrlstos. Acesta e motivul adevarat pentru care vedem pe Iisus c~ vorbesto Iudeilor in parahole sl prin ghicituri, iar ucenicilor S~i le spune :
Voud vi s-a clat sa cunoa$teti tainete cetotlaltt in parabo/e (Matei 13, 11). lmpardtici lui Durnnezeu, lor

Iar copilul, adica Isaac, e tncarcat eu lemnele arderit de tot prin mina tatalui, st anume pilla ce ajunge 1a locul jertfei. In aceasta se vede eli Hristos i$i va purta crucea Sa, pdtimind aceasta nu silit de o put ere omeneasca, ci din voia proprie st din hotartrea lui Dumnezeu si Tatal, dupa cuvtntul spus de El lui Pontiu Pilat: Nii ai avea asupra Mea nici 0 puiere, de nu ti-at fi lost dat de sus (loan 19, 11) 1:>:1.
nu mat are un limp vlitor dupa el, lumea pentru vcsntcto. In straluceste vesnlcle. Trupul lui tnviat deschide vcderca vesnlciel, nu un limp vlitor, inchls tn lumea creata. Odall!. tnvtat Hrlstos. stlm ca stntem pentru vesnicie. nu oxistarn numai in tlmp, Flul lui tntrupat, sau Isaar urea prln lnviere la locul tnalt al vC!)llictel. 155. Daca TirislOS ar fi p!ilimit In lIlod sUit, p!lllmirea Lui n-ae fi fost mtntuitoare, pcntru cil soar fI Vdzut ell nu e Dumnezeu ~I nu suporUI. crucea din lu'bire pen1ru oamclli. Dcsigur, I'lislignirea I s-a lmpus, d() cci ce nu puleau suporla ca El s1\ (Ieclare Cd e Fiul lui Dumnezeu. Dar El soar fi putut sustrage cructi imPllsc de ei fie din plll(~r('a Lui dumnczeiase<'i, fie prin frlca de ca, care L-ar rL dovedit 'lipsit de pu"{erea dUrlUlezeiasci!. lIi de iublrc desllvlr$itll. EI U occeptat eu voia, ceea ce ti pro. ducea 5uferinta. Nu era plaeutll, dar a primit-o totu$l eu vola. Dacli I-ar fi fost pHiculli 1111 no-ar fi arlltat iubiree $i putcrea, primind-o i daca nar fi primit-o, sar It 1ntimplat acela$ lucrll. J1 lliudlim pontru crucea prlmlta ca suferinta, pcntru eli 111 primirea It se aratll puterea $1 lublrea Lui mintuitoare. Fbnnat1ltc neoprotestanlc nclaudinc1 pe Hristos pentru crucco suportalti, nu cred ell EI $1-0 orll.tat tn purtarea 01 puterea $1 lubiree mlntuttoare. 154. Ttrnpul a) trcilea e eel din urrna, care

ct numal vesnlcla, Hristos a venit ca sll. pregiHeasca

94

SF. eRHUL

AL ALEXAND"RfEf

Dar supus Iernnelor, Isaac e scapat

~1

ue moarte

~i de patimire.

care a. stralucit din Iiinta lui Dumnezeu ~i Tatal era in templul Sau, adica in eel luat din Feeioara ~i pironit pe 1emn. Dar hind ca Dumnezeu nepatimitor $i nemuritor. era in afara mortii si a patimii. Dar urea tntr-un mires de buna mireasma la Dumnezeu si Tatal prin trupul Sau, pe care E1 zice ca L-a luat de la Tatal, dupii spusa din Psalms. ca de la E1:' Jeitiii $i tulucere ri-ot volt, dar Mi-ai tocmit trup. Arcere de tot ,5i pentru piicat n-ai binevoit. Atunci am zis : lata viti.

$i urea Ia [ertta un berbec dat de Dumnezeu. lar Cuvintul

In caput, ciutil

s-a sctis despie Mine. Ca sd tae v oia Ta am voit

(Ps. 39, 9; Evr. 10, 7) 156. Iar ca cele din istorisirea infiiti$ata de noi se refers foarte frumos la Hristos, 0 va marturisi iaras! undeva El insusi, zicind : [rr capul cattii s-o scris despre Mine (Ps. 39, 11). Iar 0 carte intreaqa este scrierea in cinci piiTti a lui Moise. $i cap si inceput al eartii lntreqi, este cea numita Paceie, in care s-au scris acestea despreHristos 157. $i ca iara~i capul tnseamna Inceput (principiu] pentru dumnezeiestile Scripturi te vei incredinta bine, de vei tnteleqe ceee ee spune Pavel: Copul oricatui biitbai este Hrisios, iai copul iemeii este biirbaiul, iax cap al lui Hiistos, este Dumnezeu (I Cor. 11, 3). Fiindca inceputul barbatului este Hristos, ca unul ee-l aduce din ceea ce nu este la existenta. lar tnceput al femeii este barbatul, pentru eeea ee s-a spus si s-a facut cu adevarat : Aceasta se va chema iemeie, pentru cui din biitbatul ei s-a luat (Fac. 2, 23). Iarinceputul lui Hristos spune ea este Dumnezeu iususi .. odata ce Fiul este din El dupa fiinta. El a,re pe Gel ce 'L-a nascut, ea inceput fara. tnceput, odata eu faptul ca exista impreuna cu El din eternitate 158.
156. Sf. Chiril vede in Iaptul cii Isaac e scapat de moarte si in locul lui Dumnezeu aduce un berbec, un chip al lui Hristos, care nn e jertfit ca Dumnezeu, dar Tatal Lui Il tocmeste lID trup spre je.rtf~, care .ar fi pretnchipuit de berbec, Dar sepoate vedea si o diterents tntre Isaac si Hristos. In votnta lui Avraam de-a jertfi pe fiul sau, e preinchipuit TatlH ceresc care del spre jertfa pe Fiul Sau. Dar ceea ce ramine 1a Avraam 0 stmpla Intentle laudabilii; in jertfa lui Hristos sa tmphneste de rapt. De jertfa lui Isaac se dispenseaza Dumnezeu, Cad ea n-er fi mintuit Iumea. Dar jertfa Finlui Sau.o mintnie$te. Avraam $i Isaac ramin chipnri, care fiU mintuiesc Iu mea. Numai Tata! ceresc ;;i Fiul Sau 0 mintuiesc in mod real prin jertfa la caree e trim is Fiu!. 157. In cartea Facerii este scris despre Dumnezen Cuvintul', intrudt EI eS\teCuvintul "prin Care sau fdcut,. (loan I, 3). Dar toata istoria e prin aceasta 0 carte in care lucreazii El $i :pe care lil -0 va dezvalui spre sfir.$it, ca Mielul care prin .. jertfa Lui a fiicut totul ca s-o mintuiasca, dar 0 mare parte () d'i'spretuit lucrarea ~i jertfa Lui (Apoc. cap. 5).. 158. tn capul tuturor, ca izvor al lor este Tatal, este 0 Persoana iubitoare ca, Nascator al FiuluL rar Acesta .e in capul lumii, cad prill El (f tos~ cr:eata, punind in. caput ei pe om.

GLAFmE

LA CARTILE LUI MOISE

95

3. Deci, tntelesurile istoriei ne conduc, precum socotesc, spre taina lui Hristos. Dar socotesc di trebuie sa fie Infrumusetat de noi printr-o adrniratie deosebita si trebuie aratat ca slavit si vestlt prtn laude Ia culme de tot Ielul, dumnezeiescul A vraarn. Iar pe linga aceasta trebuie sa vedem lamurit adineimea ~i buna tntocmire dumnezeiasca a celor ee i se tnttmpla. Caci dumnezeieseul Avraam este incerca t, deoarece Dumnezeu nu e nestiu lor a ceea ce va fi 15!l. Cact nu-l esle ascuns nimic mintti care le stie pe toate. De aceea a ~i spus: Cine este ncestc care-st ascunde de Mine siatut si-si tine cuvintc/e rn inimii, ,~i socoteste sa le ascutuiii de Mine? (Iov 38, 2) ; si iara~i prin proorocul Isaia : Eu slnt Dumnezeu $i nu este altuJ

aituii de Mine. Vestesc


lace
$i s-ou $i iiicut

mai inainte cele din unna, inaitite de a so

(Isaia 45, 18-22). Drept aceea, judednd drept, ar fi nebunie totala $i ne-am socoti intre cei mai aiutlti, socotind e~ Dumnezeul tuturor e nestiutor a1 eel or ce vor Ii $i de aeeea tncearca pe Avraam. Dar era de trebuinta nu numai sa straluceasca capul dreptului in cunostinta lui Dumnezeu, ei mai virtos sa se Iaca cit mai de lauda bunul lui nume si sa fie marturisit prin experienta celor mai bune fapte ale lui fa cute tuturor cunoscute, Dar era si 0 adinca ratiune a rinduielii dumnezeiesti sa se fadi cunoscuta si prin Sfintele Scripturi ascultarea lui atit de mare, care l1U poate Il intrecuta de nimic. Cad el a mers pina la at1ta vointa $1 hotartre incit sa nesocoteasca sl iubirea fata de copil $i sa l1U se opreasca de la uciderea lui 160. $i ceea ce e mai de mirare e ell prin aceasta astepta sa fie parmtele multor popoare. Caci Dumnezeu nu minte in aceasta fagaduinta. Deci n-a adus copilul spre je!tfa, pierztnd nadejdea in f~gaduinte, ci Increztndu-se in puterea Stapinului Cd va sti sa Implineasca in vreun fel jurarntntul Sau. $i nu i-a fost fara cistiq aceasta incredere. desi trecea printr-o ineercare atit de amara. Caci era invatat ca dintr-o credinta in ceea ee se va inttmpla, sau in invierea din morti, despre minunea mai presus de orice ratiune $i vrednica deauzit $i pe linga aeeasta, despre taina prea Inchinata si mare a in-

truparit Unuia Nascutului

161,

159. De aceea Dumnezeu nu tnceerca pentru a ana cum se va comporta omnl, ci pentru a-I da ocazla sa se tntiireasca duhovniceste, iar in cazul lui Avraem sa. searate $1 altora frumusetee lui spirltuala $1 sa se dea ca pHd! de stlinta in cele bune~i altora. 160. 1$1 ducea din ascultare de Dumnezeu copHul la moarte $i totu$i credea ca prin aceasta pler'dere a urma$ului stiu va fi parlntcle multor nemnur!. Arata suprema Incredere tn Dwnnezeu prin amtndoua acestea. 161. Crezt.nd Avraam eli va fl plirintele multor neamuri. eu toate di-$i ducea, unicul liu la moarte, manifesta credinta tntr-o tnviere din morti a fiulul s1lu. ceea ce se va petrece de fapt prin lnvierea lui Hristos, urma$ al S1Iu dnpa trup. each

-96

SF.

caran,

AL ALEXA-NORIEI

De fapt, dumnezeieseul Pavel zice : Pritt cteditita Avroom, clnd a fost uicereat, a adus pe ISQac [ettii: si Cel ce a ptimit fi1.gaduintele a dat pe unul ruiscut. Catte el s-a griiil: In isaac se va ciiema tie urrncs. Si a socotit cd Dumnezeu este putemic sii-I Invie $i din motti. De aceea loa si ptimit uiapoi ca un iel de pilcld (a 1nvierii) Lui (Evr. 11, 17-19). Caci Iiindca Dumnezeu $i Tatal avea sa-l arate la vremea . sa pe el ca 0 radaeina ~i inceput al nenumaratelor neamuri, prin moartea lui Emanuil pentru lume, pentru aeeasta dreptului i s-a facut cunoscuta pr in experienta Insast in mod folositor iubirea mai presus de fire si negraita fat a de noi a lui Dumnezeu si Tatal, care nu L-a crutat pe propiiu; Siiu Fiu, precum am spus mai Inainte, ci L-a dat . oenttu noi loti (Rom. 8, 32), eei indreptati prin credinta si socotiti iii ai protoparintelui Avraam 162. Caci dad. trebuie sa vorbim si Intr-un mod propriu oamenilor, as spune di i-a fost greu de tmplmit fericitului Avraam porunca lui Dumnezeu de-a jertfi pe Isaac. Cum crezt ca i-a tost usor de-a implini ceea ce 1 s-a poruncit ? Om ajuns Ia batrinete adrnca. avind un singur fiu nascut dupa multa intirziere, parasit din pricina vlrstet de puterea de-a mai fi si tata al altor copii, fiindu-i $i sotia batrina (caci era si Sara. batrrna}, primeste porunca sa junghie farll sovaire pe fiul atit de iubit, unul nascut si mult dorit. Cu ce mlna astepta batrinul sa infiga cutitul in qitul copilulul, sa tndrazneasca a savtrsi junghierea attt de jalnica a celui nascut din sine? Oare nu e drept ..sa inteleqem ca sufletul dreptului era sfisiat tntr-un chip de nesuportat de .0 multime de qindun amare si groaznice? Firea Ii era cind impinsei la iubire, cind rnfricata de porunea dumnezeiasca n chema cu necesitate spre ascultarea fara voie. Mare en' adevarat a fest hctarirea minunata a dreptului si .vrednica de toata lauda iubirea lui de Dumnezeu. Caci a adus victima cuvlntatoare si a stiut sa biruiasca leqile firii si sa cake peste acul iubirit de neocolit, neopunind nimic din cele pamtntesti iubirii fata de Dumnezeu. Pentru aceea s-a si
IInga . dinta tnvla, seara Hrrstos s~ vot alipi multa neamurt. Dar prin aeeasta Avraam manifesta ~~ ere"ill intruparea Fiulul lui Dumnezeu eel Unul-Nascut, Care, dindu-Se mortii. va

Dunmezeu prefigura istoria viitoare tn tipurile anterioare. Istoria apare ca 0 ce urea de la umbre la adevi'lr. 162. Pentru trei motive sintem socotiti Iii ai lui Avraam: pentru faptul ell din urma~li lui s-a ni'lscut dupa trup Hristos, pentru faptul eli El a crezut ca chiar de va mUTiFiul Sau ea jerWi, El va tnvia :;;f la El se vor aJipi nenumarate neamuri ~i in -'sfir~it, pentru fa-ptul ca' el avtnd un unic fiu pe care nu ezita sa-l jertfeasca. e chipul lui Dumnezeu TatlH, Care-L da pe Fiul Sau ca jertfa in mod real. Avraam invata din experienta putinta Tatalui ceresc de-a da ca fertfli pe propriul Sau Fiu din lu"bire fata de nOi, cziki ~i El e gata s-o facii aceasta din iubjre fata de Dumnezeu ~i pentIu ct1/tigarea de .1a EI, prin aceasta jertfa, a bun1ivointei lata de oameni. Avtndu-l pe Avraam ca primu] parinte care vrea sa-$i dea pe flul sau jertf1i lui Dumnezeu pentru oameni, n avem ca tntr'-un chip pe Tat;al ceresc Insu!?i. Primul PBrinte ,:prio excelentii, ca "!'ata a1 !;losttu_

GLAFlRE

t.s. CARpLE

LUI MOISE

97

slavit $1 s-a numit prieten al lui Dumnezeu. Sl ea sfirsit i s-a dat eeea ce astepta, implinindu-i-se nadejdea. Caci s-a flkut parinte al multor $i nenumarate neamurt in Hristos , cu care $i prin care slava Tatalui si Sfintului Duh in vecii vecilor. Amin. Despre Isaac sl Rebeca
1. Celor indreptati in Hristos si ajunsi la unitatea in EI prin tmpartasirea de Sfintul Duh tntru bunavointa Tatalui, Ie serie tnteleptul Pavel: Ciici v-ern logodit unui singur biitbai, ca sa vii Intdt1$ez ieciocuii neptituuuti: lui Hristos (II Cor. 11, 2). Caei fericitii uceniei s-au facut ea niste aducatort ai miresei la mire si ca niste petitori din partea mirelui, Iactndu-i pe eei departati apropiati si alipindu-i de Hristos si legindu-i cu El prin unirea Duhului. De fapt Hristos insusl i$i uneste cu EI Biserica, ridictnd-o $i aducind-o lui Dumnezeu si Tatal, chezasuind pentru ea Fiul Lui. Dar di si shntii mijlocesc, nu se va Indoi nimeni. Caei dumnezeieseul David vestindu-ne de mai tnainte taina, ziee catre ea: Asculta, iiicii, $i vezi, $i pleacii ureehea ta, $i uitii de poporul tau si de casa tatiilui tau. Ca a poitit Imoaratu! tau trurausetea tao Ctic! EI este Domnul tau $i Lui I te vei lnchina (Ps. 44, 11-12). Dar $1 Pavel a marturisit, cum am spus adineauri, infali$ind ea pe cei ee au erezut ea pe 0 mireasa a lui Hristos. Dar aceasta taina atit de vrednica de cinstit si cu adevarat nrinunata, 0 poate vedea cineva dintre noi si altfel. Cac; s-a scris : Avrnom eta biitrln, inainiat 1n zile. -5i Dumnezeu a binecuvlntat pe Avraam In toate. $i a zis Avraam sluqii sale cele mai biitritie a casei sale, celui mai mare peste toate ale sale: Pane mlna ta pe coapsa mea .~i te voi jura pe Domnul Dumnezeui cerului ,,>i a1 oamuuuliu, sa nu iet iemeie itului meu din iiicele canaanenilot, lnlre care Iocuiesc cu. Ci sa merqi in pamlntul in care m-am tuiscut $i ln seminiia mea . St sa iei iettieie liului meu de acolo (Fac. 24, 1-4).

Aeestea poruncindu-Ie deci Avraam, indata s-a jurat slujitorul, punind mine pe coapsa lui, Din care e de lnteles ca a facut juramintul rata de neamul ee se va naste din el. Apoi incarcind pe zeee camile multe din bunurile lui Avraam, porneste deqraba spre Mesopotarnia. ~j ajunge la cetatea Nahor ~i lasa camilele sa se odihneasca in afara cetatii Hnga 0 tintina eu apa, spre seara, clnd yin acolo eele ce scot apa. Ajungind deci, acolo, I-a rugat pe Dumnezeu sa-i desehida. calea $i sa-i arate pe fecioara frumoasa $i iubitoare de oaspeti, mai tare prin iubirea ee-o treze~te, dedt oboseala celui ce
7 - Sflntul Chlrll al Alexandriel

98

SF. CHIRIL AL ALEXANDRIE};

Ciici va fi feci oar a, carew li voi zice: pleacii vaclra ta sa beau, si va zice : Bea, si voi adapa s! ciimilele tale, pina ce vor inccta a bea. Pe aceasta ai preqiitii-o copilului tau Isaac (Fac. 24, 14).

o priveste.

$i a venit nu peste mult fecioara frumoasa la chip si aratoasa, adica Rebeca. Si cerlnd el s~ bea, i-a dat indats. Si i-a promis sa-i adape si carnilele ~i a lmplinit ceea ce a fagaduit. Din aceasta a cunoscut slujitorul dl este ea ~i nu alta. Drept aceea Iutnd inele si cercei, le-a imbiat tinerei. Tar ca pornind spre casa. l-a poftit sa-t urmeze. Urmlndu-I el, t-a gazduit si el a povestit pe 1arg despre boqatia stapinului sau. Si a spus cii avtnd un singur Iecior iubit, pe Isaac, toate i le-a dat lui si tinarul e stapm peste toa leo Si fiindca voia sa pIece impreuna cu ttnara, petitorul a Intrebat pe Rebeea dad! vrea sa mearqa eu el si va pleca eu placere de acasa, Iar ea primeste in data. Ajunsa 1a Isaac, aeesta 0 ia cu bucurie in casa lui ~i s-a mingiiat foarte, desi ii murise mama. Deci e lung cuvintul istoriei. Dar Il vorn scurta, did am spus. destule. Sa treeem deci la lntelesul spiritual a1 lui dupa cea mai buns rinduialji. ~i s~ aratam chipul tainei acoperit de umbre intunecoase, dar purtind In el totusi adevarul. 2. N-a voit Avraam sa ia sotie fiului sau iubit, adica lui Isaac, dintre fiicele Canaanului, ci a poruncit slujitorului sau eredineios sa plece in tara Inchlnatorflor la idoli, sa-i caute aceluia 0 sotie <Cit rnai potrivita. Caci n-a volt Dumnezeu si Tatal sa uneasca Sinagoga Iudeilor eu Hristos, Care e inchipuit prin Isaac. Iar Isaae s-a nascut tirziu si e fiu iubit. Dar si Hrislos S-a aratat in fimpurile din urma si este iubit. Iar ca prin Cananeeni sint de inteles cei din Israil, se vede clar sl usor din talmacirea numelui, Caci ei insearnna in traducere: Cei gata spte umtlite. Si cine vor avea sa ajunqa la 0 stare umilita sau mal deqraba au ~i ajuns, daca nu Iudeii? Caci s-au umilit dizind din slava in Hristos si aruncindu-se in tot ce e mal necuvenit. Deci. nu din Canaan, ci din Mesopotamia a fost mireasa lui Isaac. Cad precum am spus, nu din ludei, ei din neamuri e Biserica unlta eu Mintuitorul Hristos. Dar, prin hotartree Tatalui, mijlocind slujitoril cei mai credinciosi si mat devotati, prin care inteleqem pe ucenici, cares-au Hieut sl vistiernici si iconomi ai taine10r lui Hristos; ba avind. in miinile lor toate cele din casa Lui. AsHe1 piirasincl pe ludei, ea $i slujitorul lui Avraam tara Canaane- nilor, au coborit in tara inchinatorilor la idoli, ducindu-le intr-un leI oarecare bunatalile lui Dumnezeu ~i Tat~l ~i avind min tea plina

GLAFIRE

LA CAR'rILE

LUI MOISE

99

de tntelepciunea de sus, umpluti de darurile Duhului. Observe eli slujitorul lui Avraam e $i Hhu nume, ea sa fie Intru totul chipul ucenieului credincios $i incereat, al slujir ii Lui. Si s-a odihnit Ia Iintlna de apa spre seara si a chemat prin ruqaciune pe Dumnezeu su-i stea intr-ajutor si voia sa probeze pe fecioara la aptt Asa au ajuns $1 dumnezeiestii ucenici, cum am spus adineaori, in Virile neamurilor spre seara, adica in tirnpurile din urma ale vaacului acesta, si au incercat pe Ieeioara sptrituala Ia ape. Caci Biserica e foarte destoinica $1 tare in puterea de-a seoate euvintul de viata faditor din rzvonrcle Mlnluitorului, dupa cum s-a scris (Isaia 12, 3). Ba are in mod Indestulator si destoinicia mintii de-a putea darui $i altora eele trebuincioase In viata. Caci Rebeca a adapat pe slujitor st camilele. Slujitorul poate fi Inteles aeum ca chip al celor din Israil. Caci stnt unii care avind de mai Inainte legea ea pedagog si taina lui Hristos ca in umbre, nu sint cu totul neintrodusi in ale Lui eita vreme cei din neamuri nu se deosebesc intru nimic de animalele necuvtntatoare. motiv pentru care sint asemanati in mod potrivit eu camilele. De aeeea acest animal e, dupa lege, necurat [nesfintit). Si asa sint eei ee nu eunose inca pe Dumnezeu eel prin fire si en adevarat 163. Deci Biserica e eea mai in stare sa adape eu undele sfinte si dumnezeiestl am pe cei ee Yin clintre ludei la hotartrea iubirii lui Hristos, cit si pe eei chemati dintre neamuri (pagilli). Iar dupa ee ucenicii au vazut care este fecioara, au tnfrumusetat-o indata eu inele si i-au atirnat podoaba cerceilor de urechi, Iactnd-o stralucitoare si Ioarte impunatoare prin slava bunei ascultari. Caci ureehea impodoblta arata buna ascultare. Dar au facut-o stralucitoere si foarte impunatoare prin slava bunei ascultari. Caci urechea impodobita arata bun a ascultare. Dar au facut-o frumoasa la vedere $i ispravile Iaptelor sau ale miinllor. $i soeo.tesc ca acest lucru s-a aratat $i prin inelele puse in degete. Si slujitorul lui Avraam a deseris celor din Haran boqatia stapinului sau si ca nu are dedt un sinqur fiu iubit $i mostenitor. Cad dumnezeiestii ueenici au invatat neamurile, propovaduiudu-Ie boqatia lui Dumnezeu si Tatal : nadejdea, viata, sfintenia . st le-au vestit ea
163. Religiile panteiste san pagine nu cunosc pe Dumnezeu eel adevarat, cad Iortele numite de ele zei, sint UDa in esenta cu nature. Cei ce nu stiu decit de astfel de zei, nu pot race deosebire Intre curet si sfintlt si necurat sau nesfintit, pentru eli toate stnt din aceeast esenta. Pentru panteism nu poate Ii 0 deosebire rcalli tntro bine ~i rau, intre adevlir ~i mineiuna. daea toate stnt din aeeea~i esenta .. Ad'e.pIii panteismu)ui filosofie san. religios nu se deosebese ded de animate, $i relativizeaza totul. Pina slnt in aceasta mentalitate nu se pot sfinti, aducindu-se lui Dumnezeu ca jertfe, pentTu eli nu cunosc un Dumnezeu adevarat, transcendent natuT1ii.ca animalele neeurate.

100

SF'. CHlRn.

AL ALEXANDRtEI

Unul si singur Hristos este Fiul Lui dupa fire st cu adevarat, Care d si fost facut mostenitor al tuturor. Si fecioara a fost tntrebata de e gata sa mearqa eu slujitorul. 1ar ea s-a hotartt tndata. Caci Biseriea din neamun s-a declarat gata tndata pentru dragostea fierbinte pentru di marturiseste aceasta si dumnezeieseul David, ztcind despre turma cea din neamuri: Pieacn. urechea fa 1a rlvna lnimii Jon> (Ps. 9, 37). Iar dupa ee s-a unit Isaac cu Rebeca: S-a mlngliat de durerea pentru maica lui. Ni se d~ si prin aceasta sa tnteleqem Cd s-a intristat Hristos pentru moartea din necredinta a Sinagogii Iudeilor, din care s-a nascut si El dupa trup. Dar odata devenit Mire a1 Bisericit din neamuri, a tncetat tntr-un mod oarecare intristarea pentru aceea. Cacl s-a spus undeva prin glasul proorocilor catre Biserica : $i va ii cCi 1n ce chip se veseteste mitele de mireasa, aa se va vesen Domnul de tine. Prin care si eu care slava lui Dumnezeu si Tatal st Sfintulut Duh in vecii vecilor. Amin. Esau Si Iacob, ale celor doua popoare, al lui Israll si al lui Hrtstos prin credlnta Despre

ca

s-au dat ca chipuri

1. $i aces tea suit nasterile lui Isaac, iiul lui Avraam. Avrncm a tuiscut pe Isaac. lar Isaac era de potruzeci de ani, c1nd a Iuat sie-i so tie pe Rebeca, iiica lui Batuel Situl din Mesopotan'lia, sora lui Laban Siru1 din Mesopotamia. $i s-a rugat Isaac Dotnnului pentru Rebeca, lemeia lui, ca era steatpii. Si I-a au zit Dumnezeu pe ei si a luat in pttuece Rebeca, iemeta lui. $i siiltai: copiii in ea. tar ea a zis : Dacd a$a tmi va ii mie, pentru ce ttni va ii mie aceasta? Si s-a dus sa aile de 1a Domtiul. Si i-a spus Domnul: Douii popoare sint in plntecelc tau si douii popoare se vor despiiri! din puiteccle tau. Si a iesit iiul cel inn: niiscut rO$U tot cu 0 piele tidroasii. Si a cbemat numele lui Esau. Si dupa aceea, itatele lui si mina lui tinea de calc'i{ pe Esau. Si a chemat nume1e lui Iacob. Iai Isaac era de sasezeei de ani cuui i-a tuiscui pe ei Rebeca. Iat tinerii QU crescut. Si era Esau om pricepiu 1a v inai st 1a Iucrarea cimpului. Iai Iacob era om potolit, traitor in casii. Isaac iubea pe Bsau, ca vuiatui aceluia era.

minccrec

lui.

Iar

Rebeca iubea pe lacob. Si Iacob iierbea lietturi. $i a venit Esau din cimp ostenit. Si a zis Esau lui Iacob : dd-mi sa miininc din aceostii tietturii rosie, ca slnt sliibit, De aceea s-a chcmat numele lui Edom. lar Iacob i-a zis lui Esau: da-mi astazi drepturile tale (ie 11)"t1jnascut.

GLAFLRE LA CARTILE' LUI MOISE

101

Si a zis Esau: Iatii eu metq sore moarte $i la ce-nii lolosesc dreeturtle Intljillui tuiscut ? $i i-a zis lui Iocob i Juiii-te mie astiizi. ,5i s-a jurat lui. Deci a vltuiut Esau .drepturile de intli tuiscut lui Iacob. ltir Iacob i-a dat lui Esau pline .<;i zeomd de ]inte. $i' a m:incat $i a biiut. Si scuiuuui-se a plecat. $i. nu l-a suparot pe Esau pierdeten dreptiuilor
lui

de lntii tuiscut.

Cad Dnmnezea care niistie minui a f(igaduit lui Avraam vo ti parinte a1 multor neamuri si l-a asiqurat in tot ielul cii tuuliimea ce se va tvi din e1 mai piesus de numdr . vor il ca nisipul eel iau} de nuttuir $i. ca stelele ceru]ui multimea lor (Fac. 25, -19-34). Dar

sa

ca

manrea .aceesta

car~ trece peste orice margine nu s-a daruit numai lui Isr ail.: ei si turmelor ne amuril or. Caci au fast chemati prin eredinta si prin aceasta Ie -face mai virtos Sa fie in Isaac, din fagadninti'L Aceasta 0 va marturrsi pre a inteleptul Pavel, scriind: Stiitui de rna;
inainte Soriptura cii Dumnezeu va Indrepta neamurile din credinta, a, binevesiii de" mai Inaitite lui Avrcom . ltitni tine se vor binecuvitita toote neamuriJe. Deci cei ce suit din crediniii se binecuvititeaza lmpreuna cu ctediticiosul A vraam. Ctici dti suit din taptele Ieqit, suit sub blesiem. Cii sctis este : Blestemat este tot eel ce nu sttituie in to ate celescrise In cattea Jegii ca le taca pe ele [Facere 27, 26) 1(;"_

sa

Iar Gii prin lege nimeni- nu se Indrepteaza de la Dumnezeu, este invederat din faptul ca dreptul din credinta va fi viu, Iar legea nu este din credinta, dar eel ce a iiian aces tea, va ii viu prin ele (GaL 3, 8-12). Asadar. Higaduintele s-au rmplinit. $i nu prin cei ee au fost invatati de leg'e ca pedagog, ci prin eei ce au fest indreptati prin eredinta. Porunca s-a intercalat din ieonomie prin MOise, fara sa fie lnIaturata fagaduinta, ci ca sa conduce pedagogic si sa. ridice pe incetul spre chemarea cea prin credinta 1G5 r ca dtnd pe fata slabiciunea celor ce au fast intercalate mai tnainte, sa arate tuturor Ioarte folositoare si necesare harul si indreptarea in Hristos prin credin164.Legea nu ierta pe eel ce nu implinea vreuna din porunctle ei. $i niIneni! nu Ie putea .jmpJini toate. Ea facea .dependenta mintuirca omului de faptele lui. $i. omul n-avea putere sl!. implineasca toate fapteJe cerute de ea. Legea era datil maio mutt pentru ca omul sa, creased eu eon~tiinta eli are nevote de mi1a lui Dumnezeu, de iertarea Lui.. Leg:ea ti era data pentru a.i l,lmili mtndria lui. In aeest sens erapedagog spr.e Hristos. Dar Iiristos vine la noi . ell dovada iUlbirii lui Dumnezeu, a m.iei Lui. $i accasta ne-o cere in primul (iud:.sa credem in iubirea lui Dumnezeu aratata noua in intruparea $i jertfa Fiului Sau ca om. Dar credinta aceasta unin- dUne ell EI. ne dii $i pUtterea sa rim oameni noi. Faptele ce Ie faeem aeum, J;)U mai' sint din puterea noastrli exclusiva, ci din puterea Lui. .165,Legea conducea spre indreptarea din increderea 1M.ubjrea lui Dumnezew i Gare va da pe Fiul Sau la moarte 'pentru nOi In doua feluri: a) prin intarirea con~tiintei In oameni cii nu se pot tndrepta prin implinirea tuturor faptelor eerute de lege~i b) prin trans?,arenta tot 'mai clara a lui Hristos care va veni in chipurile legii lfL

1'02

SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

spune iarast dumnezeiescul Pavel: Prattler, votbesc ca un 0111, cii si testametitut uitartt a1 unui om tiimeni nu-l aestlinieazii sau tui-i mai adauga ceva. lar fQgaduinteJe s-au griiit lui Avraam si siimintei lui. Nu spune: samuitelot, ca multora, ci ca iuieia : si satuuite! tale, care este Hristos 1G6. Aceasta spun cii este testamentuI intiirit de Dutntiezeu, Legea care a venit palm sute si tteizeci de ani flU desiiinteozt: fQgaduinta ca sa Inceteze 167. Ciici daca mosterurec ar li din lege, n-or mai ii din iagaduinta. Iar lui Avraam i-a cuiruit Dumnezeu tnosietiirea ptin tagaduinta (Gal. 3, 13-18) 1r.8. Dar adauqa la acestea indata ~i pricinai ntroducerii (tntercalerit) legii, ziclnd : Ce este deci legea? Ea s-a aaauqa: din pricitui neascultiirii pinii ce va veni Urmasul, Care s-a f6.gaduit, fiind rlnduitii priii uiqeti ptit: m1na Mijlocitorului 169. Lat Mijlocitorul nu este al
prin cuvintele proorocilor. Acestea doua se intareau una pe alta Neputin(a de-a lmplini toate porunciJe legii si de a se mtntui prln aceasta. it fiicea pe oarnent sa creases spre cradinta eli Dumnezeu care i$i arata puterea Lui fata de oameni prin lege, va tnmtte pe Hristos care sa-t mtntuiesca prin unirea lor eu Dumnezeu prin El ; iar tnetntarea- spre aceesta credinta Ie era usurata de prezicerile proorociLor. Poporul Israel inainta prin i(lmindoua spre Hristos. 166. Asa cum Avraam va fi partntele trupesc al multor neamun, la fel Hristos va fi piirintele sufletesc al rnultor popoare tncrestinate. Lui Avraam is-au dat urmasilor dupa trup, lui Hristos is-au dat urmast dupa duh. Cei dintii erau tinuti sub lege prm descendenta trupeasca. De aceea se pune atita pret in lstoria petrtarhtlor pe alegerea unai sotii $i pe nasterea trupeasca de copii. -Da aceea vedem in lege 0_ untre intre nasterea de copii, deci intre legiitura trupeasca a barbatului cu Iemeia. si binecuvintarea lui Dumnezeu. Nu se pretuia acolo fecioria. Dar aceasta dependenta a pazirii legii de descendents trupeasca e depii~itii in 'Hristos, care se naste dtntr-o Fecioara si ramine El Insusi necasatorit. Aid pazirea legii e legaUi de descendenta spirituald. Ccl ce se naste trupeste din par inti, trebule sa devine urmas al lui Hristos printr-o alta nastere din Duh, prin Botez. 167. Primul testament sau legamint a1 lui Dumnezeu ditre oameni. este eel prjvitor la fagaduinta vietti prin credintd. Acesta nu se desflinteaza prin cel al Ieqii, care nu e dectt un mijloc intercalat de pregatire a oamenilor pentru prituirea faga.c:luintelor prin credinta. 168. Legea nu adauga ~i nu depa$e$te fagiiduinta data mai inainte lui Avraam. Cad fagaduinta se refera la Dumnezeu Insu$i, unit cu noi in Hristos; ~i mai pre-sus ,de aceasta nu e mmie. Legea datii dupa aceea e numaL spre pregiHirea lloastra 'Pentru a ne face capabili de primirea '(}ce1ei supreme fagaduinte care este Dumnezeu unit cu not prin umanitatea asumatlL Dar Hristos care e implinirea acestei fiigaduinte uu vine din lege, san din tmpliuirea faptelor ei, imposibi:lii pentru noL ci CCl un dar mai presus de lege, oa un dar din iubire, ca 0 intrare in. comuniune 'cu noi prin iubire. 169. Legea mijloceste fagaduintele prin pregatirea ce ne-o face posibila. 'Ea neavind in ea pe Dumnezeu fiicut om, ca implinire a fagactuintei celei mai inalte, nid nu e data de E), ci prin tngeri. $i e data uu de Durnnezeu cel iutrupat lnsu$), ci printr-un mijlocitor intre'Dumnezeu $i oameni, adidi prin Moise. Legea se inter:caleaza $i in acest sens intre Dumnezeu cel ,prezen1. ,in fagi'iduirtta ee-o va implini tn Hristos, ~i oameni. Prin lege nu comuniea Durnnezeu direct cu noi. In implinirea fagaduintei Dumnezeu se da, $i daruie$te $i Se $i .daruieste (trad. rom. 1<1Gal. 3, 18 $i ,pea din P.G., col. 155 e: darnie$te). Caci fiind subiect, Dumnezeu unde darui.este, Se .$i daruie$te. Numai in lege nu e prezent nid ca Cel ce daruie$te, niei ca Cel <:e Se daruie$te.

tao Caci

CLAFIRE

LA CARTILE LUI MOISE

103

uiiuia 170. Lar Dutnnezeii este Unul. Atunci este leqea Imootriv a fagaiuititei lui Dumnezeu? Nicidecum. Ciici daca soar ii dat Ieqea care poaie sa riascii spte via/a, dreptatea ar ti eu oaevaroi din lege. Dar Scripture a inchis toate sub piicat, ca Jiigaduinta din creainta lui Iisus Hristos sa se dea celot ce cted. Dar tnainte de-a veni cretiinta, eram pdziti sub lege, fiind inctiisi pentru creaiait: (slava) ce aveu sa se iescopere. Deci leqea ill s-a dat nouii ca pedagog spre Htistos, ca sa ne uvireouim priti credintii. to: venind creauita, nu mai sintem sub pedagog. Caci toti sititeti iii ai lui Dumnezeu orin creainia cea in Hristos Iisus (Gal. 3, 19-26) 171. Deci nu e nici 0 mdoiala ca legea

a fost dare pe fat a a slabiciunii celor pedaqoqhisiti

de ea si araUitoare

a qresalelor si a ptlcatului.

Caci

colcare a er (Rom. 4, 15) 172. decit prin lege (Rom. 7, 7). Si venind porunca, zice, pacatul a prins viata. Jar eu am murit (Rom. 7, 9-10). $i iarasi : Pina la lege, era piicatul in lume. Dar oocatui nu S8 socotea, tieiiitui legea (Rom. 5, 13) 173.

nu este lege, zice, nu e nici Si Iarasi : Iar pticatul nu l-am cunoscut


unde

Deei legea ne-a eondus ea un pedagog spre Hristos, dtnd pe fata (mustrtnd) pe calcatoru ei si invattnd pe cei de pe pamint prin ex'per ienta tnsast ea este cu neputinta de-a scapa de pirirea (de osinda] legii pe omul bolnav de apleearea spre pacat, ei ca are nevoie numai decit de mintuirea prin Hristos eel ee tndrepteaza prin credinta si indurare.
170. Daca legea este prin mijlocitor, atunci stnt doi de la care vine legea. Nu vine numai de la Dumnezeu care este unul. Ded nu-L evem prin ea pe Dumnezeu Insusi in mod nemijlocit. Aceasta ne Iasa cu puterile noastre in tmplmtrea ei. Iar acestea nu ne fac in stare sa 0 implinim. 171. Cine e sub pedagog este inca copil. Se mai Ioloseste !'ii frica pentru mentinerea lui in ascultlare. Dar cind a crescut spiritual. i se da cu tncredere libertatea. Caci in el are 0 mare putere iubir ea pantru a ramtnea alipit de Dumnezeu. El e tratat acum ca un fiu. 172. Daca n-ar [i Jegea, n-ar avea cine sa arata calcarea ei, sau pacatul. Unde este tertarea, nu mai e' leg ea. Dar iertarea este acolo unde e .credinta in iubir ea Celui ce iart!L Iar unde e credinta, in iubirea Lui, se face experienta prezentei Lui si acolo se naste ~i iubirea omului fa1a de Dumnezeu Cel a carui iubire se traie$te. Iar iubirea rididi pe om peste pacat fii dect sl peste lege. 173. Dar sl legea a venit, pentru Cd nu eram in stare sa truesc iubirea lui Dumnezeu. $i uncle din pricina aceaS~aJprinde viata pacatul, eu mol'. Pentru c~ pa'catul e una cu despartirea de Dumnezeu, izvorul vietii. E una cu netruirea iubirii lui Dumnezeu. E una cu jzolarea mea din, mindrie. $i aceasta inseamna slabirea vietii in mine. Ca nu legea a produs pacatul in lume, se vede din (Rom. 5, 15.). Ea 1111I?lai a facut sa se tina seam a de el $i de aceea pricil1ue$te minia. AC'easta din doua motive: a) pentru Cd omul face pacatul $i din mindria de-a nu sa supune legiij ~i b) pentru ca Dumnezeu vede eli .omul sdvtr$ind pacatul prill calcarea leg'ii, it say.ir!?e~te $1 din voil1~a de-a uu asculta de El. Dar atunci de ce a Qat Dumnezeu legea? Pentru ca omul sa ajunga la cOI1$tiinta pacato$eniei sale !;>i a necesitatii iertarii luI Dumnezeu fara vreoo merit al sau ..

104

SF. CHIRIL At. ALEXANDRTEI

. 2. Asadar e vadit ca ratiunea iconomiei privitoare la noi 17t. a facut eu totnl necesara mai inalnte aratarea poruncii prin Moise pentru harul ce-a urmat mdata dupa aceea in Hristos, har care a adus samtnta prezisa de fagaduinta lui Dumnezeu, adica pe cei in Hristos prin credinta, Caci asa s-a facut dumnezeiescul A vraam parintele unor neamuri nenumarate. Observe deci forma iconomiei, desenata frumos iara!?i ca intr-un chip in doimea fratilor din Isaac, a lui Esan si Iacob. Deci a zts Dumnezeu catre dumnezaiescul Avraam: cii in Isaac se va chema tie samtnta. Trlcuind prezicerea, Invatatul in ale legii Pavel, zice: Lui Avraam j S-QU spus fagaduintcle $i urmasului lui. Nu zice $i utmasiloi, ca despte multi, ci despre unul. $i urma$ului Tau Care este Hrisios (Gal. 3, 16). Deci in Hristos -se implinesc cele nigaduite si Isaac e dat ca chipul Lui. Iar acest nume se Hnmace~te: bucutie si veselie, Veselie l-e numit pe Hristos ~i dumnezeiescul David, ziclnd ca din partea celor ce inseteaza dupa mtntuirea prin El: Vese]ia mea, izbaveste-tn de cei ce m-au 1nconjurat (Ps. 31, 7). Caei in Hristos am scapat de asalturile uciqasilor, Si in EI am calcat peste scorpii si serpi si cei ce cred umbla peste aspida si vasilisc (Ps. 90, 15) 175. Dar despre Iaptul dl Hristos a fost numit de dumnezeiestile Scripturi veselie, ne tncredinteaza si cuvintul proorocesc. El suna asa : ($i Domriul va tiisiir! tueptote si bucurie inointea tuturor neamuriloT [Isaia 61, 11) 176. Cac! Emanuil nu s-a fa cut dreptate st veselie nu numai celor din Israil, ci 1?i popoarelor din toata lumea, Eiindca in El am fost flkuti drepti si am depart at de la noi urita infatil?are a vechiului blestem. Caei ne-am Imbracat in vesmtntul veseliei si bucuriei, izbaviti fiind de moarte si de pacat. $i eu care din bunatatile de sus de la Dumnezeu nu ne-arn Imhogatit? 177.
174. Putinta m.tntuirii noastre, seu efiCients lucrarii mtntultoare a lui Durnnetndreptata spre not, . 175. Raul nu consta in simpla tnstnqurare, ci !?i in' tnconjurarea de dilre eel dusmanosi, E tnsingurare intre cei ce ma dusmanesc, Dimpctrlva, comuniunea realll eu altul e 0 adeviirata veselie. Hristos e pentru mine personificarea suprema a veseliei, pnn comunlunea ce mt-o ofera . In El am 'seapat de singuratatea dureroasa ce mi-o produc cei ce ma urasc, Cad 'cine inti poate fi izvor aUt de tmbelsuqat de comuniune dectt un lpostas al inflnitei comuntunt treimice, care s-a flicut din ;ubire Si om in maxima apropiere sf eomuniune CU oamenii? Pentru ca unde este nesUrsita viJata, e si nesftrsita comuniune $1 vieeversa. 176. Hristos este dreptatea, sau totalitatea bunatatilor tn persoanli si de seeea si' veselia pentru noi In persoanii. Parli persoan1i nu poate fi dreptate si veselle. 1n. Din noi iradlazli veselia pentru c! am .scapat de moarte Si de tristetea singuratatii produsa de plicat. Stntem tmbracati in bucurie ca intr-o hainii nou!. de sarbatoare. Comuniunea cu altul e 0 adevliratli sa~batoare, pentru d. e izvor d~ bueurie. Cu aUt mal mult e 0 slirblitoMe a bueuriei eomuniunea en .Hr1stos. zeu

GLA'FIDE LA CARTn.E LUI MorSE

lOS.

am fost tnvatati sf\ slavim pe Dumnezeu, zicind : SCi se vcseleascii sutletul Meu intru Domnul. Ciici in hoina mlntuiril m-e imbracat si cu v esmintul veseliei m-n acoperit (Isaia 61, 10). $i ce osto acest vesmtnt al veseliei, ne lamureste atotstintitul Pavel, zictnd : Clli In Hristos v-olt botezat, in Htistos v-ati 1mbracai (Gal. 3, 27). $i iaT~$i: lmbriicaii-vii rn DomnuJ Iisus Htistos $i grija de ttup nu o preiaceit In poite (Rom. 13, J 4). De aceea e de mare folos Ulcuirea lui Isaac ca veselie in calitatca de chip al lui Hristos. Lui i-a fost Rebeca sotie. Iar ea se ttlcuieste cea mai mare tiibdare. Deci sl persoana ei tnteleqtnd-o drept, o vom vedea ca chip al Bisericii, a caret Irumusete se arata in rabdare. Caci calea spre mintuire prin credinta si in Dull a Iiilor ei se arata in rabdare. Aeeasta ll s-a spus in cuvinte sfintite, ca : lti riibdarea voosttti yeti cl$tiga suiletele voostte (Luca 21, 19), sau l Aveti trebuintii de rabdare, ca iQclnd voia lui Dumnezeu, sa doMndili fCigaduinta (Evr. 10, 36). la seama deci ca Rebeca de-able cu Intirziere ia in pinteee (dici era stearpa), dar naste totusi din bunavointa si iubirea lui Dumnezeu fat a de Isaac, pe Esau intiiul nascut si indata dupd aceea pe lacob .. Prin acestea stnt inchipuite cele doua popoare, eel din Israil sl eel din neamuri. Inttiul nascut e Israil (Ies. 4, 22), caci a fost Inttiul che-. mat prin lege, iar al doilea dupa el, eel in credinta prin Hristos. Si socotesc di ar putea vedea cineva deosebirea Intre cele doua popoare in cugetare st in purtari si din numele lor ~i din infl1ti$area: sau constitutia trupurilor lor. Caei Esau se talmaceste stejar, adica dur si netncovoiat. Piindca se spune undeva de catre Dumnezeu lui Israil : Te stiu cCi esti dur $i qrumazul tau este ca un drug de tier ,<;i tnuiteti este de auuiui (Isaie 48, 4) 178. lar Iacob, eel ee tine calcilul, sau priceput ln a birui. Caci ii line calcliul celui pe care-I biruieste. Dar biruieste sigur nu poporul de sub lege, ci cel in Hristos prin credinta . did scapa de vina pacatului $i slabeste staptnirea mortii. $i era rO$U intreg. A$a e scris. $i cu piele paroasa. lar Iacob, bzirbat potolit. Roseate e semnul iutimii $i a1 miniei, daca e adevarat c& celor miniosi le e propria culoarea rosie, $i cum soar tndoi cineva ell e propriu sa1baticiunii sa fie ecoperita de par aspru? $i socotesc di oricine poate vedea pe lsrail avind aceste moravuri $i fiind drmuit mai mult de minie, decit de cuvenita ratiuDe; $i foarte aplecat spre De aceea
178. Esau a devenit chipul lui ~srael, elnd I8.cesta n-a prim1t pe Hristos. Iar 18., cob chlpul neamurilor care au 'prlmlt pe Hrtistos. '

106

51". CHTRlL AL ALEXANDRJE%

duritalc si asprime. De aceea au si ucis pe prorocl si au aratat in ultimele timpuri attta Iipsa de evlavie rata de Emanuil. Iar blindetea e sernn ul dar a1 chipului cuvenit al ornului. De aceea e foarte dulce si iubitcr de bllndete poporul eel noll. si ajuns la credinta. Iar bunacuviinta a gurii este 0 dovada clara a Irumusetii spirituale si launtrice, precum am dat ca se11111al s~'ilb~ticiunii lui Esau chipul pares si roscat. Dar mama ambilor este una, adid. Rebeca. Cdci si-a faellt Sie-sl Dornnul nostru Iisus Hristos Biserica Jecioara neprihanitd slujindu-i .spre nasterea duhovniceasca a celor doua popoare. Caci potrivit scopului venir ii Lui t-a zidit pe eel doi tntr-un om nou, fikind pace si tmpactndu-i pe amlndoi, precum s-a scris, intr-un Duh (Efes. 2, 16). Dar Israil nu s-a pus de aeord cu poporul eel nou, desi a fost primul nascut dupa vreme. Socotesc eli ~i sdltarea in pintece a prunci lor aratd dusmania lor viitoare. Dar di eel mai ttnar va fi mai bun si lntr-o .slava mal vestitd decit Isratl eel Intli nascut, a aratat-o lndatti Cel ce toaLe le stie, zictnd : $1 popot va 1ntlece popot .$i cei mai mere va slu]i celui mai mic. $i taina celor doua popaarc s-a vcsiit de mai Inainte si prin cuvtntul slintilor. Ni s-a vestit de mal Inainte si e~ 1a urrnf Jsrail va fi mat presus de neamurt in multe Ieluri, Lucrul acesta ni l-a aratat Dumnezeu In tnsusi actul nesterii. Ciki a iesit din pintece Esau si i-a urrnat Jacob. Dar acesta tine calctiul fratelu i sr-I va birui, arattnd-o aceasta prin prinderea lui de dHcii. 3. Am spus acestea, pornind de 1a forma trupurilor st de la nasterea insast, Dar sa largim intelesurite privitoare la eei doi, pornind, pe cit e eu putlnta, si de la aite date. Felul de cugetare a1 Iieceruia ni-l va arata st modul vietii lui. Cacl tineri i erau de vlrsta egaUi, -dar nu de judecatl egale, nici de intentii identicc. Esau iubca ocupatiile agricole si vtnatoresu . lar celalalt era plhcut ~i apropiat, adica comunicabil $1 om linistit, caruia-J placea sa stea in casa. Cel dintli era nestapinit in poftele trupestt si nesocotea darurile sale cele mai bune in favoarea porntrilor inferioare $i alegea in locul celor de trebuintd cele usurattce sl ieftine. Al doilea era un iubitor nesaturat -al celor bune $1 cauta oriunde cele prin care se putea lumina. Caci a cumparat drepturile intiiului nascut, pe care le-a aruncat Esau alegind fi1ra grijii saturarea pintecelui in loeul cinstei. De aeeea s-a -chemat mai pe UrIna numele sau Edom, adica plmintesc. Cl1ci e eu adevurai 0 vadirc clara a unui euget pamintesc si eoborit a nesocoU cineva slava ce-i este proprie $i a uu pune nici un pret pe privilegiul ,'(pc prioritatea) cunoasteri"i, ci alege mai degraba ca mai bunil ~i mai

GLAF[RE

LA CARTILE LUI MOISE

107

de folos placerea vremelnica si de-a incununa desfatarea imediata .cu 0 pretuire superioare. chiar daca pricinuieste multa paquba. IDe aceea si dumnezeiescu1 Pavel a numit pe drept cuvint desfrinat ~i intinat ca pe Esau pe eel ce s-a hotartt sa vietuiasca atit de urit. Si a clat pe Esau ea un chip a1 eel or rostoqoliti in destrabalare, aratindu-I ca pe 0 pilda a netnfrinarh in pofte1e trupesti si pamintestt, zicind : Sa nu fie vreunul desfrlnat si spurcat ca Esau, care pentru o mincaxe si-a vuidut tuisteiea sa cea dintii (Evr. 12, 16 i Fac. 25, 33). Deci bine vom zice de vom compare intuneticul vietuint iudaice si curatia si libertatea multimii nearnurilor cu puterile celor doi tineri, Caci Israil avea 0 cugetare paminteasca, era ingimfat si certaret si foarte inclinat spre ucideri, potrtvit eu Esau care se ocupa cu lucraTea pamintulut si cu uciderea fiarelor. De aceea cuvintul proorocesc Ie spune : curse au pus ca sa. omoare biitbaii (Ier. 5, 26). Dar si Hristos insusi a zis: In zadar au oscuns de Mine sttiiciunea Iatuiui lor, In desert au osuuiit suiletul Meu. Sa vitui osupra lor latul pe care nu-l cunosc si cursa pe care au ascuns-o, sii-i prinda pe ez (Ps. 34, 6-7). Caci au trimis pe unii din Farisei, impreuna eu cei numiti Irodiani (care erau pereeptori de dajdie], care l-au ispitit zicind: De se cuvine a do tiajdie Cezaiului, sau nu? (Mareu 12, 14). Deci ~i Tsrail era vinator. Dar poporul eel nou $i indreptat prin credmta. asemenea dumnezeiescului Iacob, e cuviincios si iubitor de camin, blind '$i asezat, simplu si neviclean, locuitor in casa, dupa cum s-a scris. Caci e drept sa se spuna ca Biserica a fost descrisa ca 0 multime ioarte blind a a eelor indreptati prin credinta, ca 0 cetate stralucitoare -si bine rrnduits, si vietuiesc in Hristos. ca 0 casa intarita si neclatinata de ispititorl, si mintea lor e simple si strama de or ice purtare necuvenita, Lor le e scirba sa-si preface cugetarea si puntarile. Despre .acestea socotesc ea zice dumnezeiescul David: Domnui oseazii pe cet de un singur tel in casii (Ps. 67, 6). Caci e de un singur fel eel strnplu in Hristos, care e si asezat ca intr-o casa jig. Iar lui Israil i-a spus unul dintre sfintii prooroci: Ai osienit In multimea ciiilor tale
179. Cas a da omului un a~ezam$nt, un sinqur fel de a fi, 0 sinceritate ~i 0 sericzttatc. Casa n deflneste !ii domesticeste. Schimbarea continua a locului destebilizeaza. canacterul sl unitatea omului. Hristos e ca 0 cas a. care define~te pe om, facindu-l tot mai asemenea Lui. Dar 0 casa plina de El este ~i loca~ul bisericesc. Ciid a Ii in casii inseamna a Ii eu 0 alta sau eu alte 'Perso8nci a deveni familiar lor, a te simti in ele oa intr-un adapost, a te face asemenea lor ~i a Ie vedea pe ele devenite asemenea tie. Nu e casa adevarata pentru mine aceea in care nu e 0 persoana sau mai multe mereu aeelea~i in ea. Hristos e casa ceu mai ealda, pentru Cd e casa cea mai iubitoare. El ne une~te pe toti cei ce credem til El. De aceea nu am pe Domnul drept oasa farii biserica in care sa ma adun permanent Cli aItul, ca intr-o lamilie.

108

SF. CHIR11.. AL ALEXANDRIEI

(Isaia 57, 10). Deci cei ce sint in Hristos i~i sala~luiesc ea intr-o casa vietuirea lor in cuviosie ~i sf'interrie. Ei si-o pun aceasta ea pe 0 coroans tmpletita pe capetele 10}' si 0 socotesc ea pe 0 mare fericire. De aceea spun uneori: Veselitu-m-am de cei ce mi-ou spus : In casa Domnului vom merge (Ps. 121, I}, iar alteori: Una am cerut de ta Domnul, aceasia 0 voi ciiuto. Si care e cererea? Care e si harul eel unul ? Sa Iocuiesc, zice, 1n casa Domnuiui 1n toate zilele vietii me]e,

ca sa primesc irumusetea Lui (Ps. 26, 7~8).

Domtiului

si sa cetcetez

10ca$111 (templul)

Auzi cum zice di trebuie socotit ea un har stralucitor si tnaltat, peste toate a locui in casa Dornnului si a vietui in curtile dumnezeiesti ? Iar aceasta locuire nu e trupeasca, ei consta in statornicia cuqetarii si a vietil virtuoase 180. Dar iubea, zice, Isaac pe Bsau; pentru cd vinatul accluia era mincatea lui. Israil eel intti nascut se tnvrednicea de iubirea de sus, pentru di ofere a lui Durnnezeu ea pe 0mincare faptelor vietuirii dupa lege si ostenelile pentru ele. Caci an fost sfinti, iubitori de Dumnezeu si pazitori ai legii si in Israil.: De ., aceea prooroeul Isaia se lntrista ca de 0 deslrinata de cetatea Ierusalirnului. Caci spunea ea drepiatea de attaaau: a aaounit In co (Isaia 1, 21), adica a incetat si s-a pierdut, dupa ce au fost multi in. ea vrednici-de Iauda pentru vietuirea cea dupa lege. Deci fiind intiiul, nascut, Israil se afla intru slava cea de Ia Dumnezeu, dar nu a pastrat ptna la sftrsit cinstea daruita ca un privilegiu lui. A cedat poporului nou $1 ivit mai .pe urma, adica celui din neamuri, drepturile tntuei , nasteri, aplecindu-se spre cele ale trupului si lumii, Precum se citeste in parabolele evangheliee: A iacut unpiuatul numii iiului Saw> (Ma. tei 22, 2). $1 au venit eei ce au chemat la cina, care au vestit celor iuvitati poftirea lui Dumnezeu, spunindu-Ie : Veniti cii toate slnt gata. Dar fiecare a refuzat, dupa cum i-a convenit. "Unul a spus : Pemeie mi-em Iuat, nu pot veni. AltuI: Am cumptitat 0 farina, tartii-mii (Luca 14, 18, 20). Vezi cum au imitat pe Esau, preferind placeree de cele treedtoare si trupesti . slaver de la Dumnezeu, propunind sa dea ~altora. drepturile primei lor nasteri j' $i au fost chemati indata in locul' lor cei ce :au erezut dintre neamuri si au cistiqat slava datorata lui Israil, ba si binecuvintarea pentru ascultarea lor si pentru hotarirea, statornica de-a tmplini cele placute lui Dumnezeu. Ne este ,$i pentru:
180. Cad 0 cugetl.lre !?i 0 viata "irtlloasa statorniea impliea locuirea spirituala permanentli eu cineva care Ie are. deci mai presus de tooate eu Hristos. Numai avlnrlu-L pc El Cii model iubitor in Bcestea. ele deviri !?i ale mele. Nu ma forme~ de unnl singur ea 0 ,unit'ate sta(tornidi in acestea.

'GLAFlRfE LA CAR'fILE

LUI MOISE

109

aceasta
ascultat

martor
dorinia

dumnezeiescul
siiracilor,

David, zicind despre


ia aminie

ele:

Dcamtie ,

1a rtv na

Ai (au zit) inimii lor

(Ps. 9, 37). Caci e qata de ascultare poporul indreptat prin eredinta, desi cei din Israil soan rmboqatit inaintea lOT cu invatatura Ieqri, Dar desi multimea nearnurilor a suferit de saracia in tnvataiurile dumnezeiesti, a tmbratisat mai repede credinta si ~i-a racut urechea mai deschisa la poruncile date prin Hristos. E ceea ce s-a lIlarturisit prin glasul aceluiasi. Cact s-a zis prin lira Psalmistului :
Popotul, pe care nu L-am cunoscut 1\1i-a siujit 1"\1ie, cu Quzul urechii M-Q auzit (Ps. 17, 48). Lar despre Israil deja cazut in instrainare -si neprimind sa umble drept, -ci avind piciorul inteleqerti schiop. 'Z~ce: Fiii striiitii M-au miniit, liii striiitii au 1mbatrlnit st au ~c:hioptita: de la ciuiirile lor (Ps, 17. 49). Caci invatsture legii si prezt-

cere a sfintilor prooroci slnt carart drepte si neratacitoare ce due la Hristos. Dar dupa ce prin lege st prooroci au ajuns la sflrsitul (la tinta] lor, s-au facut schiopi din netnteleqere, ocarindu-L pe El dintr-o minte nesanatoasa si indrazuind sa supuna mortri pe capetenia vietii 181. Iar di poporul eel nou prin credinta a dipit binecuvintarea datorata lui Israil, aratind 0 vointa nesovaitoare in ascultarea poruncilor dumnezeiesti, se po ate vedea si din aeeasta. Cac,i s-a scris: Si CI lost dupa ce a 1ll1b6tdnit isaac si s-ou sliibit ochii lui 1a vedeie, a ehemal pe iiul siiu Iisau, pe eel lntii tuiscut $i i-a zis lui,' Fiul meu. $i-a zis acesia : lata eu. Si i-a zrs . lata am 1mbCitrtnit si

nu stiu zilla moriii

mele.

Ia

acum

arma

ta,

to1ba si areul pe tine

si iesi 1a ctmp $i vinetszii-mi

mie vreun vuiat $i-mi tCi vreo minccre cum

Imi place mie. Si odu-mi sa manlnc, ca so. te binecuvimeze suileiul meu inainte de-a mud eu (Fac. 27, 1-4).

Asadar acestea le-a spus tetal catre Esau. Tar acesta indata indreptlndu-se spre vinatoare, a plecat de acasa, preqatindu-se tinereste, $i ce s-a intimplat dupa aeeasta? Rebeca convinge pe Iacob s-o ia Inaintea lui Esau si s~l rapeasca binecuvintarea. Acesta s-a temut la inceput sa faca aceasta. Dar mdemntndu-l si mama, a adus do] iezi din limp, tineri ~i Irumosi si a preqatit 0 mincare. Si luind pe urneri pieile st acoperind partite goale ale grurnazului, s-a Hkut asemenea lui Esau eel paros ca sa in~ele miinile tatalui, daca l-ar pipa[ poate, Apoi luind mincarea in miiui, a intrat la tatal ~i a zis: Tata. Jar ace1a a zis,' [ala eu. Care e$ti lu, iiule? $j a zis Jacob
181. Dupa ce au epuiza,t tot ce Ie putea da legea ~i proorodi iar prin poarta IDr a intrat Hristos, au ramas !}i fara inaintarea prin lege $i proofoei, ~i fara Hristos.

110

SF. CHIRIL AL ALEXANDRlEI

ciitre tatdl : Eu sint Esau, 'uuiiul tau ruiscut, um liicut precum mi-ai spus. Ridicuuiu-te $ezi $1 manlnca din vlnatuJ meu ca sa rna binccuvinteze suiletui tau. Dupd ce a mincat batrinu: ce i s-a adus, a zis ciitre tiniir : Aproptic-te de mine st ma saruta, liule. $i opropiindu-se l-o: sarutai. $i a mirosit tnirosul hainelor lui $i l-a binecuvintat pe 01 si i-a zis lui: lata mirosu! iiului meu ca un miros de c1mpie plina pe care a binecuvtntat-o Dotnnul. Sa-fi dea tic Doranul din roue cetului $i din qrdsitnea pamlnlu1ui mullime de grlu $i de vin. $i sa-ti stujeascii tie neamurile .~j Ii se inchine ciipeteniile lor $i so. Iii stiipiri al iratelui tau si sii-li lnchine tie iiii tatiilui tau. Cel ce tc va

sa

blestetna, blestemat

sa

lie; .5i eel ce te 'a binecuvtnta, binecuvuitat

sa fie (Fac. 27, 18-29).

Deci a ctstiqat Iacob tnttiul binecuvintarea de 1a tatal. A venit apoi de 1a ctmp all doilea, cu vinatul sau, Esau. Dar aduclndu-i-I tatalul a aflat dl e de prisos. Caci a auzit tndata : Venind iraiele tau, a luat eu victenie binecuvlritarea ta. Tar acesta spuntnd nu flha lacrimi : Sa nu fie numai una binecuvtntarea ta, tatii , binecuvinteaza-ma s! pe mine, a zis iaras! Isaac: lata din qiasimea pamlntului va fj Iocuinia ta , $i din roua cerului de sus. Si cu sobia ta v ei triii si irotelui siiu. ver sluii. Si va fi 0 vreme cuui vei Iepiida $i vei sliitltna jugul lui de pe grumazul tau (Fac. 27, 30-40). Concentrind larqimea istorisirii, le-am jnfati~at cititorilor in foarte putine cuvinte, cele ce s-au petrecut sensibil, Intelesurile duhovnicestt. 4. Spunem deci ca Staplnul si Tatal tuturor '? poruncit inaintea altora, adica inaintea celor chemati 1a credinta si '111Hristos, lui Israil sa-I aduca ca un dar stralucitor $i ca un rod a1 evlaviei si ca un rezultat al bunelor osteneli, 0 vietuire placuta Lui; sau i-a desenat de rnai inainte viata de sub lege, ascunsa in chipuri si ca un continut acoperit de plusul literei, nu uesesizata de cei dor itori sa 0 caute prin contemplatia atenta si duhovruceasca. Aceasta socotesc tii tnseamna pofta lui Isaac dupa vinatul lui Esau J82. Dar s-a poruncit, cum am spus, mai inainte lui Israil si acesta a si prornis sa tmplineasca aceasta. Caci a spus in Horeb, uncle era adunat poporul, $i pe muntele Sinai. uncle Dumnezeu s-a coborit in chip de foc. Teate cite Ie va porunci Dumnezeu, Ie vom face $i Ie vom asculla (Ie$. 19, 8). Dar s-a dovedit foarte nepasator in fapie, de$i u~or in promi182. In fond $i in vietuirea de sub lege era desenatli pentru Israel viata in Hristos prin credinta, la care putea sa ajUDga. dar la care au ajuns inaintea lui neamurile. cum a ajuns Iacob inaintea lui Esau. Aceasta ramine sa 0 caute acum Israel la neamuri. ca Isaac la Esau.

GLAFffiE LA CARTn.E LUI MOISE

III

siune. De aceea i~i lasa locul, ~1 1-0 ia Inainte apucatorul de calcti Iacob, adica poporul cel nou prin credinta. Caci el a adus lui Dumnezeu cele dorite, dupa ce a disarit ca poporul Intii nascut, ca unul ce a rodit de mai inainte in chip eredlnta, pe care fires dumnezelasca si-o face ca 0 hrana 183. Si de fapt asa prevesteste Mintuitorul apostolilor convertirea Samaritenilor, zictnd : Eu am de rnlncct 0 mlncare, pe care voi nu 0 stili (loan. 4, 32). Iar tiHmacind aceasta spusa, zice : <(/vl1ncarea Mea este sa
lac voia Celui ce

M-a ttimis

pe Mine

$i sa sdvrrsesc

.Iucrul

Lui

4, 34). Dar Hristos ne-a tnvatat prin parabola dt celor din Israil It s-a facut nefolositoare promisiunea data, neducind la capat lucrul tncredintat lor, si ca intirzierea in venirea la credinta n-a nedreptatit de loc neamurile, care L-au cunoscut pe urrna pe Rascumparatorul $i L-au cinstit prin implinirea eu ascultare a tot binele. Caci a zis : Un om oareeare avea doi iii. Si venind Ja eel tiuuii, (loan
i-a zis : Fiule, cu-te azi $i lucieazii 1n via mea. Jar aceta riispunzitui a zis . Nu VIeau. Pe urmii, razglndindtl-se, s-a dus. Venind apoi ta celaialt, i-a zis la tel. Iat aceta, rdspunzlnd, a zis: Da, Doarane. Si nu s-a dus. Care dintre cei doi a liicui voia Totiilui ? (Matei 21,

28-31). Fara Indoiala eel ce a plecat tnvie, rnacar ca inainte deaceea a simtit oarecare slablciune care l-a indemnat sa sovaiasca a promite. Poti vedea in acestea pe Esau plectnd 111dala la vinat $i prornitind-o aceasta, dar luindu-i-c inainte Jacob, macer la inceput a refuzat sa 0 Jaca aceasta, ~i de aceea a Iost binecuvtntat de catretatal. A~a si poporul eel nou rapeste binecuvintarea, desi nu purta chipul vietuirii iudaice, ca Esau. A Iacut ca Iacob, care s-a faeur cu intelepciune asemenea lui Esau eel paros prin pieile iezilor. Dar a auzit tndata pe tatal zicind: Glasul e qlasul lui Jacob, dar miinile sint tniinile lui Bsou (Fac. 27, 22). In ce mod am putea aplica pcpoarelor venite la credinta faptul de-a-si fi insusit prin imitare vietuirea iudaica, dar pastrtnd un alt glas decit aceasta? Yom spune di mtna e penlru dumnezeiestile Scripturi totdeauna semnul lucrului si al celor savtrsite, sau al lu183. Asa cum. Isaac manindi vtnatul adus de Esau, ase I~i face Dumnezeu din credinta neamurilor cu antlcipatie ca un fel de hrana. Nu in sensu! ca Dumnezeu ar avea nevoie de credinta noastra, ci tn sensul cii ea face sl bucurie ca semn a1 fntelegerii de catre noi a iubirii Lui. Credinta 0 produce El in noi, dar aducem si noi in ea contributia noastra; 0 gatim ca 0 mlncare din ceea ce ne da El. Eu ma hranesc suflete~te din lncrederea ce 00-0 acorda altu}. DUmnezeu bjnevoie~te !1i E1 slHi faca 0 bucurie din credinta ce i-o araU\m. tn fond in credintii I ne dam noi hl$ine, cum tn iubire ni se da El Ins~i. Dar ne <lam, Lui fara sa incetam .a fi, cum ni se da $i El. E ceea ce observam la mama care se dil pe ea copilului ill! leplele smului ei, lara Sa tnceteze a fit ci Iiind prin aceasta ~i mai multo

112

SF. ClIIRIL AL ALEXANDIUEl

crarti faptuitoare. Cit priveste identitatea lucrarit $i calitatea taptelor, cei sfintiti spiritual si duhovniceste in Hristos tmplmesc $i ei legea $i se aduc pe ei lui Dumnezeu st TaUH intru miros de buna mireasma. Caci $i Hristos ne-a dat in mod lamurit legi evangheliee, zicind : Sd nu socotiti cd am venit sa sltic leqea, ei s-o piitiesc. Ciicl amin zie VOWl, plna co nu va zrece : cetul $i pam1ntul, 0 ioui sail 0 eirtii nu va ttece din Jege, plna ce I1U se VOl' face toaie (Matei 5, 17-18). lnteleqi di eel in Hristos tmplinesc legea, primind ta.ierea Imprejur in duh, in locul celet trupesti UVl. 8a intrind st in odihna lui Hristos $i tinind Stmbata [sabatizind) in Hristos, ei araUi si astfel pe Iudeul eel ascuns it!;). Aceasta inseamna, socotesc, a avea miint ea Esau 1S6, dar alt glas deeit e1. Caei nu ne folosim de limbo netntrtnata a Iudeilor , nici nu obisnuim sa hulim pe St~pinul care ne-a rascumparat, tagaduindu-L. Ci mal deqraba 11 slavim tmprcuna cu Dumnezeu $1 TaUt1 pe Piul, numindu-L Domnul sl Mintuitorul Rascumparator 1M. 5. Deci socotesc ca se cuvine sa ne ocupam si cu intelesul binecuvinti{rii data ambilor, am cit putem tnteleqe. Caci lucrul acesta este spre Iolosul cititorilor. Dec! a spus fericitul Isaac despre lacob: Iatii tnlrosul ilului meu este ca mitosul tatinel pline pe care a binecuvtniat-o Domnui. $i sa-]! dea tie Domnul din roua cerulut .5i din grasimea piimtntului multirne de grlu si de Yin. Si-li vor sluj! tic neamurile si se vor Incnina tic capeteniile lor. Cel co te va bestema, blestemat va il , si eel ce te va binecuvinui, bitiecuvintat va [i (Fac. 27, 27-29). In acestca s-au amestecat laturllc istoriei si prin amindoua persoanelc
184. Cei in Hristos Implinesc leqca, cAd ~i ei se fcrese de pacatc. dar llU numal 1n mod exterior, ci cu suUetul IO'r. Accasta e talereo tmprejur tn duh. Ei laie din jurul duhului IO'r qlndurtle patima~e, nu numai dln jurul trupulul laptcle de acest [('I. 185. Cei altpttt de Hrtstos prtn ,orcdlnta nu tmplincsc Itlunlric numai leqca faptel or, c1 $1 pe cea reterttoarc la Qdi,hnll tn ziue Stmbetel. Dar 0' tmpllnosc ~i aceasta launtrto, odlhnindu-so lliuntrie ca toate fap'telc $i glndtll'ilo referitoarc 10 lume. Dunlnezou nc-a dat tndemn spre aceasta, odihnindu-Se $1 El de faptele rcforitoare la lume. Dar III aceaslll. desfaeere to'ta'lli do lume, noi ajungom prin invlere, tn care timpul de fapt nu mai are novoie de nimic din cele ale lumH spre illtretincrea lui. Jar ilce,}:.ta 0 araUim sorhtnd Duminica, ca ziua a opta, ea ziua Hirtl sfirsit, sau cn vc~uicia care e un plan Sllper,ior lumii acesteia ~i manti fala de eo, 'care e ridicaroa la 0' noua viat!l, nelogata de lumea aceasta. 186. Chiar !ii ocllhna S6 refera 18 miini. lar tn co Ie prlve$to pe ele, tlnem ~i nO'Ilegea, dar in mod spiritual, sau Il1untrie. 187. Iisus Hrlstos insusi cere l1atliJui sli-L proslAveascli la snn~itul lucrarii Sale pllmtnte$ti ca om eu slava pc care a avut-o 18 EI ca Dumnezeu inainte do-a Ii lume8 (lO'an 17, 5). lar despre slava ce 1-0 aduce to'atli croatia, se serie tn (Filip. 2, 11). Nu 11 sll1vim pentru dl 11 slll.vclile Ti\t!il. Noi 1i recunO'iI$tem slava ce J-o d!l TaUil, pontru Cd ne-a l'idical pe noi 10 vtata de fii ai Tat!ilui. tmprelllli1 .eu Sine.

GLAFlRE LA CARlILE LUI MOISE

113

se lnalnteaza spre un unie adevar, marturtsit prin faptele tnsesi. C~ci acestea nu ajung Ia Implinire numa] in Iacob, ci ~i tn Hrtstos si in eei tndreptati prin credlnta, care s-au f~cut st ei fii dupa fagaduinta in Isaac. Deci Intelesul acestei proorocii 5e refera ~i la poporul eel nou ~i la Hristos tnsusi, care este inceputul ~i capetenia lui. Caci s-a socotit ca al dollea Adam si a odraslit ca 0 a doua radl1cina a umanitatii 188. Caci eele in Hristos stnt zidire nona sl in El ne-am tnnoit spre sfintenie si nestricaciune si viata. Dar socotesc di prin blnecuvintare se tnteleqe ~i buna mireasma duhovntceasca, asemenea unui mires bun si dulce a1 tarinei si a1 livezii tnflorite rasptndita de florile primaverii 189. Caci asa ni s-a numit noua Hristos pe Sine tnsust in Cintarea Ctntarilor, zictnd : Eu slru iloarea cunpului, ertnu! viiilot (Cint. 2, 1). Cad era crln ~i rodie odraslit din pamint, pentru umanitate. Pitndca nu cunostea pacatul, ci raspindea mat deqraba oamenilor din toata lumea buna mireasma a faptelor 190. Dar n aseamana pe Hristos st eu un ctmp binecuvtntat (cu 0 tarina) de Dumnezeu 191, ~i pe drept cuvtnt, daca este mirosul cunostintei lui Dumnezeu si Tatal, Caci a zis iara$i dumnezeiescul Pavel: Multumire. lui Dumnezeu Celui ce ne face pururea bituitott ~n Htisios s! aratii prin noi mixeasma cunostintei Lui In tot Iocul (II Cor. 2, 14) 192. In deosebi g-a aratat prin Sfintii Apostoli Domnul nostru lisus Hristos ca mireasma a cunostintet lui Durnnezeu ~i Tat~l. Cdcf aaca a cunoscut cineva pe FluJ, a cunoscut numaidecU $i pe Tatiil, pentru identitatea
188. In Hristos se impIinesc fliglidUintele pentru toata umanitatea, nu numal pentru eea din Jacob, d sl pentru neamurile oete din Esau, pentru cli EI nu este numat din Isaac, tatlH celor doi, c:i on non Adam, 0 noua radlicinli a umanitapi, tntruett in nasterea LUi din Pedoarli, ea om flira plieatUl str1imo$ese, a interventt din nou luerarea ,creatoare 8 lni Dumnezeu. Dar n-e venit 18 exlstenta ca un Adam perelel cu cel dinUi, ci ~i din el, nasc1ndti-Se dlntr-o Pecioar! care desclndea din Adam. El a venit ca 0 noUli radacina a umanitli.tii, dar 'altomi tn tulplna celei din Adam, ca s-o -mnolesca pe ,aeeasta. Tot! eel ee ne aUplm la El, primtm vlata tarli de moarte $1 farli strtcactune, clid e 0 rlidacinii nu numai omeneasca, ci $i dumnezeiascli prin ipostasul el. 189. E mirosul curatiei sufletesli, care e $1 un semu al tineretH $1 a1 vie1ii neobosite, asemenea mirosului norHor. Acest miros urea la Dumnezeu, dar e $i din binecovintarea lui Dumnezeu. E 0 tntiInlre tntre om sl Dumnezcu. De scees numai cei unit! eu Hristos rl1sptndesc un astfel de miros. Si cu deosebire el se riisptndEl;ste din Hristos spre Dumnezeu-TaHil ~i spre not 190. Lipsa de pacat ~i generozitatea nesecatli a lublrU -rasptndltli de Hristos, n face asemenea crinului alb !ii fraged qrn Ctntarea ClnflirUor. r![sptnd~te curatia $1tineretea spirituaUi-ln toU cei ce 1 se des chid. 191. Hristos e roditor ca un dmp, ca 0- tarinli.. 0 bogatie de rodurt de viata dlHlItoare odriislesc din EI. 192. Cunostinta lui Dumnezeo se raspindeste ca 0 bunli mireasmli. Caci ell nu e 0 cuno~tintli teoreticli, ct e triUrea bunlitlitIi lui Dumnezeu de catre noi ~1 r!isplndita din nol, lar In no! dln Usus Hristos. BunlHatea se cunoaste prin trliirea ~i cur1itia ~i, car~ are un miros bun Is fel.

E.

8 - Sfintul Chilil a1 A1exandrtel

114

SF.-CHIRn. AL ALEXANDRIEI

filii ~i pentru ca totul le. este egal ~i nedeosebit. Caci aceleasi li se potrivese lui Hristos, dar. se cuvin cu dreptate si poporulni eel nou, odata ce s-a spus SCi,.41dea lie Domnu; rona censiui .$i grasimea pCimlntullli [Fac. 27, -28). Iar aceasta Inseamna di Cuvlnrul lui Dumnezeu Tatal S~a dat noua, evident datorita imparta~irii prin Duhul, prin 'care ne-am facut .pCirta$i ai ltrii. duttuiezeiesti (II Petru- 2, 4) ~a. Astfel am dobmdit rnultime de griu ~i de vin, adica de Hirie si deci $1 de veseiie 194, daca e adevarat cuvirrtul care zice : Plinea .untare$le inima otuului si vinul oweseleste (Ps. 103, 16). Piinea e deci semnul lariei spirttuale si in Duh. Iar vinul laofel, al amindurora. Iar acestea celor in Hristos prin El19-;>.Cum $i in ce mod am devenit 'tari in dreapta credinta '$i nemiscati tntr-un anumit fel, stiind s.a cugetam cele drepte si sprijinit! in chip neclattnat a Caci am luat putere sa ealcdm peste serpi st scotpii si peste toatii puterea vrajma$ului}) {Luca 10, ,19}. Aceasta socetesc di este multimea griului. Dar am luat $i yin. Cac; prtti nadejde ne bucuram $1 ne-arn tunpin: de' bucutie {Rom. 15, lS}, dupa cum s... seris . .Fiindea asteptam Iocasurile de sus, 'a viata mtru 'nestricaciune, vietuirea vesnica, sa . .impaFatim tmpreuna cu Hristos, Pie spuse acesrea si 'pentru noi, Cact asa vrea Cuvtntul. Ape; puterea binecuvtntariise va muta iara~i la Emannll, Sii-li

sluieasca .tie, zice, neamuiile, si sa. li se ~nchine capeteniile- .$i sa te laci Domn a1 tratetut- tau (Fac. 21, 29) .. Cact Emanuil S-a facut Inttiul nascut ctnd S-a Meat ca nor, antre multi trati (Rom. 8, 29).
bar. n-;a pierdut din aceasta cauza calitetea. de-a
fi. Dumneaeu

$i

193. Cine a cunoscut pe Fiul, a cunoscut ~i pe, l'aii:H. pentru ca totut-Ie este egal dupa fire, dar ~i pentru ali. Fiul se c;1escoperli ca Fin. sau ca lzvorttor, ca Persoana din P.~r~oana Tatalui. 1. arata. in Sine afectiunea negriHtli a FiU,lUi fa_tli de Tatal, Nu se poate ex-plica I:'ju1 fara Tat~l.. Le _-are toate ale Tatalpd, dar .ca Fiu. Dar ipostesul Llfi de Fiu arata st in umanitatea aSUIDJa.tii fecttunee filiaHi a rata 'de Tatal, se aratii ca. avtnd .toate ale Tatalul. Dar acest ipostas cpm~dnd .prill fire<! Lui om~easca cu nQi, ni Se comunic~ ~i noaa ca. J;li:qal Tat1ilui, f~cip.dlJ-ni-L cunoscut pe TataL In aceasta comunicare cu no! are tnsli un rol ~i Duhul. Stint. EI ni-L -lumineaza ~1 dupa tntrupare ca Fiu a1 Tatiilui ~i activeaza ~i in noi filiatia fata de Tata!. El produce tntre noi ~i Fiul unirea caa mai intens experiata eu Fiul lui DumnezeU, deci $i en TatlH prin El, dar nu ca 0 unire dupa mnta, ci dupa participare. Participi Ia ceva strlHn de tine, nn lei cee,r ce e~ti lu. Prin aceas~a ne imparta~im de toua cerului $i grasimea pamintulUi, ca-.:e nu soar plltea activa fara lucra'rea lui. Dumnezeu. . . 194.. Veseli~ vine !iin puterea, din bel!?ugul vietii. Iar aceasta vine de Ia PuIIlli.~zetJ, cjliar <1acd. hi s.e coniunica prin_ rodurile pamt~tului: Data nu e $1 in ele puterea lui Dumnezeu. nn ne dau, .patere. D'aca nu ni s~ dd. ~i. puterea -lui Dumnezeu pe 1109a ele, uU se )ntare~te viata noastra ~i nil .avem In 'noi v:eselie. 195. Piinea e simb61ul tliriei spirituale, dar $i al Duhului care .ne sustine aeep tarie. $i vin'lll la 1el. De aceea amiru::loua nj se dau de ciitre Hristos) prin Duhul, cad Duhul ne rididi la, aces.t plan nOll de existenta in Hristos. De aceea ni se da trup.ul 1;>i singele. lui Hristos IniUtate de Duhul. sub chlpUI l>iinii ~i v.inului, Gare stnt -prefacute prIn Duhul SHnt eel aflator in trupul ~j slngele Domnului, in acestea.

GLAFmE LA CAR'flLE LUI MOISE

115

Doran al tuturor. De aceea I ne tnchinam ca unui St1:ipin ~i S-a facut oa Dumnezeu, Domn al celor chemati la fretie prin har 196. Caci cine se va face, ztce, ~n nori (egal) deopotriva ell Domnul t $i cine se va lace asemenea Lui dintre fin lui Dumnezeu? (Ps. 98, 1) 197. S-a facut deci Emanuil ca Dumnezeu Domn al calor ce au fost ridicati Ia fratietate; si Lui t se va pJeca tot genunchiuJ celot ceresti ~i a1 celor pamlnte,,;ti $i a] celor de sub pamint, $i toata limba va miirtuitsi ca Dotnn este Iisus Hristos ~ntru slava lui Dumnezeu Tatiil (Filip. 2, 10). $; eel ce va blestema, blestemat va 11 ; j(11 eel binecuvlntat, binecuvintat va ti, Cuvintu1 e clar. Caei blestemati si urtti de Dumnezeu slnt cei ee-L ocarasc pe El, precum plini de darurile de sus si de la Dumnezeu ctnd cei ee-L binecuvtnteaza, sau vestesc slave Lui dum198 nezeiasd1 6.. Aceasta e deer binecuvintarea lui Iacob, al carei tnteles se refercl 1a Bmsnutl .si Ia cei mdreptatl prin credinta. Dar sa pnvim st 1a cealalta, adica 1a eea data celui intii eanascut, adidi lui Israil. al carui 'chip este Esau: Cac! iaui, zfce, din qtiisimea pam1n,tului va ii locuirea ta ,~i din roua cetuiui de sus $1 cu sobia ta vet tra; $1 itatelui tau vei sluii. Dar va if 0 vreme cind vel lepada $i vei sltitlma jugul lui de pe gIumazuJ taw> (Fac. 21, 30-40). Caci s-a dat ca btnecuvintare lui Israil, Jegea prin Moise (loan 1, 17). Caci ea era cuvtntul lui Hristos slujit prin ingeri. Fiindca nu graia EI tnsusi celor mai vechi, cum ne va Incredinta prealnteleptul Pavel, scriind s In multe r1ndu1 $i ~n multe chipuri grCiind Dumnezeu
196. Hristos ni Sa f!eut ce om .Pralh, dar a lamas ca Dumnezeu si Domn a1 nostru. Ni S-a fAeut Fratc~ prin firea omeneasca asumate, dar totodatli Frete prtn har $i ca ipostas dumnezeiese care a asnmat de buna voie flrca noastra, Nu ni S-a facut Irate fArli vola Lui, prin 1nslisl Iorta naturii pe care a avut-o fara vote, ca atare este Si Domnttl nostru. Dar desl tntre Iratia ~i domnta LUT este 0 deosebire, datorltl1 bun!lvointei Lni tntre ele nu e 0 contreztcere. Des! nu e Domn, e eoborit la noi ce un Prate. E Dornnul care ne dli toate ale Lui ea un Prale. Propriu-zis- de abia cei Clicnt! Irati. I1 vor recunoa~te ca Domn, ea stllpfn peste sufletele lor, Daea n-ar fi rlimas Si Domnul tuturor, mai presus de toat!!. frl1tia oamenilor eu EJ, n-iu eehlvala eu ees mai mare lnl1Wlre a lor. E lucrul cel mai de einste sa [ij frate eu Domnu! tutufor, sa te bucuri eu El de Tidicarea peste orice stare de supunere. 197. De~i cei af lui Hrlstos 11 vor toUmptna pe Ella sllrl?it In norii cerului>o, deasupra lumli. ei nu vor fi totusi egaU ell Et $i deSi slnt ridieali 18 demnitatea de fii ai TataJui, ea frati ai lUi Hristos flieut om, nu vor Ii tolu~i asemenea Fiului Unul-Nilseut dupa flrea dumnezeiasca. Dar Sf. Chinl tntelege prin eei din nori pe ingeri, iar prin p!imtntul tngra~at pe st1ntli de pe piimtnt, )98. Cei ce vorbese urit de Dumnezeu arala. cli nu va.d ~i nu experiaza b1Ullitatea' ~j darnicia generoasli a lui Dumnezeu. Nu 0 vad ~i IlU 0 experil8za pentru e1:1nu V),'etlll sa 0 vaM, pentett ea se inehi.d ill mizeria vidului lor. De aceea se fac ei rn~i~i blestemati !;i chinuiti. -Iar eu cei ce binecu~intea'l.a saU landa pe Dumf'lezeu se inttmpUI inversul.

118

.F. CHIRIL AL ALEXANDRlEI

cat-ai

oameni

pe copetele

noastre.

Trecut-am

prin

toe $i apa $1 ne-al

scos pe noi la odihnd (Ps. 65, 9-11).


Auzi cum nu ocolesc sa suporte cele prin care au fost Incercati, ci se bucura mai vtrtos primindu-le ca bune st facindu-se cunoscuti ca ceea ce sint prin incercarea fnsast, se dovedesc prin patimiri ca iubitori la culme ai lui Dumnezeu 7 Caei au spus di au treeut prln foc. Soeotesc cli precum cele mai aromate ca tamtia cea buna, i~i dovedeste mireasma prin unirea eu Iocul, fiindea atunci i~i arata buna mireasma aflata in ea, la fel s~ sufletul cuvios iSi face mai vadita aratarea virtutii de multe feluri afiatl1 in e1 cind e probat tntr-un fel oarecare in foe, prin tncercarile $i ostenelile ce le suporta. De aceea dumnezeiescul David cinta S1 spune despre orice sffnt : Strdjui-va Q.ngerul Domnului ~mprejurul celor ce se tem de E1 si-t va izbiiv! pe ei [Ps, 33. 7). Dar tnsusi Cel ce daruieste ajutorul zice limpede: FUnded a niiddjduit snuu Mine, 11 voi Izbiiv! pe el. Sriga-va catre Mine $1-L voi auzi pe el. Cu el slnt ~n necaz, U1 voi scapa pe el si-l vol sliivi pe el. Cu 1ungime de zile fl voi umpJe pe el si-i voi arata lui mlntuirea Mea (Ps. 90, 14-16). Care e deci mintuirea lui Dumnezeu Si Tatal 7. Dumnezeu Cuvtntul Cel din EI, CeL ce S-a faeut in mod iconomic 201 pentru noi ca. nol $.i in chip de rob. Ase L-a numit pe El Tat~il Si prin Isaia, zicind : $i VOl vedea popoarele dreptatea Mea, $i ~mpalatii slava Mea. Jar muituitea Mea va artie ca 0 iiiclie (Isaia 62, 2). Caci Fiul $-a facut noua dreptate $i slava si mtntuire de Ia Dumnezeu si Tatal 202. Cad ne-am tndreptat in El !?i am fost tnalta~i 1a slave de fii 203. Si cum a~ mai exista sau de unde ar mai putea veni vreo tndoiala di am fost si mtntuiti, scaplnd de lanturile mortii si ridiclndu-ne la nestrtcaciune 7 201. Caci ne-a stralucit Fiul ca 0 Iaclie in intuneric ~i in
201. In mod vOH, nu prtn fire ~i farli vote, cum venim nol la existentii ea oameni. EI e mtntutrea lui Dumnezeu. uMintuirea e 0 Persoana dumnezeiesca, nu un 'procss impersonal. @ persoana e bucuria mea, nu un lucru, sau 0 mtscare impersonalii. Cu aUt mai mult e Flul lnl Dumnezeu cel personal tzvorul nesjtrstt al vtetil mele Ierictte. EI e izvorul tuturor faptelor in care-si arata atentia tatii de mine. 202. Pilda Lui cuceritoare' de viata In dreptate, dar $1 puterea '!l.ccstoi viet! I!i S-Il comunieat ~i noua. Daca trlllesc linga un om bun, devin $1 eu bun. Traincl Hristos in unlre en mine, siavil Lui, cinstea Lui, devine $i slavll mea, cinstea mea. Nu devine. Hristos dreptatea mea dreptale In locul drept~lii mele fatil lUi Dtmmezeu, cum spune protescytntismuJ. 203-. Flietndu-Se FiU] lui Dumnezeu om, fata oamenilor a devenil tala fiilor lui Dnmnezeu. Cinstea fetel omene$t1 a lui Hristos Ca a fetei Fiului lui Dumnezcu a devcnit ~i ci.l1stea fetel fieclirui om care se une~te en Hristos. 204. Moartea nu 'e 0 desfiin~are totalli, cl 0 saraci.re a existclltei noastre ptna aproape de virl. Ea ne tine in l.anturile acestei mlirginiri cninuitoarc, care e tot odata 0 coruptie a trupulul. Prin lnviere Hristos ne-a sciipat de aceste lantnri. Viata uoastra a cliplitat 0 bogape nesftr$ltii nicl temporal, niei dupli continut.

GLAFIRE LA CARl'x:r.I!J LUI MOISE

111

popotul tau, pe care l-ei scos din piim1ntul

Eqlptulu:

[Ies. 32, 1). Iar

dumnezeiescul Pavel pune tnsa~i legea cea in litere pe seama Iericttulut MOise. Cact a zis: CdlCllnd cineva legea lui Moise, e ucis Jiira de mila piin cuvuuul a dol sau ttei mar tori (Evr. 10, 28). Iar di Israil avea Sa lepede jugul preatnteleptului M.oise, chemindu-I Hristos la harul prin credinta, a rnarturisit de mai tnainte, zicind: Dar va ii 0 vrezne clnd vei lepada $i vet sf<'1rlma legea lui de pe grumazul taw>. Caci au lepadat de pe grumaz jugul legii ea greu de purtat cei ce au crezut din Israil, Fiindcl1 au fost chemati le demnitatea libertatii prin credinta in Hristos. Prin care si cu care slavl1 lui Dumnezeu ~i Tatal Impreuna cu Sfintul Dnh in vecii vecilor. Amin.

CARTEA A PATRA A GLAFIRELOR LA FACERE Despre patriarhul Iacob


Hristos,

1. E un adevar cli tott cet ce voiesc sa vietuiascd cucernic lin vor 11 prigoniti (II Tam, 3, [2). Caci fiii nelegiuirii ii voe

calca asemenea unor tiare, socotind stralucirea celor ce obisnniesc sa vietuiasca drept ca 0 insulta adusa purtartlor lor urtte. Fiinddi eele rele se dau totdeauna pe fata prin punerea aU!:turi cu cele bune. Si cele vrednice de laudl1 fac vl1diUi uriciunea celor josniee. Ce urmeaza deci de ad?' Sagetile invidiei ~i Iocul pismei ce se aprinde in eei btruiti de ea, sint ca un izvor de ura si ea un prilej de dusmanie impotriva celor ce s-au hotarit sa vietuiasca cum se cuvine. Dar acestia ehiar dace stnt razboiti ~i necajitt de aeeia, nu cad cu totul in puterea celor ce-i razboiesc. Caei lntttstaptnitorul sftn tiler nu va trece eu vederea nici de cum pe cei ce se primejduiesc pentru El. Ci mai deqraba U va scoate ~i inca foarte usor din mtna acelora si-t va arata $i mat stralucitort, prtlejuindu-Ie sudoarea ca un prilej de Intarlre in rabdare. Va consimti cu acest cuvtnt $i dumnezeiescul Pavel, seriind asa : Credinclos este Dumnezeu, Care nu va va lasa pe vor sa liti tncercou peste putetea voastr_a, ct odata cu ~ncercareo va aduce $i stirsttul ei, ca sa puleli sa 0 riibdati)) (1 Cor. 10, 13). Dar $i cei ce s-au obisnuit cu luptele ~i au suportat nu fara vitejie ostenelile din prigoniri, strigl1 In cartea Psalmilor : lncercatu-tie-oi pe not, Dumnezeule, cu loc ne-ui ldmutit. precum se Iiimureste argintul. Prtnsu-ne-ai pe noi ~n cursd, pus-ai necazuri pe spatele nositu. Riai-

GLAFIRE LA CARTtLE LU'I MOISE

119

noapte, .aducind in sufletele celor ce ored lumina dumnezeiesca. De aceea a si spus : Bu suu lumina Iumii (loan '8, 12) 205. Ba, cum a spus Mtntuitorul : {(Fericiti VOr ti cei prigoniti pentru dreptate, fiinddi vor avea ca rasplata in ceruri pe .Dumneaeul si Mtntuitcrul tuturor, 'care le este si acum ajutor , si vor vedea atunci si taina lui Hristos 20~ b. Aceasta 0 poate (vedea) afla cineva ~i din cele ce s-au tnttmplat cu fericitul Iacob, De aceea secotesc ca se envine sa infati~tiID cele scrlse despte .ele spre cunoasterea mai exacta a cititorilor, Iata-le acestea : s; pinta pismi: Esau lui 1acob penitu binecuvintarea cu 'care l-a bitiecusrtntat pe el tatal lui. St si-a zis Esau 1n cuqetu; sau: Sa se

de jelite a tatalu! meu, ca sa-t omor pe Iaoob, imiele vestit Rebeea1 cavintele. lui Esau; iiul eel mai mare. St trimitind a chemat pe Jacob, iiul et mai tiniu st i-a zis lui: lata Esau, itateie tau, te ameninfa sa te ornoere. Deci, iiule, osculta cuvuuul meu, Scoolii-ie $1' tUg:} ~n Mesopotamia, la -iraiele meu Laban, 112 Haran. Si Iocuieste eu el un numar 'de zile, pinii ce se ve ~ntoarce minia si urqia iratelui tau $1 va utta cele ce i-o! iticu: lui.. Apoi vOl trimite ca sa te chem de acolo, ca nu cumva sa rna lips esc de \.To} omituioi intr-o zi (Pac. 27, 41-45).
epropie .zilele meu. $i s-cu

Apoi avind un motiv bine intemelat pentru plecarea feciorului. venind Ia Isaac i-a spus : Mi-atn urIt viata pentru ietele liilot lui Het. De-si va lua lacob temeie din ietele piiminiului acesta, 1a ce sa Jnai triiieseY (Pac. 27, 46). Dar Iericitul Iacob sa nu .plece Mra voia Tatalui si prin aceesta sa se faea pricinl1 de suparere $iminie batrmului, femeia ill convinge cu dibacie pe batrtn sa-i ingaduie -calatorta, Astfel chemiad Isaac pe Iacob.i I-a binecuvintat :;;i i-a poruncit zlclndu-i : Sa mi-tt iei iemeie din iitcele Canaaneilor.
Sculuuiu-te, pJeaca in Mesopotamia, In cosa lui Batuel, tatdi mamei tale st ta-ii tie iemeie de acolo, din ietele lui Laban, frateJe mamei tale. Iat Dumnezeul meu sa te binecuviraeze $i te creascii si sa te inroulteasca ,~i sa Iii 1n adunari de neamuri. $f sa-Ji dea tie binecuvlntarea lui Av.raam, latiil rneu, tie $i seminf;i'ei tale dupa ~tine, ca sa mO$'tene$ti pamlntul ~n care 10,Cuie$ti tu ,aCUffi, pe care Dumnezeu I-a' dat lui AvraaIn (Pac. 28, 1-4).

sa'

205 EIJber\ndu-rie de moarte, HirgiIidu-ne viata la nesfiri?it ~i umpUnd-o de fericite, ne-a ad'tis $i~ UIT sens tn existenta. tnainte de I:!I existenta n-ar avea nici un sens. Veneam la existenta> ca ~11 mUdro. ,Ce senSe erji in 'Jaeeasta? La tnvierea Lui, ,(,toale de lumina s-au umplutu. Fiul lui Dumnezeu care S-a fa cut am, S-a aratat ea lumina lumii. .,,' ' 205 b. De-abia ,in viata viitQare vom' plitrunde in tot continutul tamei lui fuistos,: ce a adus -EI prin intrupare oamenilor, ce 1nseilmn~ penttu um8nitatea Lui tntruparea Lui, ce minune a transparentei pentru divin are tn sine omenescul.

-_

120

SF. CBlRn.. AL ALEXANDRIEl

2. Dupa ctt tine de scris ~i de istorie, nu putin trebuie s~ ne minunam de Rebeca ~i de fericitul Jacob. Aceea se roa~ barbatului ca celui ce-i era capeteme pentru fiul ei. Iar acesta iQi face din legea firii tndata norma ~i porunceste fiului sa renunte la 0 casatorie nedorita de mama lui, Iaudtndu-I tntr-un oarecare fel pe eel nascut ~i crescut de el in chip binecredincios ca vrea sa mearqa pe urmele vtrtutii parmtesti. De fapt totdeauna vom afla pe dumnezeiescul Iacob. asculUnd de sfaturile celor ce I-au nascut, facind din aceasta 0 dovada clara si netndoielnica a binecredinciosiei fat a de Dumnezeu. Iar ctt tine de Intelesul cuprins in acestea, socotesc ca trebuie sa ne gindim sa mergem la eel mai dinlauntru, Acest mteles se poate face vadit tara osteneala. Rebeca inca inainte de durerile nasterii, cit avea in pintece perechea celor ce se vor naste din ea, purta cu greutate lupta intre ei si vedea in ei muscaturile mortii, tntructt embrtonli se ciocneau prin salturtle lor nepotolite. Apoi ce vota sa afle intrebtnd pe Dumnezeu st zlcmd : Daca va ti sa tie
mie a~a, pentru ce zru-e aceasta? $1 ce raspunde Dumnezeu 1a acestea? Douii popoare se vor desparti din puiteeele tau ~i popor pe popor va lntrece ~i eel mare va sluji celui mai mie (Fac. 25, 22-23). Deci sa primim pe Esau ~i pe Iacob ca tipuri a doua popoare, al celui diu Israil ~i al celui prin credinta. Dar Esau, zice, era supiirat pe Iacob ca l-a lipsit de drepturile Intliulul nascut, pe

rum

care el i le-a vindut, lastnd altuia cinstea lui, si pe lingli aceea aductnd al dotlea vinatul sau, a pierdut si binecuvintarea, De aceea cocee gtnduri salbatice ~i eugeta, din pricina pismei, la uciderea fratelui. Asa era suparat ~ mlniat Israil eel Intii nascut pe cei veniti la credinta dupa el, adica pe poporul eel nou. Aceasta pentru ca a primit de la Dumnezeu treapta tnttia ~i s-a ridicat in starea Inttiulut nascut, sau s-a umplut de binecuvintarea de sus ,imboglitindu-se cu harul in Hristos prin Duhul. Dar Rebeca l-a convins pe Iacob ca sa fuga de fratele lui, plecind de acasa, si sa mearga la Laban, om tnchinator la Idoli. L-a indemnat ~i Insnsi dumnezeiescul Isaac, tatdl lui Jacob, pe acesta sa renunte la casatoria eu fata dill Canaan, ct sa doreasca mai deqraba sa-~i ia sotie din fiicele lui Laban. Adics Biserica, al carei chip este Rebeca, I-a Indemnat eu intelepciune pe noul pop or primejduit ~i prigonit sa fuga de min'ia uciga~ilor; 0 illcuviinteaza aeeasta $i lnsu~i Mirele Rebedii, adica Hristos, indemntndu-l sa ocoJeasdi familiaritatea duhovnieeasca cu cei ce ardeau de minia neeredintel $1 se glndeau in chip salbatic 1a udderi. Iar semnul familiarWitii e ca.satoria. indeamna sa-~i aleaga in 10cu1 lor mai degraba pe cele din casa lui

GLAFlRE LA CARTILE LUI MOISE

121

Laban, edlcs din neamuri. De fapt vedem pe sfintii Apostoli, care s-au fl1cut pirga noilor popoare in credinta, gr~bindu-se sa Implineasca cele poruncite lui Jacob. Cl10i s-a111despartit de turma Iudeilor, ca una ce planula uciderea lor. Schimbind tari ~i cetati se qrabeau en mtelepciune sa scape de mtnia prigonitorilor. Cacl i~i aminteau de Hristos care le-a poruncit ~i le-a spus : Cqnd va vor izqont din cetatea aceasta, fugiti alta (Matei 10, 23). Dar grl1iau $i celor din samlnta lui Israil, care se hotarau sa nu asculte $i sl1-i defaime fara crutare : Eta de ttebuinid sa vi se grdiasca voud mai antii cuvuuul lui Dumnezeu. Dar de vrerne ce 11 respinqeii ~i nu va socotiti pe voi vrednici de viaia vesnicii, iata ne untoarcem cdtte neamuri. Cad Cl$a ne-a potuncii tiouii Domnu1 (Fapte 13, 46). Auzt cum Mirele Bisericii, adica Hristos, a poruncit 1a ai Sl1i sa mearqa la multimea Elinilor (paginilor) si sa nasca fii dintre ei ~i sa se arate parinti ai popoarelor i De aceea st prea tnteleptul Pavel serie celor ce au erezut dintre neamuri prin el, zictnd: Chiar daea ail avea zeci de mii de lnvatatori (pedagogi) qn Htistos, dar nu multi

un

parinti.

Ciici

eu v-am tuiscut pe voi ~n Htistos Usus prin Evanghclie

(I Cor. 4, 15). Dar ea a fost de fata si Dumnezeu $i a bineeuvintat eu rmbelsuqere popoare1e venite la credinta, 0 arat~ foarte Iamurit si dumnezeieseul Isaac, tncununtnd eu binecuvintartle de sus pe lacob care pleca din casa parinteasca 206 si zictnd : lar Dutnnezeul meu sa te binecuvtnteze i sa te cteosca si sa te Inmulieascii pe tine $1 Iii spre aaunaxea popoatelor. $1 sii-it dea tie btnecuvtntarea lui AVIQam, poriniele tau (Fac. 28, 3-4) 207. , De fapt s-au tnmultit cei in Hristos, au erescut foarte si au ajuns 0 multime, si 0 adunare de neamurt si s-au f~cut tmpreuna mostenitori cu stirrtii pannti. Caci vor sedea la masa tmpreuna cu A vraam, eu Isaac ~i eu Iacob in Imparatia cerurilor, dupa euvintul Mintuitorului (Matei 8, .11). Si am fost binecuvintati iara~i de E1. Caci a zis despre noi: Parinte Siinte, paze~te-j pe ei ~n adeviiiut Taw) (loan 11, 11) 208. Iar daca se Inteleqe Rebeca si ca mama lui Esau, nu se vat~ma Intru nimic ceea ee se cuvine sa se Inteleaqa, Caei am tnteles pe

sa

206. Dumnezeu a bmecuvtntet In persoana lui Iacob pe Apostolii ce plecau de 111 evrei la neamuri pentru a propovadui pe Hristos. 207. Se dii lUi Iacob, sau Apostolilor, binecuvlntarea lui Avraem. de-a Ii parinli ai neamurilor in credinta $i sa se uneasca acestia prin ei tn Hristos. 208. Adevdrul este Persoana lUi Hristos. EI e Adevlirul Tatalui, caci este nascut din Tata!. $i 0 Persoana dumnezetasca nu e farli celelalte. Paze~te-i deci, tn Hristosul Tau. Ciici El este ea Persoanii dlvtno-umena suprema, Adevarul ~i Viala. Sall e Adevarul, fntruelt e Viata.

122

SI'. ClIIlllL AL ALEXANDRlEI

Esau ca chip al celor din Israil. Iar pe Rebeea am dat-e ca chip al Bisericii. Dar si cei din Israil s-au faeut fii ai Bisericii prin eredinta tn Hristos, nemaitrebuind s~ fie cotati ca acel popor vecbi de odinioara, ci transformati tntr-un popor nou, unit eu cei din neamurt, Gael de e cineva ~n Htistos, e zidite noud (II Cor. 5, 17). Cad El a zidit pe cele doua popoare tntr-un om nou, facind pace dupa Scripturi si tmpactndu-t pe amindoi tntr-un singur Duh cu Tatill 109. Fiindca c surpat peretele din mijloc aJ despdttnuril $1 a desiiinlat Ieqea potuacilot eu 'nvataturile. ej (Efes. 2, 14-15). 3. Preqatit deci de drum prin binecuvtntartle tatalui, Iacob a pornit spre tinta dilatoriei ce i sa daduse, dar cele ee s-au tnttmplat dapa aceea, le vom cunoaste din Sfintele Scripturi. Ele sint asa : $i a iesit Iacob de la tuuina iuramuuulut ~i a pomit spte Haran. Sl a ajuns la un 10c $1 a dormit acolo. Gael opusese soaiele. $i a tuat din pietrele locului $i a pus la catnu lui. Si a dormit 1n locul aceta $1 a avut un vis. $1 iatd 0 scara rezemntd pe pamlnt, al care! cap ajungea
la cer, $i ingerii lui Dumnezeu suitui $1 cobotau pe ea. lat DomnuI se rezema pe ea $1 a zis : Eu slnt Duznnezeul tatiilui tau Avraam $i Dumnezeul lui Isaac, nu te teme. PdmintuJ pe care dormi ti-l vot da tie $i semintiei -tale. $i vc ii samlnta ta ca nisipui miitii. $1 se va Mti sore mare $i spre xaiazaz: $i spxe miaziinoopte $1 spte rdsarituri. $i se VOl binecuvmia uuru line toate semimiile paminluJui $1 ~ntru saminia la. $i iata Eu suit cu tine :>1 te voi pazi in toaui calea ta, pe cate vei merge. $1 te voi uuoarce pe tine 111 panl1ntul acesta, pentru

cd nu te voi parasi pina ce nu voi face tie toate cite te-am grail

tie.

Si s-a sculat Iacob din somnul lui $i a zis : Domnul este in locul acesta, iar eu nu stiam. $i s-a ~nspdimlntat st a zis : Cit de lnfrico$ator este locul acesta t Nu este acesta decit casa lui Dumnezeu $1 aceosta este poaita cerului. $1 s-a sculat Jacob dimineaia $1 a Iuat pia tea pe care a pus-o acolo la capul lui. -$1 a tiicut-o stilp $1 a turnat untdelemn pe vuiul ei $1 a chemat numele Iocului aceta Casa lui Dumnezeu

(Fac. 28, 10-18).


l'.loi spunem ea numele eetatii este Fin tina juramintului. Caci ~a s-a scris despre el. $1 a iost in ziua aceea, cd venind siugile lui Isaac, i-au vestit lui despre tintIna pe care au sapat-o: n-aID allat api'i. 'Sf I-au numit pe el juramlnt. De aceea au chemat numele cetOtii Flotina jutamintului pina in ziua de astdzi (Fac. 26, 32-33). lar 209. Proprin-zis nn se mai poate vorbi Cle neamuri opuse tn Hristos. ct de oame.ru nOi, unit! tn aceea$i credint!. Credinta In Hristos i-a ridleat pe loti la adev!rata umanitate In Dnhul SUnt, f!e!ndn-i sA sa simtli Iii ai Tatiilui ~i deel frati Intre ei.

GLAFIRE LA CAR'fILE LUI MOISE

123

daca ar voi cineva sa stie pentru ee s-a ehemat Ptntina juramintului, l-am spune aceasta: Acolo au pus juramtnt lui Isaac capeteniile Geraritilor, Abimelec si eel impreuna eu el. Deci a plecat dumnezeiescul Iacob din casa parinteasca ~i din cetatea insa~i st s-a despartit de neamul sau. De aceea a tnceput sufere eumplit. Caci a tnteles, cum e Iiresc, di va fi calator ~i strain 5i va locui intre cei din alte tari. Ba va fi poate si sub altii ~i va primi jugul neobtsnuit al robiei, Caci uneori trebuie sa se supuna celor staptni si cei de mare noblete. Dar Dumnezeu care cunocsre inima st tiuuncbii CPs. 10, 7) Si nu lasa sulletul celui drept sa fie coplesit de asa de amare ocari, ii vine indata in ajutor. De aceea a aratet eli 0 multime de tnqeri umblind in sus sf in [os-va izbavi cu usurinta pe cei predati lui Dumnezeu. Aceasta socotesc d~ s-a aratat prin vis $i altceva nimic, Cl:ici scara se vedea in mod sensibil rldicat a tn SQS. JEa era semn al cobortrii si urcarti. macer ca era tnfati~ata Intr-un chip tnqrosat. Dar a auzit Si glasw Aceluia Care zicea $i poruncea tngerilor ca El tnsusi va fi virful binecuvlntatii date lui de tatal lui. Cdci semtnita ta se va JaJi spte rasalit $1 apus, spte miaziinoopte si rnrezdz! (Pac. 28, 14). Dar i-a spus eli si el va avea pe Cel ee-l apara s1-1 izbaveste in tot Iocul 210. Iar trezindu-se, nu puttn s-a minunat dumnezeiescul Iacob. De aceea a si zis: Domnul este 1n Iocul acesta, ias eu nu stlam, Dar cum nu s-ar cuveni sa. stim ce-a voit arate prin aceasta ? 0 foarte redusa idee des pre Dumnezeu vom afla Ia cet vechi. Caci socoteau di Dumnezeu a parasit tot pamintul celalalt si s-a adunat numai in acela in care au fost chemati de EI cei ee s-au mutat de la cas a lor ~i au plecat din tara Cbaldeilor. Caci de vreme ce Inchinatorii Ia tdoli bolind de ratacirea politeistji, dadeau Iiecaruia din demoni 2t1

sa

sa

210. Dumnezeu e oapatul, ttnta, vtrful tuturor darurllor fiigaduite $1 al blneeuvtntii.rii date de El euiva. La EI ajunge once ureus duhovnicesc. Nu e 0 scara Clirll eaplit. In Dumnezeu stnt toate. Va urea omnl tnsust la aeest vtrf nem1irginH, dar $1 prin urmaslt lui. Dumnezeu se reazima pe scare ce urea spre EI. mtruclt priveste spre noi. Din alt punet de vedere., scare se reazimii. pe El. Caci pe altceva nu se poate rlizima.. Ea n-at avea un caplit spre care sa tindem. S-ar seufunda In gol. eu lngerl eu tot, cu nol eu tot.Scara razimtndu-se pe Dumnezeu. nOi ne riizimiim tn ureu$ul nostru pe El. Apoi seara nn e numai vointa ~l efortul nastrll de...a urea, ci ~i harul Lui, energille l.ui necreate, luc.rare_a Lui tn lume. It). visul lui Iacob se exprima. transcendenta luj Dumnezeu fata de lume, dar ~i comunicilrea Lui eu IUI;nea, insii a~a. cum se (!ieea in legea veche: priQ lngerl, nU pun Fiul lui Dumnezeu flieut .om. 211. Plirjntii socot~u pe zeii religilloI p!iglne, panteiste, demoni. Ei continuau in aeeasta gindirea Iilosofiei eline, d.ar d!deau demonilor nu tJJteles de adversari ai lui Dumnezeu. nu de simple personiftellrl ale fortelor naturii. De fapt, [orlele unei naturi eare nu e 10ca$ a1 lui Dumnezeu. nu poate fi in eredinta

124

SF. CRnUL AL ALEXANDRIEJ

o tara (regiune) proprie ~i ii declarau pe demonii tnchinati ea un Iel de tiranl, iar flkind asa, nu socoteau di trebuie ctnsttti toti pretutindeni, fericitfi patriarhi eliberatl de curtnd de obiceiurile Inchinarl! la idoli ~i de ratacirea politelsta, soeoteau !?i ei ea Dumnezeu Cel prin fire ~i Adevarat, Caruia ajunsesera la convingerea di trebuie sa I se tnchine. nu le e prezent tn tot pamintul st tn tot locul ca sa-i ajute, cugeUnd lueruri foarte mici despre El. Deci fericitul lacob e invatat sa se tmboqateasca cu ere dint a ca rod al calatoriei lui. Old a anat ca Dumnezeu e tn tot locul si in toata tara (regiunea); di El locuieste In cer, dar Sa tnqrijeste de tot pamintul ~i umple lumea !?i toate sint sub EI eu duhurile din cer, carora Le porunceste sa umble sus ~i [os si-L au pe EI drept Cap st Stapinitor. De aceea s-a minunat zictnd: Dotnnul este ~n locul acesta, iax au nu $tiam. Iar socotind ca piatra a fost pricina acestui vis, a cinstit-o ~i pe ea eu cele ce i se cuveneau, ungind-o cu untdelemn. $i a numit-o Caso a lui Dumnezeu $1 poaxta a cerulul ~i a facut piatra, stllp. 4. Acestea le-am spus in forma unor povestiri mai Inqrosate, Dar trebuie subtiate cele ee ni se par mai tnalte in tstoristre. Trecind deci la 0 contemplatie duhovniceasca a continutului, spun deei iara~i di Iuqind de mtnla ludeiior uciqasi, poporul cel nou prin credinta, inteles in Apostoli ea In plrqa lui, s-a grabit foarte sli scape de ei st sa-i ocoleasca. Trecind ea dintr-o cetate in cetate, ~i-a cautat ca sotte din cetele neernurilor ~i dorea foarte mult sa Ie. uneasca eu sine printr-o comuniune sptrttuala in Duh, pre cum se grab~a ~i Jacob spre fiicele lui Laban, fiindca Jacob se temea de Esau care uneltea tn chip salbatic uciderea lui. Dar poporul eel nou prin credinta odihnindu-se tn Hristos, Care este piatra aleasa, unghiularo, cinstttii (lsaia 28, 16) - cad aceasta soeotesc di tnseamna a dormi pe ptatra - au tnvatat ca nu vor fi singuri, ct vor avea ea ajutatorl st pe tngeri ~i tnsotitort pe sfintii ingeri, alerqtnd in sus si in jos. Cad a spus Hristos: ({A min, amin zio VOUl:!, de acum veli vedea oerul descbis st pe ingerii tut Dumnezeu urc1nd $i coboruui peste Fiul Omului (loan I, 51).
cre~tina declt medlU de lucrara -a demonllor. De aceea Biserica sflntlnd natura, 0 face aceasta prtn rugliciuni In care cere lUi Dumnezeu sa. alunge din ea lucrarea duhurile rele. 0 natura neutrli nu existll, cum socotea chiar un N. Berdlaev (Espri' et liberte], care vedea In aceastli pretlnsli neutralizare .a naturii de catre crestinlsm, conditie care a flicut posibilli stttnta, Azi chiar reprezentantli cei mal llu~trl al ~tiintei, vll.d cli aceasta nu se poate dispensa de 0 colaborare en credint.a th tntelegerea naturl!. In studiul aUt de modern al istoriei' rellgiilorl) or trebui sa se tina' seClm,lde aceaslli opinie a P/irintiJor despre religiile pantelste.

OLAIi'IRE LA CARTILE LUI MOJSIIl

125

$i

Aceasta soeotesc eli este scara: miscarea (traversarea) in sus In [os a duhurilor sfinte, trimise spte stujlre pentru cer ce vor

mosteni lmparatia (Evr. 1, 14) 212.

Iar pe scara se rezema Hristos, ajungind ptna la el duhurile sttnte $i avlndu-L pe El ea Staptn, deei nefiind ca ele, ci Dumnezeu $i Domnul. Caci a spus sl David Iiecarui om care s-a hotartt sa se Increada in ajutorul Celui Prea Inalt : Cd angerilor Sai va porunci penttu tine, ca sa te pazeasca ~n toate caile tale. Pe mun) te vor ~ndIta, ca nu cumva sa ~mpledici de piatIa picforul tau. Peste aspida
st vasilisc vei pa$i st vei calca peste leu $i peste balaur

(Ps. 90, 11-14). De fapt am calcat peste serpi $i scorpii $i peste toat~ puterea vrajmasulut, dindu-ne Hristos puterea pentru aceasta. Dar eel in Hristos s-au f~cut vredniei $i de vederea lui Dumnezeu, Indraznind sa creada di lEI va fi eu ei si-i va ajuta $i-i va izbavi pretutindenl $i-i va face roditori. Caci zice: lata Eu cu vor sint In toate zilele pina la siusnu! veaeulul (Matei 28, 20). Si este oricui vadit di fericitti ucenici s-au $i 1mboglitit $i s-eu facut parinti ai unor nenumarate neamuri, prin nasterea lor duhovniceasca in credinta eea intru Hristos. Pentru di 0 spune aceasta Iamurit Pavel celor ce au or~zut prin el: ctuar de ati avea zeci de rnii de invatatori In Hristos, dar nu ovett multi pa.rin/i. Ciici 1n Htistos IIsus eu v-am nascut pe voi priti Bvanqtietle (I Cor. 4, 15). A~a s-a Hieut semtntia lor nenumarata ca nisipul, S-a Intins la rasarit si Ia apus, 1a dreapta si 1a sttnga, adica la mtazazt ~i la mtezanoapte. Dar a fost $i piatra cinstita ca un chip al lui Hristos ~i rnli!tatli ca stllp $i unsa eu untdelemn. C~ci Emanuil a fost uns de Dumnezeu sl Tatal eu untdelemnul veseliei mat mult deelt parta$ii Lui (Ps. 44, 9). Caei S-a sculat si din mortt, macar ea a pogorit de buna voie in moarte. Aceasta socotesc d1 Inseamna tnaltarea pietrei ea
212. Intruperea lui Hrlstos a facut deplln iolositoare mlscarea de coborlre $1 ridicare a IngerHor peste oamenU care vor mostenl Implirll\la. CIiCi dacll Piul lui Dumnezeu Sa eoborlt flictndu-Se om, dar s-e $1 Inliltat ca atare, InlIlUndu-ne $1 pe nol, cum nu soar cobort In HI $i nu soar tnaHa eu HI $1 eu oamenll care urea tn Hrlstos ~a eer, dupll ce HI s-a eobortt 18 ei tmpreunl!. eu toger111 Dar de ee ar mai coborl $1 urea $i IngerU, odata ce a cobortt $1 Sa tnllltat Hrlstos 1 Pentrn eli Pilll lui Dumnezeu nu luereazli Izolat. Daell vrea sli.l fnell pe oamenl frati, de ce nu i-ar lace $1 pe tngerl bucnro.$i s!l se aprople de oamenl $1 s! conluereze cu ei 1 Pormatille neoprotestante suter! de un Individualism, care nU $t1e cle bueuria ce 0 dil iublrea. Hrlstos ar putea face singur totul pentru noi. Dar EI S6 bucurli sli ne vadll pe toti iublndune $1 ajuttndu-ne. Fiecare ct$t1gll nu numal 1ntrucH este aJutat, cl $1 tntructt ajutll pe eellaltl. 10 oriee oaz, Plul lui Dumne'teu fl!.cut om atrage pe lngerl spre El, pcntru a-I slujl $1 Lui $i oamenilor cu care se une$te. Venind peste Hristos, ei'se Gi coboara, dar sa $1 tnalta.

126

SF. CHIRlL~AL ALEXANDRIEI

sttlp. Si Domnul nostru Iisus Hristos e predicat $i de Sfintii Apostoli ca uns de TatiH in -Sfintul Duh si oa Invlat din morti. Prin Care $i eu Care fie slava Tatalui si Fiului $i Sfintului Duh in vecii ve-

ctlor.: Amin,
Jara$i despre patrlarhnl Jacob 1. Cine s-BJ:, putea tndoi cil, a ne dori dupa cuvintela dumnezeiesti $i a Inseta cit mai mult sa tnvstam din ele ceea ee e de folos e Iucrul eel mai bun $i e tncununat de Dumnezeu eu eele mai inalte aprobari ? Dar continutul vrednic de cea mai mare pretuire al acestor cuvinte si care ne duce la sftrsitul de trebuinta, ni I-a Jacut cunoscut Insusi Mintuitorul, zidnd; Asemenea este ImpMa/ia cerurrlor cu. un om negustor care cautii margaritare Dune. i\tl'ind e1 un margaritar de mu1t prJ~t, pJeclnd' a vlI{dut toate cite Ie Qva.$i '9umparat pe aGesta [Matei. 12, 45-46). ~ Dec] ne e' trebuinta sa diu tam mai 1nW margaritare bune. FaI, _ cind ~$a, vO,m ,9.fla MiiI:garitarul Gel Unul $i de mare pre], ildi&:l'i p~ Hristo_s. $1' .care stuf, r9-argaritaryle cele bune, .a. faio:r ci$~_igar~ diutf;O(i-9, ne f~~? ;sa gasim pe Cel UnJlI, 0 sBun sfinW, despre fare s-a spus prin .glasul proorocilor "ca: Pieire siinte sa' tdv~Qlesc pe pamlnt (Zall., 9, ~6).' D~d" trebuie cercetate fo,arte mult Iiecare din -cele spuse $i facute c;l~ 'c~i veehi. Cad vom vedea in ele taina adinca a dreptei credinte, adica pe Hristos, schitat clar $i cu mestesuq ca in niste ehipuri. Pe Unga aceasta vom atta st Iconomia cea din El s~chHat~ prin unele trasaturt mai putin clare, dar aditat~ totusi intr-un mod nu cu totul . tntunecat 21,? Vom lua in. cereetare $i aeum cele reteritoare la. dumnezeiescul lacob, cum $i tu ce mod a vietuit. $i vom arata in el ~chipul in.tr~gii iconomii evanqhelice zbnrind ca niste aiome prin frumoasele flort ale Istoniel lui si aduntnd din fiecare ceea ce e de Iolos pentru clarificarea intelesului. Iar dad} nu vor fi supuse toate eele sense ttlcuiril duhovnicesti, sa nu se supere nimeni, glndindu-s,e di unele din ele sint propzii, tntr-un mod 'carecare isto-

I-a

l,

de

"

213. Hrlstos se poate vedea co destuill clarttate -sdlitat in chlpurile unor perseane din' VechiJil Testament. Nu tnt asa de dill' s.e poate vedea tn ~faptele lor -lit opere lui mintUitoare, sau iconomla LuL Ins! 'iotu~i se poate vedea -$i ,ea in oarecare mod "mai,--p.utin claro I5tooa creatiei Iiu e tnd.reptaVi ~numal in geral spr-e vel?nicia noastriI "in DUmne-zeu'lIi nu e numai' condu.sa'in general spre aceasta v~nicie prin naztlinta iJ.oastr/i spre desavlrllire,-- ci ate ill1primat.a~in ea oa lntr-un ~ir de cbipuri mereu ma'i~dare -~i modul cum Inaintam SpT:'e 'Ve~nicie: prin Hrist.os ca Dumnez.eu cobor!t la nor lIi faptele Lui mintuitoare :' p0r.nirea spre jerWi !}i aspiretia .gpre~Yiata Yiitoar-e tn ~Dumnezeu de la oa'Patul sdirii istorice. Istoria nu e (;) desfli~urare intlmplatoare, ci are lmprimat1i' in ea planu} de inintliil'e in Hristos.

GLAFlRE',LA CARTILE LUI MOISE

121

riei, iar altele au in ele tntelesuri mat inalte ~i pot fi folosite spre Iamurirea tainei. 2. S-a scris deci iara~i: $i iidictndu-se Jacob ~n picioare, a pot-

nit sore tara de 1a -rasarit, spte Laban, itui lui Batuei Sinu, iratele Rebecai, mama lui Jacob ~l Esau. $i prtveste si iaiii o t1ntlna ~n ctmp.
$i erau acolo trei tutme de oi oditminda-se llnga ea. $1 era o piatra mare pe gura iiminii si se adunau acolo toate iurmele $i unii rostoqoIeaii piatra de pe gura tintutit >,;i adapau oile. Apoi usezcrr iara$i piatta pe gura iinttnii, la locul ei, $i le-a 'lis lor Iacob : Pratilor, de unde sinteti ?. lar ei au zis : Sintem din Haran. lor el te-a zfs lot: Cunoasteti pe Laban, tiul liu: Nahor ?. lar ei au 'lis: 11 cunoasrem. lor el Ie-o 'lis lor: E sanatos ?>} Iar ei au 'lis: E sanatos. $i Rabila, iota lui, va vern cu otle. $i a zfs Iacob : Mal esse mult din .ziuii, nu -e ~nca timpul de a oiiuna oile. Adapati oile $i pJednd, paste-ti-le, -lat ei au zi.s: Nu vom putea p1:na nu se VOl aduna'toti pastorii '$i vor -rostoqoli piatTa. de pe~ .gun;! f1ntlnii, sii 'le adapCirn. Inaa vorbitui el {!U ei, a .sosit Rahila, tiica lui Lal)al'li' eu oile tataJui ei. Cde! ea pa$tea otle tatiiJui ei. $1 a tost clnd v.Qzu.t, Iaeot pe RahiIa, 'iiica lui Laban, ttaiele maaiei lui, s-a dpropiat st a rostogelit puitra de pe qura tintini! $i a adapat otle lui Laban, iroiete mame-i lui. $i 'a saw tat Iacob -pe Rahila si grmndu-i ell glaslll lui, a pUns si i-a spus Raiiilei este nepot;'a1 tauuu; el s! itu! Rebeeai. $1 alerglnci eo ;a vesit touilui ei cuviniel acestea. '$i a iost c1nd a mizit Laban de' numele lui Iacob, iiul sorer lui, a alergat lntru ~nt1rripinar.en lui $1 cuprtrauviu-l, I-a siitute: $i l-c: dus pe el :in casu: lui. $i a povestit lui Laban toate cuvititele acesiea. $i i-a zis, lui Loban: Din oasele

ca

mele $i din cnrnen mee esti tu (Fac. 29, 1-14.).


Dupa vederea mlnunata a Iui Dumnezeu ~i dupa descoperiree aceea, In care a V8.zut 0 scara l:q.alttndupse la cer, iar pe Domnul rezemat pe ea ~i pe ingeri umbUnd in sus ~i in jos pe ea ~i a auzit lamurit ea Dumnezeu va fi cu el ~i va intinde saminta luli. intr-o multime nemiisurata de popoare; dupa ridicarea pietrei ca ehip al lui Hristos, umpllndu-se de iIidraznealll. ~i aVlnd rezemata nadejdea in cele viitoare rez'emata pe Dumnezeu, porne~te spre Unta dHatoriei ~i ajunge in pa;mintul a~ezat la rasarit $i se face CUJ.il.osc:ut indatli multor pas.tOIf, ca :unul 'ce este ~i el dintre cei foarte' priceputi in pastorie. Deprinderea in ocupatie ~i~o face vadWi, zidnd: Este inca mult din ri. Deci adap1nd' oile, mergeil $i Ie pa$teti. Sa face cunoscut ~i fiieei !iii Laban, dindu-i uh prim semn :;;.i 0 prrga a bunei lui vietuiri, insu~indu-~i grija de-a adapa aile -pascute de ea. Caci intelegM, fiind
1

128

SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

crescut in cele mai bune purtarl, ca ar fi fost u totul urit ca Rahila, care era fecioara, sl in asteptarea nuntii sa astepte adunarea pastorilor ca miscind piatra sa-i adape oile, prin ceea ce ar fi cedat altora acest serviclu din pricina slabiciunii ei ~i a rusinii cuvenite fecioareL De altfel si 0 .leqe naturale a iubirti il indemna sa se arate de folos celor de un singe si apropiati, A adapat deci oile Rahilei, rostogolind sinqur piatra de pe .tintina. Trebuie sa ne amintim ca $1 dumnezeiescul Moise fugind din Egipt, ajunge in tara Madian ~i acolo tnttlntndu-se eu pastori ~i vaztnd pe Iiicele lui Raguel alungate de ei s-a facut cunoscut prin acelasi ajutor dat lor.. Caci s-a scris despre el . A plecat MOise de la tata lui Faraon $1 a aiuns, jn tara Madian. lar venitui In tara Madian, s-a
fintlna. lar pteotul din Madian avea sopte tete eare pasteau oile tcuatu! lor. $i venitui au seas apa p1na au umplut vcseie ca so. adape oile tatiilui lor. Dar venind pastorii, Ie-ou alungat pe cleo Ridicitidu-se Moise, le-a aparat pe ele $1 a adapat oile latiiJui Ior. 1$1 au venit la Raquel, tatal Iot, lar neestn le-a zis: De ce v-olt grdbtl schvemtf oztt, Iai ele au ~is: Un om egiptean ne-n aparat de pastoll $1 tie-avseos apCi $i 'Q adapat _oile .. lar el .a 'zis iiicelot lu! : $i uncle este t De ce I-ati parc1sit a$a pe el t Chemaii-I 00 so' manlnee pline. Si .s-c a$ezat Meise 1a omul acela (Ies. 2, 15-21).
oprit
0

I1nga

lnteleqi. cum tntelesurrle stnt in oarecare mod frat~$ti sl cele aratate prin ele sint foarte inrudite? Dumnezeiescul Moise departind puterea celorlalti pastort, a seos apa sl a adapat turmele. Si a .rostoloqit sinqur piatra. Iacob, desi nu puteau face aceasta multi fara sudoare, a adapat Ia fel singur oile. $i' precum Moise s-a -esezat in casa unui barbat tnchlnator la Idoli, asa a Hicut sl dumnezeiescul Iacob. Cad Laban era mehtnator si slujitor .al idolilor, Dar precum cuvtntul vede in Iacob chipul si fat a popoarelor ce vor ajunge la credinta, sa aratam cele mal dinlauntru si mai ascunse tntelesuri ale acestui fapt, largind si subtiind grosimea istoriet . .3. Deci poporul nou creat, dupa .cuvtntul Psalmistului, socotesc ca nu e altul, decit cel nou in Hristos, adidi eel ridieat prin credinta Ia slava 'intiiului naseut, fiind dat Ia 0 parte $i pierdut eel dinm, 'san Israil. AsHel a ajuns coada cel ,ce era cap, adidi cel ce era in frunte ~i recunoscut ca intiiul urrilfnd chemarii celorlalti. Cam s-au a~ezat Ia spate $i merg dupa neamuri. Deci'poporul in Hristos prin credinta tine calciiul ~i a fost socotit in treapta dumnezeiescului Jacob, lar ca pirga a acestui neam poate f1i inteleasa ceata Sfintil6r Apostoli, care au fost .din stngele ~i neamul lUi Israil, dal' fiindca soau

GLAFffiE LA CARPLE LUI MOISE

129

tmboqatit eu credinta in Hristos si si-au pus pe cap ca pe 0 coroana harul Sfintului Duh 2J4, s-au Iuptat cu cei de un neam. De aceea parasesc pe cei ce ii ucideau !?i.i prigoneau salbatic, ba se despart si de casa parinteasca si de pamtntul in care tr~Hsera, adica de Ierusalim, sau de tara Iudellor si se due tn eel al neamurilor, avind ca aparator ~i ajutator in toate cele bune pe Hristos ~i ca tnsotitort pe lnqeri. Bi se sprijineau pe nadejdile de sus si asteptau sa fie piirinu ai multor neamurt (Fac. 17, 4), ea unii a carer saminta se va lntinde spre. rasarit ~i apus, spre miazanoapte st miazazi. intelegindu-se prin aceasta eei renascuti prin credinta In Duh si tndreptati in Hristos. Aeestora le-a si spus, zidnd: V oi suitett neam ales,

preotie lmparateasca,

neam

stint, popor aqonisit de Dumnezeu, ca sa

vestiii vinuiile Celui ce v- chemat pe voi din imuneitc 10 lumina Sa cea miounaui. V oi care odiniotuii nu erati popor, acum slnteti popor a1 lui Dumnezeu In Htistos (1 Petru 2, 9-10) 2~5. Si cine soar Indoi eil cei ee au fost rtnduiti sa-i tnvete pe ei sint numitr de dumnezeiasca Scriptura (cparinti at popoarelor ?. Deci se despart de tara Iudeilor si parasind poporul ingimfat si defaimator, s-au indreptat spre neamuri, potrivit poruncii Mintuitorului nostru (Matei 28, 19), dar arata tndata ca sint pastori duhovnicesti ~i priceputi in educatia cea dupa Dumnezeu, nesuporttnd Sa se ocupe eu eeea ce e in interesul lor. Cad aduc tndata cuvintul invatiHurii lui Hristos st lndeamna sa se lucreze ceea ee e spre folos prin fire. E ceea ce a flkut ~i dumnezeiescul Iacob, aratlndu-Ie Iimpede pastorilor din Haran ca si el este pastor, Caci le spune : Bste lnca ziui: tnultii,
lnca nu irebuie si te pasteti .. adunate animalele. Odata ce-att addpat oile,

metqeti

Auzi cum le-a poruncit pastorilor sa pasca oile? Asa a poruncit si preainteleptul ucenic presbiterilor poporului, sau episcopilor sa taca : Pe ptesbiterii cei tiintte voi, zice, li rog eu care situ Impreurui piesbitet si martor al Patimilot lui Hiistos si parta$ Ja slava ce va avea sa se tiescopetc : Piistotiti turma lui Hristos cea dintre voi (I Petru 5, 1~2). Iar trecind prin tari si cetati au poruncit altor zeci de mii de pastort sa pastoreasca popoare1e si sa poarte grija de oile cuvlntatoare ~i sa le pasca la pasune buna si in locuri grase si sa le conduce
214. Se vede Cd In vremea Sf. Chiril se obtsnuia ce sfintii sli poarte ca pe 0 eununa a harului aureola tn ieoanele lor. 215. Ore~tinismul a creat eon~liinta unilatii intre popoarele care L-an primit pe Hristos. Cel ce cred in El sint un popor spiritual, sa simt tn EI, lupla pentru o cauza comuna, urmarese formarea unui chip de om unitar. Sfnt un popor, pentru eli Cae parle dintr-o Bisericli.
9 - Sftntu! Chlri! al AJexandrlel

130

SJi'. CHlRIL AL ALEXA:NDIUEl

in pajistea innorita a Scripturii .de Dumnezeu insuflate. Oici cuvintul lui Dumnezeu e .0 hrana sufleteasca mdestulatcare pentru viata 216. Sa se spuna deci -pastcrilcr duhovnicesti : tnqnjeste-te de clmp inverzrt :;;i de pajiste tnflorita si aduna fin uscat ca sa ai ot spre tmbracaminte. Dar. s-au facut cunoscuti :;;i altfel dumnezeiestii ucenici la neamuri, cad s-eu aratat pastorilcr acelora, adica tnteleptilor ~i tnvatattlor 1nvatat.ori, dueindu-Ie ascultatorrlor cea mal adevarata invatatura. Iar ca ei erau eu mult mai tan si mat buni in 1nvatatm."a decrt aceia, .0 .poate cunoaste cineva gindind :;;1la aceasta: Piatra asezata pe flntina era atit de grea, ca numai adunarea unei mul .. timi de pastori .0 putea inlatura. Dar Iecob a facut lucru acesta singur. Dar sa .spunem acum pe cit Se poate, ce Inseamna fintina $i ce tnseamna piatra. Prin .aceasta vom ana si care e deosebirea in tarie a pastorilor 9i supertorttatea in eunostinta a ucenicilor Mtntuitoruhn. 4. E obiceiul Scripturii sa asemene cunostinta despre Dumnezeu eu apa. Ca aceasta cunostints e de viata tacatoere, a marturisit Mintuitorul Insusi, zicind catre Tatal Cel din. cerurt : Aceasla este viata de veci, sa Te cusioasca: pe Tine sinquru) Dumnezeu adevarat,.$i pe care Lau trimis.. pe. lisus Htistos [Ioan 1T, 3),. Dar a spus 9i femei'i celei din Samaria odats : Dacd ai ii cunoscut daiul lui Dumnezeu si cine este eel ce-ti. spune: l(Da-Mi sa beau, tu i-ai tt cerut Lui, si li-ar- ii dat tie apa vie [loan 4, 10). Socotesc ca a numit ape de viata Hicatoare cuvintul si tnvatatura Sa. Dar a mai zis Stapinul : De Inseteazii cineva, sa vitui 1a Mine si sa beae, (Ioan T, 3'l) 217. Dar si prin cuvtntul proorocului Ii cearta pe unii care dupa primirea tnvataturii prin leg-e, s-au tndreptat fara pricepere spre alti invatat.ori ~i s-au aplecat spre invataturile :;;i poruncile oamenilor. Caci a zis : S~a mitat serul de aceasta $i s-a cutremurat 'toarte, ztce Domnul, cd popoiul Meu a idcut aou lucruri tele. M-a parasit pe Mine, izvorul apei vii st $i.::au sapat lor qiopi sur pate, care nu vor puieo tinea apii [Ier. 2, 12-13).
216. Presbltertl in acele secole primeau ca indatorire prtncipala propovaduiree cuvintului ,d1:UIinezeiesc prln expltcaree Sflntei Scripturi. E de fe-linut aceasta pentrU preotii de azi. 211. Apa 'e factor'lll principal care sustine viata organismUlui. Cuno~tinta lui Dumnezeu ca Bisericii iubjtoare prill Sine tn oalitate de TreiIne e ~i ea piltere'a care intretine in noi via'ta spiritualii dind un sens existentei noastre :?i asigur-area ati ~i noi yom vietui ve~llic tn iubirea lUi _Dunmezeu. Daca persoana semenului care mii iube~te e viata mea, infinit mai mult este aceasta Persoana iubitoare a lui Dumnezeu, care ~i-a ariitat tubirea ~j nemurirea data. umanului in HristQs. Chia; vorbindu.-ti cineva, tti cia viata pl'in atentia ariitatii. ell. aUt wai mult Fiul lui Dumnezeu eel intrupat prin c!.\vintuI ce a binevoit sa ~'i-l tnsu~easdi )ii sa ni-l a~l"es,eze fara sf:ir~it.

aLA.FlRE LA CAR',):'ILE LU11140ISE

131

Asadar cuvrntul dumnezeiesc e apa de viata tacatoare. Dar e a~ezat Ia mare adtncime si socotesc ea nu-l po ate ana cineva, fara sudoare 218. Cad nu Ie sta 'de-a gata la dispozitie celor ce voiesc a1eaga cele simple. Caci neclaritatea ee-l rnconjoara 11e tmpovareaza ca 0 pietra grea ~i anevoie de purtat, coplesind sUibiciunea tnteleqerii noastre. Si Ii se- cere osteneala -si sudoare multa celor ce pase oile spirituale spre a tnlatura neclarrtatea din' cuvinte si a seoate ca dintr-un adine 1a tnaltime si la aratare intelesul lor st a-I face cititorilor in mod clar spre Iolos indestulator vietii, Dar psstcrti Elinilor (paginilor), adica tnteleptit si inva1atii lor alergind multi in jurul multimii doqmeler despre Dumnezeu, resping adevarul lor. Caei cuqeta cele ce nu slut drepte despre EI, marturisind natura lui Dumnezeu, dar atribuind slava dumnezeirii celor ce voiesc ei 219 Dar e suficient unul singur dintre pastorii in Hristos ea sa miste piatra de pe flntina, desi e Ioarte greu de mlaturat. El inlatura aeoperamtntul si neclaritatea ce acopera opini'.i.le despre Dumnezeu, fadnd neamurilor Iimpede adevarul ~i netnttrzfind sa fadi vadit pe Dumnezeu eel -Unul ~i prin fire si cu- adevarat. Si de Iapt fericitul Pavel sosind in Atena, le-a infati~at invatatilor de acolo apa vie, zictnd :. Barbati atenieni, ~n toate vir vdd cd stniett ioarte evlavlosi. Ciiei strabatlnd -cetatea $i viizind templele voastre, am oilat $i un

sa

altar pe care era scris : Necunoscutului Care voi necuriosemau-L 11 cinsiiii,

Dumnezeu.

Deei pe

Ce1 pe

pe AceJa vi-L

.vestesc voud

(Fapte 11, 22-23). Vedeti cum, .desi erau conducatort de popoare si pastori si tnvaiatori ai lor; de-abia misca putin piatre de pe fmtlna, dici socotind Cd sint binecredinciosi pentru teama de durnnezeire, erau mult abatuti de- 1a adevar, Fiindca zidind un altar, i-C!,u Iipit rnscrtptia : Necunoscutului Dumnezeu, adica necunoscutului demon. Dar ei socoteau ca au ales opinia cea mai buna despre Dumnezeu. Insa dumnezeiescu1 Pavel le Interpreteaze cum se cuvine inscrlptia ~i in mod
218. Dad! persoana e adinca prin indefinitul ei, cuvlntul despre ea este si e~ adtnc sl tnepuizabtl. Cu am .~ai mult este ase cuvtntul despre Dumnezen. Niciodata nu termi~~ ~ sp1Jne ceva despre El, ct'nn ni~i El ca FiUl lui Dumnl;zeu eel tntrupq_t nl;l -teTmina sau fiecare cuvint ~l Lui ~i' despJ'e El are 0 adincime $i 0 bogatie de tntelesuri ~nepuizabile. Unii oamenj refuz!i de aceea cuvintul despre Dumnezeu sau al lui Dunmezeu, volnd sa .rii:roina eu eel .despre ~eie materiale, peptru di }e dli -sati$facti~ orgolioasa a parutei intelegeri tl,eplille, a ~tiintei tota~. Dar indeIinitul cuvtntului ,despre Dumnezeu e totodatll 0 pricina a caracterului lui neliimurit. necl<)l, 219. Fac duninezei cele ce nu slnt de fapte: lorte ale naturil. E propriu oricarei religii sau filosofii panteiste.

132

SF. CHIRIL AL ALEXANDRlEI

priceput ii conduce spre ceea ee Ie e de folos, spunind di Dumnezeu eel necunoscut de ei este Hristos. Cdcl pe Cel pe Care voi, necunoscuuiu-L 11 cinsttii, pe Aceta vi-L vestesc eu vouii (Fapte 17, 23). Priveste cum a descoperit tintina, rasturnind piatra, si 1e-a aratat lor cunostinta de vjata fud'itoare. Deci neasemanata e ascutimea tnteleqerti pastorilor. in deosebirea ei. Caci unii, macer ea erau Ioarte multi, au dimas departe de adevarata opinie despre Dumnezeu si biruiti de neclaritatea dogmelor. erau condusi spre ceea ee Ii se parea lor. Iar Iacob, desi era singur, a tnfatiset adevarul. Cact a rostogolit sinqur piatre si a adapat oile Rahilei. $i a socoit pe fecioara vrednica de iubit. (cCaci a siuuuu, zice, pe Rohila, $i a fost recunoscut lndala de Laban (Fac. 19, 11), care l-a si facut casnic sl HI. invrednicit de iubire si de tmbratisare pe fiul so rei lui $i I-a socotit intre rudenii. Caci a zis : Din oasele si carnea mea esti tu (Fac. 29, 11). Rahila se talmaceste oaia lui Dumnezeu. Ar putea-o socoti pe ea, $i pe drept cuvtnt, chipul Blsericii din neamun. Caci aceasta e oaia lui Hristos, unita eu turmele mal vechi $i adusa in staulul Mintuttcrului. De aeeea a si spus: Am '5i alte oi, care nu suit din staulul acesta. Si pe acelea ttebuie so. le aduc. $i vor auzi qlasu! Meu. Si vot ii 0 turmd $i un Pastor (loan 10, 16) 220. Pastoreau insa si dumnezelestii ucenici Blserlca lui Hristos, sau oile rationale ee-l apartln ; st s-au faeut ~i Iubitori ai ei si conducatori ai miresei, inHiti$ind-o pe ea lui Dumnezeu Iecioara curate, fura p'ata, sau zblrcltura, sau ceva din acestea, ci mai deqraba sftnta $i nelntinata (Efes. 5, 27). 5. Dar din cuvintele lui Laban vom inteleqe st di cei din Israil au avut lneeputul neamului $1 primele odraslin ale radacinii din. neamuri. Caci un barbat tnchtnator la idoli l-a imbrati$at pe Jacob si spune d. el e din acelasi singe, adicji din Rebeca. $i l-a numit trup sl os. al sau. Dar $i dumnezeiescul Avraam a Iost chemat fiind netaiat imprejur si a fost erescut in obiceiurile $i legUe pagine$ti (elinesti) ale Chaldeilor r $i a luat taierea imprejur ea semn $1 pecete a credintei din starea netaieru imprejur 221.
220. Minluitorul Ioloseste de preferinta pentru cei ce cred in EI imagines de oi $i pentru Sine cea de Pastor. Oile ~int bllnde $i se tin unele laola,ltli $i slnt u$or de piistorit, Ble dau rod bogat din pastorirea lor: lina, lapte. iar Plistorul lor l1U tr~buie sa se foloseasd1 de asprime In grija de ele. Relatia inlre El $1 ele e dominata de blindete. 221. Nu Uiierea imprejur I-a dus pe Avraam la credilltli, ci neUHerea lmprejur, tnett t~ierea tmprejur este Ull rod a-l credin~ei din sten'ca netaierii imprejur. nu eredints un rod a1 tiiierii irnprejnr. Net/Herea imprejur est-e numai rasplata 1iazu!! a eredlntei care n a venit din ea. Ceea ce se petreee tn suflet nu e cauza a ceea ee se petreee tn trup, ci invers. A existat prio urmare 0 UHere imprejur spiritualll, sau 1n duh, anterioarii taierii tmprejur in trup.

GI;AFIRE LA CAR+'1LE LUI MOISE

133

Deei e inrudit eu cei din neamuri ~i Israil eel intii nascut, desi sint deosebiti prin lege in asa fel di i se pare c~ e altul. Dar in Hristos eei doi au devenit una (Efes. 2, 14). Caci El a tnlaturat peretele ce statea 1a mijloe tntre ei, faclnd sa .mceteze leqea sensa in lit ere $i taierea- imprejur care-I despartea. Fiindca ne-am tnnoit tntr-un om nou, neamurile facindu-se de-un trup si de-un suflet eu IS1'ai1. Se vad aeum adunati .lntr-o identitate prin comuniunea in dub 222. Cl!ici a spus undeva Hristos cstre Dumnezeu ~i TaHH Cel din eeruri: Ca loli sa fie una, 'aupa cum Tu, Piixlnte, mtlu Mine $i Eu lntlu Tine a$a *1 acestia in Noi sa tie. una (loan 17,21). Caei El este pacea noastrs, Cel, care a desfiintat peretele despartiturii. preeum am spus adineauri $i aIuat din mijloc ceea ce ne despartea $i ne-e legat tntr-o unitate prin Dnh 223. r Deci Imbratisarea lui Iacob de catre Laban $i marturisirea lui ca Jacob- este os si carne a .lui, este un semn foarte elar al unirii ill credinta ~i duhovnicestl celor doua popoare. Dar ca pe Ungd acestea mai e ~i un altul, 0 vom spune, arattndu-l din Sfintele, Scripturi :. Caci Q spus, zrce, Laban lui Jacob: Pentru cii. esti itatele rneu, nu-mi vet .sluji. mi~ ln dar. Spune-mi ce simbtie voiesti t Iat Laban cvec dquj), tete. Numele c~!el, mai plt;Iri ere. L.fu $1 muiiele celei maj tinere. .Rahi~Q., ...Qchii Liet erou, slabi, l.a.r Rahila era. itumoasii 1a chip $i ioarte pUicutd 1a vedere. $1 q iubii 1acob pe Rabil a $1 a zis : Itl vOl, sluji .sapte ani pentru Ral,li~Q;: tiica ta cea mw tuuuii. I-a zi lui Labiui-: ltni e mai bine sa ti-o dau .pe ea tie, decU sa 0 dau altui biittiat. Locuieste cu mine, $i a sJujit Jacob pentru Rahila sapi ani. $i ercu pentru el ca ni$le putille zile pentru ca 0 iubea pe ea. .5i a zisIocob lui Laban: Da-mi pe iemeia mea. Cdci S-QU lmpJinit zue) mele,. CJl sa iniru 10 ea .. $1 a adunat Laban pe loti biitbaiit Iocului $1 a .iacu; Runt,a. Si S-Q tac,ut searii. $i lu1Qd Laban pe Lia, iiica lui, a bdgal-9 ta Iacob . .$i a intrat Jacob 1a eo; ,S1 i-a dat Laban pe Zilpa, roaba lui, Wcer lui Lia ca roob, $1 s-a taou ztuii, $1 iata era Lia. $1
t ,

222. Daeil unii din cei netliiati tmprejur (Avraam) au primlt prin eredtnta lor din acea stare, tiiieTea traprejur, pligtnii l.letdiali tmpTejur au ca oame,ni ce pot ajunge prin firea \or Ie credinta pentru care pot primi taierea imprejur ea se.mn exterior a1 credin1ei, ei stnt inruditi sulleteste eu iudeii taiaU fmprejur. $i de aeeaa Hri~los it poate face u$or din doi unul, chia'!' fliT!!. sa ceara celor nettliati lmprejul' s1\ se taie lmprejur. Ei devin tn ~rjstos una prin cred.intli. Nu mai e ne<;esara Hiierea improjuT co senm eli unli se deosebesc prin credinta la care au ajuns, de cei ce n-au ajuns 18 credintl1. Odatli ce au ajuns una In Duh, nn. mal e necesarl! t1iierea il1)prejur :;;1legee co semnc distinctive intre evrei ~i neamuri. 223. Hristos este pacea noas-trl!, pentru di a unit tn P'erS06lla Lui firea dumnezeiasdi ~i omenea$cli. ~i prin aceasta unindn-Se eu nol co om, S-a unit 1/1ca Dumne'Zeu. Dar ca Dumnezeu care ne-a creat, ne sustine ~i ne mlnluieljte, unindu-nc C'U Sine, ne un~te l/i blue noi. El este Ul)8ceal)_in' PeTsoanli, in Persoana unificatoore.

ea

134

sr.

CHlRn. AL ALEXANDIUEI

De ce mi-ai iiicut aceasta i Nu it-om slujlt pemtu Rahila? Penttu ce m-ai 1n$elat? far Laban a zis : Nu e obicellul ln tara aceasta de a da pe cea mal Undrd uiainte de cea mal ~n vtrsta. lmplineste aect cei sapte ani acesteia $1 it-o voi da s! pe ea pentni lucrarea ce-o vet ~mplini La mine attt ani. Si a fdeut tacob a$Q $1 a ~mplinit eei $apte ani ai acesteia. $t a dat Laban lui pe Rahila, liiea lui, de temeie. Si a dat Laban Rabilei, iiicet lui, pe Bilba, toaba lui ea roobii. $1 a iatrat 1a Rahila. $1 a iubit pe Rahlla mai mult ea pe Lia. $1 t-o sluj1t lui alti $apte ani (Fac. 29, 15-30). a zis lacob lui Laban: 6. Cele ce tin de istor'ie n-ar mal avee nevoie de nici un cuvint pentru explicare. Caci nu e nici 0 greutate In ele. Totusi daea ar intreba cineva din eel ce au obtceiul sa judeee luerurile mai critic. daca nu e un lucru din cele mai urite sa fadl cineva curind doua nunti st sa-$i ia de sotii doua femei si acestea surori, vom raspunde di la cei vechi era un scop principal ail vietti nasterea de prunci !1i aceasta era socotita ca cea mai mare fericire. Ba era liber de orice repros a se Impreuna nu numai eu doua, C1 st eu mal multe femei, spre a se intinde neamul la 0 multime nemasurata. FA soeoteau nasterea de prunci ca 0 btnecuvtntare de la Dumnezeu. Insust Stapinul tuturor fagacluind !1i sftntilor de la ineeput !?i dinainte de Moise sa. Ie faca aeest dar, precum ~i eelor ce au prirnit leges spre educatie. Caci a spus : Nn. vc ii stearpd, nici vdduvd ~ntre iiii lui lstail (Deut. 1. 14). Iar aeest cuvint nu-l vom tnteleqe ea lege, ei spunem ca e mai deqraba 0 f<lg<lduintti.Caci cele ee depind de noi, slnt supuse legilor, precum e foarte drept. Dar lucrurile care. nu depind de noi, ci sind rod al legilor firii, nu au legea ca arbitru (ca porunca). Deci e vMit !?i aeest lucru e clar oricul din cet ce stnt ca nu a poruncit F~ditorul tuturor sa nu fie stearpa sau fara rod intre fiii lui 'Israil. Ci Dumnezeu le fagMuia ca de vor fi pazitori ai legit, ti va face rodltori. Astfel se socotea ea tinlnd de silinta ~i de bunul nume al celor veehi Iapta nasterii de prunci. Dar noi ne-am mutat in Hristos spre 0 rod ire mai deqraba in duh, Nedispretuind nunta, alegem ceea oe e mal presus de aceasta, ca incununat de porunca supertoara din Seriptura de, Dumnezeu inst).flata, adica a vtetut nelmprastiat lui Dumnezeu ~i a nu ne hnpa.rti intre cele dill lume 224 . Cdel eel needsdtorit, zice Pavel, se ingrl224. Nu va fi lntre voi stearpii sall. v'aduviS", era la evrel 0 fagaduintli. nu 0 eonstatare antiC'ipatli a ceea ce vor avea ei prin fire, sau 0 optire a aeesteia. Ciiei penlru ceea ce e .propriu lirH. nu se da 0 lege anumttli. E de remercat unirea acestor doua preocupliri In Vechiul Testament, mal ales 18 patriarhi: grija sa faea copii $I sl!. tina legatura cu Dumnezeu. Ultima Ie era spre ajutor pentru prima. Dumnezeu se inteTesa. in aceasti mentaUtate, de unirea barbatuiul cu femeia sall en femeile

GLAFtRE LA CiJ.RTILE LUI MOISE

135

jeste de ale Domnului. Iar eel casatorit se lngrijc$lc eum sa placii iemeil, si s-a lmpartH (I Cor. 7, 33).

de ale

Iumti,

7. Dar e destul cuvtntul despre acestea. S~ ne ridicam aeum mintea spre intelesurtle duhovnicesti, gindindu-ne, cu dreptate, la faptul di nu era neraspll1titl1 osteneala sfintilor Apostoli pentru propovaduire, nici sudoarea netncununata. Cl1ci a zts Laban catre Jacob : Nu-mi vcr slujt In dar. Piindca ~i dumnezetesttl Apostoli din Inmultirea celor ce au crezut la Inceput au vszut un seop al stralucitoarelor lucrari. Sl de fapt le spune Pavel lor: Bucuria ,~i cununa mea (Filip. 4, 1). De aceea socotesc el1 trebuie sa repet cele ce le-arn spus Ia tneeput ca foarte Iolositoare. Cacl am spus di fata lui Jacob, privita duhovniceste, e tmbracata uneori de ceata sfintilor Apostoli, care s-a {{leut pirga celor sfintiti in duh $i indreptett prin credinta ; alteori de Hrlstos Insusi, Care e pirga umanitati] readuse la nestricdciuue, ca elniliul Nt'i3cut lntre multi irati (Rom. 8, 29), ca al doilea Adam st 8 doua didl1cina a umaniHitU dupa prima 2"..5. Deci cuvtntul tsi schirnba mereu
potrlvlte pentru nasteree de eopii. Era 0 gri}a is lui Dumnezeu sA sa inmuHCIlScli.neemul Israel. In Noul Testament, preocuparea lui Dumnezeu de urmsst se aTata $1 pe plan sptrttual. Acum au 0 bioecuvtntare si mal mere de la Dumoezeu rem('lle Iecloare sf blirbatii asceu. Neamul omenesc s-a Inmultlt destul. Dar nu so tucuviinl'e8Zli ca moderere e tnmultlrti destrliblilarea sterll!. La eyrei a ramas f)lnli. azi ca preocupara socotttli irnpus1i.de Dumnezeu prln lege tnmultlrea neemulul. Asceti; budlst! rlim!n necasll.toritl pentru a se seufunda tn el tnsi$i, ea una In esentli cu 0 divinitate impersonela. 1n cresttnlsm, ascetit I$i d6rucsc toatli preocuparee lui Dumnezeu cel personal, pentru a sport 10 comuninnee cu El din Inbire $1 ded st In esemaneree cu Hrtstos. Sf. Chirl! explicA prtn aeeasta laptul eli chiar patriarhii evrei puteau avea douli femei $1 flieeau copii IIi cu roabele lor. Dar eceasts tnsemna eli unil blirbati. n-sveau 18 dlspozttle nlei macer o femeie. Pa'Ptul era legat eu starea de robio Si eu castraree unora din el. Deci poligamia era unita eu sclavle $i amindouli. cu 0 ~Indire care nu vedea valoarea fleoAre! persoene omenestl. Amlodouli acestea au fost desflintate de cresttnlsm prin punerea tn evidenlii a valorii 'Persoanei umane. Dumnezcu sl-e loliltat revelatla pe mlisura erasterii splrituele a omenlrli. 225. Precum am mai spus, Hrls-tos e a doua rl1dlieina e aeeleeasi umaniUIII, Intruelt S-a eltolt ea un Ineeput nou In acee~i umanitate. Cll.ci, ie umahi.tatea Inalnto~ilor, dar co ipostos divin $i din Fcoioara ~i flirli de plieat. E 0 radlieinli care nu se mai tnveche$le Si I1U se mal corupe. aduclnd coruperea tuturor celor de dupli El, pentru eli a lpostas divln. Dupli El nu mm e neceserll 0 a treia rlidaeinli. Si tot! de dup/i EI se nase direct din EI, dor 'Prio Duh, nu prin unire trupeascli Intre barbat ~I femele. Dar se nese din El prin Dub nu elti 'Oameni, ci eei nlisculi dupa trup Si indirect din Adam. Hristos tImoc$ta eontinull pe oamenii ca se nase Inveehlti din Adam. El s-a nliseut 1;1 din Dumnezeu, dar '$1 din om. Co atate n-& trebuit sli se n8sdi Il$omenea eelorlalti oalneol care sa nasc numal din oamenl $1 In plical. Noi nllsclndu-ne prima oarli din EI, ne na$tem de asemenea mn El ~i ca Dumnezeu $1 en om, ded pe colea pe care S-8 nliscut El, salt prin Dubul Sflot, dar nn no nastem din Dumnezeu dupll liint!! ea EI, ei ,prin har liar fiinta omeneaseli 0 avem de mai 10alnte, tnett naseIlldu-ne din m numa! 0 tnnoim tot prin har, sau prin Du.h1J,~ Unt. Avem astrel 0 iermltate $1 0 S adlneime a existentel In Inllnl1.atea t)xisfeotel lui Dumnezeu. Hrlstos, nllseut Cd radliciniJ. llouA in urnanllate, este prlmul naseut fntrc multi truth>. Dar dcvenim frati al Lui n~mai Intrucit ne na~tem si noi din El prin. Dunul Sftnt. Ins1i terne!ul pClllru a dEvenJ .frall ai Lui L-a pus 'o$iplin Leptal c! S--a Clieut om de () mnta en no I. El si.-a tnsusit prin Duhul Sftnt filnla noastrl1 Innoitli. Trebue sa ne-o InnGim Si nol nlisc1ndu-no din EI prin Duhul Sflnt. .

136

SF.

caran,

AL ALEXANDRIEI

tntelesul dupa scopul spre care se tndreepta explicarea I abaterea de la Intelesul cuvenit 226 strtrnba explicarea. In explicarea de acum tate lui Jacob 0 poarta Emanuil, Mirele din cer, Care a ci~tigal pe Iiicele lui Laban nu nlra sudoare. E, de siqur, propriu fiintei mai presus de to ate sa infaptuiasdi rara osteneala ceea ce se hotl1rl1$le sa facti. Cad a spus despre EI fericitul prooroc Isaia : Nu va lliimltizl, nici nu va osteni, nici nu sc poate aila lntclepciunea Lui (Isaia 40, 28). In nlci un tel nu-I lipseste ceva lui Dumnezeu, ci in El este totul desavtrsit, nu si-a ctstiqat de ~a cineva puterea, niei nu se tntareste prin mincaro si bauturi dupa lege a trupulul, ci El Insusi este puterea prin fire. De aceea $i tntareste cerurile $i tmparte puterea cu autoritatea Sa celor ce voieste. Dar precum, desi nu se tntrtsteaza prin fire, se spune totust di se tntrrsteeza , dici zice undeva catre maica Iudeilor, (adica dare Sinagoga): M-at uitristat tn toaie ocestea (Iezechiel 16, 43) liar dumnezeiescul Pavel scrie $1 e1 undeva : Nu tntrtstatt pe Dubul Silnt at lui Dumnezeu ~ntru care ati iost pecetluiti (Efes. 4, 30). Dar, desi se spune di oboseste, nu se spune aceasta pentru ca simte oboseala in El tnsusi, ci pentru ca daca voieste, patimeste, sl1vir$ind lucrurile mal mult dectt marl $i exceptionale, acelea in care se cere sa se puna osteneli marl si amare, daca se fac de unul din cei ca noi 227. Deci pornind de la cele omenesti spre tntelesurlle celc mat malte, putem privi ca tmb~tata de osteneala si sudoare grija pentru nol a firii nemurttoare, Dar totusi pe ea 0 socotim in' mod necesar eliberatd de osteneala, fiindd! nu e ('8 noi, ci mai deqraba mal presus de 'toatli zidirea, eflindu-se in inaltimile mai presus de toate $i reze226. Adlcli atct apllclim chlpul lui Jacob apostoltlor, aLcl lui Hrlstos. 227., Din cltatele contrare ale proorocllor lsala !II Iezechiel ~i din eel allut Pavel. se veda ell Dumnezeu n-are 1n Sine lipsuri ~i motive de tntrtstare, dar se poate tntrista din lublre pentru Upsurile ~I Iaptela neiubi.toare ale fliplurilor Sale. Iubirea Lui merge pin! ecole ell. nu rlimine nesimtltor 10!ceee ce so tntlmpUi cu creatls Sa din vola 111pturllor consnente. Teme1ul pentru aceeste e pus chiar In iublrea dintre Persoanele tretmlce. EI are In aceeste vieta fericitA In Sine, dar ~I putinte de-a Intelego durerea celor nelertclti din !ipsa lor de Iublre. Dar Sf. Chiril apUdl acesro osteneli ~i tntrtstl1ri In Hrlstos. EI spuno en Dumnezeu dadl ar avea rpullnte sl1 Ie suporte aeeston pertlru )ucrurlle mari pe care Ie face, nu s-ar feri sli Ie suporte. lar aceasta 0 poate lace, devenind ca unul din noL $i aceasta a flkut-o Hristos. In continuare, sr.' Chlril vorbC$te chlar do 0 tmbl1larc B Iut'Dumnezeu de grlja pen1ru noi. Insu~indu'$l aeoastli sturo prln asumarea nrH omene~ti. Astrel ujungem sli vorbim de 0 1mbiitare a lui Dwnnezeu pentru nol, pornind de 1a ce10 su[orlte de EI In !irea omeneoscll. Aeeasto Inseamn! cli Dumnezeu avlnd putinta sA Se fecI:!.om, nre putlnto sll suporte In ipostasul Slill dumnczelesc devenH ipostas a1 umanltAtil, lntrlstarea $1 durerea omenensct1. Are In 81 aceasll1 virtute. In Clrea Lui dumnezeeasll nu pl1time$te, dar aro tn El ea Dun'llle:zeu virtualllaten de-a 'Participa 10 suferlnta ollleneascli.

GLAFlRE LA CAR'fILE LUX MOISE

137

mindu-se in ele. Deci nu far simbrie, dar nici fara sudoare si-a unit Hristos 5inagoga Iudeilor, pe care 0 tnteleqem in chipul Liei 22.CI. Clici aceasta se talmaceste cea care se ostenesrc $i se Innoic$te. Fiinddi s-a ostenit sub apasarea staptnlrit Egiptcnilor $i purtind [uqul greu de suportat al robiei. Dar s-a $1 reinnoit. revenind la cinstirea partnteascd a lui Dumnezeu. Caci a trecut de la inchinarea la idoli la cunoasterea Dumnezeului prin fire $i adevarat. Piindcd i s-a spus prin Moise: Ascului, Istoile, Domnul Dumnezeul tau, Dottutul Cel Unul este (Deut. 6, 4) $i : Nii vor ii tic alti dumneser oiart: de Mine (Ic$. 20, 3 ; Deut. 5, 7). Dar la inceput dorea pe Rahila, adica Biserica din neamuri. De aceea a spus despre 5inagoga Iudeilor catre Moise, stintitul graitor al celor dumnezeiesti : Am grait ciitre tine odata $1 de doua ori, zicitui : Am vazut popoiul acesta $1 iota e popor tare 10 cetblce. Lasd.-Mli. sii-i nimicesc pe et $1 voi $lerge tuunele lor de sub tarla cerului $i te vor face pe tine neam mare $1 puternic, cu mull mai mult cleclt pe acesta (Deut. 9, 13-14). Dar era de trebuinta ca cei ce aveau in ej mmtea .inca usoera si usor de mutat de la una la alta, sa nu dusi Indata la desavtrsire ~i la o educatie mai pres us de minte st de intelegere, adica la cea evanqhelica, ci Sa fie caUl.uziti mai Intii prin cele mai de jos $i sa se supuna unui exercitiu anticipat in lege pentru viata eea in Hristos. Deci Mirele din cer dorea la tnceput pe cea mai ttnara, adidi Biserica din neamurt. Dar si-o ia in cesa mai Intti pe cea mai in vrrsta: nu fara osteneala. Caci a slujit lacob pentru Lia. De fapt e stiut eli prin multe si mari osten eli a fost seos Israil din robia Egiptenilor. Piinddi toata ztdtrea a luptat cu ei 229. Astfel slujirea lui Iacob, Hicutii nu fara csteneala, e un semn a1 Iaptului di nu fara sudoare a fost eliberet Israil $i s-a facut al lui Dumnezeu prin siujirea legii. Iar sltrstndu-se eei sapte ani pentru cea mai tn vtrsta, si-a luat pe Rahila, adica pe cea mai Unara, dorita tnsa de la tnceput, $i asa a fost enemata ca a doua dupa -cea dintii, Biserica din neamuri, sau

fie

, 228'. Hristos, ce Plul lui Dumnezeu llicut om, a cobortt !ii la osteneala, sau 18 sudoarea pentru nol, desi ca Dumnezu e mal presus de eccesta. 229. Toata natura a fost pusli de Dunmezeu tn stare de lupt<1 ImpolrivlI eglptenflor. Natura poate fi fo)osita pina 18 un loc $1 prln relele aduse prin ell oam:enilor ~e duhurlle rele. Dar poate fI [olosita, fl!lcuta sli so rascoale ~i do DUmnezeu tmpotriva calor rIll. Cacl cel ce se 'opun lui Dumnezeu ~i-o fac ~i pe ora du~manoi:lsli. Pentru cli nu 0 folosesc tn arm~nia In care Ie-a fost datil, ci 0 scot prill starea lor sufleteascli agitata $1 nesocotita din armonia ei. Portele ei, scoase din Imbinarea lor armonioasli, tn caTe se tin lntr-o tmblnarea reciprocll, pot dEc'venl poluante pentru Testul naturil $i srut/ltatea omulul, caro e ~i ea 0 armonie a forlelor spirituale lil blo!ogice ale persoanei umane. $tiinta $l tehllica ce fac aoeasta aduc de rapt moartea, fi$8 cum s-a preds onlului de la tnceput de Dumnezcu (Pac. 3, 3).

138

SF. CHlRIL

AL ALEXANDRIEI

oaia lui Dumnezeu. Caci asa se talmaceste Rahila, precum am spus mal tnainte. Ca Hristos S-a ostenit intr-un fel oarecare st pentru ea, ne-a aratat iara~i durnnezeiescul Jacob, suportind ~i pentru Rahila o osteneala de sapte ani. Caci daca i-a fost en putlnta Fiului sa osteneasca. desi era Dumnezeu dupa fire, cum nu I s-a Intimplat aceasta, suferind la tnceput prigonirea lui Irod, uneltirile Fariseilor, i.ntrigile capeteniilor, scuiparile, palmuirrle, loviturile in spate, batjocura ostasiler ~i la urma tnsast moartea pe lemn l Iar Lia ~i Rahila erau fetele lui Laban, a unui om care slujea inca idolilor. Aceasta tnseamns di au fost ehemate din nearnuri, cea dintii Sinagoga Iudeilor (dki ~i dumnezeiescul Avraam a fost din radacina si neamul paginesc), a doua ~i dupa prima, cea mai tinadi, adica Biserica. Si ochii Liei erau ~a$ii ~i slabi. Iar Rahila era trumoasa la chip st foarte placuta la vedere. Dar ~i despre Iudei a spus Hristos Sfintilor Apostoli : Lasati-i pe ei, sint otbi si conduciitoti ai otbilot ... [at octiii vostti sint terictii ca vad si urechile voastre, cii aud (Matei 15, 14: 13, 16}. Deci slabiciunea Sinagogii Iudeilor in vederea lui Durnnezeu poate/ fi semniftcata prin ochii LieL lar intelepciunee ~i tnteleqerea !$i marea frumusete a prtceperu celor aflati in Hristos prin credintii si stralucirea lor in Iapte s-a prefigurat prin frumusetea Rahilei, Si dare maica Iudeilor s-a griiit cuvtntul proorocesc : lata ochii lCii nu suu dtepi: rue! imma ta Irumoasa (ler. 22, 17). Dar Hristos chearna Bisertca din neamuri ~i ztce despre ea: Ociiii tai de porumbiid (Ctnt, 4, 1). $i a pottit irumusetea ei, dupa cuvtntul Psalmlstului
(Ps. 44, 13).

Dec 1 Hristos a facut intliul leg8.mint cu Sinagoga Iudeilor, conducatorul ei Iiind Moise, iar ingerii mijlocitort, Iar dupa ea eu a doua, cu Biserica din neamuri, folosind ca mijlocrtor pe loan Botezatorul. De aceea a si zis, infati~tnd aceasta nunta spirttuala ~i dumnezeiasca : Cel ce are mireasa este mire. lat prietenuJ mitelui care sta i-l ascultii, se bucuui cu bucurie de qtasul lui. Deci aceasu: bucutie a mea s-a tmpltntt. AceJa ttebuie sa CIeaSCa, iax eu sa rna mtcsorez (Joan 3, 29-30). Iar darul f.lcut miresei este mila ~i credinta 230. Cad a zis prin qlasul proorocilor Mirele eel ce a venit din eer catre Biserica din neamuri: ($i te voi logodi pe tine Mie In veac , $i te voi logodi pe tine Mie ~ntiU' dreptate $i judecata $1 lntru mila. '$i i:ntru
230. Hristos a dlirult Blsericii si sufletului care se uneste cn El cn dar de mjreasa mila si credil1ta. Credinta 0 faee s6 se simtll. unita eu El cu toa'ta tncrederea, iar in mila Ii simte bUnlitatea Lui' ca a Celui ce, a binev:oit sit coboare;la ea.

GLAFIRE LA CARrILE LUI MOISE

139

Indurari. Si te voi logodi pe tine 1vlie uuru pe Dottuiul (Osea 2, 21-22) 231.

cr..edinta si

vel cunoaste

Deci ~i-a luat, precum am spus adineaun, inainte de Biserica din neamuri, pe cea mat in vlrsta. Dar modul Ioqodnei ~i puterea casatoriei nu s-a facut pentru veci. Caci a spus iara!?i despre ea: Aceosta nu e iemeia Mea. $1 Eu nu sint barbatul eit (Osea 2, 4). Si iara~i: L-am dat ei carte de despdttire In mtinile ei)) (Isaia 50, 1; Jer. 3, 8). Caci a fost aruncata ca una desfrinata ~i dispretuita ca foarte Instrainata. Caci a spus despre ea: De va alunqa b,arbatu! temeia lui si en va pleca de la el $i va ti a altui barHat, sau intorc1rtdu-se va tnai veni la el ? Nu plng{irindu-se,. va ii plflgdrita iemeia acelen? $1 tu a! cutvit eu pastori multi. Totusi uuooxce-te la Mine, ztce Domnul. Ridicii ocbii tiii spte dreptaie $'i vezi unde te-ai plngarit. Ai $ezut pe drumuri ca 0 cioatii in pus tie $i ai spuxcat pamlntul prIn curviile tale st ptin rduuitile tale -$i aj avut pastori multi ~n care te-al unpieaicat, Ti-ai Meut lata de desJrinata, neru$ina.ta a1 iost cu toti. Nu M-a; ctiemat ca pe cosuicui si tatiil $1 stiipmu! iecioriei tale? pare va ram1nea ~n veuc ? [Ier. 3, 1-5). Dar in acestea a dizut cea mai batrina. Pe Rahila tnsa, adica pe cea mai tinara, -adidi Biserica din neamud, si-o face sie-si mireasa pentru veci. Dar sa Inteleqem in ce
231. Acestea stnt cete ce unesc sufletul ca mrreasa cu Mirele Hristos : dreptajudecata, mila. tnduranle, eredinte, cunostima, Ele vin de la Mire, dar se fac proprii ~i miresei. Numai mila $i indurarile ramin tntr-un anumit seas Mirelui, desl in alt sens, ca mila tndrepreta de sufletul credmclos spre semenir slii, de-tin $i ale lui. la .legea vache. sa mentPle inca insuiici.enta relatie intre Dumnezeu. ~1 oameni. EI Ie vorbea oamenilor prin mijlocitori. 11auzeau vorbind prin Moise sl- prooroci, adica slrnteau pnteraa Lui in cuvintele lor, simteau di Ie au de la El, Vedeau ca aceste cuvinte nu stnt de la ei, dar totusl Ie rosteau et, In Hristos, Dumnezeu tnsusi 1$1 tnsussste cuvtntele omenesti .' Vorbeste EI tnsusi eu oan'lenii, ca un om, Se face El in5U$i Proorocul Sa,u.. Comunieam eu m dire-Cl. El ins'u$i S-a fiicut Tu a.l nos. tru, asemenea unu.i <tu-.omenesc. Mi:rele s-a faeut asemenea miresei. a intrat in comunicare directli ~i desavlr$Wi cu ea. Sufletul <>menese nu mai simle puterea lui Dumnezeu veninduj prin alt suflet, p.rintr-un suflet de prooroe mijlocitor. Chiat' in aposte)li ~i p~eoti vorbe$te El insu$i., lUCTeazd Sl 1nsw~1.Sa ca si dud ei n-ar fi. lar adresindu-se lui Hristos prin rugaciune. Ii dheama alaturi de ei ~i pe credincio~i. Noutatea in, grairea, Lui dire<;:ta,se simte nil numai >puler si 'iubirea' ce iradiaza din El ca ea diIJ.lr-un Tu, ci $i profunzimea si totodata claritalea desavir~Wi a cuyintelor Lui. Un sens mai pr:ofund a1 existentei uu 'Po.ate fi dillcolo ,de T;reimea interpersonalil suprema. Dar ~ici 0 lumina mai deplin expHc!'itoare a existentei. 10t ce spune Hristos e inteles de toti, dar ramfne ~i .de 0: adineime in veei ine-puizabiHi. De tmde vine pu~illt{l. cnv1nt.ului omenesc d~-a Ii cuvlnt a1 Eului ;<livin ~i ..de-a exprima uUimile adtndmi ale existentei? Din lapful di El ins~i a <:reat eul bmenesc <:uvintiHor, .du,p1ichipul Lui. jn leg1itura eu EI.-Omul poatk) tntelege pe. D4IDnez,eu ~i Dum.nezeu iIJ.telege cuvintul omului. Dumnezeu se poate comunica in d:ditate de Persoaua prin cuvintul omenese, caei El insu:;;i a faeut ,pe om ca persoana euvintatoare. Persotttia 1'ns-a$ie cuvint inepuizabil, e tensiune de ,au.tocomuni<l::ar-einteligibild, 'pen-tm Sine :;;i ,pentru aUul. Dadi e a$a omul, -a~a trebuie sa fie Dumnezeu. ~i in Sine:. Adresifldu-se direct Heearui om, Dumnezeu Cuvintul actualizeaza deplin .calitatea omului de ,chip ul San.
'tea, dreapta

140

SF. CHlRlL AL ALEXANDlUEI

mod a spus Mie insumi. Caci Sinagoga Iudeilor si-a luat 0 f~gaduinta prin mijlocitorul Moise. Dar eu Biserice din neamuri s-a unit, chemind-o Ia aceasta prin cuvinte proprii, arattndu-Se ca unul din oamenii de pe pamtnt. Caci s-a pus de acord eu mireasa ee-L chema, zicind : Arata-h1i lata ta, Iii sa aud qlasu! tiiu [Clnt. 2, 14). auzeau de fapt si cei de odinioara pe El qramd, dar prin Moise sl prooroci. Dar in timpurile de pe urma ale veacului ne-a vorbit Fiul Insusi prin Sine, pre cum a marturistt si tnteleptul Pavel (Evr. 1-2) 232.

8. Pe linga acestea se cuVine sa ne ocupam si cu nasterea ftilor ce s-au nascut din Iacob 1 sa vedem citi $i din care (femei) au odraslit. A nascut cea dintii, Lia, patru : pe Ruben, Simeon, Levi ~i Iuda. Tar Iitndca Rahila era inca stearpa sl fara copii, era foarte trista si ingrijorata, a cautat sa ocoleasca Iipsa de prunci. Si-I convinge pe Iacob, zictnd : lata roaba mea Bilha. Intra la ec si vc neste pe genunchii mei st voi ncste $i eu ptunci prtntr-lnsa (Fac. 30, 3). Fadndu-se aceasta, s-au nascut aui Jacob doi fii, Dan $i Neftali. Iar Lia facind-o pe Zilpa, roaba ei, sa se culce cu el, l-a facut tata al alter dol iii, Gad 'st A~~r. $i ce s-a inttmplat dupa aceasta? S-a dus, zice, Ruben in zilele seceri$UJui de g11u si a allat poame de mandragora In tarina
$i le-a ad us ,pe ele Liei, mamei Lui. Iar Rahila' a zis Liei, sorer sale: naomi din ttuuuuoqotele iiutui tern:' Dar ria :i-a zis:' Nu-tl ajunge' cil ai luat pe biirbatu! meu, vrei tei $i mandragorele liului meu? St a zis Rahila: Nu a$a. Sa se cuIce cu tine in noaptea aceasta pent'Tu maJl(jragorele fiului tau. Si venind Jacob de' iiI taIifla senrc.: j~a ,je$it Lia in tntunpinare $i i-a zis : Sa intri azi 1a mine. Caci te-am .pliitit pentru mandragorele iiului meu 232 b. Fac1ndu:.se aceasta, a niiscui Lia iara$i pe lsahar, Jar dupa e1 $i pe Zdbulon. Ajunglnd 1a acest numar , , iiii lui lstail, $1-a adus, zice, Dumnezeu aminie de Rahila $1 a ouzrr-o pe ea Domnul ~i a desciiis mitra et $1 ziimislind a niiscut lui Iacot: iiu. $f a zis Rotiila : A aepiiruu Durnnezeu de la mine oslnda meo. $i a chetnat tiumele lui, Iosli, zicuui : MJ-a adus rnie Dumnezeu un all tiu

~a

$i a nascut pe linga acesta pe Veniamin. $i C!- iost c1nd s-a apropit Havraia ca so. ititte in tara Efrata, a nascut Rahila. . $i s-a 1mb@lnavlt in timpul na$terii. $i a fost ccl nasdnd ea greu, i-a
(Pac, 30, 11-24).
"

zis ei moa$a: d(1 ea suflettiI mele. lar tatal

Indrane$te, (cacl a murit), I-a numit

ca

acesto 1fi este tecior.

$1 a fost' cinet 1$i ,liul durerij

a chemat numeJe lui : ~en-Oni

pe el Veniamin

(Fac. 35,' 16-19).

Deci

232.. Nal/terea ,unci rpersoane noi aduce uneori moartea alteia. 232 b. Nu numai femeia se cum-para, ci uneori $i b!rbatul. Omul era Iud! privtt In parte ca obiect.

GLAFIRE LA CARl'n.E LUI MOISE

141

nasctnd la sftrsit greu Rahila, a fost slobozita de cele ale noastre in tnsesi durerile nasterti 232 e. Asa au fost nasterile celor din Iacob. Dar care e lntelesul celor mai dinlauntru al celor serise, le stie doar Cel ce toate le stie, in care sint ascunse comotile uitelepctunii $i ale cunoostlnlei, ptecum s-a seris (Col. 2, 3). Iar noi sa le privim cu ochi subtlri si Incerclnd sa risipim grosimea cetii de pe ele, spunem Celui ce intelepteste pe orbi : Descooeia ocbil mei $i vor intelege

cete minunate din Jegea Ta (Ps. 118, 18).

Deci vom reveni la cele de la inceput si vom reaminti cele ce le-arn spus: Lia cea mai in vtrsta trebuie asernanats cu Sinagoga Iudeilor, iar Rahila 0 vom tnteleqe ca Biserica neamurilor. Presupunind credinta in acestea ca fundament, vom adauqa cele ce urmeaza : 9. Deci Lia a nascut prima patru fii, apoi s-au ntis cut alti patru din doua slujnice, Bilha $i Zilpa. Iar dupa ce rnandragorele aflate in tarina de Ruben si Ie-au tmparttt tntre ele Lia $1 Rahila, s-au Hicut amindoua marne. $i Lia naste pe linga cei patru pe Isahar, care inseamna plata, apoi pe Zebulon, care talmacit Inseamna iarast bitiecuvlntare si bunii rmrecsmd. Dar a nascut si Rahila pe Iosif, care inseamna adaus al lui Dumnezeu. Si dupa el, la sftrsit, pe Veniamin care lnseamna iiul duretil. Caci prima a nascut lui Dumnezeu multimea Iudeilor cea mai biltrina in timp, adica Sinagoga. Tar ca pe cei nascuti din ea, Dumnezeu i-a numit Iii. poti Inteleqe din ceea ce spune catre Moise: Israil e iiul Meu lntli niiscut [Ies. 4, 22). Dar ~i prin cuvintul lui Isaia: .1, 2). Iar di s-au nascut din cei liberi pentru parmtit peste care nu s-a pus jugul legii, 0 vedem si de la dumnezeiescul Pavel, care ne-a aratat libertatea parintilor. zicind : lat eu vietuiam clndva tara lege (Rom. 7, 9). Acest eut se relera la radacina neamului si la cei dintii dintre parinti. Iar daca s-au nascut din liberi aveau sa ajunga sub jugul robiei prin lege, ne-o arata prin qhicitura nasterea invecinata si conjugata a celor patru, care s-au nascut din slujnice,
232 c. Stramosli evreilor au fost, tmpreuna cu oamenii dinainte de lege, Iiberi de lege, nesupusi ei. Legea s-a impus pe urmji, dupa ce s-a introdas pacalul .ca porunca de-a se feri de pacat ~i ca formulare a pedepselor pentru diferitele pacate. Ca la inceput oamenii au Iost Iiberi de lege, se areta in Ieptul cll. prtmii fii at lui Iacob se nasc din Lia cea libera. Ascultii ceruJe si baga In urecbi piiminiule I Cii Domnul Pii am tuiscut si am ercseut. lar ci M-au nesocotit (Isaia

a grail:

142

SF. CH1lUL AL

ALEXANDRIEJ

Dar este si in ei 0 taina. Cad cei din Bilha, Dan st Neftali, s-au atribuit Rahilei. Iar cei din Zilpa, Gad ~i Asir, s-an atribuit Liei ~i s-au nascut dupa cei din Bilha. Dar socotesc ca cineva ar putea Intreba nedumerit, ~i pe drept cuvint, cum eel din roaba, adica din Bilha, se atribuie Rahilei ~i pot tmplini chipul Bisericu celei din neamuri? Ce vom raspunde la aceasta 1 Ca la inceput s-au nascut Iericitii prooroci, numarati Intre fiii roabei Ierusalim, dar lntr-un fel oarecare faculi fii ai Bisericii din neamuri. Cact cugetau cele ale ei, spunind di se va arata ~i va lumina Ia vremea sa taina lui Hrrstos si preinchipulndu-L pe El prin mii de figuri $i aproape punindu-L sub vazuJ celor vechi, Jar eei de dupa aceia, nascutl iara$i in robie, nu L-au primit pe Hristos, pe daruitorul libertatii. Iar ca. cei dintli stnt mai buni ca cei de dupa ei, nu e greu de vazut, odata ce Dumnezeu zice prin glasul lui Isaia: Cum s-a idcut aesinnata ctedincioasa cetate Sioti, cea plina de judecata, in care dteptatea a adormit, iar acum slnt uciga$i (Isaia 1, 21). Inteleqi cum ztce di Ierusalimul sau Sionul a fost locasul judecatii, adica a1 dreptatii si a1 dreptilor, iar acum 1a urma s-a umplut de uciqasi ? 10. Dar poate vedea cineva foarte clar, dad voieste, chiar $i din nurnirl, tli eel nascutt din Bilha slnt hraniti de Biserica, dar cei din Zilpa stnt dusmani et ei. Caei Dan se talmaceste judecatCi, iar Neftali, iattme. Aceasta a fost propovaduirea proorocilor. Iar c~ Hristos avea sa judeee Iumea Indru dreptate st sa ostndeasca pe satan ca eel ce ne-a tiranizat si ne-a omorit, dar $i sa ne mtntuiasca ~i sa ne stramute de Ia 0 mare strtmtorare 1a. 0 Inirna larga, nu e de loc greu sa se dovedeasca. Pentru c~ a strigat fericitul Psalmist, zicind, ea din parte a celor in Hristos st sfintttl in Duh: Pe calea
poruncilor Tale am a1ergat, clnd
oj

lCirgit jnima

mew> (Ps. 118, 32) 233.

Iar preatnteleptul Pavel se injuge Ia jug strain:

serie credinctostlor
Gura noastrd

din Corint, care voiau sa s-a deschis ciitre voi, Corm-

tenilot, inima noastrii 's-a ldtqit. Nu suueti 1a strtmioare ~n nor, dar slnt 1a stnmtoate ~nJauntrul vostru. Pldtindu-mi aceeosi plata vd votbesc ca unor iii - lCirgiti $i voi inimile voastre. Nu va mjugati
la jug slrCiin

cu eei necredinciosi: (1 Cor. 6, 11-14). Jar ca- Hristos a f~cut [udecata dreapta si cuvenita ne lamureste taras] Iericitnl Dazicind in numele ce10r tiranizati catre Mintuitorul Hristos:

vid,

233. Inima largd, esle inima deschisa luturor, inima neegoistli. E deschisa !iI in sus, la intinit. AceJa nu~i mai reslringe iublrea nici 18 tel de un .oeam cu cl. Dar Ilceasta inlmli 0 ct~gli credincio~ii in Hristos, spre deosel:rire de cei rlilna~i in slrimtimea legii vechi. Cild inima omeneascii a lui Hristos e Ilicula inimii a iposlasului dumnezeiesc al Cuvintului, care ti cuprinde pe toti In iubirea Lui.

GLAFlRE LA CAR'fILE LUI MOISE

143

Scoatii-te, Doamne, si ia aminte 1a judecata mea, Dumnezeui meu, Domnul meu, spte dreptatea mea [Ps. 34, 22). Dar st Mlntuitorul insusi face dar luerul aeesta, zicind: Acum este judecata Iumii uoesteia. Acum capetenia acesteia se va scoaie aiara. lat Eu c1nd Ma voi ~nalta de pe pam1nt, oe tot: voi traqe la Mine (loan 12, 31-32).

ai

Vezt ca proorocii vorbind despre taina lui Hristos au vestit de mai tnainte judecata dreapta ce se va face eu noi si Hirgimea inimii ? Deci Dan si Neftali cei nascuti din Bilha au fost judecata ~i liititea. Iar Gad si Asir eei din Zilpa se talmacesc Gad, ispitii, iar Asir, bogape. Si oare nu asa au fost ultimile popoare dupa eele dintii ale Iudeilor I Cum soar Indoi cineva? Pentru ca 0 poate vedea cineva aceasta din eele petrecute cu Hristos. Caci unii L-au ispitit pe El Impreuna cu cei numiti Irodiani, zictnd : cdnvatatorule, snm ca e$ti omu1 adevarului si cd mi-t! pas(l de nimeni. Ciici nu caui: la lata oamerdlot oj Ja aaevar si 'uiveti ealea lui Dumnezeu : se cade sa se dea dajdie Cezatului, sau nu ? (Matei 22, 16). S-au apropiat sa-L Ispiteasca, pentru a-L prinde in cursa, Asa a marturisit dumnezeiescul Evanghelist. Jar ceilalti nu L-au primit pe Fiul din prieina boqatiei ~i a iubirti de cistiq, Cact au zis in ei insisi : Acesta este tuostenitotul, veniii sa-L omorim, ca sa lie a noastrti mostetiitea Lui (Matei 21, 38 ; Marcu 12, 7; Luea 20, 14). Iar di foarte iubitori de boqatte ~i de ci$tig erau fariseii si ceata necuvioasa a carturartlor 0 poate vedea cineva foarte usor Indreptindu-si mintea spre cele sense despre ei. Caci Dornnul nostru Usus Hristos a zis celor ee voiesc sa se gindeasca la eele de sus di trebuie sa-s! vlnda boqatia pamtnteasca $i sa Imparts cele ce le au saracilor, ca sa ctstiqe comoara de sus. Dar, cum zice Evanghellstul, auzind aeeasta carturarii si Iariseii, care erau iubitori de arqinti, L-au luat in ris 234. Caci coborttt pina la cele mai neinsemnate practiei, urmareau eu multa grija toate amanuntele si de aceea nu iertau lntru nimic pe cei ce nu dadeau rinduitele zeciuieli cerute de lege, dar se ingrijeau de prea putine ale Jegii. Aceasta le-a aratat-o lfunurit Domnul ziclnd : V aj YOWl, oirtutari $i iatisei lCitarnici, cii va ~l1grjjiti de zeciuiald, din tzmii, din uuitar $i din cbtmen, dar ati parasit ce1e mai grele ale legii, judecata, mila $i ctcdinta (Matei 23, 23). Deci Gad inseamna ispila, iar Asir, bogatie. Si amtndoi s-au nascut din slujnica Zilpa, dupa Dan si Neftali, care erau din Bilba.
234. Folosind pozitla lor importenta in cadrul cultului existent, pentru 0 buna sltuetie meteriala, Cdrturarii ~i Pariseii nu se puteau aproba ideea renun~arii la ci~tigurile lor, deci niei la legea veche care Ie ocaziona aceste clstiguri. De aceca nu-L puleau primi pe Hristos ca Fiul lui Dumnezeu care ar da autoritatc Indemnului de-a se desplirti de avutiile loT.

144

SF. OHIBIL AI.. ALEXANDRIEl

Dar in acestea ni s-a inchipuit timpul dinainte de venirea Mlntuitorului nostru, in care era inca stearpa Rahila, adica Biserica din neamuri, despre care ne-a vestit mai malnte Isaia ea va naste multi fii si va hrani nenumarate neamuri. Caci zice : v eseleste-te, steatpd, care nu niisteoi, da glas $i striga, cea care nu suieti durerile na$terii, cCimal multi sun iiii celei pustii dedt a celei ce are biubai (Isaia 54, 1). Dar zlce undeva si dumnezelescul David despre Dumnezeu: Cel ce face sa locuiascii cea steorpii In casii, ca 0 mamii ce se bucurii de Iii (Ps. 112, 9). Si a spus catre ea si Staptnul si Dumnezeul tuturor : Ridica '1mprejur ocbit tdi si vezr pe toti (Isaia 59, 18; 9, 4). Si iara~i: latii acestia vin de departe, de la miozanoapte, de 1a apus, iar altii din tam Sinitu (lsaia 49, 12). Dar vino daca voiesti, sa vedem cmd ~i cum a nascut ceas tearpa. Dupa eel ce s-au nascut din slujnice. Apoi Ruben, Iutliul nascut din Jacob, afla in tarina mandragorele pe care le aduce Liei, mamei lui. Iar aceasta da din ele Rahilei care i le cere. $i Lia naste, luind mandragorele, iara$i doi iii, pe Isahar si pe Zabulon. Apoi Dumnezeu $i-,a adus aminte de Rahila sl deschizindu-i-se pintecele a nascut si ea pe Iosif si pe Veniamin, eel din urma. Deci Lia tnchipuieste Sinagoga, iar Rahila Biserica din neamuri, cum am spus-o de multe ori mai inaiute. Dar parasind ca nefolositoare repetitia, sa spunem ce mchiputau mandragorele aflate de inttiul nsscut Ruben. Ce vrea Sa arate tmpartirea lor egaUi tntre amtndoua ? Caci a dat din ele Lia Rahilei. Ce e pe linga aceasta nasterea copiilor, ca taina cuprinsa in semntficatia acestor numiri? 11. Mandragorele odraslesc in ctmp, in chip de poama, Deoarece produc adormirea, Imbattnd de un somn adinc pe eei ce se Impartasese de ele, socotesc cli nu e nevoie de multe cuvinte spre a dovedi di experienta medicilor a constat at di Iucrarea naturala a mandragorelor biruieste uneori insomniile bolnavilor. Ele ne arata de aceea prin qhicltura taina lui Hristos, Care a adormit, lntr-un Iel oarecare pentru noi si S-a cobortt pe Sine Intr-o desertare (chenoze) ptna la moarte, desi a revenit iara$i la Viata (Filip. 2, 7). Caci era Dumnezeu dupa fire ~1 S-a Hi cut trup. In acestea consta intreaga taina a lui Hristos 235. De fapt dumnezeiescul Pavel le rearninteste. celor miscati ,
235. De Iapt toaHi taina lui Hristos consta 1n acestea trei . Fiul lui Dumnezeu se face om, golindu-Se de slava, duce aeeasta cobortre ,):>ina1a moarte, tnvie eu trupul pe care La aSllmat. In coborirea Lui nu oparase!jte 'Puterea Lui, ci 0 comunica ~i trupului pe care-l asuma. Dacli omul ea creaturli a lui Dumnezeu ar muri definitiv, insa!ji puterca Creatorului li Soar dovedi lImitata. Moartea ar fi mai tare ca El. Cel ce poate erea, poate ~i recrea. Oar omul nu e creat ca obiect I Dumne2eu ii poate da ded 0 participaTe ~i 1a primirea mortii, ~i la biruiTea ei. In creaTea omului CD. cbip

GLAFJRE LA CARTILE LUI MOISE

145

din usuratate

spre 0 opinie contrara, zicind : V -cm predat voud In~ tre primeie lucnui ceea ce am si ptimit : cii Hrisios a txauit pentru pdcatete noastre, dupii Scripturi, $1 ca a iost uiqtoptit si ca a Inviat a treia zi dupa Scitptuti (I Cor. 15, 3-4) 236. $i dupa altele: elar daca se propoviiduieste ca Hristos a inviat din morii, cum zic unii dintre voi, ca nu este Inviere din morti t (1 Cor. 15, 12). Cacl de

vreme ce Hristos a aratat cel dintii intre oameni moartea ca somn [fiindca era Viata dupa fire), S-a facut ca 0 usa $i cale firii ornului spre biruinta necesara a mortli. De aeeea prea Inteleptul Pavel numeste adeseori pe eei prinst de moarte, adormtti (1 Cor. 11, 30) 237, ca inca nereadusi la viata prin Hristos. Fiindca a spus Iarasi : Cd de credem cii Hristos a murlt $i a inviat, tot a$a $i Dumnezeu, pe eel adormitJ Intru Iisus 1i va aduce impreuna cu E1 (1 Tes. 4, 14). Deci mandragorele sint semn al somnului, Si acestea le afla Ruben, fiind primul nascut. Apoi le-a adus mamei. Iar aeeasta le-a lmpartit eu sora ei. Aeeasta mseamna ca eei dintii din Israil, au eunoscut si s-au imboqatit cu taina lui Hristos, ca primul nascut. $i aducind mamei lor, adtca Ierusalimului, aceasta cunostinta stralucits aflats de inteleqerea ascuttts a lor, au convins-o sa se bucure. Caci dumnezeIestii ucenici inainte de chemarea neamurilor au Vicut cunoscuta aceasta taina in toata Iudeea. Pentru ca desi n-au crezut toti, au avut putinta sa primeasca toti cuvtntul despre Hristos. Dar s-a mintuit tiutuisita (Jud. 5, 13), dupa Scripturi. Iar di Iudeii au procedat in credinta celor din neamuri e vadit $i nu e necunoscut nici unuia din cei ce exista, Luind decl Lia mandragorele, a nascut doi fii, pe Isahar si pe Z'(lIbulon. Isahar SIE! tiUmace% plata. 'LaJr celalalt, .adidi Zebulon cole bunii $i binecuvunaie. Caci precum am spus, Sinagoga Iudeilor primind prin sfintii apostoli ca de la niste eopii ai ei taina lui' Hristos, s-a aratat maica a unor fii ee primesc plata sl bun a calauztre tntru bineeuvintare. Fiindca iertarea pacatelor ce urrneaza indata credintei in Hristos ne invata ea ea nu este Hira plata. Despre aeeasta ne tncredmteaza $i Insusi Domnul nostru Iisus Hristos, zlclnd : Amin,
al Cuvintului dumnezelesc pentru 0 reletie dialogica cu El, se arata marea pretuire acordata omului sl 0 put ere de-a se comporta ca subiect in aceasta relatie. Moartea ii vine din faptul Cd nu ramtne ca sublect in relatia iubitoere cu Dumnezeu, !?i e invlnsa, dlndu-i-se puterea sll. revina in unitatea sa personala cu Fiul lui Dumnezeu tns~i. la acea relatie tntT-un mod de nepierdut. Fiu1 lui Dumnezeu (acindu-Se am, ded !?i Subiect uman, biruie~te moar,tea ~i ca om, fadnd din desIiinlarea omu)ul prin ea, un somn trecator. 236. Stnt cuvinte)e luate In Simboiul niceo-constantinopolitan. 231. In Noul Testament ,ed. Institutului BibJ.ic $i de Misiune Or,todoxd, 1972, se traduce gre~it cu au murit.
10 - Sfintul Chinl a1 Alexand.rle1

146

SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

amin zic voud, eel ce ctede ~n Mine, are viata ve$nica)) (loan 5, 24) 238. Nu mat puttn ~i fericitul Pavel zice: Aproape de tine este cuvintul tau 1n guru ta $1 1n inima ta, adica cuvlntul ctedinle! pe care U propoviiduim. Ca de vet zicc 1n imma ta ca Domn este ltsus $1 vel crede mlntul.

In tnima ta ca Dumnezeu L-a tnvio: pe El din motti, te vei Ciici cu illima se crede spte dreptate, tar cu gura se mdttu-

(Rom. 10, 8....... 10). Ce plata este deci mal mare sl mat de pret decit a-tt mintui sufletul? Insust Mtntuitorul ne tncredtnteeza d1 acest lucru este mai Inalt ~i mal de pret dedt orice, zictnd : Ce va iolosi omul de VGl doblndi lumea antreaga, iar su11e11:l1$1-1 va pierde? Sau ce va da omu1 in sctiimb penuu suiletul sau? (Matei 16, 26 I Marcu, 8, 56). Asadar slavita ~i mtntuttoare este plata credtnciosflor, Dar nu trebuie sa ne indoim nici de bineeuvintarea ce vine ca urmare celor mdreptati in Hristos. Caci ne-am sfintit in Dub. Si spune fericitul David: Blnecuvintarea Dotnnului peste voi. Binecuvuuaii suuet! voi de ciitre Domnul Cel ce a iaau cetul $1 pamlntul (Ps. 13, is) 239. Dar Dumnezeu a spus si prin glasul lui Isaia catre maica celor ce cred, adidi catre Biserica : Varsa-voi din Duhu; Meu peste odrasla ta $1 binecuvlntatea Mea peste mldditele tale (Isaia 44, 3). De aceea ~i pre a tnteleptul Pavel sene celor tndreptati in credinta,

tiseste spre taunuire

zictnd : Binecuvlntat lie Dumnezeu $1 Tatal Domnului nostru llsus Hristos, Cel ce, ~n Hristos ne-e binecuvintat pe n01 in cerurl cu toata binecuvlntarea duhovmcecscd (Efes. 1,3).
lIar cei ce s-au imparta~it cu tmbelsuqare de bineeuv1ntarea de sus, cum nu ar fi bine caHiuzi\i spre tot lucrul bun?' Cdci calea
blnecredinciostlor, zice, s-a liicut dreaptCi $i calea celor drepti este pregdtita. Ciic! calea Domtiulut este judecata (Isaia 26, 7-8) 240. 238. Credinta In Hrtstos e urmata de iertarea pacatalor, $i eceasta de vleta 'VC!)nicli. Acestea stnt lega,te organic tntra ele. Aceasta arat! eli Isrterea p!icalelor nu 18sa p!catele nesterse, cum tnvata protestantlsmu!. Vlata ve~nlca adusl1 de credlnta $1 de lertare tneepe tncli de aid, ce 0 transformare a vtetil, ea 0 viat! In eomuniune en Hrtstos, Piul lui Dumnezeu faeut om. Clid credlnta Inshi esle 0 intrare tn comunieare $1 comuntune cu Hrlstos, ca lzvor al vietii eelei not $1 Carli de monrte. Daeli once persoana care tine la mine Iml dli 0 anumi~a viatii, cu aUt mal mult tmi dl! vleta Lui tara ~e moarte Fiul lui Dumnezeu flicut om din iubire fatli de noi. 239. ,Nu putem Ii mlntuiti far!! sli lim bineeuvtntati de DOlJlDul, adic! iubiti de El. Cl1d blnecuvlntarea noastra de clltre Dumnezeu cons,tll tn bunu! Lui euvlnt adtesat nou! din iublre. Chlar tntre oameni blnecuvtntllrllc constau tn s(;hlmburi de bune euvinte $1 doriri Intre ei. Dar ceea ee Dumnezeu 1$1 dore$te, $1 ai de fapt. Iar cel mal mare lucTU esle lublrea Lui. $1 comunicindu-ne lubirca Lui, ne eomuniel1 Duhul Lui eel Sftnt, Care ne sflnte$tc $1 pe nOi, sau depllrleaza de 11,1 not orice gtnd conlror Lui. 240. De aid s~ vede In mod direct ell credinta ~i tndr~ptarea '<Hnea se arata tn fa.pta bune, ea ea nu lasli pe eel co 0 au tn via~ de plicate, cum a{lrmll protestantismul. Calaa celor credlncio$l este (;alea lui Dumnezeu, sau 'voita de El $1 rAeut! ell ajutorul Lui. E calea dreptei judecAti a lu,j Dumnezeu tnsU$it~ de om.

GLAFIRE LA CARl'ILE LUI MOISE

147

despre Sinagoga Iudeilor: lata Eu Inchid caite ei si nu va afJa cdtarea et (Osea 2, 8). Iar pe noi ne duce in locasurile de sus printr-o cale lina si simplificata (usurata). Caci porunceste sfintilor slujitori: Desctiuieti portiie, ca intre popotul care piizeste dreptatea $i vesieste odeviiiul, care apara adevarul $i pCize$te pacea (Isaia 26, 2). Si Iarasi : Desdiideii cole popotului meu $i aiuncaii pietrele din cole (Isaia 26, 10). Deci Lia i-a nascut pe cei rasplatiti si binecuvtntati sl bine dilauziti de Dumnezeu. Iar Rahila lutnd tarasi mandragore, a nascut pe losif. Aeeasta inseamna ca Biserica primind taina lui Hristos prin sfintii apostoli de la Sinagoga Iudeilor ca sora, s-a faeut maica a poporului, 'pururea in adaus st in inaintare spre 0 multi me nenumarata. losif se ta]mace~te adaus a1 lui. Dumnezeu. Fiindca s-a adaus cetelor din Israil Biserica din neamuri. De aceea a si spus Hristos : Am si alte oi, care nu sint din staulul acesta. $i pe aeelea ttebuie sa Ie aduc. $i ele vor auzi glasul Meu $i va ii 0 tuxmii st un paston> (loan 10, 16). Se adauqa deci, pre cum am spus adineauri.. turma din neamuri, turmelor mai vechi ~i nestlrslta este cresterea Intr-o tot mai mare multima pina ce in timpurile din urma se va naste ~i Veniamin tnsusi, adidl 'poporul fiu a1 durerii 241.

De aceea

a spus

Dumnezeu

sa

cad

12. Si cine este acesta, pe care ea nasctndu-l moare ~i se va muta 1a aWi viaia? Caei a murit Rachila -chiar in timpul nasterii lui Veniamin. Aceasta tnseamna ca, cunostlnta deplina trebuie sa 0 atribuim lui Dumnezeu st celor ce ne tntrec in tntelegere. Sl nu ne intristeaza deloc a 0 spune aeeasta. $i socotesc ca prin fiul durerii se euvine sa tnteleqem poporul sau multi mea celor ce vor crede in timpurile din urma ale veacului 2/>2. Caci in acele timpurl se va arata si fiul nelegiuirli, potrivnicul, care se va inalta mai presus de tot ce se numeste Durnnezeu sau I se euvine Inchinare, asa tnctt sa se aseze pe Sine 11).locasul (templul) lui Dumnezeu $i sa se dea pe sine drept dumnezeu (II Tes. 2, 4-5). Aeesta se va impot:r!ivi sfmtilor ~i impotrivtndu-se nu se va deosebi intru nimic de fiarele salbatice. Caci precum ~ spus Mintuitorul Insusi : Va ii atunci strlmiorare mare, cum n-a iost de 1a tnceputul lumii, tiici nu va mai it (Matei 24, 21). Iar ca minciunile si pornirile neomenesti ale aceluia se vor revarsa nu asupra altora, ci asupra sflntilor, ne spune iaras! Hristos, adauqtnd :
241. Acesta ar fi, dupli Sf. Chiril, poporul Israel. care se va adauga celor ce ered in Hristos. Dar tot, dupli el s-ar putea tnteleqe prin acest fiu al durer!i $1 eei co vor .crede in timpurile din urma in Hristos din Blserica supusa unor mari durerl, avind de suportat moaTlea !$i trecerea la vlata viitoare, .1mpreuna eu lumea tptreaga. 242. Ne mutlim la alt plan de viata eind am ajuns la cuno!$tinta eea mat inalta. Dar la aeeasta se \fa ajunge tn general eu adevarat la SfiT~itul timpurilor.

1-48

SF. CHIRIL AL ALEXANDRJEI

tiici un ttup. Dar 24, 22). Caci prigonirea fiind asa de mare Impotriva tot celui ales si sincer in eredinta ~i tirania cumplita si de nesuportat tmpreuna cu relele aduse asupra unora, socotesc ca timpul va fi scurtat, Dumnezeu cel tndurater masurind ispita dupa puterea celor ce vor suferi. A:;;a ne da Sa lnteleqem si prea mteleptul Pavel: Dar creaincios e Dumnezeu, care nu va lngadui sa fiti ispititi mai mult decit puteti, ci odatii cu ispita va aduce $i stitsitul ei ca sa puieii tiibda (1 Cor. 10, 13). Nascindu-se deci Veniamin, adica poporul de 1a sfirsit in dureri se va repauza Rahila 2/I3a. Caci se va stramuta, cum am spus adineauri, la alta viata Biserica, adica noi, care prin credinta in Hristos am dobindit unirea cu Dumnezeu prin Duh 243 b. $i sa nu te miri daca moartea a stramutat pe Rahila de 1a 1ucrurile din lume. Acest lucru va tulbura uneori pe vreunul, ducindu-l Ia cugetarea a ceea ce SMa tnttmplat odinioara. El va intreba: Biserica va inceta cindva I$i se va stinge tntr-un mod oarecare prin moarte? $i aceasta e stramutarea la cele mai inalte ?. La acestea rsspundem : Cind auzi de Biserica, sa stii ca vorbim de multimea sfinta a credinciosilor, a carei moarte pentru viata trupeasca in spatiul lumii, e cale spre cresterea petrecerii si vietii in Hristos ~i mod de stramutare spre cele mai bune si mai Inalte 243c. De aceea si fericitul Pavel, le adauqa unora cu cuvtnt mai mustrator, ztcind : Dacii oii tiuuit iucnuilot lumii, pentru ce aoqmatizaii ca $i clnd ati vietui In lume.? (Col. 2, 20) 244. Dar le scrie celor ce s-au scuturat de viata trupeasca :;;i iubitoare de placeri : Ciici ali murit. $i viata voostrii s-a ascuns cu Htistos in Dumnezeu. Deci clnd se va atiita Hrisios, viola voasttii, atunci $i vor vd v ell
243 a. Poporul crestin de la sffrsitul timpurllor va fi Iiul durerti, pentru ell atunci se va arata si fiul neleqiuirii, Biseriea nu va mai neste altl fii duhovnlcestl sau alti credinciosi, vtata de pe pamtnt sftrslndu-se, 243. b. cl'la1tcl36l - se va odihni. De aici vine iii termenul romanesc a rlposat in loc de a murit. Cdci moartea in conceptia cre$lin1l este pentru cel drept 0 intrare in odihna lui Dumnezsu. 243 c: Credlnta 111Hrlstos e una cu unirea eu Dumnezeu prtn Duhul, adica e '0 unire nu de ordin flzic, sau biologic, ci de ordin spiritual iii nu de ordin spiritual ornenesc, ci dumnezeiesc, Deci credlnta nu e numai un act de volnta a noastra, prin care tlnem ca adevarat ceea ce ni se spune despre Hristos, ci 0 experienta tainica a leglturii cu Hristos. AsHel credinta in Hristos echivaleaz1l cu unirea cu Dumnezeu, 244. ~ogmele panteiste care socotesc .ea lurnea aceasta este totul. sin! nesUr$it mai rigide dectt Invataturile cr~tine. care dau omului libertatea alegerii. libertatea adusa de iubire tn relatia omului eli Dumnezeu $i cu semenii. In dogmele panteiste totul e fatal. totul decurge dupa legi de netncovoiat. Toti sfir$im in moartea definitiva.

$i aaca nu soar scurta zilele acelea, nu soar mlntui zilele acelea se vor scurta pentru cei alesi. (Matei

GLAFIRE LA CARTILE LUI MOISE

149

ariita lmpreuna cu El intra slavii (Col. 3, 4) 245. El a spus UiIDurit di trebuie sa ne mortificam pe noi si madularele noastre cele de pe pamint, declarlndu-le desfrinare. necuratie si cele asemenea lor (Col. 3, 5). Deei moartea Rahilei tnseamna moartea spirituala in Hristos a turrnei eel or credinciosi, adica a Bisericii, care Ii stram uta la alta viata, daca este adevarat co eele ale noastre se vor stramuta de la stricaciune la nestricaciune, de Ia moarte la vtata, de la slabiciune 1a putere, de la necinste 1a slava, de Ia timpuri masurate la viata vesnica. Si asa vom fi tmpreuna eu Hristos, prin Care $i cu Care fie slava si staptnirea lui Dumnezeu si Tatal, tmpreuna eu Sfintul Duh in vecii vecilor. Amin.

CARTEA A CINCEA A GLAFIRELOR LA FACERE Despre Iacob


1. In multe parti si in muite mod uri Scriptura de Dumnezeu tnsuflata ne-a prezis chipurile mintuirii in Hristos, aducindu-Ie prin aceasta nu putin folos eititorilor. Caci precum cei deprinsi in arta tablourilor unese umbrele cu formele variate, schitate prin culori, aducindu-le la 0 vedere mai clara si dind tabloului mult farmec, la fel si tntelepciunea Faditorului a toate, adica Dumnezeu, arata de mat inainte in chip snbtire frumusetea tainei prin multe fapte de Ianda, pentru ea cei dmiuziti spre cunoastere tnteleqind ca prin qhicitura invatatura anticipate si prevesttta, sa 0 aiba ea ajutor spre primirea adevarului. Csci petrecem in lumea aceasta daosebindu-ne prea putin de animalele necuvtntatoare, sau poate caztnd mal. jos de ele, dadi e adevarata rnustrarea facutl:i de Dumnezeu celor din Israil, zictnd : Cunoscut-a boul pe stiiptnul $1 asinul ieslea domnului sdu, iat Isroii nu M-a cunoscut pe Mine $1 poporul Meu nu M-a Inieles (Isaia 1, 3).
245. A muri lumii tnseemna a trill 0 viata mai adindi, nespectaculoasa, smerita, ascunsa in Dumnezeu, ca vtata omeneesca a lui Hristos, care nu mai e dependents de cele ale lumii. Dar dud chipul acesta al Iumli va trece, se va arata Hrlstos in trupul lui luminos, acum acoperit de cele inIerioare ~i opace ale lumii, iar odaUI cu El se va arata si existenta noastra alipita de El, ascunsa in El prin tntrtnaree de la cele spectaculoase ale lumii. Moartea noastra tata de cele ale lumil echivaleaza cu o intensificare a vleti! noastre ascunse tmpreuna eu Hristos in Dumnezeu. Aceasta stare tncepe inca de atci, dar se trnplineste in moartea cu trupul, Extstenta nu consta numai din viata de suprafata a lumii acesteia, sau a ncastra le9ala de Iumea aceasta, pe care 0 constatam trecatore in toate ale ei ~i plinli de neajunsuri. Daca ne identificlim viata in mod tolal cu viata legata de aeensta lume, 0 pierdem pe cea adinea $i fundamental a., sau 0 sllibim la culme.

150

SF. CH1RlL AL ALEXANORlEI

Iar daca avind lege a ca pedagog, norodul Iudeilor a fost certat pentru 0 ne~tiintii atit de cumplita, ce cuvtnt s-ar putea gasi pentru neamuri, cuprtnsi de intunericul adine a1 ratacirii politeiste? Caci cauttnd pururea in [os si staptnit] de patimile trupului, s-au obisnuit sa cugete numai la cele de pe pamtnt, neputind sa-st indrepte ochiul mintii spre cele de lauda ale iubirii lui Dumnezeu. De aceea plingindu-se Iericitii prooroci ~i varsind multe lacrimi, au cheltuit mii de cuvinte pentru noi. Fericitul Isaia zice: $1-a largit iadu] tacomia ~i si-a aescbls gura lui tara lncetare (Isaia 5, 15). Caci nu a fost intoarcere de Ia rau. Prinst sub stapinirea de nesuportat a lui satana care ne tiranizeeza, nenorocitii au coborit la iad, eliberati de cele de aici, Inqhitindu-i moartea in gura ei ~i pascindu-I ca pe noi incepatorul pacatului, De fapt, nu fara Iacrlmi, cum am spus adineauri, a pomenit de aceasta nenorocire si dumnezeiescul David. Cad a spus odata despre noi : ca niste 01 au iost pU$i in iod, moartea 1i va pa$te pe er (Ps. 48, 15) liar altadata : Cel ce past! pe Israil, Cel ce povaJuie$ti ca pe o ooie pe losli t Cel ce $ezi pe betuvlmi, oraiii-te t Ridica puterea Ta $1 vino sa ne mlntuie$ti pe nob> (Ps. 79, 1-3). De aceea n-am dimas in moarte definitiv. Caei ne-a trimis Dumnezeu si Tatal din cer pe bunul Domn Iisus Hristos ca Pastor 2'<6, care nu-l pastoreste in iad pe cei ce au venit sub El, ci 1i ridica la nestricaciune ~i viata. Cad ii paste intre ctini $i 1n pa$Une bunii $1 in loc gras, precum s-a scrls (Cint. 2, 16; Ps. 22, 2). Pentru ea ne daruieste pajistea duhovniceasca ~i ne lmbata cu undele de sus st din cer si ne face roditori :;;i pe Ung~ aeeasta ne large~te Intr-o multime nemasurat~ de popoare. Aceasta 0 poate vedea cineva iara~i ca in umbre, infl1ti:;;ind cuvlntul pe Jacob :;;i cele scrise despre el, luminlnd pe cit se poate ceea ce pare neclar in istoria referitoare la el. Caci s-a scris asa : $i a fost cuui a niiscut Rahila pe Iosil, a zis Iacob lui Laban: Lasa-ma sa pJec la locul meu $i 1n pam~ntul meu. Dii-tnt femeile mele $1 cop/if mei pentru care it-om sluiit, ca sa plec. Ciici cuiiostt sluittea ce it-om slujit-o tie... ~i eire au iost vitele tale cind am venit 1a tine.
246. Ne paste Dumnezeu in pajistee grasli $1 in!loritii a bunltlltilor Sale, dar ne paste sl satana in otdivHcle ierburt ale gtndurllor rele ce pornesc din e1. Moartea nu e 0 desflintare tOlala a noastra. Cael niei 0 persoana crealll de Dumnezeu nu moare total. Dar moartea 0 tine pascind In uscaclunea neeomunlunii, a izoUirii sterile, a slirliciei spirituale. In sensul acesta moartea inghite ,persoana egoista 1n eo. Dar moartca care a staphtit mea, de pc pl:l.mtnt plna n-& venit Hristos, a Cost biruitii prin dragosleo insunata oamenilor co cred tn El dupa vcnirca LuI.

GLAFmE LA CARTILE LUI MOISE

151

Cii puiine emu ctre aveai uiaitue de mine ~i au crescut Intt-o mullime. $i te-a binecuvintat pe tine Dumnezeu de c1nd am pus picioiul la tine. Dar, c1nd Imi voi lace ~i eu 0 casii a mea? $1 a zis Laban: Ce sa-Ii dau? $1 i-a zis Iacob: Sa nu-m! dai nimic. far de-mt vei Implini cuvimul acesta, vor paste tariisi oile tale astiiz: $i le voi pazi. Sa treacii toate oile tale ostiizt $1 desparte din ele oaia neaqtii $1 baltata de cea alba $1 coprele 1a tel. $i toota oaia pestrita va ts stmbtla mea. $i mii va asculta pe mine dreotatea mea in ziua de miine, este sitnbria mea in iala tao Tot ce nu va ii alb $1 biiliat Intre oi, ci cenusru uute miei va ti at meu. $i a zis lui Laban: Fie tie dupif cuvlntul tau. $1 a desparlit In ziua aceea topi) neqri $1 albi $1 toate caprele biillxu $1 albe st tot ce a lost alb intre ele $i tot ce a tost negru intre tniei $1 le-a dat pe cele albe iiilor siii. $i le-a desparJit cale de trei zile uitre ele $i intre Iacob. $1 Iacob pd$tea oile lui, iar Laban pe cele rdmase (Fac. 30, 25-36).

ca

Dar trebuie sa infati~am iilfa~i mai pe scurt latimea istoriei. Apoi Intelesul cuvenit al celor cuprinse in ea. 2. Deci a slujit fericitul lacob lui Laban pentru cele doua fiiee, Lia~ Rahila. Cheituind astfel multi ani, dupa ce i sa nascut lui .Iosif st din Rahila, care era iubita in mod deosebit de el, se preocupa in sttrsit, pe drept cuvint, sa se sileasca sa plece acasa. Si gindul plecarii i~i gase~te un motiv : intemeiat. De voi ingriji, zice, de ale tale fara .plata ~i continuu, cind Imi voi face ~i eu 0 casa a mea? Sau cind VOl strlnge cele trebuincioase vietii copiilor mei? Sau ctnd voi fi numit si eu staplnul unei case? Acestea le glndea Iacob. Deci ii cere lui Laban. ca un bun pastor, sai dea binecuvintarea pentru plecerea lui. \ Dar acesta nu-l lasa I desi ajunsese la sttrsitul hotartt al slujirit pentru Iiicele lui. Insa Ii promite sa-l dea simbria cuvenita. Dar Iaeob H aminteste di I-a fost de Iolos si bun si foarte rabdator si prilejuitor al binecuvtntarii lui Dumnezeu. .Caci f-a spus: Te-a .. binecuvlntat Dumnezeii de dnd am pus pictotul 1a tine, folosind piciorul in loc de intrare. Aceasta a recunoscut-o ~i Laban. De aceea acum cere plata ~i Laban fagaduie~te sa lmparta turmele. $i despartindu-Ie ii da lui pe cele baltate si pestrite. Aceasta facindu-se, Iacob se desparte cu copiit lui si cu turma ce i-a revenit. Dar mai pa~te inca ~i pe ale lui Laban. E necesar acum sa spunem care e tntelesul clar ~i duhovnicesc al acstora. 3. Iacob ihchipuie~te persoa.na luj Hristos, prec.tini'am spuse mai inainte. Caci Hristos e adevaratul sus1inator al ealciiului. Caci a calcat eu totul pacatul ~i, pe cit tp.telegem, s-a aratat ca omul cel atot

sa adauqam care este

1.52

~. CHIRn. AL ALEXANDRIEI

nou, aparut mai tirziu decit toti cei dinainte de El, adica dupa sfintii proorooi si dupa Moise insusi 247. Totusi are $i cea mai mare vechime, pentru di este intiiul nascut, pentru di este Unul Nascut tntre multi Irati 248. EI este Cel binecuvintat de Tatal prin multime de griu si. Yin. Lui i-au slujit neamurile st i s-au inehinat craii. $i eel ee-L

blestettui,

blestetnat

este , $i eel ee-L bitiecuvinteazii,

binecuvtntat

dupa binecuvintarea lui Isaac (Fac. 27, 29). EI, dupa as em anarea lui Iacob, parasind cerul ca pe 0 casa parinteasca, ajung la Laban, cel ce trebuie asemanat cu lumea, care necunoscind pe Dumnezeu eel prin fire, fiind bolnav de ratacirea politeista 249. Cad Laban e inchinator la idoli . . . Lumea e si ea a lui Hristos, tntrucit se lnteleqe ca Dumnezeu prin fire si ca: Domnul $,j. Creatorul tuturor , dar nu e a Lui pentru. apostasia (despartirea) ei $i pentru ca se arata ea fiind a altuia din pridna pacatulut. Caci si-a luat ca tmparat pe satana 250. Deci Cuvlntul a coborit din cer, ca unul ce a parasit casa pannteasca, E ceea ce am spus adineauri. Si a fost ca strain in lumea Lui proprie, 0 marturiseste aceasta inteleptul loan, zicind: In lume era $i luinea nu L-a cunoscut (loan 1, 10). Cuvintul acesta se potriveste poate timpului venirti Lui. _Dar. dumnezeiescul Iacob ni-L arata ca chip in el tnsust caei EI eta ea Dumnezeu tntru ale Sale $i inainte de intrupare, ingrijindu-Se prin pronie de noi, din bunatatea si iubirea Lui cea dupa fire si dumnezeiasca, nefiind cunoscut Iumii. Cad Iacob pastea oile lui Laban, macar ca nu avea de la acesta nici 0 plata, Iacind aceasta numai cu

este,

247. Omul cel atot nou cu doua sensuri : eel ClJparutdupa toti proorocu, dar 1ii de 0 noutate suprema, Sensurila acestea se trnbina. Apartnd dupa toti proorocii, i-a tntreeut pe toti. Dar tritructt proorocii aveau aceasta calitate ~i pentru devotamentul lor ciHre Dumnezau, se -arata si tn acaasta calitate ca omul eel mai realizat. Hristos i~a Intrecut pe toti in legatura cu Durnnezeu si in omenescul Lui. EI e omul prin excelenta, omul eel mai inalt, pentru ea e eel mai unit cu dumnezeirea, fiind totodats :?i Dumnezeu, deci poate eomuniea eel mai deplin vola lui Dumnezeu. FUnd omul eel mal unit eu Dumnezeu sl mai realizat, EI nu poate aparea inveehit prin altul mai tnalt, mai realizat ca om: EJ e pururea eel mal nou, pentru ea e atotbun, 248. .Hristos e omul eel mai nou, der si tnttiul in batrmete, dici ca Dumnezeu e din veci, iar oa om. este tnttlul nascut ca om nou $i tntttul Inviat la viata vesnica tntre multi Irati, Trebuia sa fie atotnou si mereu atotnou, dar $i inttiul in aceasta ealitate. pen,tru a se na$te ,eeilalti ea oameni noi din E1. El e pr<imul $i ultimuJ, AHa ~i Omega. 249. Politeismul este inevit,abil' panteism. confundind zeii eu puterile cosmice, Caei fiind multi, unul nu poate fi Dumnezeu eel adevarat, care nu poate Ii limitat de aUnl. Dumnezeu eel adevarat e Durnnezeu ,deosebi,t de lume prin fire. , 250.. Lumea e prin calitatea ei de creatie din nimic a lui Hristos, in calitatea Lui de Dumnezeu prin fire ~l de Creator al ei. Dar se face a celu( rau prill voia ei care nu recunoa$te pe Dumne.zeu ca Creator ~i Sustinator al ei. Jnsa nu inceteazll de,-a fi ca crestie a lui Dumnezeu. Cad in acest caz ar tneeta sa mai existe, Ea e tinuta de satana cum e tinut un lucru al <:niva de altcineva ea un furt.

GLAFIRE LA CARTU>E LUI MOISE

153

nadejdea ca se va disal1:ori eu eele doua fiice ale lui ~i se va face tatal al unor fii legitimi. Acestea erau Lia ~i Rahila. Caci Piul-fiind Dumnezeu dupa fire, era in lume. Iar acesta era Laban. Si pastea tntr-un mod oarecare, ingrijindu-se ca Dumnezeu de cele trebuincioase vietii : daruind rodurile pamlntului, slobozind izvoarele apelor ~i undele rturilor, fiiclnd sa lasara soarele LUi, dupa cum s-a seris (Matei 5, 45), sa coboare ploile, sadind in firea omului inteleqerea tnnascuta, Cac! El este lumina cea adeviitatii, care lumineaza pe tot omul care vine in Jume (loan 1, 9). Si Implinea acestea, precum am spus, numal pentru bunatatea Lui fireasca, neprimind atunct nici 0 alta plata de la cei din lume, nici 0 slavire, nici 0 inebinare, nu 0 tnteleqere dreapta ~i cugetare neratacita despre El; dar prestiind ca va avea la timpul sau doua 50tH care vor Ii maicile unor fii leqitimi, pe care Ii vor naste spiritual. $i care erau acestea? Prima, cea mai in vtrsta, adica Lia, purtlnd chipul Sinagogii Iudeilor r a doua, care a urmat aceleia nu dupa mult timp, ci foarte dorita, cea mai tinara, Rahila, adica Biserica din neamuri, care a ~i nascut pe Iosif, care se talmace~te adausul lui Dumnezeu. 'Cad s-a adauqat celor din Israil, turma din neamuri. Dar se tnteleqe si altfel, ea cea care a sporit tntr-o multime nenumiirata prin adausurile credinciosilor din diferite timpuri. Dar ia seama bine. Caci e de folos observatie atenta in aeestea. Lia a nascut inainte de Rahila .. Apoi intre ele, cele doua slujnice: Bilha ~i Zilpa. Dar .In aeest timp Iacob era linistit, Inca nu se gindea sa-si faea 0 casa propria. Dar naste Rahila pe losif si doreste in sfir$it 0 casa, Cuui, zice, Imi voi face mie 0 cosa t (Fac. 30, 30). Caci Sinagoga Iudeilor a nascut pe cei ce slujeau sub lege. Hristos inca nu marturisea clar ea voieste sa aiba 0 casa proprie. Dar nici nu pretuia plea mult templul din pietre, pe care Il cladise Solomon 251. De aceea Ii umileste pe aceia dintre Iudei care se laudau 1a culme,

zictnd : Cerul imi este Iron i piiminiul aternut piciotuelor Mele. Ce case lmi Yeti c1iidi Mie, zice Domnul. Sau care e locasui odihnei
(Isaia 66, 1). Dar Israil nu s-a facut casa spirituala Dumnezeu. De aceea n-a locuit in ei 252.
Mele?

a lui

251. Pina ce ludell n-au dus plna la rastignirea Lui. refuzul LUi, Hristos nu se gtndea sa intemeieze 0 Biserleil. a neamurilor, deoseblta de cea- a lui Israel. Vola 0 Biserica in care sll se cuprlnda ~i ei. In acest sens nu pretuia templul ca centru care sa tina pe Evrei deosebttl. 252. Poporul de sub legea veche nu era nlci 0 casl1 sptrttuala tn care sa se odihneasca ca Dumnezeu. Caci se tinea tnca 1a distanta de el, ca stapin. Nu venise ca Parinte iubitor in el. Inca nu era maturizat spiritual pentru aceasta. Era tnca staptnit de patimi, de mfndrle exclusivista, era nellnistit. Nu crescuse din el Aceea care sa-L nasca in celitate de Pecioara ~i apostolii care sa-L predice ca certnd alta viala decit cea cerutli de lege; oa pe Dumnezeu iubltor al tuturor.

-----------------------_

SF. bmRn. AI.

AL!i-XANDRIEI

"Dar ctnd a nascut Biserica din" neamuri poporul eel -noU ~l in miscare de adausuri 253 ,Mintuitorul, si-a cladit in 'sfir~it Sie-~i casa proprie 254. $i care e aeea-sta ? Noi, eei ce am crezut, despre care spune' si prin glasul proorocului : Da-voi leqtle Mele In cuqeiele lor $i In itiituile lor le voi <serie. Si le voi ii lor Dumnezeu $i ei vor ti Mie popot (Ier, 3,1, 331_ Evr. 10, 16). Caei locuieste tii noi prin Duhul, precum am spus adineauri, cum n-a Iocuit in lsrail. Cadeei dinainte de venirea- Lui n-au fost partast ai Duhului, fiind numai un chip a1 nostru, Aceasta ne-o spune prea. tnteleptul loan, zicind : Cadi lnca nu era: dat Duhul, pentru ca Iisus lnca nu iusese inca pjreas]avi't ,('loari 7;' 39) 255. 1ar odata ' Inviat din morti, modelindu-si firea omului ca icoaaa dumnezeiasca, le-a insuflat Duhul Sfint sfintilor apostoli ca celor dintii 256, zicind : Luat! Duh Stint (loan 20, 22). Dar a spus ~i dumnezeiescul Pavel ':' Cad n-ali iw:J.ti'iara$1duh: de+robie spre remere, atiIuat Dubul :lnfierii, intTU care striqdm : Avva, Piitinie (Rom. 8, '15) 257. ' Deei' In Israil era duh de robie, iar in noi, cei din Rahila, adica din Biserica neaniurtlor, e Duhul lui Dumnezeu spre Infiere, care ne face casa Lui duhovniceasca. Cei din Rahila sint liberi, 'cad oehii ei silnt Iimpezr ~i frumosi, iar Lia nu-i are asa 258. Vezi' deci eli Sinagoga Iudeilor nu e sanatoasa. Aceasta 0 marturiseste prea tnteleptul Pavel: Ciici pinc'i 1,n ziua 'd~ azi ramine 'acela$f ticope: [amint 1a cititea Ve'chiu1Iii' Testament, nertdicuutu-se i dar se lnIiitura'ln Hristos. Dar pina azi cind se citeste- Moise, pe inima 101 zace un val. Dar c1nd sei vor Imoarce ciitre' Botunul, vQJul se va

ci

e]'

253. Odatii Intemeiata Biserica din neamuri. ea nu mat .era limit-atli in marginile rigide ale unui singur 'popor, ci 'se adauga la .ea, pOPQr dupa popor, ' 254. Acum Dumnezeu-sl-a flieut cu' adevarat ill oamenso casa in care loculeste. Ei 'nu, mai stnt sub 0 lege" pe care, ~ dat-o Dumnezeu ce se tine -la, distant Ii. El tnsusi estetn ei oe putere a iubirii, ca Tata} $i Ft:ate al lor. ' : 255. Umanltatea lui Hrtstos tnca ' nuvdevenise "trensperenta prin inviere, ded rtict Duhul din EI ca ' Durnnezeu nu 'se face&. straveziu prin umanita.tea Lui. Din omul, 1mblp'iat!tit ,iradiaza bunatatea ca 0 lumina. eu aiit mai muli intre ,Hristos ca' om $i semenii Sai s-a realizat' 0 'comuniune spirituaUi. DUhul dumnezeiesc al J'elatiei iubito~.re iradiazli din El. ,: ' , , 256. Icoana. dumnezeiasdi vie, transpar~nt subtiat ,al dUm,nezeirii Sale, al tuturor bunatatilor Sale. Umanitatea a fost creatli' sa devin'a' un astfel de chip viu, desavir~it. al lui Dumnezeu. Firea omeneasca e modelata prin aceasta, cad i se imprima pe' fatli, 'in 'Ochi. in c1:1vinte, in mi$dliri' btmatatile' dmhnezeie!?tL Acest chip viu e' ~a, eu lucrarea' 'Duhului Sfint 'in otn,."$i prin faptul ca, e vii!," se comunica prin ':tr'adiere ~i 'altora. "In grad' maxim" a iradiat DuhuI Stint dill unianitatea lui Hristos dupa invi~re in Apostoli. '. ,I' " 'f ;"'" ' 257., Am luat D'uhul, Fiplui c~E?:~;' trecdi ~i'ri Hrist9s ca Dum'nezeu in El CCl Om E Duhul su.pre;hlei int~,H~ti, ,t;>uhUliubirii supreme, oare 'nne~te pe FiuI, cll. Tatal: E Dullul prin caJ;c' Hristos. ne ~ace 'lmpreunli Hi cu, Sine a,j Tatiilui 'ceresc, E extrem.a _frapetate' eu Sine pe, care 0' primim prin', Duhul. rlui Hristos: 258. Robul ,nu are, curajul S'a"priveasca l2n fat It, pC' Stapin, .,cum' are ,Eim. c

CLAFIRE LA CARrn.E LUI MOlSE

155

rid/ca. Dotatiui este Duh 259 $1 unde este Duhul Dotnnului, acoto este llbettaiea 260. Tar noi toti ptivind ca ~n oglinda, cu iata descoperiui slava Domnului, ne prciacem in aceiast chip din slava In sJava, ca de Ia Duhul Domnulul (II Cor. 3, 14-18) 261.

Caci ochii Rahilei erau stralucitort, cum am spus adineauri. Dupa ce, asadar, Rahila cea mai tinara a nascut pe losif, dumnezeiescul Iacob se grl1be$te tn sfir$it spre casa, Deci vine la Laban care nu-l lasa si-i spune cl1 a fost binecuvtntat eu 0 turrna largita Intr-o mare multime. Caci lumea are nevole de Dumnezeu. Desi poate nu 0 spune, stle si marturiseste ca toate cele ce-i stnt trebuincioase vietii si spre buna vtetuire slot de la Dumnezeu. Dar fericitul Iaeob cere sa i se dea plata, nematrabdtnd sa rl1mtnl:1. ara f plata. St a primit nu lara voie ea platl1 oile negre si baltate. Cad in timpurile de la tnceput $i treeute desi a chivernisit lumea din bunatatea Lui tnnascuta $i dumnezeiesca, Dumnezeul Cuvtntul prin care s-cu liicui (loan 1, 3), a lasat pe cei din ea (sa umble 1n cdile 101, dupa cum s-a scris (Zah. 3, 7). Dar dupa ce a nascut Biserlca poporul cel nou si in adausuri continue, adlca pe cei ce au primit prin credinta in El nasterea din nou, cere lumii ca 0 plata pentru providenta Lui, pe cei mai dispusi sa creada, care au ca chip pe cele cenusii $i pestrite. $1 ce tnseamna aceasta? Totdeauna In turmele oilor st caprelor de o: singur~" culcare stnt cele mai alese ale paste .. rilor. Iar ceJe pestrite $i cenusti stnt socotite de rtndul al doilea si nu de acelasi pret cu cclelalte. Clici tina lor nu e de 0 singur~ culoare, ci dtferentiata, pentru di e de culort deosebite ~i amesteceta. Deci Hristos prirneste din lume nu cele cinstite in ea ~i alese de oameni, ci :qlai degrab1i pe cele , ce par tntre ele inferioare $i nu au pret ega!. Afirmarea aceasla e tnt1irita si de dumnezeiescul Pavel, scriind celor ce au crezut : Priviii chemarea voosttii, irati259. Cel care so alipesc de Hristos, primind Duhul Lui, vlid tntelesul duhovnlcesc al textelor din Vechlul Testament. Cl!.ci au devenlt el lnl11$i duhovnicesti. Ei nu mal rlimln la Istoria dill afar!! $1 la litora. Clld Hrlstos e nedesplirtit de Duhul, Care lnt!re,$te duhul nostru, sau ne ridlc! la vtata $1 10 tnteleqerea dubovntceasca nu la tmpllnlrea extertoara a poruncllor. 260. Daca Duhul ne recs Iii ai lui Dumnezeu, ne face $~ liberl tn rctaue cu 81. El ne face sl!. punem accentul pe lubirea lui Dumnezeu $1 a semenllor ce irali In Hrlstos 111 lmpreun! f!l at Tat!lut, nu pe tmpllnlrea unor acte cxterioare. 261. Cei din legea veche nu puteau prlvi lala descoperitl!. a lui MOise plin! de slava lui Dumnezeu. De acees <scela II$i punea pe Iat! un 'v!il. Numal 8$a tI puteau privl, sau numai punlndu-$I el un viiI pe fata lor, un vlil atenuat pe ochfi lor. Dar cei rn Hristos puteau privi cu fata descoperitli chlar Cata lui Hristos, lnfinit mai plinl1 de slav! decU fata lui Moise. CAcl ne dll Duhu! Lui. $1 prlvlnd tn comun Caia lui Hristos, ne modeUlm fate dupli (ata LUi, os chip al unui sutlet care se ascamllnl1 eu sunetul LUi, umpllndu-ne tot mal mult de slava care iradiazll din EI po fata Lut.

_---------------

156

SF. CHIRIL AL AI;EXANDRIEI

lor, cd nu multi sinieti ~ntelepti dupd trup, nu multi puiemici, nu multi de neam bun. Ci ceie nebune ale lumii le-a ales Dumnezeu, co. sa tusitieze pe tnteieptt $i pe cele slabe ale Iumii, ca sa rusmeze pe cele tori (I Cor. 1, 26-27).

Dar se poate inteleqe si altfeI, daca vrea cineva sa le precizeze, cenustul si pestritul. Caci cei in Hristos au si 0 vrednicie variata in fapte $i cuvinte. Fiindca surul ~i neqrul se poate socoti ca qhicitura st umbra a tainei lui Hristos, si cuvintul neclar despre El pare celor multi intunecat 262. Caci a spus si dumnezeiescul David in cartea Psalmilor : Si-a pus 'intunericul acopetiitalni aJ LUi, ~n juruJ
Lui, lmprejurul Lui, cottul [Ps, 11, 13). EI aseamana Lui. Apd

intunecatii

1n

noiii vazduhului

greutatea de tnteles a doqmelor despre Dumnezeu cu un cart si numeste intunericul apa rnturrecata in nodi vazduhului 263. Intelepciunea spune $i ea di unora Ie daruieste cu imbelsuqare puterea de a inteleqe pilde si cuvinte tntunecoase, sentinte si ghicituri ale tnteleptilor (tnt. Sol. 39, 1 urm.). Deci culoarea cenusie ne face sa gindim la adincul oarecum ascurrs aI dogmelor despre Hristos 264. Iar stralucirea si claritatea, adica cea in fapte $i binecredincioasa, e inchipuita de cealalta culoare, adica de alb. De aceea $i Stapinul tuturor ne vesteste de mai inainte curatenia credintel in Hristos, zicind prin qlasul proorocului: lnvatati sa iaceti bine, cautai! judecata, izbiiviti pe eel nedreptatit, iaceti judecata dreoptii orianului st iaceii dreptate vdduvei. Si veniti sa stiim de verba, zice Domnul. Si de vor ii piicatele v oastre mohor1te ca zapada, le voi albi , $i de- vor fi ca roseola, ca
262. Oile seine $i de culori contradictortl pot fi $i un chip al tatnei lui Hrlstos, care e pe de 0 parte Dumnezeu, pe de alta om. Adeseori ceea ce pare unora necesar in vorbirea despre Dumnezeu, e adlnc sl greu de exprimat pe tntelesul tuturor, 263. lntunericul care acopera pe Dumnezeu pentru intelegerea noastra e fluid oa 0 apa din nori. Uneorl norll se sUbpaza, golindu-se de 0 parte din apa $1 epar scurte Iurninisur! dincclo de ei. 264. Orice realitate in parte cunoscuta, tn parte necunoscuta. Stiu eli personal e altceva dedt obiectul sl persoana oricui e deosebita de a altora, $i 'Pot da unele caracterlzarl ale ei. Dar lmi dau seama <:a aceste carecterfzari nu spun totul $i exact despre persoana, sau despre persoana curve. Sesizez chiar in csea ce cunosc $1 spun taina persoanei. 0 cunosc ca taina. Cunoasterea si taina nu se exclud. Ou attt mal mult se -Imbina cunoesterea $i taina in ceea ce spunem despre Dumnezeu. Stim ca e supremul Bine, ea e Absolutul. Prin aceasta n disting de toate. Dar ce este in concret bunatatsa sl caracterul lui absolut, nu pot tntelege s! spune. Dar tntr-un fel Ie seslzez. Chiar tn stiinta exacta a celor materlale se hribina cunoa:sterea cn taina. Cunoa~terea mal detaliata a componentelor si legilor materiei a deschls in timp mal nou talna fortelor ei nedefiniblle exact. Cine poate cunoa~te toate electele iradierii energiei etomice ~i cine Ie poate cunoa$te eXlBct $i ce efect are scoaterea Unu! element al materiel din combinarea lui naturala, armonidi, cu' celelalte, asupra tntregei lumi matertale $i spirituale? Ce influenta are lucrarea dec1an:sata $i dirijata de ginduri. de vointa asupra celor materiale1

GLAFIRE LA CARTILE LUI MOISE

15'

l1na le voi albi [Isaia 1, 17-18). Deci in Hristos, Mtntuitorul tuturor sint alesi si au loeul de fruntasi eei ce in lume se afla in. rindul al doilea 265, $i sint socotiti mai mici ca altii, deci stnt dispretuiti ca niste cenusii $i pestriti spiritual, fiindca s-au imbogatit din adincul .doqmelor despre 'Dumnezeu sl in cuvtntul ce pare altora neclar dar care de fapt ii distinge prin stralucirea in dreapta credinta si in evlavie. Deci plata lui lacob stnt cele pestrite, Dar sa cercetam, daca vreti, cum tnselindu-I pe Laban, lnmulteste cele alese, aflind aceasta chiar din Sfintele Scripturi. Cacl spun asa : Si-a luat Jacob sie-si nuiele verzt de plop, de teit de nuc $i de paltin. $i le-a descojit pe ele tac1nd ctesuituti albe, alternlnd vetaeata unora cu albul partllor co jite. $1 se vedea pe tiuiele albul pantlor co jite. $i a pus nuielele, pe care le-a descojit In jgheaburile apei de biiui, ca atunci dnd VOl veni oile sa bea, vazind nuielele sa ziimisleascd oile cum etau nuieIele. Si au niiscut 01 albe oile pesiiite, cenusli $1 piitate. $1 mieii i-a despartit Jacob $1 a pus ~naintea oilot betbeci albi $i ioii mieii cei pestiiti. $1 si-a despartit tuimele sale $1 nu le-a amesiecat pe ele cu oile lui Laban. $i a iost In timpuJ clnd ziimislea oile Julnd in plntece, a pus Jacob nuielele inaintea oilor In jgheaburi, ca sa zdmisleascii dupa tiuiele. lar c1nd tuisteau oile, nu le punea .. $1 au fost cele tieinsemnate ale lui Laban, iar cele insemnate ale lui lacob. $1 s-a 1mbogatit omul ioorte mult (Fac. 30, 37-43). Tine deci de priceperea pastorului sa stie ca ojle $i caprele nasc oi $i capre asemanatoare cu cele vazute st cele nascute din ele au culori asemanatoere cu ale celor ce Ie stau in fata, daca privesc la ele in timpul ctnd zamislesc. Lucrul acesta se rmplineste potrivit unor legi ale firii. Dar acestea sint de neexplicat si neintelese de mintea noastra. Deci dumnezeiescul Jacob $i le-a ales iara$i, potrivit poruncii dumnezelesti, pe eele cenusii $i pestrite. Caci a zis catre Lia si Rahila: S! a lost clnd au ziimislit oile lulnd in puuece, am viizut cu ociiii mel In vis: $f tatii tapii $1 betbecii erau suitt pe capte $i
pe qi, albi Dumnezeii $i baltati,
,In vis:

Jacobe

cenusn $i pestriii. $1 mi-a spus uiqetui lui t Lar eu am zis: Ce este t $1 a zis: Prl-

265. In lume reusesc eel dlbaei In vlclesuqnrt, eel lliudliro~i, ~meeherli. Cel clnstlti in cuvtnt sl curati In gtnd, eel smeritl ~i nepreocupatl de interese egoiste, se ana in lume In rindul al doilea. Nu se Imbulzesc Ie loeul tntti, nu ajung la treapta care Ii fae temuti ~i llngu~IU de ceilalti. Dar aee~t1a stnt oamenil adevaratl, care au in oehii lui Hrlstos loeul de cinste. Vorbirea lor subtila ~i ealdli despre Dumnezeu e dispretuitli ea alureal! de eei superficiall, de~1 ea 11 tnaUIi cu adevarat in viatli.

SF.

caran,

AL ALEXANDRIEI

vesre ell ocbii 'tiif $1 vezi cd tapti sibeibeeii suindu-se pe oi $i pe capte, sint albi, .bdltati, cenust; $1 pesttiti (Pac, 31,' 10-12). Acestea le spune Sfinta Scrrpturti. Dar ridiclndu-ne peste treapta cobortta a
istorisirii, sa urcam la eele duhovnicesti. 4. Nuiaua [toiaqul] ne infati~eaza in qhicitura 'iara~i pe Emanuil. Asa . a. Iost numit de Dumnezeu insuflata Scripture. Cact dumne'.. zeiescul Isaia zice: $i va test toiag din radacina lui lesei si iloaie se vaAnaita din .radacina, lui (lsaia 11, 1; Fapte 13, 28). Iar dumnezeiescul David. luind fata credinciosilor a. gdHt catre TaUH si Dumnezeul din ceruri :- Toiaqul Tau $1 nuiaua Ta, aces tea m-au mingj!at>~ (Ps. 22, 5). Caci am fost mingiiati .tn Hristos ~i pe El ni L-am facut sprijrnttor 266 . Fiindcs s-a scris : Spriiini-vn Domnui pe cei dtepti .(Ps.. 36, 17). Deci noua, .turmelor de oi .cuvintatoare rasptndite .tn toata lumea. ~i in tot, universul, Hristos ni se face ca un fel .de toiag 267. sr nu slmplu toiag, ci. toiag de tei, de nuc, si paltin. Caei odrasleste ,din arbori. recnnoscuti ca drepti, Dar teiul e f;i semn al mortli. Caci .trupul mortilor .rasptndeste mfreasma. Iar cea mai dulce dintre miresme 0 .rasptndeste teiul. Iar Hristos a murit pentru noi si S-a, ingtopat, dupa Scripturi. lar nucul e semnul vegberii si neadormini. Fiindca lucreaza in noi acestea -prin fire.. Si Hristos S-a sculat pentru noi. Caci nu S-a Ilasat Inchis de portile iadului, nici -retinut de legaturile mortii 268. Iar toiagul din paltin arata ridicarea spre llaltime si spre cele de 51,1S" adidi Inalterea la cer a lui Hristos. Cad paltinul e un arbore bine crescut si Ioarte .inalt. Iar Fiul a fost inaltat de TataJ. Cad a :z;is petru despre EI: Deci Sa lnQJtat 1a dreapta Tatiitui (Fapte
266.'Toiagul ~i nuiaue nu se iau .aicl in Intelesul 'de Instruments de bataie,
ci tn-tntstesul de-Instrument de sprijin. Hristos e un toHlg pe care ne putem sprijini

in veci. E toiagul ferm si sigur al vietii noastre vesnice. EI nu se .tnvechesre, nu sl~be!ite. . " . 267. ,Aid Hristos ca tOiag are lsensul de tndrumator pe calea ee duee Ia pasunile cele bogate ele vesnicei ImparatH. 268. Iadul nu tine dectt pe eel ce si-a tnqrosat ei Insust portile ce-.l Inchid in egoismul sau, Hristos a fost si este intrus in toate prin Iubirea Sa dumnezeiasca. cemunicata in primul 'rtnd umanitatii' Sale ~i' prin ea tuturor celor ce vor sa I se deschidli, El S-a dus la ~ad ca Sa deschidli portile l;\celuiafii celor ee L-au a$teptat pe EI prin n.adejde ~i s-.au deschis iub~rii Lui, eei retinuti d,e lad sint retinuti de mO'arte; ca suprema sllibiciune produsa de. egoism, ea neputlnta totala a iradierii iubitoare spre Dumnezeu ~i spre aitU. , " Legea' nu. da,~Hbettefe : unor' int&-pretari $1 oarpN.catii'ipersonale, Iar in<;:llirlareala. idoli Ident.ifjcind zeii .eu fortele .naturii; lsupuna toate lagile et Numai Dumnezeu .ea ::rreime de. Persoane e superior legHor lnguste ale rEipetitiei. El ne da putiflta. sa vedem realitatea mal' inalt'a ~i mm laIga dedt seeste legi. Ne da pUtinta sa a~teptiim invier~a. Ne tine in fatii tama irldefinitli a persoanei cu libertat~ eLZeii .ca. -forte ale natqrii nu ne dauq)Utinta sa sciipam de- neeazurile ee ni Ie pricinulesc neajunsurile acestei lumi, consideratli ca singura realitate,

GLAFIRE LA CAJtTILE L~

MOISE

,159

2, 33). Iar Pavel spune eti. EI a fost preatnaltat st a luat nurne mai presus de tot numele ~i Inchinare din partea tuturor (Filip. 2, 9). Dar acest arbore poate fi Inteles ~i altfel de eel ce voleste. 1n ce mod? Cei ce jseodesc etimoloqiile numirilor spun ca palttnul s-a numit asa ~i pentru H1rgimea frunztsului lui. Ctici ne Uirgim ~i noi prin eredinta ~i iubire, crescind In Hristos. Dimpotriva, legea e foarte strrmta si mintea tnchinatorilor la idoh c foarte aptisata ~i necajita. De aceea Durnnezeu a grait turrnelor din neamuri prin glasul proorocului : tnvata/i-va ascultoii voi cei stnmtorau [Isaia 28, 20). Iar Pavel le scrie Corintenilor care voiau sti. se Intoarca la veehea rata.cire dupa ce au cunoscut larqlmea in ere-

sa

dinta 269: Gura noasttii s-a deschis ciitte voi, Cotlnienilor, inima noasttii s-a Jcirgit. Nu simeti 1a strlmtoare ell noi, dar strlmtoarc este
pentru not lnliiunitul vostru. Deli-ne aceeasi plata. Va votbesc ca unor copii larglti-va $1 voi inimile voastre, nu vii ~njugati la jug striiin eu cei necreainctosi. Ciic! ce pdrta$ie are tireptatea ~i nelegiuirea? Si ee are comun lntunericul cu lumina? Ce lnvolre este tnue Hristos ~i Veliar? (II Cor. 6, 11-15). Dar ~i Psalmistul zice in Duh catre acelast Emanuil, arattnd Inqustlmea leqii : Fara de sttrsit este porunca To [Ps. 118, 96). Si iara!?i: Am aJergat pe calea poruncilor Tale, dnd ai Idrgit fnima mea (Ps. 118, 32) 270. $i pe linga aceasta iara~i: Am umblat In liirgimc, pentru cd am cautat poruncile Talc (Ps. 118, 45).

Iar ea in calitate de toiag (de nuc), precum am spus adineauri. are 0 fire pricinuitoare de nedormire, 0 spune Dumnezeu catre proorocul Ieremia: (CCc vezi, Jeremia? $1 eu am zis . vdd un toiag din
lemn de migdal. $1 a zis Domtiul cdire am vegheat asupra cuvintelor Mele, mine: Bine ai vazut, flindca ca sa Ie lmplinesc pe ele

(Ierem. 1, 11).
269. De fapt cit de largll ~i de adlncli este realitatea prop usa cugetllrli de credinte cre~tinli tn eomperatte cu legUe lnguste lit moneton repetate ale naturii la care leduc rellgiile pantetsta , totul, Unde slnt tn ecetea posibilltl1tlle nenumarate ale lIbertlitll, ale lublrit, propril persoanei? Unde e valoarea eternli. ~i inepuizabllli, mereu surprlnzlitoare :;;i desttnata vesnicel Imbogiitiri In comunlunea cu nenumarate alte persoanc, to ate deoseblte tntre ele 1 Unde stnt perspecUvele ee nl Ie deschide comunlunea iubitoare suprema a Treimll dumnezetestt, care ne tnvrednlceste de comunlunea nesHr$it! eu Ea? Ce poate tnlocui fericirea pe care o dll fiecllrula din noi comuniunea ve~niell cu alte persoane 1 Toate acestca nl Ie osigur,li Hrlstos, Fiul lui Dumnezeu Care S.B Illeut om pe!'ltru veel, S-o lcrtnt $1 a [nviat pentru no1. , 270. Nu numal ea un continut al gtndirll tnviiliitura cl'c:jILn1icste neascmllnat de largii $1 de ad Ineli fatli de coneeptiile panleistc $i fata de legea veche, ci $1 Cft un eontinut 81 lnimU. Cel ce crede 10 Hristos iube$te pe toll oamenil si crede tn pu11nta iublrl1, pentru eli Jzvorli~te din DUIl;mczeul iubiril, nesupus legllor naturll; ci mai presus de ele. Deci eo llirgeste ~i in\ma.

160

SF. CHIRtt. AL ALEXANDRIEI

Asadar Hristos ni se infati~eaza pe Sine inteles in chipul toiagului, ea Cel ee a munt, S-a seulat si IS-a tnaltat la eer si a largit prin Duhul in mod sptrituai inimile celor ee-L primesc pe E1. Dar unde a pus Iacob nuielele (toiegele) ? In jghiaburile de baut. Jghiaburile de baut ale turmei cuvtntatoare, adtca ale noastre, sint scrierile lui Moise $i propovaduirrle proorocilor, care ne pun la dispozitte cuvintul de sus, de la Dumnezeu. Caci s-a scris : Scoateti apii cu veselie din izvoarele muituitii (Isaia 12, 3). In ele vom ana pe Emanuil, toiagul puterii, mort pentru noi, intiiul nascut din morti (Col. 1, 18), inaItat intru slava si largind pe cei ce cred, precum am spus adineauri. Caci tot cuvintul sfintilor prooroci si al lui Moise se retera 1a taina lui Hristos. De aceea st inteleptul Pavel a spus : Silrsitul legii si a1 ptootocilot este Htistos (Rom. 10, 1). Dar Iacob a descojlt nuielele, facind crestaturi albe Inconjurlnd verdele lor. Animalele zi'iInisleau astfel animale pestrite 211. Caci Hristos inconjoara st El umbra legii $1 acoperamintul scrierilor prooroeilor, facind tntelesurlle din ele albe $i usor de vazut, Astfel ne pune in fata 0 vedere duhovniceasca tnctntatoere, convinqindu-ne 51i zihnislim varietatea virtutilor, destoinicia dubla pentru ea, prin tapta st cuvint. De fapt dumnezeiestil prooroci ca ehipuri ale celor Indreptati prin credints, au spus !impede: Pentru irica Ta, Doamne, am luat In plnteee si am suieiit durerile Tale (Isaia 26, 18) 272. Dar a spus $i in alt loc in mod propriu acelasi Iericit Isaia : /ntiiriti-vii mlinile slabe $i genunchii sliibiinoql. MlngJ.iati-vii cei aescuxaiatt in cuget. lraaxiii-vii, nu vii temeti. lata Dumnezeul nosttu eu judecatii riispliite$te $i va riispliiti (Isaia 35, 3). !?i iara~i: <<latii Domnul vine Cl.L tiirie $i bratul Lui cu stiipinire ea un Ptistot va peste tuima Lui si cu bratul Lui va aduna mieii $i de cele ce alapteazii vc avea grijii (Isaia 40,
211. Tactlca lui Iacob d Iost sa-~i lnmulteasea putinele ol bliltate $i sure ce is-au dat ca plata din one albe. De aceea dupa ce le- a despartit pe cele albe ale lui Laban, de cele baitate ~i sure ale lui. a ramas eu grija ambelor turme. Dar a- facut prln nuielele tmpestrttate prin dosirea unor paTti din ele ~i puse in vlizut oilor albe, sa nesca ~i acestea oi baltate. A~a si-a tnmultit turma lui. 212. In zamislirea de catre om a credtntei sub luerarea lui Dumnezeu se areta unlrea maxima tntre el si Dumnezeu fara contopiree unuia In altul. Credinte, lapta buna din credtnja, viata cea noua a credinclcstlor nu e numai a lUi, ci ~i a lui Dumilezeu. Dar aceasta nu inseamna '0 slabire a omului .ci 0 intarire a 'lui. Dc altCel ,aeeasta e ~i relatia tainica intre om ~i om. De cite ori nu savir~ese Caple bune intarit de altul? Dar $i existent a noaslra naturalii e nu oumai un semn al puterii noastre. ci tn primul rind al puterU lui Dumnezeu. $i totusi nu De eonIundam eu Dumnezeu tn sens panteist. Puterea noastra de ereatura on se eonfunda eu puterea Lui ereatoaTe. De 18 puterea Lui la a noastra se face un salt ontologie. de~i sint unite. Ea sus tine ea put ere ereatoare puteTea ooastra creata, de a elirei slabiciune slotem mereu con~tienti.

GLA'FlRE LA CARTILE LOI MOISE

161

W~t1). Adid1 va fi mtnqllere duhovntceasca celor ce nasc In dureri cuvintul dumnezeiese (tntelegerea lui Dumnezeu) 273, ea unora ee vor fi roditori, dar tnca n-au ajuns SEl nasca cele de Iauda ale vietuirit evangheliee. Cad aeeasta este un rod al sufletului cuvios !?i ncinlinat. Dar st-a deosebit, zice, Iacob oile sale, ~i nu le-a amestecat en ale lui Laban. Nu e nici 0 lnsotire tntre eel stint si tntinat ~i intra eel curet st patat (II Cor. 6, 14-1.5). Caci cei ai lui Hristos sint despartiti si nu se amesteca eu cei ce petree in Iume, fiind eiiberati de toatti placerea trupeasca. Ei poarta somnele unet vieti deosebite, fiind usor de recunoscut din virtutea lor. Ciici aJe lui Laban crau larn. sernne, far ale lui Jacob, lnscmnatc (Fae. 30, 12). Dar Iacob si-a atras pizma. Clici vazindu-l imbogatit ~i prosperind, fii lui Laban au fost tare muscati de invidie. De aeeea s-a $i g1ndit sa plece $i S~l se intoarca Ja case parinteesca. Fiindca s-a serls: $i s-c 1mbogatit otnul ioarte. $i a avut vile multe $i boi $1 slugi $i slujnice $i ciiinile $1 (lsini "i cattri. Dar a ouzit Jacob voibele iitlor lui Laban, care zrcecu . A
luat lceob toate ale tatauu nostru Iii st-a iiicut toata aceastii slavd din cele ale tauilui nosttu. $1 a vazu: Iacob iaia lui Laban .~i laM nu era latd de el ca Jeri si ca ololtiiieti. $1 a zls DomnuJ cdtrc Iacob . lntoaice-te 1n pamuuu! tatiitui tau $1 In ncamul tau $1 voi fi cu tine. $1 trimituu: Jacob a chemat pe Rahila $1 Lia 1n drop, unde ('rQU oile. $1 le-a zts lor: Vdd lata tauilu! vostru $1 nu este fata de mine ca icti $1 oiauateri. Jar Dumnezeul piitituelui meu este cu mine. $1 vol

sittt cd am slujit tatiilut vosrru cu toatd puterea mea. far tatdi vostru m-e tnseto: pe mine $1 a schimbat rQsplata celor zcce micluscle
vostru $1 mt Ie-a dat role (Pac. 31, 9) ..

(Fac. 30, 43; 31, 1-7). Apoi zise : (c$i a luat Dumnezeu toate animolele
.tatalul

Clki s-a imbogl1tit ell adevarat Domnul nostru Iisus Hristos tntr-o multime nenurnarata, aduntnd din toata lumea pe lnchlnatcrit Lui, care aduclndu-I bun a lor cuqetare ca un dar stralucitor, Ii .marturisesc
$1 oile miinilor Lui (Ps. 94, 7). Dar aceasta nu-i lasl1 in Iiniste pe fiii Iumii. Vazind pe 1atal lor Iipsit de ei sl socotind di mtna bunului p~stor i Ie-a sustras pe eele mai tnsemnate ~i pe eei nascu~i sub Hristos i'mpestrita~i eu virtuti de multe feluri, murmura zidnd : A luat lacob toate ale tatCilui
poporul pd$unIi Lui 273. Se cere un efort pentru a ajUDge 10 un fnreles ~l la un euvtnt eorespunzl1tor eu Dumnezeu, de$i nU cuprindem toatli bogatla dumnezeillsea tn e1. S-s eorut un ctort PtlrlnUlor sli ajungli Is definlrea lui Hristos co 0 Persoanli in dou! fio, contrare nestorianismului, care vedes tn EI doua persoane, $i monoflzitismului oare vedes In EI 0 singura flore.Dar aeeosta nu inseamnli eli lnfelegem deplln ee tnseamna accsl adevlir.
11 - Sftntul Chlril III Alexandrle1

slujireaJor,

zlctnd : Not slntem

162

SF.

carau,

AL ALEXANDRlEI

nostru $i st-a iiicut

din

ccle

ale

tatdlui nostru toatii slava aceasu

(Fac. 31, 1). $i de fapt ei nu mint. Cuvlntul este adevarat. Cjici Hristos a adus pe toti la Sine, sM.la.~luind in curtile Sale turmele celor ce au crezut, dobindind 0 bogatie vrednica de Dumnezeu ~i 0 slava mat presus de toate. De aceea a spus Bl tnsusi catre Dumnezeu sl Tatal Cel din ceruri: Tonie ale !VIele ale Tale slnt $i ale Tale ale Mele ~i J'.1a voi sliivi Intru ei (loan 17, 10) 274.

prlvim si rasplata tnsasi a lui Iacob. (ISau Meut lui, zice, vite multe $i boi, sluq! $1 sluinice, ciimile i asinj [Fac. 30, 43). Vezi pc Hristos adunind la Sine din toate, tot neamul, dupa cum s-a scris Asettienea este Imparatia ceturilot ca un tuivod aruncat 1n mare $i care adurui tot ielul de pest! (Matei 13, 47). Primeste pe rob, ea sa-j clea stralucirea maririi celor liberi 27:;. Primeste pe cei de sub lege ca
ajunsi sfintiti $'i capabili de jertta duhovniceasca, fiind Inchipuiti ea oi si boi. Aceasta pentru ea stramuttndu-i la straluciree vietuirii evanqhelice. sa-I fad! mat sfinttti. Prtmeste pe linga acestia l?i nearout eel nesfintit si necurat inehipuit prin d1miHi si asin, ca curatmdu-I de tnttnsciunea r~mlcirii politeiste, sa-i fad\. curati ~i nevinovati, unindu-I eu eetele sfintilor. Deci stlrniti spre ptsma fill lui Laban :;;i Laban tnsust, acesta arata 0 fata Incruntata, neztmbitoare sl sUipinita de invidie. Nu em iata lui, zice, ca ieti $f alaltiiietl. De aceea Dumnezeu i-a ponuieit lui Iacob se intoarca Ja ale sale. Iar el a tnmis dupa sotli. dupa Lia ~i Rahila ~i le-a povestit limpede nedreptatea tatalui lor. Dar a mai adauqat : A Iuai Dumnezeii toaie vitele tatiilu! vostni $1 ml le-Q dat tnie, $i rtispunzltui Rahila ~i LJa, i-au zis lui: Oare nu avem 0

Dar

sa

sa

parte, sau

mosternre 1n case tauiiui

ca niste sttdltie de el? Cdei ne-u vlndut pe noi .~i a mlncare argintuJ nostru. Toatii bogiitia $i miitiiea pe

nosttu t Oare n-crn iosi socotite mlncat co pe 0 care i te-a riipit

274. Sf. Chiril nu referA acest toate la eele dumnezeiesti, ci 10 llipturile ctstiqate de Hrlstos. Ctstiqtnd pe oameni pentru Sine, ea Fiu 'a} Tat1ilui, Ii ci~tiga pentru TatiU ea fii ai Lui. Dar dadi El n-ar avea de la Tatal calitatea de Piu dupa fiintii, nu ar putea faGe pe oamen! in oalitate de frati a1 LUi, fii ai Taitilui. Rereriica accstor toate la oameni, se vede din' altemarea neutrului plural, eu masculinul plural la sHr$!tul propozitiei: (Ceil>. iul, se va sUivi de oamenii c1.$tlgati de El, P sau se va sHivi in ei, pentru tot ee Jiaee in ei, sau din ai, dar $i prin reeuno$tinta lor. Dar aceasta va tntinde slava LUi de la Tat~l peste toti eel adunati In El. Slava lui Dumnezeu se va vedea tntinsa in oamen!, se va vedea cit de multe poslbilWiti de lubjre slnt in paternitatea TaUilui $i tn f'iliatia .Piulul. Tatlil intinde lubirea Lui paternli prill' Piul 'peste oameni $1 FiuI adunli in iubirea Lui filiala fatli de Tat1l.l iubirea aUtor alii ill. 275. Cel 1n Hristos $tie eli era frate al Piului lUi Dumnezeu $i Fiu 81 Tatalui ceresc, chiar deca era rob to societatea pamtnteasca. El se $tia frate ell sllipinii $i aee:)tia n socoteau rate eu ei. De aeeea ere$tinismul a adus desfIintareo robiei.

GLAFffiE l<A CARTJLE LUI MOISE

163

Dumnezeu toate cite

ti

tauilui nostru, vor ii ale le-a spus tie Dumnezeul

Aceasta tnseamna Hristos, Ii s-a dat mingiiere mireselor Mintuitorului, adidi Biserlcilor, de Ia Tetal. DM mtnqtierea ni s-a darutt prin Fiul, care ne-a comunicat cuvintele de la Tatal. Cad Cel pe Care L-a trimis Dumnezeu ne sraie~te cuvintele lui Dumnezeu, dupa cuvintul lui loan. Caci pr iveste cum a vorbit Dunmezeu lui Iacob, iar acesta mircselor lui, Liei ~i Rahilei. Iar cuvtntul lui de mingiiere catre ele a fest sa plece odata ell mirele lor din case tatalut. Asa zice $1 Psa lmistul in Duh cdtre Biserica : Asculta iiica $i, vezi $i pleacii urechea ta $i uitd de popotui tau $i de ccsa tatiilui tau. co. a poltit 1mpiiratul irumusetea ta. Co El esre Domnul Tiiu $i Lui I te vei inchina (Ps. 44, 11-12). Asadar, Iacob a grait mireselor lui cele de la Dumnezeu. $i ce ru vint le.-a spus : sa lase pe Laban, pentru di este nedrept $i diu si zabavnic ~a pl/Hirea sunbnei ce 0 datora. Asa mustra ~i Flristos 1umea de mares ei nesimtlre, pentru ca n-a volt sa aduca Stapinului ca rasplata datorata pentru grija ce-a avut-o de ea multu rnirrle ei, adieu darurile ei duhovnicesti, sau credinta, ~i draqostea. ~i totusi, ]e avea st pe acestea toate de la El, fiind prlnse prin undit:1 de la Durnnezeu ~i Tatal. Aceasta 0 spune st Fiul tnsusi caire EI : Pe Care 1'11 i-n! tiat Mie erau din Jumc $i 1'1i t-o: dat Mie (loan 17, 6) 276. Aceasta vrea 5-0 spuna cuvintul I-ti Iuai Dumnezeu toate ale iatiilui vostru $1 mt te-a dell mre 277. Iar miresels Mtntuitorului se Hisrllduiesc gata sa-t urmeze. Cad spun ca i-au fosL rinduite Lui sa n desparta de lume. De fapt Emanuil a cumparat 13isericile cu singele Sau 278 $i le-a instrillnat de tatal lor
::76. Crerl'ru I s iubirea de Dumnezou l>il1t pe de 0 parte- darnri ce le adueem Lui, pc de alta stnt rle la El. Lumea ar IlehUI s.:i c' otere ca 0 plata, dar ~i ca 0 multurnire pcntru ('d i Ie-a dill. Platlm lui Duinnczou eLL ceea ce ne d,\ E:l. Dar lotodatii trC'huie- -"fl-I mUltumlm penl ru ca ni lc...a clat Pel1tru tot ee siLLlam $1 uvem trebuie sl1 Jnl.1ltllntim, dar pe toute lrobui~ SA I Ie si olorim ca raRplatd, E 0 dublti cinsle ee nc-o Coee Dumnezell, penlru di pe de 0 parte Hi II' dll, pe dEC' alta <1or('~t(' s.1-i pliitim chiar ell rle ppntru pip, ACl"Il,sla 0 spunem 18 Sf. Li!\lr~Jhi(': Ale Tole dintru ale Tale, Tie Ti-aducem de t()at~ 'ii pClltru t08tC". 277. Fiu1 lnslI,l li nlUltume$tc Taliilui pl'ntru Cd I-a delt pc cci ('Teati Lui, Tidicindu-i Ia credint1l in t:I ijl la iubjrea Wid de E. Primul dd c creatia lur, al doilci! e ridicarca lOT lu credinlii. la adus pc (Ji;I IUCI1 I la exbitenld Ca parti ale lumH. apoi j-a IU8t lumii ~i i-a ust Fiului San ~i prin accasla intr-o legalur;t eon~tienta eu Sine. 278. Cineva poate clibera ni$te rohi de sub stapinul lor dudt so face $i el rob intre oL in cazul cli 01 so dovede!)t~ mal lare ca acel st(ipln, care stllptnc!;'te asupra acelora prin pacat l;ii moane, 1n aeest scop, sli1bindu-j puterea ~t!ipinului, ii eliberoazii $i pe ceilaltl robi, dadi se alipesc Lul ~i primesc puterea l.ui. Acesta a fost robut jertfei rascumpilrilloare a lui Hristos. El n-a putut fi ~iJ.1ut111 robie peutru Cd nu avea sUibiciuuca plicatului, iar pe llllga aceasla era ~i Dumnezeu.

tioastre $i ale liilot nostxi, Deci tau, JCi-Ie (Fac. 31, 14~16). di rntrtsttndu-se Bisericile si fii lor pentru

164

SF. CllfRTL AL ALEXANDRfl'lI

(Fapte 20, 28). Caci nu e nici 0 ratiune a comuniunli lor cu Iumea, sau a mentmerti lor ca parte a lumii dln care au fost chematt. Clic.i bog/!ltia lor st a fiilor lor e m.ai deqraba Cal ce e mai presus de minte ,$i de ratiune. Acesta e partea si zestrea st bogatia lor, slava $i lauda $i tot ce au primlt cei ce au ajuns la strafuctre $1 bunastare 279. Deci se tntristeaza lumea tmpreund cu Iiii din prtcine lui Hristos st se consume de focul plsmei, vaztndu-L ajuns Ia attta slava, Iuctt sl-a supus toate cele de sub cer $i sttiptneste asupra tuturor celor de pe p~mint. Ea se tulbura si-st tntinde nebunia defaimartlor peste or ice m6sur~ $i priqoueste $i ucide si-si pune toata puterea in tncercarea de-a sUibi slave Mtntuitorulut $i a Bisericilor Lui $i a fiilor LUi, adidi se dovedeste lupttnd la culrne tmpotriva multimli credlnclosilor. Acest lucru e usor de aUat de catre cei ce voiesc din urmstoarele : Scutuuiu-se Jacob, a luat tcmcile lui ,~i cdmi/eIe $i toate averue lui $1 toata agoniscala ce $1-0 cistiqcsc: 1n Mesopatamia $i loate ale lui $i a plecat spte Isaac, tatal lui, in pamlntul Canaan. lar Laban a otecos sa-$i tunda oilc lui. $1 Rohila a turat taou! tatalui ei. $i s-a ascuns Iacob de Laban Simi, ca s(l nu-t spuna ca luge. $1 a fugit et $i toate ale lui $1 a trecut rlu1 .~j s-a grabit spre municle

Galaad.

$1 a tteia zi s-a vestit lui Laban Sirul

ca

a iuqit Iacob. $i

luuid. pe toi: txatu lui cu el, t-a utmiitlt pe el sapte zile $1 I-a ajuns ln tnuntele Galaad. Dar a venit Dumnezeu 1a Lobon Sirul noaptca 1n

vis $1 l-a zis lui:


ajuns Laban a asczat

Piizeste-te sa nu graie$ti rete ciitte Iacob. $i t-a Laban pe Jacob. $1 Iacob $1-0. ~n1ipt costal lui 111 munte. far
pe trait! luJ 1n muntele GaJaad

(Pac. 31, 11-25). Ajunge deci Laban pe Jacob ~i-l cearta foarte di a fugit pe ascuns, ~i i-a Iurat fiicele $i zeit din casa. $i i-a zis : Acum clecl ai piecat, cdc! cu dor at doril sa pleci 10. casa tauilui tau. Dar de ce ai iurat
zeit mel? S1 cautll1d mexele

lnsa 1acob nu stia ca Roiulo. lemeia


Laban pe Btllia zeii lui, nu i-a allat $i Zilio

lui t-a lurat 1a Lui $1 n1ci

pe ct.

slutnlcelot

[Fac. 31, 30-33).

$i fiindca

rn ccRahlla

279. pm Bisericil s-eu chemat din lume, tnteleasli ea cca care s-a tnstrlilnat de Dumnezeu prill pllcat, deli! fac parte din ea en crea~ie' providentlu)1l de Dumnezeu. EI au prlmit in locul s!1r!clel in care Btl ejuns prin pl!cat, sau prin desplirliJ'oa do Dumnezeu, bo9alia nesfir~itil a bunlitlitilor dumnezele~ti tn care lie aWL umanitatea lui Hrlstos. Ecclesla - gruparea celor ((chemaU din (Iwne). In rel1giile panteiste credi.nelo~il nu sln~ (,chematl din lumo pentru di zeii slot tusesi foqcle lumii (Venus - fl'umusetea el, Atena - Intelepciunca 01, etc.). La moarte 01 se toposc til lume. po clnd tn crestlnism numai trupul se duce In piimlnt, elki suflotul se duce la Dumnczeu, dincolo de lume.

G{"A.'F.m:e LA CARTrLE

LUJ: MOISE

165

SB astepta sa fie -cautat! de tatal ei mal amanuntit 1a ea. I-a lnselat cu dibacie : Gad a Iuat, zice, idolii $1 iv- a bagat tn desaga cdmilei st (1 seziu pe et $1 a spus tatiilui ei : Nu-sni face qteutate, doamne, nu pot- sd rnd seal uutinteo ta, cd suit In rtnauiala obistiuitii a iemeilor. Si a coutat Laban 1n tot cortu1 $1 n-a ailat idolii (Fae. 31, 34-38). Ne~asindu-i deci si tulburat in chip firesc de pierderea zeilor sai, fericitul Jacob s-a suparat pe drept . cuvint ea loa urmarit in zadar, neavind sa-l tnvinovateasca pentru nimic. Apot si-au spus cuvinte de, impacere ~j s-a facut intre ei tnteleqere si. pace. Caci raspunz1nd Laban, a zis lui Iacob : Fiieele tale sint iiicele mele $1 iiii; tili suit iiii mei st vitele tale suit vitele mele st teate eite le vezi tu stm. ale mete ,51 ale iiicelot mele, Ce 110i face lor astdz: $1 coptilar lor pe care i-cui nitscut? ACU111deci vino sd punem Iegatura eu $i tu $1 va ii tiuirturie l'ntre' mine ,5i tine. $i i-a zis lui: iata tiimenea nu este eu noi. Vezi, Dumtiezeu oeste martor lntre mine $1 tine. :;;t lulnd Iacob a oiatx, a pus-o ca stiip, $1 a zis Iacob ttatiioi sdi : Aaunat! pietie. $1 au aaunat pietre si au iiicut 0 roovi1(l si au mincat ao010 oe .1110-

vilii. $i i-a ,Zi8 .lui Laban: Movila aceasta e Q.zi taiuturie Intre mine $1 tine. $f a numit-o pe. en Laban: movita miitttuiei. Jar lacob a

tiumit-o mov ilo tniirturiei [Pac, 31, 43-46).,


5. Ne-am silit sa' povestim pe cit se putea mai pe scurt st mai ciuntit cele ale istoriei. Den: e de trebuinta Iarnurim tntelesul lor eel mai dinlauntru. Nu are eineva nevoie de multe .cuvinte sa arate dar cii lumea s-a miniat pe Hristos Care s-a imbogatit eu turmele eel or. credinclosi ~i supartndu-se n Ioveste. Prrveste cum plecind Ia-ob, n urmareste striqlnd impre'Qna cu fit lui. Asa fuge oarecum si Hristos din Iume impreuna eu miresele Sale, adica eu Bisericile $i oarecum se stram1:lt~ pretutindeni 2$0, zicind spiritual celor ai Sill: Sculaii-va, sa ole cam de aiei (Isaia 14, 31). Dar modul pledirii nu e sensibil, nici nu se savtrseste trupeste dintr-un loc in. altul. E eu totul neobisnuit a cugeta si a vorbi asa despre e1. Ci se pleaea de 1a a eugeta cele ale lumii spre vointa de-a face in ehip folositor cele ce plac lui Dumnezeu 281. Caei, cum scrie fericitul Pa,vel: ml ave111 aici ceiate stiitatoare, ci cautCim pe cea

~a

280. Nn e 0 contrazicere intre a uu fi Hristos in lume ~i a fi pretutindeni. Numai fiind mai presus de ale lumii. e pretutindeni. Cal.e in care s.e infratesc toti. slnt cele care Ilu-i separa in egoismele lor. Sinl cu toti, ctnd nu ma preocup exdusiv de ale mele. lubirea rna face universCll, egoismul rna. inchide in sillguratatea mea. Hristos iubindq-i pe toti, e pretutindeni. 281. Cele pliicute lui Dumnezeu sint cele, bune. $i c~le bune convin tuturor ;;i-1 u.ne~le pe toli. A te ridica lit Dumnezeu e una eu a gindi ~i face cele ce stnt de folos tuturor !;>i-i ne;;te Pl~,toti. u

J66

SF. CUIRlL At. ALEXANDRIEI

(Evr. 13, 14), al caret Ft1c~tor !?i Ziditor estc Dumnezeu. Dar scrlo ~i altul dintrc Sfintii Apostoll : V fi lndcll1n ea pe ni$lc suiiini 051 calatori, va ierttt de pottcte ttupestl, cere se rdzbotcsc smootrtv suitctulul (I Petru 2, 11). Umbllnd pe p~mint, sa. ne taccrn vietuirea ca in eer (Filip. 3, 20), silindu-ne s~ nu mai tralm trupesto. ci mal deqrabti In chip stint $1 duhovnicesc :1lt1. La aceasta ne rididl. pe noi, scriindu-ne, Pavel : Nu va iaccit 1n catou; veacuuu ace'sta, ci va doli un chip comun prin JnnoircQ mtniu voaslre, ca sa aovetitt! care esre vola lui DU1J111czeU cea buna ,51 bincplacuta $1 dcsQvlr,'jil(l (Rom. 12, 2). Iar daca nu ne Iacem in chipul lumii, p~r~isind r~tl1cjl'ca Iumeascd, vorn fi urttt de ea. Si Mtntuilorul stiind di asa se inttmpUi. a spus: Daccl (IIi if lost din lume, lum.ea ar t1 lublt ceca ce esre a1 ci, Dar fiindcd l1U stntctt din lume, de aceea lumea vd uriiste (loan IS, 19). Dar urtndu-va, vll priqoneste. Dar pe eel co stri~Jtt $i so umple de mlnie ncstaptntta, n frtneazd Dumnezeu, nclaslndu-l nici macer s(t supere Ctl cuvlnto asprc. C~i.ci a zls Du.mnezeu catre Laban: Pazc~fe-te Stl nu grc'iiC$ti relc unpotriva JUi lacob. Dar se supt1r~ lumea pcntru di a fost jefuittl $ia pierdut pe zei. Iar pe acesua i-a Iurat Rahila. Dar ia seama cum s-a fUcut acest lucru. A cautat Laban pe zei Ia Lia si la cole doua slujnice $i nu t-a allat, Dar a sezut deasupra lor Rahila, <lind ce motiv celo obisnuite. Care e tntelesul acestora J Nu a Iost 0 Ispravd a Sinagogii iudcilor, dar nici a celor nsscutl in robie desfiintarea idolilor. Ct a Re hilei celei tinero, adidi a Bisericit, aeoperind de necesitate eele f~cute do mjntl. Ea Implineste ell Idolii ceea ee s-a spus prin prcorocul : Sf vci IL1a iiioli! cei aiqtnuu! $i pc cei 1mbriicalJ 1n aur U vei tniirunt! si-t ~rei lmpra$tia ca pe 0 apCi. lepadata $1 ca oe uri qunot 1i vei arunca (Isaia 30, 22). Jar pentru di n-au fost gl1siti de Laban z('il lui, a Went legam111t de pace cu dumnezetescul Iacob, Ctici nemaiavtnd Jumea pe dumnezei i cu nume mincinos, se va face prietenu
vtitoori

sa

2B2. Dur 91ndil1rl ~i frldud l'dl' pltlculC lui Dllm.nI':4<'u :)1 in :;turo III' easel'! pc toti prill bUhtitotca Inr, ci )\'I'dim di !lv/'m pe DUUUW1Nl In noi, sell nol s1ntem in })umnezclI. MIU victlltlll Cd ill IN. CI'Tul l~lf! motlul vic!ulrii cure nc IInc~tc eu Dum.nozcu ~i Inlr(' nol. Dil i7:,1l t'd (;~le plodustl 1-,1 ~llsllnuHi de IlIpld 1nlT(' (:ompOIIOJlto Spit: chinuirca rcciplocll. Chiar tn lIaluld ('tntl ~t scotlte excl'~iv 0 I'ortl:i din imlJilltlrcl:I lor ell dll('lc !>e produce tulburare penlru toall', ea ~( p<'nlrtl oamen!. L.) Ccl cine! )Ie alirma un om trnpotriv8 aUol'o, sau chiar 0 plllcrc din om ~epartlt de (,lUi pulure (nom.!i inl('lecllll. numai 'slmtlrea, numai voillla). tum(>(1 cxperiozd uzi C'fc('lclc dlstrugato!lrc re Ie produce 0 [oql! a nalul'il SCOtl,1i, din armonid ell ceJeldll(', armonie ('are Sf' 111II')lleazll una po alto. Armollio Q QPNa lui DU(UJ1l'zeu ('('1 ,Hotlubilot i ri1zhoiul e <11 duhurllor dezblnlHoare $i dislru~JlIloare. Trairea lrup<'uscii uduce dl'zordin(' ill ()m. IrllirN} srtnUi ~i duhovniceasdi c 0 Irdire tn ann(>nic ('u Dumn('zeu .~I ell IOdle. Our Hrislos l) l1i slilpul splrHual HI crel:1llei. CO cenlt'\) 61 unHi1til ci.

sa

OLA'li'IRE LA CA:R+:ILE LUI MOISE

167

ba mai mult s-a Hicut aliata cu Hristos in pazirea pacii. Iar aceasta este piatra mult probata, cea de mult pret, unghiulara cinstita, cea din capul ~ll1ghiull.J.~,pus .le temelia Sionului (Efes. 1, 20 i Isaia 28, 16) 283. Caci a ridlcat-o, zice, Iacob ca. stilp, acind-o chipul lui Hristos, Se vor aduna 10s8. si e lte pietre, cele ale Sfintilor Apostoli, sau 'ale celor Indreptati prin credinta ~j. sfirrtiti in Dull, pretnchipuind dar adunaroa in Hristos, Despre Sfintii Apostoli cuvintul proorocesc a spus : Penttu di

piette siinte se vor tdviili

pe pamlnt

(Zan. 9, 16).

Pentru dt durn-

nezeiestii ucenici au alergat pe tot pamintul. ducind neamirrilor propovaduirea evanqhelica. Iar catre cei indreptati in credinta scrie Inteleptul Pavel: lntiu care $i v oi va zidil: spte Iocas lui Dumnezeu in Duhul 811nt (Efes. 2, 21). Si s-a .numit adunarea pietrelor de dare Laban movila nuirturiei. Iar dumnezeiescul Iacob ridiclndu-I la u~ mteles si mat mare ~i nedsemanat mai inalt, adica Ia Hristos, a numit-o l'vlovila nuirturiei. Cud Hristos Insusi e capul celor ce ered 284. Dar !?Lmultimea inqerilor e de fata slujind (Iiturqhisind] Mintuitorului HTistos care mintuieste pe ai Sai ~i ii seoate din rautatea lumii, lmplinind slujirea rinduitd lor. Aeeasta 0 poate ana cineva eu usurinta din urrnatoarele. Plecind LCj.- ' ban $i Intorcindu-se eu pace acasa, iocob privind, a viizu: osiirea
tiibiiiltii $i L-ou intunpinat pe el Ingeri( lui Duuuiezeu. Si a zis Iacob, clnd i-tt viizut pe ei : Aceasta e tobaia lui Dumnezeu si a chemat

taunele

(Fac. 32, 1-2). Cad s-a scris : lnqetul Dotnnului va tiibiir1 unpieiurul celot ce se tem de El si-i va tzbavt pe ei: (Ps. 33, 8). $1 iarasi : lnqetilor Siii va pownei 'penttu tine co te pdzeasci: pe tine in toate ciiile tale [Ps. SO, 11) 285. De fapt Domnul nostru Iisus Hristos Ii izbaveste pe toti cei ee-L iubesc pe Bl, cu Care aduce <:lava lui Dumnezeu si TaUH impreuna eu Sfintul Duh ill vecii vecilor. Amin.
locului: Tobcte

sa

e piatra care se puna ca fundament trainic Ia Jundarnentul creatici ca 0 cladire unltera, armonizata. Nuruai El poete uni Jurnea, prin iubirea Lui statornica, prin dumnezetree faeu1a accestbila oam(~nilor. 284. Bis.erica formata din C'rcdiJ1Cio~j e mo~i1a mlirturiei, caci e deosebitil de Hristos, Care e marluria. lar Rrist;os csle El inSll~L MaTtoru!. scm Ma:rtllria Cll ip.ostasuI dUIDU()zeic\c facut om, E1 TIlL <iii marlurie desprc aHul, nu e martorul altuia. Ci Ej dll marttlhe despre -Sine insu~i. EJ e Adevarul care se milrtur1se~te pe Sino. 285. Llli 'Dumnezeu ingerii il litllrgl1iscsc sli:ivindl1-L. nu j"Jentru di are l)umnezeu nevoie cje aceasta, ci ex:primindu-.~i fericirea ce 0 sim t in apropierea Lll1, far pc noi ne pazcsc ~i ne scot din ceJe Tel('. De aceea in'l'aport ell noi sini co 0 tabarli ina~-

283. Hrlstos

readusa Ia unitate

mata.

163

SF. CHliRlL

.A,L ALEXANDRIEI

Iara~idespre Iacob
1. Minunatd .este viata stintilor pentru cei ce s-au hotarit s~ vietuiasca drept, Minunatia vtetuirii lor intrece oiice cuvint. Dar pilda buna ce 0 ofera celor ce voiesc sa vietuiasca binecredincios, sau modul purthrri lor drepte si placute lui Dumrrezeu, se poate descrie in chip Ielurit. Eu spun, san mat mult ' lnsusi Cuvintul lui Dumnezeu a1 tnsuflatelor Scripturi spune di, eel ce privesc drept felul, vtetuirn lor trebuie sa Ie imite credinta . dar ~i sa. mearqa peurrnele virtutii aflate tn ei. C:aci este absurd ca cei ce. au fost priceputi 1],1 artele imp;hitte~ti sa nu-i facajnvatMori in acestea pe cei dinaintea -dor si sa 111.1 se sileasca 's'a-i imite pe eei ce 'Ie-au practicat pe acestea cit mal exact; iar noi tnsine, al carer scop e sa dobtndim virtutea, sa ne Indreptam ochii ' mintii spre frumusetea celor mai vechi. ca sa aflarn intr-un mod oarecare de ta ei eels prin care se ponte face cineva cit mai apropiat de Dumnezeu !?i sa-si faca mintea sa' priceputa in vietuirea cea de lauda. Sa nu ~ie deci cu nimic mal put-in pilda dumnezeiescului Iacob pe'ctt se poate, eel ce ne-a dat 0 cale neptata si ]5otriviHi timpului de atunci 'in prtvinta vietuirfi, avlnd ca ajutor ~l povatuitor pe Dumnezeul tuturor, care l-a lasat sa ajunqa uneort en folos in osteneli (cac; nu poate dobindi 'eineva fara sudoare cele lauda i'l'le virtutii}, iar dupa asemenea nevolnte l-a incoronat eu bucurii si l-a tmboqatlt ca pe unul din cei puterulci luptator! in marile lupte. , Sa nu spui in .sinea ta: pe.ntru ce n-a daruit Dumnezeu sfintilor ceea ce-i :purtea veseh? Dar aceasta ar fi insemnat sa,i lase neexercitati. [nedeprinsr] ~i nu le-ar fi venit buna existenta ca pret al virtutii, co. stare a fer~cita si bQgatia stralucite a darurilor. Ea le-ar fP fost mai dreqraba un rod al pornirii unel volute nesupuse tncercartlor. Dar ei trebuiau sil. se arate rnai deqraba probati si vreclnici in Iata ~uj;, Dumnezeu prin 111.Se$i, faptele lor. $i sa He si Cel?T de dupa ei pHcla si chip dar a trebuintei de-a voi sa fie foarte iubitori de fapte st riqur osi in ele, spre a Inteleqe dl celor ce traiesc 0 viata fiiriJ greutati. $i vrednica de dispret, nu Ii se cuvine nici 0 rasplatur ci darurHe cele mai deosebite Ie viJ+ celor foarte iubitori osteneala, Care ,au pret~~t mai mult dobindirea buniitatilor, dedt dulcetile vietH. A!}a 'a sJ)us careva dintre intelepti: FiuIe, de te apr-opii so. slujc$ti Domnului, pregatC$te-tl sutlctul de Incercare, Indreaptd-ii inima ta $1 'rabda (lnt. Sir. 2, 1). Caci <('1('ibdarea na$te waban;!, tar probarea nade jdea, iar nade jdea nu rU$ineaza)}, dupa cum s-a seris. Sa urmarim deci scopul nostru.

de

1e

GLAFrRE LA CARlILE ~UI MOISE

169-

2. Dupii plecerea lui Laban din muntele Galaad, dumnczeiescul Iacob se !:,riibca spre pattie, voind s~ ajunga aeolo. Dar scapat de cearta eu Laban, de-able a rasutlat putin ~i eade indatM in greutiiti t;;i mai mari. Cilci plecind dill Mesopotamia si mergind spre Canaan, a trebuit sa treaca prin Seir. unde locula Esau, fapt care-l fikea sa, S8 teama foarte. CQci nu uitase cum se suparase aeela din. prictna binecuvtntarit ~i drepturilor tnttiei nasteri. Dar e vrednic de sttut ~i de admLrat modul cum a iniulurat suptirarea pentru acestea st a adus Ia iubire st bunatate pe trar. C~ci s-a scris : A ttltnis lacoo soli Inaintea sa la Esau, itatele siiu, In pCim1ntul Scir, 1n lara Edom $; le-a poruncit lor, ziclnd: Asc spune/i dommitui rneu, Bsau : Aso zzce sluga ta, Iacob: Am iocutt cu Laban $i am lnt1rziat pind ucum. :;:i am doblndit boi $1 asini, oj $i sluq! et slujnice. $1 am trimis' sri se. vesteasca domnului ~neu Bsau, ca aile sluga ta luir lnaintea tao .5i s-au lntors solii lui Jacob, ziclnd: Am iosi la iratclc ulu Esau $1 vine lntru inrtmpinarea ta $i 400 de ocmern eu e1. $1 s-a tcrnut Iacob ioarte $1 nu stia ce sa iacii. $i a impartit poporul cc era cu eI

al

sa

sa

si oilc lh doua tabete. $1 a zis Jacob: De vc veni IJS<1U mtr-o t61bdrc'i '5i 0 va rata pe ea, ccaldlalta tabara va sciipa. $i a zts tacob : Dumaezeul par.intelui zneu Avracm $i Dumnezeu1 parintcluJ meu lsq.ac, .Doamne, Tu Cel co mi-at xis: Pleacii 1n pc'im1ntul nasterii tale st-i! voi lace tic bine. Mi-ajunge Mie toau: dieptaiea ta ~i tot odeviuul ce l-ai tacut sluqii Tale. Cilc! llUlnai cu toiaqul acesta am tiecut Iotdanul. Tar aeum m-um iiicu: cu doua tabetc. Scoate-mii din mina ircuetu! mcu Esau, ca ma tern de el, ca nu cumva venind
$i boii

sa

mil

calee

pe mine

$i pe mama

cu

copili

ei. tar

Tu ai zis :

Tti voi

face bitie $i vot ieee sdm1nta ta ca nisipul tiuitli numara din prtcina mulitmit (Foe. 32. 3-1.2).

$1 nu sc va putea

Observe cum scapa prin linqusire de Esau si-i potole~to eu blindete supararea aeeluia r;;i incearca infrineze prin euvinte bune minia nestnpinitti a aeeluia. Ml1car d'i ajunsese mai inolt pentru binecuvintarea taUHui s~u ~i se dislingea prill slava celor tnlii naseuti ::;i avea pe Dumnezeu ajutor, a ales eu sfintenie sa lmplinNsdi spllsa: Dc e en putintd, pc cit std 1n puterea noastrQ, trruti In pace eu toti oamenii~ (Rom. 12 18). Cite odaHi cuvintul Qnora est!' de nesuportat pentru d1 e aspru $i inglmfctt ~i pHn de dispre~. Scriitorul Pildelor serie insu ca un lntelept: Raspunsu.l smeril lntoarcc mlnia (Pilde 15, 1). Observu priceperea dreptului bineeredincios. Trimitesoli eare vor cere pace $i vor duce cuvinte blinde lui Esau. Cnd a~a le-a poruncit Iaeob: Acestea zice sluga tt! lacob. Dar se intoarce-

sa

170

SF.

caran,

AL ALEXANDRlEI

iaras] ~i spre ruqaciune ~i 11n uita nictodata de ajutorul lor. Sl araHi di experienta celor trecute intareste si mai mult nadejdea, zicind : Cu toiaqul acesta a1 meu am tiecut lordanul, jar ccum am dow'! tab ere 28(1. Deci a zis : A vuia de acosii numai acest toiag, am ttecut

Iorcuinul si iata m-am iiicut stlipinul muitota, avuuiu-te pe Tine, Staplne, binevoitot, VOJU 111Vata prin acestea si noi ca trebuie sa
firn blrnzt si pasnici $i sa urmaruu in tot chipul sa vietuim fiha sti ne Iuptam cu altii. Sluga Domnului, ztce. nu ttebuie sa se lupte, ci .scl fie blind cu toii, dupa cum s-a seris (II Tim. 2, 24). Nirnic nu ne tmptedica sa ne folosim si de bunele mestesuqurl ornenesti in vederea binelui, ba socotesc ca e chiar un Iucru dintre cele de lauda. Dar. e necesar sa cerem (chiar daca Ie-folosim $1 acelea) $i grija lui Dumnezeu $1 ajutorul de sus, nu cugetlnd la cele tnolte (Rom. 12, 16), ci qindindu-ne mat deqraba la ceea ce s-a scris : Cu cit e$ti tttat mare; cu attta mai mult te smeieste t;i vel alto. iuu tnaintes: Dotnnuiui (Int. Sir. 3, 20 ; Filip. 2, 3). Hotarindu-ne sa cuqetam $i sa Iucram asa, Yom cistiqa bunurile pacii $~ vorn tntoarce pe ' cei ce s-au infuriat pe noi spre bunatate. Fictele siilbaiiee, zice, vor ajunge Ia pace cu tine (lov. 5', 22). Aceasta a facut-o Jacob. N-a nnblrnzrt pe Iratele sau numai cu -cuvinte blinde si line, ct I-a facut partes si de averile si bunurile lui, dlndu-i partea cea mai scumpa, oi $i boi, capre si astni, cdmile ~5i vitei. Cacl e rna; buna pacea decit averile si trebuie pretuita mal mult iubirea de Irati ,decit posesiunea celor vreilielnic.e. Caci se te.mea, cum am spus, dumnezeiescul Iacob de fratele sau Esau $i era trist qindlndu-se ca va suferi de minia lui. Dar acela a calcat peste pizma lui de 1a inceput si I-a Imbratisat pe Jacob si l-a sarutat eu lacrirni si s-a supus 1egilor Jirii care H. indemnau 1a iubire. Cacci s-a scris : $i alerqind. Bsoii In tnnmptnaxeo lui '$i 11J1brap$lndu-l, t-a stitutai $1 a ciizut pc grumazul lui $i au pi1'ns amlndoi (Pac. 33, 4). "$i toate acestea sint fapte ale blindetei, rod at cugetului smerit $i neiubitor de mari're $i dar a1 bunavointei lui Dumnezeu celor ce-L itibesc pe El, a1 cugetului care subtiaza mindria !?i Imnoaie asprimea ~i umple de bucurie pe cei ce se siIesc sii se alipeasdi de El. Dar socotesc di trebuie sa diutarn in povestire intelesu1 duhovnicesc. ~i sa 0 facern pornind de 1a inceputul cuvintului. Cad a$a. se face lalilurita taina lui Hristos celor c.e vor sa 0 cunoasdi bil').e.
28.6. Toale ruga.cill11ile Bisericii constau diu aceste parti:. a) adr~area Dumnezcu, b) amintirea unor Aaruri anterioare ale Lui, c) COlltillUtul cererii.de .d) slava adusa lui Dnmllezeu ca mila Celui Puternic sa implineascil. cererea.

catte rata,

GLAFIRE LA CARTILE LUX MOISE

171

3. Temindu-se deer 'de fratele invadios $1 salbatrctt ca. 0 iiara, pe drept cuvint, dumnezeiescul Jacob, a rntreprtns dHatoria in Haran si Ia Laban, consimtind eu dl,UHoria tatalui -sau, adieu Isaac. Cad socotea di a~a va putea sa ocoleasca eearta en fratele suparat. Iar ajuns 1a Laban, s-a casatorit en cele doua fiiee ale aceluia, cu Lia si eu Ralrila, $i 's-a imboja.tit $1 en nesterea de fii si eu turme de vite," iar pe llnga acestee si cu alta avere. Dar dupa ce a ajuns 1a atlta bogatie, s-a gindit sa aiba easa sa si pleaca din Haran si diu casa lui Laban, impreuna eu eele dobindite ~i eu sotirle si copiii. Dar urmarindu-I Laban, a fost ajuns de el, dar Hristos le-.a insuflat pace ~i i-a Hicut sa se lege prin iubire, Si au ridicat un stilp de piata ea chip al Lui. Dupe aeeasta Laban plecind $1 intorclndu-se acass, a ajuns 1a pate $i eu tel ce-i ameninta viata in chip sillbatic, adie1: en Esau. Si s-au tmbrsttsat irnpreuna, inqroplnd in oarecare mod in tnamtartle lor spre iubirea intreclalta supararea pentru cele trecute. In aeestea se cuprinde tot cuvintnl istoriei. Dind lui Jacob fata lui Hristos Insusi, ne-am amintit t;i'i de cea a celor tndreptati prin ere-<linta. Iar de' Esau am spus ca inohipuie 111 el poporul t~Hetii imprejur si al legii. Acestea mai ales- pentru di insusi Dumnezeu, Stitpinul tnturor ii spune Rebecai pe clnd purta inca in pintece doimea copiilor : Datta neamuti s! cloud popoare se vor tvi din piniecele tau .<;1 popot va stap1ni pe popot $i eel mal mare va 'sluji celui mai mic (Fae. 25, 23). Aceasta s-a si implinit prin Hristos, Cad eei din Israel Iiiud prirnii dupa tirnp si fiin(~ numiti de aceea 1ntJi nascuti, au ajuns .~i au fost pusi dupa cei credinciosi 'in Hristos, care au mostenit $1 slava celor Intii nascuti, pentru Cel lntti Nascut .aflat in ei, care e ~i Unui Nascut 287. Pentru dl. s-au facut de Up. chip eu El, avind a doua nastere prin Duh tntru nestricaciune si stintenie. Dar ars de pizma, Esau, adica Israel, a priqonit pe Iacob, adicti pe Hristos. Insd, precum am spus, cuvintul nostru in aeestea are un tnteles lndoit, luind seams t otdeauna la ceea ce se cuvme, $i de
287. Hristos este lnUi-Nascut ca Omul nou, inviat. Cad ca Dum,f)ezeu este na Intiiu1-Nascut, d Unul-Niiscut. Dar daca n-ar fi Unul-Nascut' ca Dumnezeu. n-ar fi putllt fj niei tlltHul-Nascut ca Om. Ciiei n-ar fi. invjat pt'imul 'din romli. $j J1-err Ii fast Inliiul-Nascut Ca Om rara de pilC8'1, sau !ncepiHorul noii umal1itiiti. Ca Creator nu . Sa [aeut lntii.u1-Nascut <lintre oameni. Caei a ramas dcasupra J10astra dupa fiinta. Dar pentru a ne m1ntui S-a faclrt ~i Inliiu1-Niiscnt al omeniril mintuute de pikat S1 de rooaTle. Nmnai Brja 0 putea [ace aceaSla. $i de 'co ar fj greu de adm-is cii Cel eo-a binevoit. sa crccze pe oameni din iubire, pentru a reali.za un dialog eu ei., n-8 putut duee p111'6. a tapat iubirei!l aceasta, facindu-se 1 !Ii El insu/ii Om, pentru a ridied la su'prema intill1'itate dialogul lui Dumnezeu ell oamenii 1

172

aceea referindu-se cind la Jacob, ca chip a1 lui Hristos, cind la noul, popor eel in credinta. Deci priqonit intr-un fel st nu nira voie, Hristos a pleeat rn tara neamurtlor, spuntnd limpede: Parasit-am case Mea, Idsat-tun mostenitea Mea, aat-am suiletul Meu eel iubit in munile vrajma$i1or et. Piicuiu-s-a mostenlrea Mea ca ua leu ln dumbravii, dat-a asupra Mea qiasu; i. Pentru aceea am urit-o pe ea (Ier. 12, 8). Dar s-a Hkut aratat pe Sine din bunatate si iubire de oameni, dupa inviere $1 fcrneilor in gri:ldjna, zictnd : Merge/if vestiti iratilar Met 288, ca sa tiiearqa in Galileea st aeolo Ma vot vedeo (Matei 28, lO). Ajungind dect in Galileia, ca st dumnezeiescul Iacob in Haran, a pastorit oile lui Laban, adtca ale lumit, care f~cea din creatie un idol ~i care era in raUicire ca ~i Laban. Ajungind acolo, se casatoreste ca un Mire cu 0 Iecioara curate, sau cu Biserica din neamurt, adica. eu Rahila, lutnd-o Impreuna ell ea ~i pe cea mai Inainte dis1:itorita prin lege cu El, sau+Stnaqoqa ludeilor, al caret chip e Lia, Cad s-a mintuit rama~ita lui Israil, dupa cuvintu1, prooroculur [Jud, 5, 15; Isaia 10, 22; Rom. 9, 27), desi nu toata multimea a pretuit harul in Hristos prin credinta. Aratindu-Se 1nSa la neamuri Hristos ca Mire si recunoscind prin Duh pe cit mai mu!lti spre mfiere ill har si adunind 0 turma de oi cuvtntatoare cu adevarat gren de numaret, a fost .priqonlt de lume. C~ei s-au Impotrivit slavei lui Hristos unii care aveau in lume cinstiri mali si 0 stdpinire pamtnteasca greu de doborit. Dar dumnezeiescul .har s-a indurat si de ei. Caci a ajuns ~i lumea la paee cu Hristos, ce, ~i Laban eu Jacob, Apot in timpurile de pe urrna Domnul nostru Usus Hristos va uni ell Sine si pe vechiul prigonitor Israel. precum si Iacob l-a Imbratisat pe Esau dupa lntoarcerea din Haran. Ca dupa vremuri va fi primit $i Israel in draqostea cea in Hristos. prin crediuta 289, nu ne putem Indci daca ascultdm de cuvintele deDumnezeu insuflatei Scripturi. De fapt Stapinul tuturor a spus printr-unul dintre sfintii prooroci : Cii zile muIte VOT sede ttu lUI israel tara Imparat $i fdId de edpctenie $i tara de jertta. $i tara dealtar, U1ta preoiie s! tard oriitiitori. Si dupa acestea se vor Intoatce iiii lui Israel $i VOt cduta pe Domnul, Dutanezeul lOT $i pe David, 'imparatu1 lor $i VOl nadCijdui 1n Doninu] $i lh bunatatea Lui 1a s[1r28B. Hristos Ii nllme~te ait'i pe ucenici drati, pentru a arata eli a ramas om du~a iuviere j ~i eli ~j ei vor avea parte de lnvierea Lui. 289. Credinta tu Hrist.os prin care l1C mintuim nu exclude iubirca lloastra Iata de El ~i a Lui fata de nol, cum ss afirmat in protestantism. SI. Ap. Pavel accentuiazli alit de mult credinla in Hristos. pentru eli <:rerunta in dumnezcirea Lui ti imlliedeca.. pe evrei sa se alipeasc! Lui. .
$i

<;LAFIRE LA CARTILE LUI MOISE

113

zilclorn (Osea 5, 4-5). Cdci adunlnd inca Mintuitorul nostru al tuturor pe cei ce cred din ncamuri, s-a clespuiat Israel, neavlnd Ieqea ca lndrumatoare a celor ce trebuie fUcu le, neadudnd la altarul dumnezeiesc cele rinduite de lege, ci asteptlnd pe Hristos Interctndu-se de la chemarea neamurilor, ea sli $i-l fad1 $i ne e1 In sfirsit al S~u prin credinta ~i sa-l uneasca prin leqea iubirit cu ceilalti 290. situi

Observe ed bucurtndu-so de nasterile coptilor sl de multe turme <Ie oi, lacob se lntoarce din Haran $i primeste in sltrstt $i pe Esau tnsusl in Iubirea sa. Deci se intoarce Israel Ia vrernea sa, dupa chemarca neamurilor, si se va minuna de bogatia cea in Hristos. Este usor celor ce voiesc sa vada si aceasta in celc inlimplate in Chip istoric. A trimis lacob dar1.lri lui Esau aduclndu-I la lubire st prin genorozltatea darurilor. A trlmis st soli Ia cl ca sa-l clstlqe eu cuvinte de pace. Si ca vor fi si nu vor tnttrzte cele ce-i vor educe la prietenie la vrernea cuvenita. 0 arata lamurit si Hristos. Cacl a spus catre Iudei prin glasul proorocului : (($i iaui, Eu voj trimite la voi pe tuc Tesviteanul Inalnte de-a veru ziua cea mare $i tuminaui a Domnului.
AccJa va tntoatce inima tatiilui pete lui, ca nu cumva venind

sa

spre liu $i inima omului spre aproabat pdrn1ntul de tot (Maleahi. 4, 5).

Vcnind el va readuce la Mine, cum se cuvine, pe Israel eel greu de adus, 11 va seoate din vechea minie, il va faee pricten pasnlc al lui Hristos, eratrnd ca prezente darurile generozit~tii Aceluia, adjdi cele nMlijduite de cet ee ered. Caci nu se vor mai amtna atunci pontru Iimpuri indelungate eele fiSgliduite celor credtnciosi, ci daruirea va fi in vecinatate si harul la tndcmina. Pentru di va disparea tndata fiul pacatului $i va cobort lmprcuna cu slintii ingeri din cer Hristos, Mtntuitorul tuturor, prin care si eu care fie slava Tatalui ~i Sfintulul Duh in vecii vecilor. Amin 2'JI.
290. E 0 mare taina care sa alirmll ski potrivlt Ap. Pavel In (Rom. II, 25-:'0): cd lmpiclrire s-a Idcut lUi tsrael, In parte, plnd ve tnira tol numdruJ pdginilor. Poate pliglnli D-ar Ii venit la Hnstos, daca El ar fi ap1irut tnconjurat de lot poporul Israel. Peate eil Israel nu era Incll preg~lit sa renunte la rntndria eli 01 e singurul popor aJes. Poate v1izind pe crestinli dintre pagln~ sl1ibind In eredlnta tn HrislOs, vor veni c1 s6 arate marea inliltimc a umanitatii in Hri!otos. TenacitatNI lor, sublilitalea rdfinatc1, solidaritatea ctstigat4 In cursu! unei islorii til care au luplat din greu ca 511sc menlinli $i impuna va pulea aduce micii elite crestine care se va men tine 0 mare ~i final! tniilpme spiritual4. Vor avea atunei $i ea adeviirdta jerLHi. tn locul jerlIclor inferioare pe care Ie-au pierdut: jerUa de Sine a lui Hristo5 ~i a omului In Hrislos. 291. Poate Israel va fi adus la Hrlstos de marile semne ale venirii Domnului. lntre care vor II ~i inceputul revilrs!rii buolWitllor spirituale ale vcacului vii tor.

114

SF. CHIRn.

AL ALEXANDRIEI

Iara$i despre Iacob


1. Firea ornului a cazut prln pacat si prin moarte. lnstrainindu-se eu totul de Cel ee stia sa-l mtntulasca, eel facut dupa chipul dumnezeiesc s-a supus poverii robiei. Cact si-a supus grumazul nu cu voia tirauiei satanei, care din foarte mare ingimfare [fiiudca duhul eel r~u este supratnqimtat). a pornit eu indraznealji unpotriva tuturor, zicind : Lumca lntreaga 0 voi cuprindc In mina mea ca pe un cuib ~i ca niste OWl parasite le voi ridica $i nu va rdrnlne vreunul care sa-m; scape, sau sa graiasca unpotrivo mea (Isaia 10, 14). A impaditit cu tiranie, cum am spus, si s-a numit dumnezeul veacului aeesta. Si sa inehinat lumea lui si a slujit crcatiei in locul Creatorului 21)2. Dar cleoarece Dumnezeu s-a milostivit si de eel adusi la aceastti mizerie, a HigMdtlit sa ne trimjt~ pe Fiul Sau din cer, care sa readuca firea omulut jar~~i la ceea ce era 18 mceput. Ccle 1n Htisios sint zidire tiouii, dupa Scripturi (II Cor. 5, 17; Gal. 6, 15). Tar aducatorii l?unelor cuvinte la noi s-au taeut Iericitii prooroci. Proorocitid despre haru1 cc avea sa vitui la noi si cercetrnd in care si in ce tel de timp a ariitat pe Dubul lui Hristos din ef, care tiuinurisirui de mai inainte patimilc lui Hrisios .5i siavele de dupa aces tea, au doveai: celot ciirota s-ou descopetlt acestea nu le slujeau lor ln$i$i, ci nOUQ (I Petru 1, 10-12). A1?a serie ucenicul Mtntuitorulul. Si ('i au spus multo cuvinte des pre tntruparea Mintuitorulut nostru sl di la vremea sa va veni Izbavitorul. Sl nu va fi nici 0 suparare sil Infati~am cititortlor putine dintre ele. Iar di Iaptul ar'esta va fi ROW . . acuzarea multimii Iudeilor, se poate vedea diu lucrur ile insesi. C~ci desi puteau cunoaste din cuvintele proorocilor sosirea Mlntuitorului, ba cunoscind nenorocttii aceasta din tnsast umbra legii, au respins

co

.292. tPliratul

e 0 qrea

Tobie

spjrj1tuaI1i.

Omul

;llU

mai a

liber

eu

adcvaret.

.r.Oibie care-i sl~besc purerile spirttulu! care tine meterie (rU'Pului tncheqata ~i mereu :t'tnara, j~i ('ace Ioc in iCJlCeast.a roecsut descompuneril sau al strtcsctunu, care ducc p trupul la moarte. Dcscompunorea devine un lalpt ,g-,enera'}. oonerer errnonlei care tine fOiftele rnatcrlet tmbtnete, ~j reclproc tnIrtna>te, care Iace din natur s un mediu de Intretinere ,a trUJp.u1ul omenesc, Descompuncrea se manlfesta $i CCl 0 iupta intre egonsmelc umane, care e 0 fatima e rauJul. Toote a'Cestca yin ,pent.ru dl omu'} e ie$it din leg.'Uur'iI au Dumnezeu in care pot ramtnea 'toate armonizate .... $tiinta ,promoveazll. !$I ea acest proces In 41uzia ea separtnd rOTlele natur1i. trupul de sunat. Ie peete lOW deplin cun~e $i rolosi. 1n Hristos. r6.0tndu-Se Dumnezeu tns~i om, toate sa readunll: omul {;u Dumnezeu. omenescul tn Sine' insu!j:i, omul cu semenii sai. Spiritul Lui onrenese .1il)'t!irit de i.postax;ul divin :poo~c Invinge moantca, annonizea.za pe om eu om, pe om etl natura. en {orlela naturii. Readuniodu-se in EI. Cd in Dumuezeu, so armonjzeazl! toate. Altfel se aduc unele pC' altele in dezordinc (.Iezi energia nucleani). Dar orgoliul I)i patimile de nCll1vins ole omulul prill el tnsus! nu pot n lluthDt de 1a el, niei cCectula lor ur:ia~e aSLlprcl naturii. Ele au ccJuza in lucrarea unor duhurl rele mai pulernice.

CLAFUIE LA CARo:rn.E LUI MOISE

175

vestirile de la Dumnezeu si pe Hristos lnsusi. E ceea ce ne-a spus si Inteleptul Pavel: lmpiettiie s-a iacui 1n parte lui Israel (Rom. 11, 25), cc vazlnd sa nu vcdd si auzind sa nu auda, nici sa toteleagol>, a spus si Mtntultorul lnsusi (Matei 13, 13). Deci a spus, mai bine zis ne-a si infllti$at pe Emanuil tnsusi spunlnd dar in scrierile sale, dumnezeiescul Isaia: Dubul Domnulut peste Mine, penitu care :\1-a uns pe Mine sa bitievestesc siiracilot, sa vindcc pe cei zdrobiti cu inima, sa proooviiauiesc tobllot scoparca $1 otbilot vedereo. sa ctietn anul Domnului primit $i ziua rtisoliiiuii [Isaia 61. 1). $i aces tea au fost faptele stralucite ale venirii Lui. Jar Osea a spus des pre El: Si se vor aduna iiii lui Iuda $i iil! lui Israel tmpteurui .';Ii vor pune Iotu-st 0 singudi domnie $1 se vor tnalt de pe pamlnt, cq mare esie ziua lui israel (Osea 1, 11) 293. Caci au fost foarle multi invatatori la Iudei care au Indemnat 1n cursul timpului sa se cinsteasca Dumnezeul tuturor numai eu buzele st au dat ea invatatura popoarelor de sub autoritatea lor poruncile oamenilor, Dar 0 slnqura domnie s.-a pus impolriva tuturor si peste toti ~i anume Hristos si prin El ne-am tnaltat de la pamtnt, adica am invatat sa cuqetam cele de sus. De aceea mare eu adevarat este ziua lui Israel, adlca a sernintiei lui Dumnezeu. sau a Fiului 29". De aceasta zi ne-a amintit si dumnezeiescul David, zictnd ~ Accasta e ziua pe care a iacui-o Domnul, sd ne bucurdm si ne vcselim rnrr-rnse (Ps. 117, 24). Dar ~i preatnteleptul Pavel: (cloUt aeum vremea bunei a$tepUiri, iaiii ziua tnuituirii (II Cor. 6, 2), tn care adica ne-am mtntuit, Hristos chemindu-ne la aceasta 29:>. Caci a spus Inteleptul ucenic : Nu. este alt nume sub cer, tiat oamentlot, In care trebuie sii ne mlntuim noi (Fapte 4, 12) 296. Dar auzi st pe Jeremia zicind Iimpede : lata vin zile, zic: Domnul, si voi ridica lui David Odraslii dreapta. $i vc lmparati lmpiirat $1 va ii lntelept .~i va face judecoui si dreptate pe piuuint. ln zilelc Lui S0 va mlntui

sa

293. Verificarea oamcnilcr sl a creatiei Intreql tn Dumnezeu, opera prtnclpa 111 lui Hristos. Aceasta e una cu dcsfllntarea pacatuln; ~i a urmartlor lui I una eu intarirea si fericirea tuturor I una eu tn"altarea de la celc plimlDle~li. ssu materiale privite In ele lnsesi, 294. Mare este ziua in care Fiul lui Dumnezeu Se va lace om, sau tnecputul
I.l

unci omcniri noi. 295. Asleapta omul timpuri grele. Dar ziua inlrnpurU Fiului lui Dumnezeu este a~teptata ca cel mal mare bine. Aceasta e tinta In care incepe implinirea ttmpului, sau a lstoricL E zina tn care so ulllple timpul de sens. Cacl e ziLLa incepul-ului mintuirii sau B scaparii omenirii do rau ~i do moarte. 296. Numele Hristos c l1Ll1nele Fiului lui Dumnezetl dot noua, ca venit lotre not sub ccr. Daca n-ar exlsta lm Fill a1 lui DumneZC1\dup!l fiinea, dec'i nu supus lenilor Jumii caTe due 1a moarte, ~i dad!. Acesta nu S-ar fi Hicut Om. luiJid un numo Illtre numele noastre, '~i pur Lind vlata l1oaslri1 de sub cer, n-ar exista mlnluire.

t76

SF. Cl-URIL AI. AI.EXANPRIEI

Iuda $i Israel "a locui cu lncrcdere. $i acesta c numcle LUi, cu care tt vc cbema pe EJ Douiuul : Iosedec lntr~ prooioci (Ier. 23, 5-6).

Caci a impariltit peste noi, ca lmparat drept, Hristos, si a Hkut [udecata sl dreptate, eliberfnd de pacate pe cei ratticiti $i ostndind :pe vrajmasul satana care ne-a tinut sub tiranie. Iar numele lui este Iosedec, adieu dreptatea lui Dumnezeu. Cac ne-nzn itidreptat lniru El $1 nu din iaptele dreptatii pe cere le-am liicu! noi, ci dup:'i mare milta Lui (Rom. 3, 24) ~~(ib. De aceea a $'i spus DumnezeU st Tatal : Se aptooie repede areptatea Mea, $i mila Mea se va descopexi ,{Isaia 56, 1}. C{lci Hristos s-a facut noua mila $i dreptate de la Dumnezeu si Tetal. Cu acest nume L-au numit pe El corul stralucit al

stintilor

297.

Astfel

fericitul

Samuil,

vestitul

Intre

prooroci,

le-a grait

celor

-din Israel, zictnd : $i iatii, eu am umblat tnaintea voasttii din tinereiea mea st plnd in ziua aceosta. lata eu, miinutisiii mie 1naintea Domnului .~i tnaintea Htisiosului (UnsuJui) Siiu (1 Regi 12, 2-3). Si terasi : Marter este Domtiul tntru voi st manor Hristosul (Unsul] Siiu In ziua accasta, ca n-aii atiat in tnima mea nimic (Ibid. 5). Mat Iamurlt tnvtnovatea fericitul David nestiinta iudeilor ~i iudrazneale
si desertaciunea gindurilor lor, -copilaria in cuqetarea lor, zrcmd : Penttu ce s-cu tntartta: neamurile i -cu cugetat popoarele deserta'ciuni? Ridicatu-s-au lmparatii pdminlui tului $i cdpetenille Hristosului (Utisului]

neinfrtnata

tmpotrrva

Hristos

s-an oiiustat

lmpreuna lmpotriva Domnului st Saw) (Ps. 2, 1-2). De Iapt deserte eu adevarat

;sfint sfaturile nelntelepte ale Iudeilor Impotriva lui Hristos. Caci nu putea murl viata, nici nu se putea face sUipinit de portile iadului, <eel ce a zis ~i duhurilor de jos: lesiti, $i celot din in tune ric: iuminoli-vii [Isaia 49, 9). A deplins Ierusalimul si proorocul Ieremia, ca necinstitor de Dumnezeu, ca uciqator al Domnului, ca spurcat, ca nemultumitor. Caci a zis : Duhul ainamtea Ieiei noastte, Hristos
(U tisul] Domnul,

a fost prttis in stricaciunite

noostre ; de EI

am spus :

296 b. Not n-am avea puterea sa Iacem Captele dreptlhii adevarate. Dar afiin.du-ne In El sau El In noi, 'Prill creduita, dreptatea sau curatenre :?i bunatatea Lui ni .se comuntca ~j noua. lar aceasta silld!iJulre a Lui in nOI. dadi eredem ,eli El e Flul lui Dwnn<neu facut om farli de pticat. 0 inIiiptuie~te din mila Lui. El e dreptatea In Persoana. Caei din EI iradiazli toata dreptatea. 297.Dreptatea nu este a realitate, sau 0 calilate impersonala. Dreptatea este .Dumnezeu jllsu~i ca Persoana; ~i Fiul Lui. Caei nu-! \ine lui Dumnezeu de undcva .di!1 alara, in baza unui efort de-a 0 c1!1liga. Dar TaUn L-a flicllt pc Fiul Siht drcptate pcntru noi. blneVOllJd siL trimiHi la noi ca om. L-a facut drcp.t{lte la nlvelul nostru :~i pentru trcbuinta noastTd, {!omunicindu-Se noua ca dreptate inlre noi. Dar LrimiUndu-L ca om intre nOi, L-a flicut sa se faoa ~i mila PClltru trebttill\ele nOBstre, 11.1in velul nostru. Cad in relatia dlntTe Persoanele treimice i'Ubirea nu trebue sa so mamlfeste ca mila ..

GLAFIRE LA CAR'fILE LUI MOISE

117

1n umbra Lui vom vietut inttu neamuri (Plingeri 4, 20). Trebuind sa aleaga harul prin credmta, au fost prinsi Iuptind impotriva lui Dumnezeu. De aceea Fikdtorul tuturor, Cuvintul lui Dumuezeu Cel UnulNnscut, coborlndu-Se pe Sine spre desertare (chenoza}, s-a uns de entre Tatal ~i s-a facut ca noi, I;)j scopul chenozei lde~erHirii) a fest so. mrntutasca pe cei de pe pamtnt 208. De fapt proorocul Sofronie a binevestit, zicind : Bueutii-te ioattc, tuc a Sionului, salta de ve-

selie Israele , veseieste-te si te aesiaui din toatii inima, iiicii a leru298. Sf. Ch~ril face reflexiuni despre chenoza (smerirea) FiuJui lul Dumnezeu p!)lli a sluji omului ; 'ill legl.iturli eu smerlr ea lui Iacob Iata de Essu, desi avea acum drcpturtlo Intrlulut-ndscut : .blnecuvtntarea lui Isaac. Aceasta no fXUsE. intelegem Cd ini1ltimea spiriluala a cuiva 'implidi raspunderea mal mare fata de cei mal mtcl. De III 01 trebuie sa tnvete cel mal mic smerenia. Iacob a fost viizut de Dumnezeu mai capabil de 0 astfel de raspuudcre, de aceea a trecut la el drepturtte tnttiu lui-uascut. Soar spune : dar atunci de ce a Hicut sa se nasca Esau intti? lnsa chiar tn actul nasterri. Jacob spare tinind de caleSi pe Esau. Cel ce pare mai mare in lume, e mai mic dedt ccl ce pare mai mic, Acesta clirijeaza oarocum pe eel co pare rnai mare, Aceasta ne ajuta sa tntalcqem putin smerirea Piului lui Dumnozeu, cure de:;i vine ca om pe Iume dupa Adam, se taca El tnttiul-nascut 61 omenmt tnnoite, spiritual in smerenle, in mm!, in iubire. Dar cum se poate smert Fiul lui Durnnezeu facindu-Se om ~i inca un om smeTit? Dacii Dumnezeu Insusi a facut pe om sa se malte prln simtirea de Iubire, de mila, iar accasta tnseamna cobortrea smerlta la semenii care sutera, de pe urma izolilrii prin mind ria nefireasca, cere nu e in Dumnezeu tnsusi capacitatea de simtlre, do mila, de cobortre la ('~i ce surera clnd ajung in mtndria paC'atului. $i n.u e in eceasta capacitate adsvarata supertorttate a lui Dumnezau t Dumnezeu smcrindu-Se C1.\ In teleqere, cu mila de oameni, mantresta 0 mai mare putera dectt rflmilltl1d nepiisator si rigid. Cad prln smerenie, mill! ~i tnteleqere Ii ct$tiga. Prin mila devine om adevaret i prtn mBa sa apropie ell adeviirat de ei si el so apropie de El. Sa apro-' pie de ei, ariHind mila lata de ei $i trezind mila lor fata do EL El flamhne$lC, obose~te, palime~te durerile moq!!, araUnd mlla rata de oamoni ~i trezind mila lor. Ne face fratiorij) Sill $i lSI se face fratiorul" nostru. Totu:$i EI e tare In acast(:,6. El Ie rabda real, dar Ie ~i biruic$l:e rabdindu-le real. comunicind ~j oamenilor aceastll putere. tmbina paralioxa] smercnia eu puterea. So suPUne lor $i e mai tare ca cle. Acesta e Durnnezeu Iacut om, Fiul lui Dumnezeu sa poate face subiectul firii capabila de suferinla de pe urma izolarii de semeni, dar eapabilli $i de mlla dnd b!TUieste mindria, $i capabmi sa-$I rabde suferinta biruind-o. Oumnezeu adevarat nu e un Dumut>zeu incremenit tn superioTitatea Lui. In lucrarie sau encrgiile Sale se poate situ a in diferite grade $i forme de viala, dar toatc cxprima taria Msehimbata in bunatate 11 flrii Sale. EI se poate .face pint! ~i subiectul flrii nQastre $i a energillor si patimirilor ei, pc care El a facut-o, patnurzi,ndu-o de lucrarile Sale, c;lre lnchid in ele $1 simtlrea $i mila, In "iata interl1l1 a Treitnii nu e mWi. pcntru eli l'ersoanele fUnd perfect lmite prln fire, nu sufera de 5inguratate. Oamenli slnt facuti 51! tnail1tteze la un.italca deplina ~i prin libertatea lor, folosind rau Jiberlatea pot ajungc la suferinta singurata\ii. Oar Dumnezeu are in iubirea lata de fliplurile Sale conslicnte l;i virtualitalea milei pentm cazul eli ajun9 la aceasla suferinta. Iar in mila c putinta coborlr-il 1Qccl c;e sllfera. Chenoz<P) Sa 0 mai poate trai Hristos si ca, eOl1$tiinta a dcpenden\ei Ulnanitnlii Sale de ))umnczeirea Sa. Dar in acala~ timp El face tllnanitatea sa bucure de absolutitiltcn Lui Co Dumnezeu. Dar prin aceasta nu [ace umanilatea Sa illc1ependema de durnnezeirea Sa. E 0 ridicare a umanitalii Sale prin cobortrea la ea. Aiel avem un nou paradox: participarea umanitalii Sale la caracterul absolut al ipostasului Sau divin, dar neinC'olarea ei de a fi umauHate depcndenta de El ea ipostasul oi divino Tru'put meu partiCip~ la caracterul de subiect al spiritului meu, dar nu inceteaz(l de a fi trup, netransformat in spirit.

sa

12 - Sftntul ChlrU al Alexandrle1

178

SF.

caran.

AL At.'EXANJ!)RIEI

salimului. Siers-a Dotnnul nedreptiitile

tale, xaseumixaatu-te-o din mlna vraimasuliu tdu. ImpardJi-va Domnul lui Israo! in mijlocul tau, llU v ei mai vedeo tele (Sof. 3, 15-16). Iar cei neascultatort si ne111-

covoiati si care tree peste orice indrazneala, au savtrstt fattl de El cele mai urite fapte, facind si gindind cu usurinta tot ce e mai grosolan. De aceea au si plB.tit pedepsele pentru pacate, Caci cei rai, s-au pierdut in chip rau. Dar nu eu totul, Cad s-a miluit .$i s-a mintuit rama$itu, dupa cuvtntul proorocului (Judec. 5, 15; Isaia 10, 22; Rom. 9, 27). 2. Ca acestea asa se vor petrece Ia vremea sa, 11e-a invatat dumnezeiescul Iacob, care da un chip frumo,s planului lui Dumnezeu. Si cum se vor petrece, voi spune-o, ~nfati$ind cum se cuvine cele .dirr Sfinte1e Scripturi. Ele sint asa : Scuttruiu-se 1n noaptea aceea, a tuat cele douii sotii $i cele douii stuinice $1 cei unspiezece copii ai lui $i a tiecut vaduJ lui Iavoh. Si au trecut toate ale lui. Si a tiitnos Lacob singur. $i s-a Iuptat un Om cu e1 p1na xiimtneata. Dar a viizut cd nu-l poate bitui $i s-a atitis de liiiimea coopsei lui si a omortit Idtimea coapse! lui Iacob iuptuuiu-se eu El. $i a zis lui; Jasa-ma ca s-ou ivit zorile. lar eJ. a zis : nu te voi Idsa, pina ce nu mii vei binecuvuita.

Si

i-o zis lui: care este numele tau? Iai el a zis : lacob. Si i-a zis lui: Nu. se va mai enema numeie t<'iu Lacob, ei Lsrail, vo f.i numele tau, pentni ai lost tare eu Dumnezeu $1 cu oCllnenii puietnie vei ii. '$i a intrebat Jacob $i a zis : Araui-ro: numele tau. $1 a zis: Pentru ce lntrepi de tiumele meu t $i J-a binecuvuitoi pe el acolo. Si a chemat 1acob muaele locului aceta : vederea lui Dumtiezeu,

ea

ma

Petitiii ca am viizut pe Dutnnezeu iata ciitre tatci. $i s-a miniuit suiletul meu. Si tiisiirea soarele citui a trecut peste el lata lui Dwnnezeu. Iar el ,~chiopa.ta eu piciorui lui (Fac. 32, 22-31).
Deci a trecut dumnezeiescul Jacob toate ale lui Iavoh sau torentul ~i el a ramas sinqllr. Dar' CUm nu metiUi sa cunoa~tem intelesuI acestui IncI'u? Dcci sa-l cautam l'>e acesta. Caci insu~i ~irul cuvlntului ne va conduce la cele duhovnice$ti. 3. Esau locuia in Edam $i Seir $i staplnea acel pamint care uu era sub min a lui Iacob. Acesta dupa ce a pIe cat din Mesopotamia $1 din caSa lui Laban $1 se grabea sa vina In pamintul parintesc, trebuia sa-$i faca drumul prin Edam. De aceea Cll m).Jlta intelepciune i-a trimis un salut de pace fratelui san. Caci a trimis 1a el soli $1 daruri stT~ilucite, sperind di va veni sa-l vada. Adreslndu-i-se asHel !?i trimitinclu-i daruri $i cuvinte de pace, "'n imblinze$te pe fostul lui dU$l1lal1 de moarte. Caci dupa ce s-au Intors lrimi~.i.i lui $i i-au spus: Am'

GLAFIRE LA CARTILE LUI MOISE

179

1a tratele tau Esau $i iata el vine :intru intlmpinarea ta $1 patiii sute de oameni eu el, temtndu-se dumnezeieseul Iacob foarte, did
ajuns

nu stia elar de se va tntllni cu un prieten si. om pasnic, sau staptnit de obisnuita ura fala de el si hotarlt sa-t arate faptele pizmei, a trecut toate ale sale !1i a ramas singur, gindind, socotesc in sine ca, de sa va arata bun si bltnd, nu va fi greu sa vad~ femeile ~i copiii $i sa Ie grruasca. Iar- de va veni aspru si plin de ura, nepotolit de pornirea de a ucide, va cruta copiii ~i se va milostivi de Iacrimile Iemeilor. Si apucindu-I numai pe el, i~i va satisface minia si-! va ajunge moartea celui ce I-a suparat spre potolirea lui. Dar, precurn am spus lnamte, cele ce s-au intimplat au intrecut, eu ajutorul lui Dumnezeu, !1i aceasta sperantai Cdc: s-au 1mbrati$at unul pe altu1. Prin aceasta intlmplare ni s-a fa cut cunoscut tntelesul tainei. Cum si in CQ chip, 0 voi spune iarasi. A trecut deci toate ale lui peste torent. Iar dupa ce a ramas sinqur, s-a luptat cu el un om pina dimineata. Pe cel ce S-a luptat cu Iacob n socotirn un sfint inger, chip al lui Hristos Cel ca noi pentru omenescul Sau, Din faptul di nu a trecut ~i el nnpreuna cu a1tH torentuI, sau Iavohul, care se talmace~te tupt, rezullta di acelora Ii s-a intimplat lupta cu cele ce se vad. Dar cum trebuie tnteleasa ratiunea acestai fapt, sau care e sensul lui eel mai Uiuntric? Cu cei ce tree Iordanul al carui chip e Iavohul, nu se Iupta Hristos, nici nn pune pe cei ce cinstesc tainele Lui in stare a de luptatort sau de vrajmasi. Ci mintuieste mai deqraba !1i tncnnuneaza pe cei ce blruit lumea, Intr-o lupta sptrituala : facilldu-i sa straluceasca de cinstirile cele mai tnalte, Iar numele rtulul este Iuptii. Ciic! JmparaJia cerurllot se ia eu sila $i eei ee se silesc, 0 rap esc pe ealt (Matei 11, 12). St stnmtd ioarte este poarta $i plitui de necazuri calea ce duce 1a viata $i putini suit eel ce 0 alla pe ec (Matei 7, 14). Faptul acesta a aratat ca cei ce vor fi in cursul timpului din Iacob nu vor trece Iordanul, adica nu vor ajunge la har prin Sfintul Botez !1i vor necinsti in mod neevlavios pe Emanuel si-I vor avea pe E1 luptdtor impotriva lor 29!l. lar ca cei ee nu-L vor cinsti prin credtnta pc E1 se vor socoti cu totul ca vrajmasi, ne va incredinta Mintuitorul Insu~i, zicind: Cel ce nu este eu Mine, cste lmpotriva Mea (Luca 11, 23). Dar eu E1 sint cei ce au crezut. Dar cum soar indoi cineva, dl ~.i inversul este adevi'hat?

au

299. Sf. Chiril nu-l mai prezinta aid pc Iaeob ea chipul eelor ce vor pnnu pc Hri~tos de la rnceput, ci ea chipul celor ee vor luple impotriva lui ~i pe Hristos ea lupHnd impotriva urmasilor lui. Dimpotriva, cei ce trec IordUl1ul stat prezentati eft rei ce vor lUpta eu tOTentut lumii pcntru Htistos. Dar pina la urma lupta lui lacob se incheie ~i el cere bineeuvintarca lui Htistos.

180

SF. CHIRn.. AL' ALEXANPRIEI

Dar s-a spus $1 aceasta: S-a Iupiat ell Jacob Omul plnd aimineata $i a vdzut cd nu-L poate birui, Auzi di lupta a fost uoaptea? Era respins $i cadea st era biruit, pentru ca voia cele mai presus de puterea lui hotarindu-se sa lupte eu Dumnezeu si sa,.L biruiasca pe Dumnezeu Care toate le poate 300. Aceasta este, socotesc, ceea ce a spus cintind -$i dumnezeiescul David despre cei din Israel, di au eugetat lucruri cumplite nnpotriva capului lor, ca sa nu spun itnpotriva lui Hristos, Cii au cugetat un siat pe care nU-J. putea face sa ramlna (Ps. 20, 12). S-a luptat deci Israil cu Hristos, aflindu-se in in.tuneri.c, adic:w neavmd mintea in lumina, nici ziua in stralucire, nici luceafarul care rasare spiritual in Inimile. celer credinciosi. Caci a rsmas neascultator si cum spune proorocul : Asteptuui ei lumina, li _s-a iiicut lor lntu-, neric ; asteptuui striilucitec, au umblat in nevedere (Isaia 59, 9). Dar celor tndreptati prin credinta sl imbogatiti prin Duhul, dumnezeiescul Pavel Ie scrie, .ztcind ~ Nul Slnt-em ai. nopiii, nici ai Imunericului. ci iii aj ]uminii si ai zilei (I Tes.,S, 5) 301. Iar ea cei ce cred in Hristos s-au ridicat deasupra nestiintei Iudeilor ~i au parasit tntunericul ,in care se aflau ei, a' aratat-o adauqtnd : N.oaptea e. pe siu ..

site, ziua este apioape. Sa lepadam dar iaptele 'uitunericului imbdicam eu armele lumlnii. Sa umbliita eu b.una euviirrta,
(Rom. 13, 13-14)
302.

si sa ne ca ziuo
iar cei

Asadar.

neascultatori

cei ce au ajuns .la credinta umbla in lumina, se lupta ell Hristos ca noaptea .~iIn intuneric:

Aceasta

300. Israel a socotit cli nu trebuie sa se supuna lul Hristos, Care',_S-a aratat ca om, A crezut ca Dumnezeu nu se poate arata ca om. N-a vaztit iniHfoi:mealui Dumnezeu In tmbracarea Lui .ca om pentru veci. Va trebui sa fi).di roata noaptea istoriei experlenta ca acest Om nu poate Ii biruit, deci nu e numai om. Israel 11 Iost obtsnuit de leqea 'de pe' Stnet sa 'nu se supnna omului, sa creacra di Durrinezeu TIU se poate fat:e un am tn care se aratd mai mult maretia Lui, dsctt in distanta sl supeuiorhatea Infricosatoere ce a trebuit sa si-c manifeste attta timp cit oamenii trebuiau dezvatati sa confunde pe Dumnezeu cu Iortele naturii, sau chiar cn omul. Numai 18 sfir~itnl noptil istoriei, dupa ce va vedea eli nu poate birui pe OmuJHristos ~i dupa ce va intelege ca umanitatea poate fi ridicata Ja iniiltimea de-a Ii mediu al lui Dumnczeu Cel mai presus de toate, n va accepta pe Hristos .!Ii-l va cere binecuviIitarea, Pind atunci va fi tare au Dumnezeu, neliis1ndu-se biruit de Hristos. 301. Fara Hristos, to.tul e in inttinerec. El ne-a ~at sigurantS\. cii nn vom mun definitiv, ci vom' invia la viata ve~nica. Farji Fiul lui Dumnezeu faeut om, nu exista un Dumnezeu personal al iubirii 5i omul n-are 'nid 0 valoare in fata unui Dumneze,u mai presus de legile naturii, dupa care toate se nasc, ca sa moara deftniUv. Numai Hrlstos Ie-a nmplut prin iuvi.erea Lui toate de luminiL Fara Hristos,. !:,!x.1st.el1ta 0 e noapte continua, sau eterna. 302, La lUmina taate se vad, toate au sens; La lumina binele sa vede <;a bine ~i raul ca rliu. Dacii to.ate yin din aceea~i esenta ~i se iIltorc: In ea,. uu mai e deosebire ~ntr~ biue 5i diu, intre frumos t;i UTH. Daca nu Yom vletui ve$nic. s~ va uita cum am vietuit ,pe pamint. Da.c1i vom v:ietui in veci se va vedea in veei uritenia . ce-am intiparit-o in fiinta noastrii.

GLAFffiE"'LA CAR'f'ILE LUI MOISE

181

au nkut cei naseuti din Jacob. Dar au sla.bit si au fost biruiti si nu pot umbla drept eu picioarele. Ciict s-a atins, zice, '.Orou! care Iupta eu Jacob, de ltiiimea coapsei lui ~i a amoiiit latunea coopsei lui Jacob, luptuuia-se eu El. Sa spunem ee trebuie sa lnteleqem prin aceasta. Coapse stnt in Scriptura de Dumnezeu Insuflata, partile trupului necesare nasterti de copii si de aeeea tnsast nasterea. Caci intra coapse se aWi pentru toti .madularele necesare nastorti de copii. De aceea fericitul Avraam dud a trirnis pe slujitorul lui credinctos. in Mesopotamia sa ia sotie lui Isaac, i-a poruneit sa jure, zicind : Pune l1l1na pe eoapsa mea, adica jura pe Dumnezeu si pe eei ce 'lor fi din. mine si pe, nasterea staptnului tau. Deci coapsa arata' pe cei din coapsa, Asadar a amortit coapsa lui Jacob. Si au schiopatat cei ce s-au nascut din e1; adieu cei din Israel. Marter este insusr .Mlntuitorul prin qlasul lui David, care zice : Fiii strain] M-au miniit pe Mine; iiii straJni au 1mbCitrlnit .~i au scniopeto: de la ciiiiirile lor (Ps. 11, 49). Iar ca Israel a avut de suferi 0 schiopatare spirituala, ne-a .Incredintat si preainteleptul Pavel. Caci scrie ~i e1: Petittu aceea uiaretnat: mHniIe sliibite $i qenuncbii sIabanogiti si iaceit carari: drepte pentru oiciooreie voasire (Evr. 12, 12-13), ca sa au apara vreo -schlopatare, ci mai

deqraba sa se vindece .. Dar vindeearea unei astfel de ~:::hiopa.U:iri 11U se face altfel decit numai prin credinta si dragostea in Hristos. Iar eel ce n-an doblndit credinta, 'au ramas in schiopatare si in strfmbatura patimii, dupa cuvlntul fericitului Pavel. Deci boala ce s-a pricinuit coapsei lui Iacob in vrerne C se lupta, e chipul schiopatarii spirituale. Dar n-am qresi, dedi am afirma $i spune di celer ce au mintea 111 noapte si in Intuneric Ii se opune $i le face razbot Hristos, ducindu-i Ia schiopatare duhovniceasca 303, Aceasta 0 poate afla cineva si din cele urmatoare. Caci i-a spus lui Iacob Omul care Il razboia : LqsCi-ma. Cacts-ou tvit zorile. Inteleqi ca nu vrea sa lupte. ctnd lumineaza ziua. Pentru ca nu se lupta eu eei ee au ajuns in lumina. Cei ce au trecut la lumina atotstralucitoars pot spune : Dumnezeul rneu, Dumnezeul meu, 1a Tine privesc. $i pe l1nga aceasta: Dimineaia ver auzi qiasut zneu, dimineata voi sta lnaintea Ta $i ma vei vedea (Ps. 5, 3). Caci rasarind in mintea noastra zorile drepUiiii, ad~ca. Hristos, $i ad;llc1nd in inimlle noastre .lumina spirituala, vorn sta in fata Lui plini de stralueire prin bunatatea In toate ~i ne vom arata vrednici de privirea Lui.
303. Hristos TIU rabdii pasi'\! nerecunoa~terea Lui, tn noaptea spirituaHi ill care-$1 tin mintea, nu pot. trai lini~tit. Ei sUfera de chimtrile cOll!ltiintei, pricinuite lor de Hristos. Si p.tlterea de-a na~te Hi,spirituali Ii se anuleaza, caci sin.t goliti <ie dragostea de oameni, care e necesara pentru a na$te pe vreunii din ~ce~tja 1a p viata nona.

182

SF. CHlRlL

JU,

ALEXANDRlEI

Pentru dt ochii Domnului slnt spte cej dtepii (Ps. '3-3, 14) 304. Caci ivindu-se dimineata, alunqa ratacirea. 'Dar priveste cum tnvata cu buna rtnduiala $i cu bun scop pe Iacob sa-l roage pe El, care voia sa plece, sa se razgindeascli $i sa-l daruiasca cele trebuincioase spre mintuire. Astfel Cel ce a biruit si putea sa plece, fiindca nu-l lasa eel biruit, i-a dat acestuia putinta sa aib~ ceea ce voie. Lasa-ma sa plec, zice. Un lueru asernanator VORl ana di a spus Dumnezeu in mod intelept st eu bun seop lui Moise. Acesta se gindea sa ceara pedepsirea lui Israel care se inchinese idolului in pustiu (cact l$i facuse un vi tel) . FagMuind fericitului Moise sa-si opreasca, daca voieste el, minia, si cermdu-i sa faca. ruqaciuni pentru cei ee au pacatuit, ii spune: Am grail ciitte tine odatii $i de tlouii ott ziclnd: Am uiizu: pe popotul acesta si iota este un popor tare la cerbice. Lasa-Ma sii-l rumicesc pe ei $i sa $terg numele lor de sub cer $i te voi face pe tine popor rnure (Ie$. 32, 9-10; 33, 5). Dar cunoscind Moise iconomia bunatatii dumnezeiesti, l$i 0preste (minia) $i zice : De le terti pdcatul, ianii-I. lat de nu, $terge-ma si pe mine din caxtea aceasta pe care 01 sens-e (Ies. 32, 31-32) 305. Deci in modul acesta s-a spus catre Iacob de catre Cel 'ce se lupta ell el: Lasa-ma, Iar Iacob Inteleqind indatd cine este eel ce se lupta eu el $i ajuns la simtirea intregii tnttmplari, se preschimba cu totul si ziee : Nti te voi liisa plna ce nu ma vei binecuvlnta (Fac. 32, 26) 306. Si I-a binecuvtntat si a fost modul binecuvtntarti preschimbarea primului lui nume in altul. Cad zice : Nu se va mai enema tiumele tau Jacob, ci Israel va ti numele taw>, Ioeob lnsemlund tinatorul catcuuiui, adidi viquros si treaz in puterea de a tmplini cele ee trebuie, iar Israel talmacindu-se : mint eo vdzatoare de Dumnezeu. Dar sa spunem ce Inteles au acestea, repetind initii pe scurt istorisirea.
304. Cine s-a luminat In minte, creztnd in Hristos. simle lumina Lui ill mintea sa. Dael!. in eel ee fiind tn tntunertc lupta eu Hristos, sonsul extstentei, Hristos educe chtnuri. in eel ce ered in Hrrstcs st prin aceasta l~i deschid mlntea luminii, Hristos tnsusl t~i aduce lumina Sa mtnglietoare in ei, Omul nu e in niei unul din ccle doua cezurt singur. Nu sint singur, nici dod ura~ pe oameni ~i shlt urn de ei. Dar in aeest e1l2sint ehinuit de eon$liinta pur,tatoare 1a ei. 305. Fleeare popor e ,scris in cartea, sau in atenlia lui Dumnezcu cu 0 lorma unicii a spirHualitiitii create de imaginatia lui' Dumnczeu. Dar Dumnezeu e liber chittr (ata de El, sau de hotaririle odata Iuate ale Lui. EI 1ar,ta pacatele unui popor, eind vede la acesta 0 intoarcere sau l?i in~i nepierduti eu totul III instrainare lolala de Dumnezeu. Dar etod nu Ie mai vede aeestea, El poale $i pierde un popor. 306. E bine pina ce Hristos mai lupta eu un popor, sau eu un om, adueindui remu~cari ~i necazuri, in scopul intoarcerii Lui. 111 sensul a'cesta HTis.tos a luptat cu poporul evreiese toa:ta istoria de Ia venirea Lui in lume. E 111sI1 totul TaU dnd 11 eu lase'!. in plata lui, in multumirea oarba de sine pentru 0 viata de neeredintli. Jacob certnd la venirea zilei binecuv.intarea lui Hristos, preveste$te tntoarcerea urma$ilor Lui la >sfir$itul istoriei, care pentru el ,a fost 0 noaple a mintii.

GLAFtRE LA CAR'rILE LUI MOISE

183

4. Luptind Iacob si fiind biruit si patirnind In mtuneric amortirea coapsei, la sfirsit n retine -pe Cel ee-l razboia in chip pasnic, la ivirea luminii si cind vine dirnineata. $i-l sileste pe Aceta sa-l binecuvinteze, si a Iost si binecuvintat. Caci i-a fost schimbat numele in Israel. Pentru di opunindu-i Israel lui Emanuel neascultarea si nesupunerea, dar In nestiinta si in intunericul necunoasterri, s-a Impietrit st de-abia l-a recunoscut dud I-a rasarit in minte lumina dumneze.iasca. Iar atunci a fost binecuvintat de Hristos, desi poate nu intreg, ci oarecare parte a celor ee-au crezut. Caci a lost 0 rdma$itd a lui Israel oleasii pxiti Han>, dupa Cum s-a scris (Rom. 11, 5) ; $i au crezut nu putini Ia numar dintre Iudei (Fapte 17, 12). $i inaintea . altora, dumnezeiestii ucenici, care odinioara erau ca Iacob, tinind cu. tarie la lege si oarecum tiniad calciiul si suflind in jurul lor cu putere si Ierindu-se sa supere pe Dumnezeu. Cad erau neclintiti in dreptatea cea din lege, Dar au ajuns dupa aceasta si Israel, adica s-au schimbat in mirrte v~1zatoare de Dumnezeu. Cad a cunoaste pe Hristos, cine este ~i de unde a venit ,~i S-a Mcut ca noi, sau care e modul Iconomiei LUi cu timpul, tnseamna a primi in minte lumina adevarata a cunoastorii dumnezeiesti 307. Iar ca. cunostinta des pre Durnrrezeu e mal mare, mal de Iolos $1 neasemanat mai buna decit vietuirea dupa lege, ne va tncredtnta El lnsusi, zicind printr-unul dintre prooroci : Mila voiesc s! nu iertiii , ei cunostinta de Dumtiezeu in locul cutierilor de tot {Osea 6, 6). Iar Pavel care a fost dupe dreptatea din lege stralucitor si fara pata, socoteste acestea paguba fata de Indltirnea cunousterti 'lui Hrisios (Filip. 2, 6-8). $i Iaptul ca chiar fata de stralucirea in fepta cunostinta nepatata despre Hristos emaiinalta.ni-] lamureste iarasi Pavel scriind lui Timotei, ca sa-l deprinda 111 dreapta credinta : Ciici deprindetea ttupeascii la outiti ioloseste, dar dreapta creditiiii e de iolos In toaie, avttui tagaduinta v ietii de acum si a celei viitoate (I Tim. 4, 8) 308. Caci precum Insusi Mintuitorul a spus catre Tatal Cel din ceruri : Aceasta esie viaia de veci, sa Te cunoasca pe Tine sinqurul Dumnezeu adevtixat ;309 i pe eel pe care L-a'j trimis, pe Usus Hristos (loan 17, 3). Deci chiar daca ar fi cineva
$i

unui sens al existentei. Altfe) totul e fara senS, fl'3minind inchi~i in 1egile unai existenle in care oamenii s.e nase ca sa moara definitiv. 1u aces! caz nu vedem 0 urmare a faptului existentei lui Dumnezeu, sau nu <,lvem 0 dovuda reaUi a existen~el Lu'i. 308, Legea care n-avea pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu ,ce'l inviat, nU tIe putea asigura nici adeyai'ata viata, aici in unirea eu Dumnezeu, nici pc cea viHoare prin 'inviere. 309. Un Dumnezeu care nu are din veci un Fiu pe care-!. iube~te ~i care-L .iube~te, nu poate. Ii Dumnezell adevarat.

ca prin aceasta ne-a putut sdipa de moaTtedelirutiv, inseamlla a da miutii lumina

. 30'W- A vedea

di Hristos e FiuI lui Dumnezeu !~cut om, cii nu e ded di.ntre nOlo

184

SF. CHIBlL AL ALEXAND.RtEI

Iacob, adidi daca ar putea sa tina pe altii de calcti ~i ar ocoli bine $i eu putere tot ce are un ehip strioacios si duee la pacat, nu va inainta decit in Hristos si 1a 0 tnteleqere cuvenita stmttlor. $i ase se va numi si Israel, adica vdzato: de Dtuiuiezeu. In acest eaz va .fi puternic !;it ell oamenii, flind tare eu Dumnezeu. Caci nu e 0 fapta a celui bolnav 'de moleseala sa cunoasca pe Dumnezeu ~i a ajunge la cunostinta Lui 310, ehiar daca nu-L vede decrt ca in o91ind~ $i in ghicitura (I Cor. 13, 12), ci a celui ce a fost ridicat 1a ea din slabiciunsa lui, inctt sa nu mai dea nici un pret celor trupesti ~i lumesti, ci sa tinda eu un cuqet viqnros $i nepotolit la puterea de a tmplini cele placute lui Dumnezeu. Acesta va fi puternic intre oameni si tare cu Dumnezeu. Asadar, dumnezeiescul Iacob a fost bineeuvintat, dar s-a' si rugat, zicind: Aratii-mi numele Tau. $i a zis : Penttu ce Ma Lnttebi de numele Mcu ? (Fac. 32, 29). NU-$i spune Dumnezeu numele, aratind prin aceasta ce este dupa fire. Un nume particular dat lui Dumnezeu, ca omului nu ar fi al lui Dumnezeu. Dar E1 se numeste multiplu din cele ce stnt, Cad se numeste lumina, viata, puiere, oaevar, U tuil-Niiscui, sttiiluctte, pecetea Celui ce L-a niiscut, milii si lntelepciune, dreptate $i rascumparare 310 bis. Inteleqind deci iara~i fericitul lacob di Dumnezeu aste Cel diruia nu I se potriveste nici un nume particular, a chemat numele 10cului acela Vederea lui Dunuiezeu, Ciiei am viizut, zrce, pe Dumnezeu iata ciitre tata $i s-a muituit suiletul mew> [Pac, 32, 30). Priveste, deci, cum s-a faeut Israel, adica var-ator de Dumnezeu, Luptlnd eu e1 un Om, a vazut, zice, pe Dumnezeu fat a catre fata si s-a mtntuit sutletul lui 311. Caci cunostinta lui Hristos este Q putere
I

310. Chiar in fsptul eil a luptat cu Hristos pentru di avea despre Dumnezcu o idee ca despre unul co e transcendent creatiet ~i omului, dar ca atunci ctnd s-a convins Cd omul care luptii tmpotrtva lui nu era numai om, l-e facut pe Dumnczeu sii-l numeasca pe de 0 parte tare cu Dumnezeu, pe de alta ca cel ce a. ajuns set vada tn Hrlstos pe Dumnezeu rrviiziitor de Dumnezeu. 310 bis. Toale Iiind de la Dumnezeu, numele luturor I se cuvin Lui, ca avtndu-si tcmelia in El. Daca I Soar da un nume particular deosebit de a1 altora, Soar miirgini illtelesului Lui. Dar eceesta nu tnseamnii c1t E1 se confundii cu toate. $i eli propriuzis toate numele lor slnl ale Lui. Ele Ie all numai CCl reflexe particulare ale totalililtii care cste El. 311. In Omul care )upta cu el !?i nu I-a putut birui, a Vdzut pe Dumnezeu. Adidi a vazut in Hr\stos pe Dumnezeu Hieut om. A v!zut tn sfin;it pc Dumnezeu pe care Israel il sOeote~te eu neputinta de lntrupat, in Hristos-Omul. Aceasta e lUaretia credintej cre$ti,ne ~i adcvarul ei: veda pe Dumnezeu dind atita volaare ornului, Cd se [ace Om, ca sli'ridice pe om lli'in1!.lU-mea hH Dumnezeu. Prin aceasto, omul care are tHa, vede pe Dumneze\J. tmbracat in fata omeneasca, Fata omului cap~Wi 0 capacitate de a revela bog1lUa 1ii adincimea spirltualii a lui Dumnezetl. Fiul lui Dumnezell po de 0 parte S-a cobortt Ja comuniunea intima ~i iubH08re eu nOi lutnd fala omencasc1!., pe de alta a aratat la ce tnalUme de bunatate !?i comunicare a putut fi ridiest!! fata omenea'Ca. Fato Lui a dat putere apostolior sa !.emintuiascii ~i fetcle oamenilor tari in credinta d1l $i altora putere sa se mintuiasea. Oamenli comunidi prin fete. Dunmezeu luind fat1!. omencascii comurtic1i in graduL ("('1mai iualt eli noi.

OLAFmm LA C.l\.R'PLE LUI MOISE

185,

mlntuitoare. Pentru di si Cuvlntul Intrupat este Dumnezeu. De aceea zlce patriarhul Iacob eli a vazut pe Dumnczeu fatti catre fat~, Iar rasiirind soarele, Q trecui, zice, chipul lui Dumnezeu. leu: e) a $chiopatat cu coapsa (Fac. 32, 31). Ctici cum am spus, lumlnati, fiind iudeii, a incetaL lupta. Dar a displirut si vederea lui Durnnezeu adica Hristos s-a inlHtat la ceruri. Insa n-a fcst scapat de schiopatareIsrael. Piindca nu s-a mintuit Intreq. Ci pi:itime~te prin. cei ncascult{ltori, nopu UnGl urnbla drept in int.regime. Dcct i s-a schimbat numele in Israel st detinatorul calcttului s-a prc>fiictlt in mintea v~zl:ltoare de Dumnezeu. $i ce se Inttmpld itH~~i dupe eccstea t $i Jacob S-Q dus 1a corturr si si-a tacu: siest case $t

vitclor solo eorturi. Perutu aceea


turi

Cl

chemat tuunele locului acela, Cor-

(Fac. 33, 17). Auzt cum a locuit in corturi. Acesta indi este un semn a1 trecerii cuqetarii lui Israel la o stare mai tnalta. Caci a fi'Jcut corturi si a locutt In cleo Piindca c un rod pretuit do Dumnszeu ca mintea care vado ~i s-a Invredrucit de vederea lui Dumnezeu $1 n crescut prtn sporir i in cele bune la desavtrsire $i tin de spre ea, sl1 nu puna ntci. un pret pe lucrurile din lumea aceasta, ci a socotit mai degraba viata, tn trup ca o trecerc. Aceasta e 0 minte vrednica de sfint! si somnul unci viotulrt minunate ~i mult inaltate. La aceasta tnaltime te poate Incredinta c~ a ajuns fericitul David, care ctnta : Lasa-ma, co. sttiiin5i treciitor stnt eu pc pamuu, ca toii parintii mer (Ps. 38, 17). Dar srr ie $i Pavel calor ajunsi la masura vlrstci plinal~tii lui Hristos si lEI barba'Lul desavirsit : Nti avem aiel cctate stauitoare, ci 0 cautampc ceo vlitoare (Evr. 13, 14 I Efes. 4, 13) :1(2, al direl Zidltor priceput este Dumnezeu. Dec] vointa dumnezeiescului Iacob sau Israel de a Iocui in COIturt e sernn. clar tuturor celor binecuqetatort, Cd eel ce nazufesc spreDumnezeu $1 au mintea luminata se cuvine sa prlvoasca lucrurile din lumea aceasta ca trecatoare. Apoi so muta linga Salim, cetatea Sichimilor, care esle tn pamintul Canaan (Fac. 33, 18). Acolo iara~i dreptul a fost tncorcat. su312. Odihna vesnica 0 vom avca numai In cetatca viitoare, care esto uno cu. dcsavtrstree In Hrfstos eel desavtrsit tmpreuna eu toli sfintii. Aiel sintem pe drum. Acolo avom loatii boglHia ~i bueuria sufletease! a desavlr~ilel eomnniuni cu cei dC'saviT$iti. Dar 'a fi diliitor pe acest plimint uu e un tucru de dlspretuit. E mal d~ pret docH ti Ie s0eoti Idcntifieat eu acest pamtnt, sat! desp!rUt lotal de c1. Din tlCalista calalaric ~tim eli lwnea accasta nu c totu!, cl avem sa ajungem prln ea la o viatit supNioarti l?i vC$nldi. Si lumen ue este de Iolos in aceosta caH1torlc. Din. Oa invatlim co trebule sl! luiim din ea eft sa ajuogem dineolo de ea. Drumul pin ea II facem ajulati de Dumnczcu, Care S-a faeul unul din nol, curliUntlu-ne $i a}ulindu-nc sa ciUatorim t U lolos prill ea.

SF. C:a:IRlL AL ALEXANDR1EI

ferind de necinstirile pricinuite Iiicei sale Dina. Caci aceea fiind Iuca Unara si Iecioara, a iesit din cortul tatalui, vaztnd fetele Iocalnicilor. -Caci parte a femeiasca a iubit totdeauna sa se intdlneasca cu cele de -aceeasi vrrsta. Deci a iesit tlll~ra. Si Sichem, tiul lui Emor, a sillt-o la fapta necuventta. A violat-e si staptmt de 0 pofta neinfrtnata voia .sa ia fata -de sotie. Atunei Simeon !?i Levi, fretii tine-rei, au fost aprinsi de minie $1 socotrnd' aceasta 0 batjocura 'de nesuportat, au hotarlt sa raspunda eu asprime celor ce au batjocorit-o. Ii conving deci ope Sichimiti sa pnmeasca taierea imprejur care pentru ei era -o practice mostenita de la parinti si Ieqiurta. Dar apoi ti omoara, ]asind la 0 parte orice mila si mdurare. Dumnezeiescul Iacob s-a suparat foarte pentru aceasts :fapta si ' i-a certa1., zictnd : M-ati iiicut urit, uicit voi ii socotit diu celor ce locuiesc pe acest piuuln! [Fac. ::34, 30). Cacl nu si-au temperat uciqasii minia lor, nici n-au cugetat ca niste crescuti de un tata drept fat a de eel ce nu erau eu totul .abatuti de 1a orice birie. Caci au depopulat (cetatea) omorind pe cei ce s-au hotarit sa cugete aceleasi cu ei si au Indreiznit sa s-e increada 'in ei. Dar Sa spunern ce tolos avem noi din acestea, caci de Dumnezeu -insuflata Scripture uu cuprmde nici 0 istorisire fara rost. 5. Deci ani primit 0 nastere duhovniceasca si am fost pusi prin Hristos inhe fiii lui Dumnezeu. Dar daca s-ar lntimpla ea un suflet nescut din nou prin Sfintul Botez $1 ridicat la starea de fiidi a lui 'Dumnezeu 313, sa fie corupt de catre cei ce obisnuiesc sa fad'i aceasta, -sau sa fie arnaqit sa cugete cele trupesti, sau sa fie dus la idei gre$ite -despre Dumnezeu (did asa slut cu adevarat parerile ereticilor raucre-dinciosi), $1 fratii in credinta ai eelui batjocorit, fie ca sint din cinul preotesc, cum a Iost si Levi, fie cil ax fi ca Simeon, adica din ceata -ce101' ascultatori (caci Simeon se talmaceste oscultiiton, soar indigna di a f'ost batjocorit careva dintre cei lnrudtti cu ei, sa nu ajunqa pina la varsarea siuqelui, nici sa nu supuna pe cei ce l-au corupt Ia pe-depse salbatice, ca sa nu auda pe Hristos spuntndu-Ie: M-ati iiicat urlt, Inclt slnt socotit diu de cei ce locuiesc 1n acest pamlnt. Caci e necesar sa ne amintim ca Insu$i Mintuitorul I-a certat pe dumnezeiescul Petru care a seos sabia, zidnd: !ntoarce sabia ta In teaca .ei. Caci Loti cei ee scot sabia, de sabie vor pierj) (Matei 26, 52). Hindea nu trebuie sa ne inarmam cu sabii impotriva vrajma~ilor, noi cei ce am ales sa luptam pentru dreapta Icredinta in Dumnezeu, ci sa tim iubitori de patimire $i dadi voiesc vreunii sa ne prigoneasca, sa
I

313. Sufletul in grece$te e de geuul feminin.

OLAF-IRE LA CARTILE LUI MOISE

187

binecuvintam pe cei eo ne ocarasc si pattmind sa nu raspundem. ci ne predam mai deqraba celui ce ne judeca in chip drept. Sii se piizeasca cei ce voiesc sa se Iereasca de compere, sa nu iasa din cortul parintesc, adica din casa lui Dumnezeu ::at" nici sn nu se amestece in turmele celor de alt neam, .sau ale celor eu alte cuqetart. Csci iesind Dina din cortul panntesc, a fost dusa in casa lui. Sichem. Dar n-ar fi fost batjocerite niciodata daca ar Ii dimas in tncaperile tatalui si ar fi petrecut tn corturile sfintilor. ea acest lucru e bun si de mare folos, ne va incredinta Iericitul David, care zice: Una am cerut-o de Ia Domnul $i aceasta voi ciiuta-o : sa locuiesc ui cas a Douunilui 1n toate zilele vietli mele, sa vad tiumusetea Dotxunitut si. sa cercetez locasul eel stint 'II Lui. Penttu cCi m-a aseuns pe mine in cortul Lui, 1n ziiui rautatilox In-a acoperit in ascunzimea coitului Lui (Ps. 26,7-8). Infrieosindu-se $i intrlsttndu-se Jacob, Dumnezeu i-a poruncit sa plece de acolo. $i s-a inttmplat ase : 'A. zis Dumnezeti ciiire Iacob : Scoalii-te si uicii la locul Betel si Iocuieste ocolo, $i fa (acoio; un altar (iettlelnic} lui Dumtiezeu care s-a aiatat tie, ctnd ai tuqtt de la lata lui Bsau, .iratele tau. $i a spus Iacob coset lui ei iuiuror celor cu el : Scoctett zeii sttiiini din mijIocul vostni $i cutiititi-vii $i schimbati

.sa

luiinele voastie $i sculitulu-tie utciim la Betel st sa lacetn acolo altar lui Duuuiezeii 31;> Celui ce m-a auzit pe mine in ziua necazului rneu, Celui ce a iost cu mine $i m-u izbiivii pe mine in calea pe care am caliitorit. $i au dat lui lacob pe zeii straitii, care erou 1n miinile lor '$1 cerceii ce erau In ureciiile lor $1 le-a uscuns per ele-Iacob sub stejatul de 11nga Sichem si le-au pierdut pe ele pina In ziua de azi. Si l-a chemat Dutanezeul rururor de la Sichem la Betel, iar el n-o iost tieasculuitor. 'Apot au aiuns 1n Luza si s-a uivieanicit de vederea lui Dumnezeu, $1 a fost asiqurat priti fiigadujnte va ii piuiniele multor ueomuri. Apoi s-a suit 1n Betel si a ridicat un stilp 1n loeul in care a votbit Dumnezeii cu el, stilp de piati $i a turnat peste el cemisii si a viitsat peste ea untdelemn. $i a chemat Iacob nurnele Iocului In care i-a vorbit lui Dumnezeu, Betel (Fac. 35, 1-4).

sa

ca

Multe ~tiri vadite contribuie la dovedirea ca Iacob s-a int~rs in pamihtul Israel l?i a ales mutarea in locul neasemanat mai bun. Dar
314. E de mare folos sa ramii in Biserica, adica intre cei ce tin invatatura dreapta a lui Hristos. Omul singm e u~or su.pus ispitei. 315. Credinta in zeii socotiti ca forte ale naturii desprinsa de Dumnezeu stnt diavoli ce spurdi pe om. De aceea omul lepadlndu-i se curate~te. lar mergind spre locul unde este Dumnezeu Cel adevarat. Carui:a omul '5e preda ca jerWi spre a se uni ell El ~j. sfinti, trebuie sa. se dezbrace de hainele de to at-a zilele, in care s-au reflectat gindurile ~i faptele nu totdeauna cur-ate ale omului. De <lci obiceiul de-a ne imbraca in haine curate dnd mergem in loca~ul lui Dumnezeu.

188

SF.

camn,

AI.. ALEXANDRlEl

a locuit in corturi eel ce a aratat prin aceasta viata treditoare a sfintilor in lumee aceasta. Apoi patlmind tntre timp cele tnttrnplate fikei l~i si supartndu-se nu putin pentru cei pedepsiti in mod nedemn de mtnia lui Simeon $1 Levi, L-a certat aspru, aditindu-ne prin tapte ca sfintii trebuie sa arate rabdare si nerazbunare in ispite. Iar fiinddi a fost chemat de Dumnezeu $i s-a suit in Betel, adica in casa lui Dumnezeu [caci a$a se tIDmace$te Bet-El), slujeste (ierurqhiseste) lui Dumnezeu si se dovedeste initiator in cele tainice, Cact el arata clar celor de dupa e1 in ce chip se cuvine a intra in casa lui Dumnezeu. Astfel a poruncit sa se lepede ca un qunoi $i ca 0 necurutie zeii sttuini si sa se schimbe Imbracamintea. E ceea ce si obisnuim sa faeem cind sintem chemati sub vederea lui Dumnezeu $1 intram in dumnezeieseul Lui locas, mai ales in timpul Sfintului Botez. Caci trebuie sa scoatem din nol zeii straini si despartindu-ne de ei s:1 zicem: Ma Iepad de tine, satana, $i de toata pompa ta (de tot ce te Inconjoars] $i de toata slujirea (latria) ta 315 b15. Dar trebuie ca toti sa schimbam $i hainele, arattnd prin aceasta di ne dezbracam de ormrl vechi, care se strica prm poftele stricaciunit si imbradlm pe eel nou care se inncieste dups chipul Celui ce l-a zidit pe El (Col. 3, 9-10) 316. Dar au aruncat si cereeU din urechile lor femeile care erau ell Iacob. Caci intrind Iemeile in casa lui Dumnezeu, nernaiavtnd 'nici 0 podoaba trupeascs. Ieapada ~i parul lor, sau elibereaza capetele lor de vinile ce Ie vin din mindria lor. Aceasta socotesc di inseamna scoaterea de catre femei a podoabei din urechi. chid urcam deci in Betel. adieu in casa lui Dumnezeu, acolo recunoastern piatra cea aleasa, care s-a fa cut capul unqhiului, adica pe Hristos (Matei 21, 42 $i in alte Iocuri). 11 vom vedea uns de Tatal spre veselia si bucuria a toa{~ faptura de sub cer. Caci s-a uns, precum am spus, de catre Dumnezeu $i Tatal, insusi Fiul317. Veselia noastra a tuturora este bucuria uni315 b. Zeii de care se Iepadau la botez paginii erau socctitt una eu satene in religiile pligine pantelste era socctita slujire aduslt satanei. 316. Portela trupesti grabesc coruperea trupului, sau clc au Introdus la tnceput coruperea in trup. Aceasta a tnvechit, a tmbatrtnlt pe om, l-a slabit, nemetvastndu-se libertatea, $i curatia si puterea su!letului prin fata omului. La Botez primind pe Hristos, EI ne rerace dupa chipul dumnezeiesc, dupa care a reinnoit mai Sntti umanitatea asumat!! de El. . 317. S-a uns $i ca om, ca Fiu prin Duhul Sfint ,ca tn unire ell ~l sa Hm UO$i ~I !loi. S-a vArsat tn umanitatea Lui fluiditatea IntelegeTii, a iubirii, a comuniunii. Ne-am facut in El ~i noi Iii iublti 8\ Tatalui, comunicind U$or cu Dumnezeul col mai presus de legilo rlgide ale naturii supuse de 110i cOfUperij ~i temerH de oomen}
:>i cu IlcolHil lul. lar slujirea ~i de moarte.

GLAFmE LA CARTn.E LUI MOISEl

189

versala, dupe cuvintul Psalmistului [Ps, 44, 8). 0 vezi st pe acoasta pretnchlpuita in cele spuse de noi adineauri: A ridicat Jacob piatra ca 8t11p, ucllnd-o cu unideletnti $i vim> (Fac. 35, 14,). Ceea ce s-a f~cut a fost chip al tainei lui} Iristos, prin care $1 cu care fie slava TaU'ilui tmpreuna eu Sftntul Duh in vecii vecllor. Amin.

CARTEA A $ASEA A GLAFIRELOR, LA FACERE Despre Iosff


1. Mare este, fara indotala, taina dreptei credinte, adica tatna lui Hnstos 318. $i adine este foarte cuvintul despre El si scopul iconomiei (rntntuiru) eu trupul, De aceea nu so face usor vMita eel or co volosc sa 0 inteleo.gl:i in chip simplu, ci celor co cuqeta la ea nu fara sudcare. Acestia, Iuminati Iiind de harul durnnezeiesc, sint tnteleptt si ascu titi Ja minte si cunoscatori ai Scripturii, Legii si proorocllor 319. Asttel -dumnezeiescul Petru, tnttiul mtre ucenici a mdrturistt in chip drept credinta. Dar a $i auzit de Ia Hristos: Peticit e$ti Simone, liul lui tona, ccl. nu trup $i suilct' it-a oescooerit tic, el TaW1 Mcu CCl clin cerun (Matei 16, 17). Cact Tatzil ne da noua in chip tainic cuvlntul -despre Fiul. $i asa ne mintuieste aducindu-ne Ia Mintuitorul $i Rascumparatorul Insusi, Caci zice Acesta: Nimenea nu vine 1a ,"Hne de nu-l va trage pe ~l Tutiil, care M-a trimis pe Mine (loan 6, 41) 320. Deci. ca s~ mteleqem cuvintul despre EI, culeqind credinta neratacita .. in toata Sfinta Scriptura $i s~ nu avem inima clatintndu-se ca imbatata de Indoiel i blestemale, niei sa nu eadem in agi tatiile .nestiintei, sll auzim pe Durnnezeu graind prin glasul proorocilor: "Lc-QU placul sa alerqe cu picioarele IGr si nu le-tiu cnitat , $i Dumnezeu a btnevott uuru ei (Ier. 14, 2Q). De aceea ne lntareste in adevar prin zeci de mii de chipuri si a pus bazele credintei in El eu
318. Toatl! taina dreptci crednite e concentrata tn Hrlstos, Fiul hli Durnnczeu 111cut om ~i tnvtst pentru aslgurarea tnviertl noastre la vleta de veci. Dac! EI e Fiul lui Dumnezeu, atunei Dumnezeu este Treime de Persoane, deosebit prln mnt! do Iumca ereatli din nimle, datorita iublr il lul Dumnezeu cel in Trci PrfsoBne. 319. Plira orortul do-a cunoaste Scripturlle nu vine herul Intclcqerll, dar accst etort nu ajunqo la intelcgcro Carll har. Arn1lldou!i stnt neceserc. 320. Mtntultorul Hrlstos. ce Cel ee 8 rldtcat umenltatea noastra tn Sine 18 lips a de plicat $1 la stares de tnviere. Dar le Hrlstos ne aduce Tatal, trczind tn noi <:redints In EJ. Deci numal tnlructt tn Hristos se aret.) Tat!l, ca Cel eu Car(' este C(' 0 fiinta. ~i prln aceasts treze~te in noi oredlnta tn Hrlstos ca Fiul ll1i Dumnczeu, putem fi mtntulti de Hristos.

190

SF. CH'fRIIJ I\L ALEXANDRJEI

Iolos prin cele petrecute inainte in diferite timpuri, jnniti~indu-ne chipuri stralucitoare ale cunostintei Lui. Sa vedem, deci, de nu este ~i in cele privitoare la dumnezeiescul Iosif, iaril~i, precum am spus, un adevar. Iar cele prtvitoare la el slnt astfel: Aces tea sini nastetile din lacob: Clnd losii avea soptcsprezece ani, pastea aile cu iraiii siii, fiind tlniir : cu iiit Biltiei $1 cu iii! Ziliei, ietneile uniilui siiu. $i ei l-ou biiii! riiu. pe Iosii la Israel, intal lui. Dar Iacob iubea pe 108il mai muit dectt pe tot; ilii lui, cCi era iiul batr1netii lui. $i i-a tticut lui 0 haina oestriid. lat vazlnd iratii' lui ca tattil i1 iubeste mai mult ca pc toli fiji lui, l-ou urlt pe el $1 nu- i outeou vorbi lui nimic ImpaciuitoJ (Fac ..37,2-4). 2. Scriitorul cartii a facut mal intii 0 tnslrare amanuntitd a celor ce s-au nascut din Esau. Stinta Scripture ne-a aratat care din 'cares-au nascut si in ce paminturi au locuit tott si care au domnit peste care, fara sa fi Hicut careva ceva vestit $1 vrednic de tinut in amintire. De acea cuvintul trece repede peste cei numiti si se opreste la dumnezeiescul Iosif si face 0 descriere stralucitoare a eelor nascutl' , din singele lui Jacob. Iosif fiind eel mai tinar dinlre ceilalti (cac~ avea saptesprezece ani), nu se ferea de sudoarea pastoritului. Ci indura tmpreuna cu ceilalti Irati aceleesi oboseli, nepretuind lenevirea atit de pHicuta adolescentilor si iubita de ei si neocolind grij8J dinainte de vreme a vietii si neiubind mai mult odihna, ca unul ce se aIla inc~ intre cei de vtrsta fraqeda, Ci aflthdu-se ca un bjitrln in scninatatea gindurilor sl avtnd min tea bine lucratoare si folosindu-se de multa ratiune si prin aceasta aratind de mai Inainte frumusetea stralucirii viitoare, era adrnirat pe drept cuvint de Ierlcitul sf. iubitorul sau partnte, care-I Invrednicea de 0 dragoste deosebita. Cact era, zice, itul biitrineielor sale. $i ce este aceasta? Ratiunea noastr 5 staptneste si de
0

crutare d il1i

dis pozi tiile

noi. De aeeea, iubirea parintilor fata de copii este eqala in toale le unii st nu e in nici un Iel mai midi fat a de unii din ei. Dar adeseori natura pune staplnire pe minte si 0 ssleste convinqind-o sa daruiasca celor mai bunt ceva mat mult dedt celorlalti, ea unora ce au nevoie d~ 0 grija mai mare. Pe de alta parte, dnd sint multi eei nascuti, iubirea sporita se acumuleaz~ spre eel din urm~. acesta raplnd oarecum spre sine afectiuhea daruita celor de mai inainle. Caci min tea Olneneasca este iubitoare de noutale ~i uu se satura eu cei mai inainte

GLAFffiE LA CARTILE LUI MOISE

191'

nascuti, ci cei inca neexistenti san' dobinditi de curind 0 preschimba si 0 imboqatesc eu 0 atectiune mai puternica fata ,de ei ;)2j. Dumnezeieseul lacob iubea, asadar, pe Iosif mai IDUlt decit peceilalti. Fiindca era fiul batrinetelor lui. Mal trebuie stint di desr cu Lia se casatoriss mai Inairrte in Haran, iubise pe Rahila, care i-a, nascut pe Iosif si murise nascind pe Veniarnin. Pe 11ng8. aceasta mai spunem cil erau fiii batrmetelor. Iar destoinicia lui losif, superioara. in toat ~ fata de a tuturor, face a si ea pe batrrn sai incline in mod deosebit spre el. Caci se gindea, eu drept cuvint. 080 va \ fi un om straIucitor si vestit. Si eel ce nu da atentie zburdarilor tineresti, purtindu-se de pe atunci ea UI'). bsrbat, cum nu ar fi fost admirat In mod decsebit ? De aceea a nascoctt si fericitul lacob eeva nou pentru el fata de ceilalti . l-a cinstit eu 0 haina pestrita si cu 0 lmbraczimintemai aleasa. Dar ce a urmat de aei? PHi Bilhe] $i ai Zilfei au fost tmpinst spre minie si au fest atrasi spre 0 suparare furioasa $1 spre 0 invidie fata de adolescent st de fiU celei libere, adica ai Liei. Caci .desi, tmarul nu Ie facu;se nici un rau, dragostea tatalui si destoinicia ttnarului au aprins In ei Iocul nedreptei pizme si de 1a tmpunsaturile prin ascutisul limbti, sau de la birfire si pira au ajuns ptna la a-l osindi ca niste dusmani. Aceasta soeotesc dl Inseamna : Lsou supus pe Iosii relet birieli ciitxe Israel, tatal lor. Deci tncepind eu niste arundiri, cle ginduri neprietenoase, s-a ajuns Ia birfiri si batjocuri ale limbit, ueinf'r inate, pus a in slujba pizmei. Dusmania lor s-a aprins si mai' tare, hranita de pricina urmstoare.: Dumnezeu s-a aratat tinarului prezicindu-i di. va ajunge stralucitor si vestit si mai presus de Irati, incununat la sfirsit de mari cinstiri. Aceasta era 0 chemare adresata tinartllui de a-si ascuti .dorinta spre virtute. Caci precum antrenorii tiner ilor 1.1n~)inclu-iii incurajeaza 1a lntreceri foarte mdraznete sl ii convinq sa se hotarasca pentru eforturi obositoare, prevazmdu-le premille care unese cinstirile luptatorilor cu slava ce 1e-o adue aclamathle privitC!rilor, laudele $i ap1auzele lor, a$a $i Dumnezeul tuturor c1nd v~d'e un suflet talentat, care se distinge printr-o minte probata $i neprihanita, il eheama spre hotarirea de-a face binele 321, araUn-
321, Pttr-intele jube~te la fel de tare ;pe cop iii sill, dar iub1rea IlU e uniform a" ci se Jmcura altfel de Hecare, conform cu farmecul ~i eu nevoi~e lui. ell cit iube~tc cineva pc mai multi, eu atlt iuima lui se llmp1e de' 0 iubire mai mare, mai mult.ipla ~i ell Iiceare, j)Nsoanele noi iubite ii arata 0 iubrie mai imbogap,ta, 322. E 0 tainicii conlucrare intre puterHa naturale ale oroultti ~i Dumn.e:zeu .. Chellwrea lui [)u.m.nezeu stirne~te hotc'j,rirea oroului de-a face binele prin puterile lui ~i ajutoruJ lui Duml1ezeu. Nu numai in fapt~ exista aceasta eonJucrare, ci hotarirea vointei p.entfu ea.
~i. in,

192

SF. CHmU. AL ALEXANDRIe;l

du-i dOemai Inainte cele ce vor fi !iii stirnindu-I cu bun seep [iconornic] vointa spre virtuti. Deci i-a venit tlnarului Iosif 0 vedere si un glas -de sus, lar acela minuntndu-se, socotesc, le-a comunicat fratilor, 'zictnd : Auziii visul acesta pc care l-aui visat. ]vii se parea cd noi Jegam snopi In farina. $1 s-a ridicat snopul meu fji a statu: crept. Tar .snopit v osiri tneoniunnau-l, se tncbinau snopulut meu. Itu iratii lui i-au. zis : Nu. cumva 1mparalind vet lmparati peste tioi, sau domninci vei clomni? $i au addugtlt a-I ud ~i mai mult din pricina visutui lui -$i din priclna cuvimelor lui (Fac. 37, 6-8), Observe cum creste oiuda tn ei si cum fae din cele eratate ale visulut lui ca 0 luana a pizmei lor. eel ce 1a tncepnt erau nu putin Iritatl pentru cinstirea lui deosebita, cum ar fi suportat sil. voiasczi .sa i se inchine $i sa-i recunoasca un rang attt de respectat si de .superior I Caci merjtu sa vedern cum pizma are mereu aceeasi merinde uriUi si creste prin aceleasi rauUlti. Vom aHa di fiara este oarba si potrivntca lui Dumnezeu. Caci ia seama cum Durnnezeu vestind de mai inainte lui Iosif str alucirea slavei lui viitoare, trebuie -qindlt dar di Dumnezeu care toate le judeca, nu aduce cinstirile lnalte calor nevrednici de ele, apoi di Ii stnt placuti cei ee se bucura de fratele care are 0 nadejde frurnoasa si e cinstit prin vointa dumnezetasca, nu lnsa cei ceo nu fac aceasta.' ci l$i ascut acul pizmei !iii .se infurie ea nrste Hare. ba 11 ocarasc si pe Dumnezeu Care a fiigrt-duit aceluia slava $i ii vesteste aceluia de mai Inainte ca se va bucura de admiratie. Aeeasta vorn afla eli s-a petrecut cu Cain si Abel. Piindca Dumnezeul tuturor a lnvrednicit de lauda jertfa lui Abel, $i slobozind foe din cer, a prirnit darul adus de el, dar celei -aduse de Cain nu i-a dat atentie , acesta a prirnit in el indata pizrna ucigatoare, $i opunlnd hotartrii de sus mlnia sa, n in~eaHi pe frate cu viclenie si-I omoara. Caei in acestea sfirsestc totdeauna pizma. Dar cere e tntelesul vedeniilor? Yom prirni snopul ca semn al 'tirnpului. Ridicarea unuia arata slava viitoare. Snopul dumn~zejescu''lui losH inchinat de al ce1orlalti, anunta de mai inainte eCl printr-o ghiciturll, ea va veni un timp dnd e1 va fi slavit $i multimea fratHor va cadea inaintea lui !iii i se vor supune. Dar vis'lll lui losif nu s-a oprit la atita. Ci a avut ~i altul despre .:acela~i 1ueru, pe care I-a povestit fericitultli tata $i fratilor: A \lazut, zice, un aIt vis $i I-a povcslit pe el tatdlui $i il'atiloJ sai. S1 a zis.' lata am avut un aIt vis: cum cCi sow'e)e $i luna .~i douasprezcce stele mi se Inchinau mie. $i I-a cerlat pe el tuM! sau $i a zis lui: Ce este visul acesta pe care 1-aj visat ? Nu cumva vom vcni eu $i mama .ta $i iratii tai sa ne Inchinam tie pe pamint? Si I-au pizmuit fraJii

GLAFlRE LA CARTlLE LUI MOISE

193

sill, iar (at(iJ siia pastra cuvtntui (Fac. 37, 9, 14). Batrinul era pr iceput si inzestrat eu 0 minte ascutita. El inteleqe sensul vedeniilor, dar cearta pe copil, ziclnd : Nu cumvo venirui eu $i mama in $i iratii 1ill, ne vorn uictiitia tie pe pam1nt ?. $i cum tnteleqe aceasta ? Ca un tntelept stie di e trebuincioasa si certarea. Cacl taie cu priceperea p!zma ascultatorilor si opreste intr-un oarecare fel pe tin~r sa se reverse, staptnit de 0 indrazneale greu de suportat, $i-1 cheama Ia Iiniste. Nu lasa pe batetandru sa se nUeasca fata. de Irati ell nadejdea v iselor, dar nici sa dispretuiasca in mod nesocotit cinstea datorata tatalui $i sa rapeascs 1a sine tnainte de vreme lntrecerea celorlalti

1n stralucire,
Priveste cum Indreapta cu pricepere spre un sfirsit Imposibll intelesul vedeniilor. Ccki Rahila, care ndscuse pe losif, murise. Nu eumva, zice, eu ~i mama to ne vom uicblna tie ?. A spus-o aceasta precum am zis adineauri, ca sa infringa puterea afirmarii ttnarului si ca sa potoleasca pizma fratilor impotrive lui. Dar el crede ea lucrul se va Implini. Caei n-a ascultat fara interes, nici nu socoteste cuvintele vredniee de uitare, sau desarte, Ci le-a puzit pe ele, pentru ea tndraznea sa spere in implmirea lor. Iar dupa povestirea vise lor, itatii au plecat lmpreun(i eu oile sa Ie pasea 1n Sichetn (Fac. 27, 12). Apoi lrecind putin timp, taHH 10deamna pe adolescent sa mearga sa viziteze pe Irati. lata Iratij tiii
pose oile gata. 1n Sicbem. 'v ino sa re trimit Israel: Mergi 1([ ei.

$i a zis lui:

Latii-mii,

slnt

de 81ni sanato~i iraiii Wi si oile $i-mi adu vestea (Fae. 37, 13-14). Dec! fagaduie~te sa mearga inclata ~i de fapt porneste si pleaca dill valea Hebronului. tar ratacind el priti pustiu, I-a intreboi cineva de un de vine $i unde merge si pe cine cauiii. Iar el a raspuns uuialii . tt caut pc iratii mei, sputiemi unde pose oile ? auzit zicinti

$1 t-a zis lui

$i vezi

$i i-a zis lui omu] : Au pIecat de aici. Cdci i-am


1n Dotaim (Pac. 37, 55-17). Ajungind acolo cum nu se cuvine. Caci socoteau sosita vremea

: Plecdm.

[Iratii lui) se sfatuiau

sa-si Implineasca pizma de odinioara. Cu deosebire doreau sa-l omoare numaidecit fiii slujnicelor Bilha $1 Zilfa. Ci:lci ziceau: lata vine visalo1'Ul. Veniti a(;!um sa-1 omorlm $.i-l vom anznea 1ntr-o groapa

.'$; vom spune:


aJege din Jor, zic1nd:
13 stintul

0 tiara
lui.

rea 1-a mlneat


Dar auzind

pe e1.

visurile

Ruben,

vom vedea ee se va I-a seos pe e1 din miinile


Ruben:

,si

Sa nu-i lua1l1 viata.

$i a zis lor

Sa nu varsa'

ChJrll n1 Alexnndrlel

194

SP. CHIRn. AL ALEXANDRIEI

singe. Aruncaii-I Intr-una din qtopile acestea din pustie, iat mina
nu 0 ridicaii osupta lui. A spus acestea ca sii-] scoatii si sa-l tedea pe el tatiilui SaW) (Fac. 37, 19-22j. din mlinile

sa
lor

Scotindu-I deci haina pestrtta l-au aruncat intr-o qroapa Hhfl sil-l omoare, dar ca pe unul ee va muri nu peste mult timp. Iar trecind niste Ismailiti, nequstori de aromate, in drum spre Egipt, 1a sfatul lui Iuda (did Ruben a spus lamurit cii nu trebuie sa omoare pe fratele lor), l-eu vlndut pe adolescent negustorilor acelora, care au voil sa-l ciimpera cu douazeci de piese de argint. $i a fost dus Iosif in Egipt. Iar Ruben nestiind de aceasta fapta. s-a dus 1a groapa. Jar nevaztndu-I pe baietandru, socotind di a fost omorit, si-a rupt haina sa, Invinoviitind pe ceilalti pentru Iosit $1 ztcind : Biiiatul nu este. Unde rna vor duce ? (Fac. 37, 29-30). Numai dl. nu ziee: Cum rna voi intoarce la tata, sau cum ne va mai primi peste tot peavind pe eel iubit '{ Si ce vom spune tatalui care ne va tntreba de bl1iat? Iar aceia patlnd haina eea pestrita cu singele unei capre, au adus-o tatalui, nascocind eu inseljiciune $i viclenie cuvinte ametitoare. Caci au zis: Aceasta am ollat-o. Vezi de e haina tiului tiiu. sau nu (Fac. 37, 32). Si a pltns lacob si parca mustrind pizma fiilor sai si urttele lor ginduri, a zis : O tiara rea a mincoi pe losii (Fac. 37, 33). Greu de potolit cu totul si de nelnabusrt i-a Iost durerea pentru pierderea batatului. Ajunglncl Ia sttrsit cuvintul istorisirh. cuqetarea se va stramuta

i.ara.$i la cercetarea celor mal dinlauntru. $i colcrind adevarul cu Intimplarile exterioare ca niste umbre, vom face yMHa frumusetee lui contemplatd. pe cit e cu putlnta. 3. Deci a nascut pe Iosif Rahila cea mai !inara, eare era Irumoasa la chip si-si raspindea farrnecul prin sclnteierile stralucitoare ale ochilor. Caci s-a scris ca octiii Liei ercu slobi, jar Rahila era ttu1a chip $i aratoasa iotute 1a vedere (Fac. 29, 17). Iar de Lia am spus di e maica Iudeilor, adica Sinaqoqa, dovada acestora lutnd-o din talmacirea oehilor st a numelui. Caci vederea dinlauntru si mintaUi a Sinagogii e eu adevarat lipsita de frumusete si suferind mult
moosd

de beals. Fiindca au oehi si nu vad, dupa cuvlntul proorocului (Ps. 118, 5; Ier. 5, 24). Pentru Cd n-au mteles cele ale lui Moise. aici n-au ajuns sa vad a tainele din el, prin care e schitat in multe

GLAFmE LA CARTILE LUI MQISE

195

Jeluri Emanuil. Caci s-a ostenit mult 51nagoga Iudeilor, avind leqea data ei prin Moise ca 0 povara grea si anevoie de purtat 323 De aceea Hristos i-a chemat pe ei, cei osteniti !;ii Impovjirati, la usurinta prin credinta, zicind : Veniti la Mine. ioti cei osteniii si Impoviiraii $1 va voi odihni pe vor (Matei 11, 28). In acestia era Lia. Dar ochii Rahilei erau Ioarte curati. Caci Biserica din neamuri a vu.zut slava lui Hristos si in E1 pe Tata1 32t,. Dar a fost chemata in casa Mirelui, adica a lui Hristos, dupa prima. Aceasta e foarte tinlldi, neavind nici 0 zbircitura, desi a fost chemata, dupa ce s-a mvechit prima si Imbatr inind ajunsese aproape de moarte. Dar si Rahila se talrnaceste turma lui Dumnezeu. Fiindca Biserica e turma .Mintuitorului, precum a spus ludeilor printr-unul din sfintii prooroci : S! am zis : Nu va voi paste pe voi. Ceea ce moere, sa moarii $1 ceea ce
lipseste, lipseascii. $i cetlolii miinince iiecate ciimurile aproapelui siiu (Zah. 11, 9). Iar despre noi : Oile Mele oscuiu: glasul Metl $i-]\'1i urtneazii Mie. $1 Eu le dou. lor viai vesnica (loan W, 27-28).
$i

sa

sa

E1 este deci Pastor hun $1 in to ate este eel dintii. Dar s~a numit oaie, pentru di s-a facut oa noi 325. De fapt tnteleptul loan L-a

aratat pe E1 rnultimij Iudeilor, zidnd: {(lata Mielul lui Dumnezeu eel ce riC/iea piicatul lutnii (loan 1, 20). Zeci de mii de miei s-au junqhiat.
323. In lege nu lucre Dumnezeu. Implinirea ei eta ceruta numai omului, Fiul lui Durnnezeu nu se facuse om ~i nu intrase prln aceasta in eomunicare de fiintii cu nor, ca sa ne Intareasdi in facerea binelui. Noi primim acum prin Taine pe Hristos tnsusl in 110i, ca pe Cel ce ne Cl}uta sa ne Iacem asemenea Lui. Dar it pr irnesc numai cet ee cred ca e Fiul lui Dumnezeu. Cei ce' nu ered, nu SEl sperle de El $i nici nu intra in ei. Nn credern in Hristos, ea sa nu mai savlrsim binele, cum spun protestanth, ci ea sa.:L primlm pe EI si prin aeeasta sa ne faeem asemenea Lui. Acesta e tot sensul luptei lui Pavel in favoarea credintei in Hrlstos, oa conditie a mintuirii. Era 0 lupta Impotriva iudeilor care nu credeau ca Hristos e Fiul lui Dumnezeu sl ell. niei nu au nevoie de EI pentru a Se mtntul, tntructt se mtntuiesc prin puteriJe lor care au ca norma a actlvltati! lor legea 324. Nu 'S-a tntrupat TataJ; Ca sa vedero in EJ pe Fiu]. Cad nn trebuie sli ne facem asemenea Tatalui, ca vedem pe FiuI. Aeeasta ar lnsemna sa na~tem Doi pe Fiul !;ii sa fim noi toti in Dumnezeu. Ci ne facem asemenea Fiului, ca sa cunoa$tem in El iubirea Tat/Uui fata de nol i ~i sa ne facem iii ai Tatalui dupa har :<;i fl1ati si Fiului dupa natura omeneasca asumata pe care 0 are corouna eu noi. 325. Hristos e Miel in cali tate de om, pcentru S-a facut om ca sa sa aduca jertfa. Dar AceJa~i Hrjstos divin se face $i jpostas al firH omenesti. Deci tntr-un fel ia calitatea de jerWi pentru noi insu!;ii Fiul lui Dumnezeu. E 0 culme a iubirii lui Dumnezeu fata de nOi, care nu poate fi depa~ta.. El e Pastor, dar sa pastore$te ~i pe Sine ea om. Se traie!;ite ca Absolutui. Dar ca !;ii Cel dependent de Absolut, Cel mai drag pastorit 81 AbSolutului. Se tine Plul lui Dumnezeu ca pastor suprem pe Sine in brate C8 Miel prezentat Tat1Hui. Dar !;ii ca Miel se daruie$te din proprie initiativa Tatalui.

sa

ca

J96

...,~ SJf.CHl~l'L AL tu."EXANDRIEI

dupa chipul legii, dar nici unul n-a sters .pacatul lumii 32,(;. CC1cl e ell neputinta ca -suiqeie de 'taur so. stearqti piieatul (Evr. 10,4). Dar a ridicat pacatul lumii Mielul neprihanit, Cel adevsrat, jertta neprihanita il27. Deci s-a soeotit '~i oaie tmpreuna eu noi (Isaia 53, f). Pentru aceasta se poate numi $i Fiu al Biserrcii, ca Intiiul Nascut intre Irati (Rom. 8, 29) 328. Dar e de stiut ca si Iesif se talmaceste adaus si ctester~ a lui Dumnezeu. Caei pururea e In adaus sl crestere sfinta multims a fiilor Bisericii. De aceea s-a ~i spus catre ea: Ridicii Imprejur octiii tiii, Sloane, $i vezi pe. toii. lata s-au adiuuit $1 au venit Ja tine (Isaia 49, 18;. 9, 4). Si Iarasi : {{laid acestiti vin de departe, acestia de la Ia tniozauoopte $1 acestia de la ttuue, iar altii din tara Persilot (Isaia 49, 1~). Dar s-a seris si In Faptele Apostolilor, Intr-un loc ca Domnul a adauqat pe cei ce se mtntuiesc in fiecare zi la un Joe [Fapte 2, 47):; tar in alt loc ca : Tot mal tnult se adaugau eel ce credeau ~n Domnul, muliime de bdrbat! $i de temei (Fapte 5, 14). De aceea, precum ani spus, se cuvine se tnteleaqa prin Iosif eel spiritual, adausul lui Dumnezeu la cei in Hristos. Dar nu s-ar departa cuvintul de la scop daca i-ar socoti pe cei ce cred in El, in mod iconomic ca pe El tnsusi. Caci El este capul : iar noi, trup si madulare din parte (CoL 1, 18; Efes. 5, 30) 329 ". $i El este viata iar noi am

sa

326. Numai

El e uMielul lui Dumnezeu,

pentru

ea tnsusl

ipostasul

Piulut

lui Dumnezeu a luat fata omului Care Se [ertleste oa MieL E eel mai iubitor si rnai iubtt Miel consttent al lui Dumnezeu. De. aceea a putut sterqe orice pacat

al firii noastre. . 327. Cel ce se aduce jertIa neprihlinita, se aduce jerWi pu~ii, e 0 daruire totala, nu are nimlc egoist care sa insemne 0 oarecare retinere in c;.laruirea totala lui Dumnezeu. El e constient de aceasta daru.ire. totala, dar prin aceasta nu Se topeste in Dumnezeu, did e constient 'de draqostea totaUi cu care Se daruieste. Sl are a bucurie constienta de aceasta daruire totals. tar cur atia total iubitoare a actului Sau de daruire jerUelnic1i e uriitia umanitl'iUi asumate de El ~i ea ei~tiga pe de 0 parte dragostea Tatalti.i, pe de alta Se' comunica si noua, ca. de o fiintii cu El dupa umanitate. 328. Fiind Pastorul suprem si oaie dintre nor, e puntea in tre Dumnezeu I?i noi. E, iubitorul suprem care rididi umanitatea la treapta a tot ce, e mai iubit de Dumnez.eu. Dar dind umanWitii subieetul Sau divin, 0 face !71 p~ ea cea mai iubitoare de Dumnezeu. $~ umanitatea Lui e ~lIlita eu a noastra. Dar Hristos se face punte, sau Mijloeitor ~ntre Dumne'Zeu ~i noi (I Tim. 2, 5) ~i ca primul Fiu al Bisericii intre noi, fiind totodata Fiul lui Dumnezeu. Se jertfe~te Tatalui, sluje~te Tatiilui. fiind centrul viu -~i lucrator al Bisericii, dar e unit dupa fiinta cu Cel ca'ruia I Se jertfeS'te ~i-l sluje~te. Dadi l1U Lam avea ca Primul in1re noi tn Biserica jertfitoare ~i slujitoare, Biseri:ca ar fi dcspar\.ita de Dumneieu, n,ar fi BisericiJ., Hristos e Fiul Bisericii, pentru ta Sa Jacnt 1ii ca om Fiui lui Dumnezeu. !;ii fUi 'BisericH stnt eei facuti' fii' ai lui' Dumnezeu de Hristos Care Soa facut Frate eu' ei prjn umanitatea Lui ~i FiUl lui Dumnezeu ca om. " De' la nota 329 trece' la nota 340. 329. Tr-upul ~i m-adulat'ele aU aceasta calitate prin' -cap, sau pentru ca siut unite >cucapul. Nici capul; sau Hristos nu e fara trup- ~i madul-are. De aeeea noi stntern in El ~i EI in noi.

GLAFmE LA CAR~

LUI MOISE

odrasht ea niste mladite in El, Ieqati eu El prin umrea dupa Duh in sfiritenie 310. St era, zice, Iosii de saptesptezece ani (Fac. 27, 1). Dar spune cii ~i Emanuil e cel mai ttnar dintre ceilalti, socotind mal batrtni in timp pe cei ee s-au nascut inaintea Lui, ca Moise si proorocii. Dar fortind Intelesnl eelor sense, socotim ca ill aeeasta e si un alt inteles. Caci ~i numarul anilor ne infati$eaza taina adinca a iconomiei eu trupul (a mtruparii}. $i vom incerca sa la.murim in ce mod, pe cit ne e ell putinta. asa cum am mal spus-o st in alte locuri pe c~t trni amintesc. 4. Este obiceiul dumnezeiestii Scripturi ca numerele care se repeta dupa cele ajunse 1a implinirea rtndurilor lor, sa Ie socoteased simboluri ale desavtrstrii. De pilda: Daca ar voi cineva sa insire numere pina Ia decada si sa se treaca peste ea, incepe iara$t de 1a unu ca sa mearqa iara$i 1a sftrsit. La fel va face cu saptamina. lncepind de la prima zi, ajunge la urma la a saptea. Apoi inchizind in -sfirsitul lor numarul zilelor, revine iara$i 1a prima 3'>1, Deci Sfinta: Scripture face aceste numere simbolurt ale desavtrsirti. Astfel 1a tmpartirea talantilor, de eel care a ajuns la sftrsltul bunei lucrari dupa Dumnezeu spune di a luat zece talanti (Matei 25, 11-29) i si a fest pus peste zece cetati (Luca 19, 17). Prin aceasta Cel ce toate le imparte, adica Hristos, arata di va egaliza mcununarile eu desavirslrea bunei Lui aprobari. Iar careva dintre sfinti a spus de 0 stearpa ca a nascut sapte, aratind prin sapte multi, care orictti ar fi, se pot socoti ca arattnd desavirslrea de cstre cei ce ar voi sa-t numere. Cind deci se spune despre Iosif ca era de saptesprezece (zece $i. $apte) ani, vom tnteleqe prin e1 pe Emanuil sau pe Hristos $i Fiul
340, Crestem in. Hristos pe tcmelul wllUltii dup!i ttrea omeneasca comuna ce EJ, transrormatt prin DuhuJ Sftnt comunicet din umanitaeea Lui si noua $i prin aceasta unttl st.tn sllntenie. 341. Nu avem numere mereu not Ia nesftrsit. Ci Ie tmpartim in grupe idenlice pe care le repetam. Dupli ce ajungem la zece, incepem iarasi a doua grupa de zece numere ~i esa mai departe. La fel cu cele sapte ztle ale saptlim1nii. Aceasta face din zece, sau din septa U11 numar peste care nu se mal poate trece, dect numere care simbollzeaza desavtr~irea. 'Pcnlru osmeni desavir~irea nil se ajunge niciodatii. Dar avind ei nevoie de siguranta Cd ea exista, 0 exprima prin numere peste care nu se poate trece. ci treb.uie rcpetatl.". Dar aceasta mai inSealDl1d ca. exista 0 anumita desavir~ire $i in numere finite. Doua persoana ce se iubese pot trlH sentimentul desavirf)irii. Cu aUt mal mult e traita destivir$in~a cle cele trei Persoane divine. Nu p!U&sl ell totul cele ce sint, ca sa ajungi la desdvtrsire. Aceasta ,ar insemna sa nu Iriiiesti niciodata. Tot ce ai fost esti mai departe. Tot ce a fost altul pentru Une [amine in Yeti. Nimic din trecut nu devine exclnsiv. Aeeasta mai tnseamnll eli totul sc cuprinde in unul $i porn~te de Ja el. In el e data desavir~irea. Dar 1mul nu e 0 suracie ulUmll de continut. Ci el e plin de bogliUe deslivirsit!l sau in1.nita. In oriee numat parut finit e impliest inflnitul, dar flU ca Ul1 haos in care ne plerdem, ci intr-o rtnduiala in care ne pastrllm cn valoarea noastra.

198

'SF. CHlRIL At. At;EXANPRIEJ

Cel Unul nu vom rational Cuvintul

desavirsit din doua firi . din Dumnezeire si umanitate. Cad adrnite parerea unora eare soeotesc di a fost gol de suflet acel templu dumnezeiesc pe care si l-a format Dumnezeu din SCinta Fecioara 342. Ci preeum a Iost desavirsit in Dumnezeire, asa ~i in umanitate, dar compus in chip neqrait si mai pres us de mints in Unul343 Deci numarul zeee inseamna si ne da de Inteles desavtrsirea in Dumnezeire.: Iar di si in umanitate este asa ne-o arata numarul sapte, care e mai mie dectt zece care reprezmta Treimea, dar Ii este.adsuqat $i slujeste lui. Caci dupa zece a venit sapte. Cuvintul Cel din Tatal se afla in starea de depasire a Treimii, sau a Dumnezeirii; iar omenescul Lui se afla in starea supusa ei, sau inferioara slavei lui Dumnezeu 34ft. Si Dumnezeu' Cuvintul se cuqetii preexistent, dar Lui I ~-a adauqat omenescul. De aceea in mod necesar s-a pus lnainte uumarul zece st s-a adauqat numarul sapte 345. Cad
Iosii,

zrce, era de soptesprezece

ani.

Priveste pe .1.1nga aceasta temporalitate si lipsa de tnceput a lui Emanuel vazut .ca unul in tirnp 3~6. De aceea s-a tacut numararea anilor lui ia Iosif ca in chip. Dar s-a adauqat era. Caci Hristos a venit la nasterea cea gin-dWi ea a noastra si la numarul de ani pentru omeneseul Lui, dar este Dumnezeu Cuvintul. De aceea i se cu342. Precum Iosif a unit in sine doua numere care simbolizeeza desdvtrsirea,. asa a unit Hristos In Sine doua firl car ora nu le lipseau nimic. De aceea sa spune in definitia de la Calcedon C:a Hristos e "Dumnezeu desdvir~lt I$i om desdvlr$i!>. Aceasta nu tnseamna di umanitatea Lui are aceeast desavtrstre ell $1 dumnezeirea. Ci ca e 0 umanitate deplina ce respinqe prtn aceasta apolinarismul, Numai tntr-o omenire deplina poate indipea dumnezeirea deplina ea tntr-un ternplu adevarat ~i numai ea e un transparent al dumnezetrlt. 343. Ideea de persoane compusa a Iost preluata si de dilugarii sciti (daco-romani din Dobroqea la tnceputul sec. VI, apoi de Leontiu de Bizant !}i Sf Maxim Marturisitorul). E un paradox plin de taina unttatea persoanei si bogaUa ei de Iacultat! si de componente. 344. Omenescul lui Hristos ramine dupa fiinla in .conditia lui creata, infertoara Dumnezeirfi. Dar ca epartlnatoaro ipostasului dlvin este ridicata tn unltatea Lui personaUi. Tot Dumnezeu este Cel ce lucreaaa, gindeste si simte si prin cele omenesti, Ele stnt ridicate la aceasta cinste de mediu al manifestartl lui Dumnezeu, Hristos se simte om dependent de Dumnezeu. dar Dumnezeu de care depinde omenescul Lui este EI Insusi. El ca om depinda .de EI ca Dumnezeu, pentru cit asa vrea ea Dumnezeu. EI e facut om de Dumnezeu. Dar Dumnezeu Se face pe Sine Tn<;u/?i m. o 345. In romane~te pare a se pune inaintea lui zece, ~apte. Dar aceasta e numai parere. Cad cind zicem ~aptesprezece, Plesupunem pe zece inainte de $apte. 346. Daca II privim tn unitatea Lui de Persoana dlvina intrupata in timp, Hristos este $i temporal $i fdr1i -tneeput, El a devenit in acest sens Unul in timp; dar aceasta pentru eli exista ca neintrupat Inainte de timp.

GLAFlRE LA CARTILE LUI MOISE

199

vine st spusa era 31t7. Caci se Inteleqe si este cu adevarat coetern Dumnezeu st Tatal, cum spune dumnezeieseul loan: La tnceput ere Cuvintul $i Cuvuitul era 1a Dumnezcu, $i Dumnezeu era Cuviniul (loan 1, 1). Deci voi spune iartisi : dumnezeiescu] Iosif era de saptesprezece ani $i pdstea turrnele tatalut san impreuna eu fratii sai, lnteleq cu cet din Zilpa $i Bilha, adiea din slujnice. De tapt, Cuvlntul lui Dumnezeu facut om umbla prin toata tara Iudeilor, adunind in iubirea catre Dumnezeu $i TaUH oile eele pierdute ale lui Israel~ .. Caci sene ferieitul Pavel: Dumnezeu la in Hrisios, lmpacind lumea cu Sine (II Cor. 5, 19) M9. Deci pastea Emanuel pe cei nascuti spre robie st pe cei nascuti din cele doua slujmce (roabe), care au primit 0 nastere neleqitima si nu una libera. Caci dupa imparatie lui Jeroboam. cele zece semintii s-au desp~rtit de Ierusalim $i s-au mutat $i .au locuit in Samaria. Si au f{jHicit si s-au inchinat aeolo viteilor de aur. De aceea si prin glasul lui Iezechiel le-a certat Dumnezeu ca pe doua femei desfrinate, zicind : Fiul otnului : douii /emei au lost iiicele unei singure maici $i au curvit lti Bqipt , In tineteiea lor au curvit $1 au cazut sInH lor. Acolo sr-cu stricat iecioria. lor numele lor ercu Cliola cea mai batTInG. s! Oholiba sora ei. Si S-ClU iticui Mie .'ji au tuiscut iii $i Wee. Si munelc lor Cuioto, Samaria, tat Oholiba, lerusalim (Iez. 23, 2-4). Deci Iudndu-se ca noi, Fiul a pascut pe cei din Israel, tmpreuna (.U cei nascuti din Tobie si din desfrinare. C1\ei. H calauzesc inca pe cei din Israel Inainte sHWUorii dupa lege, dasi ii povatuieste de ecum ~i Ii invata taiuic Hristos pe cei ce vin la El i si Ii aduce 1a cararea adevarului care este El tnsusi. Pentru di a spus: Eu sint caleo (loan 14, 6). Dar carturaru si fariseii si cei ce au slava in cele
{;U

347. Lui losif i se dlt numarul de ani: saptesprezece. Dar se spune de el -$1 cll ere. Prill aceasta se indica attt temporalltetee, cit sl entetemporalitatea lui Hristos prin Iosif ca chip 81 Lui. Hristos se stia ca om care S-a nascut la o anumita data. Dar tot EI se stia ca existlnd tnatnte de-a fi venit La noi prln vole Lui Ie constiinte de om. In constlinte Lui de om venit tn tirnp la existent! era sl!la~uita consttinte ell este dinainte de timp. "Acum preamale~te-Md pe Mine Plirinte la Tine lnsut! cu s/ava pe care am avul-o /a Tine tnoi Inainte dea il fumea" (loan 17, 5). 318. Factndu-Sc Fiul lui Dumnezeu om, a tnliplirit $i umanitatii Sale senti mentele filiale fata de TatU lar unindu-Se prin umanitatea Sa ceilal1i odmeni, Ie trallsmite ~i lor, daciiL primesc, aceasta simtlre !Ii calitate filial!. 349. Daeii Bristos este Fiut lui Dumllezeu nlcut om, Tatal care iube!He pe Fiul Sliu din veci, 11 iube$te $i ca om. liar in orice om tn care se tntip1\rc~le fata lubitoare de Tata,l a Fiului Sau, Tatal vede pe Fiu1 Sau iubitor $i orice om caro~i insu~e:?te sentimcntele lui Hristos fata de Tala! Sau, II iubo$te pc Total impreund eu Fiul Lui lacut om. A$a a tmpltcat Dumnezeu in Hristos 1u mea cu Sine prin iublre.

20G

----------------------------------------------------------

SF. ,CfIqUL AL ALEXANORlEf

ale leqii, i-au pascut prin spini $i ml'lrl1cini, spre raUkire, in invatatu ri si porunci ale oamenllor. Tar El 111 ptisune buna st in pajiste bine infloril6, sau in cunostlnta bine hranitoare $i curata a tnvataturtlor evanghelice. Si aceia erau pastort nepasatort st decdzuti si pc lingJ aceasta dornici de plata si holnavi de Iacornia extrema de
d~l iOtui, toptcte muicuiau-l, llna Jmbrc'icind-o $1 cele qiase junghiintlu-Ie, dupa cuvlntul prooroculul (Icz. 34, 3); simhr lasi $i falo$i ~i nepunind nici un pret pe trebuinta de a so osteni pentru oi.

Dar precum

eel din Zilpe

$1 Bilha

au nascocit

blrfiri

rele

im-

potriva lui Tosif, asa st multirnea dedizula a neevlavio$i1or f'arisel, au dofairnat pe Emanuel si au cutezal calomnieze slava Lui, nu-

sa

m indu-L in chip necredtncios Samaritoan $i bdutor de acostea ca avind demon (Toan 8, 48; Matei 11, 19) crhr lle lui Beelzebut in putere a de-a alunga duhurile [Matei 12, 27). De aceea Insusi Emanuel a grim prm oroc despre gura md1 U$~ a Iudeilor. zlclnd : Va;

vin, si pe Unga $1 ajutat do ludin cei bolnavf qlasul unui prolor cCi s-cu de-

pt/rlat clc la Mine. Ticc'iJO$i stn), cii au parasit creditiia in Mine. eu i-am riiscumpiirat pe ei, iar et au griiil minciuni tmpotriva Mea [Osea 5, 13). $i i.arl:l~i: Ciiiiea-vor in sobie caoeteniile lor pentr!.! netninnarc llmbit lor (Ibid. 15). A flcaarH dect trnpotriva lui Hris .. tos ceata Jarisetlor cea indr~zneat~ st neruslnata. $i aceasta, soco-

tcsc, ("11 Insearnna di au scornil birfirea impolriva lui Iostt. Dar era iubit, zice, de laM.l, cCi.ere iiul biitrinetclor lui, Fiincldr au fost sl altl pastorl, buni ~i probati. tuainte de venires Mintultorului nostru in ium' cu trupul, Si inaintea altora a pascut turrnele cuvtntatoare dumnczeiescul Moise $i cci urmatori. Dar in' chip dooscbit TaWl I.-a iubit pe Fiul, dcsi a fost dupa cellalti $i a venit in. tunpurile de pe urrna ale veacului, Dar a fast potrivit eu Taeob sa aibti pe Iosif ca fiu a1 batrtnetelor. Dumnezeu tnsa cstc fUra. batrlnete, furit inceput si Hha crestere si pururea atotdesavtrsit. De aceea e intelept ca nelastnd cuvtntul sa rlHuceasdi de 1a cercetare, 51:1 spunern ea Emanuel a fost Fi1l1 batrtnetelor lui Dumnezeu $i Tal~l, ea unu) ce S-a nascul ea atare in timpurilc de Pc urmli ale veae\l)uL cclui prf''Z';ml $i fiinddl dup1J TIl ll-U mai fosl altul :;:>0. C1.ki llU 8$leptiim sa nt, mintuim in aHul (l'apte 4, 12) :\:,J. $i TIC ajunge sin~lur, pentlu c~ spunem ca nu esle in altul mintuirco $i viata lurnii. Deci
350. Fiui lut Dumnezeu S-a fl!.clIt Fiu 81 Lui co om tn timpurile de pc urmlL NuL are J1at111 din vcel Flu ca om. Nu are din veci 1'alll1 Wl Flu omenc'iO. In aCl'sl caz osmenii ar n dill \feci, fir fi dumnC2eu dupll fiillt<i. 351. Nu Jl(' mfnluim dedt in Fiul. Cll.ci uumai El no poale- flKe fii, adic~ np rldica 10 lrcopla ceo mai vrednidi de iublre de cll.tl'e TaUU, ~l mal cnpobilt'i clc-o illbi pc Tojt~ll. lar alt Fiu nu mal are TatiH.

OLAFmE LA CARTILE LUI MOISE

,----------------------------------------

2011

El ne va paste pe noi in vecl, dupa cuvlntul Psalrnistului [Ps, 47. 15). $1 no vom afla sub Insusi Cel iubit, care S-a ivit in timpurile de pe urrna ale vcacului eu trupul, cum am spus adlneaurl, dar a preexistat ca Dumnezeu. Ctici spunem di este coetern cu Tdl~l. Asadar a fost iubit Iosif in chip deosebit de tatal. $i i-a dat 0' hainl.1 pestrlttl, aratind-o ea un dar deosebit ~i ea un semn a I iubirh lui. Dar st aceasta a test fratilor un stimulcnt al pizmei si un motiv ete invidie, precum ne arat~ tnsusi srtrsttul Iucrurilor. Tot asa s-au mlniat fariseii pc Ccl iubit, ddicti pe Hristos, pentru a fost Imbracat de Du rnnezeu si TaHH intr-o slava de mulLe reluri. Cdci se minunau de El In rnulte mod uri : pe de 0 parte ca de Cel de viatli FudHor, pe de alta ea de Cel ce era lumina $1 luminator cu putcre al celor din Intuneric, ca de Cel ce cur~t~ pe Ieprosi $i Invia usor pe eel morti, intrati in putrefactie, ca de Cel ce certa mare-a $i umbla ca un sli.1pin peste valuri. D(.' aceea Iudei.i lncurcati ~i arsl de Iocul de nesuportat a1 Invidiei, zlceau unit d.ILl'{' altii : Co sf! fncem ? Cn acest om face rnulte minuni (loan 11, 47). Dcci haina foarle tmpestrltatti ne este un chip al slavet de multe Ieluri, ell care s(' spune ell Dumnezcu sl TaUH a tmbracat po Fiul CC'l f<\(:uL ca noi pentru umanttatea Lui ::5:!. Fiindca dupa firea LUi, El oste Insust Dornnul slavei, chiar daca spune in chip tconomlc pentru asemanaree ("\1 nol : :15.1 Parintc, slav est pc Fiu.l Taw) (loan 17, 1). Deci co i nascutt din sluj nice au fost Impinst la sup/hare, prccum am spus adlneaurl. Si pe lingu aceasta au c1evenit h~nuitori pentru visele povcstite. Clici aflind eli ei vor fi dupd un timp supusi si Inchinatori lui, iar ('1 va fi dcasupra lor $i ctl va urea la auta slava, inctt i so va aduce lnchtnare $1 de par inti, scrlsncau din dinti $i au primit in cuqetul lor gindul cil trebuic sa-l omoare. A:$d s-au inluriat $i Judei: si s-au suparat nu putin, afHncl til Emanuel sa va r idica mai presus ~i de tnsist ptlrintii lor si i se va educe inrhinare de tot ))0porn}, mal binc zls de tot pamtntul. Si inteleqtrtd-o acoasta, ziceau :

ea

352. Fiul lui Dumnozcll a luat umanf,taloa ca chip smerit de rob (Filip. 2, 5). Dilr pnterPIl clUlnnezoiascl\ strabtHoa totUf$i eLL 8numlle lucr~rl ole ei prln limalIitalon Lui. EI lucTa eEl ipostas divin prin eo, fara sl1. () scoat!! din flinla ci. Dar lu('rllrilc ell core lucrcazil. prin umanitatca Lui stnt adaptate umanitlitil Si creati~i. ~i la 0 Ireaptli potrlvitli aC'ostora. Dcci slnt 0 tmbriicamlnte potrivitli urn 3nitatli, tlc~i nu e produs& de a{'oasta. Elc stnt pe do 0 parte sclnne Hie slavd, dar po do CIUO ale smercniei, ale cobortrll 18 umonltate. Chior tn smcrenla Lui (' I$i CCV'3 clumnczeiesc. AdeYiiralul omellcst nu so poate rcalii'o dectt unit C'U dumnezcirea. Cli lucriirile de care so spline in text stnt ale dumnczeiril, 0 spune Sf. Chlril fll continuaro. numinc1u-L "Domnul slavei)) prill fire. 353. Art1ltnd di S-o tntrupat lit ca atare S-a [1i.cut om do bUI1~ Ynle, dec! nil c numai Dumnezcu, ('crc Tallilui sa-L sll1vcasdi. so in(f'lcge In calitcllca
Sit dE'

om.

:::202

SF. CHIRI!.. AL ALEXANDRlEI

Acesta

este M01}tcnitorul,

veniii

sii-L omorlm

$i vom Iua mcstenirea

Lui (Marcu 12, 7), desi Iericitul David spune deschis Unuia Nascu'tulut : Teate neamurile crte Ie-ai iacut, vor veni $i se vor inchina Tie, Doamne (Ps. 85, 9), iar alUidata arat~ Iamurit minia neleqiuitd iata de Hristos a celor din Israel, ziclnd : Dommil a lmpiirdtit, s-uu mtniat popoorele (Ps. 98, 1). Dupa ee am lntatj~at destul ptzma netudurata si netmbltnzita a Iudeilor. e vremea sa ariWhn indrtiznelile uciqase si de nesuportat, urmtnd in toate cuvtntul istorisirii sl urcind la tnsusi scopul IntruTlarii Unuia Nascutului. Caci cuvtntul ne aduce iara$i la aeeasta. 5. Porunca tatalul tl tndeamna pe dumnezeiescul Iosif s~ mearqa in Sichern ca sa vada de stnt sanatost fratii lui $1 unde si in ce m.od pasc (oile). Iar el pleaca, insa de-abia Ii gaSe$te, nu in Sihem ci stramutati lu Dotairn. Iar ei ctnd I-au vazut apropiindu-se, ztmbesc arnaruic $i eu ura, zicind : Iata vine visatorul. Si voind sa-l omoare. Ii opreste Ruben. Deci l-au aruncat intr-una din qropi, dispretuind sfatul lui Ruben. Nu peste mult, (timp) scotind pe tinar din qroapa, l-au predat Ismailitilor ce coborau in Egipt. Intorcindu-se Ruben 1a qroapa si neaflind pe baiat, gindind ea a murit, iar ea moartea lui a fost fapta nelegiuirii uciqasilor, s-a tntrtstat multo lar Iosif a fost dus in Egipt. ~i tattll I-a je1it $i mult timp a continuat sa-l pltnqa, Asa a fost trirnis de Dumnezeu Tatal, si Domnul nostru lisus Hristos, ca sa eereeteze pe cei din Israel de se ana in sanlHate, inteleg in cea spirituald, ~i de sint bine one pascute de ei, bucurtndu-se de qrtja pastorilor. Dar nu s-au aflat in Sihem, ci in Dotaim. Sihemul se UHmace$te prin uauir. Iar acest madular este semnul harniciei. Cact Scripture de Dumnezeu insuflatd obisnuieste sa vada acest modular clnd ca chip a1 puterii, cind al faptei. Caci zice : Da inima ta pe umerii tiii (Ier. 31, 21), adica harnicia. Iar Dotaim, !ipsa mare. Deci au fost gasiti cei din Israel l1U in faptele de harnicie ale virtutii, niei in cele aprobate dupa lege, ci ill Epsa marc a dreptlitii si a tot ce e cuvenit. Caci nu era clrept nici unul, nu era eel ce face buniitate plna Ja until (Ps. 13, 31 1 52, 4), cl cum zice undeva Dumnezeu prin glasul proorocului, Ii aduceau cinstire numai din gura, rnintea avlnd-o mul atii tn alta parte si inima departe de Implrnire a celor le jiulte prin MOise (Isaia 29, 13 i Matei 15, 8). Erau alipiti numai de invataturile $i poruncile omene:;;ti. Dar au cunoseut pc losif eel spiritual, pe eel iubit, prezent eu trupul. Cilci a spus fericilul evanghelist Toan di multe dintre capelenii all crezut in El, dar nu-L mdrturiseau din pricina iariseiloI (loan 12, 42). Deci cunosdndu-L,

<GLAFIRE LA CAR'fILE LUI MOISE

203

au lucrat impotriva Lui. Caci Lvau omorlt si Lvau aruncat eu Iasitate ca tntr-o groapa, in prapastia adinca st tntunecoasa a mortii, adica in tad 354-355. Asa ni L-a infati~at si dumnezeiescul David, ztcind ca din :partea lui Hristos cstre Tatal Cel din ceruri si Dumnezeu : Doamne, scos-ai suiletui Meu din iad, izbiivitu-Ivi-ai de eei ee M-au aruncat 111 qioapii (Ps. 29, 3). Priveste taria Sfintei Scripturi si axactitatea ei foarte precise. Groapa, zice, era aooi, tieavuui apa (Fac. 27, 24). Prin aceasta ni se face cunoseut in mod clar si lamurit iadu1 3W. Si vot spune in ce mod: apa este simbolul vietii, ea fiind. de viata iaditoare. <dar in groapa, zice, nu era apa. Old iadul se cuvine sa tie tnteles ca tncaperea $i locul de vietuire al celor Iipsiti de viata. Dar baiatul a fost ridicat de acolo, La fel Hristos a inviat din rnorti. Nu a Iost stapinit de qroapa. La fel nici Hristos nu a dimas. in iad, ci mal deqraba I-a qolit 357. Cilci a spus celoi din legaturi: Iesiti ! (Isaia, 49, 9). Dar dupa ce a fost seas, nu dupa mult tirnp dumnezeiescul Iosif .a plecat in Egipt, cumparat fiind de Ismailiti, care erau nequstori ,de aromate. Caci si Hristos a inviat si S-a ridicat din groapa. Iar parasind Iudeea s-a stramutat in tara neamurtlor, ducindu-L acolo Ismai.litenii spirituaJi, adica cei aflati in ascultarea lui Dumnezeu. Cad .asa se talmaceste cuvintul. Si cine sint acestia ? Sint fericitti ucenici, <care si-au supus urechea tnvataturilor lui Hristos $i s-au facut pirga celor ce s-au facut probati in ascultare si credinta si in faptele deIauda mai presus de lege (II Tes. 2, 12). Ucenicii se pot inteleqe ~i ca negustorii de aromate. Care raspindesc ca 0 buna mireasma taiua lui Hristos $.) absorbind chipul fiecarei virtuti in sufletele lor 1n mod qeneral. Acestia au cumparat pe Iisus in oarecare mod, UiSlnd toate cele stralucite ale leqii, ca sa cumpere margaritarul
354-355. Pentru
'f:l;tCe e

credinta

crestlna

nici p1iditQ!'/U nu dispar eu totul

din exlstenta

prln moarta, ei se due in prapastia spirttuala

cea mal uscata si mai Insinqurata,

una eu iadul (Luca 16. 49 ~..u.). 356. Intsrpretarea aleqortca a Scripturii de catre. Stintii Parinti ne erata di: a) toate cele din afara, sau materia Ie stnt mantrestart ale starrlor spirituale, avln'(Ill-!;i Iundarnentul in acelea ~i b) di toate cele v1lzute au prin acestea 0 tai'lic1l profunzime. 357. Hristos seoate in continuare chiar ~i din iad sufletele care nu s-au .nus acolo eu totul demonlzate, dispretuitoare ale compatimtrri ariHata lor de eei vii st de sfinti prill rllgaciul}iJe lor. Sau chiar a milei lui Hristos care vrea sa-i <;coatii din singur1ltatca mindriei lor illvirto~ate. A seoate sulletele din iad, in<;ei;lmnaa lipsi pc demoni de 0 parte din societatea umana a eelor ee-i triiiesc totll~i pe ei ca dU$mani care Ie mare!?te singurlHatea. Cad singuratatea e cea mai 'ingrozitoare. i'ar cea care face bucurie celor ce 0 vad. sall e insotita de COllstiinta du!?maniei altora.

204

SF. CHIRlL AL ALEXANDRIEI

de mult pret, dupa parabola Mintuitorului Insusi [Matet 13, 16) 358. Acestia au dus neamurilor pe Hristos, ierurghisind Evanghelia (Hicind lucrarea sftnta a propovaduiril Evangheliei) 359, si propovacluindu-L in tot pamintul de sub eer ea pe Dumnezeu si Domnul si ca piatra aleasa, nepretuita de pazitort! 'spirituali ai legii, dar aleasa $i pretuita de Dumnezeu .$1 asezata in capul unqhiului (Ps. 97, 22). Dar Ruben a lmpiedicat pe frati de la ucidere. Insa ~i luda a suportat-o greu. Si Ruben era primul nascut, Iar Iuda din semintia chernata la Im piiratie. Deci toti citi s-au conformat eu intiiul nascut si toti citi au fost chemati la Imparatia cerurilor, primind propovaduirea lui Hristos, au suportat eu greu indrazneltle Impotriva LuL Dar nu erau multi la numar, tn acea vreme, in Ierusalim sl in tara Iudeilor eei ce s-au 1ntristat $i au sufent tmpreuna cu Hristos Cel, ocarit. Dar I-a jelit pe Iosif $i tatal lui: Caci nu voia sa se muiqiie (Fac. 32, 35). Se poate vedea si de aci ca nu putin L-a intristat pe Tatal din ceruri si Dumnezeu nebunia ~i fapta uciqasa a Iudeilor, L-au suparat aUt de tare, di refuza orice mingHere si nu primea pe nirneni care ar fi voit s1:lceara iertare pentru ei 360. Caci 11 ruqair de multe ori prcorocii si 11 rugau sa mintuiesca pe Israil, dest lucre, Impotrtva proorocilor mai presus de orice cuvint. Totusi Dumnezeu lSi arata de muite ori bunatatea fata de ei. Caci erau casnici ai Lui cei ce se aflau in primejdie. Dar cind s-au infuriat impotriva
358. Hristos 110-a rascumparat pe 'not cu stnqela Lui eel scump, not tI cumparam pe EI pHitindu-L, cu eforturile noastro. Ne cumparii 'mereu cu jeTl{a Lui. II cumparam mereu eu eforturile noastre. Ne dam reciproc : EI peutru noi, noi pentru El, asa cum se eumpara reciproc cei C'C 51:!iubesc, Cumpdr iubirea altuia cu iubirea mea care merge pina la jerWi si-mi cumpara celalalt mereu tubirea mea ell Iublrea LUi plna la jcrtfli. Dau un pret scump psntru cii acela e scump si el dil un pret scump peutru mine, pentru ell eu stnt scump pentru e1. In marimea pretului dat pentru altul, se vede pretut Iui scump pentru mine. Hristos ne cumpilrii pe noi nu satana, nici de la Dumnezeu, ci de la noi 1n~ine. Stnqelescump varsat pentru noi ne ci~tiga, facJndu-ne sa parasim egoismul nostru, ne-

ehbereaza de patimile noastre, prin iubirea ee n{\-o arat.~ i ~i [n sensul acesta noelibcrcaza de puterea duhurilor relc. lar noi 11 cumparam pe Hristos prill iubirea eu ('are-! raspundem, nn laeinduL sa se rupa de vreun egoism al' Sau, cum faceEl cu noi, ci deschiztnd u~a noastrli. iubirii Luj, prin iubirea en care rl\<;pWldem iubirii Lui. Cuvintul de la Slinta Tmpartalianie: cinstituJ trup 51 cinstHul stnge, ... nu tracluc exact cllvJntul grec -:t""lO~ ". Ar trebui tradus ell: preUosu) lrup)) $[
preliosul .<;inge. EVanghe)j,a, sfintim pe oameni !Ii faeem 0 sJujbll. sftnt"& lui Dumnezeu. Ciid prin aceasta oamenii devin curatl de reJe, sau slinU. Fiindea: pulerea <;intitoare a lui Dumnezell vine $i lucreaza to ei. 360. Dumnezcul credintei ere$tine nn e un Dumnezeu fara simtire, ci un Dumnezeu iubitor, milostiv $i capabil de lulris1are pcntm Iapll'le oamenilor. Avind relatii en ei in baza faptului ea i-a creat, i$i variazd lueriirile sall energiile Lui necreClle potrivit nu nomai eu vOia LUi, ci !'ii cu eooa ce fac ai.

359. PropoviiduJnd

GLAFIRE LA CAftTlLE LUI l\ILOliOE

205

lui Hristos tnsusi, TaUH a lost nemtnqliat ~i minia Lui de nepotolit. Caci n-a mai fost ocant vreun prsoroc oarecare, ci Mintuitorul tuturor, StiSptnul proorocilor, adica Hristos 361, prin Care, ~i in Carel fie slava Tatalui tmpreuna eu Sfintul Duh in vecii vecilor. Amin, Despre taina Iuda ~i Tamara

1. E lID scop al Scripturh de Dumnezeu insuflate sa ne prezinte lui Hristos prin zeci de mii de fapte. 0 poate asemana cineva cu 0 eetate stralucita ~i mareata care nu are numai un chip al tmparatulut. ci cit se poate de multe sl asezate spre vedere in tot \feu!. Caci observe cum nu omitem nimic din istorisir'ile ce contribute Ja aeeasta, ci prin toate 0 arata. Chiar daca textul Istoriei are in e1 -ceva care nu e frumos, prin ntrnic nu face ca in el sa nu se teasa tenia urmarita de ea in chip frumos. Caei nu e scopul ei Sa faed descrterea vietii sfintilor. Departe de aceasta, Ci sa he dea mal degrabe. cunostinta tainei prrn cele care fae clar ~i adevarat cuvintul despre ea ~i nu j se poate aduce nici un repros ca se abate de la adevdr. Deci in Iuda si in Tamara ni se schiteaza iara~i taina iconomi.ei Mintuitorului, Caci a lost, ziee, 1n vremea uceen, s-a poqortt Iuda de 1a ttoii! siii $i a venit plna 1a un om Odolamit, cu numele lras. Sl a viizut acolo Iuda 0 tata a unui om Canaatiean, cu nurnele Sava. Si a luai-o pe ca si a intrat la ea ~i ziimislitui a ruiscut iiii $1 a ctietaat
numele lui lui Onan. II. $i ziiinislind iariisi, a nascut fiu $i a chemat numeJe $i adiiugl11d, a mai tuiscui un iiu st a chemat nume/e lui

Silotm (Fac. 38, 1-5). Deci Iuda a avut acesti trei Iii. Iar dupa ce tinerii au ajuns la pubertate, Iuda a primit pe Tamara l?i a lmpreunat-o eu tnttiul sau nascut, Ir. Dar Iiindca era rau in ochii lui Dumnezeu, acesta a fost slobozit din ale noastre inainte de nasterea unor copii. Ciici I-a omorlt, zice, pe el Dumnezeu (Fae. 38, 10). Tatal indeamna pe Onan sa se impreune eu Iemera fratelui sau $i sa ridice samintii celui plecat. Jar fiindca aeesta zicea ca nu va fi a1 lui eel ee se va naste, a calcat legea Impreunaril, varsind sarntnta pe pamfnt ~i nu si-a dat mai deqraba saminta. Si s-a pierdut $~ aeesta tndata din mmia dumnezetesca. Intrmplindu-se aceasta, Iuda s-a temut impreune eu ea pe al treilea Iiu, adica pe Silom. Si

sa

361. Batjocura directa a lui Dumnezeu areta 0 indrazneala suprema tmpotriva Lui, 0 cadere a sufietului to cea mai accentueta m1ndrie $1 dU$miinie tmpornva Lui, nemtcsorata de nici 0 retinere, care sa usureze 0 revenire a omului respecuv de la aceesta stare. Ea mai tnseamna $i negarea TreimU, sau a lui Dumnezeu cel iubitor, care sustine !ipsa de iubire ~i tn eel ce neaga pe acast Dumnezeu.

206

SF. CHtRIL AL ALEXANDIUEI

motivul acestor temert era ca nu cumva sa se piarda si acestas (Fac. 38, 11). Si a dat ca pretext sa nu facu nunta virsta neimplinita a baiatului, De aceea a zis nuror ii lui: Riimu vaduva in casa tauilui tau, pina se vc face mare SiJom, tiul mew> (Fac. 38, 11). Caci si-a xis: Nu curnvc sa moara $i acesta ca iraiu stu (Ibid.). Pleclnd deci Tamara, a sezut in casa tatalui ei. Dar trecind timpul cuvenit, i-a fast greu Tamarei sa suporte aminarea nuntii. Si a Inteles di nu va duce socrul ei la Irnplinire promisiunea lui. Ci el se Ioloseste de prornisiune ca de un pretext de-a amina peste ceea ce se astepta mereu pentru sperante ce nu se vor implini. $1 ce unelteste ea pentru aceasta ptna la sflr$it? S-a vestit, zice, Tamarei, tuuotii lui, ziclnd : lata soctul tau urea la Tamna sa tunda oile lui. $i dezbriicuv: ea tiainele de viiduvie, S-Q acopetit cu uri vQ1 $i s-a udiumusetat si a sezut Ia poriile Enanului, care este pe calea spre Tamna. Ciici a viizut ca s-a iiicut mare Jiul lui Silom si 131 n-o dat-o aceluia de ietneie. $i viizitui-o pe ea Iuda, a socotit cii 13 0 desiitnatii. Ciict 1$i avea acoperita iota si n-c cunoscut-o pe ea (Fac. 38, 13-15). Apoi a tras-o spre pofta lui. Iar femeia certnd plata, i-a lagaduit cii-i va tiimite un jed. $i ea ceruui 0 aivunii a fiigaduieiii, i-a dat toiaqul lui $1 inelul si un colier, ceea ce ar putea socotl cineva, pe dtept cuvtni, o potioobi: din jurul g11u1ui. FUndca luda fiind Ctuildeu, nu nesocotea cele ce tin de podoobii. Penttu co. Ctuildetl iubitori de podoabe 1$1 inirumuseieazd miinile si qitul cu aui , ba st piiru! si-l 1ncununeaza
uneori. unei Fiitidcii uialte 1a ei se socolea $i aceasta aeestea, semn luda aJ bqrbatiei $i aJ locul ei si-si [1001e/i. iinta

lmpltninau-se

a plecoi

spte

care i-a iost

1a uiceput.

tax ea s-a

intots la casa tatiilui

puxta sarcina eu butui tuidejde. Clnd a aitat-o luda aceasta, a spus iemeia trebuie omorltii ca una ce a desirinat. Cuui era sa se rm-

ca

aceasta, ea i-a atiitat lui toiagul $i celeuilte, zrctndu-r . Eu am 117 plntece de 1a bdrbatul aJ ciiruia este toiagul si celelaite. $i a zis: Cunoa$te a1 cui este inelul tji Jdntugul $i toiagul acesta. $1 a eunoscut luda $i a zis: S-a lndreptatit mai muIt decit mine. Pentru cd o-am dal-o pe ea lui Silom, iiului meu. $1 n-a mai adaugat a 0 ptlneoscii cunow;te pe ea. $i tecele ei. $i a fost

a fost dnd
clnd

a ndscut

$1 iata

na-$tea ea, unul

erau gemeni a scos inainte mina

1n plnlui. lar

ltzind 0 atii to$ie, moa$a a legat do mina lui, ziclnd: Acesta va ie$i lnlli. $i cum acesta $1-a retras mina, a ie$il lndata fratele lui. Jar ea

a zis: Pentru ce s-a rupt pentru tine pielita care lnchidea? $1 a chemal numele lui Fares. Dupa aeeasta (l ie.~.fl iratele lui, care avea pe mina lui ata rO$1e. $1 a chemat numele Jui Zara (Fac. 38, 25-30).

CLAFIRE LA

CARTlLE

LUI MOISE

207'"

Acestea le-arn spus dupd litera. Dar in ele e un lnteles $i care si cum este aeesta, vorn spune-o pe scurt.

necesar.

2. Dar socotesc Cd. inainte de celelalte trebuie sli spun em cl.\. dcsi niste persoane care erau in cinste pentru Seriptura de Dumnezeu Insuflata s-au aflat in Iapte nu prea cuvcnite, Durnnezeu urrnarind prin ele in mod folosilor cele necesare, vom departa de la ele dHtimarca care sminteste, daea ne vom ingriji s,\ fim tntelepti $i pricepu]i sl nu nelnteleqatori ai celor savlrslte eu mult folos. Clici )1<' vorn gindi di $i prooroeul Osea $i-a luat cu plal~ 0 femeie desfrioatil $i nu s-a ferit de 0 nunta am de tntinata $1 s-a facut tata al 1I nor copil atit de nevrcdniei de cinste, al carer nume erau: nu poporul meu si nemiluita (Osea J, 2-6). co a tnsemnat lucrul ncesta si pentru ce s-a !nelli, nu vorn pregcta stl 0 spunem. Cad fiinddl cei ce se socoteau ca stnt cei mai de vazu in Israel, se tmpotriveau propovaduirfi lor si nu primeau cuvintul dumnezeiesc, a H1cut prin sfin] i in unele timpuri acelea ca macae vaztnd prin cele savtrsitc .. dosemnate luminos sl Iimpede eele ce vor fi, s~-$i tntoarca mintca sprc aflarea a ceea ce e mtntuitor si sa se stramute spre ceea C~ trcbuie sa aleaqa ei tnsis: $i sa-I convinqa sl pe altii sa faca. aceasta. Ctlci allau di, cu vremea nu vor mai fi popor sl se vor rtndul intreeel ncmiluiti. Caci slnt tnvtrtosatt si neascultdtorl. $i oare eei bolnevi de acestea nu slnt leplidati eu totul? Iar faplul de-a conlocui proorocul en 0 desfrlnata inehipuia pe Dumnezcu conlocuind Intr-un Iol oarecare cu Sinagoga Iudeilor ca st eu 0 femeie desfrtnata ~.. lnunata, primind nasterea unor copii neplacuti din ea.

s:

Inteleqind deci modurtle iconomiej din cursul timpului, VOID elibera, pe drept cuvtnt, pe Tamara si pe Iuda de rcprosul de a fi curvlt pe pamint, ~i vorn vorbi mai deqraba de unirea lor iconomica :lCl1b. Caci ea dorea 0 nastere libera, fiind lipstta de un sot, dupa lege. lar el nu eTa tntr-o vintl mare, voind s{i se uneasca eu 0 alta ferncio, dupa ce ii muriso cea dintii. De aceea tmpreunarea lOT ~i nasterea trupeasca ne in[{lti$eaz~ chipurile unei comuniuni duhovnicestl sl a unet nasteri spiriluale. Asa si nu allfel e condusa spreadevar mintea omeneasca. 3. Deci a coborit Iuda $i a ajuns la un om, eu numele Iras. Caci ere pastor de eapre st priceput in pasterea lor. $i vaztnd acolo pe Sava, $i-a luat-o eonsoarta ~i a flicut-o IDama a trei copii: Ir, Onan
361 b. Conform planului de mlntuire a lui Dumnezeu.

20A

SF. CHIRIL At. ALE'XAN01UI':1

si Sslon. Si Ir sc talmace~te de piele, sau trupesc, rlfmin. Avnan, Iovit (raRit) 1a iriimii, iar a1 treilea, scaoare sau dezleqere si impaciuire. Deci astfel s-a coborit din cerurr, ce dintr-un pamint SHnt, Cu'vintul Unul Nascut al lui. Dumnezeu, Care e .1audat cu adevarat ca .atare si are in trupul natural slave Imparatiei. Aceasta ne-o ~a de .tntelcs persoana lui Iuda. Caci Intelesul numelui sau este Jauda. De -fapt, semintia lu] Iuda e cea mai imparMeascil dintre Itoate si s-a -riuduit intre inaltimile supreme. De aceea sl dumnezeiescul Iacob, 1n blnecuvlntarea ce, i-o cia lui Iuda, zice : Iuda, pe tine te vor uiusia lraiii tail) (Fac. 49, 8). Dar a mai dat marturie si prea tnteleptul Pavel, ca din semintia lui luda a rasarit Hristos, laudat de toata zidirea ((Evr. 7, 14). Dec] s-a cobortt Cuvintul rlmll Nascut a1 lui Dumnezeu si a venit in pustia Madiam, unde pastea atunei oile Iericitul Moise. -Caci i s-a aratat lui in chip' de Icc in rug (Ies. 1 s.u.] si s-a unit in oarecare fel, ca si eu 0 Jemeie cananeianca de alt neam, ell :sinagoga fiilor lui Israel aflata in Egipt 361 C, precum ~i luda ca pastor eu Sava, care se talmace$te lnCiltare si tidicare. Cdci Sinagoga Tudeilor a fost chemata Ia tmpreuna loeuire eu Dumnezeu, nemai-'fiind lasata in urnilints si sub staprnire ~i in netnsemnatatea robiei, <ci Ilind racuta inalto. si vestita. Piindca a fest jzbaviUi 'ca dintr-un cuptor de fier Si din casa robiei, dupa cum s-a scris (ie~. 13, 3). Apoi -din Sinagoga allata in Egipt ca una de ali neam s! slujitoare a ido'Iilor s-au ivit trei popoare, ca trei. iii ai ~ui Durnnezeu, nascuti dintr-o .:singura mama, dar lmparttte dupa nasterea in tirnp. Tar in ce mod, -0 VOID spuiie pe scurt. Apoi Iuda a insottt-o pe Tamara cu Ir, Intiiul. Tar fiindca pe acesta, mod rau, l-a pierdut Dumnezeu, ii urmeaza 'in nunta cu ea indata A vnan, care a fost st in nastere si in timp -al doiIea. Iar acesta, fiiudca nu vola sa ridice samtnta fratelui sau, -se pierde Impreuna ca Intiiul, mini a dumnezeiasca ducindu-I si pe -el Ta aceasta. Pe a1 treilea, adicti pe SHam, nu-l mai lasa tati'll sa fad!. nunta, ternindu-se sa nu se piarda tmpreuna eu primii. Si ce tnseamna aceasta, vot incerce sa spun de rna va intelepti .Dumnezeu. Sine joqa prima $i cea din Egipt, ]DC care am socotit-o ea este de aIt neam, Hindea s-a siHbaticit atunci foarte prin moravurile
361 c. DumnczeuCuvintul Sa coboJit pe muntele Sinai, numai lui Moise -~i lui in intlUleric - dinduj tabJele legii. Nu era pregatlUi multfmea de oameni pentru a Ii Se artita lor jn~i~i pe pamlnt, unde locuiau de obicei ~i tn trup pen-tru a le fi ~i rna! apropiat. Au fast dilerite trepte ale coboririi lui Dumnezeu 'Cuvtotul. Dadl creatia poate fi sus~inntti $i I8jutata de El sa staa $i sa se ridice Ie diferite trepte, inseamna cli El insu$i poate coborl tn energiile Sale la aeeste .trepte.

GLAFIRE LA CAR'fILE LUI MOISE

209

sl obiceiurile pagine!?ti, a transformat-o Dumnezeu printr-o vietuire conforma legii si a aratat ca pe 0 a doua Sinagoga $i oarecum .alta dectt Inttie. Si aceasta este Tamara. Priveste cum se aWl Tamara !?i in t~lmacirile numelor, caci Tamara. se Hilmace$te ups sau nestatotnica, dki s-a clintit si aSCUllS cu adevaret in Iipsun Sinagoga Iudeilor, cum si in ce chip? N-a rarnas neclirstit pentru totdeauna cultul legii, ci s-a schimbat in eel spiritual. $i s-a introdus in stlrsit eel prin Hristos, Invlnuind pe primul ca neavlnd in sine desavtrslrea. De {apt, si-a unit sie-!?i Biseriea, avind-o ca pe 0 Iecioara curata [Efes. 5, 2-7), parasind pe cea veche si prima. De aceea, pe drept cuvint, Sinagoga Iudeilor e tnteleasa ca avlnd Iipsuri $i fiind nestatornica. Iar di nimeni l1U se tndrepteaza 'in Iata lui Dunmezeu prin lege, nici nu are in Sinagoga Iudeilor impanta$irea de pacea lui Dumnozeu <cclci'legea tucreaz minia, dupa cum S-Ii seris - Rom. 4, 13), ne da sa tnteleqem pe fiii lui Iuda care s-au dl.satorit eu Tamara. Cod Ir, j'ntHul nhscut. este de piele, sau pomuitesc. $i fiindca a fost rau a fost osindlt 1a moarte. Caci eu adevarat inliiuil pop or s-a eratat rau ~i cirtind Impotriva lui Dumnezeu si zicind: Ve putea onre Dumnczeu sa gateasca mosii 1n pus tie ? Pentru cii a Iovit piatra ,~i au curs ape si plraiele S-QU umplut de ape, oare va putea da Si oiine, sou va putea lntinde masii popotului Sdu ? (Ps. 77, 22-24). Dar ~i dnd s-au tntors trimisii dupa ee au eereetat pamtntul fagaduinlei si se pl1ngeau copllareste c11vor fi pierduti indata, jigneau pe Dumnezeu, Care toate le poate, prin neascultdrile lor. De aceea au ~i pierit st n-a intrat nici unul in pamintul fa;aduinteL ci- odraslcle lor au ciizu: 1n pustie, dupa cum s-a scris (Num. 14, 29). Deci Inttiul nascut Ir, adica eel rl:1u !?i trupesc, a pierit primul, neavrnd nici un rod al binecredinctosiei. Aeeasta ne-o arata iara!?i ca in chip lipsa de prunci. Fiindca cele ale simturilor sint ca niste chipuri ale celor cuqetate. Apoi dupa acela se arata ca un a1 doillea fin al izbavitorului Dumnezeu, care l-a scos din casa robiei, poporul de dupa aceta, care a fost treeut Iordanul, sub conducerea lui Iosua, ~i a mostenit :pamintul fagadu.intei. Dupa aceasta a ajuns st sub judecdtori, dar a cazut ~i el sub minia lui Dumnezeu, Caci a Iost eu adevarat A vnan, adica lovit 1n inimd. Fiindca s-a intors nebune!?te spre politeism, parasind pe Dumnczeu Cel Unul ~i prin fire ~i adevurat 362. Ded s-a ~i pierdut ~i s-a robit altor neamuri 363, di.ci aeeasta ne-a invatat
362. Dumnezeul Cel adevurat prin fire, adica mai pres US lIi deosebit de teate prin fire, nu poale fi dectt Unul. Daca sint mal multl, se margincsc 'uuul pe altu!. 363. Zeii cei multi erau ':li altor neamuri. Israil acceptin(luj se supul1eau acclor neamuri. D_uml1ezeu Cel Unul une5te popoarek, dRr nu supune pc unele altor8, dici e de [apt a1 tutnror ~i pe toate le sustine tn mod egal.
14 - Sfintu} Chlrll al Alexandrle1

210

SF. caran, AL ALEXAt~RtEI

cartea numita a Judecatorilor. A murit deei si acesta In }ipsa de prunci, ca ~i lr, saminttnd in nimic, adica in pamtnt. Deci cu dreptate n-a cistiqat nlci un rod, sau n-a ridicat samlnta fratelui sau st s-a pierdut si poporul din mijloc sl al doilea, timp, prilejul de-a se ridica in Iata lui Dumnezeu evlavia cea dupa lege in locul eelor ee n-au aseultat ~i de-a arata un alt popor nou renascut prin fapte. Caci aceasta socotesc ca Inseamna prin qhicitura a ridlca samlnte fratelui sau. Deci omorttt fiind amtndoi din pricini bineeuvintate (caci unul era rau, iar altul lovit in Inima) tatal l-a oprit pe al treilea de Ie unirea eu Tamara, temindu-se ea nu cumva sa fie uimtcit st el trnpreuua eu eel pterduti, Caci pe al treilea popor, care era sl eel mai tindr, nascut in timpul din urma a1 Sfintilor proorocj (ell care a Iost vecin imediat dumnezeiescul Botezator, care l-e aratat pe eel venit din cer, adica pe Hristos), nu l-e Iasat Dumnezeu sa fie imbrati~at de Sinagoga Iudeulor, n ici n-a voit sa alba rod de la ea, CCl lin cumva sa se piarda ~i el, Ciic: leqea minie lucteazii (Rom. 4, IS), dar in ea nimeni nu se Indrepteaza. Priveste deci cum Silom arata in sine chipul poporului din urma, al celui in credinta, Flindca se taJmace~te sciipare sl dezlegare. Cad consumind minia dumnezeiasca pe eel din singele lui Israel, pentru faptele neleqiuite ~i pentru Curia de nesuportat impotriva lui Hristos, au fost scapati ca de 0 fiara eei ce au crezut sl au fost dezleqati de Ianturile care Ii tineau in trebuinta de a fi pedepsiti. Pentru di s-a mintuit ram~~ita, dupa Sctipturr (Jud. 5, 13, Isaia, 10, 221 Rom. 4, 27). De fapt ~ zis undeva Durnnezeu prin g1asul proorocului: Preeum va scapa oastoru: din se numeste Ca, credinciosti ocolesc unirea cu Tamara, adtca rodirea din lege si slnt ccupati de multtrnea celor ce sa pierd, 0 poti afla usor de Ia Ier icitul Pavel care zice despre marirfle cele dupa Jege: Dar cele
ce-rm erau mie clstiquri, aces tea Ie-am socoiit penttu Hristos pagubtm gum Ieului doiui picioare sau lobul unei fiii lui Israel (Amos 3, 12). Dect de aceea utecbi,

asa

Ii scapaU Silom sciiptire.


VOT

(Filip. 3, 7). Caci nu dorea sa aiba dreptatea proprie, lege. ci dreptatea cea din credinta in Hristos lis us 363 b.
Dumnczeu

adieu

cea din:

363 b. Dreptatea dupa lege era 0 dreptete proprle, pentru di era cerutd de sa fie impJinita eu puterile lui. Dar omul nu 0 putea ci:>tiga. Caci puterile lui stnt slabe. Sau dadl 0 ci$tiga in parte, se mlndrea eu ea. Deei ii N8 rnai mult spre paguba, daca Iaude de sine este un pacat, Dar clreptatea din crcdintii vine din pulerea lui .I-lristos. cureia 1 se deschlde eel ce crede cii El e Dumnezeu. caci In acela t~i face loca$ Hristos InSlliii (loan 14, 23). Deci credinta lui nll ramine nerQditoare, cUm aIirmii protestantismuJ. Dar el multume$te roai mult lui Hristos pentru dreptatea ce-i vine din credinta in El.

GLAFIRE LA CARTILE LUI MOISE

211

Deci SHorn nn s-a unit cu Tamara. De aceea ea a ramas vaduva si a petrecut ani Indelunqati in aceasta stare. C~cj nemailtislnd Dumnezeu Sinagoga Iudeilor sa aduca rod, a fost ca 0 vaduva si far a copii ~i lipsita de barbat, sau de Mirele spiritual. De fapt a spus undeva Scriptura: Aceaste nu e femeia Mea ~i Eu nu slnt biirbatul ei (Osea 2, 4). Dar, oare, dupa aeeasta n-a mai avut nici 0 ratiune t Nu s-a mai lnvrednicit de ntci 0 grija de 1a Dumnezeu? 364. Sa nu o banutesti aeeasta. Caci desi va ajunge la ultimele trepte de dusmanie, Dumnezeu se va milostivi de ea in vremurile din urma ale veacului si va rodi sl ea trasaturne lui Hristos. Ca va pa~i pe urma nearn urilor, 0 stirn pri n tnsesi cele serise. Caci suindu-se Iuda sa tunda otle sale, Iata s-a unit eu ea treclnd pe drum. $i a lasat-o sa aiba toiagul, inelul si H~.l1tugul lui, Hlgaduind sa-i trimita Si un miel. , De Iapt Hristos avind cea mai necesara grija a Sa sa primeasca rodurile turrnei cuvtntatoare, va realize 0 comuniune in Duh in trecere si nu cu totu1 cautata in cursul vremii eu Sinagoga Iudeilor, si 0 va face sa rodeasca, zamtsltnd intelepciunea de la El. se va da pe Sine Insusl ei, ca ~i noua, ca toiag al puterit. ca chip si asemanare a lui Dumnezeu si Tatal (diei acesta e inelul], impodobit cu frumusete mai rnult decit fiii oarnenilor (Ps. 44, 3). Dar Ii trimite ei $i mielul, adica ii daruieste tertarea pacatelor. Cdci dupa lege se junghia un miel pentru pacat, inchipuind iertarea qresalelor. Si se mjntuieste Tamara, desi fusese oslndita 1a moarte sl supusa la cele mai de pe urma pedepse. Caci Tamara fusese condamnata ca desfrtnata, dar totusi se mintuleste, frindca a aratet toiagu1 ~i colierul st a marturislt limpede ea a luat in ptntece de la Iuda si are rodul lui. De fapt Hristos izbaveste in cursu 1 vremii de la necesitatea pedepsir ii si Sinagoga Iudeilor, care poarta simbo1urile. unirii cu El $i arata clar ca a luat in pintece cele ale Lui, dici asa spun st cei ce s-au hoter it sa se taca bine placuti prin credinta in Hris+os. Pentru !rica Ta Doamne, am luat 7n pintece st am suierit durerile nasterii $1 am tuiscut duhul mlntuirii Tale, .pe care l-am ziutdsli: pe paratnt, Jar Tamara purtind in pintece 0 pereche de prunci, a ajuns in sffrsit 1a nastere. Si primul nascut seoate mYna. Dar retraqind-o Iarasi tnapoi, desi a prirnit, 0 ata rosie, lese mai tntii al doilea, ea prlntr-un perete deschis, apoi iese primul, ca ultimul. Acesta e inca un semn dar di neamurile au fost chemate' inaintea celor din singele lui

si

364. N-a maj avut Sinagoga nici 0 ratiune de a fi? N-a mai avut deloe pe Cuvintul lui Dunmezeu atent la ea? lntr-un fel Cuvintul lui Dumnezeu 0 face Sa sa preocupe de EI ~j plna la urmli 0 va face sa vina 18 EI, la sftr$it intreaga. iar tn cursul VTemii pe unii din membrH ei.

212

8P'. CHIRIL AL ALEXANDRIEl

Israel !ji eei ee vor vent desi au avut slava tnttiului nascut, vor primi einstirea in timpurile diu urrna. Dar nu e Indoiala d. va vent ~j e1 sa prtmeasca jertfa lui Hristos. Caci rosul e semnul sfintului singe al Lui. $i cine este eel ce a desfacut perete1e din mijloc al despartiturii (Efes. 2, 14) si chemtnd in loeul Intliului nascut pe a1 doilea, I-a pus dupa e1 pe al doilea i Oare nu e vadit ea Hristos ? Prin Care ~i cu Care fie slava lui Dumnezeu !;ii TaHH tmpreuna eu SfintuO. Duh in vecii vecilor. Amin.

Iarast despre Iosif


Sa ne intoareem la celelalte parti ale cuvlntaril despre Iostf, de care am vorbit mai inainte, dupa ce am dus la sUr~it istorla intercaleta des pre Iuda ~i despre Tamara. Inteleqind prin Iosif persoane lui Hristos, am spus ea e1 a fost aruneat in qroapa de fratii lui. Dar a fost scos iara~i ~i vlndut ismaflitilor, care erau negustori de aromate, duclndu-Ie celor ce nu Ie aveau. $i adauqtnd am spus dl a fost dus de aceia In Egipt. Aceasta lnseamnii ea pogoriudu-Se Unul-Nascut in starea de umilinta (desertare, chenoza . Filip. 2, 7) ~i facindu-Se om s-a flScut ~i fratele celor de pe pamtnt. Si inainte de altii ai celor din Israel. Apoi a rabdat rooartea $i a primit crucea !;iiS-a eobortt Ja lad 364 b, a1
364 b. Fiul lui Dumnezeu a coborit In chenoze, in umilintlt, In desertarea de slava, Ea consta tntti in Iaptul eli ipostasul dlvin sa face ipostas 81 flril omeuesti ~i a1 tuturor simtlrtlor noastre al m~rglnlrllor noastre. Cwn se tmpaca acestea. Daca El a Cacut flrea omcneesca sl EI 0 sustine asa cum este, de de n-ar putea-o activa El tnsust ca Persoana usa cum a creat-o t De ce nu er putea-o sustine $i ca Pcrscana a ei, daea 0 sus tine ce Cel ce nu e Persoana ei? EI are tn Sme $1 putlnta de a 0 sustlne ~i trill ca Persoena '8 ei. E1 are $1 putinta de-a cobort pina la ccea ce a creat EI. De aUfel totu1 e de la El prln creatle. Nu e nimlo care nu e de la EI. El a cobortt cu energiile Lui creatoare $1 conducatoare ptnA la a crea creaturllc. In aceasla e :;i putinta de a-sl insu$! si energiite create de energiilc Lui necreate, rara sa ronunte Ia cole necreate. Dar le poate ~l umplea pe cele create de celo necreate, la masure tn care sa nu le anulcze pe acestee, dar sa fie $1 suportate de energiile create. Totul e de allfel in tncaperea pe care si-o largC$te Dumnezeu prln creatie. El so face Subiectul calor create, pentru cli $i ele stnt ale Lui. dar nu so poate opune mortii ca Creator, desl se poate supune tn cele create din nimie, ded !ii prin aceasta ~i eapobile de moarte, prin desprinderea de ele. Fiind con$tient, Fiul lui Dumnezeu nu se poate deett Persoanli asemcnea persoanei umane con$tiente. EI nu so poate face ,ereaturlt ineon~tienta (pasltre, ,animal). Omul are prin con~liinta o mai marc tnrudire eu El. E ehipu) Lui. $1 natura incon~tienti1 c creata de EI, do,r numai ca obiect al persoanei umane cOll~tiente. Deci ~i E1 sa poate [ace nunlsi subiect v~Z11l0T ~i organizat 01 naturii ineon~tienl. nu asemenca eJ. Fiind Subicct con~tient, EI nu se poate face decit Subiect con~tient al naturH umane, asemellC'O subiectu)ui umon con~tie.nt. El poate trai ~i moartea eu trupul, pe care 0 trliic$te omul, dar 0 poole ;;i tnvingc, ducind plna 18 capit puterea asupra materiei pc care o are subiectul uman. Merge ~i pina la iad, unde merg oamenll care au cazUI prill pacat tn moaTte. Dar fiind tlira de Ipacat sau ncie$it din iublrea lui Dumnezeu, n-a illtrat nici tn tnsingurarea iadulul. S-a dus acolo ea sa Ie ducli comuniunea sdlplirii de iad.

GLAFffiE LA CAR'J'ILE LUI MOISE

213

carui chip este groapa. Dar a revenit 1a viata si S-a desparttt de cei ce stnt din singele lui Israel. Insa a fost dat ca unor negustori de aromate Sfintilor Apostoli, care raspindtnd buna Lui mireasma, au ajuns in tara neamunlor, arattndu-L prin propovadut rea evanghelidi ce 0 sustineau ori ca Persoana a ei. El are st putinta de a cobort ptna la ceea ce a creat El. De altfel, totul e de la El prin creatie, Nu e nimic care nu e de la El. El a coborit cu energiile Lui creatoare, sustinatoare Si conducatoare pina 1a a crea creaturile. In aceasta e si putinta de a-Si Insusi Si energiile create de enerqiile Lui necreate, f~ra sa renunte Ia cele create. Dar Ie poate si umple pe cele create de cele necreate, in masura in care sa nu [e anuleze pe acestea, dar sil fie S1 suportate de energiile create. Totul e cuprins de altfel in tncaperea pe care si-o gaseste Dumnezeu prin creatie E1 se face subiectul celor create, pentru d'i si ele sint ale Lui. Deci nu se poate supune mortii ca Creator, desi se poate supune celor create din nimic Si prin aceasta $i capabile de moarte, prin desprinderea de ele. Fiind constient, Fiul lui Dumnezeu nu se poate sa fie decit persoana asemenea persoanel umane constiente. El nu se poate face creature inconstienta (pasare, animal). Omul are prin constiinta 0 mare lnrudire cu El, E chipul Lui si natura inconstienta e creata de EI. dar numai ca obiect al persoanei umane censtiente Si El se poate face numai subiect vestitor si orqanizetor a1 naturii Inconstiente, nu asemenea ei. Fiind subiect constient El nu se poate face asemenea eelor ce nu-L cunosteau, avtnd imbracat chipul de rob. Caci e propovaduit ca Cel venit pentru noi in trup si in chip de rob. Aceasta socotese eli inseamna eli Iosif a fost dus de Ismailtti in Egipt. Dar sa vedem ce s-a Inthnplat sa patimeasea ajunc;ind acolo si ce trebuia sa fad. pentru aeeasta? Fund inca tlnar ~i dintre adolescenti, a biruil neinfrinarea Eqipteneei desi era atras cu mare putere de vointa de a face ceea ce nu se cuvcnea . caci aceea l-a apueat de haina eu nerusinare Si-1 traqea spre pacatul fara voie. Dar el Iastndu-si haina s-a des prins de salbatica pofta si a dimas nebiruit de patlma. Dar a fost plrlt dupa acea, femeia Intorctnd vina spre e1. El 1nSa ~i-a aratat nevinovatia si iubirea de libertate fata de aeeste piri urtte, Dar a fost aruncat in inchisoare (Fac. 29, 1-23). AJ;a a ajuns ~i Hristos irutre neamuri in persoana Sfintilor Apostoli. care spuneau di pearta si ranile Lui in trupul lor. Ii respingeau pe eel ce voiau sa eugete cele ale lumii, ramfntnd departe de poftele trupesti. Caci asa este totdeauna viata sfintilor. De aceea, eei ce unel-

214

SF. CHIRlL AL ALEXANDRIEI

teau impotriva lor ~i erau obisnuiti sa socoteasca vinovati pe eel ce voiau sa vietuiasca in Hristos, dupa ce au Iost snpusi tncercarilor, tncit au fost $i Inchisi. Dar i~j aminteau de Hristos care a spus :
Dacii ati fi din lume, lumea nu suiteti ai lumii, de aceea ar iubi

va

ceea utiiste pe

ce este a1 ei, dar iiitidcii voi Iumea (loan 15, 19),

cum l-a urit ;;i pe 10sH femeia pofticioasa. De aceea cresteau in necazun si priqoniri, harul lui. Dumnezeu tntarindu-i ins a pe cei carora le e dat sa le suporte. De aeeea se bucura, cum am spus, pazitorul inchisorii de Iosif, Apoi a talmacit visele eunucilor lui Faraon, a paharnicului si a pitarnicului (a facatorului de piine), tnchisi sl ei. Si de aceea. dumnezeiescul Iosif a fost nu putin admirat. Si vistnd si Faraon insusi vii to area neindelunqata rodnicie si greutate a Ioametei vazuta tntli In vaci grase si slabe, apoi in spicele de dupe aceea, jar tnteleptit Egiptului neputind sa-t spuna nirnic $j sai explice intelesurile vedeniilor $1 spunindu-i-se despre el di 0 poate face aceasta, venind i Ie a lamunt. Si admirmdu-I Faraon, l-a numit vistiernic $1 cepetenie in imparatia lui (Fac. 40; 4). Tot asa a' fost prigonit Hristos, cum am .spus adineauri, in persoana Sfintilor Apostoli. Dar aflindu-se in aceste qreutati ei tnsisi ca foarte Intelepti si in stare sa explice ,cele nelntelese multora, s-au nicut cunoscuti unora dintre capeteniile din lume, care erezind ca ei au ~i cunostinta celor viitoare din descoperirea lui Dumnezeu in Duh, au consimtit sa fie iconomi si capetenn ale nearnurilor si sa le dee celor flaminzi de ~nvatatura ceea ce ii sustine in viata nepieritoare, adica cuvintul dumnezeiesc' si ceresc si tnvatatura care U duce la toate cele bune. Acestta, mai bine zis Hristos tnsusi pr in ei, au dobindit pe seama lui Dumnezeu si Tatal tarile neamurilor, ca ;;i Iosif pentru Faraon tara Egiptenilor. Iar lui 10sH is-au nascut doi fii, Manase si Efrem din mama Asineta, Iiica lui Poti-Fera care era preot. ~i Manase se talmaceste iettarea xelelor ce s-au lntlmplat, jar Efrem cresiete si adaus in ceea ce e mai bun. Aceasta inseamna ca din maica sfintilor, adica din Biserica, au odraslit roduri si cei chernati dintre neamuri prin credinta in Hristos se socotesc fii ai lui Dumnezeu si ei vor fi dusi Ia iertarea ostenelilor $i qreutattlor. Ciici
capul

vor uita, zice, necazul lor eel. dinti! st nu se va sui 1a inima lor. Peste lor va ii lauda $i bucuxie ~i veselie Ii va cuprinde pe ei

(Isaia 65, 17-18). A fugit dUrerea, intris.tarea ~i suspinarea. Vor veni cu timpul Ia iertarea reieior, vor pa$i spre cre$tere, alergind spre duleele capat al nadejdii. Caci se vor stramuta de Ia cele paminte$ti Ia cele cere:;;ti, de la eele roasurate in timp la eele de dincolo de

GLAFmE LA CARTILE LUI MOISE

215

timp ; 365 de Ia stricaciune, Ia nestrtcaciune , de la necinste la slava, de Ia neputintd la putere. Venind si prelungindu-se foametea, fiii lui Iacob au cobortt in Egipl sa cumpere eele de mineare. Apoi Iosif lastnd sa treaca putin timp ~i interesindu-se de ei (cac; se zicea dl n-au venit pentru griu, ci ca sa iscodeasca tara) ~i cerrndu-l pe Veniamin, care era fratele lui si eel mai ttnar, si amenintindu-i ca nu vor pleca nepedepsiti din Egipt, de nu-l vor aduce pe baiat, de-able i-a Iasat tatal lor sa-l ducd, Iar dupa ee au venit eu baiatul, i-a chemat acasa si i-a saturat ell piine, eu apa ~i eu vin (Fae. 42, 43). Aeeasta lnseamna di apasati de necaz si chinuiti de 0 foamete de nesuportat, se Intele je spiritual a, la vremea Sa Jucleii parasind eugetarea tnalta st inghnfaUl, vor veni la Hristos, cerlnd de la El hrana dumnezeiasca, duhovniceasca ~j de viat~i WdHoare. Dar AceJa nu-i va prirni far a poporul Sau, a1 carui chip este Veniamin. Si venind ei Ia E1 intr-o unitate de suflet si cu 0 unica horartre, Ii primeste eu bueurie, si Ii introduce in casa Sa, adica in Biserica. Apo; spallndu-i cu apa spre curatire, adica in baia nasterii din nou, ii hraneste cu ptine si eu vin. E un cuvint tainie. Dar vom mai spune inca si aceasta: Iosrl s-a faeut eunoseut fre tilor cind au venit Impreuna eu Veniamin. Atunci i-a Invr ednicit si de masa, cum am SPU$ adineauri. Dar nedindu-Ie nici un sort In Egipt le-a poruncit sa plece inda-til si sa aduca la el pe tatal sau, edica pe Iacob. Iar cind a coborit acesta st l-a vazut impreuna eu fiii lui, atunei le-a dat pamintul eel mai bun dintre toate (Fac. 44-47). Acesta e st el un semn lamurit ea Hristos va primi pe eei din Israel clnd se vor intoaree in ultimele tirnpuri ale veacului, aflindu-Se impreuna eu ei intr-o unitate de suflet S1 poporu1 eel nou. C~Ci aeesta este cum am spus Veniamin. Dar nu fara Sfintii Parinti ni se va da noua sortul nadajdujt. Caci pre cum ei, desi au murit tntru credinta, cum a spus Pavel, n-uu
luat fagaduinta, pentru cCl Dumtiezeu a rlIldllit de mai tnainte peniru not ceva tnai bun, ca sa nu fie desiivustti fara noi (Evr. 11, 39), si
110i

Deci

vom astepta pe panntii nostri, ea sa nu ne desavirsim fara ei. vom lua mostenirea (sortul) eea foarte buna si nefacuta de

365. Cele din timp sint masurate S8U marqinlte. Cacl se trece de la ceea ce s-a ajuns, la ceva mai Inalt. Celc de dincolo de timp stnt pururea nemarqinite $i de aceea nemasurate. Nu se simte rnereu trebuinta rididirii la ceva mai bun, de la ceea ce nu e deplin multumttor.

216

SF. CHIRIL AL ALEXANDRlEI

mtna a Imparatiei cerurilor in Hristos, popoarele cele dintii si cele de 1a mijloc si cele din urma 366, impreuna cu Sfintii Parinti eu care si prin care fie slava lui Dumnezeu ~i Tata] trnpreuna eu Sliutul Dun in vecii vecilor. Amin.

Despre Iosif ~i fili lui - Efrem ~i Manase


1. Toaiii aatea cea bunii si tot datul desav1r$it de sus este, poqorirulu-se de la Tine, Pdtlntele luminilot (lac. 1, 17). Dar nu e nici unul din bunurile cele mai pretioase ~i mat tnalte, pe care sa nu-l ctsUgam prin Hristos. Ctici s-a iiicut Mijlocitor intre Dumnezeu si onmeni (I Tim. 2, 5) si prin El am avut aducerea noastrii intI-un Duh Ia TatQJ $i Dumnezeu Cel din ceruri (Efes. 2, 18) 3Gi. De aceea a si spus: Nitneni nu vine la TaWI, aecn ptin Piul (Ioan 14, 6). Iar in El este toata plinatatee harului si mostenirea stralucita 368. Cad Dumnezeu bogat fiind, S-a s~h~cit pentru noi, ca noi sa ne tmboqatim prin saracia Lui (II Cor. 8, 9) 969, st ca urcind la sleva Sfintilor Partnti, sa ne jmparta~im si de nadejdea lor preamarita. Adevarul cuvintului despre aeestea il poti cunoasts dadi itl adincesti ochiul Inteleqerti in Sfintele Scripturi. Cacl se spune iara~i : $i a fast dupa cuvtnrere acestea $; S-Q vestit lui Iosii ca Taui! lui esie bolnav. Lulnd pe cei doi iii ai sal, pe Manase si pe Efrem, a venit la Iacob. Si i-au vestit lui Iacob zicind: lata iiul tau Iosil vine ta 366. Bucuria de gradul suprem a Imparatiei nu 0 vor primi dectt toate generatiile tmpreuna. Caci ea e ~i bucuria tuturor de toti, Plirintii nostri nu 0 vor aves deplina fara noi ~i nol nu 0 vom avea deplina fara ei sl .tara cci ce ne vor urma. De sceea ne ~j ruga-m sl1 lim tmpreund. Ne ruglim pentru ,parintii nostrt adormiti ~a fie cu not, $1 Sfintl] se roaga pentru noi sa fim tmpreuna eu et, Si eceasta este pllnatatea lui Hristos. Totl stntem chemati sa ne bucuram tmpreuna de El st HI voieste sa se bueure avtndu-ne pe noi toti in EI, in bucurta comuns de noi ~i a unora de aHii. 367. Nu 0 esanta, ci un Tata personal este tzvorul tuturor existentelor. bunalanloT ~i Iuminilor sau sensurilor lucrurilor. Numai ceea ce vine de le 0 persoana, bucura alte persoano. Numal ceea ce vine de la Persoana-izvor al tuturor, bucura toate pcrsoanele. 368. Numai 0 Pcrsoana care c nu Dumai Dumnczeu, ci $i Om de a fiint/i cu noi, poate sa nc mijloceasdi bunlWitHe supreme ee ne vill de 18 Tatat ceresco Persoana e cea care te bucura eel mal multo numai Persoana dumnezeiasca poate Ii. pentru noi laeest lzvor de bucurie suprema. Dar cea mai apropiata de DoL sau to comunieare nemijiocitli. eu noi e persoana semenului. Hristos este pentru nol aUt persoana semenului, ece nemijlocit apropiat1!:, cit $i Persoana lui Dumnezeu. izverul vietH nesftn~it de b()gate. tn Hristos persoana semenului a avut adhlCimca nesnr;;it~ a Persoanei dtlmJlezeie~ti. Dar in Persoana lui omeneasca avom llU numai adincimea Persoanei dumnezeie$ti In generel. ci Persoana FiuIul lui Dumnezeu, Cere ne insufla simtirea ei filiala. futu de Tatal, deci ne face sa ne sim.tim prin Ei in fata Tatalui, umpluti de Duhul de fIi, oa ~i EI. Nu se poatc trai I'clatia eu Persoana dunmezeiasca f(ira rclalia eu celelelte doua. 369. Uniti eu Fiul sintem infiaU $i ca etare avem mO$tenirea fiasca impreuna eu El. BuniWitile co nl so dau, ill sc dau cu iubirea de Talli.

GLAFIRE LA CARTILE LUI MOISE

217"

tine. $i fortindu-se Iacob a sezut pe pat. $i a zis Iacob ljii Iosif : Dumnezeu ou s-a tuiitat mie in Luz 1n- piimuitu! Canaan $1 m-a binecuviniat pe mine st mi-a spus : lata Eu te voi cresre pe tine ,~i.te vat uunulii $i te voi face pe tine cduniiri de neeunuti si-ti voi da tie pauiintul acesta $i semintiei tale spte stiipinire vesruco. ACUIn aect ocesti do! iii ai tiii, care ii s-au tuiscui In piimlntul Egiptului, inainte de a veni eu 1a tine In Egipt, suit ai mei ; Efrem si ,M.anase vor ii ai mei CQ Ruben si Simeon. Iat cet ee-l vei tuiste dupii acestia vor if oi tiii, pe numele ttoiiiot lor se vor chema tntni sortii lor. C:ind eu veneam din Mesopotamia Shiel, a murit Rahila mama ta In pamlntul" Canaan cuui rn-crn optopiat de iiipodtomul Havrata pe calea ce vine spte piunlniul Eirata si am inqropat-o pe ea pe colea hipodromului, Acesta este. Beileemul (Fac. 48, 1-7).

Fericitul Iacob a ajuns la batrinete buna, dupa cum s-a scris. Iar cind a plecat din cele ale noastre, s-a glndit sa binecuvinteze pe cei> din Ioslf. Fiindca acestia erau din mama de alt neam, din Asineta fiiea preotului Poti-Fera, ca nu cumva car-eva dintre .lsraelltt sa-i sfisiesocotindu-i de neam strain si diferit, in chip Intelept st eu buna rtnduiala dumnezciescul lacob cau!ta sa-l tncredinteze pe Iosif si pe ce:iIalti fii di urmind poruncilor dumnezeiesti i~i face proprii pe toti eei nascuti din 6'1. Caci mi s-a ortitat, zice, Dumnezeu 1n pomuuu! Ca~ naan ~i mi-a fagaduit deschis di voi fi tata al multor popoare, ca rn-alargit in neamuri $i adunari de nemurire. Totodata Ii convinqe sa' ctnsteasca pe Dumnezeu cu ginduri adevarate, $i-i invata sa se socoteases ali LUi si pe eei apropiati, mai ales pe cei ce se vor naste din. ci, chiar daca s-au nascut din maica de alit neam. 2. Iesind putin din grosimea istorisirii, spunem aceasla. Asa ne-au Hicut in Hristos $i noi cei ce ne-am indreptat prin credinta fii aii lui Dumnezeu si proprii ai Sfintilor, mijlocind El si prin E1 Ieqmdu-necu Sine insusi si cu TaHH $i cu cetele sfintilor, precum si losif aflindu-seoarecum la mijloc, a Hicut iii ai tatalui sau pe Efrem $i Manase, ca safie Inscrisi si in lista patriarhilor. Cad acum, ziee, cei doi fii ai tai nascuti in Egipt, sint ai mei : Efrem $i Manase VaT fi ai mei ca Ruben $i Simeofi). Adiea vor fi lntre inUii naseuti $i vor fi pU$i in rind cu ei in ascultare. Caci Ruben era lntliul nascut, iar Simeon se talmace$teascwtare. Deci prin credinta. ne-am faClit inUi, ~i poporul din neamuri a mO$tenit sortul celui intii nascut. $i s-au cinstit pentru ascultarea lor .. Insu$i Hristos Ie-a. marturisit-o aeeasta zicind : Popor 'pe care nu 1-amcunoscut mi-a slujit Mie,

cu 1uzu1 urechii

M-a ascu/tat

pe Mine)}..

(Ps. 17, 45).

218

SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

Caci de~i ne-am nascut din rnaica de alt neam pentru faptul ca Biserica s-a chemat din neamuri, dar ne ajunqe mijlocirea lui Bmanuil ca sa. ne uneasca prrn Sine eu Dumnezeu si Tatal st sa ne fadi parte de mostenirea Sfintilor si sa. ne ridice la slava cuvenita lor si sa ne arate neam sfintit (I Petru 2, 9). Pentru ca am fast iubiti si noi In Hristos si fiindca am dobindit prin E1 nasterea duhovniceasca in Duh, ne-am facut vrednici de primit de catre Tatal, pre cum am spus adineauri si am fost pusi in r indul Sfintilor dinainte de noi 370. Deci -desi am fost chemati fii ai lui Dumnezeu si ai Tatalm, v.om fi ~i ai Celui ce ne-a adus si ne-a unit eu Tatal, adica ai lui Hristos 371. Cad ia seama cum Iericitul Iacob ce iscrie intre fiii sai pe Efrem si pe Manase, zice : lar iiii care se vor naste tie, oi tdi vor [i (Fac. 48, .0). Inteleqi c1eci ca desi sintem Iii ai lui Dumnezeu si Tatal, sintem nu mai putin ai lui Hristos. Aceasta este ceea ee spune E1 catre Tatal : Pe care Mi i-ai aratat Mie din lume, ai Tai erau ~i Mie Mi i~ai -dat pe ei. Si Mil voi slavi lntru ei (loan 17, 9-10). Iacob a mai spus di a ingropat pe Rahila in Betlcem. Numind pe Rahila ne-am gindit -de multe ori 1a ea ca la un chip al Biser icii. De Iapt n-ar minti cineva daca ar voi sa spuna _Cd Biserica s-a stramutat la 0 alta viata, adica la cea mai de folos decit eea din lume, murind lumii pentru ca nu mai poate sa cugete ale e1, ci vietuieste duhovniceste lui Dumnezeu in Hristos prin tarie evanqhelica. Caci desi e in lume pentru viata in trup, dar e ascunsa oarecum neavind ceea ce e stralucit in lume. pentru ca s-a ingropat eu Hristos, Si aceasta, socotesc ca -este ceea ee a spus preainteleptul Pavel: Petittu cii ali murlt $i viata voosttii s-a ascuns cu Hristos In Dumnezeu (Col. 3, 3) an.
370. Cobor ind la calitatea de Pcrsoans a umamtatn noastre, EJ S-a saracit, -ca sa ne poata face eccesibila bogii\ia Lui dumnezelasca. A tmboqatit prin aceasta umanitatea LUi, marind-o st faeind-o bl111 conducator al bogatiilor Lui nesfirsite. Dar ele totusi ni se fae aecesibile la nivelul nostru omenesc, printr-o saracire a Lui, orictt ramtne totust in Sine ca Durnnezeu. 371. Am fost prirni ti de Tetal ca fii in Hristos, adiea tntructt am fost vazut! aflindu-ne din Fiul Lui, facut ~i ca om Fiu. Dadi nn soar fi facut Fiul Lui ~i om intre noi, ~i dadi nu Ie-am Ii nilscu,t din nou in El, curaH ea EI, n-am Ii devenit iii ai Tatiilui. Infierea aeeasta a noastra nu se face fiira a ne uni en SHnta Treime: !([~vellim iii ai TataIui, unindu-ne eu FiuI. prin na~terea din non din Duhul Care Jle cura~e~te ~i ne sfillte~tc. Hristomonismul nu impliea unirea no astra Cll Dumnezeu. Unirea en Dnmnezeu este unirea eu Sfinta Treime. De aceea nu facem semnul -crucii numai in numele lui Hristos. ci a1 SIintei Treimi. 372. Mo.artea ~i tngroparea lui I-Iristos are ~i aeest inteles netreditor: El e .ascuns Cll trupul Lui inviat :;i iniiltat in Dumnezeu. Dar trupul Lui e eu atit mai mult mediu prin care ne vin pnterile Lui. A~a sint ~i cei unHi eu Hristos. Nu tr1iiesc o viata spectaeuloasa prin eele ale lumii: placeri, onornri, bogatii. Dar din viata .lor aseunsa eu Hristos in Dumnezcll se revarsil eu aUt mai puternic mingtieri ~i Jumini in iume.

GLAFIRE LA CAR'flLE LUI MOISE

219

Caci ia seama eli Rahila fiind inqropata in Betleern ~i nemai fiind vuzuta, eu ea era ascuns ~i Emanuil Insusi. Caci inca nu se nascuse prin Sfinta Fecioara. Sa laudam deci 0 asttel de moarte a Bisericii, care ne ridica la ineeputurile sfintei vieti in Hristos. Dar socotesc di e de trebuintii sa 0 spunem st aceasta. Primind ca fii pe cei din Iosif dupa ee a murit mama lor, tatal cere sa se pomencasca si ea. Caci a indica locul unde a Iost inqropata nu inseamna nirnic altceva decit ca se cuvine sa se poarte grija de ea. Caci a cerut sl Dumnezeu si TaUH, Fiului sa poarte de griFt de Biserica cea biruita de moarte pentru blestemul de la inceput. De aceea a ~i strigat dumnezeiescul David catre Tatal si Dumnezeu din ceruri: Porunceste Dumtiezeule puterii Tale i inttireste Dumtiezeule, ceea ce s-a lucrat In noi (Ps. 67, 29). Aratind trupul luat in staptnlre de moarte, so ruga sa fie eliberat de stricaciune prin puterea lui Dumnezeu, ad ica prin Fiul si sa-l readuca iara~i la starea de la tnceput, adtca la viata ferictta si nemurltoare in Hristos 373. 3. Iar ca fiind Israil Intliul nascut si cinstit cu drepturile ce decurg din aceasta a cazut din slave ce-o avea iar harul unei a$a de stralucite marirt a treeut Ja poporul eel nou iesit din neamuri, 0 vom sti ~i din cele urmatoare : Ctici viizuui, zice, lsrail pe iiii lui Iosii, 11 zis : Cine lti sint acestia t Iat losii a zis taiiilui siiu : Fin mei slnt pc care mi i-a dat mie Dumnezeu aid. $i i-a binecu.vlntat pe ei $i a zis : Dumnezeu, Ciuuia i-au pliicu: piuinii! mer uiairuea Lui, A vraam $i Isaac, Dumnezeu Care rn-u iuiinit pe mine din tinetelea mea plna 1n ziua aceasta, Ingerul Care m-e scaoat pe mine din toate telele, sa binecuvinteze cootii acestio (Fac. 49, 8-16). Deci au venit de fata baietii. Si batrtnul a intrebat: ai cui sint. La aceasta losif a raspuns : Acestia doi stnt fiii mei. Apoi fiind adusi aproape, i-a invrednicit pe ei de sarutan si tmbratisere. lntelege deci ca nefiind cunoscuti de Dumnezeu si Tatal, ne-am facut cunoscuti si apropiati in Hristos. Dar ne prirneste cu mare drag, dine! marturie Fiul ca stntem ai Lui, si ne invredniceste astfel pe
373. In Hrlstos s-a restaurat trupul omenesc in starea tara de moarta de la ineeput, ctnd Duhul dumnezeiesc tl tinee in viatii prin absents patimilor. Trupul pr imit de Fiul lui Dumnezeu ea propriu e readus la viata din moartea sub care a CdZUl. Prin aeeasta s-a resteurat insa~i omenirea in Hristos, ea Biscrtca. Trupul ornenesc e [aeut sa fie locas al lui Dumnezeu, sau bisertca. lar tntrueit trupurile sau oemenil stnt de o fiinta sl de aceea legate tntre ete, toate slnt flieute pentru a Ci S:serica, sau loc8$ul lui Dumnezeu. Omorind Fiul lui Dumnezeu moartea in lrupul asumat, a restaurat omenirea ca Biserica, a$a' cum a fost la !neeput. Dar ca Biseridi dE'Iinitivli, caci acum Fiul lui Dumnezeu S-a faeut Persoana a unui trup $i prio accasta a intrat pentru veei in cea mai intima legatura cu trupul $i cu omenirea.

22Q

SF. CHIRIL 'AL AI;EXANDRIEI

noi de dragostea Lui si ne cheama la unire, se tnteleqe spirituala ~i in Duh 374. Sarutarea lor e chipul iublrii, iar tmbratisarea al unirii. De aceea si prea tnteleptul Pavel serie celor ee au erezut in Hristos, zicind odata ca : Cef ce aii lost odiriiotuii departe, v-oii iiicut. opsocpe [Efes, 2, 13), altadata Iarast ca : Acum eunosc1nd pe Dumtiezeu mai bitie zis cunoscuii de Dumnezeu (Gal. 4, 9). Dar Durnnezeu ~j TaHH Ii invredniceste de privire si Ii cunoaste numai pe cei ee au inrudirea tamiliara duhovniceasca eu FiuI $1 au cistiqat prin Duhuk nasterea din nou, asa cum si in Egipt i-a facut cunoscuti [apropiati] pe cei ce au fost unsi cu sinqele Mielului, zictnd.: $i voi vedea suiqele si va vor acoperi pe voi $i nu va ii in voi rarui co sa vii pierd pe voi, clnd voi Iovi in tximtntul EgiptuJui (Ie$. 12, 13) 375. Iar Jacob umplindu-se de mare bucurie pentru fiul sau, adidi pentru Iosif, a zis : Iatii, nu m-orn lipsit de iota ta $,i ioui Dumnezeu mi-a atiitat mie $i saminta ta (Fac. 48, 11). Cad prin Iudei, Tatal s-a lipsit de Fiul. Pentru di socotind di va fi inchis tie portile iadului, Lvau si vazut ca zi:icea cu ceilalti in moarte si l-au predat mortii. Dar nu a putut fi tinut de moarte incepatorul vietii. Deei a revenit la viaFi si TaUH L-a vazut iarasi, impreuna cu neamul eel din El si prin El, adica pe eei ce au crezut in E1376 neam stint, pteotie 1l11parateasca, poporul eel cistiqat ( Petru 2, 9). De acestia se bucura ~i Hristos Insusi, ztcind : lata Eu si copiii pe care Mi i-a
374. Pentrn tili ne-am facut' de-o fiinta cu Fiul, in temeiul umanitatii comune asumete de El, si pentru ca ne-am niisc,:ut prin Botez din El, am devenit ca $i Hristos Hi ai Tatalui. In Hristos tnttlnim pe Tatal Sau sl dragostea Lui. Iubind Piul pe Tatal, ne cornunica aceasta sirntire si noua. Iubind TatliJ pe Fiul facut om, ne iubeste si pe noi, Pe Hristos 11 sirntirn ca Fiu iubitor al Tatiilui. Iubirea lui fata de TaHU ne-o comunics $1 noua, Nu putem simti pe Hristos dectt oa Fiu al Tatalui; nedespartit de Tetal. E 0 mare $i ve$nLdi iubire in Hristos fata de Tatal $i 0 simtire a iubirii Tatalui rat.a de El. A-eestea ni se comunica $i neua. Numai pentTU ca e UnulNascut al Tatiilui S-a putut face Hristos ca om Inttiul-Nascut dintrc noi in calit&tea de fi.i adeviirati prin har ai Tatalui $i rinduiti spre inviere. Para. Treinle, uu putcm dcveni fii ai Tat1Uui, ca Irati ai Fiului !Sau faCllt om. Fara Treime nu e mintuire pentru noi. 375, Singele nevinovat al Mielului Hristos aflat in cei ce se imparta$esc de El, inlipare~te In ei, facind $i viata lor suneteasdi nevinovat1L Slngelc Lui dat de EI ca jerWI, va tntipari $i in ei duhul Lui de jertfa, prin care 5e predau Tatalui $i oamenilor din iubire. Acesta scapa de moartea vesnica, in care ramin ceilalti. Sl)fletul I)U e neinfluentat de tTUP, $i nioCi invers. 376, Talal l$i [acuse pc Hristos $i ca om, Fiu. Si iudeii crezindu-L numai om., L-au predat morUi, in~t Tatiil nu L-a mai vazut viu putina vreme. Dar Hristos flind $i Dumllczeu, n-a putut fi tillUt de moa,rte, nici ca om. Ci s-a aralat din nou viu Tatalui ca om. $i inviind ca om, a putut na$te $i pe oamenii care se aUpesc de El Ie viata ve$nici1 a invierii, ca, frati ai Lui $i ca Iii ai Tatalui. losif disparind pentru 0 vreme, -dar nefiind ,predat monii definitive, a putut na$te alii tii, cu care s'a aratat lui Iacob,

CLAFmE LA CARTILE

LUI MOISE

221

Dumnezeu (Pac. 48, 9). Si i-a adus Iosif tatalui sau. Iar aceia inchinat. Apoi Manase, care era Inttiul nascut, stlnd la dreapta, iar Efrem eel mai ttnar, la stinqa, Jacob a mutat mlinile puntndu-le peste ei si pc Efrern l-a cinstit prin punerea peste el a dreptei, iar pe Manase l-a pus in r indul al doilea, punind peste el mtna sttnqa. Asa ii brnecuvinteeza. Caci ~i nei, popoarele de dupa Iudei am fost primite spre inchinare primele, neaducindu-ne nici Moise, nici proorocii, pentru di legea nu e mai prlelnica spre mintuire, ci Fiul Insusi. Cii prin EI, cum am spus, am avut aducetea (Rom. 5, 9). De fapt scopul Lui a fost sa puna inaintea turmei din neamuri pe Israel. De aceea Iosif a pus pe Manase 1a dreapta tatalui. Dar Iiindca au dus Iipsa de evlavie fata de El dincolo de masura, Tatal a cinstit mai inainte pe cei de al do ilea in timp, adica neamurile. $i vor Ii cer de pe uruui lnt1i ~l cei dintti, cei de pe utmii (Matei 19, 30}. $i a binecuvintat lacob pe baieti, numind Dumnezeu pe Ce1 ce l-a hrenit si Inger pe Cel ce l-a scapat pe el, unind in toate Cll Dumnezeu ~i Tatal pe Fiul, care si prin qlasul proorocilor se numeste lnqe: de mare slat (Iseta 9, 1) sn, Asadar, tot harul ~i rnodul a toata binecuvlntarea sl ajutorul dale nous. nu se savtrsesc altfel decit de 1a Tatiil prin Fiul. De fapt dumnezeiescul Pavel zice : Hat vouii ~i pace de 1a Dumnezeu ~i Tatal nostru $i de 1a Dotnnul lis us Htistos (Etes. 1, 2). Dumnezeiescul Iosif se tntrlsteaza vazind pe Intiiul nascut pus dupa eel mai tillar. Dar tatal i-a Iamunt lntelesul tainei, zicind: Acesta va ajunge popor ~i acesta se va inc'ilta. Dar itaiele lui mai tlnar vc ti mai mare ca cl $i stutttnta lui va ajunge mulitme de nca.mur! (Fac. 48, 19). $i dupa altele, zice : $i a pus pe Birem Inclintea lui Manasc (Fac. 20, 20). Cit tine de vointa lui Hristos, Israel nu a cazut din slava lui. De fapt El a zis: Ns an: iost trimis aecn numai cdtre oile cele pierdute ale casei lui Israel (Matei 15, 24). Dar dupa ce s-a impietrit, dupa cum s-a scris, si batjocorind chemarea 1a mintuire a Celui ce l-a chemat, a dimas neascultator, a fost la stinga,
dat

is-au

avind

slava

mai

mica.

E binecuvmtat

!;Ii 111altat si el in parted

377. Flul se numeste, in calitate de Cel ce L-a l!lcut cunoscut pe Tata), f1lcindu-Se om, ~i Inger. De eceea a fost numit ~i Proorocul Sau proprill (Sf. Maxim Mllrturisilorul in Ambigua). Piul ea lnger a scarpat pe oameni de rooarte, lar Tottil ca ultimul izvor al existentei, Yi hrane$te.

222

SF. CHIRIL AL ALEXANDRtEI

mintuita. Si aceasta este rl1ma~ita, dupa glasul proorocu1ui (Isaia 10, 22). Dar e mult deasupra eel din nearouri si se Hlrge$te in adunare de popoare si e mai mare ea Israel, tntreclndu-I prin multimea nemasurala a celor ee au crezut. Dar s-au incununat cu unul si acelast har spre sflntenie eei ee au erezut si s-au indreptat din Israel $\ din neamuri in Hristos, prin Care si cu Care fie slave lui Dumnezeu $i Tatal tmpreuna eu Sfintul Dub in veeii vecilor. Amin.

CARTEA A $APTEA A GLAFIRELOR

LA FACERE

Despre bineeuvintarea eelor doisprezeee patriarhi


Scopul cuvrntului de fata este sa istorlseasca toate cele spuse de protoparintele Jacob di se vor inttmpla in cursul timpului celor nascuti din el, Dar mat inW e de marturisit clar ca tntelesul celor spuse e greu de ajuns si nu e la indemina muItora. Cact exprimarea lor cste in forma de gh'icitura $i tntunecoasa. Flindca e amestecat cu modul binecuvtntarii, ceea ce e deosebit si mai greu de aflat. Dumnezeiescu1 lacob ffigaduie$te sa vesteasca fiilor sai de mai Inainte eele din urma. Dar aminteste st de cele ce au treeut si de masura pacatului. tntti a1 lui Ruben, apoi al lui Simeon $i Levi, vecin cu al lui si tndata dupa el. Apoi cine ar Indrazni sa spuna di este un mod de binecuvlntare amintirea pacatului de mai tnainte si di eel ce face aceasta nu e cugetat ca mincinos si s-a abatut de la ratiunea cuvenita J Deci e foarte adinc ~i nu usor de inteles de eel ce voiesc, cuvtntul despre aeeasta. Care zicem deci ca e tntelesul celor spuse? Explicarea prooroeiei ne va pune in fat a un chip al iutreqului neam, adidi al celor din fiecare semintie, cum vor fi l?i in cursul tirnpului, fie de eondamnat unele, fie de aprobat, sau prtn ee stari vor trece l?i unde vor sffrsi, Prrveste deci cum din cele ce s-au petrecut zuqrhveste cele ce vor fi pe urma, sau face talmacirea celor ce vor fi ca pe 0 amintire si ca pe 0 inainte aratare a lor. Deci s-a scris asa : A chemat Jacob pe iiii lui ~i a zis : Adunau-vt: ca sa vd spun voud cc vi se vc lntlmpla In zilele de pe urmii. Aaunati-vii si ascultati [iii lui Iacob. Ascultaii pe Israel, tatiil vostru (Fac. 49, 1-2).

GLAFIRE LA CAR'fILE LUI MOISE

Despre Ruben.
Ruben, intuul niiscut, tu, tiiiia mea si Inceputul iiilot mei, aspru te-ai purtai, aspru si lndaratnic. Te-ai teviirsat in octiri CCl apa, so. nu iieibi. Te-al ureal pe patul iatiilui tau, ai intinat osternutui pe care te-ai ureal (Fac. 49, 5-4). Cact Ruben a violat nunta tatalu]

sau, a fost prins pe fala, a siivirsit cele neinqaduite si un lucru rau si a fost condamnat chiar de hctsrfrile Iui Iacob. Ciici s-a aiiitat tiiul incintea lui Iacob (Fac. 42, 36). Dar cred nu va socoti clneva di ceea ce a trecut va fi in timpurile din urma. Ar fi prosteste sa se cugete astfel. Dar referind chipul pacatului lei ceva corespunzator, vom vedea in el pacatul poporului Intii nascut, adica a1 lui Israel. Dumnezeu si-a apropiat Sinagoga din Egipt ca pe 0 sotie, prin legatura spirituala cea dupji lege. Caci ~i-a apropiat-o si a Invrednicit-o de unirea Jerniliara si a facut-o astfel sa rodeasca $i sa fie maica a copiilor, fiindu-i conducator de rnireasa preainteleptul Moise si mijlocind modul unirii conjugale ingerii. Dar Sinagoga pe care ;;i-a unit-o Dumnezeu, a nesocotit legea sinceritatii. impreunlndu-se eu fiii celui ce s-a casatorit cu ea st desfrlnind eu ei n-a mai rodit celui cu care s-a maritat dupa lege, ci si-a supus mintea mai deqraba semintei spirituale ~i tnvataturi! altora. Cact dispretuind ea un Iueru desert alipirea de Dumnezeu, s-a Inters spre porunci si Invataturi ale oamenilor si respingincl invataturtle de mai sus si-a faeut lege din ceea ce i se parea ei, De aceea spune si proorocul Isaia: Cum s-a tiicut 9,esfrlnatd cetaiea ctedincioasii Sion, plina de judecatii, in care a adormit dreptatea, iat acum sint uciga$i? Arqimul vostru este miticinos. Nequstotti tiii omestecii vinul cu ape (lsaia 1, 21-22). Caci a adorrnlt in ea si ~-a pierdut dreptatea, adica Dumnszeu 378. Dar va prirui pe uciqasi, p: desfrinati, pe stricati, pe eei ee dau argint falsificat si amesteca vinul eu apa. Ca.ci mincinos eli adevarat e cuvintul eelor ee 0 eonving pe ea sa cinsteasca invatiHuri si porunci de-ale oamenilor. Explicarile lor sint mincinoase $i amesteeate eu raul. Aceasta socotesc ea mseamna arnestecarea vinului eu apa. Iar di aceasta a suparat pe Dumnezeu si de aceea pe drept cuv int a invinuit Ierusalimul de desfrinare, 0 spune prin glasul prooroculul Ierernia : Ridicii spre ceea ee e diept octiii tai .o;;i vezi In ce te-ai plngaril. Ai $zut pe drumuri ca 0 cioaId parasiti1 $i ai spurcat pc'imln-

ca

378. Natura umana nu sUi de sine; nici insu~irile $i virtutile et. De aceea tind se spune dreptatea, se spune Dumnezeu, su.biectul dreptatii desavir~jte. In dreptat~a desavir~ita e Dumnezeu. Unde nu e ea, nll e Dumnezeu. Omu! nu se ponte men tine prin sine in dreptate deplina, ci numai in Jegatura eu Dumnezeu. Deci nu 0 are de la ~ine.

"\

SF. CHlR1L AL ALEXANDRI"j!)I

tul cu cutviiie tale. $i ai avut pas tori multi spte piedica tie. Priv irc -de desirtnatii Ii s-a iticu! tie, tieiusinatd ai fast eu tott. Nu M-ai chemat ca sot $1 piiririte $1 stiipln 01 iecioriet tale (Ier. 3, 2-3). Si iar asi : $1 va p010si biubatul lcmeia lui .~i ea va pleca de Ja el si -se va face iemeia altuia , oare Intorcuuiu-sc se va mai tntoarce Ia ei ? $i nu spurcindu-se se va sputca iemeia aecea? Si ru, care ai curvit cu multi pas tori, te 1ntorci totu$i la Mine?, zice Doiiuiut (Ier. 3, 1). Acest fel de desfrinare ni I-a aratat dar ~i Mintuitorul msust.

Caci

cautatoru

de vina

si nepriceputii

tariset

s-au apropiat

zicind :

Petitru ce ucetiicii Tai ealed datina biitrinilot Y CCi nu-.~i spaU/, mHnile cind monlncd piine, Hristos a zis catre ei: Pentni cc $i voi catcat! porunca lui Dumnezeu pentrii datina voastrii t Ctici Dumnczeu a zis : Cinsicste pe total tau $1 pe mama ta co sii-]! fie tie bine. [or voi ziceii : Cel ee ztce tauilu: sou mamei sale: Corban, sau care este ctatul cu care te-asi puica iolosi, nu va citisti pe taiiil siiu, sou jJP. 1l1ama sa, $1 au desitintai [calcat) porunca lui Dumnezeu pentru datitui

voastrii

(Matei 15, 1-6).

altor invatutori au ales sa eugete st sa fac~ altele dectt ceea ce ginde~le Datatorul legii'? Deci a curvit Sinagoga Iudeilor, dar fecioara curate si neprlhanita, Iiberei de orice "pat~ $1 zbirciturti (Efes. 5, 27), adieu Biserica f~gaduie$te s~ tina nepatat chipul disiltoriei, ziclnd : Prdtiorul meu rnfe si eu lui (Ctnt. 2, 16). Deci sa socotim ca chip al SinagogH Iudeilor pe Bilha, concubine lui laeob, cu care s-a impreunat Ruben, iiul lntinarii. cad a lmbatrinit si s-a zbtrcit Sinagoga Iudeilor si 1n locul ei a odras] it noul popor prin credinta, Si bucurindu-se de el, c1nta David: Poporui cc sc zideste va lauda pe Dotnnul [Ps. 101, 19). Caci eele in Hr istos sint zidire noua, dupa Scripturi. Iar prin eel intinat si patat trebuie luteles Israel, care n-a primit curatirea prin Hristos :ml. Si ce spun acestea ? EI ridica ~i miinile asupra celui ce-i gdiie$te despre curiitie. De aceea s-a spus si prin glasul sfintilor prooroct tnsisi, odata : Doca-si va schimba Etiopianul pielea lui S1 paradosul petele lui, veli pulea sa iaceti bine $i voi care aJi Invdtat cele rele (Ier. 13, 23) ;
379. Firea omeneasdi asumaHi de Hristos e noua prin na$terea din Pc-cioar!. ell eea dumnczeiasca ~i prin inviere. $1 to~i cei ee se unesc prin eredintli cu Hrislos. se impiirllil$esc de noulatca ei, prin cOtnunitatea dupa firca ollleneaseii. Din Duronezeu se llIDoie!?te omenescul. Clici in EI e viata velinie tlniirii, :;3i Cirea omencasca e taentii pentru a se hrani mcrou din caa dumnE'zeiascd. lntiJ1erirea e ~i ClIr1i.tire. Ciici itnb1itrilliree vine din slab-irea leglHurii ell Dumnezeu, 'Care e ~j cadere sub stiipinirea patimiJor. Tineretea e fort a ~i euratie, 1mbcltrinirea -e sUibirc ~i stare dominalii de pasiuni murdare. In patimi e absent ehmul IibC'rtalii ~l al puterii.
pI in uni rea

Auzl cum supunindu-se

GLAFIRE LA CARTILE LUI MOISE

225

alta
$i-t1

data

ierasi

catre

Ierusalim,

ca sotie : De vel spdla tn sallttii


tale,

ver tnmuitt iarba, te-at spurcat Inatntea Mea In tiediepuitile

(Ier. 2, 22). Deci zice Iaeob: Ruben, lntliul meu niiscut, tu esti uiria mea $1 lnceputul iiilor mer. Caci peste poporul intii nascut ~i aflat in Egipt, s-a ararat multa putere de la Dumnezeu. Fiindca tara Eqiptului a fost pedepsita in multe sl minunate chipuri : s-au prefacut apele in singe, ivirea viermilor, a broastelor, ploi cu pietre, moartea intlilor nascuti, ~i pe linga aeestea, umblarea celor scapati prin mijlocul marti ea pe useat. De aeeea g-a numit Ruben, darea lui Dumnezeu. Dar era aspru la purtare si Indaratnic, adiea neindurat si neincovoiat, salbatic si violent. Caci Iudeii eran tntradevar Impetuosi si netnfrinati. De aeeea pe drept cuvtnt aud : lnvlriosati 1a grumaz $1 netdiati unpretur Ia tnimii $i Ia urecbi, puIUIea vd lmpotIiviti Duhului (Fapte 7, 51). Si iarasi spune Hristos: Pe care dintre ptootoci nu t-au omor1t piiriniii vostrt t Si vof au trecut sxuisura parintilor vostii (Matei 23, 32). lnfierbintat st lute la minie ~i staptnindu-si eu greu pomirile, Israel se revarsa ca epa, neputfndu-si retine navala ilnpotriva celor care voia, Caci a~a sint inundatiile apelor. Dar sa nu fierbi, zice. $i ce e aceasta? Apa care fierbe e dusa in sus, revarslndu-se peste marginile dlldarii, partnd stl. fie mults. Astfel, dupa ce \ i se atribuie navala apei, staruie in aceesta metafora si zice : 5/1 nu fierbi, adica sa nu te Intreci ea multime, nici sa te faei mult. Caci au fost usor de numarat, in comparatia cu multimea paginilor, eei ce s-au mlntuit din singele lui Israel prin eredinta in Hristos, Apoi aratrnd pricina a ceea ce se va mttmpla, zice : Te-ai urccr In oauil tatiilui tau $1 ai tnnnat salteaua pe care te-at ureal. Cad cum am spus inainte, nemaicercetlnd cele din lege si cuvintele de sus si poruneile oamenilor, au qresit in cunoasterea lui Hrtstos. Pentru aceea sl El zice : Cerceiait Scriptutile, co. voi socotiti cd ovett In ele viaia vestuca. $i eie suit care marturisesc despre Mine. $1 nu voiti sii veniii 1a Mine, ca sa aveii viaia vesnicd (loan 5, 39-40). $i Iarasl : Dacd ati crede lui Moise, Mi-ati ctede Mie. Caei despre Mine a scrls acala (loan 5, 16). Dar a mustrat foarte ~i pe invatatorii ludeilor, zieind: Vat voua carlurari $1 iarisei, ca Inchideti Imp(1ratia cemrilor inaintea oamenilor. lar vol nu intrati, nici pe eei ce vor sa intre nu-J, 1asati (Matei 23, 13). $i iara~i : VaJ voud carturari $i farisei tatarnici, cd stlabatet1 maTea $1 uscatul ea sa faceti un prozelit. $i dnd se intlmpla aceasta, 11 facetl pe e1 flul gheenei, lndolt ca pe 'Voi (Ibid. 15). Dar nu soar fi facut fiu al ghe15 stfntul

zice Domnul

ChirU at Alexandrle1

SF. C.wRIL AL }\LEXANDRlIi:I

enei, dadi nu s-ar fi Iasat tmbatat de cuvintele celor ce desfrtneaaa, S-au ureat deci pe patul tatalui lor eei din sinqele lui Israel, dispretuind vointa Leqiuitorului ca desarta si introductnd cuvintele lor in cei predati lor spre invatatura si varsind in ei semintele necuratiet lor. Despre Simeon ~i Levi

1. Simeon $1 Levi, irati care au Implirdt nedreptatea von lor. Suiletul meu sa nu se uneascd cu siatul lor $i ficatul meu sd nu se reozrme pe ~ntelegerea lor. cd in .m1nia lor au ucts oameni $1 Intru potta lor au tiiiat vinele iaurului. Blestematd sd fie iuria lor cd e Indihdtnicd $i tuirda lot cd s-a Invlrto$at. St 1i vor impdrti pe ei 1n Jacob

st Ji

~n Israel (Fac. 49, 5-7). Caci desfrtntndu-ss IerusaIimul si supunindu-si mintea tnselsciunilor rau credincioase ale celor ce obisnuiesc sa propuna tnvatatun straine de Dumnezeu, pe drept cuvint s-a suparat Dumnezeul tuturor si a spus prin qlasul lui Isaia foarte Iamurit : Popoiul acesta eu buzele rnd einsteste, dar inima lor e departe de Mine. In zadar Nd cinsteste, lnvdt1nd lnvdtaturi $i potunci ale cnmemlor (Isaia 29, 13). Dar cugetind Dumnezeu si Tatal sa presehimbe spre bine Ierusalimul tnttnat, imbatat de asemenea abateri si nepasari, a trimis din cer pe propriul Sau Fiu {acut ca noi, adica om, soeotind ea dupa ce a fost dlspretuita prin fapte far a de folos, multlmea sfintilor prooroci dki au zis acestia : Doomtie, cine Q crezut .in ceeo ce a auzit de la noi t (Isaia 53, 1, loan 12. 38 I Rom. 10, 16), poate se VOr rusina macer de Fiul tnsusi. Dar acestia au venit ptna la aUta lipsa de minte, incit sa cugete ca vcr putea sa ia si mostenirea Stapinului, daca dupa ee au omorit pe sfinti, mergtnd din colo de aceasta pilla Ia virful nelegiuirii, vor ucide ~i pe Fiul tnsust.
voi risipi Cdci el $1

au zis tn ei ~n$i~i: Acesta este mostenttorui, venitt sii-l omorrzn pe vom lua mosrenirec lui (Matei 21, 38). ~i n-au dus numai pina

la aceasta nelegiuirea lor, ci au adauqat la sfintii prooroci pe cei de al doilea, adica pe sfintii Apostoli, necruttnd nici singele lor. Acest tnteles Il are ill ea proorocia data Inainte. Caci se vede ca dumnezeiescul Iacob si-a amintit iarasi de cele intimplate in Sichem. Caci scopul dreptului este tntr-adevar acesta: Cum sa inteleaqa cineva ceea ce s-a lnttmplat ca avind sa fie in viitor, in cursul vremii? . Deci intimplarea din Sichern 11face sa refere acelea la acelasi fel de pacat lata de Hristos, cum a facut !;i eu intiiul nascut Ruben. Ce-au facut ded Simeon ~i Levi in Sichem? Dina, sora lui LeVi ~i Simeon, a ie~it din cortul taUnui ei. vazind fiicele localnicilor. lar Emor al

-------------~----.

GLAFIRE LA CARTILE LUI MOISE

227

lui Siehem a violat-e, desfeciorind-o. Aceia Infuriindu-se ~i uneltind acelora de pe urma in~eUirii ei, i-au convins mai 'lntH s1:\ prtmeasca taterea tmprejur a parintilor lor, asiqurlndu-i ea daca se vor hotar! sa fadi aeeasta, vor fi tndata ai lor dupa neam. Dupa ee au faeut aceta aeeasta, i-au omortt fara socoteala, soeotind ell le ajunge spre apararea lor sa spun a : Dar au abuzat ca de 0 aestnnata de sora noasttii. 2. Deci sa mer gem pe aceasta cale, a~a cum se cuvine, ~i sa scoatem pe cit putern acest tnteles, adunind de pretutindeni cele care contribute 1a aceasta explicare. Larqind cuvintul despre Jacob, am istortsit cum ~i in ce mod a trait, ~j ce femei si-a luat ca sotii ~i al cttor iii s-a Hicut tata. Am spus ca si-a Iuat pe Lia, pe cea mai in vlrsta dintre fiiee1e lui Laban, apoi dupa aeeea pe a doua, nu cu .mult mai tinara decit aeeea, pe Rahila. Am afirmat ea Lia va fi chipul Sinagogii Iudeilor, iar Rahila al Bisericii din neamurt. Lia, care se talmacsste cea care se osteneste, se folosea de ochi mai slabi ~i mai putin Irumosi, Caci se ostenea mult Sinaqoqa Iudeilor aflindu-se sub povara legii prin Moise ~i neprivind la taina Mtntuitorulul nostru cu oehi mai tari. lar Rahila era frumoasa la chip ~i Iermecatoare. Cacl Biserica din neamuri e mareata, lar Iilca din urma a Liei a fost Dina. Aceasta e si chip a1 multirnii celor taiati tmprejur, care s-a ivit in timpurile din' urma, in care s-a intrupat Unul Nascut. Clnd deci multlmea din urma a celor taiati Imprejur, a iesit putin din cortul parintesc, adiea din obiceiurile leqii, s-a intilnit cu localnicii, sau s-a amestecat eu invatatura lor, adica cu sfintii Apostoli, care nu mat vietuiau in mod iudaic, ci ereu in legatur~ cu cei de alte neamuri. Atunci s-a desfeciorit spiritual, primind de la ei samtnta vietuirfi evanghelice in Htistos. Dar s-au indignat de aceasta ea Simeon si Levi, unii din Irii lui Iacob, adica cei ce se aflau in treapta ascultatorilor ~i impreuna eu ei, cei din treapta sfintit~ ~i aleasa. Caci Simeon se talmaceste ascultare, iar Levi, pritnit sau ales. Iar d'i cei ce aveau onorurile preotiei dupa lege s-au pornit eumplit impotriva sfintilor Apostoli, unindu-si cu el $i poporul, cine s-ar putea indoi? Caci scrisneau din dinti, tmpotriva celor ee le faceau aceia, numind tntoarcerea lor (la Hristos], stricaclune $i Invinuind-o ca una din crimele cele mai grave. Caci ziceau: lata, ati umpJut lerusalimul, de 2nvdtiiiura voosttii [Fapte 4, 16). Iar dupa ce i-a oslndit eli nu mai vietuiau in mod iudaic, au aflat ccl era clnstitd de ei HHerea Imprejur', si deci numai e nici 0 deo-

uciderea

ca

228

SF. CHlltIL AL ALEXANDRml

sebire care s~-i desparta de neamuri, daca ar voi s~ tnteleaga cele ale lui Moise in modul in care trebuie, Retitni cd nu eel ce se arata pe dtnaiarii e Iuiieu, nici cea ariitata pe dinafara este tdiete ~mplejur .Ci este Iudeu eel lntm ascuns .~i tiiietea imprejur este cea ~n Duh, nu in litera (Rom. 2. 28-29). Vezi cum cei ce pareau s~ fie de alte neamuri, se eonformau Iudeilor, purttnd taierea imprejur eea in dub si pe ludeul eel ascuns. Dar $i a$a, mal inainte au omorlt pe prooroci, apoi pe Emanuel inSU$i. Deei au savtrsrt, zice, nedreptate -Simeon si Levi, eu vola lor. Cati Simeon $1 Levi, au consimtit $i s-au mteles tmpreuna, in nedreptatea impotriva sfinttlor, adica poporul si preotii. Iar din voia lor s-a adauqat, In loc din gindirea $i sfatul lor. Fiindca nu s-au ivit din simple inttmplare pornirile cumplite in cei ce le-au patimit, nici nu au savtr$it acele fapte lndraznete si cutezatoare fara 0 sfatuire de mai inainte, ci au pornit spre cele mat presus de tot raul din $edintele sinedriulul. Deci dumnezeiescul Iacob lnvlnuieste consimtamintul lor. lmpreuns sfaturtle si impreuna cugetare la aceasta fapta. Nu va intra, zice, suiletul meu in siatul lor $1 in adunarea lor nu vor grdi rCirunchii mel. Aceasta e asemenea eu a zice: Nu mi-asi indrepta vreodata ochii mintii spre astfel de sfaturi, nici n-asi primi vreodata in inima cuqetarile viclene ale aeestei impietati. Isaia depIinge multimea Iudeilor, ziclnd : Vnj suiletului lor! Cd au _siatuit slat tau, ziclnd tmpotxtva lor lll$i.~i: Sd legdm pe Cel d~ept, cd nu
esie noua de tiici un iotos [Isata 3, 8-9). Dar dntli ~i David: Feticit biirbtitul care n-n' umblat ~n statui necreainctostlot $i in caiea piiciiiosilor n-c stiitut (Ps. 1, 1). $i iara~i: Urn-am adunarea celor ce victenesc $; cu cei necreatnctoei llU vor sedec CPs. 25, 5).

Deci se desparte dumnezeiescul Iacob de sfatuirile iudaice i $i adauga prieina, zicind: Cd 3n mlnia lor au omorn oametii $1 Intru
poita lor au tata: vitiele taurulut,

Caei au omortt

pe stinti., preeum

am spus, dusi de a minie neleqiuita spre cruzime $L neomenie, primind, nenorocitii, in minte a poWi eu totul nefolositoare $i necuqetata $i taind vinele taurului, adica ale lui Hristos. Si care este pofta, am spus-o mai Inainte. Caci cunosctnd di este Mintuitorul, au poftit sa aiM mostenlrea Lui. Dar observa urului i-au taiat precizia cuvintului. Pe oameni i-au omorU, iar tavinele. Ca.ci pe sfinti i-au predat mortH ~i de aceea

GLAFIRE LA CARTILE LUI MOISE

229

acestia au ramas morti. astepttnd invierea 380. Dar Hristos, ea un vitel caruia un vultur ti taie vinele, a cazut in pamtnt, rabdind de buna voie moartea trupului, dar n-a ajuns st~pinit de moarte. Caci desi a ajuns mort ea un om 38~, a ramas viu prin firea dumnezeIasca. lar taurul este Hristos. Fiindca taurul este antmalul eel mai puternic. curat, atotsfintit, Iar Piul este Domnul puterilor, care nu a Hicut pacat, ci s-a predat mai deqraba pe Sine pentru noi intru mires de buna mireasma lui Dumnezeu ~i TaHH 382. Sa auda, asadar, eei ce au taiat vinele unui taur attt de stint:
Blestematii e tuinia lor, fiindca s-a tnvirtosat. Dar ee au pl:itimit?

e Indaralnica;

$i

turia

lor,

fiindcd

Au fost scosi din easa lor si si-au piir~sit patria lor. Au fost Imprastiati si s-au facut strain! pretutindeni ~i venetiei $i eu totul saraci. Preeum e pasarea ctnd zboara din cuibul ej, asa e omul ctnd e seos din locurile lui. Dar socotesc ea se euvine sa se mai spuna $i aceea, ca celor ce au HUat vinele taurului, aceasta Ie va fi spre blestem, Iar calor ee au fost tndurerett si au scuturat de la ei 0 astfel de crima, ea le va fi pret de rascumparare sl curatire si lepadare de pacat. Ceea ee am spus, vom afla scris in lege ea tntr-o umbra. Caci se serie in A doua lege: De se va olla in pamlntul pe care t1-1 da tie Duronezeu sii-I rnostenesn om omorit, zaclnd In drop si nu se stie cine I-a omorrt, vor tesi biiiruiii $1 judecdtorli tai $1 vor miisura pina la cetiiiile dimpre iurui celui omorlt st se va afla cetatea ceo mai aptopiatii de cel omorit. S! v ot lua biiirlnii cetiitii aceleia 0 vitea din vaci, care n-a Iucrat $i n-a tros la jug.
380. Proorocii care au prezts pe Hristos, nu puteau ramtnea in veci fara trup, flirli imaginea naturn umane. Dar el L-an asteptat ~i dupe. moartea cu trupul, cu siguranta nadejdii pe care au avut-o in viata de pe pamtnt. De acaea se duee Hristos si tn iad, sa Ie tmplineasca ~i lor nadejdea mtntuirll. Sufletele lor, desi au crezut in Hristos, Care li s-a vestit prin insplratie. nu soan dus in rai, ci In lad, Cliei pina nu s-a apropiat Fiul lui Dnmnezeu prln umanitatea asumata de oarncni, ei nu se puteau apropia multumitor de Dumnezeu, nlcl dupa moarte, chiar doeli credeau anticipat in El. Raiul n-a putut fi tntemeiat dectt de Flul lui Dumnezeu apropiat de oameni dupa ee S-a Hieut om ~i a lnvins maartea, ca distant are de Du,mnezeu. EI a rlimas aproape ~i de oamenii care s-au dus de pe pamtnt ~i Indi nil au primH trupu] la !nvierea de ob~te (I Petru 3, 19). 381. Monrtea omullii e numai moarte a trnpului, nu desfiintare totala. De Beeea $1 Hristos murind ca un om, a sufarit numali moarten trupulnill Dar de~l a rlimas putlnii vreme numal en sufletul, sufletul Lui fUnd unit eu Dumnezeirea, nll a trliit ladul ea 0 suIerintli a departlirii de Dumnezeu, ci prin sufletul Lui ramas flirli sunet a tntemeiat raiuI. $i tn acest r.ai, sau tn apropierc de EI, devenit om. a ridicat ~i sunetele credincioase aflate plna atunci {(in lad. E1 S-a dus ctt sufletul tn iad numai in sensul Cd S-a dus sli duea sunetelor eredincioase de acolo 1oaltarea tn rai. lnsa~i apropierea cu sufletu) Lui omenesc de aeeia, I-a tidicat 10 apropierea de Dumnezeu. 382. Cel ce nu paeatule~te este totodata tare spiritual. Nu poate fi luat tn slllptnire de patimi. Libertatea lui rlimtne nebLruita de paUmi. Cel mai t~re e DumnezeUl, pentru. ea E1 ramine prin Sine nebiruit de paUml, chiar faetndu-Se om.

230

111.cman, AL ALEXAND;an.'1

$i vor cobori batrtnit cetiitii aceleia viteoua unt-o vale npoasa, care nu s-a luciat, nici nu se seamana $1 VOl tiiia viieaua ~n valea aceea $1 vor veni preotii, levitii, Cd pe et I-a ales Domnui Dumnezeu sa stea inaintea Lui $1 sa binecuvinteze in numele Lui $i din gura Jar se vc judeca toata Jmpotrrvlreu $1 lovitura. $1 toti batrlnii cetatit aceleia, care s-au apropiat de omu1 mort, l$i vor spiila miinile pe capul vilelei ale ciitei vine s-nu tiiia: in vale. $i tiispunzuui vor zrce . Mlinile noastre n-au viirsat sinqele acesta $1 ochii tiosttt n-au vazut 383. Ai mila, Doamne, de popoiul Tau Israel, pe care 1-a1 rdscumpara: din Egipt, ca sa nu fie singe nevinovat In popciui Tau Israel st se va ridica de 1a ei piicatu! stnqelui. Tu deci tidicii slngeJe nevitiovat dintre noi (Deut. 21, 1-9). Se va vorbi, la vremea sa, de toate. in mod amanuntit. .Aci spunem numai aceasta. Inteleqi cum se elibereaza unii pe ei insisi de vina pentru singele varsat : prin Inchipufrea de catre vitea a lui Emanuel. Dar cei ce se elfbereaza socotesc ca trebuie sa zica : Miinile noastre n-au varsat singele acesta. Dar multimea Iudeilor nu 0 vei afla sa 0 fi spus aceasta niciodata. Ci au lndraznit mai deqraba sa spuna taind vinele vitelei : Miinile noastre au varsat singele acesta. Cad socotesc ca nimic nu e altceva decit aceasta faptul de-a fi spus far a pricepere: Suiqele LUi asupta noosttii $1 asupra iiilot nostri (Matei
21, 25) 384.

Despre Iuda
luda, pe tine te vor liiuda lratii till. Mlinile tale peste spoiele vriijmasilor tiii. lncbina-se-vor tie iiii laUllui tau. Pui de leu, Iiuia. Din vliistar te-ai. Inaltat, iiul meu. Culcuuiu-te, ai odotmit ca un leu st CCl un pui ~e leu. Cineol va desteota pe el t Nu va lipsi damn din Ituia si cdpetenie din coopsele lui Pina ce vor veru cele gatite lui. $i el va ti asteptatea neamurilor. El va leg a 1a vie mitizui siiu $i la vita muizul osinei sale. Va spiila In vin haina sa st In singe de sttu-

qute vesmuitul

sou. Mai trumosi sint ociii) sai decu vinul st mai olbi dinii! lui decu laptele (Fac. 49, 8-11) 385.
383. Asa si-a spalat ~i Pilat mtinile ctnd L-a condamnat flira convingere pe Hristos, declartndu-se prin aeeasta nevinovat. . 384. Prln aeeasta ei au declarer eli nu Ie va .parea .rau nlciodata de nciderea lui Hristos. Sl cine nu declar a eli ti pare .rliu de a Ii ueis pe HristQs (~i in general pe oricine), 'nid nn eere iertare. Dar totu~i se poate ea unii uTma~i sa declare cil Ie pare rau. 385. Observ ell. tradueerea romaneaseli a Bibliei din 1914 - a cincea repetare a celci din 1688 - este [oar,te trihut-ara celei latrine din Patrologia greaca.

GLAFlRE LA CARTn.E LUI MOISE

231

/'

Pelul binecuvtntarii din aceste cuvinte ne apare d1nd auditorilor foarte clar vestirea de mai tnainte a iconomiei Mlntuitorului 385 b19 .. Ea da ca tnceput a1 Iaudelor semnificatia numelui, arattnd soperioritatea in slava a semtntiet lui Iuda fata de celelalte. De fapt dad! ar voi iineva s~ explice cuvtntul sau numele de luda, l-ar talmact ca lauda, sau imti de Iaudii, sau Iiiudat. Cuvtntul se refer la Hristos Cel ce dupa trup e din semintia lui Iuda. Caci din Iuda si lesei si David a Iesit ~j Fecioara luata spre nasterea trupului Lui. Privind de aeeea proorocul de mai inainte la Cel ce va rasari din semintia lui Iuda, zice: Aiieviirat este numele Tau, precum jnsd$i reolitatea 0 va oriita. Ctici vei Ii liiudat $i vei cvec slava cuvenitii lui Dumnezeu. Penttu cd nu se euvine altuia sa tie preamarit, tiecu numai Celli cc este eu adevdrat Dumnezeu si e cunoscut CQ aiare. Caci desi Te-ai aratet ca om si Te-at smerlt [desertat] pe Tine, dar vei fi cunoscut ca Sfint ~i vesnic, Iar oamenii nu sa vor ali pi, din pricina umanitatii, ca unui om, ci pe Ccl ce s-a pus intre Irati n vor Iauda ca pe IStapinul, II vor clnta ca pe FadHorul; si pe Cel ce va fi ca ei tntre fapturi Il vor recunoaste ca lmparatul si Domnul tuturor, chiar daca va fi umbrit de chipul robului 386, Iar di Emanuel va staptm peste toti cei ce I se tmpotrivesc sl va birui usa! pe vrtijmasi, a spus-o mai inainte. zicind : Mtinile Tale pe spatele vrajmasilor Tai. Aceasta a proorocit-e ~i Hristos Insusi prin qlasul lui David. Cuci a zis: Cd voi urtiuiri pe vuijmasl! Mei si-t voi prinde pe ei si nu Mii vot tntoorce,

pina nu Ciidea-vor

VOl

mai ii. li voi zdtobt pe ei ~i nu VOl mai putea sub picioorele Mele}) (Ps. 17, 41-42). Deci spune
i

sta.

miinile lui vor fi pe spatele vrajmasilor, ci rna! deJrabti ca ale Celui ce urmdreste

ca nu ca ale celui ce Iuqe, nu ca ale Celui Iovit, ci

385 bls. Iconomia lui Hristos: taptele lui mtntuitoere, in care stngele Lui vlirsat pentru nol, dar 51 puterea Lui tmplirateasdl les pe primu1 plan. 386. Se atirma unitatea ca Persoena a Celui ce este Dumnezeu, dar S-a facut $1 10m. EI e umbrn numai de chipul omulut, nu trensformat tn acest chip. Dar umbra robului va fi reaJitate, c.lci se nume$te umbra numai pentru eli umanltatea lHl are consistenta existelltei lui Dumllezeu. Dar tn Dumnezeu umbr.a omenescului a c.lpiHat duratli etemli tn tntregimea et $i Dumnezeu tnsu$i il dll 0 important a valoroasl! pentru revelarea Sa, penlru cli dli importanta oameniior carora se reveleaza. Pentru oamerr! Dumnezeu lnsu~i adUaHzeazli din Sine un mod nou de a se manifesta. Dar ~j omul e ridicat 1a starea de mediu ~l unei noi -manifest~ri eterne a lui Dumnezeu. Prio umbra Sa omeneasca, prin forma smerita 8 omului se cunoaste totu~i ca e Dumnezeu. Aooasta e 0 noua. capacitate ell care 8 fOst lnzClStrat omul. Prin Tob Si 1n rob se veda St~ptn\l1 $i Creatoml. CAd chlp1l1 robului e cunos(:ut ca dependent $1 chiar creal de St4plnnl.

232

SF.,C,HIRn.. AI. ALEXANDRIEI

mai degraba.. ca ale Celui ce loveste 387. Caci e adevarat ceea. ce se ciI;l.ta in eartea Psalmilor : Nu va izbuti vuitmasu; impotriva Lui $.[ 'Iiul neleqiuitil nu va mat adiiuqa sii-i iacii riiu (Ps. 88, 22). Cad daca El ne da putere sa calcam peste serpi si scorpii si peste toata puterea vrajmasulu; (Luea 10, 19), cum nu e necesar sa msrturtsim ca inatnte de noi El va avea zacind sub miinile Lui pe eei ee voiesc sa luereze si sa se scoale impotriva Lui? Deci nu stie Sa fuga, ci mai deqraba sa urmareasca $i sa stapineasca peste cei ce voieste, $1 aeeasta nu eu osteneala. Cact a biruit lumea (loan 16, 33). Aceasta a marturtstt-o mai inainte dumnezeieseuL Iacob, spunind : (cMliro1e Tale peste spatele vtiumosilor Ttil , i se vor 'lnchina Tie iiii tatalui taw). Si care trebuie inteleasa ca e deosebirea tntre fratii care 11 vor Hluda $i Intre fiii tatalui, care se socotesc intre eel ce I se vor inehina? Oare nu e neeesar sa se spuna? S-a socotit ca tata al lui Hristos fericitul Iosif, desi nu l-a fost tata eu adevarat. Iar aeesta a avut fii si Wee din prima casatorie. Fiindca deci erau in aceeasi familie cu Hristos, dar II vedeau fikind minuni, insa nesupus deplin trebuintelor legii din pricina libertatii fata de deosebirea intre mincari $i de cinstirea Simbetei - caci zicea: Nil ceec ce intra In gUla spurcii pe om (Matei 15, 20) $i ca, FiuI Omulul este Domn a1 srmbetei (Matei 12, 8) erau Impartiti in parerile lor si nu voiau nici sa-L cinsteasca eu totul, fiindca parea sa nu fie fara qreseala in cele ale legii, nici sa nu se minuneze de Cel atlt de stralucitor. De fapt au venit odata la EI, zicindu-I: Dacd Ie face acesiea, artitii-Te Iutnii.
Ciici nimeni

nu lucreazii in ascuns, c1nd cautii

sa

fie el In oriiuue

(loan 7, 3-4) 387 bls. Jar Evanghelistul a adauqat la acestea: Caoi nici irati! Lui nu cxedeau in El (roan 7, 5). Dar cei ee spuneau acestea la tnceput, dupa inaintarea tirnpului au erezut. Filndca s-au convins ca e Dumnezeu dupa fire, chiar daca a venit in trup $i s-a aratat ca om. Aceasta cunosctnd-o de mai inainte in Duh proorocul Ieremia, zice catre Emanuil insusi : Cii st iratii Tai si casa taiiilui Tau $.i acestia s-ou lepiuia! de Tine; $i ocestia au sttiqat tnopoia Ta. Dacii s-au ,adunat sa nn crez! In ei, cii VOl grai ciitte Tine cele bune
387. Cei ce L-au ras'tignit pe Hristos, 'au avut de suferit pe urmd el Insist. Cine loveste pe eel nevinovat, profiUnd de smerenia Lui, se lovests mai deqrabd pe sine. Cel ce Iace rau, sufera el de pe urma rl1ului. EI se inch-ide vietii care-i vme din dragostea altOTa. A face raul inseamna a te izola, a inabu~i in tine viata care se vrea comunilmta. 387 IJis-. Avem aci un exemplu al clependentei traducerii romAnesti a Bibliei d:n 1688 de traducerea la,tina din P. G., care suna: si quaesit ipse manifestum fierh, T~tul gree !Spune lnsll: $i lCind caut.a sa fie (oeea ce este) eu cucaj,

GLAFffiE LA CllRTILE LUI MOISE

233

(Ier. 12, 6). Cad cet ce odinioara au grait Impreuna eu alti! tmpotriva LUi, s-au adunat in credinta ~i au grait bune despre El. De fapt ferieitul Iaeob scrie celor douasprezece semintli, ziclnd : Iacob, tobul lui Dumnezeu si at Domnului nostru Iisus Hristos (Iacob 1, 1). Deci 11 vor lauda ca pe Dumnezeu sl eel chemati la fratietate prin sfintenie si credinta i dar i se vor in-china nu mat putin si fiii tatalut sau. Dar e vadit ea mchtnatortt II vor lauda ~i cei ce-! inaltii
laude vor ll nu mat puiin. lnchinatori
388.

De fapt

Hristos

Cel

din luda

este

pui de leu,

ftind Fiul lui

Dumnezeu, care toate Ie po ate, care biruteste nira lupta ~i sinqur are
puterea sa surpe prin cuvtnt pe cei ce I se impotrtvesc. Ca spune ~i proorocul: Va muqi Ieul $1 cine nu se va lnspQimlnta?" (Amos 3, 8) 389, Deci Hristos e pui de leu, rasarit ca dintr-un vlastar ~i ca dintr-o radticina. de neam bun, din Sfinta Pecloara. Cact El este toiaqul puterii, pe care ni L-a trimis noua Dumnezeu din Sion (Ps. 109, 2), tciaqul care toate le mingtie 1]1 le sus tine, toiaqul dreptatll $i a1 fmpariitiei (Ps. 44, 8). care va paste drept si bllnd turmele sfintilor. dar vc zdrobi ca pe vasul olorului pe cei ce nu vor sa fie pascuti de tEl (Ps, 2, 9) 390. El e toiaqul lui Aaron, care t~i avea locul 1n cortul dumnezeiesc, si era introdus in Sfintele Sfintilor, nucul tnflorit care este simbolul Invietii. Cad lemnul de umc pricinuieste nesomnul, Iar taina tnvterti se cinsteste Ioarte mult in bisericile lui
3S8. Top eel ee se alipese Iui Htistos slnt Irati a1 Lui, psntru eli slnt facuU fii a:i Tatlll1.ld cerese 4mpreun!!. cu EI. Temeiul de baz! e faplul d\ Hristos e Piul fiicut om. Dar cu toate ecestea au deventt ~i Lui, I se ~i lnchina pentru di HI este totodate $i Dumnezeu. Insli Irati deosebiti ai Lui stnt [:iii lui Iosif din alta caslitorie. Pentru ca losU fIInd logodnicul al Pecloarel Marla, "iar fiii lui fratl ai lut. E de remarcat eli desi se vorbeste uneorl in Noul Testament de (iratil Domnului, niciodatli ei nu stnt nnmlti fiii Mariei (Mate! 12, 46, 47 f 13, 551 Marcu 3, 31. 32; 6, 3 f Luca 8, 19, 20; loan 2, 12; 7, 3 f 7, 5; 7, 10 II Papte 1, 14; I Cor.

vorbeau cu putere ~i cu riscul vietii pentru eli Ie vorbea Dumnezeu-Cuvtntul. Prin cuvtnt se trece puterea de la unu; la eltul. Oamenli vorbeso pentru eli. Dumnezeu-Cuvintul sl-a pus pecetes Sa in et, Stnt cuvtntatcrt pentru ea stnt creati de Cuvtntatorul suprem $1 11 tine In existentl1 ce Cel ce Ie graieste. In EI e ce Cuvlnt in forma mal presus de forma omeneasca -e datli vlrtualitatea formei omene$ti a CuvtnluluJ. Omul vorbeste pentru eli are puterea pentru aceasta $i e impins sa raspunda prio euvtnt, sau ru cuvint ipostasiat (personlficat) supremului Cuvint lpostatic. In EI e puterea euvtntlltoare ~1 datlitoart:> de pute-fe euvtntatoare, clireia nu I se poate rezista, e Leul cuvintlitor. '$i cuviotul Lui e ca un muget. 390. Hristos e ~i bUnd sl tare. E bUnd ca, Pratele eel mai iubitor ~i tare ca Dumnezeu eel atotputernie. 11 mingtie eu bUndete pe eei ce se des chid iubirii Lui sl ii zdrobe~le pe cei ce se opun iubirti Lui Catli.de oameni. Clici eei ce nu primese iubirea Lui, ramin in chinul necomuniunli.

9, 5; Gal 1, 19). 3S9. Proorodi

234

8F. ;OHIJ;Im-AL

ALEXANDRmr

Durnnezeu 391. De aceea ~i fericitul Iacob numindu-l vlastar, a amintit inGiata.cele de la s.fh~itul Iconomiei, zictnd : Culcindu-te, ai adormit ca un leu, adtca ai suportat moartea nu far a voie, ci, desi puteai sa-i omort pe tott ea un leu, ~i sa scapi de mina vlnatorilor. te-al supus de bunavoie , dar n-at Iost tinut de moarte, cum au socotit cei ce ti-au hotartt crucea, ci te-ai Iolosit de ea ca de un somn si ti-ai lnchis ochii pentru scurt timp 392. Cine II va scuta 1 zice. E asemenea cu a ztce : S-a culeat de bunavoie, dar nu va avea nevoie de conlucrarea altuia pentru inviere 393. Cad EI e atotviquros ea \ puterea TaUHui ~i nu e ltpsit de taria de-a putea, si inca foarte usor, sa-~i fadt viu templu1 394 Aceasta a ~i spus-o El zieind Iudeilor : (tSu,rpati tetaplul acesta $1 an trei zile 11'voi ridica pe el (loan 2, 19). Iar di nimeni nu-i este colaborator la aceasta, ci i~i ajunge El tnsust ca putere a Celui ce L-a nascut, ne-a aratat nu far a claritate cuvintul aeesta.
391, ltn Hristos omul nu mai moare .deftnitfv. Preeum prtn Cnvtntul s-a .adus omul la existenta" prln creatte, tn unlrea Lui maxi'ma eu umanitatea, ca Persoand a ei, e readus din moarte la viata. Minunea naturii umane e di poate rt faeutli natura a Persoanei Cuvtntului. Actualizaree eli ca existenta cuvtntatoare se poate face st de catre lpostasul Cuvtntului dumnezelesc. $i anume pentru veci. El tsi poate gral 'prilJ, ea cuvintele vietii, cuvintele datatoare de viata celor pe care si-t face frati prni asumarea umanitatl]. Dumnezeu Cuvtntul poate grai cuvintele omenesti, dar umplute de puteree dumnezeiesca, cuvintele adevarului tn forma omeneasca. Hristos nu evlta simplu moartea, oi :readuce umanitetea Sa ~i a celorlalti oameni la viata, ca printr-un nou act creator, dar nu cretnd alte fapturi umane, ci re-cretndu-Ie pe cele ce au fost odata create, dar au murit, asa cum nu-~i; poate da .prin tnviere 0 alta umenitete, ci readuce la viata vesnlca pe cea pe care a asumat-o prin nesterea din Fecioara. El punea in r~lief 'pnn aceasta .valoarea eterna a Iiecarei persoene si in aoelast ,timp Importanta viatii lor' in Istorie. De aeeste lucrurt nu stle teoria retncarndrtlor, care vede tn fiecare existenta retncarnata altceva sl nu rune in relief valoareei unicii $i eterna a fieearei persoane umane. Flul lUi Dumnezeu n11'se face' dectt om ~i numa! ce om' invie. Nu 'se face ortiCe ~i nu reVine in oi"icare aWl individuatiurie_ 392, Somnul nU e tncetare total1l a vietii $i nu e dedt pentru scurt !imp. A.5a a fost moartea lUi Iisus_ Ea nu L-a desfiintat. De aItfel nu desfiinta pe oameni llici tnainte de El ~i, n,ioi pe lPacato~ii de dupa El. Moartea lui Bristos a fost 0 predare de Sine Tatlilui, tntrucit a renuntat sa lucreze prin trup un scurt timp, a!la se intimpla eu omul in soml;l. Dar ramini{}d viu ell sufletuI ~i cu dumnezeirea, a putut readuc!,! ti:up'ul l~ vi.ata_ $i a_plltut dovedl ~i mai mult puteYea sufletului ~i a dumne?:eirii asopra trupUlqi. _ 393. Moartea fiindtH lui Hristos un SOInll, s-a enlcat de bunavoie !?i s-a seulat fara cOnlUCT&y'ea cuiva. Pentm om nid culcaYea nu e eu totUl de tlllna voie, ci plna' l<i 'Urma tr'ebuie sa se CUke din pricina oboselii. Dar !Ii de$teptarea ti vine tara voie, sau cu eonlucrarea culva, care 11 de~teapta. Asemanarea mortii Domnulni cu somnul l10stru sta ntUna:i ln faptu} ca uu moare de tot ~i nid definitiv. ci pentl'u scurta vreme. . 394. Parintii numesc trupUl lui Hrlstos, templul FiuIUi lui Dumn'zeu. $i omul credincios e tem!p1u a1 lui DumJllezetIJ(N Cor. 6, 16 j I Cor. 3, 16-17 I 6, 19). Dar omu} poate s.a inceteze sa fie templu lUi Dumnezeu. Sau ne e adus la existenta ca atare: Trupul lui liristos nn poate sa nu fie templu al Fiulul lui Dumnezeu (loan 2, 19). Templul acesfta El ~i, L-a zidit $j. 1i este am de inHm, cum este trupul omului pentru om ca persoanli.

GLAFIRE LA CABTILE LUI MOlaE

235

Dar (Jacob) ne arata sl care va fi timpul venirri Lui in lume, zicind : Nu va lipsi domn din Iuda si cotuiuadtat din coopsele lui, plnd ce vc vent ceea ce i s-a gatit Lui. $i E1 este asteptarea necmurilor. Caci au domnit Iudeii si din sinqele lui Israel erau conducatorii lor, pin ce Ired, fiul lui Antipatru, de neam din Palestina, a Iost numit tetrah st a dobindit domnia, sub. care s-a nascut ~i Hristos Insusi, asteptarea neamurilor 395. Caci faptul ca nasctndu-Se El, s-a mintuit multimea neamurilor, nu are nevoie de dovedirea prin multe cuvinte, odata ce insesi lucrurile ,0 arata aeeasta. Iar oa mai tntli a fest primit poporul eel nou si de curlnd nascut, iar dupa el va fi chemat $i Israel, a adauqat-o tndata, zlcind : care va lega de vita minzul sau. Caei Hristos, vita cea adevarata, a legat de Sine prin credinta poporul din neamuri, pe care l-a asemanat cu un minz ?96. $i cine se peate tndoi de faptul ca a legat de Sine prin vrejul vttei, adtca prin iubirea cea de la EI, minzul asinei Lui, adica pe eel din maica rnai veche a Iudeilor, sau poporul Sinagogii, eel care a crezut, odata ce toata Scripture de Dumnezeu insuflata graieste despre aceasta taina '/ Iar faptul ea avea sa-st impurpureze eu sinqele propriu trupul Sau, pironit pe cruce si strapuns de lance,

I-a aratat ztcind : Va spala tn yin haina Lui si ln sinqele sttuqurelui vesmtntul Lui 397. De aceea si dumnezeiescul Isaia, .descriind tnaltarea la ceruri a lui Hristos, i-a inniti$at pe sflntii lnqeri, sau Puterile de sus sa spuna : Cine e Acesta Care vine din Edom? Roseaia balnelot Lui din VOSOI (Isaia 63, 1). Sl iara~i: Petitti: ce slnt rosti tusittele Tale? Si vesmituele Tale ca din ieascul caicat t flsaia 63, 2) 398. Dar desi S-a coborlt tntre morti, desi a suportat furia nebuna a Iudeilor, palmuirile si ocarile, nu face mare caz de acestea, ci patrmind pentru not si mintuind cele de sub cer, este mai degraba
395. Ceea ee i s-a giitit soar putea interpreta $i ca referlndu-se 1a Fecioara Maria. 300. lisus Hristos e vita (loan 15, 1). care produce vinul prefacut in singele lui Hristos. In Transilvanie e obisnuita 0 icoana ;pe stida a lui Hrlstos din a .carul coasta creste 0 vita, din ai carel .struquri Hristos tnsusi stoarce vinul Intr-un potir. Vinul e semnul puterii, cacl sustine ell precadere in om singele, care e semnul vietii. Vinul produce betie ~i bucurla entuziasmului. De eceea. extazul lntflnirti eu Dumnezeu e esemanat uneori ell 0 betie, 397. In singere varsat pentru altii a fost supr,ema oUratie $1 generozitate, sau iubire de oameni a lui Hristos, rar aeeasta pent-ru ca acest singe era asumat de ipostasul dumnezeiese al Fiulu'i lui Dumnezeu, manifestind prin El toata iubkea $i curatia Lui, mai ales prin fa'Ptul di nu I-a tinut pentru EI, ei I-a varsat eu iubirea tui dumnezeiasca pentru o.ameni. 398, Chiar la eer, Hristos S-a inaltat la cer eu trupul spalat de singele' Lui, deci purUnd In el peeetea iubiTii dureroase care L-a faeut sa-$i vel"~e singele pentru 'noi. Oa lDumnezeu', Hristos e din veel plin de suprema iubire. Dar iubirea aceasta 0 imprima prln jertfa de rpe crue.e in mod deplin ~i ''Umanitatil LUi.

SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

plin de bucurie atotiubitoare ~i obisnuita Lui ~99. Aceasta a al"atat-o, ztctnd : Ochii Lui stralucesc de vim>. Prin aceasta socotesc ca trebuie sa se Inteleaqa surtsul sl bucuna ~i veselia Dumnezeirn Lui. Cad mintea celor ce au baut vin e mereu vesela si cu dispret fat a de cele ce obtsnuiesc sl1 0 lntristeze. Iar Iiindca cuvintul iese oareeum dintre dinti, zice ca sint albi ~i ei, ca unii ce fac sa rasa prin limba cuvintul curat si alb. Pentru ca Hristos nu -gr~He~te niciodata cu pacat, ci e mai degraba drept graitor st adevarat. Si tot ee rosteste este sttnt st minunat ~i aduce in sufletul si min tea celor ee-L aud cea mai mare stralucire. Despre Zabulon llnga mare va Iocui si el, la limanui cotcbiilot, $1 se va tmtnae p!na Ia Sidon (Fac. 49, 13). Am aratat mai tnainte di cercettnd Intelesul proorociei ce ni se da ~i silindu-ne sa vedem care este ~i spre ee tinta tinde, spunem ca socotim di eel ee [udeca bine ar dovedi ea acest Inteles e alcatuit pe de 0 parte din asernanarea cu cele savtrstte, pe de alta din talrnac;:irea numelor, tnfatistnd pe baza lor, de mat tnatnte chipul celor ce vor fi. Acest fel de lucru se va putea vedea si in legatura eu Zabulon ~i cei urmatori. Deci Ii vom afla binecuvlntati pe unii din Israel ~i Impodobi ti cu buna mireasma a tuturor 'celor placute lui Dumnezeu. Iar prin ei pe cei indreptati prin credinta' in Hristos si flicuti stralucitori prin harul Sfintului Duh liOO, in a~a fel ca sa poata sa spuna in chip nemincinos: Binecuvuitatt slntem, noi Douuuilui Care a iacu: cetul $i pdmlntul (Ps. 113, 23). Li se potriveste sl lor ceea ce a spus fericitul prooroc Isaia: Caiea celot binectedincicst s-o tiicut netedii si bine pregaliUi esie calea celor binectedinciosi. Cad
Zebulon, 399. Hristos e mereu tn starea de jertill. Dar eceesta tnseamna eil e tn starea generoas! ~i atotlubitoare de oameni, in care a Iost clnd S-a [ertfit, nu tntr-o nemultumlre Iatll de eel ce L-au rastignit. 400. Se vede faptul ell, a Ii tndreptatt prtn credinta nu tnseamna numai 6 fi iertat juridic de Hristos pe baza credintel, cum spune protestantismul, ci transtormat prin barul Sf1ntulw Duh. Putin rna! tnainte Sf. Chiril a vorbit despre lumina ~ cur!tia ce 0 aduce omului cuvtntut bun al altuia ~i in special a) lui Hristos, Este lumina adus! de lubirea si curlipa generoasa a celui ce adreseaza unui om cuvtntul, dar produdnd Iii 'tn eel dlruia se adreseazli aceastli lumina ~i cur!Ue. Cuvintul nu aduce ,si nu produce numai lntelesuri teoretice, cI $1 0 viata luminoasa, san 0 lntunecare rea, dupl1 cum e eel eel rosteste. Acum SI. Chiril vorbe$te si de 0 strlilucire adusa de har. E 0 straluclre care $i ea echivaleaza nu numai cu aflarea unui continut de idei, ci si cu ridicarea 'omului la 0 viata iubitoare si imbunlH!tita prill fapte bane.

GLAFlRE LA CARTILE LUI MOISE

237

Domnului e judecaia (Isaia 26, 7~ Wi. Cei astfel stralucitori ~i binecuvtntati, Dumnezeul tutror a poruncit sa fie chemati in curtea sfintita ~i dumnezeiasdi, zicind : Desciuaet: poriile ca inire popotul care paz$te tireptaiea $i adeviuul, cunosclnd cdevdrul si pazind pacea (Ibid. 2) 402. Dar ca nu cumva Impiediclndu-se de smintelile de pe drum, s~ se leneveasdi in lucrarea celor bune, a poruncit sa Ii se face. drumul bun ~i sa Ii se usureze Inaintarea $i intrarea, ztclnd sflntilor lucratori ai celor sfinte : tntratt prin porille Mele $i asuncali piettele de pe cole (Isaia 62, 10) 403. Deci cei din Israel care au cinstit credinta in Hristos, stnt binecuvlntati $i pusi si condusi pe drumul eel bun. De aeeea s-a dat asigurarea clara ca ei, sau Zabulon vor locui tinutul vecin cu marea. Pardi ar spune ea Israel se va amesteca ell neamurile si cele doua popoare vor fi adunate Intr-o unica turma, ajunsa sub mina arhipastorului eel bun prin fire, adica a lui Hristos. Ca ghicitura e adevarata, ne lncredinteaza cu usurmta cuvtntul de Dumnezeu insuflatei Scripturi, care atribuie tinutul esezat linga mare celor din neamuri. Caci a zis : Tinutul lui Zabulon, pam1ntul lui Neftalim I1ngCi. calea tndti! $i cellalii care locuiesc llnga mare, Galileia neomunror. Poporul care $ode 11.1' lntuneric, a vdzut lumina mare (Isaia 9, 1-2). Vezi cum a numit tinut a1 lui Zabulon, pamintul neamurllor, care au vazut lumina mare, se tnteleqe prin Hristos j Cad s-a luminat impreuna cu cei ce locuiesc Unga mare si Israel tmpreuna locuitor eu ei. Si aeeasta socotesc cli 1nseamna ca calea

sa

401. Dumnezeu tnsusl faeea dreapta. calea vietli ~i falptelor ee sa silesc tnsli prln binecredlnclosla lOT. Toata vtata bineereilinciosului este 0 slnerqle, tn care nu pot! distinge ee e a1 lui Dumnezeu ~i ce e al omului. Clid ealea pltieuta Domnului e urmata din sentimentul de-a sta sub judeeata Lui. $i prln aceaste Il1sa!ii~[udeoates Lui. da omului putere sa-~i tmpli~lea,sca pe de alta parte ~i raspunderea fata de judeeata lui Dumnezeu sub care raspunderea tl face sa stte
~i ei sa-L aseulte eli sUi.

402. Se afumli iarliii sinergia. Dmnnezeu porunceste ca lIllti sa fie chematl in curtea Lui stintitli, adidi Ii se da puterea sli rnetntese spre ea. Dar aceesta porunca 0 da pentru eei ca, str!lueese prin lapte . .lns1i. strlilucirea nu e far a harul Lui. Jar porunca Lui e [udecata Lui. Dar chemerea e totodatli 0 erractts a lui Dum, nezeu. Clki portile desehise 8_J;aUifrumnsetlle atracttve din curtea lui Dumnezeu. tnsa pOriile se descbid, la porunca lui Dumnezeu, ,pentru eei ee plizesc dreptatea. adevlirul $1 pacea. Lar pentru aceasta se <:ere un efort din partea omului. ills! dreptatea pazita e totodata 0 dreptate data de Dumnezeu. cum e ~I adevarul $i pacea. De la Inceput cei doi parteneri stnt fntr-o 'iinumlUi leglHura sau se mi$c! deodatl1 spre ea $i ,tn ea. Prin Iportlle deschlse iese lumina ~i bogaUI.l spiritual! a Imparatiei. Caci lmptl.ratia este bogatie spirltuala ~i lumina nesfir$itii de sensuri, de putere, de iubire. rar lumina $1 bogatia stnt proprii slirblitorii. Prin portile deschise se revarsa ambianta sl1rblitoril peste viata noastrl1 de aid. 403. Dedi calea e gatmi $i usuratl1 de Dumnezeu, dar pi~trele de pe ea trebule sa Ie arunce cei <:hemall pe ea. lara$i sinergia.

238

SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

e dus pe cale buna de Dumnezeu. Iar ca povatuirea pe ealea cea buna urmeaza Iumtnarii, 0 vom stt Iarasi de la Mlntuitorul, care spune iudeilor : Pttui ce aveti lumina, umblaii 1n lumina, ca sa nu va cuptltuiii uitunertcul (loan 12, 35). Deci poporul care Iocuia odinioara separat, oeolind amestecarea eu neamurile, va fi Impreuna locuitor cu ele, nemaifiind nlmlc care sa le deosebeasca, odata ee peretele din mijloc al despartiturit a fost destuntat de Hristos si legea poruneilor cu invatiHurile ei a tncetat l$i cele doua popoare au fost zidite intr-un popor nou in Hristos prin Duhul (Efes. 2, 14-15) 404. Dar va ii, zice, st linga limanul cotiibiilot, adica ca tntr-un port sigur si neinviforat, eu funiile nadejdii legate de Hristos. Caci dupa ee s-a despartit de marea turtuna, se odihneste ca tntr-un port eu harul LUi, ca niste vase tncarcate, in porturi. lar spuntnd ca se va intinde ptna la Sidon, pare sa arate di. asa de mare va fi conlucrarea celor doua popoare la unirea lor duhovniceasca, tnctt cei din singele lui Israel vor umple cetatile care au ajuns la multa vinovatie si oslnda in fate lui Dumnezeu, pentru ca au atras la ratacire si au rapit in oarecare mod pe tnchinatorit lui Dumnezeu. Caci a spus prin glasul proorocului : (($i ce sinleti voi Mie, Thule $i Sidonule st toatii Galileia celor de all neam?
Oare jmi raspli'ititi vot Mie cum vd raspli'itesc Eu? Sau nu glnditl diu de Mine? Degraba $i repede voj raspldti raspldtii voastre peste capetele voastte. Pentru ca arqintul Meu $1 auruJ Meu l-aii luat $i cele alese si bune ale Mele le-ati dus in tempieie voastte. $i pe tnt lui luda $1p'e iii! ai lui Israel i-oii predat fiilor paglnilor. ca sii-t seoateti din qtanitele Ion> (Ioil 3, 4-6) 405.

Priveste, deci, cum cetatile pacatoase ~i razboinice de odinioara, cauzatoare de rau Israilitilor, vor primi pe cei credinciosi Iiberi de
404. Unitatea credlntet crestine a contribult la nesterea tn oameni a constitnlei unitlitil lor. (A se vedea mai nou despre aceasta: Konrad Raiser, Einkert der Kirche und Einhelt der Kleascheit, 10 rev. Okumenisehe Rundshau, Frankfurt / M, tanuar 1986, p. 18-40.). Dar de ad nu urmeaza contopirea neamurilor, cum ar putea urma dintr-o religie pantelsta. Caci Dumnezeul eel unul tn fiinta, dar tntreit tn Persoane, care a oreat persoane In comuniune de natura, dar distincte ca persoane, ceea oe are oa urmare cll. a creat ~i neamuri una In natura umana, dar dlsttncta prin tnrudirile lntre anumite persoane datorlta tmprejurarnor Istorlce deosebite. In individualism omul nu vede natura sa comuna cu a altere, in afirrnarea masei, raser, nu se vede earacterul unic al fiecarei tpersoane. Numai la comnniunea iubitoare lntre -persoane ~i natll se vede $i natura comuna $i caracterul unic al persoaoelor $i natiilor. Omul nou e omul capabil de aceasta comuniune prin iubire. 405. Dumnezeu Ie-a dat pagtnilor toate. dar el nu i-au raspllitit Iolosindu-Ie spre slava Lui ~i buna lor dezvoltare. I-au raspllitit la cele bune en cele rele. lolosind cele date de El spre cinstirea idolilor. I-au atras pe lUi lui Israel la ideile panteiste ale lor, faclndu-j sa iasa din granitele lor geografice $i spirituale. De aceea ~i Dlliffinezeu le v'a rAsplliti \Ililifell ~i anume rliului lor, cu plirasirea lor din partea Lui.

G-LAFmE LA CARTILE LUI MOISE

239

orice -rautate, Mintuitorul nostru Hristos unmd cele doua popoare prin pace in acelasi suflet si topind dusmania dintre ele si facind pe Israel Impreuna locuitor cu neamurile ill iubire. Socotesc ca a~a si nu in alt mod va locui Zabulon linga mare. Despre
lsatiar

Isahar

(mostenite).
Q

a poitit binele, odihnttuiu-se 1n mijlocul pCirtilor sortite St vdzind cCi odihna esre bunii $1 ca piimuitul este qtas, lui la muncii $i s-a liicut biirbai

supus

umdrul

tucrdtot . de pd1J11nt

(Fac. 49, 14-15). Cad Isahar se tlS.hnace~te p.latd (sirnbrie). Din intelesul numelui se aratlS. ea un chip a1 celor asezatt de Hristos in ceata celor ce au plata de la Dumnezeu si Tatal. Cact zice David: Cere de 1a Mine $i-1i voi da Tie neamurile mosterure a Ta , $i In stiiplnitea Ta marginile pdmlntului (Ps. 2, 8). Iar in alt loc ctnta, aratlnd, soeotese, pe cei dati lui Emanuil: lata mosternrec Dotunului, tiii , tiisplaia rotiului pintecelui (Ps. '126, 3) 400. Deci s-a dat, zice, lui Ernanuil ca 0 rasplata cei ce au crezut din cei din sinqele lui Israil ~i din cealalta multime, adica din eea a neamurilor. Iar numind Domn pe Iisus, a spus di El se va face si rod al pintecelui pentru ca s-a nkut asernenea noua 1,,07. Cad s-a nascut dill femeie si s-a aratat rod al pmtecelut feciorelnic. De aeeea i-a ctstiqat Hristos pe cei credinciosi si despre ei zice catre Tatal si Dumnezeu Cel din ceruri : Pe care Mi t-ai dat din lume, emu at Tiii $i Mi i-ai dat Mie (Joan 17, 6). Acestia au dorit binele, adica tot ce se zice ~i este cu adevarat deosebit de pretios si din cele preaiubite lui Dumnezeu. Aceasta 0 fac ei eu deosebita sirguinla st se silese sa 0 'implineascd, tnctt pot rosti eu buna mteleqere, ziclnd : JudeeCitile Dotnnului slnt oileviirate, toate 1ndreptdtlte; tiorite-s mai mult dedt aurul $1 declt piatra mult pretuiui (Ps. 18, 10-11).
4'06. Domnul Hristos ntl are ca mostenire obiecte, ci subiecte j ~i aeestea nu ea vletl. ci ea fil et TatlilUi. Tata} Ii da Plului spre eomunlune. Sau 1i da Plulu! S!u pe oameni spre a-i e~tiga ea Iii ai TatiUui Sliu ceresc, care tnsa Ii daruieste ~j Fiului, cu toata draqostea lor de til. i'atlil L-a naseut pe Cuvinlul ce Plu $i I-e creat prin Fiul ea Iii asemenea Lui $i ap01 I.-a trimis sli se tntrupeze pentru fiii Sii creatl, ca sli se Iaed ~i HI asemenea lor $1pe ei esemenea Lui. 407. Fiul lui Dumnezeu S-a faout asemenea noua, pentru eli mai tntli noi am fost fdeuti prin HI asemenea LuI; existente COI1$tlentefiliale cu originea tn Tat!.!. Plu1 are In Sine virtualitatea de a sa face, din bunavoirea Tat!lui, 6semenea nona, odatli ce ne-a flieut din bunavoirea TatliJui aSeIIlenea I:.uL.

240

SF. CHIRIL AL ALEXANDRtEI

Pe 11n9a aceasta e bine a dort sa fii sub Hristos tnsust, E ceea ce zice ~i mireasa in Cintarea Ctntarilor : In umbra Lui am dorit $1 am sezut (Cint. 2, 5). Poporul care ~a venit la aceasta vointe, inteleqe bine cele mostenite de la Dumnezeu, adica bunatatile fagaduite prin nadejde celor binecredinciosi. Despre aces tea a spus $i dumnezeiescul David: In tntinile Tale mostenitile mele (Ps. 30, 16) 400. In ele ajunge la cap at $i se odihneste deplin, pentru di a dobindit ceea ce a asteptat. Dupa ce si-a cunoscut sfatul $i [udecata sa si apoi ':l aflat ca se va lnvredntci de odihna nu putin minunata de acestea, adica de cinstirea in veci, de viata in sfintenie desavtr$ita, de slava flira sftrsit, primeste sa patimeasca qreutatlle. Cad vastnd d1 pammtul este gras, <<i$i supune umaruls (Pac. 49, IS) $i iubeste osteneala. Ia pilda de la cei obisnuiti sa lucreze bine pamlntul, $i anume primesc sa asude cu. plugul, daca fac cunostinta cu pamlntul, afllnd rodul boqat ee-l da $i cele ce-i vor veni din el. La acestea ne indeamna $i inteleptul Osea, zicind : Semiinati
voud spre dreptate, culeqeti rodul vietii, Iuminati-vti sdmuua celui voud lumina

cunosttntet,
$1 piine

cautat: pe Domnu]

(Osea

10, 12) 4.09. Dar

Pavel ne doreste,

zictnd : Cel ce daruie$te

$i Iericitul ce seamdnd

spte mineare, vd va diiru! $i va uunulii sam1nta voosttii, ca avind toau: tndestulatea sa spotiti rn tot luctul bun (II Cor. 10, 11).
Despre
Dan Dan

va judeea

pe poporu1

sou

ca $i un neam In Israel.

$i sa

se toea Dan same ln eale, plndind In ciiraie, mu~clnd caicuu: colulut st va cddea ciiliiretul tnapoi, astepiuui muituireane 1a Domnub (Fac.

49, 16-18). -lstoria urmeaza Iarasi etimologiei numelui. C~ci Dan inseamna judecator sau judecata. Si el erata in sine ceata siavita si vestita a Sfintilor Apostoli, care au fost pusi ca tnceput al celor ce au crezut st au dreptul de-a judeca, dlndu-le lor acest drept Hristos. Cad ztce dumnezeiescul Pavel: Oare flU $ti/i cii vom judeca pe Inqeii, deci cu 'atlt mai mult eele Iumesti t (1 Cor. 6, 3).
408. BogliUile)spirituale ce J.e vom mostenl, ne stnt comuntoate de Dumnezeu eel personal. Ele constau .rn a ne bucura rmpreuna cu El de toate ale Lui tn comuniune cu El eel infinlt de boqat ~i lubitO'f. 409. Din ultima propozitie se vede c! omul nu-st scoate cunostinta ~i viate din sine, ct ele Ii revin de la Domnul. Dar nu-l vln fara osteneala Lui. Omul trebuIe sa semene ~I el In sine tndemnurile de 1a Dumnezeu, 1mbog!~indu-le. sa desebidli ochii ~i el pentru lumina din aiara.

GLAFmE LA CARTlLlll LUI MOISE

241

Dar, unul este Judecatorul ~i Leqiuitorul, dupa Scrtpturi : Hristos (lac. 4, 12) 410. Iar daca Apostolii slut solii lui Hristos (II Cor. 5, 20) _~i s-a dat si lor cuvintul tmpacarit, nu e nici 0 mirare, daca se inteleg $i ei ca judecatori dupa asemanarea lui Hristos. Ne-a anuntst si marele Isaia Impaditia dumnezeiasca a lui Hristos si ne-a facut va.dita propovaduirea de catre Sfintii Apostoli, zictnd : lafa tmpdtoiul drept va imporati $i cdpeteniile cu [udecatd vot povatui (lsaia 32, 22). Caei odinioera imparateau peste lerusalim cei din semintia lui luda, iar pentru [udecata au fost rtnduiti cei ce slujeau sfintului cort si faceau parte din preotime 411. Cad buzele pieotului vor pazi iuaecata $i din gura lui vot cere legem) (Mal. 2. 7). Dar dupa ce s-a micsorat umbra legii si a fost adusa slujirea adevarata in Duh, trebuiau lumii si niste Judecatori mai stralucttori. Pentru aceasta au fost chemati dumnezeiestii ucemci care au Iuat locuj tnvat'atorilor de lege. De aceea a spus Dumnezeu dltre' maica Iudeilor, adidi Ierusalimulul, prin glasul Psalmistului : ln =locu! parintilor tdi s-au niiscut fiji care lti vot groi adeviiiul , au luat locul piirltttilot, Iar catre Domnul nostru, Iisus, Hristos : li vei pune pe ei ciipetenit peste tot pamlntw (Ps. 44, 17). Aceasta 0 $i vedem dusa la captit. Caci ne-au fost facuti judecatori ~i am primit dtept capetenil peste intreaga lume (ecumenici) pe sfintii ucenici, prin ale carer lnvata.turi ni se face cunoscuta insa$i taina lui Hrrstos 412. Fiindca ei stnt vistiernicii cuvintului mintuitor ~i invataturii celor ce trebuie tmplinite, dezaprobtnd ceea ce nu e de folos celor invatati de ei ~i intinat, ~i sfatuindu-i sa-si tnsuseesca ceea ce le este spre folos;
410. In Epislola lui Iacob se continua: Cel ce poate sa mtntulasca $i sa plarda, Hristos e unicul Datiitor de lege, pentru eli EI stie ce trebuie 511. acti omul sl ce f poate sil faeli ou ajutorul Lui;. car-e S-a facut om. $i este unieul Judecator pentru ca a implinit norma a ceca ee itebule sa ajunga omul. Si ell Dumnezeu poate mintul pe cot ce se silesc sa urmeze Lui, Omului adevArat, $i plerde pe cei ce nu se' siJese sa se tnalts spre eceesta norma umena. E1 $1-a ci$tigat dreptul sa judeee pe cellaltl, pentru eli 8 Implinit El tnsusl ceea ce cere. Cine judeeli dupa 0 normli gindita, nelmplinita personal, n-are dreptul Sa judeee. Nici un om nu realizeaz! eceastd norma. Si totu$1 aeea5ta norma trebuie ImplinWi de un om $i numai al poate judeca. Dar a tmpllnlt-o pentru eli e $1 Dumnezeu. Irnsa cil atare poate da si oamenilor paterea sa 0 lmplineaseli. Si 0 da de fapt, erum $I-a dat -Sie~i ca om aceasta putere. El ne judcea adica en dreptate. Dar $1 eu intelegE:re $1 en mUa, ca Fratele nostru. Pentru eli a trait $i ne-putintele noasLre. $i pentru eli a dat fiiii Sale omene$ti numai aUta pntere to lmpHrurea celor cuvenlte de clitre om, cUll nu a scos-o din puteiea Sa reala omeneasc1!.. Omul fdrli Dumnezeu nn poate Implinl ce~a ce e implioat ~[I. 'puterile omulu!. Hris~os ~j.-a dat $1 Sie$i ca om $i da $1 ce)orlaHi ')Juterea sa- impllneasca ceea ee sta tn puterea omuIui sll tmplineasca. 411. In text: din sortul (clerul) preotimli. 412. Predica ApostoUlor ne este normli -pentru tnvatatura lui Hristos. Dupa ea se judedi credinla noastra. Ei s[nt prin aceasta judecatorii nO$tri. De aeeea spunem ell. Biserica adevltrata este cea apostoliea.
16- StIntul ell' ...! al Alexandrle1

242

8F~ CHlRIL AL ALEXANDRll!:l

Deci Dan stnt cei rmduiti tn diferite timpuri spre a [udeca neamurile si popoerele ~i prin aceasta VOt stapini eu putere ~i mare slave, cum a domnit si 0 semintre a celor din Israil, $i soeotesc di se qindeste la eea a lui luda care a imparatit, ~i nu la alta. Caci cine s-ar putea indoi ca au fost cinstiti ~i vor fi slavit! la eulme de catre tnchtnatorlt lui l"Iristos eei ce au fost rinduiti de EI ca tnvatatort ai celor de sub cer ? Dar domnia lor nu avea sa fie lipsita de loc de necazuri, Caci vor fi tncercatt de multe ~i nenumarate rele, Fiindca vor fi Impiedicati si nu vor avea drumurile apostoliei lor ferite de primejdii. E eeea ce arata Iacob in chip, zictnd : Sa se facd Dan ca un snipe a$ezat pe cole $1 plnwnd pe cdmie sa rnusre cQ1cliul calului, Prin aceasta spune ea lui Dan ti va fi un popor priqonitor, care ii va pricinui muscaturt grele si de neocolit. Pentru di muscaturlle viperelor stnt qreu de ocolit, desi sint tacute calctiului. Ciict el va plndi calciiul tau $i tu vet plndi capul lui (Fac. 3, 15). Aceasta Inseamna c.a unii au uneltit sa pricinuiesca Insasi moartea trupului Sfintilor Apostoli. De fapt spunem ca ei au suferit ceva ce ar patimi un caHiret d.nd se Indoaie calul pe picioarele dinapci $i cade pe partea dindiirat. Cad se va rastuma dilaretul si caztnd la pamjnt, va astepta, socotesc, pe cineva sa-l ridice, Asa asteapta dumnezeiestii Apostoli timpul slavei si al mintuirii 10.r, in care vor fi chemati in Imparatia neclintita .a veacurilor, edata ce Hristos le-a spus: VeniJi, binecuvunatti Piulntelu: Meu de mostenitt Imparatia gatitCi voua de la Intettieietea Iumii [Matei 25, 41) 413; Cad au sffrsit drumul ~i au 'Pastrat credinta, De aceea vor primi cununa nevestejita (II Tim. 4, 7-8 I I Petru 5-, Iar daca ar VQi cineva sa spuna ca. nu lui Dan vor fi unii ca serpi -ce stau in cale, ci Insusi Dan va unelti impotrlva altora, spunem fariseii ~i carturarii avind rolul de,-,} [udeca ~i conduce multimea, au fost pentru Hristos ca niste serpi foarte veninosi si l-au omortt pe calaretul ce umbla pe calea slmpla ~i dreapta, Iolosindu-se de muscaturile 10.r in chip dusmanos. Dar desi calaretul a cazut, supertind de bunavoie moartea trupului, a lnviat avind ca ajutor ~i intarttor pe Tatal. Insa Fiul Iiind puterea lui Dumnezeu si Tatal, si-a tacut viu l?i El tnsusi trupul. De aceea se spune ca primejduindu-se

~rU4. .

t~

413. Dumnezeu a -creat lumea $i ipe oameni in ea, pentru a tnalnta spre fedcirea lor ve$nica In Imparlitia cerurilor,' condu$i de Iirist-os, venit ca om in ajutorul lor. 414. Locurne din parantezli pot fi folosUe tmpotriva celor ce nu vor sll cinsteasca pe sfinti: Dacfr Dumnezeu Ii sUv~te 1P1ectnd din, vdata 'ficeasta, oare nU trebuie sa-l slavim $1no! ?

GLAFXRE LA CARTILE LUI MOISE

243

ca om, a fost mintuit de catre Tatal, desi fiind Dumnezeu dupa fire, decl sustinind El tnsusi in existents cea buna intreaga zidire vazuta $i nevazuta, zice: Cdc! de$i a lost riistiqnit din suibiciune, e viu din puterea lui Dumnezeu (II Cor. 13, 4) 414 b. Despre Gad
Gad, ispita

11 va ispiti pe el. $i 11 va ispiti

pe el la picioare

(Fac. 49, 19). Iara$i a talmacit ce vrea sa spuna Gad, diei tnseemnd tsptu: De aceea soeotesc ea $i prin aceasta trebuie sa se inteleaQa ceata dusmana lui Dumnezeu $i tngimfaUl a carturarilor $i fariseilor care res ping propovaduirea dumnezeiasca si evanqhelica sl necinstind nimic din cele de trebuinta $i folos, scrtsneau din dinti tmpotriva lui Hristos, care rnvata cele mai presus de umbra si lege, Inconjurat cu pretuire si admiratie de toata Iudea, ulmlnd-o prin marimea taptelor minunate $i tnsotind explidirile Sale cu tot ee era placut lui Dumnezeu si eu fapte mai presus de fire. De aeeea, ctnd, dupa cuvintul proorocului (Zah. 9, 9) parasind Betania, a intrat in Ierusalim, E1 S-a asezat blind pe aSina $i pe mtnzul asinei, iar copiii mergind inaintea Lui, slavindu-L, zieeau: Osana Piului lui David. Binecuvlntat este Cel ce vine In numele Doauiului (Matei 21, 9). Si unii dintre cei ee-L tnsoteau t$i asterneau hainele pe cale, aratindu-$i admtratia pentru Cel ee intra, altii se sparqeau de ciuda si tntepati de acele ascutite ale pizmei, vorbeau unit catre altti, ccnvinqtndu-se de trebuinta de a-L omort, Caci ziceau : Vedeli ca nimic nu ioloseste. lata lumea intreaqii merge dupa El (Malei 21, 47). Dar fiindca se temeau de multimea celor ee credeau, j~i retineau mlimle de aJtacul pe fata. Deei ca sa-L puna in conflict eu conducatorti de oaste romani, trimit pe unii din ucenicii lor impreuna cu asa numitit Irodiani ea sa-I spuna : /nvatatorule, stim ca votbesti aaevtau) ~i nu-t! pasa de nimeni. Ciici nu cauii Ja iata oamenilor. E lngdduit sci se dea dajdle Cezarului, sau nu ] (Matei 22, 16-17). Dar au fost dati pe fat~ Indata, Hristos spunindu-le dupa ce t-au eratat dinarul : Dati cele
414. b. Zicem Hrlstos a tnviet, gtndindu-ne la Hristos ca Dumnezeu. Dar se spune $1 ca Dumnezeu L-a inviat, glndin-ne la EI ca om (Papte 2, 24). Dar fUnd unit dup/i CHnta cu Tat/lI, sau fUnd puterea Lui tposteuca, pnn Hrrstos a tnvtat tnteleqem $i pe T-atIUcafe L-a tnvlat, ter prin Tatal L-a tnvial, tnteleqem $1 pe Piul care se tnvie, Piecare ,persoanl dumnezelasca e tntr-un fel mal presus de orlce dependenta, sau retertnta nevruta, dar pe de altA parte mnd unite dupli flint!, e act aceasta calitate unitli eu relatia intra Ele. $1 aceastli supenoritate fata de orlce referintli ca Petsoane supreme 0 au in baza fllntelor dumnezel~ti, dar tot tn baze ei au ceferlnta tntre ele care. data fUnd des!vb'$ita lor unltate, nu trlile!jte nie! una din ale referlnts Ia alta ca pe 0 refennta la 0 Persoanli exterioarli.

244

..

'SF.'CHIR:tL

AL AL'EK:ANDRl8,I

ale Cezosului, Cezarului, ior cele ale lui 'Dumnezeu, lui Dumnezeus (Ibid. 21}. Dar aceia rustnati Hind' st trebuind sa rerrunte la aceasta ispitire, i-au preqatit 0 alta isplta. Caci El impletind 0 frtnqhie- din sforL i-a alungat din templu pe toti cei ce vindeau oi ~i vaci, zicind : Seoateii aces tea de aici. Nu ioceti casa Touilui Meu, cosii de nequstorie (Matei 21, 13). Dar aceia revoltindu-se, s-au aproptat de El, zicind : Cu ce puteie' faci ~cestea? (Matei zi. 23). C~ raspunde Hristos la aceeste ? <<V Q voi Ititrebo' $1 Eu pe voi cuvrnr. Spuneti-Mi :.. Botezul ~ui loan de unde era? Din cer. sau de la oameni? Iat ei cugetaU

un

lntru< ei ;' De vom zice din cet, ne va spune nouii : Pentru ce atunci nu i-ati crezut Lui? De vom zice, de la ocmeni, ne ternem de multime. Ciici toti al aveau -pe Loan ca ptooioc. De eceec au zis : Nu stim. Ce a raspuns la acestea Hristos? Nici. Bu nu vii spun voud cu ce putete fac acestea [Matei 2t, 21-27). Deci Gad est~ ispttire, adlca fariseii care pururea ispitesc. Dar ~i ei stnt Ispititi la picioare, adica indata. Caci Hristos e eel ce
dupa cuvintul proorocului prinde pe Intelepti in intelepciunea lor st

cd

intoarce eu pricepere .sfaturile (Isaia 29, 14; 1 Cor. I, 20).

celor

vicleni

in tntreban

contrare

Despre- Aser

Aser, grasa e plinea lui, .$i el va da Iuonii conducotcrtior (Fac. 49, 20). Aser e b.ogatie .. Aceasta arata Intelesul numelul, Din aceasta socoteso <;:a trebuie ~ntjles Cel 1n care slut ascunse toaie comorUe'll'/telepci.unii $i ale cuno$tintei (Col. ,2" 3),. adica Hristos, ~<comoara .escunsa in tarina _(Matei 13, 44), margaritarul de mare pret, care spune ~i Inpersoana Intelepciunii in chip limpede: A Mea este bogatia $1 jnl~lepciunea $1 agoniseala multota $i tireptatea (Int. Sol., 8, 18) 415,. El in~u~i .a vizltat ~l .pamtntul, cum zice David t Te-ai ~nmultit ca sii-]: ~mbogate$ti pe el (Ps. 44, ,10). Dar ~i prea
inteleptul
pentru

Pavel ne scrie r Multumesc


hatul lui Dumnezeu

voi, pentru

Dumnezeului: Meu touieauna. dat vouii :in Hristos -Iisus,

ea

in toa,te v-ali :itnbogatit intru Bl, ~n tot; cuvintul

$1 ln toata cuno$tintm>

415. Bogatia spirituala. netrecatoare- lP,te!epciunea, toata agOniseala splrituala: a oaraenilor; Intre care ~i dreptatea, Iubiree, cutatia sufleteasdi, stnt de 1a Dumnezeu-Cuvjntul, de~~se ct~tiga ~i prin efort personal. Ele nu sint decit ale persoanelor supreme. $i se transmit de la persoana la persoane. Nu ,exista in afara ,per50aoolor. Existind din ved in Persoane, care ~l Ie comunica eu aUt mal deplin, cu cit sint mai unite, dar neeonfundate, ele stnt 0 novada a- existentei Sfintel Tre!mi.

GLAFIRE LA CARTILE-LUI MOISE

245

(I eor.

1, 4-5) 416, Caci S-a saracit impreuna eu noi desi e Dumnezeu eel bogat, ca noi sa ne Imboqatim prin saracia Lui. Prin aceasta este El piinea qrasa, adica suculenta si hranitoare 417. C:ici ne hraneste Domnul nostru Usus Hristos nu numai dtndu-ne mana: sensibils, ca odinioara celor din Israel, ci salaslutndu-Se pe Sine in sufletele celor credinciosi prin Sfintul Duh 418. De aceea a si spus multimil iudaice: Amin, amin zic vouii, nu Moise v-c dat voud piinea cea adevaratii
din cer. Ctic! piinea lui Dumnezeu este Aceta (Aceea) care s-a coborlt din cer 1$1 dat viatii Jumii {loan 6, 32-33) 419". $i iarasi : Eu slnt a plinea vieiil (loan 6, 35).

poate inteleqe 1n58. si altfel, dupa un tnteles mai presus de ratiune. Ea da hrana capeteniilor. Caci as zice c~ Scaunele (Tronurile) si Stapinfile, Capeteniile si Puterile, Ingerii si Arhanghelii, ~i toata creatia sfinHi ~i rationala [cuvtntatoare) t$i face pe Hristos hrana 420. Insa lUCIUl acesta se cuvine sa fie tnteles cum trebuie. Dar si conducatorilor (invapltoriIor) turmelor le imparte mincari, se mteleqe duhovnicesti, adidi descopertrea tainelor dumnezeiesti, cunostinta a toata virtutea, ca sa $i hraneasca popoarele
Ptinea vietii se
416. Toatl! bogat-ia sptrltuala, puterea, cunostinta farli sUr$lt arlata In Dumnezeu, care-t, exprlma pe EI, ne vine prin umanitate al carel lpostas, sau Perscenji S-a facut Dumnezeu-Cuvintul. Dadi prin Acesta s-au imprimat tn parte ~j so COnlUnidi mereu creatiei, ~i tn mod deosebit omnlui ea fapturli ccnstienta, eu aUt mal confiqurata pe masura omului, ni se comunica prin CuvinIIII flicut om. 417. S-8 saracit tmpreuna eu noi, sau 18 nivelul nostru, -adidi a dat bogiitiei Lui 0 rorma comunlcabua noua ca oameni, care tnseemna 0 saracie a Lui; dar aeeasta ce sa ne .putem tmbogati noi prin putinta de-a 0 prlml. El S-a saracit !nsa la nlvelul omurut desavtrstt, le care noi nu putem alunqe decit in comuniunea ell El. Dar aceesta desavtrsire pare omului care se lasa <1magit de bogiitWc strlcacioase ale lumil, mai degraba saracie: e smerenla, bltndetea, dezlntereserea. slujire a altora. Dar tocmai prln acestea e ptine care se dl1ruie$te en Imbe1sugare. Iar tnsusindu-ne aeeasta saracie a Lui, de fapt ne imbogatim $i putem devenl si noi darnici spirtiual. 4l8: Dar tn boqatia amintitii,. coborttli la Iorma omeneaseii, Cuvtntul lui Dumnezeu se all! ~i puterea lui dumnezeiasca, harul Lui, se aDli EI lnsu~i ca Persoana. dumnezeiascll ce ni se comunicii prin DuhuJ Sfint. Dadi. numai persoana ce se comunica altei persoane e vlata penlru. cea djn ;Urroii, cu aUt mai mult e Persoana. dumnezeiasca a Cuvintulul devenLUi. accesibilli nouii prin umanitatea asumatli. viata noastra. 419. Ptinea care da viata lumii nu poate fi decit cea care coboara ca Persoana din ccr .. Numai personna da viata altel persoane $1 numa! Persoana care aduee nesUr$lrea vie~ii din eer poate da viota lntregii lunti. Persoana din cer, ca pUne a vietH, nu pO"!te Ii a<lusli ea un obiect de 0 personna omeneasca . . 420. Am tradus nu eu hleeplHorii, ci eu: capetenii. ,Ingerld de toate gradete aU $i e1 en hrana spiritual a pe Hrlstos. Clicl Dumnezeu Ii se (ace $i lor mai a1'ropiat, mai aceesibil Ptin umanitatea asumata. Pentru eli ;;1 ca om Hristos se eomu!lica prin spirtt, pr,m raUune, cum se comuniea omul omulu! $1 lntr-un fel chl.ar ingerului. Existli 0 reciproca comunicare -intre toate fapturile COD$tiente rationale, ale cTeatiei, chiar dadi unele din ele - oamenil - sint purtlitoare de trup. Dar dacd ~i omul se poate comunica tngerului, de ce ou Soar eomunlca Dumnezeu-Cuvlntul tngeTilor lil ea om. Aceasta da un temel scoateIii de plirlicele pentru 10geri in juml Agne\uhli In Liturghie. A se vedea ~i (EC-es 3, 10)..

246

SF. CHIRIL AL ALEXANDRtEI

eonduse de ei ou invat~turile cele spre viat~. De aceea zice ~i catre ei: In dar ait luat, ln dar so. dati (Matei 10, 8). lar In alta parte: Cine este sluqa ctedincioasd $1 lnteJeapta pe care 0 va pune Domtiul peste casa lui, ca so. dea la vreme partea de griu? Amin zic vouii, teticiui va ti sluqa aceea, pe care venind Douuiul 0 va aila fddnd a$a. Amin zic voud cd 0 va pune peste toate avuiiile lui (Luea 12, 42--44). Aeeasta ii vom afla facind pe invat~torii Bisericilor ~i inainte de ei pe Sfintii Apostoli. De aeeea serie fericitul Pavel unora :

Doresc so. va viid, ca so. vd lmpmtd.$8sc vreun dar duhovnicesc


sprijinirea voastrti

spte

(Rom. 1, 11). Dar spun ca si ei au fost mingiiati de la Dumnezeu, care i-a umplut pe ei de bunatatile de sus, ~i l-a saturat din belsuq cu eele daruite lor prin Duhul. Aser deei este Hristos, sau cei ee s-au tmboqatit cu Hristos, carora Ie este si ptinea cea grasa.

,
Trunchiul

Despre

Neftallm

uialt, crescut frumos

dinit-un qetmene (Fac. 49, 21).

Socotesc ca ar fi potrivit si nu in afara scopului, sa-l vada ~i pe aeesta ca ehip al lui Hristos, dar daca ar voi ~i al celor tndreptati prin credinta ~i sfintiti in Duh. Caci s-a spus catre maica Iudeilor, adidi Ieru salim , prin glasul lui Ieremia: <<.Maslin itumos la chip,

umbtos, a chemat Domnul numele tau. La gJasuJ tiiietl] lmprejur s-a aptins ioc peste el421. Mare necaz peste tine. Stxicatu-s-au ramurile lui. $i Domnul Puterilor, care te-a sadit pe tine, a grail asupui ta tele (Ier. 12, 16-17). Caci atunci clnd trebuia sa aiba cuvenita grija
(pentru ca aceasta socotese ea tnseamna taierea imprejur), atunci zice di s-a facut fara de folos si s-a aprins pentru ca ri-a voit sa recunoasca pe lucratorul ei prezent, care ne elibereaza prin luerarea Duhului, ea printr-o secera foarte ascuttta, de eele nefolositoare, adica de cele pamtntesti ~i trupesti, ea sa se nasca in noi dormta si pornirea spre toate cele vrednice de admirat. De fapt putem auzi pe Hristos, Mlntuitorul nostru a1 tuturor spunind lamurit: Eu sint vita cea adevaratii ~i Toui! Meu este tuctiitonu. Orice mladita care nu aduce
rod

iniru Mine,

ca mai mutt rod so. uducd (loan 15, Hristos este ca 0 rMaeina si ea un celor adusi la Innoirea vietii. Iar noi $i articulate tntr-o unitate spirituala

taie, $i orice mJadita care aduce rod 0 cuxiiteste, 1-2). elki Domnul nostru Iisus
truncht al vitei trainie sadtte a ea niste mladite am fost prinse eu El, leqati eu EI prin iubire,

421. Peste Ierusalim. Ciid Ierasalim este tn grece~te la femillin.

tndulcindu-ne

de, grasimea Lui si hranindu-ne eu 'harul .dumnezeiesc spre rodirea virtutii 422. ' Iar de ale noastre se ingrije~e tmpreuna cu Fiul ~i TaUB insusi. Dar e vadit daca prin vita se tnteleqe Hristos, iar prin Iucrator Tatal, eeea ce e nefoIositor in Hristos se taie, iar ceea ce poate dobindi cele -_bune ~ poate rodi in EI, se invredniceste de grijit Dar dud maica Iudeiler trebuia sa fie vazuta, ca uri maslin' umbros si frumos, ridictndu-se la cele mai inalte, s-a pierdut. cum zice proorocul, si Is-a aprins Iocul 'in ea. De aceea si tnteleptul loan ziee: Securea sta La

ca,

face rod bun, se tale $1 In vestrta avea sa ajunga la capatul raului st de aceea sa cada in ultimele nenorociri, a anuntat de mai tnainte proorocul Zaharia, ztcind : $i pl1nsul Ierusolimului ca plinsul rodiei tiiiate In cimp [Zah. 12, 11). Si iarasi i se spune lui ~
rCidacina pomilor. Deci tot poiou; care nu foe se atuncii (Matei 3, 10)., Iar ca cetatea Descbide, Libatiule, porlile tale $1 sa manlnce focul cedtii till. 'vaite-se pinul, cCi a ciizut cedxul. Cii ioatte aosaane s-ntr idcut miirimurile tale. VaitaJi-va stejari ai Vasanitidei, ca' S-(1 smuts dumbrava cea sadita

(Zah. 11; 1-2). Libanul este muntele acoperit de cedri. Iar aeesta este un arb ore binemirositor si intre eei mai admirati pentru Irumusetea lui. Ierusalimul este asemanat cu Libanul pentru ca are 0 multime de preoti, admirata pentru cinstirile ce se dau pe temeiul legii. Caci ei au test rlnduiti conducatori ca niste arbori robusti si tnaltl in dumbravi, care lntrec masura tuturor celorlalti st sint asezati mai presus de tot poporul de sub conducerea lor. Dar s-a aprins Libanul, adica Ierusalimul. Iar cei ce straluceau in el si erau foarte vastiti st aveau multimea slavei, s-au pltns unii pe altii, cazind si pierzindu-se si plerind ca niste lemne taiate de ostasii Romanilor. Dar Domnul nostru-Iisus Hristos, prin care acei rai s-au pierdut in chip 'rau, S-a facut ca 0 tulpina Inalta. Caci desfata prin inaltarile nesfirsite spre cele de sus $i se. larqeste, ca sa zie asa, peste tot pamintul de" 'SD;beer. Aceasta a vestit-o mai inainte Dumnezeu prin qlasul proorocului Iezechil, zicind : Si voi lua din cele ales, ale cedtului, din vutul iriimii lor, voi .scoate st vol sadi pe
munte 1nalt $i-1 voi atitna pe el 1n muntele prea uialt a1 lui Israel. $i voi sadi si va _(da) scoaie otuasia $i-i va da rod $i va fi cedru

mare .:>ise va odJhni sub el toata fiara .$1 t.oata pasiirea se va odihni
sub umbra lUi, $i ramurile lui se pomii c1mpului, cCi Eu slnt Domnul_
VOl

a$za $i eqre umile$ie

sa vor cunoa$te toti


pomuI ~nalt $i 1naI,

422. RMlioi:n.a ~i tUlpina vitel este Hristos, vlta este tUlpin~ cg toate Itlllditele p,riuse ill ea, r_i1rIXilli'd.itele in ;parte sl\1t~ll1noi -cg.l'efsO~~!

24.8 pomuJ umilit

SF. eRnUL AI.. ALEXANDRIEI

"i usuc

potnul

lnverzit

$i

lnverzesc

pomu:l

uscot

(Iez. 17, 22-24) . .Inteleqi, asadar, di luind cele alese ale cedrului, no-a sadit noua, Dumnezeu $1 Tatal, pornul vietii. Iar cele alese ale cedrului sint semmtia lui Iuda, care domneste mereu ~i este mai slavWl decit celeIalte, din care a odraslit si Iesei $i David st Sfinta Fecioare. care L-a nascut pe Iisus. $i cum ne-am putea tndot di eeea ce a fost luat dintr-un cedru ales. a fost attrnat pentru noi de un pom si este un porn frumos si bine lnflorit? 423. Caci am odraslit prin voia lui Dumnezeu $i Tatal si noi Iaras]. pomii uscati ce nu dadeau rod pentru di ne Hicusem uscati, si au lnflorit din nou in oarecare mod cei ce se aflau in umezeala $i viata leqii, adica cei din Israel 424. Si acestia erau tnaltt, iar noi smeriti $i aruncati 425. Da.r am fast inaltati in Hrtstos prin credinta (II Cor. 11. 7). Iar aceia s-eu rostogolit din vechea slava $1 s-au f~cut umiliti. Deci e Dumnezeu Domnul tuturor, care prin voia Sa umileste cele tnalte si ridica la in~ntime cele umilite : :;;i usuca pomul Inverzit $i tnverzeste pe eel uscat, lar dl cei din vechea Sinagoga nu au rodit nimic, nefiind dedt spini $i maraclnt, si de aceea s-au taiat din pamintul eel sfint, tar in locul lor a odraslit rnultimea celor din credinta, care se aseamana cu cei mai bine mitositori dintre arbori, 0 poti ana de la Dumnezeu, care zice: $i voi
face pustia In lacuri $1 piimintul in izvoare de ape. Putie-voi In paaantu; eel tara de apa ~ 'cedru $1 lisa $1 mitt $i ehiparos $1 plop) (Jsaia 41, 18-19). Si dupa altele: $1 va ii ea in Iotiul scaiulut va

cresie ctupoiosul, tat In locul ur1Zicii va creste tnirtub [Isaia 55, 13). Prin cedru sa Intelegi nadejdea eel or ce cred in nestricaciune, Cad cedrul nu cunoaste putrezirea. Iar prin tisa se cuvine sa inteleqi ca cei In Hristos nu se afla nici in usuratatea mintii, nici in nestatornicia inteleqerh. Caci toti slnt inteleqatori, pentru ea au mintea lui
423. Pomul vletll care a fost s!dit pentru not cele luate din cedrul ales, adidi Ptul lui Dumnezeu sMit pentru noi ea om din umanitatea Pecioarel Maria, a test atlmat de aceast!!. umanitate. Dar si nol am fost attmatl de EI cal om. Pomul vletlt e Cel ce are vtata tn Sine I/i 0 dii tuturor. EI 0 dii tn primul rtnd umanitatll Sale. dar 0 st are ca tpostas al eJ tn Sine, Oarecum sl-o d! Sle tnsusl, ca Cel ee 0 are pe de allli parte In Sine. $1-0 da Sie ea om, Cel ce 0 are Sine ca Dumnezeu. lar de <1icest/Opm allrnlim -t011 cu viata noastra. $1 depindem de Cel ee are vista ca data de EI Ins\lJ~i Sielii. Persoana suprema devenlta totodatii, aceea$i. Persoana umana. aUrna ell vlata noastrli. Cel ce ered stnt altoiti tn 'El ca tn pomul vietii, cum stnt mladitele tn -vita care produce ea vinul ea produclitor al stngelUi vietti. 424. Cei dintii stnt cei ce au devenit ere$tini dintre paginL Cel de a1 doilea, cei ee au devenH cre:jtini dlntre evrei, cunoscind nu uscaciunea de suprafat! a legit, ci umezelea ei, sau ,p'rezentii lui Dumnezeu-Cuvlntul care 1$1 pregiHea prin lege venirea Sa tn trup. 425. Mlnunile nu L-au facut Incll pe Hristos ca Dumnezeu tntrupat De-abia dupa ce a inviat dintr-o moarte penlru alpi, descoperlndu-se Integral in toate

GLAFmPl LA CARTILB LUI MOISE

249

Hristos. Cact tisa este porn compact ~i are in e1 multa densitate. Iar prin mirt, buna mireasma a sftntenie] ~i inflorirea netncetata in har. Iar prin chiparos in~lltimea si buna mireasma. Spun cl'i e Inalt in virtute ~i stralucitor in har. $i prin plop, straluclrea st albul dreptatil. Caci cei tmpodcbiti de harul lui Hristos sint strlHucitori. Deci Neftalim eel vazut ca trunchi tnaltet este Hristos tnsust sau eel cunoscuti ai lui Hristos. Fiinddi ziee: Crescut in frumusete din germene, ceea ce tnseamna, cum soeotese, acelasi lucru. Caci la tnccput Hristos arattndu-Se in chipul uostru, n-a fost cunoscut di e Durnnezeu dupa fire. De aceea Iudeii au cutezat sa-L omoare eu pietre, reproslndu-L: CQ Tu ttind. om, Te foci pe Tine Dumnezeu (loan 10, 31-33). Dar vorn ana sl pe Sfintii Apostoli 1n$i$1 uimindu-se de El ca de un flieator de minuni, dar nelnteleqlnd lnel1 lamurit tafna privitoare Ia El. Astfel, Se Ilnistea marea $i se oprea navala duhurilor salbatice clnd Hristos poruncea aeestea. Dar ei se gludeau zictnd: Cine este Acesta cd st marea $1 vlnturile I se supun ? (Matei 8, 21 / Mareu 4, 40). Vezt cum ceea ce era dupa fire, adica Dumnezeu, dar flicut om, nu era cunoseut de cci din lume si nu era in slava stralucitoare 'I Dar dnd cunosnnta despre El a sporit in noi, a foste rezut in sffrstt c~ e Dumnezeu dupa tire si tot qetiuncbiut I se va pleco (Filip. 2, 10), Inchnfndu-I-se Lui cele de sub cer. Deci numai tnaintlnd spre detnaJ\lmilc Lul ca om l;[ ca Dumnezeu co Ina Ita pc om mal presus de om. de-abee dup1l. co ~I-a descopertt un interior $1 0 putero de lucrare v!.zut!. corespunzatoere in superloritatea lor peste ceea ce e oblsnutt omenesc, a Iost cunoscut ca Dumnezeu f!cut om. Spirbtualul $1 manlIesUirUe v!.zute au contrlbuit ImprE'unli la revelarea Lut ca Dumnezeu {lieut om. Oamenll au trebult sa tnelnteze In reletla InUma en El, dar ISI1vada $1 faptele Lui minunate, ca sll-$i dea seama cli e Dumnezeu. Cu ctt L-au cunoscut mal blne, prln umanitatea Lui, ea Dumnezeu, manitestlndu-Ss prin umanitate $1 trup, cu eUt sl-eu dat seama eli e mal presus de omul slmplu, obisnult, e1l.e Dumnezeu flieut om. Dumnezeu se Ioloseste nu numal de umanitatea asumata, cl $1 de capacltatea de seslzare ssu de cunoastere a oamenilor a ceea eo 0 mal presus de omenesc, dar flicut ecceslblt lor prin omenescul Lui, peatru a So revelo. Revelarea lui Dumnezeu nu e numel 0 lucrare a lui Dumnezeu, ce ~i ea sc savtrseste $1 prlntr-o conlucrare a omulul, facutli poslblla de luerarea lui Dumnezeu. De acl rerulta cli pe mlisura ce se tnalt! omul 1n eunoa~terea lui Hrlstos etl Dumnezeu prin umanltotea Lui. eu alft se ma!tll $1 EI tn umanitatea Sa !it Tn capocitatea de eunoa$tere e umanulul. C!c! a$a cum Hrlstos e omul deslivlrllit. 1ntruett este tot EI Dumnezeu deslivtr$lt, '8~a $1 omul devine eu aUt mal om, eu dt cunoaste mal mult tn Hristos omul deslivlrGit pe Dumnezeu, printr-o rclatie tot mal Intima ttl EI. i\~a se cxplidi Inailimea umah! a sfinlllor. tn oceasta avem $1 0 expllcatie '8 afirm!rll eli leges vache s-a dot plin ingeri. eli Dumnezeu plistra 0 anumitli distant! fat! de oamen!. Cel mal deplln se reveleaza Dumnezeu omului flidndu-Se om. Dar pentru aceasta e necesar& $i o capacitate a omulul de .a se tnliHa. ceea ce In Vechiul Testament nu avea loc. Acolo Dumnezeu se revela prin ,Pulerl, sau prln Ingeri. Glasul Lui rlisuna din tl1tunerlc.

250

.F. CRIRIL AL ALEXANDRIEI

s~vir$ir~ eunostinta despre El in not, $i aratlndu-Se mai frumes dectt fiii oamenilor (Ps. 44, 3), se face cunoscut. Iar daca soar tntelege ca referindu-se st la noi crescind Intru frumusete din germene (din nastere}, cuvintul n-ar fi lipsit de sens. Caci Inaintind mereu in virtute sl ajunqind la cele mai bune, sau tntinzindu-ne inainte, dupa cuvlntul fericitului Pavel (Filip. 3, 13-14), Inaintam pururea la 0 frumusete tot mai Iuminoasa, Inteleq frumusete duhovniceasca, ca sa ni se spuna si noua 1a sffrsit : A poltlt tmptuatul trumuseiea ta (Ps. 44, 12) 426.
Despre

Ioslf

Iosli, iiu ctescut, tiul eel atottuuir doril a1 meu, uuoaxce-te la mine. Pe el cer ce au uneltit l-ou deiiiunat $i domnii l-ou titiut sub sagetile lor. Dar a sidruiun cu putere aicurile lor .'ji a sliibit vinele braielor mlinilor lor prin m1na putemicului Iacob. De aceea esti eel ce ai Intiirit pe Istail de 1a Dumnezeu Tatiil tau. $i 11-a ajutat tie Duuuiezeul meu $i cu bltiecuvlntarea cetului de sus $1 eu binecuvtntarea pamlntulul care are toate, din pticina btnecuvuitiuii slnilor $i a puitecelui, a btnecuvuuiirii tatdlui tau $i a maicli tale. Te-al ridicat In binecuvlnuiri peste colinele munitlot staiomici $i colinele vesnice, care vor 11 pe caput lui losii $1 pe cresretul lralilot pe care 1i va

oovatu (Fac. 49, 22-26).


Cuvlntul proorociei se indreapta iara$i spre Emanuil insusi. $i ceea ce se arata prin ea nu e, socotesc, nimic altceva -decit ceea ce am spus adineauri : crescind frumusetea din germene (din nastere). Caci spunind d1 a ereseut, arata desiqur sporirea si Inaintarea spre s1ava ce-o avea in El de 1a ineeput prin fire, dupa tntelesul eel drept a1 cuvtntului. Pentru dl dupa ee Cuvlntul Unul Nascut al lui Dumnezeu, care e Dumnezeu si din Dumnezeu, s-a golit pe Sine, dupa Scripturi (Filip. 2, '1), cobortnd eu voia 1a ceea ce nu era ~i a Imbracat trupul acesta atotlipsit de slava, S-a aratat in chtpul robului "'27,
426. Prumusetea umena e una cu desavrrsfrea e1 In toete cele bune, dec! ~i in cunoesterea de dUre om e omului (~1 II universului), dar mai ales a lui Hrtstos, Omul desavtrslt. Aceasta presupune subtirtme sl delicatete $i le promoveeza pe acestea. Nu pop cunoeste pe altul tntr-o agresivitate grosolanii, ci in sfiala ~i tn consttinta complexttatit ~i tainei lUi minunate. 427. Chipul robului, existenta dependenta de Creatorul ~i supos! legilor materiel. Dar Is beza ei era 0 continua accepters a .acestei stl1ri prin vointa proprie. $i EI stle eceaste. loaf prill. eceesta stta de puterea Lui $1 sl-o exercita, Gollndu-Se EI lnsusl CU vola de slave Sa $1 mentintndu-Se tn aceast}l golire, cMsr prin aeeasta $ti.a de puteTea Sa $1 $1-0 exercit:a:. E 0 putere tn '8 te face $1 J;Ilentine smeriJ ,cu vola. E 0 alt! form~ de manlfestare a puterii. Dumnezeul ade:v!rat trebuie sa aibli ~i aceastl1 putere. El nu pOlite fi mebis nU'lXlaltn maniiestaTea Wri. co~atoare a puterll Lui.

Gt;AF'mE LA CitRTlLE LUI MOISE

251

Mdndu-Se ascultator lui Dumnezeu ~i Tatal ptna la moarte. De aceea se spune ca a fost preamaltat 428 ~i a primit, dupa cuvlntul fertcitului Pavel, nume mai pres us de tot numele, cnm nu-L .avea pentru umanttate (F~lip. 2, 8..--:9), ci pentru stare a de har 429. Dar adevarul 'e ca stare a aceasta nu era un -dar din cele ce nu le avea prin fire de la tnceput. Departe de aceasta. Ci trebuie tnteles mai deqraba ca 0 revenire si reintoarcere Ia ceea ce exista in El prin fiinta ~i de nepierdut de la inceput 430. De aceea a si spus, dupa ce a imbracat micimea umanitatit in chip iconomic 431: Piuinte, s]iive$te-Mii -cu sleva pe core am avut-o 1a Tine uiainte de-a u Iumea (loan 17, 5). Caei pumrea a fost in slava cuvenita lui Dumnezeu, existlnd tmpreuna eu Nascatorul Sau inainte de tot veacul ~i timpul ~i de intemeierea lurnii, Deci cresterea lui Hristos trebuie tnteleasa ca sporirea slavei, pe care-o are pururea mai larga ~i mai stralucitoare, Iiind inteles de cei din lume ea e prin fire Dumnezeu 432 ~i ca .Domnul tuturor e tmpreuna slavtt si tmpreuna inehinat eu Dumnezeu si Tatal. , Dar Iiind El Insusi F~ka'torul tuturor, e tnteles in mod cuvenit ~i ca Cel ce S-a facut Cel atotttnar. Caci s-a aratat in timpurile de pe ale veacului, dupa ceata slavita ~i stralucita a sfintilor prooroci si simplu, dupa toti cei dinainte de venire a Lui, socotttt in treapta

urma:

428. S-a fiiC'Uit e bu,niivoie om ascultator de Dumnezeu-Tatlil, atatindu-ne cum d trebuie sa se arate omul, Puntnd ~i omul voia sa tn eceasta ascultare, se ridica ~i el p.est,e neputtnta sa 5ipiritualii, care tl iface Sa se mtndreasca. Omul devine mai tare ca sine, smerlndu-se de bWla vQle_ lar putere pentru -aceasta a luat de le )Fiul lui Dumnezeu reare sl-a arat.at tntr-o nona forma 'Puterea Sa, prlmlnd de bUna -voie smerenia omeneascs si '-a dat ~i um-anitapi Sale puterea de a-si tnvinge slabiciunea mtndriei. Astfel preetnaltaree vazuta a lui Hristos t~i are ceuza in puterea ascunsa pe care st-e mentrestat-e El fllctnduSe om escultator de Tatal ptna la moarte, 429. Acest nume mai presns de tot numels e slave ,pe cafe .0 -p'rime$'teca om mal presus de orice oreatuTa care are un nume tn care -i se eraUi niarginirea ~j dependent a_ <iSta-reade han) nu 'tnseamna eli ,Hrlst.os ea om _e numai prin har tntr-o stare superioara noua, ci ea nn are aeeasta srav! ca om prin firea .Lui omencascli, ci din vointa ~i puterea LUi oa Dumnezeu. 430. Preainliltarea ~ 'Prime~te ea om, dar pentr:q. ca -a, <j.vut1) (Ie la tnoeput . ea Dumnezeu. Dadi n-ar Ii fost Acela~i ~i Dumnezen n-ar fl putut primi aeeastli preainiiltare 'ea om. Ipostasul dumnezeiesc t~i aeopere slava ces din veci. imbradnqu-Se in trupul ome~esc. Dar .slava Lui dllnlp:ezeiasea _stra9ate prip. umanita\~a 'Lui, sau I se face l?i slavii ~i tn eaUt-ate de ipostas 61 nIDanitatli -dnpli asellitarea Lui Ca om de Tatal pina. la moarte. 431. Adiea cu voia, pentru mtntuirea noastra, nn in mod sHit, cum se na$te omul ca_ om tara sa fie tntrebat. ci in baza 'legii impusc_ de bumnezeu na~terii oamenilor. Desigm-, nld omnl lin se DMfe en _sjlflctUl In baza un6r Iegi' put n~turale_ E l?i 0 Iucrare a lui Dumnezeu tn aeeasla. Dar oniul nu se na-$te din voia lui. 432_ 'Dar slava lui Hristos ea Dumnezeu cre~te mereu, pentrn Cd ~i-o face tot '()~r stravezie prin umanitatea LIlii -$i oamenii devirn tot mal capabili sa-i vada ,maretia dumnezelasci prin umanitatea Lui, flictnduI-se tot mai intim. lqr eopllul cre$tea $i se llitarea eu dulluI umpI1nduSe< de lntelepc:iune, (Luea 3, 40),. rpentru ,.ca tot. mai mult se descoperea prin tntele'J)ciunea 'Lui omeneasda lntelepeiunea dumnezeiasea. tot mai mult se 'deschidea -oea dinUi celei din urmli.

252

SF.lCHmn.

AL AI:.:E~RI-e:I

fitlor prin virtute~. Iar ca Emanuil a fost pizmuit, cine s-ar putea indoi? A fost pizmult de sfinti, care silindu-se sl1 mearqa pe urmele Lui si tnsusmdu-sl chipul frumusetii LUi dumnezeiestisi L-au facut pilda a celor ce trebutefacute, dobindind slava mai presus dectt toate. Dar trebuie Inteles ca a fost pizmuit ~i in alt mod de cei ce s-au hotartt sa nu-L iubeasca, adica de invatl1torii Iudeilor, adica de carturari ~i farisei, care zamisleau in ei 0 pizmd amara si faceau din slava LUi -neasemanata pl'icina de birfire ~i erau chinuiti in muIte feIuri. Cad Hristos Invie mOItH. rasptndttori de mires si intrati in putrezire, aratlndu-Se mai tare ca moartea. lar aceia care ar fi trebuit sa se minuneze si sa Inainteze spre credinta, nemaitndoindu-se tntru nimic, nu - Hiceau aceasta, ci erau' muscati de pizrna ~i primeau in minte Intristsrt amare. Pe orbul din nastere, pe care EI l-a vindecat, n declarau pacatos (loan 9, 1 s.u.). Cetele demonilor erau alungate, iar ei afirmau in chip- mincinos ca are puterea de la Belzebul (Matei ,12, 22 s.u.). Aruncau eu pietre asupra LUi, in chip dispretuitor, ziclnd : Nu aruncazfl cu piette asupra Ta peturu 0 ['apti'i bunii; ci pentru hUlQ, ca fiind om, Te iaci pe Tine Dumnezeu (loan 10, 33). Frematau iara~i zicind: Acesta este lvfo$tenitorul, haideti sa-L omorlm (Matei 20.38). . Era pizmuit deci si de cei ee s-au hotarlt sa-L urasca, dar n-a putut fi pierdut cu totul. Cact desi a suportat crueea, dar ca Dumnezeu a Inviat, calclnd moartea, Dumnezeu sl Tatal griHndu-I si ziclnd : lntoatce-te la Mine [Isaia 44, 22). Caci S-a- suit la ceruri, .ca sa ~i auda spuntndu-l-se: Sezt de-a dreapta Me~, plna ce voi putie pe vriiitnasll Tdi osteraut picioorelot Tale (Ps. 109, 1). . Iar di au cazut, desi au zamislit cea mai mare furie tmpotrtva Lui, ne-a aratat zictnd : Pe El eei ee au uneltit, L-au defaimat si domnlt L-au' tinut sub sagetile lor, adica capetenitle poporului, care attteu tmpotrtva Lui pe eei ee-L raneeu, ea sa fac~ cele ce nu se cuvenea sa Ie tudrazneasca ~i sa sara asupra Lui ca niste fiare. Dar s-au sfl1Iimat arcurile si au slablt vinele bratelor lor pentru mtna puternicului Jacob, adtca a lui Dumnezeu si Tat~l, care este Domnul Puterilor, care a si preqatit ea Piul sa. fie btnecuvtntat in eer si pe
433. VirtUtea tl lace pe oemenl Iii al lui Dumnezeu, pentru ca tn virtute se l!!2.t! generO'Zttatea lor. P!J:n~ de Iubire, ~i curata de orlce egoism, asa cum - e ~i Dumnezeu sl eum numa; din puterea lui Dumnezeu !Ii din tubir~a tat! de El pot deveni oamenii. Dar pe treapta culminanta de Fiu ca Om S-a aratat Hrlstos, Care, ca Fiu al TatiHu! dupli f!inta, S-a flicut Fiu al Tatinui~~i ea om, umpltnd umanitatea ,asumaUi de suprema simtire filial! fa~a de TatU Umanitatea trabuia sa creascil in. simUrea fillala tn alte rpersoane, pentru oa sa poata aUnge: treapta suprema a acestel simtiri, .Ca oasumatli de ..Fiul Unul-Nascut al Tat'alul.

GLAFIRE LA CABTJLE LUI MOISE

253

pamrnt
pe Cel

433 b.

Caci scrie dumnezeiescul


434,

lntti Niiscut.
[Evr. 1, 6)

Pavel: Iat clnd oiuice 1n lume zrce : $i sa sa lnchine L.ui tot! tnqert: lui Dum~i marele David:
Tot

nezeus

435.

Dar ne spune undeva

paimmu; sa se lnchine Tie $i sa-ti ctnte Tie (Ps. 65, 3F436. Aceasta spunem di este btnecuvmtarea de sus ~i cea de jos de la pamfnt
care are toate, adica in care este 'pentru Hristos toata virtute a ~i in care slnt rodurile de toate felurile ale evlaviet fata de Dumnezeu 437. Cact s-a spus undeva catre Fiul: Vizitat-ai pamlntul $i imbiitindu-! l-ai uunuliit, ca sa-l imbogate$ti pe el (Ps. 44, 10~438. S-a dat Lui binecuvintarea de sus; iar" tea de la p~mlnt e confirmata dar: Din pricina bltiecuvlnuui: sudlor st plntece1Ui, a uuauu $1 a mamei (Fac. 49, 25-26). Prin aceasta se indica limpede st lamurit nasterea Unuia Nascutului din Dumnezeu ~i Tatal ~i cea prin Sfinta Fecioara, prin care se lnteleqe ~i s-a aratat ca om 1,;'l9. Caci fiind prm
433 b. Nook nu face Plul tara bw!._avoirea ~i lmpreuna lucrare a Tatalui. El L-a trtmis pe Fiul sa i-a fatli de om, pentrn ca Tatal sa iubeaseli fata oamenllor tn fata omeneasca a Fiului Sliu $1 pentm ca ~l Fiul sa iubeasea pe oameni ce frati ai Sai si sa tnbeasca pe Tatal st en iubire de om, atrligtnd ~i pe oameni tn ar.eama iUbire. Dar prln aceesta Tatlil nu s-a gtndlt DUma! la cement, ci $1 la 0 slavli a Fjului cunoscuta de oameni. De fapt jertfa pentru cement a FiulUi San ~i tn general bunatatile adtnci $i bogate aratate oemenilor prin Iamtliarttatea tn care a intrat eu el, ill fac iubit ~l slavtt de ei $1 de toata creatta, carera 's-a aratat lumina Lui. 434. ItntU-Naseut ea Om nou, sau retnnoit, did ca Dumnezeu este UnleulNliseut. 435. I se ilnehina 'ingerii acum lui Dumnezeu-Cuvtntul ea om. Caci lui Dunmczeu I s-eu .tnchinat de la crearea lor. Acum $i omul eapata in ochii lngerilor 0 valcere necunoscuta de e1 tnamte. flu om e reoapitulat ~i transfigurat universul, El face legatura tntre lumea tngeroosea ~i cea materiala.. ~Dar omut revlne Is aceasta slujtre ~i putere e Lui numai dnd Hrlstos Insus! Se face om. Acum e Wliflcata prin umanitate tn mod deplin si creatia materlalli en Dumnezeu, 436. Chiar cosmosul material se tnehina $i emta tn corn lui Dumnezeu elnd ornul se umple, de Hristps. Caci omul aduna In El prln eunoa$tere, org.anizare, tnrrumusetare ~i eprimare tot Wliversul., CNar umanitatel!- asumata de Htistos ,nn e pasiva in EI ca DumnezeU, ei ~i actIva la maximum devenWi timanitate a Ipostasului c1umnezeiesc. Clid altfel actualizeaza tn 'EI prin umanit,ate'a LUi rputerea' Lui, sau b umanltiitii' in a tntelege, descoperi' $i exprlma bogatl1le ~i' adt~Cimile Unlversului. 437. AUfel stnt virtutile oarnenilor care impun prin tmp (frumusetea). puterea ~plritulul asupra creatiel mate-riale, care des cop ere sensUJ'lle el, care 0 tnirumuseteazli, care fac spititul stlipln asupra ispitelor el ~i Ii dau prin aeeasta 0 tarle deosebita. Dar numai daeii ~tic de Dwnnezeu, ca izvor de putere mar presus de tumea materiata. Acestea Ie poate arata 1/1 piul faetndu-Se om. $1 ele sint binecuvtntarea ceo! vine de la pamtnt. 438. tn trad. rom.: adaplndu-lll. E bine ~i 8$a. C1i.ci adliparea 11 face rodItor. Dar tmblHtodu-l arata entuzlasmul care s-a dat sunetelor. Aeoosta Ie-a Imbogat1t eu cuno$tinta lui Dumnezeu, Ie-a deschis orizortturl nesfir$lte, le-a toaltat tn bun1i.tate. 439. Dadi nu soar fi Clieut $1 hranit Cd om 'prin Sftnta Fecioara, Fiul lui DUmnezeu o-ar fi piltut ar1ita tn forfua' wnanli, noua. boglitla Lui ~i deci n-ar (1 avut binecuvlntarea de la plimtnt, din ptidn-a bineC1ivtntarii date ptntecelUi $1 stnului Fecioarei de catre Dumnezeu. ~.
o -

SF.

caran,

,AL ALEXANDRIEI

fire ~i ell .adevarat Piu al Ini Dumnezeu ~i Tatal, pentru noi a suportat nasterea din femeie si din 'ptntece si a supt stnii ei 440, Caci nu S-a facut om la parere, cum spun unii 1,41, ci S-a facut eu adevarat ceea ee sintem ~L noi 442, urmind legile firii, si S~a folosit de hrana, desi a dat EI tnsusi v'iata lumii. De aoeea ~i fericitul Isaia a enuntat pe Domnul ca pe- Unul care se va tntrupa eu adevarat din trebuinta de hrana poirivita pruncului, zictnd : .Unt $1 zniere (Isaia 7, 14). S-a binecavlntat, asadar, din pricina sintlor si a ptntecelui, Caci, preeum am spus inainte, deoarece S-~ facut om $i ascultator, Tatalui, .a mostenit iun nume mai piesus de tot numele $i Lui I se va .pieca tot qenancbiul, al eelot ceresu si al celor pamtntesu $i aJ celot dedesupt, miirtutlsuui cii Domn este, Iisus Htistos spre stava lui Dumnezeii TaW1 (Filip. 2, 9). Dar desi. S-a aratat ca noi, va fi mai presus de tot sfintul ~i se va ridica cum se cuvine lui Dumnezeu mai presus de cei eare au fost de la ineeput si stnt numiti parinti 443. did zfce Psalmistul : Cii cine se va .tace deotiotrivii cu Dottuiul ? Sau cine va ii asemenea Lui uitre iii! lui Dumnezeu ? Ws. 138, 7}. Aceasta o invq_ta$i Iertcitul Iacob act, zictnd : Cii te-at ridicat In binecuv1ntari peste' tinuitti statornie! .$i colitiele vesnrce. Munti vesnicl ~i statornici ~i c'oUne vesnice numeste .pe sfinti, fiindca s-au ridicat de la pamtnt si nu mai cuqeta nimic din cele vrednice de aruncat, ci cants cele de-sus ~i tirrde spre Inaltimtle virtutilor. Deci sint in: urma slavel lui Hristos ~i sfintii cei mai man, care au ajuns la capatul virtutilor .. C~ci ej au fost slujitori, chiar dad!: au fost rtdtcati la treapta de fii 444.
'f . ~ >Jc

. , . 440. Sf. .Chirll repeta qa Hrlstos ~ Dumneeeu !tdl,lpa fire. Dar nu 0_ spune di e dupif fire oe om, Clici 'om Se face prla vOinta, nu e 'prin firre: Se face, om, .ln chip' Iconomtc> adtea prtn vointii ~i nu pentru EI, ci pentru noi, pentru mtntuirea nqastra. Dci'feceasta nufnseamna cli -n-a loot firea, omeneasca. El a suportat nastete.a din femeie, ce 0 cobortre, ca 0 smenre, El ia fkea noastrd, cum spune' mal deperte prin expresia' s-a flieut ceea 'ce sintem ~i noi, urmtnd legilor firii,' t!i u(me~za (en v:oi6.) leg'i.ler Iirii. Ace.stea nu I se impun fara voie. El suportii~. eu vola na~terea din femelE; ~i suge sinH ei. El nn esta om dupli fire, cum e Dumnezeu. In a,cest CaZ :n-ar fi fost Dumnezeu din veci, care lSa facut 0111 clnd a voit: S!lU al' fi om din veci. Ar fi un. fel de om .identic cu Dumqezeu. Dar tn faptul eli S-a faeut OUtc;u v~ia, se aratli ca e ~i Dumnezeu cu 0 putere superioarli omului, care n poate mintm pe om. 441. Aceasta 0 sustine d9che~ismu1. 442, Dad nu Soar fi tacut om ascultlitor de Tata!, Fiul n-ar Ii fost binecuvtntat de Tatal ~i ca om ~i n-ar Ii :primit lnchinarea SqU binecuv1ntare-a $1 qe la pamtnt, sau de la-toatl( crea~ia.'Dar aceast~ a adus Tatlilui 0 slava noua. 443. Tocmai pentru cli S-~ co~or1t de sU)Sdeasupra ~ut)or, arlitind cea mai mare smerenie, S-a ~1 ridicat ca om mai IJlTesUS toti ~i a ridieat toatli creatia de f!) Sine ~i prime$te. cea Inai ina1ta binecuvintare. 444. Hristos flicindu-Se om, a ridieat .ca Fiu al Tatalul pe toti oamenii ce 1- S,e alipesc, 11lJreapta de Iii, dar nUl fii :nasr;uti dID fiinta Tatalw, ci fii. ridieaU din starea de creaturt, sau de slujitori. Slnt fii dupli har, nUl dupli fire.
~:.

.::

GLAl"IRE LA CARTILE LUI KOxaE

Dar Domnul, ca Fiu, le-a daruit lor cele prin care s-eu facut stralucitori. De aceea si zic : Din pliniitatea LUi tioi toti am primit (loan 1, 16) $i har peste her. Deci cununa slavel va sta pe capul Mintuitorului nostru. Dar va trece nu mal putin !?i va fi dar dat $i peste sfintti care s-au supus Lui, care se vor tmpodobt eu cununa nevestejlta a slavei, deoarece tactndu-se partast ai patimirilor Lui, se vor face partast si ai slavei LUi (1 Petru 5, 1) 444 b. Asader, odata ee au patimit tmpreuna cu El, vor si imparati tmpreuna ell EI446.
Despre Veniamin
Dtmineaia manlnca Inca si seara va 1mRahila a nascut Intii pe Iosif, iar dupa el pe Veniamin. Dar totusi losif a fost numit de tatiH fiul eel mai ttnar. SI Inteleqem lucrul acesta astfel: Spunem ca Veniamin a Iost roaj tinar ca eel mai ttnar. Dar Veniamin e fiul eel mai tinar. De aceea trebuie Inteles ea 0 icoana $1 ca un chip al poporului eel mai tinar, care a $i fost chemat prin slinti! ucenici, dupa ee a inviat Hristos din morti $i S-a dus la Tatal Sau $i Dumnezeu din cerun, Si e asemanat, socotese, cu un lup rapitor, pentru ca era toarte Iierbinte in dorinte de-a tnvata $i de-a sari pururea si cu mare pornire asemenea unor fiare, spre tot ce era bun de mtncat pentru Intretinerea tariei duhovnicesti. Cad asemenea lupilor, cei credinciost stnt cumpliti cind vad eeea ee Ie e de Iolos.repezlndu-sespre a rap'i eeea ee le e spre trebumta, Si sint iuti in a ocoli cele ee obisnuiesc sa Ie fie spre paquba. Nu stnt cuprinsl usor de fri<ra.nici ctnd slnt tnconjurati ca de clint, de eel ce voiesc sa-i alunge de la faptele '$i cuvintele bune, ci slabesc invaluirea din partea acelora. Caci s-au deprins foarte barbateste sa spuna: Cine ne va despdrii pe noi de dxaqolstea lui Hristos? Oare necazul, sau struniorarea, sau foamea, sau ptiqoana, squ goliciunea, sau primejdia, sau sobia t (Rom. 8, 35). Dar nici pastorii mincinost nu-l vor scoate din calea iubita de ei, aruncindu-i tara crutare in inchisoare, dupa cum s-a seris. Cad suferind cele mai grele patimtrt, vietutesc in a patimi, De aceea zic : Mie a vietui este Htistos $i a mud doblnda (Filip. 1, 21). Deci chiar daca slnt asemanati cu Iupii rapitori, in chipurile aratate de noi, nu li se face niei 0 nedreptate socotindu-i ca neffind in Veniamin, Iup ttipitor, parti hrtuui: (Fac. 59, 27).
, ' j

444 b. Slava sfin1ilor tilseamn! dnstirea lor. Ea Ie vine din unirea en Hristos, prtn deschiderea lor 1a vteta [nliltatli e Lui Hristos, din faptul c! Hristos $i-a fllent prin umarutatea asumaHi accesibile darunile dumnezelrii celor ce se alipesc Lui. 445. Paclndu-Se Cuvtntu} om, bunlitlitile LIli au luat forma virrotllor omene$ti, a cliror practiC8re nu se face flirli efortu.ri.

2,56

SF. CHIRlL AI:. ALEXANDRlEl

cele cuvenlte, dat fiind di st Mtntuitorul Insusi se numeste pe Sine leu $i pardos, sau pentera, zicind : Penttu cd Eu suit ca 0 ixuuext: lui Efrem st co un leu casei lui luda. $i Eu vln $i voi pleca $; voi Iua $1 nu va ii vreunu! sa scope (Osea 5, 14). Ba numeste flare ale cimpului si pe cei ce au crezut in El, zicind prirr glasul lui Isaia : Md v ot binecuvinta iiaiele c1mpului $1 sirenele $1 iiicele struttiot . .cd am dat apd - in pustie $1 tluri in pdmlntul tdrd apa, ca sa adap neamul Meu eel ales, poporuJ pe care t-am agonosit ea sd povesteased virtutile Mele (Isaia 43, 20-21) la45b. Dect Inteleqt in ce sens neamul ales e numit foarte potrtvtt cu numele Iiarelor clmpulul ~i al sirenelor, adica al strutilor foarte quresi. Fiare, pentru di IlU rabda sa fie Imbltnzite de satana, care se streduieste sa le supuna lui, ci mai deqraba sar Ia el si Imbltnzesc pe cei ce voiesc sa alerqe dupa cele ce nu slnt lnqaduite I sirene, pentru d'i istorisesc Irumos faptele lui Hristos $i cinta cinstirile date Lui. Deci e lup ' Venlamin, poporul eel ttnar in credinta si foarte pregatit sa Inteleaqa eeea ce e spre Iolos ~i sa poata folosi si pe altii. Aeeasta 0 arata prin euvinteIe: Dlmineata maninca incd $1 seara Imparte mfncerec. Cel ce invata se aseamana cu eel ce se hraneste. Cad i$i introduce inva.taturile in minte, cum introduce acela mincarea in stomae. Dar eel ee nu da nicl 0 invatatura, e departe de eel ee hraneste. De fapt dumnezeiescul Pavel aseamana tnvatatura eu 0 hrana. Cad a zis : Hrana tare este a celot deSav1r$iti (Evr. 5, 14), adic~:a celor ee au deprinderea in cele sensibile ea mijloc de deosebire a binelui ~i raului, . Asadar Veniarnln este lup rl1pitor. El maninea inca dimmeata sl Imparte mtncarea seara. E ceva asemanator ell a zice : Invatind inca $1 neajuns la destoinicia de trebuinta, va avea timp foarte scurt de-a, folosi pe eei ee au erezut de curmd si nu rnai stnt destoinici sa. tnvete. A spus-o, soeotese, aeeasta pentru eei din Israel care din prieina Iipsei de inva.tatura, sint tnqrosati la minte: lata
inimd. Ocb! au si nu viid, urechi si nu aud (Ier. 5, 21). $i iarasi : Care au tost olest din plntece $1 fost invd/ati pina 1a batrinete. Dar serie ~i tnteleptul loan eelor ee sint in credinta ~i in Hristos 446, zicind: Nu. aveti trebuintd sa lnvete popor tiebuti si. tara

au

va

446. A Ii l,n credintii e una ell a fi tn Iiristos. Ciid numai tn Hristos se poate erE-de ell adevarat: nid 0 religie Ipantelsta nu cere 0 credinta edevaratil, diei u~or poate,-socoti e'ine,vCl, nu e ,nimic mal presus de lume" Nu e grau d se c:readll di Diei 1nlr-un dumnezeu distant (ea al legii veehi), cum e greu sa cr('zi in cineva ariltat co om, eli- -e pumnezeu. Pe de altll parte a crede tntr-un Dumnezeu fdeut om, adic! l11trO."PersOc)Ild intra.til In comnnlcare en noi ea un .om, inseamnd a fE-aUZaell Ei 0 'Interioritate reciproca i a-L avea ca 0 ungere interioarii. In VeehiuJ

OLAFIRE LA CARTILE LUI MOISE

257

ci ungerea Lui vii lnvata despre route (loan 2, 27). Caci au mintea .Iui Hnstos care toate Ie stie, $i de aceea sint In stare de-a tnvata si de-a se mingiia unii pe altii. Iar dad! e potrivit a referi si Ia fericitul Pavel ceea ce s-a. povestit despre Veniamiu, aeest lucru e bun si adevarat. Caci eel ce prigonea Biserica si alerqa ca Ull Iup dupd cei cc iubeau pe Hristos, in foarte scurt ti.mp s-a preschimbet in contr ariul. Si a binevestit credinta pe care 0 d1zboia si inalta multumiri lui Dumnezeu pentru Cd a fost chemat la epostolat, desi tnainte a fost huliiot si deiiiimdtor si priqonitot (I Tim. 1, 13). Caci asa zice el tnsusi. Dar _a fost $i din semintia lui Veniarnin. fnsa si dumnezeiescul David a amintit Idmurit istorisirea despre el, aicind in Psalmul 67: ,Aca10 era Veniamin eel mai nna! In !limire (extaz). Ciipeieniile 1u.i cineva, liuia, poviituitorii lor, capeteniile Zobulonului, capetetuile lui Neiialim

(Ps. 67, 28). Caci Iericitii ucenici fiind Iudei si din stnqele lui Israel, au fast facuti invatatori ai celor indreptati in Hristos prin credinta, intre care a fost ~i eel din semintia lui Veniamin, care serie: De .am iesit din noi (de am fost in extaz) , e penlru Dumnezeu i iar de .s1ntem In toaiii miniea, e petitni vor (II Cor. 5, l3). Cad a binevesttt neamunlor ~i Iudeilor pe Domnul nostru Iisus Hristos, prin care ~i in care fie slava Tatalui impreuna cu Sfintul Duh in vecii vecilor. Amin,
Testament 111 rcllqiile tura, deci noi, E1 ne .nczcirca ~i nu so spune . Sintem 'in Dumnezeu, CLUn se spune: Sintem In Hrtstos. panteiste so spune : Stntem in Dumnezcu, dar" prln El so inteleqe nac un zeu nedeosebit ca Personna de miue. Jar .avtndu-L po Hristos In tnvata desprc toate. caei e Personna tn care se cuprind toate: dumumenltatea $i creatlunea.

17 - S!intul Cllirll al Alexandrlel

GLAFIRE LA IE$IRE

CARTEA I Despre nasterea lui Moise


1. Dupa ce am ispravit cartea despre Facere, cercetata pe cit am putut cu multa strqutnta, din putere in putere, dups cuvlntul din Psalmi (Ps. 83, 8), nerespirrnd citusi de putin, ne-am gindit sa mutam -condeiul obisnuit cu sudorile cele bune. Trecem deci, ell vola lui Dumnezeu Care dii Intelepciune, la capitolele din Iesire. eele lasate de not care am compus inainte scrierea morala, pentru di am voit s~ nu lungim pre a mult cuvintele ei, in care am voit sa aditam cum mteleqem not modul Inchinarh in Duh si Adevar, Caci Iuind deosebit toate cele aflate in capitolele celor einei carti ale lui Moise st cauttnd scopul spiritual al lor, cele ce erau trebuincioase si foarte folositoare explicarilor morale le-arn infati!?at la timpul sau si le-arn asezat in ordinea potrivita fiecareia. Iar cele prin care se arata de mai tnainte laina lui Hristos, ca in umbra legii, le-arn pastrat pentru serierea de dupa aeeea. Pentru aceasta hotartndu-ne aeum sa ne ostenim eu aeeasta stiu, iubite Paladie, di te vel stradui tmpreuna cu mine prin ruqaciune. Caci e foarte greu pentru oarneni, sa mearqa pe aceasta cale. Dar fiind 0 f'apta a btnecredinciostei, Hristos ne va Uhgi si aceasta, carare. Caci EI este calea si El e usa (loan 10, 9; 14, 6); $i 'in El sint aseunse toate comorile tntelepctunn ~i cunostintei (Col. 2, 5). Vom alcatui scrierea cartii nu luind pe rind fiecare capitol si fara a lasa nimic din el [caci multe din ele, precum am spus adineauri, le vom afla mentionate in cealalta scriere); dar cele ce 11i se vor parea folositoare scopului de fata, cercetindu-Ie eu de-amanuntul si in chip subtire, vom tinde Indata spre adevar. Iar fiindca scopul dirtii e lamunrea rascumparjirit pr in Hristos, e cu totul necesar sa aratam ca neamul omenesc a fost prirnejduit inainte nu putin st ca era adus la capatul celei mai mari nenorociri. Acesta ~i nu altul a fost motivul care a premers in lume legea ajutorulut de care ea avea nevoie. Cad zice : Putetea Mea Intru neputiniii sc aesdvtrseste (II Cor. 12, 3). Caci si medicii invatati si probati ca sa fie admir ati

GLAFmE LA CARTILE LUI MOISE

259

ca Intelepti in cele ce Ie Iac, trebuie sa aiba~ mal inainte pe bolnav, asupra caruia sa-st arate bunul mestesuq ctstiqat de ei. 2. Deci sa amintim ca fiii lui Israel, Implnsi si apasati de foamea care Ii se tacuse de nesuferit, au plecat din pamintul Canaan in IBgipt in numar de saptezeci I?i cinci .de suflete, precum s-a scrts [Ies, 1, 5). Dar scurqindu-se timpul, neamul lor s-a ridicat Ia 0 multime mai mare ca numar. Caci s-a seris: Iar iiii lui Israel au crescut
$1 s-ou tnmulitt tnmultit .ioarte $1 s-au rasplndit st s-au lntarit

toaite. Piimuuui

i-a

(Ibid. 7). Dar fiindca eel ce staptnea peste tara Egiptenilor nu privea farli banuiaHi cresterea multimii Evreilor, a uneltit sa 0 opreasca, De aceea a pus peste ei supraveghetori in muncile la care i-a supus, ca sa-t chinuiasca in aceste munci. Iar rnodul chinuirii era ostenirea in sapaturt, multa facere de diramizi nira plata; de asemenea, cladtrea de cetati intante cu 'lummi pentru Faraon, atH de largi ~i de mario Inert sa fie cu .totul de necucerit de altit, pe seama locuitorllor, Era Pitho $i Ramese si alte cetati, Dar gindul tiranului nu-i lmplinea nadejdea. Caci prin urrrilir i cei chinuiti se face au mai multi, pentru di Dumnczeu obisnuieste sa-i Ioloseasca prin chinuire pe cei apasati cu rautate. Iar aeeasta vaztnd-o tiranul, adauqa la osteneli alta uneltirc. A poruncit moaselor Iudeilor, ca atunci cind mosesc femeile aflate in durerile nasterii, de banuiesc di fatuI va fi barbatesc sa-l tnabuse, iar de e femeiesc sa-l lase in vieta. Cacl socotea ca nu menta nici 0 atentie soiul slab st neiubitor de lupta si usor supus fricii si mai plecat prin legea firH. Dar moasele nu tmplineau acest lucru neleqiuit $i prin aceasta pHiceau lui Dumnezeu. Deci ce face tiranul? lst aprlnde mtnia si cuqeta la moduri si mai nerusinate ale neleqiuirii.' Ciiai a potuncit Fataon
uurequiu:
SQU

popor,

zicind:

Orice

parte

barbateasca

s-ur

na~te

liisaii-o in viata (Ies. 1, 22). 3. Dar sa oprim aici cuvintul istoriei. Adincind mintea in Intelesurile mai launtrice, sa spuneru di cugetul ornului fiind aplecat din tineretea lui CV usunnta spre cele rele, din lipsa bunatatilor celor de sus (Fac. 8, 20), tot nearnul de pe pamint s-a stricat si ne-a pascut o foamete de tnvatatunle de sus, cum am' putea vedea in chipul din Scripture al fiului risipitor, care risipind boga tia parinteasca in locuri straine, a dorit se hraneasca cu roscovele ee le mlncau porcii (Luca 15, .16). Astfel am alergat la cele pamtntesti, parasind cele mai bune si trebuinta de-a dori cele mai de folos, prin care D-am fi cazut din bunavointa de sus si am fi fost vazuti imbogiitindu-ne din

Evreilor, anuicati-o in apa ~i ortcc parte iemeiascii

sa

260

. ,SF,

CHINlL AL ALI!lXANDRIEl

familiaritatea eu Dumnezeu, Cazuti deci din tot ce ne-ar fi putut tine in existenta cea buna st tmpreuna cu Dumnezeu nu L-am mai avut ea vtstiemlc al tuturor ale noastre pe Cel ce este prin fire ~i cu adevarat Staptnul tuturor. Plecind ca dintr-un pamint stint, din viata de Dumnezeu iubltoare, ~i coborind 1a ce-i mai rau si mal urit si aflat sub staplniree diavolului, am ajuus asemenea celor cobortti diu Canaan in Egipt si am ajuns sub mlna Faraonului Egiptenilor, care s-au predat prosteste slujirilor demonilor $i si-au tnsusit tot felul de rautate, arattnd in ei ca in chip pe satana tnsust $i pe cei de sub el, pe care t-au numrt zei; care au fost jefuiti de eugetarea cea buna si s-au acoperit de ceata si de tntunericnl nestiintei. Dupa ce am ajuns sub staplnul tiran, adica sub satana, am fost supusi lutului si facerii de didimizi( adica straduintelor eel or mat de jos indreptate spre pamtnt si spre cele ale lui, implinite nu fara sudoare. Caci nu e fer ita de osteneli viata tmprastiata, desi e desarta. lar supraveghetori (eptstati) ai muncilor celor prea scumpe lui a rtnduit satan a peste cei ajunst 1a aceasta stare nedreapta pe demonii necurati, sau puterile de sub el care tmpovareaza mintea fiedirui parntntean cu staptnirea de multe feluri a patimilor, temindu-se ca nu cumva Iaslnd neocupat ochiul mintit, sli se indrepte spre Dumnezeu si sa-s! elibereze grumazul de sub robia lui. Caci Iirea omului e foarte libera. Iar slave si boqatia demonilor necurati st a satanel tnsusi s-a socotit st este tmprastierea noastra desarta si ostenelile pentru trup si straduinta lndreptata spre cele pamtntesti. Aceasta 0' arata prin ghieitura ridicarea de. catre Faraon a unor cetati prin cet din Israel, supusi lutulut Si facerii de caramizi. E1 uraste pe barbat, adica pe eel ce tnclina spre barbatle 4,47, sau spre eel ce lupta scufundindu-I in mocirla placerilor. dar Isl apropie pe eel lipsit de tarie si Il supune ca pe neputinciosul nevolnic jugului sau, Aceasta Q araUl In mod vadit spunind sa se arunce tn apa partea barbateasca $i sa se lase in viata cea Iemeiasca. Caci cele vazute si aratate stnt un chip a1 celor nevazute. Asadar, tmbolnaviti de pacat de la Inceput si din parint! si apasati de lipsa celor bune, nenorocitii de noi am fost tnjuqati satanei, staptnului rautatH 4.48 si supusi trrtiistatatortlcr rauHitH, adica draci447. Virtute a e de la vir - barbal. Ea ar trebui tradusa in romaueste prin barbatie, 41W, E un paradox eli eel rau e pe de 0 parte slab, pe de alta are mare putere de ispltire, pentru ea user e atras eineva in sl!biciune. lar Dumnezell nu mai las! s5 piara de tot eel slab, pentru eli nn nimieeste eeea ce a creat. Cit de slab e cineva prin rantatea lui, ramine in existenta ~j poate ispiti pe al~ii 18 slabiciunea sau la rAutatea lUi. Are Si eel bun co~lUnta eli nn e prin el, eli e slab prin el, dar el se intare~le ehier prin aeeasta eiiutind Icgatllra eu Dumnezeu, Cel ran tnsa

Gf.,AFIRE

LA

TE!;>IRE

26J

lor. necurati, ~i cele ale noastre au ajuns in tot raul eel mai de pe urma, nelipsindu-ne nimlc din cele ale neputintei ~i :Hdl1o~iei. Dar s-a milostivlt Dumnezeu, ne-a seos din aceasta stare si ne-a mintuit. ~i in ce mod, vom cunoaste din eele ce Ie vom adauqa dupa aces tea. cact vorn infatisa ea icoana si chip al mlntuirii in Hristos cele sense des pre dumnezeiescul Moise. 4. Era un ocreccre din seminita lui Levi, care .';i-Q luat iemeie din fiicele lui Levi. Si a avut-o pe ea si a luat in pintece si a nascut baiat. $i vazindu-I pe e1 frumos, l-a ascuns trei luni. Iar fiinddi n-an mai putut sa-l ascunda, a luat mama lui un cosulet de papura Si I-a uns cu smoala cleioass Si a asezat copilul in el Si I-au pus in marginea rtului. Si privea sora Iui de departe sa afle ce se va tnttmpla lui. Si a coberit Iiica lui Faraon s~. se scalde in rtu sl slujnlcele ei umblau pe ling-a rtu, Sl vaztnd cosul ill margine, a trimis 0 srujnica de l-a luat. Iar deschtztndu-l, a vazut in COS copilul pl1ngtnd Si I-a crutat pe el fiica lui Faraon Si a 'lis: E din copiii Evreilor. $i a spus sora lui fiicei lui Faraon : Voiesti sa-tt chern 0 femeie dotca de la Evrei ca s~Hi alapteze eoprlul ? Iar aeeea a zis., Du-te. $i plecind ttnara, a chemat pe mama copilulut. Iar fiica lui Faraon i-a zis: Pazeste-mt copilul aeesta $i alapteaza-mi-I, Iar eu ip voi da plata cuvenita. Si a luat femeia copilul si l-a alaptat, Jar dupa ce a crescnt copilul, loa adus la fiiea lui Faraon ~i a fost ei in loc de fiu. Si a chemat numele lui, Moise, zictnd : Din apa t-om scos pe el (Ies 2, 1-10).
nu vrea sa'Si recunoesca slablctunee, ded nici nu se Int&re$te tn mod relli. DlIJ' puterea de a se meatine tn rau si de-a ispit! si pe 1I1ui 1a rau, mal vine si din mmcinoase folosire a volntei de-a fi a satanel $i a:poi $i 8 eelor ee s-an Hisat lImagiti de e1: e vointa dllS! 1a excesul de-a fi prin ei insisi, de-a nu fi mlirginHI prin nrmrc tn extstenta lor. Bxistenta primWi de la Dumnezeu, prtn Ieptul eli Dumnezeu nrr 0 mal retr.age poeto fi lntelease sl to mod. amagitor de eel ce iii prtmit-o, ell nemarginita prin ea tnsasl $i puttnd sa-sl extinda puterea $1 asupra altere. De aci vine in eel rai, in eei ce nU-si vad exlstenta in mod Teal ca marg.inWi, )upta tulUTor impotriva tuluror (bellum omnium contra omnes). In Satana aceaslli !luzie si lupta e mai mare, pentru eli el are 0 existenta mal dezvoltata. Dt'$i cei ee se lupta aslfel vad ca existen~a lor e marginitli reeiproe. flecare spera u,lusi eli pinli la urma va tnvinge asupra eelQrlalti 'sj existenta lui va devenJ nemarginitli. Aeeasta sp.eranta iJuzorie 0 are mai ales satana. Dar se pune ~i 0 altl!. problema: Cum se explicli Iaoptul eli eel mindru socotel;le pe de 0 paTte existenta ea nemarginitli cel putin virtual, iar pe de alta parte ae~sta mtndrie it Tobeste, ded n slll.be$te. Aeeasta se poate explica clin faptul ea existenta e fikuta tntr-adevar cu aspiratia spr.e infinitate. Dar eel liber de mtndrie $tie ca inflnitatea 0 poate avea tn Dumnezeu, izvorul existentei, sau to comUlliunc ell El $i cu semenii. Cel mindru e mlnat si el de aceasta aspiratie a, existentei lui spre iufinitate. Dar e1 devine robul iluziet tntTUeil nu vrea sA vad<'i pe Durnlle.zeu ca ~i ope altii ea eei In eODluniune eu care ,poate avea inflnltl8tea. EI nu impaca aspiratia spre infinitatc co realismul cunoa$terii. Existenta lui suiere de 0 scadcre prin aceasta iluzie, lInsa nu e vAzulli.
r

262

SF. CHIRIL AL ALEXANORIEI

Cdci Dumnezeu milostivindu-Se de lumea de sub cer, care slujea tiranulut neleqiuit ~i' crudului tilhar, n-a .crutat, dupa eum s-a scris, nici pe Eiul Sau (Rom. 8, 32), ci L-a dat pe El pentru 110i toti. Cad Hind in chipul si in egalitatea cu El, Piul eel din El $i in El prm fire, primind golirea (chenoza]. (Filip. 2, 7), S-a facut ca noi sl, cum spune tnteleptul Evanghelist loan, intru ale Sale a 'venit' (loan 1, 11) '.4!J. Cad a fost trimis, cum El Insusi zice: la oile cele pierdule ale casei lui Istoll (Matei 15, 24). Dar aj Lui nu L-au primit (loan I, 11). De aceea i-a si Invinuit foarte prin g1asu1 lui Isaia, zicind : Ascultii, ceruie, $1 ia atninie, pdm1ntule, co. Dommil a grait: iii am ndscut
si

am tnattat,

dar ei M-au

respins .

.Boul a cunoscut

pe suiouiu!

lui

$1 asinul ieslea domnului lui, dar Istoil pe Mille nu M-a cunoscut $i p6POIUl Meu nu M-a lnteles (Isaia 1, 2-3). Respingiudu-L deci cei dill stnqele lui Israel si nerecunosclnd pe Stapinul prin fire $i adevarat 1050, au fost chemati prin credinta inchinatorii la idoli i st multirnea necredincioass a celor ce nu cunesteau pe Dumnezeu $i atotcondamnebila a' recunoseut pe Rascumparhtorul. $i aceasta este ceea ce s-a spus maf lnainte celor din Israel prin g1asul proorocilor :
Pus-am peste vot striijer). Ascultai; glasul trimbitci. Sl au zis : Nu vom

osculta, nu vorn oseulta. Pentni aceea au ascultat neamurile $i cei ce pasloresc turmele lor. Ascultii, piimuuule. lata Eu aduc peste poporuJ acesta rele, rotiul tdzvriitirii lor, pentru co. la cuvintul Meu n-au luat atainte si legea Mea au reseins-o (ler. 6, 17-18).
Priveste deci, priveste !impede taina si in cele privitoare la . Moise, precum am spus adineauri. Dumnezeiescul Moise s-a nascut din semintia $i din sinqele lui Levi. Cad a fost si Emanuil tnsusi. sftnt si nevlnovat, si tntreq arhiereu stintit (Evr. 3, 26), desi se cunoaste din semintia lui Iuda, ca sa fie crezut ca e si preamarit st tmparat , si di sfintirea (arhieria) nu I s-a cuvenit Lui dupa trup,
449. Intru ale Sale in doua sensurl . a) stnt create ~i sustinute de EI, sau EJ; b) $i a luat Ilrea noastra omcncasca. Dar eceaste .lnseamna. ca evea ceva 10 El eproplat noua, rapt ararat in aceee cii stntem creati dupa chipul Lui. Ne-e creat esa stnterri, pentru Cd El e tntr-un fel modelul, sau prototipul nostru, vrtnd Sd restabtleasca in not 0 anumlta abatere de la calitatea de chipurl ale Lui, puntndu-Se ca model al nostru intr-o mai vie (Jegatura) comunicarc eu noi. De seeaa a unit tn Sine chipul cu modelul, sau firea noastra creala eu firea Lui necrcata. 450. Dumnezeu c Stiiptnul nostru prin fire, pentru Cd El ne-a creat $i no mentine in exislenta. Nu ne-a ci~tiga prin rapir.e de 11'1altcincva. Satana ni se poate face stapln, dar uu ,prin fire, ci prin acceplarea lui de dltre noi. DE' aceea staptnirea lul asupra lloastrii DU (' fircasdi ~I adevaratd, ci mlncinoasa $i se intemeiazii pe libera lui acceptarc de clitre noi. Nu eJ ne-a creat si ne sustine. Tot de Dumnezeu depindcm f;ii in aceasUi situatie. $i de la El avelll1. tot ce avcOl pO'litiv. De. )1'1 Satana I1U avem dedt 0 stare sllibita ~i nefkeasdi. $i de c) putem scapa. DaC'd-L primim pc Dumnezeu revenim deplin sub SUipinul nostru ccl bun, care ne readuce la normal $i nc imboglileste ex.ist-enta cu alto $i ~lte daruri. prin

OLAFffiE LA ~lRE

263

cum s-a cuvenit capeteniflor Iudeilor, ct ca Dumnezeului tuturor intru sfintenie $i slava {,t>:l. Deci e chip (tip) in eele trupesti, pentru di, eu adevarat si mai presus de tIUP, adieu Hristos, e mteles ca Prune nascut de curind pentru nevinovatta dumnezeiasca, sau pentru di S-a faeut f~ptura noua "r,t b. De aeeea $i noi, dupa ce am dezbracat vcchimea (blHrinetea) strtcaciunil, ne-am mutat la noutatea vietii in El (II Cor. 5, 17). Iar pruncul e ca 0 IapLuru noua, Iar ca pruncul recent nascut este simbolul nerautatli, 0 poale usor vedea cineva, daca voieste, si 0 poate arata $i din insesi cuvintele Mtntuitorulul. Cici odata s-au apropiat unele femei si l-au adus pruner ca sa-si puna miinile peste ei, precum s-a scris. Jar ucenicli socotind ca aeeasta n tulbura, le-au oprit. El jnsa le-a zis : (cliisaJi copiii $i nu-t opriti so. vlnii 10 Mine. Ciici a unora ea acestia este Tmparalia cerutiler (Luca 18, 15). Jar ,fiinddi odata au mceput sa sa intrebe intre ei : cine este mai mare tn Imparatia cerurtlor. lnteleptul Evanghelist ne spune cil lulnd El un prune, l-e asezat Ia mijloc !?i a zis : Amrn, amin zic VOWl, cd de nu vii Yeti intooroe ea sa liti ca pruncii acestia, nu veti intra in Imparat1a ccrurrlor (Matei 18, 3). Iar ce Iuseamna a ne intoarce sl a dort sa ne asernanarn cu pruncii, a lamurit-o fericitul Pavel, scriind : Fiatilot, nu iiii ptunci 1a tnitite, ci fiii prunci In nerdulate, iar 1a miriie liti desavlr$iti (I Cor, 14,20), Asadar, Hristos e eugetat ca Prune pentru netiiutatea [nevinovaua) Dumnezeirii 4;):.',
451. l Iristos o Arhiereu, dar nu semintia lui Levi, arattndu-Sc prin eceasta di c ~i Imp6rat, cum crau regii din semintta lul Iuda, din care a provenlt Hr istos dupa trup, (dalr Iii ea arhicria nu l s-u cuvenil Lu] dupa trup CCl erhierellor din Vechiul Tcstemcnt, dici UU ore numal om, ci st Du.mnezeu. Sfint!rell Lui ea Arhiereu vcnca nu din provenienta Lui en om din vrco semtntie cerecere, ei din El tusust ('<I Dumnezeu, Hrlstos a unit slujtrea lnwariHeascii sl dcmnitatea tmplirilleasti'\, pcntru ea in desavtrsirea slujirii Lu] arhleresti ere implicata sl slava Lui ilIlparlHeasdl. lntre oameni, domnia nefiind slujire curata, ~i pi eotia nefilnd slujirc desliviTliitii, aeeste doua IlU sint unite. Domnia e in mare pal Ie egoista ~i preolia Illi e ddrllire tatala. Hrlsto<; ea Dumnezc>u t~i da pulare Sicsi Ca om sa Ie Implineaseli pc amindoua in mod desavir~il. Jnlruelt sa face ca om Mlet desavin;it, se (ace ljj Impiirat desavirsit, :)i vlc('versa (Apoc. 5). 451 h. Tn Irei feluri Moise ell prun.c e chip at lui Hristos, realizarcu chipu]ui: iJ) pcntru cli tn cali tate de Dlumnozcu e pururca l)E!vinovat ea un Prune, b) pentTu ('.1 ill calitllto de om so 116stc !)i EI (;1;1 un prune, c) pcuLru di r(imine ea om flipluril v('~nie llOtld, DUIDnezcu r VC~L1jc UnliT, pClllru ea JIU inccpc ni('lodatli sa se (.puizezc In vluta ~i puterea Sc;I lufinitli, De aep(,o I~l paale da ~i ('II om calitalea de fliplura vN>llje noua, jar prin accasta alipindu-ne de El plltcm n 'Ii noi ve~nie nol, inepuiz,lbi Ii, I1c')upw.;i imbalrinirH lli comperi!. 152, E llll llC111 in~eles al calHiilii de Prune al lui Hrislos, pc 1I119a ccl di e Dumnczcu vc!)nic tiuar ~i om care Illi imbatrine~te, rHndca e ~i DUffinczeu: penlru c:il e nevinnvat, sau Ilpsit de rilulate; pentru dumnezeirea Lui i e Jipslt de rautate ~i ill umanilfltl'H asumata, pentru cil 0 purtala elt) Iposta5ul dllmll'~zoil'~C'. D()si~lur, e 0 neriitllulo COlIl)lienta, nu lncoll~lienta co a pruneului.. Din aeest pUllet de vadore c ca un prtme vl"~Jlic. S-I a~{1 1(' c('re si Ufffia!iIlOr s1i fi~. $i aceasta 0 orc El ~i 0 pot avea ~i urma5ii Lui, pentru Cd Dumnezeu illSU'1i une~te nerliutatCd copilului eu inlclepciullcd dl'~d\ in;ila a C('lui dtolvechi de zile,

mil

264

SF. CHIRIL' AL

ALEXANDRfEr

S-a trecut insa in chip iconorntc si in 'Sfintelc Scripturl suh tscere tatjil lui Moise. Se putea spune: cutare a luat femeie din fiicela lui Levi. Dar s-a zis : Epa ocrecore (le$. 2, I). Aceasta pentru a arata indirect di Hristos a fost f~ra tata dupa trup, desl la vedere a avut un taHL Ceci era nurnit fiul lui Iosif. $i era Irumos copilul (Ies. 2, 2). De fapt Hristos S-a nurnit Si este unpodobli cu irumusete mal mull dedi fiji ocmentlor (Ps. 44, 3) 1,53. $i tot dumnezeiescul David ii spune : lricinqe sobia To peste COQPsa Tu, Puternice, 1n podoaba $i 1n irumusetea To (Ies, 4, S). Dar nu se va. Indot cineva ea Irumusetea tntru slava $i fire e a Dumnezeiri i. lnsa nu va atribui cineva lui Hristos marirtle trupului si nici nu va socoti acestea ca slava lui Dumnezeu. Departe de aceasta. Pentru ca toata taina Iconomiei cu trupul sta tn golire (chenoza), desertare si smerenie 45~. De aceea serie undeva sl proorocul Isaia despre El: $i t-at '\laZUI pe El, st nu avea nici chip, nici frumuseie (Tsaia 53, 2-3). Chipul Lui era fara slava, mat lipsit de stralucire dedt al tuturor oamenilor 1,55. Dar nu zicem ctl cuvmtul proorocului neagl:\ slava Dumnezeirti, ct mai de'grabu ne Indearnna sa inteleqem ell slave trupului in comparatie CU cea a Dumnezeirii se arata nevrednica de nici un cuvtnt, Piul S-a aratat in chipul eel mai lipsit de frumusete. Pentru di Iitnd Dumnezeu dupa fire, S-a Hicut ca noi. $i omenescul mijlocitor e nemasurat mai mic decit Dumnezeu si de incomperabile diferente 456.
453. Prumusctce sptrttuala , este ne(]esplirtita de bunatste. Omul raU este om nrtt, cum :zice poporul roman. R1!.utatea strtmba tr~saturile retei. . 454. Desiqur, Hristos a-a avut 0 Irumusete $1 0 slava trlJipeascil. Aceasta ar contraztcc golircs Lul de slava prin tntrupare. Dar smerenia nu c opusa frumusettl ce iradiaza din bunatcltc. 455. Hrlstos eves tnfiitisarea mai smerilll decit a- tuturor oamenilor. Pentru cii loti tin cit de putin s1l se dea drept cincva. Dar din srnerenia accasta iradiazli cee mal marc bunatate. care e una -cu Irumusetea splrttuala. A~a credem eli trebuio sa se tmpace dcctereuuc contraziditoare ale Piirintilor, din care uncle tl preztnia pe Hristos ca Ioarte Irurnos 1a chip, allele lipslt de ortce frumusete. 456. E un nou scns al Ilpsel de frumusete a lui Hrlstos ca am, semnalal uei de Sf. Chirll, po O1.t1rnineatextului din Isaia 52, 2-3. Orlett or n de frumos chiput omenesc al Lui, tnteles ca iradiant de bunlHnte. El este ca chip intercalat tntre Dumnpzeu ~i DOl. infil1it mai prejos de modelul dumnezciesc. I)eslgm aceasta nu inseamna eli mod('ll.ll ciumnezeiesc n.e TOmine total acoperit. Dumnczcu oi se face transparent 1/1 coml.lnicabil prin tras!iluril(' fetei Lui omene~ll, prin cuvintcle Ltll omenf'~ti. Dar accstl'lI pot ti golitc de unl! de lumina si pillerea lor dumnezeia.'iCd. Si chiar cel ce Ie tralesc pc .aceslea, tolus! de nui 10a1l1l in toata infinilalea conlinutului lor. Ei se simI door intrati tn infinltate. Dar infinitatea ntl se lasa traitii desavirsit d(' om. EI este in infinitate si flU cuprinde infinitalca. Stnt pe drumul care $tiu c11 flU sc va snr~i, dar In acela$ timp stnt mereu Inlro lnaiotare In E1. Cei ce priveau fata lui Hristos, desi se slmleau tn in[initaleil Lui dumnczeiascil, ntl puteau face abstractie de trasl!.turile lui definite. Cci ce auzeaU cuvintcle lui Hristos - san noi Cilr~ In Ei11zim - se sirnkl.Hl san ne simtim introdU5i tn infinitalea lor de snnsuri, dAr nn pulem lace abstractie do matcu rtului in 1:110cami adincimi nfr efundiim mereu.

GLAFmE

LA IJl::;lRE

2650

5. Prlveste cum Faraon supuntnd toata partes btirbatcasca uneltirilor, femeia care-I naste ascunde copilul punlndu-l si Inchlztndu-I in cosuletul (sicriasull de pspura I ~i n arunca in apa de la marqinea rtului, dar afllndu-I, tl ta indaU\ din apa tHea priqonitorului. C~c1 aceasta deschiztnd cosuletul si aflind pruncul pltnqtnd, inteleg(> en este evreu $i n preda spre alaptare eeJei ce 1-a nnscut, fagadllindu-i pe deasupra plata pentru alaptare. Ce tnteles potrlvit vom da acestor cuvinte ? Sau ce taina lrebuie sa vedem in ele? Inainte de venires Mtntuitorulul nostru nu era barbat nssupus uneltirilor. Iar prin barbat tntelcqem pe tot col cc se strsduiesto in barMtia duhovniceasca si da ca rod uri cele pl~cule lui Dumnezeu, Deci barbatul este in pnmejdie, satana afundtndu-l tn pltlcerile lumesti ea in niste mocirte $i norcaie $i tnectnd po eel ce resping moleseala si afemeierea in rrioravuri ~i moduri de purtare. Pentru aceea au $] spus purttitorit de Duh, ulmitt de abaterou tuturor de la ceea ce este drept: I'c]! S-QU abtuut, smpreurui nc/ rcbnici s-ou iiiciu ; J1l1 este ccl ce face buruitate, nu este plna la unu! (Ps. 13, 3). Tote oamenii erau incapabili s~ fadi binele, nascocitorul rauIui nelastndu-i sa se imbarbdteze spre a nu paditui 456 b. Dupa ce s-a facut unul dintre not si s-a nu rna rat Intre cei supuss uneltirilor, Emanuil, Pruncul prin fire si en adevarat, adica Cel ce 11U stia de slabirea prin placeri, cact nu se molesea pr in p~ca l, D scapat 1a mceput de stapinitorul veaculut acesta, dki a fost ascuns copilul, adieu Moise. Dar dupa ce a tnaintat In virsUi, Sinaqoqa carel-a nascut, aprtnsa spre ucidere, caci Hristos s-a ivit dupa trup din Iudel, l-a Inchis in morrntnt. Chip cIar al acestui Iapt a fost Moise' pus prin mina maicii lui in sicrfasul de papura. Clki Sinagoga Iudeilor l-e lnstrdinat prin accasta de sine pe Emanuil. Dar fata lui Faraon, adicd Biserica din neamuri, desi avusese ca talit pe satana, II afll\ in apa, al rarei chip e Sltntul Botez, prin care ~i in care c gasil Hristos, st deschide sicriasul. De fapt, 1 n-a dimas tntre morti, cf a tnvlat pe moarte calctnd, si a iesit din mormtnt, Aceasta au erezut-o eu adevlhat cei ee prin credinta L-au anat pe Ccl ce-a murit pentTUI noi, ca sa tread1 $i Ia viat~ pentru nOi 1,57.
456 b, Plcatul osle 0 manifeslare a sl!lblciunii. RAul ('sic 0 slilb!re a exlstentci. ('arc e una cu 0 slabire a libortalii. Raul U POijTtl1 pe om co pC' lIll rOb. In libnftate, in stll.pinil"C'8 de sine sc arutii 0 Ulric a exi~tcntei. Anirnalul lips it de llbcrtatc nl!' are gradul de cxistcnta al omului. Duml1czcu, existenta nollmitata, c si axistcnla. desAvlrsitd libertlili. 451. I-Iristos J1-a mUTit numa! pcntru noi, oi a si 1nvlat 1 penlru crc$tinismul occidental, cato1ic 5i protestant, a accentual aproape excluslv moartC'a lui Hrlslos pcntru no1, socotind mintulrca noastra obtinutil tn mod juridic de la Tat!il prin satisfacereo cj ca pedeaps1i In locul nostru (protestantism). Dar Hristos suporti!J

266

SF. CHIRJL AL

AL"ElXANDRIr

Si aWl pe copil plinqlnd. VOIn afla st noi pe Hristos Jstortslnd nelegiuirea Iudeilor si cele I1icute LUi, ba si pltnqindu-Se de ele, C~('i zice intristat: Sttiipuns-aii mlinile l\1cle $i picioaiele Me/e,
muxuirat-ou toate oasele /viele. Jar ei priveau $i se uiuui La Minc.

ImporJit-au tioincle Mele lotusi .~i penttu ciimasa Mea au aruncut sorti (Ps. 21, 18-20). Si in aJt loc iarasi : Mi-QU aat spre mincarc Mie fier si in setea Mea M-au osuiixu cu oteu (Ps. 68, 25). Iar di Hristos a rasarit dintre Iudei, a recunoscut si a crezu t Diserica din neamuri. Caci a spus tala lui Faraon : Din copiii Evreilor este acesta. Iar di Sinagoga Iudeilor va primi la vremea sa 1)(' Hristos de 1a Bisertca din neamuri, cunoscind de Ia ea taina Lui, o arata usor faptul ca cea care a nascut pe Moise il prirneste de Ja fiica lui Faraon. Caci dupa ce l-a parasit Sinagoga Iudeilor pe lisus si L-a respins prin neascultare, In timpurrle din urma il va primi, Invatind din cuvintele Bisericii. Iar lUCIUl acesta se dovedeste en nef'iind fara ctsuq, ci d~Hator de mart nadejdi. Caci priveste cum Jiica lui Faraon Ji fagaduie~te rasplata mamei lui Moise, dindu-i s;) hraneasca pruneul nascut din ea. Asadar, nasterea lui Moise si cele privitoare la el indica Ioarte clar celor intelegatori taina lui Hristos, prin Care, si ell Care si1 fie .slava Tatalui $j impreuna cu SUntul Duh, acum si pururea ~i tn vecii vectlor. AHlin. Iara$i despre ~oise

6. Infati$ind nasterea lui Moise am aratat pe cit s-a' putut taina lui Hristos, subttnrnea mtelesunlor. descriindu-I pe El in chip teonomic in calitetea de copil de curmd nascut, pentru nevinoviitia Dumnezeirii :;;i pentru dasavtrsita. neviclenie si pentru simplitatea totals, sau pentru di s-a aratat ce zldlre noun. Dar sa priv im si in alt mod in Moise chipul lui Emauuil. Caci Hristos este sfirsitul legii si al proorocilor (Rom. 10, 4) 45.'''.
pcntru noi prin tnvicre. El c mai tare ca ea ca Dumnezeu, dar ~i ce om Cara pacat, purtator al unci umauttat; unite tntr-o Persoena c..U dumnezeirca. Pc linga aceea numai un Hristos viu pentru veei ea om, ne comunica ~i noua ca oameni viata tn vecl, Seaparea pe vecl do moarte nu ne vine printr-un dscret, tn afara de Hristos, pentru meritul l.ui de-a n satisfiicut )'ll'liltru noi onoarea divina, sau de-a Ii aehitat pentru Doi 0 pedeapsll, ci prin ('otlllll\iuJH'a eu El. 458. Hristos apare nu numai CB un eopil neimbiitrinit !;i netmbatrinitor rala de ICgea imbiitriuitii. uzalli, ci ~i ca maturizaT('B !inala !?i de nepedepslt a Pi. E1 c ('C'l d<, la caTe a v('ni I lege-a ~ la care e m('nitii eonduea. Dar evreii n-au mers pe Iillia pilla unde era C'hemat1i E'.a sa-j conduc1i: de 1a implin.irea U!Ilor acte f'xterioaT(, <lin respect [{lla de Dumnezeu, Ia inal!.imea lor inlcrioara prjn iUbir_ca [ala de E\ ~i de semeJ1i, ina}timca Ja care ni S-a eratat Hristos !ii spre C'(1r0 ji atrage ;mai direct pI in pilda si ajutorul Lui I?i pc cci co crod In El. In Hrislos sc arata Jegea dusct Ja caplltul final, ITrislos e aHa $i omega, (Apoc. 1, 8), lnceputul vf)!inie Unlir, ~i ~rtr!litul maturiziiri i cit' l1('depa~it.

moartea pentru nol, ('8 s-o invinga

sa

OLAFIRE

LA

IE$lRE

267 zile,

Ciici

a lost, zice, dupa acele multe

tiicuuiu-se MOise mare,

a iesit Ja iratii lui, lili lui Israel. -5i cunosclnd ciiinul lor, v etie un om cqipteati batlnd pe un evreu din tratii lui. Si omorlnd pe eqiptean,
l-a ascuns pe el

1n nisip. tar tesitu: a douo zi, vcde doi barbaii

evrci

$i zrce celui CE! tiicea nedreptate : Pentru ce h~ti. pe oproapele ? Lat acela i-a zis : Cine te-a pus pe tine stoptn 'si jud~cator peste .{loU Sau vtei sa ma omott $1 pe mine, cum ai ~omorit ieti pe egiptean? $; temlndu-se Moise, a zis : Oore cum s-a iiicut cunoscut Iucrul acesta t $i a au zit Faraon despre tapta nceastn $i ciiuta sa .omoure pe Moise. Si a iuqit ~"10ise de La lata lui Faraon si s-a sQla#uit 10 pdmlntuJ MacHan . 5i venind 1n pdmlntuJ Madian, a certtrulu-se.
sezut I1nga un put. lar preotu) oile tatalui jghiaburile, lei-au scotind apa din }.1adian
10l,

avea saute tete care pasteou Ietto. Dar venind piistoti! pe -ele .,}i

lor Ietto. $.i vcnind ele 'Ca sa adapc oile tuuilui pe ele. $1 scullndu-se

au seas apii, pina ce au umplut


Moise, le-a opato:

alungdt

a addpat aile lor. $i au venit ele 10 Raquel tatii! lor. Iat cl te-a zis lor: Ce este ca v-at! grabit azt so. v eniii ? lor ele au zis:
$i ne-e seas Qpa $; sale: Si unde este i -$i s-a Moise

Un am egiptean ne-e apiitat pe noi de piistori ne-e adapal oile noasitc. Iat el a zis letclot

St pentru ce aii liisat pc om osa t Ctiemaii-I sa miinmce piine. esezcr Moise Ia omul ace1a $1 i-a dat pe Seiora, tata sa, lui de soiie. lar femeia lulnd in pituece- a nascu: iiii si a chemat numele lui Gherstnn, ztcina . Strain, slnt eu In porouu

Moise
strain

[Ies 2, 11"':_22). Asa au fast cele ale lui Moise. Dar cuvintul nostru se va mdrepta spre Intelesul eel mai dinlauntru, vaztnd in istorisire ceea ce sa cuvine sa fie vazut in ea. $i ceea ee se dovedeste putind sluji tntelesurilor duhovnicestl ve Ii reterit Ia iconomia lui Hristos. 7. Ai aflat ca flkindu-se mare, Moise a iesit 1a tratii sill. De fapt, dumnezeiescul Pavel spune adevarul, clnd zice : Iat c1nd a venit oltnitea vremii, a ttimis Dumnezeu pc Fiul Sau nascul din femeie, Care S-a nascut sub lege (Gal. 4, 4). Trel>uie sti vedem eum se cuvine sa fie inteles modul acestei trimiteri arlHate aei, sau ce trebuie sa spunem di s-a intimplat. Oare nu vom spune ca Cuvintul Talalui Hicut ca noi, adica om, a iel;jit din slava dumnezeiasca, dadi e adevarat di bogat fHnd S-a saraeit (II Cor. 8, 9) ~i S-a CObOTit la starea golita (de chenoza - Filip. 2, 7)? Ca.ci ispravWi fiind ieono-

268

SF.

CHIRIL

AL ALEXANDRlEI

mia 459, cind avea sa se retntoarca la Tatal si sa sada pe tron 460, tmpreuna cu EI, ridictndu-se peste toate tronurilo. zice : Paritite, ptetimare$te-Ma pe Mine cu slava pe care am avut-o 1a Tine lnainte de-Q ii lumeo (loan 17, 5). Domnul cerului ~i al pamintului. avind ca Dumnezeu prin fiinta staptnirea peste toate, nu a iesit din cele ale Sale, lulnd chip de rob. Dar Cel in Care vietuim $i ne miscam $i sintem (Fa pte 17, 20), desi s-a vazut Impreuna cu noi gol si in mormint, chlar daca a revenit iarasi 1a viata, nu socoteste ea a fost cit de putin in afara eel or euvenite Lui. Cum soar putea Indoj cineva de aeeasta? Deci a iesit la Irati! Sai, adica 1a Iiti lui Israil. Caci ale lor au fost fagaduintele, ai lor parintii, catre care s-au facut Higaduintek. De aceea a st spus: N-am tost trimis dec1t ciitre oile ceie pteraute ale easei lui Israel (Matei 15, 24). Caci vaztndu-i suportind tirania cumplita $i cu adevarat greu de purtat [fiindca Ii asuprea si apasa satana), s-a gindit sa-I elibereze si si:i-i scape de tot chinul. Omormd deci intr-un mod oareeare pe cel ce hotartse sa nedreptateasca ~Gl, I-a ascuns in pamint, adica Il aruncase in partile de sub pamint, tnchiztndu-l in iad. Aceasta vrea sa spuna prin ascunderea egipteanului
459. De aei se vede eli Sf. Chirtl lntelege aci prin iconomte nu numai tntruparea, eaci stares de om a lui Hristos, nu s-a sftrsit odata cu tnlHtarea Lui la cer, ci toata opera de mtntuire implinitl:i de EI pc pamtnt ca om. fa a fost 0 operA

a iconomiei pentru cli a avut ca seop retacerea croatlei de catre Fiul lui Dumnezeu facut om, opera care nu s-a implinit printr-o lege, ci prin libertatea Lui. Tot ce facer Hristos pe pamil}t ca om, lnceptnd cu tntrupurca, este 0 lucrare libera, nu e 0 .lUdra'r~asemenes celel a oricaru! om, care l~i traie$te viata pe pamtnt sub puterea unor legi valablle pentru loti oarnenlt sl nu Cll etectul mtntultor pentru toala creatia Dumnczeu recurge prin Hristos la 0 lloull Jucrare qospodareasca [leonomidi asupra lumii, dupii ce a creat-o, dar a cazut din calea ce-o dueea la Ierlcirea vesnlca in EI, ase cum I-e rtnduit El cretnd-o. In iconomia lui Dumnezeu, sau in lucrarea Lui referltoare la ea. nesiltta de vreo lege, sau de Iiinta Lui, tine $i creerca. conservaree $i guvernarea ei. Dar actul eel mai inalt al aeestei Jucrliri a Lui privitoare la lume, cste cee implinita de El din intimitatea cea mal mare in care a intrat cu ea, ca om. leonomia aceesta 0 continua Dumnezeu $1 dup3 tnliltarrea lu~ Hristos, Dar baza ei a fost pusii in lucrarea Lui de pe pamtnt. In ptrga creatiei, adidi in umanltatea asumala de EI, opera ieonomiei este realize til. sau dusa pll1a la capal. Acum depinde de oamenii ce se nasc pc rind sa se unetlsea. eu ET pentru a se mintui. 460. Sinl tronuri ~i tronuri. E:xista 0 ierarhie In creatie. Dar nl! slnt tronuri cu pUlere absoluUi. Numai aT lui Hristos are putere absoluta. Et are puterea iubir!i care a mers pina 'Ia jertCli. Toate cele inferioare trebuie s~-I imite pe al Lui. Stnt tronuri intre Ingeri $i oameni. prin sfintenie, prin eapacitatca dHerWi a piitrunderii tn tainele lui Dumnezeu. Peste toate sc inal\a tronul lui I-iristos ea Om, aliiturea de Tata!. E un tron comun. S8 tnl:iHat peste toate cerurlle dupii inviere (Sf. Chiri) din Alexandria. Explicare la Psaimi, Ps. VIII, vers. 2 i P. C. 69, 757). Dar loatli sla\ a vine de ]<1 Ta I('iL 461. Preeum 8 tndrE'pta, M-i indreptati are la Sf. Pavel multe intelesuri. a~a are $i contrariul la Sf. Chiril: a-i priva de virtuti (de dreptate in general). a Ie lua indreplatirea la fericirea in Dumnezeu, a-j nedrepliiti, a-i face Cara scuz5 tn fa ta lui Dumnezell pcntru pCicalele lor.

GLAFIRE

LA

JE$JRIll

--------------------------------------~

209

mort in nisip. Iar din lextele evanghelice poate ana cineva foarle usor co cetele uritoare de Dumnezeu sl necurate ale draeilor au fost a runcate de puterea l1egr~ita a Mintuitorului nostru, tmpreuna eu saLana in iad ~i osindite s1i Iocuiasca in prapastia fara. fund (in
abis) t.o:!. Ciici 11 ruqau pe EI, zice, atacii so. nu le porunceascii lor so plccc in priipasiia fara lund (Luea 8, 31). Pentru eli fiind trimisa

Inalnte de ei 0 mare multirne, eel co mai erau tnttmpinati ca unii ce se puteau apropia (de oameni), n rugau s1:\ nu-i condamne tmpreund cu ceilalti 1,63. lar eli stnt pedepslti pentru cruzimea pe care 0 folosesc tmpotnva noastra, 0 poate vedea cineva, daca voieste, eu usurmta, auzindu-i strigtnd: Cc este noiui .~j Tie, Iisuse Nazarinene t Ai 'Venit aid lnainte de vrerne, sa nc cbinuiestt pe not ? (Luea 8, 28), Deci fiindca Hristos Jl vedea pe <>giptean asuprind in mod de nesuportat pe cei de pe pamint, l-a ascuns pe el in iad. Aceasta a savtrstt-o ea in umbre $i chipuri ~i Iisus, care a trecut pe fiii lui Israel Iordanul st i-a condus dupa Moise. Caci a legat in pe$lera pe cei cinci regi ai Amoreilor, chipul arlHlndu-ne indirect c1:i dupa vletutrea sub lege, ivindu-Se 1a noi Imparatul Emanull va pecetlui pe cooducatorit dracilor ca intr-o pesters adlnca, In adlncimile cele dedesubt. Iar omorlt hind eel ce ne asuprea si necajea, in ziua a doua, adiclS in cei doi evrei ce se certau, se aseaza tn mijloc ca biruitor st lmpsclutter Moise, spre tmpacarea celor despartttl in mod netrnpacat, tnlaturind dusmanta, zictnd celui ce batea pe fratele sau : Penttu ce

bali pc aproapeJe?

lor acela tiispunzuuiu-l : Cine te-a pus stap1n $i tuaecator peste 1101 ? Sau voiesti so. omori In ielui cum l-ai omorJt ieri pe egiptean 1,

ma

.16:l. Dumnezeu a aruncat In nefericirea ~i In tntuncricul iadului pe serene. tncmztndu-I In aceste neputlnte ale rlil.\tIlUi, 01 nevederll adevarulut ~i binelui pentru veei. Dar In eceesta era ~I 0 ccntucrare Inciiplittnstli a satanel. lar imJ,>rC'unl1 cu ctl au ro!S~ erunoate si cctole necurate $1 urttcaro de Dumnezcu ale dracllor. Ura e ell Ins!~i aUt 0 neputlnta a celui ce uraste de-a fi fericit $i de-a cunoasie reelltatea supertoara a binelui, cit ~i volnta de-e perslste ill aceustll. nelerlclre. Ea e un abis, dici 0 flirli fund, 0 tnainlare In inIinilatoa golului. II s!l.rlic1el de vlatli. Cum so poate in1ilta cineva infinit In !ubirc, tn binc, In Dumnezeu. a~a poate .nainta ell voia $t flir!! voie in urA. CeCl dintii ins! e 0 vcsnidi ocllhnll, sau lIlullumire pc fleeare lreaplll i cea din unna 0 ve$nlcli nemul\umire, neodihnii. 4.63. Putinta de-a chinui pe cineva, de a-i ispiti 1a r!iu, Ie dl! demonilor oare,cure multumirc, IUn sentiment de-a nu fi tn abis. Dar privaree de un asemt'nea prilc.j Ii face eu tOLul nemu)tumi\i, sau s!l. se afunde In tot mal mare ur!l. Dar explicares Sf. Chiril e alta. $i ea fnca e adevliratli: unll IlU ajuns 18 aceast4 neputinlli dc-a mal chinu!, sau ispitl pe ollmeni, deei nu erau tn pr4pastla [Arli (und, Allii nu erau lnel! ill aceo situa\ie,

270

SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

Astfel inchizind pe satana in iad, Emanuil S-a aratat biruitor si educator a1 dreptatii celor din Israel "6'1 ~i invatator al iubirii reciproce, poruncindu-Ie sa se straduiasca pentru iubirea de Irati si nu socoteasca nimic mai bun ea pacea ~i uuitatea sufleteasca loG:\. De aceea a si spus: Pacea Mea dau VOUel (loan 14, 27) 1,6(;. Dar ei in lac s~ laude aceastii declaratie si admire pe tmpaciuitor, pe daruitorul pacii. pe povatuitorul iubire, pe irlvatl1torul celcr mal bune invataturi, L-au urit nu putin. Nu si L-au facut oonducator ~i invatator. Ci desi 1e-a spus Iimpede prin glasul Psalmistului : Ell

sa

in

sa

am lost pus de EI lmparat

peste Sion, muntele

eel silnt

al Lui (Ps. 2,

6), mergind dincolo de toata nerusinarea. s-au purtat cu asprime si neiubire. de Dumnezeu, zicind : Cine Ti-a dat Tie putetea aceastn ?, ~i: Stiatn .cii Dumnezeu i-a votbit lui Moise, dar acasta nu $tim de unde esie (loan 9, 29) ; ba si condamnau cele prin care erau mintuiti si birfeau in mod netntelqeator modul ajutorarii, Caci dumnezeiescul Moise era Invinuit. pentru eli a omorit pe egiptean, desi acesta necajea ~i asuprea si impovara multimea evreilor eli 0 staptnire de nesuportat. Azvirlind Hristos dracii eel dH in priipastia f~ra fund (in abis) st mutindu-I tara voia lor de la Urania asupra noastra, Intrucit it xlespiirtea de cei in care se aflau, desi trebuia sa Iie admirat pentru aeeasta, nu scapa de vorbele celor ce oblsnuiau sa blrfeasca. Caci au lndraznit sa-i Iaca 0 vlna vindecarile Lui minunate, .,
zicrnd : Acesro nu seoate clraci.i decit cu Beelzebul, stiiplnul dractlon

(Matei 12, 24). Observe cli Moise prrvind in jur si nevaztnd pe nimeni, a ascuns in nislp pe egiptean. Apoi venind indeamua 1a pace pe frattt de un singe. Caci i] r~zbCiieste Domnul pe Amalie, dar eu mlna ascunsa, cum s-a scris (Ps. 135, 12), si neinteleqind nimeni din eei de pe pamint, Hristos imptinea ell iconomie eele mai neqraite
464. Satana golind de duhul dreptatl; pe oamenl, ii face sa sc nedreptatoasca lntre ei. Dreptatea tn care Ii readuce pe oameni Hristos are ~i acest sens de pace sl de iubire intra ei. Satana nemaiavind succes In atragerea oamenilor la nedreptate, se sculunda !ji mai mult in chinul lui, in nemulturnirea lui, in tntunericul !ipsei de sens al existentei lui. Pind reuses sa atraga pe oamoni la nedreptate, se mai amagea cu acest rost, macer negativ al existentei lui. . 465. tn. Dogmatica din 1958 sl din 1978, am pus in relief direcua spre Dumnezeu, spre firea omeneasca proptie ~i S'pfe semenii umani a jertfei lui Hristos. Tn accstea Sf! implidi ~i 0 direc\ie spre salena, spre slabirea puterii lut de ispltire, spre biruirea ~i lanmcarea lui tu iad. Unde so instaurea2d binele ~i iubirea prill Tenuntarea jertfelnicd. la egoism, nu mai are nid 0 puterc satana. 466. Numai con~liinta c~ e Dumnezeu 11 putea face sa vo.rbea~ca de pacea Lui, de El Ca izvor ill paCii. Dumnezeu ii iube!;te pe toti, vrea sa-i aiba 1>e toH in pace eu El ~i intr(' d, cad tonta creatia e a Lui, rod a1 iubirii Lui. Dar ~i ca om Hristos e izvor al padi, did a mers in generozitatca tala de toti plna la jertfa de Sine.

GLAFmE

LA IES1RE

271

Japte 466 b. Caci cum ar sti cineva din cei de pe pamint cum ~i cind erau osindite rnuljimile dracilor si Ji se porunceau sa se s~i1a~luiasdi in prapastia fara fund? Deci alunqind pe satana in iad si eliberind pe cei de pepamjnt de tirania lor, Ii chema pe acestia la cunostinta virtutilor.

eoci cum poaie int ra cinev a in easa celui tare si sa rapeoscc uneltele lui, daea nu Jeaga mai intii pe eel tare, CCl sa jeiutascii opoi cas a lui ?~
Asader leqind mai inainte pe eel tare, adidi pe satana, muta prin credinta la Sine uneltele lui, adica pe cei ce lucreaza sub e1 si socotitl in tre u ne J tele netrebnice j66 c. Dar Iiind batjocoril in chip neIegiuit pentru cele ce se cuvenea -gii fie admirat, s-a mutat in chip necesar parasmd Iudeea, in care s-a. nascur, macer ca nu era Iudeu eu adevarat, ci de sus si din cer :;;1 de In Tat/H. Asa si dumnezeieseul Moise, desi s-a nascut in Eqipt. era evreu din evrei, avlnd dupa tata 0 ractacina nobila si sftnta. Dar clf'ffiimindu-l ceidin smqele lui, s-a stramutat in Madian si a plecat ill tara celor de alt neam. Apoi seztnd 110ga put, s-a facut cunoscut fetelor lui Ietro. Acestea fiind sapte lei. numar ~i pasclnd turmele tatalui lor, au adus la jgheaburi oile insetate. Dupa ce au scos apa cu multa sudoare, au fost date Ia 0 parte de niste pastori. Moise il1sa i-a lnvins. $i scotind apa cu miinile lui, a adapat, precum s-a scris, oile lor. Vom tnteleqe deci pe letro ca lumea in sine. Caci e1 era preot al Medlanltilor. care nu slujea lui Durnnezeu Celui prin fire si adevarat, ci fapturilor in locul Creatorului si Fikatorului. sau eons truetrilor Hicute din pietre si din lemn. Caci lumea a fost amagit~ si ea, lnchinlndu-se demonilor si nu lui Dumnezeu, letro se talmike~te si el ptisosintii sau prisos. Dar asa e si Iumea, f ind in treaga 0 prisosinta pentru faptu1 ca eei ce voiesc sa cugete ale ei, nu fae nimic din cele necesare, ci se imbata cu tmprasttert
466 b. Paptele lui Hr istos nu crau faptc de rtnd, ci Iapte ce serveau mtntuirlf

.'); de accca uetntelese

in puterea cu cere erau facute, pentru ca nu erau facute cu putcreo obtsnulta a omului, care tinea seams de legile naturale. Pentru di erau fa('Utf' Cll putere supertoara firi.i omulul. care tinea seama de legile naturtl, areu, cu totul lib ere, avlnd ca scop sa-i nidice pe oameni de sub legile naturji ce-l dueridica omul la praclicarea statornica a binelui, care
0

la moerlE'. 466 c. Nu se poate en virtute-a. pilla nu se pln,ll nu so Intare!jte tn o c:onJuerarc a OInullli In voinla eu satana.

una.

ridica din sUibiciunea


vointa care n tarc cu Dumnezoll,

prin Care so supune ispitei satanei, elibereaza de robia acelula. Precum exista
6$a existil 0 conlllcrare 6, omului slab.

SF.

CmRIL

AL

ALEXA:-IORn:J

deserte ~i se aruncd ill placer] netrebuincioase .\C";. Deci e neindoielnie d! celor ce voiesc sa vietuiasca drept, sint de prisos cele ale trupului ~i a cugeta la celo din lume, clnd ii departeaza de cautarea a ceea -ce c de Iolos si necesar, clad} e edevarat c.J : Cuqetul ttupuuii dU$manie este lata de Dumtiezeu (Rom. 8, 7) si ci.'i eel ce cu 9 eta. cele ale lumil se face dusman lui Dumnezeu (Jacob 4, 4). Deci e eu adevarat un lucru prisositor a VOl sa cuqeti cele din lume si Insasi lumea. Caci .a spus Hristos: Ce va lolosi omul de vel cl$tiga lumea, iar suiletul lui si-I va piertie ? Sou ce va do omul In schimb pentru suiletul sdu ? (Matei 16, 26). 8. Deci s-a mutat Moise din Egipt in Median. 1n acelasi mod $i Hristos din Iudeea 111Galileia. Dar observa ell una din Iiicele lui Levi -a nascut pe sfintitul Moise, dar fetele lui J etro a1 Medianitilor erau mai multe si anume sapte la numar. Caci una e si multimea Iudeilor, <lin care s-a nascut dupa trup Hristos, ea chipul lui Moise. Dar 5i11t toarte multe fiicele lumti, san turmele neamurilor ce locuiesc in ea. Parasind deci Hristos Sinagoga din care s-a nascut dupa trup, s-a mutat la turmele ceJe multe ale neamurilor , pe care le apasau pas10rii cei rai, sau staplnltorii lumesti ai lumii acesteia. Si El le-a mintuit. Dar sa aratam modul tiraniei, c:a sa adaugam pe eel al ajutorului. E un obicei al dumnezeiestei Scripturi sil ascmene cu un put cuxiostinta sadita in noi dcspre Dumnezeu $i prin care sintern povdtuiti spre toate cele ce SI111 de facut. Cad cunoasterea a tot binele 11$ne$te in noi ca dintr-un izvor al mintii sl cunostinta slavei lui Dumnezeu e in noi ca Intr-o oqlinda si ca intr-o gh~citudi (I Cor. 13, 12) ~68. De aceea pe cei ce dispretulesc iubirea lui Dumnezcu $i :s-au aplecat in chip neleqiult sa dea demonilor slava cuvenita lui
-167.Lumea nu e tntru totul de prisos. sau (ara rost, ci numai cind e socotitli ~lnica realilate. Ctnd c socoma ca create de Dumnezeu ajutind pe om sa cunoascli q;rin ea pe Dum.nezeu Cel mai presus de ea ~i sa tnaintcze prin ea spre EI, nu e ,rJri! rost. Lumea orera dcci si putinta de-a aHa in placeri de prisos. ba chiur pagubitoare. Din ea trebuie 5i! se foloseasdi numai ceca cc e strict necesar, 11U ceea ce e de prisos. Clnd prin lume nu se vede Durunezeu, se cauta sl cele fara rost, de prisos, pagubitoare. De aceea zeii identifica\i Cll for\ele oi sint demonii care .fac pc oameni sa caute tn ea cele de prisos, necnlloscind-o dedt pe ea. 468. Mintca noastr!i C pe de 0 parte CCl un izvor din care ti!jnesc cuget1iri $i cunoslin~e. dar pcntru di cste in legiltura cu lumca $i cu Cauzatorul ei. Mintca '$i fiinta noastra carda 1i apartine. nu sint rupte de realitatea deosebita de ele. In faplul di din mlntca noastra t1!inesc mereu alte cugelari, se arata di realitalea ~Iumii $i a Cauzatorului ei este inepuizabiHi. Dar cuno~linta noastra, prin care mintea "'llllde in deosebi spre ultima cauza a lumii, nu reda continutul existentei lui Dumnezeu decit ca prin oglinda ~i prin ghicituri, sau chipuri luate din lume ~i din fiinta noastra. Dumnezeu at1nge mintea noastrii, dar ca pe 0 oglinda imperfectii, In care S0 reflecta ~i continuturile lumli Si ca 0 Cauzli a lor. Oglinda creatii nu ,poate reda in toata exactitatea ~i plenitudinea pe Filcatorul necrcat.

273

Dumnezeu, ii invlnuteste zicind prin g1asu1 lui Jeremia: S-o uimit de aceasia cetul ~i s-a iniricosa: ioatte pCimlntuJ, ziec Domnul, cCi

popotul Meu a iiicu! douCi rete . M-a pCiu1sii pe .M.inc, jzvorul vie pi, $1 ,';i-au siipo: 101' puturi surpoie, care nu VQr putea tine apa (I~r :2, 12-J 3). Caci: cultul eu nume mincinoase e: ca un put surpat, fiindea nu poate seoate cineva din el cuvlntul in stare stl dea via1li. Izvor
al vtetil adevarato nu e dealt cunostlnta nepatata despre Dumnezeu, Deci putul este chipul cunostintei sadite in firea rroastra ~~!). De aceea ,pina co ne folosim pentru cunoasterea lui Dumnezeu de mtntea dreapta f?i netortata, lnaintam direct spre adevar. Dar dactl cineva .slapillit de a1llagiri 4iO se abate spre ceea ce-I place lul, Isi va cheltui in acelea straduintele sale. Aceasta, socoteso, di mseamna tn ghi.citura seoaterea apei de ditre fetele ,lui Ietro ~i fclosirea de ca eu .sila de eatre eei mal tari dedt ele. In aceste neput.nte spunem dl se ana cei amagiti, clnd li so abate cunostinta tnnascuta spre ceea ce nu e bun $i frumos, adieu spre ceea ce tn~eaUl ~i spre ceea ce e spre ~olos demonilor. Dar' a. venit in aptin.>.re.1tiristos'. Cae. alungind pe raU pus tori minctnosi, a adlipat eu apa vie, adicti cu propovaduirea Lui dumnezeiasca si cereasca. Dc aceea a si spus: De lnsetcaza cineva, sa vtna ia Mine si sa bea (loan,7, 37). Sa inteleqem dcct p e letro ca tata Iumii plinM de ceea co-t de :prisos st trecator. Iar fetele lui slnt- neamurile de pretutindenl, aralind prin fiecare din fete una din multimea lor. Iar prin pastorii cei rai ~i vtolenti e potrivit sa se Inteleaqii cetele dracilor. Iar eel ce Ie apara .de el este Hristos, cere ne, $i I imbata cu, undele apelor dumnezeiesti.' Iar dupa ce fetele au scapat de Hicomia pasterilor neleqiuiti, se intorc la Raguel, taUil lor, adidi 1a Ietro. Iar tntreblnd despre pricina IntoarcerH neoblsnuit de repezi, elc i-au vestit lndat~l ajutorul dat lor de Moise, $i acela 11 aduce tndata in 'cas po Moise $H d~ de sotle pe Sefora, prima st eea maf frurnoasa dintre felele lui. Iar aceasta i-a nascut pe Ghersam. Ciici dupa ce
! I

469. De la zei idellUfiea!i eu [O'qele lumii, nu poti avcl,l decn' ,CePit ec poate $1 plina de insu[ic\len~e. Nu poll priml do la ea euv1nllll sou asigutarco vietii ve$nlCcll nu poU primi mul~um.irca deplhlli. Ori ee ti-ar da, te laSd nemul\wnil Lumen prlvitli In co Insli$1 e ea 0 nuttnA surpata, aeop(lritii ell pam.int. Numai vazutli in legalurii ell Dumnezeu eel mai preslIs de ea, flntlna care o sapi in CI;\ duce In adinelll de dlncQl0 de ea, do un de vine opa vietH, ell cuno!!Itil1\a c~a adcyaralli, Slupli care 8; insct<llli mil1tcq OJl1Clle;~scii. 470. D~~i e inntt~('ul~ oJ')lului aspir~tia !lprC eunolltinlli, sprc i'nfinltUl dumnczeiese caY(' dil vJ(ltu, lolu!ii el so poate las<l aml1git de satislacliilo superfkialc ~j de scurta duralii ce i Ie da lumea aeeasta, rllm.lnind la pu\urilc <.>i surpalc. cheltuiudu-$i timpul ~i pulerilc eu ele.

<liI 1111n(.'Otngusla

16 -

S.flnlul

C:lll1'11 a1 AleJilllldrlel

I , '

274

SF. CmRIL AL ALEXANDRIEll

Hristos a aratat pretuirea pentru toate neamurile din lume,471, til fost recunoscut de ea prin vestirea celor ce au fost miutui ti de El di au fost aparati si scosi de sub mina eelor ce-i nedreptateau. Si asa lumea ll primeste cu Iubire, ea si Ragnel pe Moise eel preasfintit .. Ea intra in relatie familiara eu EI, dindu-i ea pe 0 mireasa Biserica din ncarnuri, care e tnteleasa prin Sefore. Cad aceasta se Hnrnace~teca cercetdre sau ea irumoasti, dar ~i ea tuirul suilarli. Caci a cercetat Rlisaritul eel de sus (Luca 1, 78) pe cea eu adevarat mareata sl frumoasa. adtca Biserica si i-a darutt .ca da-r al cerului' suflarea Lui, adidl Impartastrea de Duhul Stint 47~. Iar ea I-a nascut iLui pe Ghersam. adica poporul eu adevarat pelerin 473.Caci cet pecetluiti prln Duhul dumnezeiesc si. tnvredniciti de cercetarea [vizltarea) de sus, si configurati dupa [prih] frumusetea Flului, sint cu adevarat pelerini in aceasta lume 474. Lor li se potrrveste cit mai mult sa strige si sa. spunri : Nu avem aici. cetate stiitsitoate. ci 0 ciuuiim pe cea viitoare (Evr. 13, 14 'I 11, 10), al carei Ziditor $il Creator este Dumnezeu, Cad umblind pe pamint, vietuiesc in cer si nu se alipesc nicideoum delucrurile din lumea aceasta, ci le dorese pe cere din veacul viltor 1i7:'.
471. Hristos a arlitat deplin pretuiree ~i altrmarca unitatllor netlonale, trlmittnd pe Apostoli sa-L propov!duiasd! tuturor (Matei 28, 19; Papte 2, 3-4). tmn a

volt sa-i cheme pe evrei (Matei.J~, 24), tncerctnd totul pin! Ja moartea Sa. In~a dup~ ee ei au mers pin a acolo cu respingerea Lui, tnctt L-eu dat mortii, dupa aceee Hristos a trtmts pe Alpost6li la neamuri, lasind pe ewe! sa vina la EI pe urma, 472. Biserica a Iust fiinta prin cobortrea Duhului SHnt peste Apostoli, adlca in ei, care apol s-a transmis 'pr!n ei $1 prin urmasn lor tuturor celor cc au primit credinta tn Hrlstos. Cilci Duhul 'Stint e suflare a lui Hrlstos tusui tn eel CO pril~ crcdmta se deschid Lui. Precum la tnceput lumea a luat riinta prln "Dubul lui Dumnezeu ce sc purts deasupra epelor, asa ea e 'fefacuta ca Blserica prin acele sDuh. Atunci Dulml era suflarea Cuvtntului netntrupat prtn Care toatc s-au fap~t (loan 1, 3), acum er.8 sutlarea Cuvtntului tntrupat. Daca Cuvtntul da creatiet extstE'nta ifl structurile 'ei, Duhul d1i acestor structurl viata, dar in legiHura cu Cuvintu~ sall eu Hristos. Dar Dubul SHnl e ~i El Persoana. Caei e ~j El libcr, $i arc desavir~irea existentei, sau caraeter de Persoaoa. El e Persoaoa care iube$te pe Piu1, ded $i pe nOl, fiicuti fii ai TaUilui. I' 473. Am putea spune poporu1 tredltofl>, dar nu in sensul eli trece de la fiinta. la oefiinta, d de lei. viata temporaJa pamtnteasca ~i nedcsiivir$iUi la cea ve~oicii Si desavlr~ita. De aeeea e mai bun a expresia poporul pelario. 474. Duhu] suflat in noi de Fiul Intipare~tc in noi pecctea vie a Fiului. reinvioreaza tn noi calitatea ~i iubirea de Iii fata de Tatlil. Dar nu ne lasl! ast[pt p(.>cetluii despartitl de Fiul ~i de Tata1. Caei Duhu1 e mereu lucrlUor in noi, men t 1rntnd vie simtirea de fii ai Tat1ilui ~i de frati 8i lui Hristos. Aeeastil e Si un fel de plaslicizaTe a noastr1i, dupl:\ htpul ~Flului, dic! noi slntem din substc!l}ta creal!!' generala ~i de .aceea sinlem J11.l numai ca oamen!, Cj. I)i C\ oameni dupa cbiput reinnoit ~i men~u viu al lui Hristos, structurati. sau plasticizati dupa modelul Hrislos. Dar sprc a ajunge la deplina configurare dupa HrisLQs, trelmie sil trecem din lwuca ac::easta mcreu 10 mi~eare spre 0 stare ~I ioaltl\, ca una ce e temporal1l. 47p .. C.~litatea llotlstrii de peleTini pe acesl pamint I)e manlfesta -in rni$careanoastra InieTioara sprc ccle din veacul viitor. Prin aeeasta de~i ne mi$clim pe Pdmint, toata viata ne e proieetata spre cele din cer, ne e 1egata $i preocupat1i de elo. ClfH\10ru1afJindu-se tn mi$care spre un anumit Joc. spre anumile inttlnit'i, aproape c1\ uita Cd e pe drum $i tot timpul eu gtndurile in ace} loc. in cOl1vorbiri ,cu cei spre care caliltorel)te. Nu Ie mal observa pe cele din jurul sllu. Omul e 0 fiiotli In dou! planuri: cel temporal $1 eel vesnic.

G1':.AFIRE . LA

IE$lRE

275

Pentru ca au cunoscut di urmeaza printr-o viatl1 eu adevarat frumoasa ~i reflexiva lui 'Hristos care pentru. not a' trecut ea noi :prin aceasta Iume , Care n_-a cugetat 1a cele ale Iumii acestela, departs de asa ceva i ci ni S-a aratat mai deqraba ca chip (tip) al vtetli mal presus de lume' '~i atotbine rtndutte. Dar observa cum Sfinta Scriptura a numit in chip foarte iconomlo pe tatal celor -sapte fete, inainte de-a Ie fi dat -Moise ajutor. Ietro, Iar dupa- aceea Raguel, caci letro se talmace$te( cum am spus inainte, prisosire sau de prtsos.: iar Raguel ptistorirea lui Dumnezeu, Ma voi Iolosi de aoest cuvtnt pentru Iolosul lui. Caei am spus Imbraclndu-I in 'f'ata 'lurnii, ca impia~tierea in lume este cu adevarat un lueru de prisos ~i zadarnic. 'Dar eratn acestea Inainte de-a fi fost ajutata prin ceata fetelor de Hristos. Dar dupa ce au fost eliberate de tiranie st au fost scoase de sub puterea pastonlor neleqiuiti, i s-a schimbat nume'le rtn Raquel, care tnseamna turma lui Dumnezeu, sau pastorie, dupa intelesul traducerii. Caci a trecutsub mina ..Arhipastorulut tutuTor; adica a lui Hristos. Prin care $i eli care slava lui Dumnezeu sl Tatal impreuna eu Sfintul Duh tn v~cii vecilor. Amin. '"
Despre vedenla lut Moise iIi rug

Fericitl] procrocfTnqrtjirrdu-se ml 'puti~ de, ale noastre, ca .niste purtaton de Duh, ~i ca cei ce cautau 0 Inteleqere exacta a lucrurilor. P rugau pe Cuvlntul lui Dumnezeu sa li se arate oamenllor ca -ajutator si readucator fia viata), atribuind LuI' ~i numai Lui puterea de-a mintui pe eei ajunsi la capatul extrem ~ relelor 476. De aceea s-au fikut ttlcuitori ai celor Ioarte bune, aratlnd drumul mintuirii ca niste 'intelepti ~i ascutiti ctigetiitori. $,i de aceea cum' nu s-ar fi fikut admirati ca unli ee s-au imparta~it de eele vrednice de Iauda ? Dar nu puteau inlatura ei Insisi tirania satanet asupra noastra, nici alunga multimile inti nate ale dracilor, .care ne luasera ca o. prada tn multe teIuri, ba ne "~i if~cusera ca pe 'niste lfv.C,ati dobtndite ~i impovartndu-ne eu jugul robiei, ne sileau s~ cuqetam si sa facem in
'.

476. Prin Fiul ~i Cuvtntul 'ltti Dumnezeu s-eu crest toate. Prin' El se cuvenee sa se si :readuca din dezordinea In care au fost 'du~l prin slabtrea legaturii ell izvorul vietii. Cad oamenil ereaU de Dumnezeu nu puteau primi deett un chip: al Fiului lui Dumnezeu! Ca unH ee nu stnt de la ei, d de la Dumnezeu ~i au '[osl I!eul! pentru a trai acest sentiment al provenlrU lor de Ja Dumnezau, sentimentul oareCUlm, fmal. Totddata 01 nu puteau fi areat! ea un ansamblu. 'haot.ic de fiinte, ci eu o peeete a gtndirii pline de sens a lui Dumnezeu. De aceea ea ~i Fiul. au ~ ei tn fimls lor 0 gfndire prin care trebuie sa se tnteleagli tntre ei, sli 1nteleagli 0 lume, care e facutli pentru a [i. ytndiUi d~ ei, si jpe Fliclitorul el. care nu se poate sA nu~i n pus 0 pe,cete a rationalitlitii Lu,i tn aa ~i In e'i. Ra'\ionalitatea Si fIIi:atia creatie; tn raport cu Dumnezeu nu pot s! tiu tinli ,impreunli.

276

SF. CHIRIII AL ALEXANDRJ1::t

mod urit cele placute lor ',;7, care ne, porunceau ca unii -ce .ne tine au legati .if! mod silnic sa Ie ,sLujim) .lor !?J <s~ ne intinem .ca dintr-o datorie c.~ stradutntele pentru, cele pliminte~tL~i de aceea sa voim $(\ c.uget~:mt numai cele tcupesti. ~ Nu putea fi deci dectt un rezultat stralucttor al- firii neqraite inH'iturarea sUiplnirii ingimfate. ~i mnrdara a diavolului ~i eliberarea de robia .attt de paqubltoare si de spurcate a oamenilor si treceroa lor Ia stesea de lucraton ai virtutii, Iar Cd acest mare si mult dorit bine avea sa le, vina la vremea sa celor de pe pamlnt, cind Unul N~scutf$~ va cobori pe Sine in staeea goli'ta (de stava -j:n chenoza) ~i in umanitete 478, vom sti tQt~in Sfintele Scrtpturi. Eie' .spun : Dupd 11lulte; zii.e ,a ,muri! 1mparatul HgiptlJ!lui i au -gamut Wi lui Isiael din pria.1na m411dlor i au ,r;trigat.,$i g1afiyl lor s-a, suit la Dumnezeu $i a lUzU Dumnezeu qemetele 101., $i si-a adus .Dumnezeu omitne de Jegdmlntul LUi em Avrcom $i Isaac i -Iacob, $i a prlvlt Dumnezeu 1a tu: lui Israil j S.. iiicut cunosout -io (Ies. 24, 24-2~,). Caci Egiptenii a sileau pe JJ.ei. din Israel, puntnd asupra lor jugul muncii fortate st
477. Cei stiipiniti de patlmi 1$ide demonii cere lntare.sc pe acestee tmpotrlve noastra, ne fac si\i Jim ceva 1a mijloc tntre subiecte ~i obiecte. Pc de 0 parte ellulam eu voia satisr8fP[e~ .pldc~rJ,l,grr;>1!l ~ ,le,s- oea~ioneaza 'Pentru scurte cllpe aceste petimi, pe de altn sintem dit~i 'in ~mare p'arte tAra vole, dintr-o mare sliibieiu\W ,S}{TC. ele., Am deven~t .obicet~ ~on~t~entc ~i <lcPTobatOt1T~, d~r !.l} aClNa1/itlrnp nemu1ttlmlte st eu 0' con~thn~h slilblta a"satisfactlei ,lnsufl'olentc' ~)'>repe~e trecatoare (l pl:acerilor ,proclll'ate'de eceste patimi, Omul, 'stllptnih de ele se afl& tntr-o 'sfitiictoaro contradictle ClI sine, 478. 'C:::oborirea In chenozA a lui DUmhezeu Cuvtntul (in umiliri1a).)e una en cobortroa in umanitate, Umanitatea nu e .nici ctnd Upsit'll de puterea lui Dumnezeu care 0 sustine tn e.x.istenll.l sl in ceea ce 0 cerectenzeasa. Dar cobertrea cea mai deplina ]a~ea. sau tn ea, s1a tn faptul ca Fiul lUi Dutnnezen se face'ipostas a1 umanitlUii, sau ,Personna. a ei, f!rli sa tnceteze sa fie $1 Ipostas al dutlUtezeiril. E cea mai mare umilire sa so laca purtiirorul marginiri.lor ~i durerilor noastre. inc1usiv al mor~ii. lnseamna sa-~i lngusteze insa~j puterea Lui dumnezeiasci}, roarginindu-Se tn acte ~i patimiri olnene~ti. 7' _~.J i Dar aceasta capacitate dc-a Se umi., rramlntnd totusl la fl1a}timea Lu), PCl1t~u o ridle'a $f ceea e lllnilH lit 'tnlUt'ilhea Lui supremli, totodat& e doyada celei 'mal mad,libel'tati !7i puter.i.. Tot Sf. Chlril zice': Ponte nu e. alta m1irire,a I:;ui IniHtatl1 , (~s. 8, 1). C!~Ftt cea a tnttuptiTii, Lu.i,. Ce este in ac;easta car~ sa fl.l;l sa poatll. SmHle oore: na~terea din Fecl6ar'li, marsul pe mare, necoru'p~rea (nestrieaciuhea In molirt~) ~i toale cele' -asemenea '(lcestora').rA.ceastii miirir-e. s-a inaHat ~eztnd de-a dreapta ma.riril 1n cele lnalte, dupil cea facut Cllratirea pAeatelor. A~a trJ!Puie inteles faptul de-a Sa fi ridicat mai 5115 de ceruri' dupa fnvierell (Explanalio in Psalmo$, P.C. 69, <col. 757). E cea mai mare pulere aaeea de-a arata Dumnezeirea prin inguslimite creaHei $i dQ-a 0 ridlca pe aceasta pe tronul dumnczeiesc. Dar in aceastli suprema inlittare a umanului [Ill e 0 tnliltare ca a un~i abiect. La aceas~a in1iltime 1:;i trdie$t~ $i umanul_cunoa~terea lui suprema, puritatel,'l lui care nu e lipsWi de vointa Lui. In in~ruparea rlUl Dumnezeu (l om nu se manifestli flumai taina lui Dumnezeu care-iii poate face<-intilhli Cfe{\Ua Lui, cobQrtnd 1a ea, oi si talna umClPUJui, Gap-sbil de aceasti.!."slIpremii -inaltare, car.e e 0 tnii}tare 'la qap&citatea de llleaiu desavri~it al arat/:lrii $1 J1,J,Qrlirii lui Dumnezeu. $1 de-a:bia >~n aCl3asta se' urata. umalluIJ,~;81izat, in supremele 11.1i osibilitiitL ,Dar eu <leeast'a capacitate a fost flicutA de Dumnezeu. El are p ill Slne puterea care a Ilicut omene$cul rapabil de El. ..

Ie

'ee

GLAl.~IR LA lE$ffiE

271

rl.l'ld'uind\Sll'PFavegl1eto'ti aspri lI;ii; nemilosi .ai muncii lor, caql-ele faceau:; preeum s-a scris, Viata 'dureroaSil."Jar er, &pas(lti-de acese ma).;i- asupriri, 'plingind:~i lacrimind, s'e'.:ruga'bl'"nenorocttn, s'i:ic~!:l@ in'\tl'edni~easdl de mila. de sus. $i Cl prNit Dussuiezeu fa Wi lUI Israel $i S:d Meul

cunoseutctar, .' .. ' t ~'Cind -decr ne taflam itlllnecuno$ltinta lui\~Du'mfiezen, a'tunci stntem si supusi celor ce ne nedreptatesc $i ne rostoqollm'-fn m6cirIa pacatu~ lui, avlnd pe l:'\scunitii dement, pOfuncit6ri .( epfsceati) in eeestea.
H ' \~,

ca.

rezulta 'Gin cunoasterea rut Dumnezeu 479. Dar ooelea S-QU, Meut cai ,piIde: ':;;i s-aUl~'8cris spre s1iituit-ea noostra, dupi:t'cufn"s-a scris t'[T Cor.clO, '1'1). $'jl'chiplil e- pentru tin sinqur neam, al celui aiR slnqele lui Israel. EI'rte invata limpede di seopul duhurilor D'eclirate ~i a1 diavolutut e( sa impinga t-pe eei de pe. pamint s'a se silea'Sdt asude in griji "de$J.rte' ~i sa' implirrease~ muncile trupulai, ca sa' nu 'aiba minteal go111:a si libera spre a se Inchide tainic iii> eels de' sus 48P, spre a cuneaste <pe Dumnezeul tuturor . l';li .prin aceasta sa 'se' ,irHir'apte spre cele ce p1a(: Lui ~l sa lepede [uqul robiet dtavolesti. ' "11 H' -r' I Iar Iiindca "ll este proprte firipl; omeneste liubirea Itbert~tii,.' hU Hiudarn nvciodaia: patimile, -d~ ne tntoarCem de llnHte ori ' cu spaii'IHi, trezindu-ne puttrs cite puttn, din uritenia placerllor trupestl, !?i inse: tina nupa -ajutorul de -sus si de -la Dumnezeu, oerem nu puti:h elfberarea de robia nevruta, Aceasta: socotesc dl inseamna 'sli~pinarea fiilor lui Israel dltre Durnnezeu. Iar Dumnezeu fiind bun, la' trimis ea MintuitoT' si ' Stapih din eer pe Fiul Sa:u, Oa.r'~ .S-a -!acut <;8 noi,' adidi om. Lucru1 acesta ni l-a vestit ia.ra$i prin ghidtura~ SHnta Scripture. Caci 'al zis : $i Molse pa$tea oile lui Ietlor"-ale soctului siiu, preotul din !ve:dian. $i a ddus oile In pustie si a veflit Ja muntele lui Duianezeu, Horeb. $i s-a -aratat

Dar si invers :, harul libertatii

sa

.M

lui lngerul Domnulu ,paUl de fpc din nig. $i"a vaz~t ca ,rugul ardea in foc,' iar rugul nu se ,rriisiuia. $I a zis Moise-:' Mergind yoi piivi vedenia' aceasta mare, caei nU: s.e mfstuie rugul. Iar clnd a vc)izut ,r. 479. A cunoa~tq un am rau, ins~am!l!i a ne i!).Iluep.tade raulalea lui !Ii aceasta inseamna sliibirea libertiHii. A cunoa~t~ un,.om 1ns~.mna a fi cuceriii de frumusetea buna1iHii lui, !Ii aceasta ne elibereaza. Cu atH rna. imult ne f,a~em huni !Ii liberi cunoscind pe Dumnezeu. Numai cunoa~terea obiectelor nu ne. influenteaza in bine sa'u tn rau. Cunoa~terea persoanelor ne influenteaza in bine sau tn' tau, dupa cum slnt 'ele, Iar cunoo~terea lui Dumnezeu ne influenteaza tn bine. Persoanele Ie cunoa~~em'prin comunica:rea cu cleo Astfel cunoa~terea lui Dumnezeu prin comunicarea binel.ui din El dHre -nOi, e IIi un haT al LUi',care ne face liberi. Dar intnicit in IiberMte ne afinnatn deplin pe noi in),;ine, libertatea e totodata 0 pufe.re a noastrli. 480. Cole spnse in text tnseamnii tnchisa 1n cele de sus, dupa patrWlderea fn tilina lor, prin go1irea de toate celelalte.

278

SF. CHmIL

AoL ALEXANORrEI

Domnul cd se aptopie sCivadd, loa chernat pc el Dornnul din rug, zie1nd: MOise, Moise l lor el a zis : Cc este i Si a zis: Sd nu te aptopll aieL Dezleaga 1ncdltamintea din pictoorele tale, cact Iocul In care ai stat esto stun. S1 a, zis lui: Eu slnt Dumnezeul parin.tell.li tau, Dumtiezeul lui Avraam $i Dumnezeul lui Isaac $1 Dumnezeul lui Iacob. S1 $1-a ~ntols Moise tala sa. Ctici se rcmec sa prtveosca inaitue spre Dum-

nezeu (Ies. 3, 1-6).


Cl1ci Dumnezeu a dat 0 lege, dupa cuvlntul .prooroculul, ar~ttnduo} de mai inainte, cu buna r$nduiala, po Moise ce' pedagog; a dat umbra ca semn al celor mai desavtrsite, pentru ca numai la vremca sa avea sa fie vazut adevarullo8f Si sttrstnn pedagogiei lui Moise a fost taina lui Hristos, despre care, a rost invatat prin vedenie. Caci rU9111 este 0 planta maractnoasa st neroditoare, putin deosebita de spini. $i era tnvaluit de 0 flad1ra mare. lar un Inger stint H umplea in chip de fladha. $i para se fnlHta foarte sus, dar nu pricinula nici 0 v1:ltamare ruqului in care se afla. Ceea ce se Inttmpla era un lueru cu a,'evarat minunat ~i mat presus de orice tnteleqere. Pocul se unduia in spini si ti mingiia eu atingeri Iluide, si nefolosind puterea lui naturala, se misca eu crutare in cele ce puteau fi consumate. De aceea dumnezeiescul Moise era uimit de vedenle, Ce rnteles era in ea? Sftnta Scrtptura aseamana firea dumnezelasca eu tocul pentru marea lui forta $i pentru c~ poate s~ mistute cu usurtnta totul : lemne ~i Ierburi $i pe omul din pamint. De aceea spune odata : Dumnezeul nosrru e loc mtstuitot (Deut. 13, 24 i Bvr. 12, 20), iar alt1idata. : Omul ca torba, zilele lui ca tloarea clmpu.lul, a,~ava lnJlorl (Ps. 1.02,14). Dar pre cum spinii nu pot suporta focul, ase. nici omenescul Dumnezeirea. Dar in Hristos s-a f1ieut suportabiHL Cdc! In El a locuit toati: plindtatea Dumnezerii trupeste, cum a rnartunsit si tnteleptul Pavel
481. Omenlrea trebula stl. fie preglitltli treptal spre tnttlnlrea st cunoastcr ca dtteclli a lul Dumnezeu, Trebula sa I so dea umbrele adevarulul, ce medittnd 10 ele sl! vada eli stnt numai umbre, ca ole nu pot Ii ultima realitate, d trlmit spro nceea. Moise prlveste tnca fnapol spre creatte C8 la chlpurile lui Dumnezeu, dar vede pe ele proiectata Iumtna lui Dumnezeu. seu le prtveste cu constlinta des pre Dumnezeu Cel mal presus de ele. Toate cele create stnt numat umbre ale Creatorulul, Si Ca umbre ll-au 9 subsist~nt!! tn. cle, lnse$I, ci slnt proioctll ale Lui, depinzlnd tn mod Ilbsolut de Ei. Ell ma slmt dependent nu numai In mod relativ de p!irinti, $i de conditlile din lume, cl in mod absolut de llil Cauzator $1 SUstinlitoT mal presus de ele. Avlnd tn Sine c.xlstenta nopleritoare, EI e adevllrul. Dar umbrele din Vechlul Tessament au $i sens profetic. Ele stnt prevestirl ale Cuvtntului Inlrupat. $i au prln aceasta un rol preglltllor. Oamenll nu erall preglitltl de 10 inceput s!l !nteleagll ell Dumnezeu se poate arll.ta :?i Illcra prin tUoallitate. Trobuia ,lOll'SE) IProgrcs~;ze tn desllvtrl$lrea spiritualli a umanului Sl In tntelegerea chlpuJui lui c:a medlu 1.11 divinului. Istoria osle astfel un drum unltar, care porne$te de 11.1 tnccput $i tnainteazli spre tlnta deslivtr$lrll umanului pentru a putea trece un In Impll.atla ve$niciei. MOise nu putea lotelege nlci el 8ce8st! tinta. El nu vede inc<i prin rug lnainte, la Hrlstos cel vlilor. Ci rllmlne 1a umbrele dlnapoi.

GLAFIRE LA IE$mE

279

{Col. 2, 9}. $i

ce Iocuieste In lumina neapropiatd (I Tim. 6, 16), adica Dumnezeu, S-a saUl~luit in templu Iuat din Fecioara, cobortndu-Se pe Sine 1a 0 bltndete si umllinta mmunata si restrtnqind carecum puterea de vatamare a Iiri! LUi, ca sa se fadi tncaput (adaptat), ca si Iocul spinilor. Iar di ceea ee se strica prm fire, adica trupul, a fost meut de El mai tare ea strtcaciunea ne-o arata prin qhieitura focul din rug care pastr.eaz8 nevatamat lemnul 482 Si cum 5-ar indoi cineva di EI si-a fa cut trupul templul S~u si l-afacut nestricacios $i rnai tare ca moartea, fiind ca.. Cuvintul lui Dumnezeu v:iata dupa fir.e? A crutat deci Iocul spinul si flacara s-a facut supertabtla de. micul ~i pre a slabul rug. Caci s-a flieut suportabtla Dumnezeirea urnanit~tii. $i 'aceasta a fost taina lui Hrlstos. Oki Cuvintul lui Dumnezeu a Iocnit si in noi, neaduclnd pedepse, nefacind judecatt, ci stralucind prin atingeri bune ~i. atotblinde. Fiindca El tnsusi zice: N-o
trimis lumea Dumnezeu pe Fiul Sdu In Iume, ca sa judece sa sa muuulascti prin El (loan 3, 17) 483. Iumea, ci

ca

Deci nu se mistuia

rugul',' cuprinzrndu-se

ruqul

in e1. Cad nu

slntem

supusi

[udecatii

pentru

pscate.

precum

am spus adineauri.

Ci Hristos mai deqraba ne ilumineaza prin Sfintul Duh sl este In noi prin EI i ~i Intru El strtqam : Avvo, Piitinte (Rom. 8, 15).
482. In acestea avem 0 cobortre a lui Durnnezeu, dar ~i 0 tn~lt8re a umanului. puterea dumnezeiasca, atingerea clireia nu poate li suportara de nici o creatura .. Numal ase a putut fi suportata de firea omeneasca unlrca tntr-un ipostas cu cea dumnezelescs. Dar nu s-a retinut de. la orice ating1re cu firea dumnezeiasca de cea omeneasca. Ci t-e rnoderat attnqetea. Pc de alta parte a det putere mai i na Ita fitii omanestl. J.ntelegere(!. acestel cobortrt care a blaHat $i intlll'! t firee, ornencasca ar putea [i ajutata de Invlitatura despre energiUe necreate. Dumnezeu pune in hicrare, sau Iace se actualizeze !,Ii desoopere din fi'inta Sa lucdirile care voieste si in gr-adul in care voieste. Nu e sillt sll fie totdoauna actualiaat ~i descoperit in tillite lucrarila Sale, asa cum sl omul descopera $i pune 11;1 lucrare energiilc care Ie voiei?te $i in gradul In care Je vOie$te. Totu!$i in oriee IucTare $1 In once grad al aclivaril ei se vede pe de alta parte ca lntreaga Sl uniCd persoaua omului care 0 activeaza. Pentru dI este in oTice IUCTare $i tn orice grad al el unitatt'a specifica a persoanei. A~a Si Dumnezeu-Cuvintul. In orice lucrare necre-ata act!vall! de El prin umanitatea Sa Si in orice grad al ei se cunoa$te PersGana Lui dumnezfiiasdi. se cunoa$te eli ea (Jucrarca) nu vin.e de la om. Dar pc masl,lra, ce prill -aceste lucTari [ace rnai active puteri mat mari din cele umane cu care se uneste, fires umana e inal1atl1, iar dUIrulczclreo sa face mal mu1t vlidlt!l prln ea'. Cu'lmea este atil1sa Si pentru descoperirea pulerHor dumnczeiesli ~j pentru 1n~ntarea umanitliUl 1n sedaTea lui Hristos ca om de-a dreapta TattiluL Puterile omeue!$ti se fac tot mal penetrate de (ple dumnezeiesti, flira sll se desfiinteze wei dumnezeiescul' nici omenescul. Omul se poate inlil1la Si l!.rgi prln spirituJ lui. prin tntelegerea si aspiratia spre bunUate, aUt de mult, ca poate tncapea in el dumnezeirea, ca izvor inIinit de !ntelepciune Si bun/Hate, flira sa se desfilnteze, cad nu el este izvorul acelora Si nu tnceteaza de-a s.c inalta $i Jargi tn veel in infinitatea, tn care pe de alta parte se ana. 483. Cine judedi $i osindeste, elimina. Cine se apropie de oricine, il imbraliseazi:'i ,cu bUndete. Dumnezeu"nu ne cere doclt 511-LprjjIlim. Nepr)mindll-L, ne 051ndim noi in sine sa rlimtnem In afa-ra LlJi. Dar Dumnezeu nll e tngustat pl'in aceasta, di.ei cei ce I se inchid, n-eu in ei via,ta, se fac uwb,r.e inconsistente in sens neg(lJ:\'.
Jl;i restringe

sa

280

SF.

cmsu,

AL

ALl':XAl'ifORJ.El'

Tar uimit de vedenie, fericitul MOise a mai adauqat sa spuna : voi vedea aceastii veaeaie mare, pentru ce nu se mistuie (I~. 3, 3), Dar- fericitul tn-ger n opreste zictnd ca din partca lui Dumnezeu : Sa nu te aptopii. Dezleaqa IncaltCiJnintea din picioaiele tale. CClci locul p;e care stai e pamlnt siim (Ibid. 5). Numeste pustia f~ra apa. ~i roditoare de spini, in care era si ruqul, pamtnt sfint. Caci t-ot locul in care este Hristos, e sfint. El se arata Ioarte bucuros !?i in pustie, care e chip al Biserlcii din neamuri, catre care
Merglnd rugul?

zice cuvlntul sfintit : v eseteste-te pus lie. Insetutil,


pustie (slearpCi) $1 lniloreosca co. Lin orin, Dar a Hi9aduit ~i Dumnezeu ea va face pustiul tul Insetat in rlu. Fiindca S-a tnmultit in neamun, harul .Mintuttoruiut ~i ca un rtu ne David:

sa

sa sc bucute

cea

(Isaia 54, 1 ;' Ga