Sunteți pe pagina 1din 70

CAP.

I PLANIFICAREA EXECUTIEI
LUCRARILOR DE CONSTRUCTII
1.1. Planificarea - subsistem al intreprinderii
Atributele subsistemului de ,planificare" cuprind:
1. amplasare, structura si sarcinile subsistemului de planificare;
2. defalcarea sarcinilor de plan pe organisme;
3. programarea executiei lucrarilor.
1. Amplasare, structura si sarcinile subsistemului de planificare :
Subsistemul planificare este un sistem de intrare si poate fi izolat decupat din sistemul
intreprinderii, cu pastrarea intacta a tuturor intrarilor si iesirilor.
Prin decupare se obtine :
M.E
M.E. Z
Acest subsistem este de intrare in principal. Prin acest subsistem obiectivele intreprinderii patrund din
mediul exterior in intreprindere, urmand ca aici sa fie repartizate la toate celelalte subsisteme.
Observatie : - nu poate exista conducere fara planificare si nici planificare fara reglare.
Sarcinile subsistemului de planificare sunt :
a) Planificarea- consta in intocmirea planurilor anuale, cincinale si de perspectiva ale
intreprinderii si in defalcarea sarcinilor de plan pe organisme ;
b) Program area - consta in esalonarea executiei lucrarilor dupa diverse metode, intocmirea
graficelor de asigurare cu resurse si stabilirea termenelor intermediare si finale de predare ;
c) Prin prognoza- se urmaresc evolutiile sarcinilor de plan si a indicatorilor de plan, evolutia
resurselor si a ritmurilor de dezvoltare ;
d) Prin cooperarea cu alte unitati - se include planificarea lucrarilor in cooperare si incheierea
actelor si contractelor de cooperare ;
e) Reglarea- in care se reesaloneaza si replanifica unele lucrari si resurse, respectiv se modifica
termenele intermediare.
2. Defalcarea sarcinilor de plan pe organisme :
Trebuie facuta cu respectarea urmatoarelor principii :
fiecare organism trebuie sa primeasca obiective in concordanta cu competenta si capacitatea
sa;
incarcarea organismelor cu obiective sa reflecte echitatea;
suma obiectivelor organismelor trebuie sa fie egale cu obiectivele generale ale intreprinderii;
termenele si dinamica obiectivelor organismelor sa concorde cu cele ale obiectivelor
intreprinderii;
defalcarea trebuie sa tina seama de influentele sezoniere ale mediului exterior.
1
3, Programarea executiei lucrarilor:
Programarea executiei lucrarilor este partea cea mai importanta a activitatilor ce au loc intr-o
intreprindere, deoarece planificarea sau programarea scoate in evidenta toate problemele ce pot aparea
in procesul de productie si ofera mijloace de prevenirea sau contracararea fenomenelor negative. Prin
programare se genereaza de fapt capacitatea de productie (forte de munca, mijloace de munca si obiecte
ale muncii).
1.2. Elementele de baza ale productiei de C+M
Se folosesc urmatoarele notiuni:
a) Micromiscare- o rotatie sau translatie unidimensionala a corpului omenesc;
b) Miscare - un ansamblu de micromiscari care afecteaza in intregime un membru sau corpul omenesc;
c) Mfumirea- un ansamblu de miscari efectuate cu ajutorul unui mijloc de munca pentru a pregati sau
executa o parte a unei operatii;
d) Operatia - un ansamblu de manuiri efectuat cu mai multe mijloace de munca, pe un spatiu bine
precizat, asupra unor obiecte ale muncii, de unul sau mai multi executanti obtinandu-se valoarea;
e) Procesul de munca- un ansamblu de operatii efectuat de unul sau mai multi executanti pe un spatiu si
in timp limitat si prin care se obtine un bun material sau ideal, care are valoare de intrebuintare;
f) Element (produs)- este rezultatul (fizic) al unuia sau mai multor procese de munca;
g) Subansamblu - o multime de elemente de acelasi tip care se refera la aceeasi parte de lucrare si care
pot fi executate succesiv sau in paralel;
h) Ansamblu (sau parte de obiect)- o parte dintr-o constructie mai mare compusa din mai multe
subansambluri si care in anumite cazuri pot fi exploatate independent;
i) Obiect- constructia_delimitata spatial_cu o anumita functionalitate bine precizata si care poate fi
exploatata independent;
j) Complex de obiecte - grup de obiecte, in general situate pe aceeasi platforma de teren limitata si in
cuprinsul careia poate avea loc un proces de munca.
1.2. PROCESUL DE MUNCA, este un element fundamental caracterizat prin urmatoarele
componente:
Natura P.M.- este o categorie de lucrari ce se precizeaza cu ajutorul simbolului articolului de
deviz corespunzator;
Unitatea de masura- definita la fiecare norma de deviz
'
Cantitatea PM - Cru stabilita in cadrul antemasuratorii;
Norma de consum resurse- NCR -materiale NM
- manopera NT
- utilaje NU
Volumul de munca (VMr(I)) necesar- reprezinta produsul dintre cantitatea de procese de
munca si de norma de timp
VMn (I)= C1*NT( I), I= 1,m in [om /ore; om /schimb; utilaj /ore etc]
Durata de executie - ( D( I ) ) se poate calcula, impune sau alege. Produsul dintre resurse si
durata da volumul de munca efectiv.
R(I) * D(I) ) = V M e ( I ) ~ D(I) = VMe(I) I R(I)
1.2.1. Clasificarea proceselor de munca se pot face:
a) Dupa natura sistemelor care le executa- PM manuale
- mecanice
- automate
b) Dupa complexitate- PM simple (sapaturi)
2
- PM complexe (betoane, zidarii)
c) Dupa gradul de dependenta - independente - se pot executa oricand
- dependente - sunt legate unele de altele intr-o succesmne
tehnologica
d) Dupa ritm - ritmice - r = ritm = constant pentru o durata D
- neritmice - r * constanta pentru o durata D
r = Ca I UT = cantitate I unitate de timp
1.2.2. Reprezentarea proceselor de munca
Se poate face :
1. Matematic
2. Ciclografic
3. De tip Gantt
1. Reprezentarea matematica poate fi :
Carteziana
V ectoriala
Reprezentarea carteziana foloseste un sistem de axe de coordonate, in care, pe abscisa este reprezentat
timpul- t, iar pe ordonata cantitatea de executat pe procesul I la timpul t - C(l, t)
Cant.
C(l, t/
ritm constant:
t
Cant.
C(l, t?) ............................... .
C(l, ti
1
) ................................ .
t/ t
-t C(I,ti)-C(I,tJ)
fi - g (J)l = -'----'--'---:..__..:__.._!...:.._
ti -to
tg ro1 "'tg COz ~ ritm variabil
I I
t/ - ti
0
= d - durata de munca
Reprezentarea vectoriala se caracterizeaza prin directie si sens.
PM ritmic
D - directia de baza
C1- cantitatea pentru PM
1
01 - punctul de aplicatie al vectorului
PM aritmic
cl
3
Observatie: Intrudl.t CI
1
' c?, .... c; sunt vectori ce pot fi i'nsumati vectorial si i'nlocuiti prin rezultanta
R , rezulta ca orice proces de munca neritmic, poate fi i'nlocuit cu un proces ritmic echivalent si invers.
I
2. Reprezentarea ciclografica permite reprezentarea mai multor procese de munca simultan prin
i'nlocuirea cantitatii "C" de lucrari prin "volumul de munca" ce se masoara in aceleasi unitati de
masura.
t
in acelasi sistem de coordonate se pot
reprezenta mai multe PM
A vantaj - in acelasi sistem de coordonate se pot reprezenta mai multe procese de munca.
Dezavantaj - este incomoda in practica la urmarirea productiei.
3. Reprezentarea tip Gantt, consta in a reprezenta procesul de munca printr-o banda orizontala de
planiticare , care este o lungime proportionala cu durata de munca d1 , pe care putem obtine
diferite informatii.
Ritm constant C1 = C2 = .... Ci
C1 cantitatea
R1 resursa
d1 durata
______________________
/ 7
m proces
demunca
........................................................................... ..;;...ci ---l
Ri
. 2 .......................................... t-1 .,__;i::.::.,:'------1
1
........................... .,....1 ..... : ,--;
t/
t
diagrama resurse (FM)
4
Pe durata d
1
, procesul de munca este ritmic.
c.
r . = - ~
I d.
I
Stirn ca:
Vmii= Ci * Nti
Dar Vmii= Ri* d1
Seimpune
Ritm variabil
(I= l,n)
Seimpune
AI c
1
C
2
cj em
n acest caz i -:t:. i *... . . . . 1 * i
T b
b1 c
1
c
2
cj d"
re we sta 1 lte i , i , . . . . 1 cu con 1t1a:
j=I
[
i = l,n J
j = l,m
m
"""c! =c.
...J I I
ci
1
c/
cim
i I
Ri
1
R/
I
Rim
1 I
I
l
tiu
t( t[ tt''
...
t
I
5
r!
cij c!
l
l j-1
dj
tij -ti
l
- ci
fechivi- m
0
ti -ti
V M ~ = C ~ *NT1
Iar: V M ~ = R ~ * d!
j VM!
RI = __ .. _
dl
l
Cu conditia:
" VM! =VM1
L....m '
[
~ = l,n J
J = l,m
Definitie:
NT - (norma de timp) reprezinta timpul de munca necesar pentru executarea unitatii de masura din
procesul de munca
NP- (norma de productie sau productivitatea) reprezinta cantitatea din procesul de munca respetiv ce
se poate executa in unitatea de timp.
~
~
1.3. Metode de organizarea executiei proceselor de munca
n
I
2
1
In practica se cunosc 3 metode fundamentale:
1. metoda paralela- se executa simultan;
2. metoda succesiva- se executa unul dupa altul fara intrerupere;
3. metoda mixta- combinarea celor 2 metode.
1. Metoda paralela
proces de munca
c I
Ri
I
Cz
I
Rz
I
Ct
I
Rt
I
t
Tp- durata totala de executie a lucrarilor in.
metoda paralela
Tp = mic = d1max
6
n
R=mare=Rmal= L,R;
i=l
Toate procesele de munca se executa simultan.
1. Metoda succesiva
n
I
2
1
In aceasta metoda se executa la un moment dat numai un singur proces de munca, fiecare proces de
munca incepand numai dupa ce anteriorul s-a incheiat.
proces de munca
G
j
~ - - ~ R ~ t - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - t
1 Ts /
7
T s - durata totala de executie a
lucrarilor
in metoda succesiva
Ts =mare= "n d.
L...i=l l
Rs = mic = max Ri
Solutie extrema
2. Metoda mixta
Este o combinatie intre cele doua metode prezentate, metoda in care se executa in paralel procese de
munca in diferite fronturi de lucru, si succesiv procese de munca aferente unui front de lucru dat.
In acest fel, pentru fiecare front de lucru se formeaza cate un lant de procese de munca (L).
7
n procese de munca
L1 = { C ~ > C2, C3}
L2 = {C4, Cs}
5
C5
R5
durata lantului d
C4
4 R
dL1 = d1 + d2 + d3
3
c
d ~ = ~ + ds
R3
c2
dLj= Ld; (j=f,ll)
2
R2
ieL
1
1
c1
R1
Durata totala de executie a lucrarilor in metoda mixta va fi:
T m = max dLj ( j = 1 ,n )
Rmaxm = max " " ~ RL
1
.
.L..z=l
1.4.Notiuni de baza privind formatii de munca si spatiile de munca
1. Formatii de munca
~ Formatia de munca (sau de lucru) este un grup format din doi sau mai multi oameni, care sunt dotati
cu mijloace de munca necesare, care executa impreuna un anumit proces de munca sau de productie.
~ Formatia minima de munca reprezinta numarul minim de muncitori avand diferite grade de calificare
si care pot executa inca eficient un proces de munca dat.
~ Echipa_este formatia alcatuita din una sau mai multe formatii minime. Marimea unei echipe are trei
valori caracteristice:
limita inferioara - 1 formatia minima
limita superioara - este in functie de capacitatea de conducere a sefului de echipa, de
marimea si dispersia frontului de lucru
marimea optima pentru care eficienta activitatii formatiei de lucru este maxima.
~ Brigada_este o formatie de munca alcatuita din una sau mai multe echipe care executa un grup de
procese de munca sau o categorie de lucrari, subansamb1e, ansamb1e, obiecte etc. Brigazi1e pot fi:
de specialitate
complexe
~ Grupul de utilaje reprezinta mai multe utilaje de acelasi fel sau diferite intre ele care numai impreuna
pot executa in mod eficient un grup de procese de munca sau o categorie de lucrari.
Exemplu: un grup de utilaje terasiere format din excavatoare, autobasculante, buldozere.
~ Lotul de constructii_este o formatie de munca alcatuita din mai multe echipe/sau brigazi si care
executa obiecte sau complexe de obiecte.
~ Santierul de constructii_este o formatie de munca alcatuita din mai multe loturi, brigazi sau echipe si
care executa lucrari pe suprafete mari, concentrate sau dispersate ( complexe de obiecte si chiar
ansambluri de complexe de obiecte).
~ intreprinderea de constructii reprezinta mai multe santiere ( grup de santiere).
2. Spatii de munca
~ Spatiul de munca este suprafata de teren delimitata si dotata cu mijloacele de munca necesare, pe care se
desfasoara un proces de productie.
~ Locul de munca este spatiul de munca pe care isi desfasoara activitatea unul sau mai multi muncitori ce
executa impreuna o operatie cu mijloacele de munca aferente.
8
Locul de munca este de fapt un sistem de productie ireductibil din care rezulta interactiunea dintre cei
trei factori: omul, masina si mediul exterior.
y
ME
IeSITI
Omul
importanta organizarii locului de munca, care aduce importante efecte tehnice si economice
proiectarea si reproiectarea LM, stabilirea nivelului ergonomic al LM, R N U R - 4 domenii, 8
factori de evaluari si 27 de criterii de influenta
fiecare criteriu este evaluaat in functie de o grila cu 5 niveluri de apreciere pomind de la
nivelull favorabil pana la nivelul 5 nefavorabil (1 FB, 2 B, 3 Acceptabil, 4 Periculos greu, 5 FP, FG,
FS)
~ Frontul de lucru reprezinta mai multe locuri de munca pe care isi desfasoara activitatea o echipa in
vederea realizarii unui proces de munca. Frontul de lucru presupune un ansamblu de conditii, procese
sau operatii de munca precedente gata terminate, spatiul necesar degajat si resursele asigurate. Frontul
de lucru poate fi:
Front de lucru curent, in care formatiile de munca isi desfasoara
activitatea conform planului de executie
Front de lucru tampon (sau de rezerva) care se foloseste in cazul
unor perturbatii care nu permit folosirea celor curente.
1.5. Principii fundamentale ale planificarii executiei lucrarilor de constructii
Indiferent de metodele de planificare si organizare folosite la executia lucrarilor de constructii trebuie
sa respectam o serie de principii fundamentale care asigura succesul programelor intocmite. Orice violare a
lor duce la programe de lucru nerealiste, nerealizabile sau nerentabile.
Principiile fundamentale ale planificarii cuprind:
1) Orice activitate de planificare in cepe cu definirea si structurarea precisa a sistemului de productie a
carui activitate trebuie programata. In cadrul acestui principiu se stabilesc: obiectivele planificarii,
organizarea executiei, C, NT, R si Dexecutive-
Exemplu: statie de pompare- cu sau fara suprastructura. Met. Gantt, lant, DC, C- sapaturi,
nivelari armaturi betoane, NT pentru fiecare operatie, R-oameni pentru fiecare
PM.
2) incadrarea in durata normata ( Dn) :
Durata normata reprezinta intervalul de timp necesar pentru executarea cu maximum de
eficienta a lucrarilor in conditii:
o Medii de organizare
o Ritm mediu de productie
o La nivelul mediu de dotare cu mijloace de munca
9
0 Dn
Dn - durata normata de executie
Dm- durata minima de executie
Do Dn
Do - durata optima de executie pentru care costurile totale de productie sunt minime Co
Dn- (durata normata) este determinata pe cale statistica, fiind data in normativul privind "Durata normata
pentru lucrari de C+M".
Mai exista:
Dp - durata planificata care se stabileste prin actul de aprobare a lucrarii, care stabileste termenele de
incepere si terminare a executiei si termenul de punere in functiune.
De - durata de calcul care se stabileste prin graficele sau metodele de planificare. De trebuie sa se incadreze
in unele din Dp, Do sau Dct.
Dct - durata disponibila, este durata ramasa efectiv de la momentulinceperii pana la termenul de punere in
functiune.
3) Respectarea succesiunii normale din punct de vedere tehnologic.
4) Introducerea in grafic a asteptarilor tehnologice (intarirea betonului)
5) Asigurarea continuitatii frontului de lucru pentru toate capacitatile de productie. Continuitatea prezinta
doua aspecte:
Aspect economic continuitate = productivitate ltlurata mica de executie
Aspect social muncitorulisi stie "painea" asigurata.
6) Ocuparea permanenta ( imediata ) a frontului de lucru devenit liber, ducand la scurtarea duratei de
executie
7) Introducerea in fiecare front de lucru a maximului de Cp posibila.
Daca punctele 5) si 6) sunt respectate, durata de executie depinde de marimea Cp.
8) Punerea de acord a fazelor de executie cu fortele de productie existente pe santier si asigurarea frontului
de lucru tampon.
9) Introducerea in fiecare etapa a tehnicii si tenologiei moderne.
1 0) Optimizarea necesarului de resurse.
11) Optimizarea costurilor de productie in paralel cu reducerea duratelor de executie.
10
REGULI GENERALE PENTRU 0 BUNA ORGANIZARE A EXECUTIEI LUCRARILOR DEC+ M
Se refera la ordinea ( in general )recomandata de atacare a obiectivelor:
1. Organizarea de santier ( faza I )
2. Alimentarea cu energie electrica
3. Canalizari si evacuari
4. Constructii de protectie side sprijin
5. Drumuri si alei
6. Imprejmuiri etc.
7. Constructiile organizarii de san tier
8. Celelalte obiecte incepand cu eel mai mare sau eel mai util pentru organizare de santier, tinand cont side
tehnologia folosita in timpul constructiei si de termenele de dare in functiune.
9. Asigurare de fronturi de lucru tampon.
1.6. Metode si procedee folosite in planificarea executiei constructiilor
1. GRAFICUL GANTT
Graficul Gantt este o metoda empirica de planificare a executiei lucrarilor si a fost fundamentata de
catre Gantt acum mai bine de un secol ( 1876 ) pe baza metodei sale de reprezentare a proceselor de munca.
Se bazeaza pe esalonarea proceselor de munca succesive si/sau paralele, in functie de procesul de
tehnologie adoptat.
Se urmareste:
incadrarea in durata disponibila Dd
folosirea dit mai uniforma a resurselor disponobile
In aceasta metoda ne intalnim cu urmatoarele elemente de baza:
activitatea ( componenta, natura, structura etc)
cantitatea de activitate C(i)
norma de timp NT
a) ACTIVIT A TEA- este un proces de munca sau o succesiune de procese de munca, (articole de deviz)de
acelasi fel sau diferite, cu unitati de masura identice sau nu, care se executa de o formatie (un muncitor)
la aceeasi parte de obiect, intr-un interval de timp dat.
Practic, in planificare nu se lucreaza decat arareori cu procese de munca (articole de deviz), ci cu
activitati care pot fi obtinute prin comasarea sau prin detalierea proceselor de munca.
Prin comasarea proceselor de munca se intelege operatia prin care mai multe articole de deviz (PM),
care se executa la aceeasi parte de lucrare si in acelasi interval de timp, sunt unite intr-o singura activitate,
al carei volum de munca este egal cu suma volumelor de munca a proceselor de munca componente.
Detalierea proceselor de munca este actiunea prin care procesele de munca ce se executa la mai multe
parti ale unui obiect, sunt descompuse in partite aferente fiecarui element de constructie in parte, in scopul
de a permite o mai buna planificare a executiei lucrarilor.
Comasarea si detalierea se face in asa felincat, pentru un obiect sa ramana intre 30 .. .40 si 60 ... 80
activitati.
b) CANTITATEA DE ACTIVIT ATE se determina ca:
suma a cantitatilor proceselor de munca, sau
volumul ( cantitatea) elementelor de constructii realizate in final.
c) NORMA DE TIMP (NT ) a unei activitati reprezinta timpul de munca necesar pentru executarea unei
unitati de masura din activitatea respectiva - de catre o formatie de lucru ( un om ) in conditii tehnice si
organizatorice medii.
Elementele de intrare in graficul Gantt se obtin astfel:
UM si cantitatea de executat din AM
NT din indicatori sau din normative de timp si salarizare.
Cu ajutorullor se calculeaza pentru fiecare proces ( articol ) de munca volumele de munca:
11
-MANUAL:
VM m(i) = C(i) *NTm(i) (om-ore)
-MECANIC:
VMM(i) = C(i) *NTM(i) (masina-ore)
NT M Utilaj conducator, adica utilajul eel mai important pentru desfasurarea procesului de munca sau a
utilajului cu norma de timp cea mai mica.
N
r
c
r
t
i
OBS. La activitatile care necesita si utilaje, duratele se vor stabili astfel indit sa se
aduca pe santier un numar minim de utilaje.
MACHETA GRAFICULUI GANTT
U t = 1 sch a 8 ore
Denu Articole componente
mirea
Volume de munca VM
activit
atii
Nt/si
Denumi
mbol
re
sapatura Ts sapatura m
VMm
1
(i) = C(i) * NTm(i)
VMM
1
(i) = C(i) * NTM(i)
u Cant NT
M Man/mec
C(i) _l:!Imill...
c NT.,(i)
VMm(i) = V M ~ (i); VMM(i) = V M ~ (i)
ut ut
I VM=R*D I
Ym VM
Om-ore Om-ut
mas-ore mas-
ut
~
~
VMM(i) VMM
2
(i)
VMma(i) = L7=
1
VM m (i)}
m = Nt articole pe activitatea i
VMma(i) = L7=
1
VM m (i)
Rm(i) = V ~ (i) ---+ oameni
l
RM(i) = V M ~ (i) ---+ utilaje
D;
Di se impune.
Total pe
activitat
e.
~
VMM'(i)
Esalonare calendaristica
I 2 3 4 5
[)(i
C(i)
La activitatile mixte ( cu volum de munca atat manual cat si mecanic ) se calculeaza durata:
6 7 8 9
Di = V M ~ ~ i ) in functie de formatia optima de utilaje, iar pe baza acestei durate se stabileste
RM(z)
formatia de oameni:
Rm(i) = V ~ (i)
l
Pentru a se evita erori importante, este necesar ca planificarea executiei lucrarilor prin metoda Gantt
sa respecte urmatoarele reguli:
1. Durata calculata De, sa fie mai mica, eel mult egala cu durata disponibila De <= Dd
2. Numarul de intervale din graficul de esalonare sa nu fie mai mic decat numarul de activitati (N)
dar nici mai mare de 80 ... 100 intervale ( optim 40 ... 60 intervale )
3. La activitatile la care sunt necesare si utilaje, duratele se vor stabili in asa felmcat pe santier sa se
aduca un numar minim de utilaje posibil
4. Pe cat posibil, necesarul de forta de munca sa se inscrie intre urmatoarele limite:
Rmin = 0,6*Rmed si
Rmax = 1 ,6*Rmed unde
12
Red
= V M ~
- VM -total
m D
d
VMmT = I:
1
VM;(i)
5. Nt. de resurse folosite se va alege, de la o activitate la alta, in limita resurselor disponibile, a
frontului de lucru sau a duratelor.
Graficul de esalonare se completeaza cu graficele necesare de resurse:
a) Graficul fortei de munca, pe total si pe meserii
b) Graficul pe utilaje pe tipodimensiuni
c) Graficul de materiale
Una din problemele dificile ale metodei Gantt este cea a incadrarii fortei de munca intre limitele
amintite la punctul 4. Rezolvarea se poate face pe doua cai:
.metoda RAMPS, care consta in esenta in deplasarea unor activitati din perioadele de cerere
maxima a resurselor spre perioadele de cerere minima
- metodele de alocare, programare si nivelare a resurselor (care vor fi prezentate ulterior)
Calitatea planificarii se determina cu ajutorul a 2 indicatori:
A. Coeficientul de aplatizare
VMP
C = m >= 0 65
a RP * D '
max c
B. Indicele planificat de indeplinire a normelor
VMT
0 95 <= I = __ m <= 1 05
' pm VMP '
m
DC
unde: - VMmP = L R(i) * d (i)
i=l
Rmal =max R(i) unde R(i) resursa din intervalul i
2. METODA DE PLANIFICARE iN "LANT"
2.1. Generalitati
Este o metoda "clasica" de planificare a executiei lucrarilor si se aplica mai bine la lucrarile cu
caracter repetitiv.
Deci, lucrarea trebuie sa prezinte posibilitatea impartirii in sectoare.
Definitie: metoda in "lant" este o combinatie intre metoda succesiva si metoda paralela in care
procesul tehnologic este desfacut in mai multe activitati componente, fiecare dintre acestea fiind planificata
sa se execute prin metoda succesiva de catre formatii de lucru distincte, realizandu-se in paralel activitati ce
nu sunt identice.
Lucrarea se imparte in mai multe sectoare, cu scopul folosirii efectului pozitiv al realizarii acelorasi
activitati in fiecare sector.
Sectoarele se pot obtine la acelasi obiect sau la mai multe obiecte: podete de acelasi tip, statii de
pompare etc.
Fie, de exemplu, o retea de drumuri.
A vandu-se in vedere caracterul repetitiv al unor lucrari, procesul tehnologic de executie se imparte pe
sectoare astfel:
S 1: emisarul- E, drenul colector- D C ~ , caminul - Ct si drenul absorbant- DA1
S2: drenul colector- DC
2
, caminul - Cz si drenul absorbant- DA2
Etc.
DA 5 DA4 DA3 DA2 DAl
13
E
Se vor obtine astfel S sectoare. Lucrarile sse impart in 3 formatii astfel:
F1: sapaturi si sprijiniri;
F2: camine de vizitare;
F3: dren propriu-zis.
Presupunand ca fiecare formatie va lucra in fiecare sector pe parcursul aceleiasi durate de timp, egala
deci pentru toate formatiile si sectoarele, se va putea desena un tablou in care se arata modul de deplasare al
formatiilor de la un sector.
~
1 2 3 4 s 6 7
.
1. Sectorl Sector2 Sector3 Sector4 SectorS Sector6 Sector7
2. - Sector1 Sector2 Sector3 Sector4 SectorS Sector6
3. - - Sectorl Sector2 Sector3 Sector4 SectorS
Din acest tabel rezulta ca formatiile tree de la un sector la altul ( succesiv ) si se executa in paralel
lucrari in sectoare diferite.
2.2. Definirea notiunilor de baza
Aplicarea metodei de programare in "lant" necesita definirea urmatoarelor notiuni de baza:
1) Sectorul de lucru - Si ( i = 1 ... N )
-este partea de constructie ce rezulta din impartirea obiectului sau complexului de obiecte in asa fel
indit fiecare proces de munca sa fie organizat rational, N fiind Nt-ul total de sectoare
FIG. 1
Sector = parte dintr-un obiect
2) Lantul- Lj (j = 1 ... n )
- este succesiunea de activitati ( procese ) de acelasi fel ce se executa de aceeasi formatie de
lucru (echipa, brigada) in fiecare sector "i", n fiind numarul total de lanturi ( activitati).
Exemplu:
Sapaturi }
Sprijiniri
Epuismente
Procesul "lantul"
Sapaturi pentru
SP
Beton egalizare }
Hidro.iz. orizontala
Armatura radier
Beton radier
Realizarea
radiatorului
cuvei
Armatura pereti 1
1
2
14
3) Volumul de munca VM (i, j) 1 ... N J
J -1 ... n
- pe sector si pe lant este vo umul de munca pentru sectoru1 "i" si Ian ( activitatea ) "j"
VM (i,j) = C(i,j) *NT G)
unde: C(i, j) - este cantitatea de activitate ( proces de munca ) pentru sectorul "i" si formatia de lucru (
lantul ) "j"
NT (j) - este norma de timp ( echivalenta ) pentru activitatea "j"
4) Efectivul formatiei de lucru C(j) ( j = 1 ... n )
reprezinta numarul de muncitori dintr-o formatie de lucru ( echipa) ce lucreaza pe lantul "j"
este important deoarece in functie de efectivul formatiei rezulta durata de realizare a unui lant
5) Durata de executie pe sector si lant d(i, j) ( : 1 ... N J
J -1 ... n
- reprezinta tipul de efectuare a sectorului "i" (Si ) de catre formatia ( lantul ) "j" ( ej)
d(i ") = VM(i, j)
'J e(j)
6) Durata de executie a unui sector ti ( i = 1 ... N )
- reprezinta durata de executie a tuturor lucrarilor din sectorul "i" de catre toate formatiile "j"
n
ti = Ld(i,j)+ai ( i = 1 ... N)
j=J
in care "at reprezinta durata tuturor intregurilor ( asteptarilor ) tehnologice sau de alta natura
n
ai = Lx(i,j)
j=J
unde: x(i, j) - este intrerupere ( tehnologica organizatorica ) in sectorul "i" pentru lantul ( formatia )
"j"
7) Durata de executie a tuturor sectoarelor T
- se determina de la caz la caz in functie de tipullanturilor
8) Pasullantului ( i = 1 ... N; j =1 ... n)
- este intervalul de timp dintre momentele de incepere a activitatii in doua sectoare consecutive ( i si
i+ 1 ) de catre aceeasi formatie de lucru "j"
9) Efectivul total de muncitori pe santier la timpul "t" Et ( t = 1 ... T )
- T - durata de executie a intregii lucrari
n
Et = L eUt) ( j = 1 ... n ); t = ( 1 ... T )
j=l
1 0) Efectivul maxim de muncitori Rmax
Rmax =max Et
t= 1 T
1 T
Rmed =-*LEt
T t=I
15
12) Numar de echipe ( formatii ) pe lant Pj ( j =1 ... n ) - trebuie ca in firma sa existe atatea formatii
de aceeasi calificare in firma
d(. ")
P= _,_,;_
J Ki+l
(i,j)
13) Numar total de echipe P pentru intregul obiect- trebuie sa existe atatia muncitori in firma
I P ~ t . ~ I
14) Intensitatea lantului I
- productia in lantul respectiv pe unitate de timp.
2.3. Principiile metodei in lant
Metoda in "lant" are urmatoarele principii de baza:
1. frontul de lucru ( lucrarea ) trebuie impartit in sectoare, pe cat posibil egale intre ele si cu structuri
asemanatoare ale productiei;
2. formatiile de lucru se alcatuiesc o singura data la inceputul lucrarii si se pastreaza neschimbate
pana la terminarea tuturor lucrarilor;
3. formatiile de lucru se deplaseaza fara intrerupere de la un sector la altul;
4. se va evita planificarea simultana a doua sau mai multe formatii de lucru in acelasi sector;
5. in acelasi sector, formatiile de lucru ( echipele) se succed "in lant" una dupa cealalta;
6. marimea formatiilor de lucru va fi astfel determinata incat sa se obtina intensitatea de lucru
maxima ( ritm maxim ) prin folosirea completa a frontului de lucru, daca e posibil, coreland
duratele lanturilor pe sector;
7. unitatea de masura a timpului trebuie sa fie aceeasi pe toate formatiile si toate sectoarele;
8. asigurarea fronturilor de lucru tampon;
9. introducerea intreruperilor sau asteptarilor tehnologice acolo unde este necesar.
Se va urmari realizarea urmatoarelor deziderate:
- volumele de munca ale sectoarelor sa fie apropiate ca ordin de marime ( daca nu pot fi
egale);
- duratele de executie pe sectoare sa fie egale sau multiplu al acestora.
Aceste principii nu trebuie aplicate secvential ci global, ele constituind o multime coerenta, completa
si indivizibila.
2.4. Consecinte ale lucrului "in lant" ( flux continuu )
Cel mai mare avantaj al lucrului prin metoda "in lant" este scurtarea duratei de executie de la un sector la
altul, chiar daca sectoarele au volume de munca egale, asa cum se ilustreaza in figura.
procesulj
(l)
'8
(l)
>< 1-<
(l)
0
(l)
0
'"0 (l)
~
"'
j
~
I'-
I'.
r.....
t--
r--.. loo..
i
td
s::
1-< ::s
::s
(l)
Q p...
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Este foarte important de retinut faptul ca intreruperea lucrului in lant are efecte negative supra
duratelor de executie.
intreruperi
t
pierdere de
energie inutila 16
I
- - - - - - - - - L - - - - - - - - - - - - ~
'-..
Nr. sectoare
Cu dit intreruperea se va face mai devreme si va dura mai mult, cu atat t
1
va fi mai mare si deci
pierderile mai ridicate.
Concluzie: Odata ce s-a inceput o activitate in lant, aceasta nu mai trebuie intrerupta sub nici un
motiv.
2.5. Posibilitati de reprezentare a lanturilor ( a formatiilor si sectoarelor )
In prezent se foloseste atat reprezentarea Gantt, cat si reprezentarea ciclografica.
De exemplu:
Re
pr
ez
en
tar
e
(<:$
""@
u
N = 3 sectoare
n = 2 { Pt = 1 - o formatie de lucru
P2 = 1
Tip "Gantt"
~
2 4 6 8 10 12
1 L1 L2
t---
~
1 2
1 du 4 dl2 2
2
d2l 2 d22
4
3
d3l 6 d32
2
Tip "Ciclografica"
14
~
2 4 6
1
I"
"'
~
8 10 12 14
y
2 Ll
L:z
2
~
r---. ~
"
--
--,
<!)
-
~
>
<!)
0..
~
--
3
.......
_ j ~
.8
u
<!)
"'
;:I
u
~
2 4 6 8 10 12 14
lfZ
2 4 6 8 10 12 14
1 1
~
'
I' (<:$
~
'
'
""@
~
- ~
2 2
~
...............
~
t:
<!)
.............
>
<!)
0..
c
a
.
;:I
u
17
Observatie:
- atunci cand in ordonata ( pe verticala ) se reprezinta sectoarele de lucru, in camp apar lanturile
de procese de munca sau activitati;
- atunci cand in ordonata se reprezinta procese de munca, respectiv formatii de lucru in cfunpul
de reprezentare apar lanturi de sectoare.
Prin sincronizarea lanturilor se intelege situatia cand Ia terminarea unui lant intr-un sector
incepe imediat lantul urmator in acelasi sector.
2.6. Clasificarea lanturilor
A. Dupa structura:
1. Lanturi specializate, formate din procese de munca de acelasi fel, formatiile predand la firmele fiecarui
interval elemente, subansambluri si chiar ansambluri intregi.
2. Lanturi de obiecte, formate din obiecte de investitie intregi, formatiile de munca predand la finele
fiecarui interval ansambluri, parti de obiecte si chiar obiecte intregi.
3. Lanturi complexe, formate din complexe de obiecte, formatiile predand la finele fiecarui interval,
categorii de lucrari ( stadii fizice ) ale unor complexe de obiecte.
B. Dupa perioada: (interval de timp de munca intr-un sector)
1. Lanturi ritmice ( periodice)
a) Cu durate constante: dij = const.
N = 4 sectoare
n = 3 lanturi
dij= d = 2 ut
~
2 4 6 8 10 12
N
I
"
.....
~
2
~ rr.... ~
3
1""'-o..
roo
.............
4
i""'-.. r -........
~
1
1 2
2 2
3 2
4 2
2 3
2 2
2
2+-
2 2
2 2
r-- dii sunt egale pentru
toate sectoarele si
toate nrocesele
b) Cu durate multiple: dij * const. - la care intervalele de lucru in sectoare dureaza un mu1tip1u al
unui interval de baza.
N = 4 sectoare J
n = 3lanturi
~
1
1 1
1
2 1
3 1
4 1
~
I 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1
~ = -
-...
-.....
........
2
'
-
-
............
3
r-........ -
r-_ ..
!oo..
4
"'
daca dij<dij+l----+ sincronizare in sectorul 1
daca dij>dij+l----+ sincronizare in sectorul 1
2
3
3
3
3
11
........
-
2. Lanturi neritmice (neperiodice)
a) Cu variatia neuniforma a duratei
N = 4 sect.
~
1
n =2lanturi 2
3
4
3
2
2
2
2
12 13 14 15
--
~ " " - - .
-
: ............
r-.....
1 2
2 4
6 8
2 4
18
6 8

2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28
N
1
'
..........
to--
2
---
--
-
--
--
loo.
3
i'....
Lt :-
r-
!"'-...
Lz
4
---
r--
-
-
r--
--
Duratele lanturilor variaza dupa o anumita regula
2.7. Studiullanturilor
2.7.1. Studiullanturilor ritmice cu durata constanta
Fie o lucrare cu: N = 4 sect.

I 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
N
1
..........
r-.....
...........
r--
r----
r-...
2
..........
r-.....
.........
r--
r---.
r--..
3
-

--
b--..

1"'-o..
L,
4
-
r---.....
-
r---.....

,.......,
1 s1 s2 s3 s4
2 s1 s2 s3 s4
3 s1 s2 s3 s4
B
e3= 4 oameni
Calculul duratei
T = t1
--------
n
tl = ti =
Idif
= dn + d1" +
j;J
R
med
lj = nk
Rmax

I T=n*k+(N-1 )*k=(N+n-1 )*k
(1)
I
Tc=(n-l)*k=Tn IT
s
Tn
19
T s = T - 2 * T c = ( N + n - 1 ) * k - 2 * (n- 1) * K
I Ts=(N-n+l)*k (3)
T c, o = timp de crestere ( durata, dezvoltare )
T s = timp de stabilitate
To = timp de descrestere
In perioada T s productia seamana cu cea din industrie in flux continuu si cu dit N este mai mare, cu
atat asemanarea este mai mare. Recomandabil N :::; 3 .
Facand calculele, se obtine:
T c = To = ( 3 - 1) * 2 = 4 ut
T s = ( 4 - 3 + 1 ) * 2 = 4 ut
T = ( 4 +3- 1) * 2 = 12 ut
2. 7 .1.1. Indicatorii de calitate a lanturilor sunt:
n
a) Indicele de uniformitate a desfasurarii lucrarilor a
1
R
a1 = ~ ~ o,7
Rmax
b) Indicele de uniformitate a desfasurarii lucrarilor in timp a
2
Ts
az = - ~ 0,5
T
2. 7 .1.2. Proiectarea lanturilor ritmice cu durata constanta
In general durata de executie a unei lucrari este cunoscuta ( data ) ca:
durata normata Dn sau
durata disponibila Dd.
Pentru a se inscrie in Dd durata planificata T a lucrarii trebuie sa indeplineasca conditia:
T = 0,8 * Dd "'
0,8 * Dd = ( N + n - 1 ) * d Se poate calcula o durata orientativa ( dor ) pentru lanturile lucrarii
analizate, rezultand:
dor= 0.8* Dd
N+n-1
Din analiza tehnologiei lucrarii va rezulta ca unul din lanturi este conducator, adica, de ritmul
desfasurarii lui depind celelalte. Acest lant este echivalent cu "loculingust" din productia in "flux continuu"
din industrie.
Fie o lucrare cu "n" lanturi:
L
1
____. VM
1
- daca de exemplu "L"este lantul conducator
____. VM
L
2
VM
2
____. --
2
= ez ----. echipa ( formatia )
dor
se stabileste "e
2
1
" echipa ajustata ( rotunjita) ca sa incapa in frontul de lucru existent;
cu aceste valori ( e2
1
) se calculeaza o alta valoare pentru "d":
V ~
2
= d
2
; cu ajutorul careia se vor calcula formatiile ( echipele ) pentru celelalte lanturi:
e2
VM
--
1
=et
d '
2
VMn
--=en
d2
20
Practic, este destul de dificila realizarea unui lant ritmic cu durata constanta, deoarece chiar daca s-a
impartit lucrarea in sectoare egale, tehnologia, de regula, ofera lanturi cu VM diferite intre ele pentru acelasi
sector. Aceasta situatie poate fi rezolvata prin alegerea efectivelor formatiilor de lucru in mod corespunzator,
realizandu-se durate egale ( sau aproape ) sau multiple de un anumit factor.
I II III
SN
n
1 2 2 2
2 4 4 4
2.7.2. Studiullanturilor cu durate multiple sau oarecare
3 2 2 2
Fie o lucrare cu: N = 5 sectoare
n = 3 lanturi cu duratele :
{
ei =3
si formatiile: e2 = 4
e3=5
1 2
314 516
7 8 9 1 1 1 1 1 1 1 1
0 1 2 3 4 5 6 7
1 :St :s2 :s3 :s4 :Ss
2 St s2 s3 s4
3
I I
I l

- - - -
XI -- -- --
-- -- --
"""' -.. - -
I
............

..........._
!""--
!""--
- "1-
"""
to--
-""""
II
"""""


......
III
L
"""""

L
1
2
IV
v
111111
1
1111111
IIIII II 111111111 1111111 11111111 ,1111111 11111111 llllr
1111111 11111111 1111111 I IIIII
7
Calculul duratei totale de executie:
T = tt+B
n n-1
tl = Ld1j + LXJ
i=1 }=1
Xt = (dtj- dtj+t)*(N -1)
n n-1
T = Ld
11
+ (N -1)L(d
11
- d1,j+1) + (N -1) * d1n
}=1 }=1
T = 2+4+2+(5-1)*(4-2)*(5-1)*2=24
IV v
2 2
4 4
2 2
1 1 2 2 2 2 2
8 9 0 1 2 3 4
Ss
B
I._..,

-
--.


-
---



"
3
I I 1r IIIII II 111111111
9
21
Observatii: - Cand aplicam relatia lui T trebuie sa tinem cont numai de diferentele pozitive
d!.i- d1j+l pentru ca numai ele evidentiaza prezenta intervalelor X in sectorul 1.
- In cazul acestor lanturi, duratele T c, T 0 si T s nu mai au sensul de la studiul
lanturilor ritmice cu durata constanta.
2. 7 .3. Reduce rea duratei de executie
In cazullanturilor ritmice cu durata constanta, reducerea duratei de executie se poate realiza actionand asupra
parametrilor initiali: d, N, n.
In cazullanturilor ritmice cu durate multiple, exista mai multe posibilitati de reducere a duratei de executie:
a) daca raportul duratelor lanturilor, unul fata de altul, este 1:2 sau 1:3, atunci se poate organiza lucrul in mai
multe schimburi.
~
1 2 3 4 5 6 7 8 9
,. \
"
~
1
~
.\.:\.
.'.l.l'.
.........
't"i-.\
.......
,,
... ..
~ - l
.........
2
!'
......
\\\\
..
.....
.......
l
TI--d.
T=9
b) daca duratele catorva sau ale tuturor lanturilor au un divizor comun, atunci se poate aplica procedura de
modulare a lanturilor. Aceasta metoda are trei etape:
Etapa I - Se face divizarea lanturilor prin folosirea mai multor echipe ( pj ) cu acelasi efectiv si care
vor executa lantul tot intervalul dij, dar in sectoare diferite, atacand aceste sectoare cu un decalaj de
timp "D".
EIJ
C.m.M.d.c I ( dii) = Ko I constituie pasul mediu allantului.
Stabilirea numarului de formatii ( echipe) pj pentru fiecare lant se face dupa relatia:
I P ; ~ ~ I
Obs.: Daca D = Ko, atunci decalajul este egal cu pasul mediu allantului.
Etapa a 11-a- Se urmareste anularea intreruperilor "X( dintre lanturile alaturate. Daca se va putea
alege un numar de echipe "pj" astfel !neat sa fie satisfacuta conditia:
d il = d i2 = = d ij = = din = K 0
P1 Pz Pj Pn
atunci se vor elimina toate intreruperile "X( dintre toate lanturile lucrarii.
Reluand exemplul cu:
22
N = 5 sectoare
n = 3 lanturi

I II
1 2 2
2 4 4
n
P=2:pj=4 Ko=2
3 2 2
j=I
Inlocuind "n" cuP in relatia de calcul in cazullanturilor ritmice cu durata
lj

1
Pl
1

2 P21
P22
3 P3
t =P*Ko = 4*2 = 8
2
51
T = (N+P-1 )*Ko
Tc =To= (P-1)*Ko
T s = (N-P+ 1 )*Ko
3 4 5
3


52



51
l . ...
'
T=8
6

!'- ..
.St ..
=8*2 = 16
=(4-1)*2= 6
=(5-4+1)*2= 4
7 8 9


'-sa..
-......
........
53
. . ..
I
4

I
.....
51
.....
.........
.....
.....
.......
............
I
10 11 12
"'
- .......
.....
.....



52
.....
53 ..........
.........
.....
..... .......
.....
II III
III IV v
2 2 2
4 4 4
2 2 2
13 14 15 16

r--... ...
.....
54
.....
ss .......... ..........
... .....
.....
....... ..... ..
IV v
''t\21
12 13 14 Is 16
j7
Is
j9
110 In 112 113 114 l1s 116
23
I
N
I
~
I
r-- ....
............
P21
~
~ :
...._
'--
r--.......
II
~
- ...
r-.. .......
~ p ~
~
'""
...._ ...
~
Ill
~
.............
~ ........
P21
~
P3
~
lo...._
'""
...._ ...
"" ------
P22
~
IV
~ ........
...._
1--- ..
"'
~ ~
...._.
~ " - -
P21
~
v
~ ...._
~
...._
Tc
Ts
......
Td
...
T
Observatii practice:
Daca durata activitatilor manuale este mai mare decat durata activitatilor mecanizate, pentru
reducerea lui T se moduleaza lanturile, alegandu-se Ko = dij mecanizat
Daca durata activitatilor manuale < durata activitatilor mecanizate, atunci pentru reducerea duratei
de executie T se poate inlocui masina cu alta de productivitate mai mare, se pot utiliza mai multe
masini sau se recurge la lucrul in mai multe schimburi.
2. 7 .4. Studiullanturilor neritmice
Intalnim asemenea lanturi atunci cand sectoarele de lucru nu sunt egale, ceea ce determina volume de
munca inegale pe sector. Aceste cazuri sunt cele mai :frecvent intalnite in practica.
Rezolvarea acestui tip de problema, in sensul reducerii duratei de executie, se face prin metoda
succesiunii sincronizate.
Fie de exemplu o lucrare cu:
N = 5 sectoare cu duratele
n = 3lanturi
~
n
1
2
3
I II
5 3
2 4
3 5
III IV v
1 4 2
3 5 1
2 1 4
24
Rezolvarea se poate face pe doua cai:
a) grafic
b) analitic.
a) Grafic- se respecta urmatoarele etape:
1) Se pregateste portativu1 si se transpune primullant
2) Lantul urmator se va desena pe hartie transparenta la scara portativului si prin suprapunere se va
apropia de la dreapta la stanga de lantul "1" pana cand unul sau mai multe sectoare sincronizarea (
contactul)
3) Se continua ca la punctul 2) cu urmatoarele lanturi pana la transportarea integrala a lanturilor pe
portativ.
b) Analitic
Tabel3
25
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 3:
26
Se calculeaza intervalele "Z" de evitare a suprapunerii lanturilor succesive, masurate in sectorul 1,
intre inceperea celor doua lanturi consecutive care intra la sincronizare.
Z=max
Se calculeaza pentru fiecare sector in parte
N N-1
(),d;; - ),d; ;-Ll )
Calculele se vor face tabelar.
~
dil di2 di3 h h h
z1 z2
2 3
i=l
I 5 2 3 5 2 3 5 2
II 3 4 5 8 6 8 6 3 i=l
III 1 3 2 9 9 10 3 1
IV 4 5 1 13 14 11 4 4
T=
n
In+ ).z; ;-L1 =15+6+4=25
2.7.5.Aplicarea in practica a metodei in lant
Pentru ca aplicarea teoretica sa poata fi aplicata identic in practica, treebuie indeplinite conditii foarte severe:
1. formatia de lucru sa ramina stabila;
2. aprovizionarea cu materiale sa nu deranjeze procesul de productie;
3. utilajele sa nu se defecteze;
4. intemperiile sa nu afecteze procesul de productie.
Deci, duratele calculate ale lanturi/or au o doza mare de incertitudine. Pentru inlaturarea
acestor incertitudini se pot lua inca de Ia planificare, anumite masuri, prin introducerea unor
pauze ( intreruperi) intre lanturi sau intre grupuri de lanturi pentru compensarea eventualelor
intarzieri ce pot sa apara. Locul de introducere si marimea acestor pauze sunt in functie de
natura lucrarilor, de durata planificata a lucrarilor si de siguranta pe care dorim sa o realizam
Ia aceasta planificare.
Relatiile generalizate de calcul:
Lanturi ritmice cu durata constanta
t=n*K+ l:r;
T = (N+r-l)*K+ Z:r;
Tc =To= (n-1)*K+ Z:r;
Ts = (N-n+l)*K- Z:r;
Unde: L r; reprezinta suma intreruperilor tehnologice si de alta natura.
Lanturi ritmice cu durate multiple
t=P*Ko+ Z:r;
T = (N+P-1)*Ko+ l:r;
Tc =To= (P-1)*Ko+ l:r;
Ts = (P-P+1)*Ko+ Z:r;
Unde: L r; reprezinta suma intreruperilor tehnologice si de alta natura.
27
2. 7 .6. Etapele proiectarii lanturilor
1. Impartirea lucrarilor pe sectoare, pe dit posibil cu aceeasi tehnologie si cu volume de munca foarte
apropiate ca ordin de marime. Ordinul de marime care ( trebuie ) este indicat sa se respecte in organizare:
2- 5, 5- 10, 10-20, 20-50, 50- 100, 100-200, 200 - 500.
2. Calculul vo1umelor de munca pentru fiecare activitate ( proces de munca ) si sector de lucru in parte.
3. A1egerea numaru1ui de formatii in raport cu natura si tehno1ogia lucrarilor de executat, stiind ca nu se
recomanda ca numaru1 de formatii sa depaseasca 1/3 din numarul de sectoare.
4. Calculul vo1umelor de munca pe sectoare si formatii.
5. Calculul numarului maxim de executanti pentru fiecare formatie de lucru, tinand cont fie de:
limitarea fronturilor de lucru pe sector;
resursele disponibile;
durata de executie a 1ucrarilor.
6. Determinarea structurii ( alcatuirea) formatiei de 1ucru, pe meserii daca este necesar.
7. Ca1culul durate1or de executie pe formatii si sectoare si corelarea acestor durate pe ansamblullucrarii.
8. Sincronizarea 1anturi1or.
9. Ca1cu1ul duratei totale de exectie a lucrarilor in 1ant. Daca aceasta este mai mica decat durata
disponibila, ca1cu1e1e se opresc. Daca nu, calculele se reiau de la punctul 4.
10. Desenarea ciclogramelor si a grafice1or de resurse.
2.7.7. Exemplu- studiu de caz
Fie o lucrare cu N = 20 sectoare
{
dii=4 u.t. :::.? e1=
n =3 1anturi 3
di3=2 u.t. :::.? e2=
intre L1 si L2 - r1= 2 u t }
d L 4
Rezerve de timp
upa 3 - rz = u. t.
Sa se faca o sincronizare perfecta a 1anturi1or si sa se reprezinte grafic.
11 turi
.1 Ko- d (d)- 2 t _...._{ri= 1 *Ko u.t.
pasu an or - c.m.m. .c. ij - u .. __,
calculul formatii1or: r2= 2*Ko u.t.
dil 4 ~
PI= Ko =2=2 : ~ J :::.? el
di2 2
pz=-=-=1
K
0
2
d3 6
P3=-=-=3
K
0
2
n
P= LPj=6
j=I
- calcu1u1 parametri1or 1anturi1or
T=(N+P-l)*Ko+ Lr; =(20+6-l)*Ko
Observatie: Rezerva de timp finala se ia in considerare numai 1a ca1culullui T si t
28
Reprezentarea grafted
1. TIP A - cu sectoarele in ordonata
TABEL4
1 2 3 4 5 6 7 8
~ ~ ~
\
I
\
II
~
\
'
\
Ill
."
P11 '.
'
\
IV
'
\
'
\
v
..........
~
'
\
~
VI
"""
~ ~
VII
~
Pll
"'-
VIII
"'
IX
X
XI
XII
XIII
XIV
XV
XVI
XVII
XVIII
XIX
XX
2. TIP B- cu lanturile in ordonata
9 10 11
\
\
1".
\
,
P12
\
'
\
~
Pll
'
I'
P12
~
f'
12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
'
\
,
\
\
P11
""'
'
~
P12
\
'
\
f'
P11
~
\
f'
P12
'
'
\
~
I\
'
'
"
P12
'
'
'
""
P11
'
\
"'
P12
'
\
\
"'
Pll
~
\
r"
P12
~
\
'
29
TABEL 5, 6
3.METODA DRUMULUI CRITIC
3.1. Generalitati
Metoda drumului critic ( M.D.C.) este o metoda matematica de planificare a executiei unei lucrari,
care se bazeaza pe teoria matematica a grafelor, ce are drept scop determinarea duratei de executie a unei
lucrari prin folosirea unei anumite tehnologii si a anumitor resurse.
Graful r este un cupto intre doua multimi: multimea unor elemente {X} si multimea legaturilor dintre
aceste elemente {U}.
r(X,U); X = { X ~ , X2, X3,J4,Xs,X6}
U={ (XI- X2); ( X2- )4); (XI- X3); (XI- Xs); ( X3- X6); ( )4- X6); ( Xs- X6)}
M.D.C. se bazeaza pe folosirea conceptului orientat al grafelor in care fiecare legatura ( denumita arc)
poate fi parcusra intr-o singura directie.
Ideea centrala a M.D.C. este aceea ca multimea elementelor {X}, este o multime de evenimente care
apar la anuite momente in timp, iar multimea legaturilor ( arcelor ) este o multime de activitati ( procese de
munca, operatii etc. ) ce au loc intre diferitele evenimente.
Avantajele M.D.C.
1. se bazeaza pe un model matematic al proiectului implementabil pe calculator;
2. evidentiaza activitatile ce conditioneaza termenul final de executie a lucrarilor;
3. asigura planificarea cea mai economica a activitatilor;
4. se poate Iuera cu orice marimi ( procese de munca, operatii etc. );
5. permite optimizarea resurselor
6. permite reducerea duratelor de executie cu pana la 20%.
Dezavantajele M.D.C.
1. cere pregatire teoretica si practica indelungata;
2. se pot face usor erori (de logica sau de reprezentare );
3. calculul manual devine laborios si ineficient pentru un numar foarte mare de activitati( > 100 ).
M.D.C. se foloseste in practica sub 3 forme principale:
CPM = ( Critical Path Method ) - reprezentarea activitatilor pe arc;
MPM= (Metra Potential Method)-metoda potentialelor sau metoda de reprezentare a activitatii pe
nod;
PERT= (Project Evolution and Review Technique)- varianta probabilista a M.D.C., primele doua
fiind deterministe.
3.2.Notiuni de baza
3.2.1. Terminologie. Definitii
1. Planificarea desfasurarii activitatilor este stabilirea ordinii de succesiune a acestora.
2. Planificarea resurselor consta in stabilirea ordinii de asigurare a acestora pe santier.
3. Programarea repezinta calculul duratelor si termenelor. 1\
4. Evenimentul este momentul inceperii sau terminarii unei actiuni. Simbol: 0, D, D.
30
Evenimentele pot fi: ale lucrarilor ( obiecte, complexe de obiecte ) sau ale activitatilor ( procese de munca,
operatii etc. ). Q G)
Evenimentele lucrarilor - eveniment initial
- eveniment final
0
- eveniment cheie - poate conditiona eveniment final
- eveniment decizional
- independent
Evenimentele activitatilor { - eveniment initial . o
- eveniment final Q
5. Nodul este reprezentarea grafica a unui eveniment.
6. Arcul este linia orientata printr-o sageata care reprezinta o activitate.
Observatie: Numerotarea nodurilor- regula de aur -se face in asa fel incat cifra nodului final sa nu fie
mai mica decat cifra nodului initial al activitatii.
7. Graful este modelul matematic a1 proiectului.
8. Graficul retea este reprezentarea grafica a grafului.
9. Topologia graficului retea este modul in care diferitele evenimente si activitati sunt dispuse in graficul
retea.
sau
10. Durata activitatii este timpul necesar pentru executarea unei activitati.
durate deterministe ( dij= M mi ) cand se stie cu certitudine ca ele vor fi executate in anumite conditii
ej
date;
durate probabiliste ( d& = r dij) cand se accepta ca una si aceeasi activitate executata de aceeasi
formatie de lucru, la momente diferite in timp, poate fi executata in durate diferite.
11. Durata de realizare a intregii lucrari ( T ) trebuie sa respecte:
durata normata Dn
durata disponibila Dct
durata planificata Dp
durata optima Do
12. Rezerva de timp este diferenta dintre termenulla care o activitate ( lucrare) trebuie sa fie realizata si cella
care aceasta poate fi realizata.
rezerve de timp ale evenimentelor
rezerve de timp ale activitatilor
13. Drumul este succesiunea neintrerupta de activitati intre doua evenimente, in care fiecare activitate incepe
dupa ce precedenta s-a terminat ( exemplu: 1-2-4-6 )
31
14. Drumul critic este drumul de durata maxima cuprins intre evenimentul initial si eel final allucrarii.
15. Drumul subcritic este drumul format din "n" activitati din care "n-1" sunt critice, doar una fiind necritica.
16. Activitatea este o notiune mai cuprinzatoare. A vern:
activitati reale procese de munca, operatii etc.
activitati de asteptare care reprezinta intreruperi tehnologice sau alte restrictii interioare sau
exterioare santierului. Aceste activitati au durata, dar nu implica consumuri de resurse
activitati fictive care nu implica nici o durata, nici consumul de resurse. Activitatea fictiva arata o
conditionare tehnologica. _________ ..,..
activitati critice sunt cele aflate in lungul drumului critic.
Au rezerve de timp nule.
evenimente critice sunt cele aflate in lungul drumului critic. Au rezerve de timp nule.
Observatie: Lungimea arcului nu este proportionala cu durata activitatii.
3.2.2. Reguli de topologie in varianta CPM ( activitatea pe arc)
1. Graficul retea se deseneaza pe baza unei liste de activitati fara a tine cont de o scara a timpului.
2. Arcele trebuie sa aiba o orientare generala de la stanga la dreapta. 0 .,0
3. Prin conventie, o activitate poate incepe numai dupa ce activitatile precedente au fost terminate, respectand
tehnologia de executie.
4. lntr-un nod pot sosi sau din ele pot pomi oricate activitati.
5. Intre doua noduri poate figura doar o singura activitate, dar oricate drumuri.
6. Daca intre doua elemente se desfasoara 2 activitati in paralel, se introduce un eveniment suplimentar, care
se leaga cu activitatea fictiva.
7. Fiecare element se identifica printr-un numar de ordine
'i<j.
Erori de topologie (reprezentare) si logica
f:\ Rau

succes1ve '-'
activitati
paralele
Bine

0 b
32
------it--------
~
intersectate
Erori de logica
4
Pendul
3.3. intocmirea listei de activitati si pe baza ei a graficului retea
intocmirea listei de activitati are Ia baza analiza temeinica a antemasuratorii lucrarii si
comasarii ( detalierii ) ale proceselor de munca. Pentru cunoasterea amanuntita a fiecarei activitati in
parte, se elaboreaza fisele de activitati , care sunt documente privind realizarea sau executarea unor
procese de munca sau activitati.
0 fisa de activitate trebuie sa contina informatii cu privire la:
natura, specificul si continutul activitatii;
partea de lucrare unde se executa;
33
unitatea de masura;
cantitatea de executat;
consumurile normate de resurse;
preturile unitare la resurse;
resursele disponibile de forta de munca si utilaje;
duratele de executie ( minima, normata, maxima );
tehnologia de executie ;
conditiile tehnice ce trebuie respectate pentru realizarea intocmai a tehnologiei.
Lista de activitati contine parametrii activitatilor si ordinea lor de precedenta conform tehnologiei de
executie. Pentru un exemplu concret, aceasta lista contine urmatoarele date:
3.4. Calculul termenelor evenimentelor
Fiecare eveniment are 2 fenomene: minim si maxim.
dij
r:oTI
l!__L_j
unde: ti
0
- termenul minim al evenimentului "i", adica eel mai devreme moment la care acesta se
poate produce;
t/ - termenul maxim al evenimentului "i" ,adica eel mai tarziu moment la care evenimentul "i"
trebuie sa se produca.
Relatii de calcul:
:J I IJ t
0
=max (t
0
+d-)}
t/ =min (ti
0
-dij) t<.J
Termenul "ti
0
" se calcUleaza prin insumarea duratelor aactivitatilor pe drumul eel mai lung de la
nivelul initial catre evenimentul considerat ( ~ in sensul sagetii ).
Termenul "t/" se calculeaza scazand din termenul maximal evenimentului final drumul eel mai lung
intre evenimentul final si eel in cauza (de la dreapta la stanga in sens strict invers sagetilor) .
Nr. Denumirea activitatii Simbol
Activitatea v R D Simbo Dp 8 82
crt. provizoriu
precedent I
M 1
urmator definit
ii
1.
Sapatura trasee 11 A
-
C,E 36 6 6 1-2 7,7 8 I,44 2,07*
2.
Sap. Man. Fundatii 7 B -
E 2 2 I 3-4 I,28 2 0,24 0,06
3.
Beton fundatii podet 4 c A D 2 2 l 2-6 2 0,24 0,06
4.
Tuburi b.a. 5 D C,E F 2 2 I 6-7 2 0,48 0,06
5.
Fundatie cap podet 6 E A,B G,D,K 4 2 2 4-5 2,56 3 0,24 0,23*
6.
Manta protectie 10 F D L,M 2 2 I 7-11 2 0,48 0,06
7.
Cofraje cap podet I2.a G E H 4 2 2 5-8 3 0,48 0,23*
8.
Annptura cap pod I2.b H G I 4 2 2 8-9 3 0,48 0,23*
9.
Beton cap podet I2.c I H L,M 3 3 I 9-11 2 0,24 0,06*
10.
Palpianse 3 J K L,M 6 3 2 I O-Il 3 0,48 0,23
Pe baza listei de activitati se intocmeste graficul de retea primar - cu noduri numerotate si denumirile
activitatilor pe arce.
'
'
'
'
',,Q
B
'
Pe baza graficului primar se intocmeste graficul retea secundar, cu noduri numerotate si casutele
nodurilor pentru calculul termenelor evenimentelor.
De regula, termenul minim al evenimentului initial ( to
0
) este nul ( zero ), iar termenele minim si
maxim ale evenimentului final sunt egale.
tn= tn
1
Diferenta intre termenul maxim si termenul minim al evenimentului "i" este rezerva de timp a acestui
eveniment.
I RFt/-
Evenimentele cu rezerva de timp nula sunt evenimente critice si se situeaza pe traseul drumului critic.
0 metoda simplificata de stabilire a traseului drumului critic presupune raspunsul afirmativ la 2
intrebari:
1) Este tj
0
= ti
0
+dij?
Daca DA, atunci urmeaza
2) Este evenimentul "j" critic?
I Ri= ti
1
-ti
0
=0 I
Daca DA, atunc1 Aij este critica.
3.5. Calculul rezervelor de timp ale activitatii
0 ti
0
t/ Aij
I I
:T ,
1 rm tMi
I
Aij

dij Rt
dij
t/
I
I
T.mt
I
I
Rt
I
I
R
Rs
I
-
I
I
35
Daca fiecare eveniment are doua termene caracteristice, minim si maxim, fiecare activitate Aij are cate
patru termene caracteristice:
termenul minim de incepere: T mi(ij)=ti
0
este termenul eel mai devreme la care activitatea Aij poate
in cepe;
termenul maxim de incepere: T Mi(ij)=t/ este termenul eel mai tiirziu la care activitatea Aij poate
in cepe;
termenul minim de terminare: T mt=tj
0
este termenul eel mai devreme la care activitatea Aij poate
incheia;
termenul maxim de terminare: T Mt=tj
1
este termenul eel mai tiirziu la care activitatea Aij poate
incheia;
In functie de momentul inceperii activitatii se pot defini doua programe caracteristice de executie a
lucrarilor, si anume:
1
daca toate activitatile din graficul retea incep la termenul lor minim de incepere se obtine un
program minorant, in care se calculeaza:
rezerva totala de timp: R 1 o
t=tj -tj -
rezerva Iibera de timp: . . : ~
1,-------...-,..---_l
daca toate activitatile din graficul retea mcep la termenul lor maxim de incepere, se obtine un
program majorant, in care se calculeaza:
1
rezerva intermediara:
rezerva de timp sigura:
Ri= t/ -t/-
dij
rezerva sigura - Rs - este rezerva de timp a activitatii care arata cu cat poate fi prelungita durata
acesteia fara a afecta rezervele de timp ale evenimentelor din graf,
n Rs
rezerva Iibera- R
1
- este rezerva de timp a activitatii care arata cu cat poate fi prelungita durata
acesteia, afectiind insa rezervele activitatilor si evenimentelor precedente,
rezerva intermediara - Ri - este rezerva de timp a activitatii, care arata cu cat poate fi prelungita
durata ei, afectiind insa rezervele activitatilor si evenimentelor urmatoare,
1
rezerva totala - Rt - este rezerva de timp a activitatii, care arata cu cat poate fi prelungita durata
ei, afectiind insa rezervele de timp ale tuturor activitatilor si evenimentelor din graf,
1
n
Pentru exemplulluat
36
Activitate Rt=t/ -ti
0
-dij R1= tj
0
-ti
0
-dij
R= t-1-t-l -d ..
I J I IJ
Rs=t-
0
-P-d ..
J I IJ
Observatii
A 6-0-6=0 0 0 0 critica
B 6-3-1=2 6-3-1=2 6-5-1=0 6-5-1=0 necritica
c 11-6-1 =4 8-6-1 =1 4 1 necritica
D 12-8-1 =3 9-8-1=0 12-11-1=00 9-11-1= -3 subcritica
E 8-6-2=0 0 0 0 critica
F 13-9-1=3 13-9-1=3 13-12-1=0 0 necritica
G 10-8-2=0 0 0 0 critica
H 12-10-2=0 0 0 0 critica
I 13-12-1=0 0 0 0 critica
J 13-9-2=2 2 13-11-2=0 0 necritica
K 11-8-1 =2 9-8-1=0 2 0 necritica
L 17-13-4=0 0 0 0 critica
M 20-13-3=4 4 4 4 necritica
N 20-17-3=0 0 0 0 critica
Observatii:
1. Daca dij depaseste momentul tj
0
, atunci Rs<O. activitatea se numeste subcritica si prin conventie
luam Rs=O.
2. Rezervele: R ~ , Ri, Rs sunt parte din R1
3. Daca Rt=O => R1= R1= Rs=O
4. Daca rezervele sunt nule, activitatea este critica.
5. 0 activitate critica este marginita intotdeauna de 2 evenimente critice.
6. Activitatile critice care descriu drumul critic hotarasc termenul final al lucrarii, notat cu T e si De.
Exemplu: De=20
7. Orice intarziere a unei activitati critice are drept consecinta depasirea termenului final, exact cu
valoarea intarzierii.
8. In cazul unor intarzieri multiple pe traseul drumului critic, depasirea termenului final va fi suma
intarzierilor acumulate.
9. M.D.C. scoate in evidenta activitatile care conditioneaza termenul final.
3.6. Respectarea duratelor prescrise
Este o problema ce poate aparea in orice metoda de programare a executiei lucrarilor. Cea mai simpla
rezolvare se poate obtine insa in M.D.C.
Fie: Do- durata disponibila
De - durata calculata
Pot sa apara urmatoarele situatii:
Do> De
Do= De}
Do< De nesatisfacatoare
D
0
- De= RTF (rezerva de timp finala)
Pentru reducerea lui De se pot folosi urmatoarele metode:
1. Folosirea rezervelor de timp ale activitatilor necritice pana la limita lui R1 prin marirea duratelor,
resursele astfel obtinute fiind alocate activitatilor critice cu front de lucru disponibil.
2. Sporirea resurselor la activitatile critice si subcritice cu front de lucru disponibil.
3. Modificarea graficului retea prin introducerea mai multor activitati paralele.
4. Descompunerea pe faze a unor activitati de pe drumul critic.
0 Aii .. 01--B ___ .,..,
37
5. Folosirea scarii tehnologice
0
d .. h
~ u n castig de timp etA= _!!__ * (n -1)
n
unde: a ~ , a2, a3, 34 sunt asteptari
- cu conditia sa fie respectat procesul tehnologic, frontul de lucru putand fi asigurat cu ajutorul
asteptarilor (ai).
6. Executarea unor activitati in mai multe schimburi pe zi, cu un castig de timp:
d ..
Cw = d-_!_ *Kt Kt>1
J IJ N '
s
Ns- numar de schimburi
K1 un coeficient ce tine seama ca productivitatea scade in schimbul II fata de schimbull.
1,08 ::s; K
1
::s; 1,12 lucru in 2 schimburi
10,6 ::s; K1 ::s; 1,10 lucru in 3 schimburi
7. Program de lucru prelungit, cu un castig de timp:
dij *ut2 K ~
Cwj = dij- * K
2
, unde: ut1- numar de ore pe schimb in programul vechi si respectiv nou;
uti 2
K
2
- un coeficient ce tine seama de variatia productivitatii in
raport cu durata schimbului.
8. Modificarea tehnologiei de executie, cu refacerea integrala a programarii
3. 7. Varianta PERT a M.D.C.
De regula, duratele reale de executie ale proceselor de munca nu sunt deterministe, ci probabiliste, ele
fiind influentate de o serie de factori perturbatori ca:
modificarea conditiilor meteorologice;
defectarea utilajelor;
imbolnavirea sau accidentarea oamenilor;
intarzieri Ia livrarea materialelor;
intreruperi Ia livrarea energiei;
defectarea mijloacelor de transport.
~ d = vm -intamplator este adevarata.
R
3. 7 .1. Durate probabiliste
38
Statistic, daca o activitate se repeta de un numar mare de ori In aceleasi conditii, curba de repartitie
(distributie) a frecventelor (f) pentru diferite durate va fide forma reprezentata In figura urmatoare:
f
unde: dmin = a = durata minima
dmax = b = durata maxima
dF = m= durata cea mai frecventa de executie a lucrarilor
Calculul duratelor minima si maxima se face din conditiile date de relatiile:
d-
00 00
J f(t)dt = O,OlA J f(t)dt = O,OlA unde A= J f(t)dt
0
dmax 0
Daca dmin si dmax sunt stabilite, atunci trebuie precizata natura distributiei de frecventa si se poate apela
la relatiile oferite de statistica matematica si teoria probabilitatii pentru a calcula durata cea mai probabila
(dF).
In constructii cele mai utilizate sunt distributiile tip Gauss (simetrica) si tip f3 (asimetrica)
Gauss
Distributia Gauss:
d =
p
39
a+4*m+b
Distributia p :
3*a+2*b
d =----
p 5
(relatia lui Simpson)
Dupa unele studii statistice (URSS) eel mai des inta.Inite in constructii sunt distributiile de tip p .
Pentru 90% din cazuri, durata determinmista este durata cu frecventa cea mai mare.
d=dF=m
Duratele minime ale activitatilor pot fi calculate cu un prag de incredere de 96% cu relatia:
I dmin=a=(0,7 ... 0,8)*d junde d=;
a =0, 7 ... 0,8 coeficient de optimism care este legat de nivelul maxim de i'ndeplinire a normelor.
Duratele maxime ale activitatilor pot fi calculate cu un prag de incredere de pana la 93% cu relatia:
I dmax=b=Kp *a I unde Kp - coeficient de pesimism care descrie nivelul organizarii
santierului conform tabelului:
Kp Conditii generale de pe
san tier
1,0 Perfecte
0
1,2 Exceptionale
6
1,6 Foartebune
Relatiile de mai sus permit multiplicarea duratelor deterministe dintr-un graf, cu un coeficient "y"
obtinandu-se duratele probabiliste.
Distributie p :
3 *a + 2 * b 3 *a * d + 2 * k *a * d a(3 + 2 * k )
d = = p = p *d=y*d
p 5 5 5
I dp=y*d I
3. 7 .2. Probabilitatea i'ncadrarii in durata disponibila
In rezolvarea acestei probleme se pleaca de la ipoteza ca duratele activitatilor de pe drumul critic sunt
disjuncte, adica:
dii I d;k =0,Vij;j-::.k
=> Suma finita a unor marimi aleatoare ( duratele activitatilor critice) este tot o marime aleatoare ( conforma
teoriei probabilitatii)
Ldii =Tc
i,jeCR
Pentru fiecare activitate critica se calculeaza dispersia ( ) ~ , adica patratul abaterii medii patratice.
Abaterea medie patratica a duratei unei activitati se calculeaza cu relatiile:
(j = b - a (Simpson) - pentru distribu' ii norm ale Gauss
6
40
b - a k * a - a a(k - 1) a * (k - 1)
o = --- pentru distributie tip p = P = P = P * d
5 5 5 5
Sl
a*
1
k -1)
0= \p *d
5
Suma dispersiilor unor marimi aleatoare (duratele activitatilor critice) este egala cu dispersia sumei
acestor marimi (termenul final calculat Tc).
= o!.
L..J I} 'C
i,jeCR
Dispersia duratei totale de executie calculata va fi egala - in ipoteza existentei a mai multor drumuri
critice - cu cea mai mare dintre sumele dispersiilor de pe drumurile critice.
Abaterea medie atratica a termenului final calculat Or. va fi:
c
Aceasta relatie este valabila pentru o distributie normala (Gauss), dar experimental s-a constatat ca
indiferent de natura distributiei , de frecventa a duratelor activitatilor critice, legea de distributie a termenului
final calculat este una de tip Gauss cu conditia sa se insumeze un numar suficient de termeni ( 6 activitati).
In aceste conditii se poate calcula valoarea variabilei normale intfunplatoare Y.
Z= Dd -Tc ::::>P%
Or.
c
P% - probabilitatea de incadrare in Dd, se poate calcula sau se deduce din tabel:
z -2
- - -
0 +0,5 +1,0 +1,5 +2,0 +3,0
1,5 1,0 0,5
P% 2 7 16 31 50 69 84 93 98 100
Calificati Insuficient
I Sufi I I Bine I F?arte I Exceptional
. t tab1l bme
v c1en
Z<O f Z=O f Z>O
t
t
t
hasura
3.7.3. Metoda PERT
Graficul Pert foloseste pentru calcul atat duratele probabile ale activitatilor cat si dispersiile acestor durate,
aceste informatii fiind inscrise pe arce, pentru calculul termenelor evenimentelor si al dispersiilor termenelor
evenimentelor in raport cu termenele minime Vi
0
- sau cu termenele maxime Vj
1

Aij t?
I I ) )
v?
) )
41
Cele doua dispersii se calculeaza astfel:
prin conventie: Vi
0
=0 si Vn
1
=0
dispersiile termenelor minime ale evenimentelor "j" se calculeaza cu relatia generala:
[Vi
0
+o: ], j=2,n
l=l;;-1
dispersiile termenelor maxime ale evenimentelor "i" se calculeaza cu relatia:
[V/+o: ], j=2,n
Pentru exemplul calculat in CPM, luand:
=0 8*d . K =2 5 - a * (3 + 2 * K P)- 0.8 * (3 + 2.25) -I 28
a , Sl p , y - - -
I
I
'.o
I
I
I
I
I
..
I ?f-+G 3
I I 1
2 0
5 5
I
0,''
I
I
I
I
I
I
2
'
d =1 28*d
p '
Se observa ca durata totala programata T c a crescut de la 20 la 28 zile. Daca de exemplu Dd=30 zile,
atunci Z= cu calificativ acceptabil, bine.
3.7.4. Coeficientii de calitate ai graficelor de retea
a) Coeficientul complexitatii - este definit ca raport intre numarul total al activitatilor si numarul total al
evenimentelor:
NA""
__ Y ;::: 1,5 i = 1, n; j = 2, n
NEij
b) Coeficientul densitatii - definit ca raport intre sum a duratelor activitatilor s1 suma tuturor duratelor
activitatilor si rezervelor totale de timp ale evenimentelor:
42
c) Coeficientul relatiilor + definit ca raport intre numarul activitatilor critice si numarul total al activitatilor
din graficul retea:
N
cr = ~ s 0 . 7
NAij
Pentru exemplul considerat avem:
Cc= f<l ,5
1<0,85 (CPM)
1<0,85 (PERT)
f<0,7
Studiul grafelor mai permite si definitia urmatoarelor categorii:
grafnerigid- grafin care o parte din activitati sunt necritice
IN kR < NAijl
grafrigid - grafin care toate activitatile sunt critice
Aceasta situatie nu este de dorit pentru ca nu permite reglari ale sistemului in timpul functionarii
subgraf- parte a unui graf care contine un grup distinct si logic de activitati
monitor- un subgraf reprezentand activitatile ramase de executat la un moment dat.
3.7.5.Constructia practica a graficului retea
Etape:
1. stabilirea listei de activitati si calculul parametrilor acestor activitati(VM, R, d);
2. stabilirea ordinii de precedenta (conform tehnologiei)
3. desenarea graficului retea primar (GRP)
4. verificarea schitei (GRP) si eliminarea greselilor de logica sau de topologie (activitati fictive inutile)
5. desenarea graficului de retea secundar (GRS)
6. calculul termenelor si rezervelor de timp ale activitatilor
7. calculul rezervelor de timp ale activitatilor
8. stabilirea traseului drumului critic
43
9. comparatia termenului final calculat T c cu durata disponibila
10. In ipoteza duratelor deterministe, daca T c<Dd, se poate trece la transpunerea rezultatelor In grafic de
esalonare calendaristica tip Gantt.
3.8.1.Reprezentarea activitatilor In MPM
~ ~ ~
J
dj
fmt
J
fmi
J
dj
~ ~ ~
J
Aj Aj
~ ~ ~
Rj
~ ~ ~
J J
~ ~ ~
Rj
~ ~ ~
J
I
J
VMj
I
unde: - termenul minim de lncepere al activitatii "j"
Q
-
termenul minim de terminare al activitatii "j"
-
termenul maxim de lncepere al activitatii "j"
termenul maxim de terminare al activitatii "j"
-
durata activitatii "j"
- rezerva totala de timp a activitatii "j"
In plus fata de , varianta permite si calculul volumelor totale de munca (potentialelor)
necesare pentru atingerea diferitelor faze ale lucrarilor.
- caz in care:
44
VM j - volumul de munca al activitatii "j"
I
VMTj +VMjl
. . =1,;-1
jk- reprezinta pentru o activitate "j", volumul final de munca la sf'arsitul unei activitati "k", imediat
precedenta activitatii "j", care are eel mai mare volum final de munca dintre activitatile precedente respective.
V arianta de reprezentare este cea mai folosita in practica.
3.8.2. Conventii (conditionari) de succesiune a activitatilor in MPM
In literatura de specialitate variantele MDC se intiUnesc si sub denumirile:
varianta CPM - grafice de tip G1
varianta PERT - grafice de tip G2
varianta MPM - grafice de tip G3 si G4
Intre graficele G3 si G4 exista deosebiri importante din punct de vedere al conventiilor, care pot fi:
A. conventia terminat - inceput => grafice G3
B. conventia inceput- inceput }
C. conventia terminat - terminat grafice G4
A. Conventia terminat - inceput presupune ca o activitate "j" sa poata incepe numai dupa terminarea integrala
a tuturor activitatilor precedente.
1
di
j

k
I
d;
.. ---t
..1. ri .
I
Este de fapt, transpunerea in MPM a var:lantei CPM a metodei drumului critic.
Exemplu:
Activitate
A
B
c
D
E
F
G
Activitate
recedenta
A
B
B
C,D,E
E
CPM
TERMINU
45
B. Conventia inceput- inceput- presupune ca o activitate "j" sa poata incepe numai conditionat de inceperea
activitatilor precedente prin conditionari numite distante critice "tij"
Distanta critica "tij" arata care este durata minima ce trebuie respectata, intre inceputul activitatii ''j" si
inceputul activitatilor imediat precedente "i". Datorita acestor conditionari unele activitati succesive se pot
executa la un moment dat semi in paralel.
J
]
I d
__ 1
..1. Li. rezerva
I
I
C. Conventia terminat - terminat - presupune ca o activitate "j" sa se poata termina (incheia) numai
conditionat de incheierea activitatilor precedente, tot prin conditionari -tu- (numite distante critice).
Distanta critica_-tij- in acest caz, arata care este durata minima care trebuie respectata intre terminarea
activitatii "j" si incheierea activitatilor imediat precedente "i". Si in acest caz unele activitati succesive se
vor putea executa in paralella un moment dat.
1
1
1

I I
..l ..
..l.
I I
I I
..l.l
... :
I
I
,___j
I I
. tkj :
3.8.3. Calculul termenelor si rezervelor de timp ale activitatilor
Grafic tip G
3
(terminat- inceput)

max-------..
t'!''
l
dj
fmt
l
I
Ri
(Mi
t':fl
I l
Mf tmt}
t
1
= max i . =
1
_
1
'1'1 1 ,n
!= ,]-
. 81
fmt = fmz +d.
J J J
Grafic tip G4 (inceput- inceput)
1
mi
j/
fmt

fmi
k
/
J \
/It
Rj
(Mi
(Mi (Mt
J t.l
k
........_
JTl in ___...,.
k=J+l,n
j=1,n -1
tt


si
=

-d.
J J J k=2,n

tij

fmi
dj
t'!'t
fmi
dj\.'-.,
fmt fmi
l l
/
j
j
/
k
I
/
J \

/


Ri
Rj
(Mi
t':fl


(Mi
I l
J J
k /
........_
tjk
__.......
dj
f mt
k
K
Rk
(Mt
k
dj
fmt
k
K
Rk
(Mt
k
46
mt (mi ) } -
t =max t. + t.. i=1 n -1 si
J i=l,j-1 l lJ '
t"!t = t"!' + d . j= 2, n
J J J
Mi (Mi )} t
1
=mm tk -t
1
k __
k=J+I,n j= 1, n -1 si
Mt Mi -
t. =t. +d. k=2 n
1 1 J '
Grafic tip G4 (terminat-terminat)
~
tij
~
fmi
l
dj
t'!'t
l
fmi
j k
d ) ~ ..
t"!t
!' J
fmi
k
dj
fmt
k
I
/
J '\
K
II
"-
(Mi
R;
t':ft
tA_f'
RJ
(Mi
Rk
(Mt
tA_ft
I l
J J
k ,/ k
---
!ik
__...,..
mt (mt )} t. =max t. + t ..
J i=I,j-!
1
lJ
fmi = t"!t- d.
J J J
i = 1, n -1 ; j = 2, n
Mt ( Mt )}
t
1
= mm t k - t .k
k= ;+I,n
1
(Mi = tA_ft - d .
J J J
j = 1, n -1 ; k = 2, n
Exemplu: Pentru G4 (inceput- inceput) se dau: lista de activitati si conditionarile tij
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
Activitate
A
B
c
D
E
F
G
Activitate
di
recedenta
s 3
A 5
A
B
B
E
C,E
47
A vantajele variantei MPM
1. Nu pretinde respectarea unor anumite reguli de evitare a erorilor.
2. Se pot folosi metodele gata desenate care sa contina un numar suficient de casute, programatorului
revenindu-i doar sarcina de a stabili legaturile ( conditionarile) si de a efectua calculele.
3. In forme mai evoluate ale metodei, chiar desenarea graficului retea devine inutila, putandu-se Iuera direct
cu lista de activitati pe calculator.
4. Permite calculul volumelor de munca necesare pentru atingerea unor faze de executie si astfel posibilitati
de optimizare mai mari ca in CPM.
Dezavantajele MPM
1. Nu este o metoda intuitiva, activitatile fiind inscrise pe nod.
2. Poate conduce usor la greseli de legaturi.
3. Calculele se fac relativ greoi, neexistand un algoritm de calcul usor de invatat.
Observatie: In cazul unor grafice-retea mai complicate, cand legaturile (conditionarile) mai multor activitati
se intersecteaza de mai multe ori, pentru simplificare se pot introduce asa-numitele noduri de
1. 7. Alocarea, programarea si nivelarea resurselor
1. 7 .1.Generalitati
Prin resurse se inteleg rezerve sau sesurse de mijloace de orice fel, susceptibile de a fi valorificate la un
momentdat.
Resursele sunt de doua feluri:
a) resurse stocabile- acele resurse ce pot fi depozitate (stocate), cu pastrarea intacta a proprietatilor si
care se consuma numai pe masura executarii lucrarilor (materiale, bani etc.)
b) resurse nestocabile - acele resurse care sunt disponibile pentru o anumita activitate de-a lungul unei
perioade de timp, dar care nefolosite sunt pierdute pentru totdeauna
(fn-capacitatea de productie a utilajelor).
In general, resursele pot fi impartite in urmatoarele categorii importante:
resurse umane (nestocabile)
resurse materiale ( stocabile)
mijloace de munca: scule, unelte, dispozitive verificatoare, utilaje, masini (nestocabile)
resurse fmanciare ( stocabile)
spatii de productie (nestocabile)
resurse energetice (in general stocabile)
timpul (nestocabil)
Alte proprietati ale resurselor sunt:
individualitate- caracterizata prin natura, dimensiuni, U.M.
cantitatea- determinata cu ajutorul U.M.
costul- conditionat de valoarea totala a muncii necesare pentru obtinerea resursei-
Fiecare sursa se mai caracterizeaza prin cantitatea necesara la un moment dat in timp, numita intensitatea
resursei la timpul "t" - Rjt
Problema fundamentala a alocarii, programarii si nivelarii resurselor este de a minimiza vfuful resursei, deci de
optimizare a profilului resurselor.
Ca la orice problema de optimizare pot exista mai multe solutii:
solutii posibile pot fi luate in considerare
solutii admisibile satisfac anumite restrictii
48
solutii admisibile care satisfac toate restrictiile, inclusiv minimizarea lui Rmax
1.7 .2. Alocarea resurselor
Este o actiune prin care, pentru a respecta un anumit profil al resurselor disponibile, se redimensioneaza
resursele alocate unor activitati, modificandu-se implicit si duratele activitatilor respective, uneori chiar si termenul final.
Astfel, daca resursele cerute de o activitate depasesc resursele disponibile, se procedeaza la lungirea
corespunzatoare a duratei activitatii si invers, daca resursele necesare sunt mai mici dedtt cele disponibile, durata
activitatii se scurteaza corespunzator.
Ordinea de alocare a resurselor disponibile la mai multe activitati care le solicita simultan este urmatoarea:
1) activitati critice (sau cu rezerve minime de timp)
2) activitati cu durate minime
3) activitati cu termen minim de incepere cat mai mic
4) activitati cu termen maxim de terminare cat mai mic
~ l o c a r e a se poate face fie intr-o problema rezolvata prin MDC (caz curent), fie cu alte metode de programare.
In ipoteza aplicarii MDC, alocarea resurselor se face dupa urmatorul algoritm:
1) Se rezolva graficul-retea si se face transpunerea in grafic calendaristic tip Gantt.
2) Se stabileste profilul resurselor necesare si se determina intervalele de timp in care intensitatile necesare
depasesc resursele disponibile. Daca nu exista depasiri STOP. Daca DA,
3) Se cauta primul interval in care exista depasiri.
4) Se face inventarul activitatilor din interval. Daca nu exista activitati necritice, se trece la punctul 5). Daca
exista, se cauta, in ordine, activitatea cu eel mai mare termen maxim de terminare, cu eel mai mic termen
minim de incepere sau cu durata cea mai scurta si se lungeste durata cu o unitate de timp, fara a depasi
rezerva totala. Se revine la punctul 2).
5) Se cauta, in ordine, activitatea critica cu: eel mai mare "t(, cu eel mai mic "tt sau cu durata cea mai scurta
si se lungeste durata cu o unitate de timp. Se revine apoi la punctul2).
1. 7.3. Programarea resurselor
Este actiunea prin care se reaseaza in timp o parte din activitatile unei lucrari ( obiect), fara modificarea
intensitatilor resurselor pe activitati (deci a duratelor), astfel incat necesarul de resurse sa se inscrie intr-un anumit profil
de surse disponibile, fiind permisa modificarea termenului fmal.
Trebuie respectate urmatoarele conditii fundamentale:
1. Sa se respecte tehnologia de executie.
2. Sa se asigure continuitatea folosirii tuturor resurselor.
3. Sa se foloseasca la maximum fronturile de lucru create si CP disponibile.
Pentru a obtine o programare corespunzatoare a resurselor trebuie respectate urmatoarele reguli:
valoarea admisibila a vfufului fiecarei resurse in parte sa fie bine determinata
activitatile sa fie insiruite astfel incat, desi deplasate in timp, sa respecte succesiunea normala tehnologica
duratele activitatilor sa fie modificate in raport cu sursele disponibile, numai in cazuri extreme
sa nu existe doua sau mai multe activitati paralele care sa necesite aceleasi resurse.
1. 7 .4. Nivelarea resurselor
Reprezinta procesul de uniformizare a consumului de resurse pentru un program dat, obtinuta prin metode
specifice, fara modificarea termenului final.
Principalele metode de nivelare sunt:
1) folosirea rezervelor de timp ale activitatilor necritice
2) deplasarea activitatilor necritice din perioadele de varfRmax ale profilului resurselor spre perioada "de gol" Rmin
3) racordarea unor activitati in limitele tehnologiei alese.
Nivelarea se poate face fie pe fiecare resursa separat, fie pe ansamblul resurselor, fie mixt, actionand asupra
fiecarei resurse, cu optimizarea ansamblului.
in prezent se folosesc mai multe criterii de nivelare dintre care eel mai eficient este eel allui BURGESS-
FILLEBREW, care afirma ca profilul cu cea mai mica suma a patratelor intensitatilor resurselor (min SsK) corespunde
programului optim.
n
min SaK=min L R;
2
i=l
Pentru lucrari cu putine activitati, optimizarea profilului resurselor se poate face relativ rapid.
1. 7 .4. Analiza resurselor
Resursele asociate unui proiect sau unei lucrari au o anumita dinamica in timp care s-a reprezentat
grafic pe doua axe, axa timpului (T) si axa intensitatii resursei (IR) va genera profilul resursei.
In acest caz se deosebesc urmatoarele elemente:
49
IR
T T
Z:IR(t)- z:suPR(t)
G = -'-1=_:_1___ ..:...1=-=-1___ _
a T
IIR(t)
1=1
SUPR
nivelul de acoperire
maxim
NA nivel de acooerire
T
unde: SUPR(t)={[IR(t):IR(t) NA]}
Atunci cand se proiecteaza un sistem de productie se va urmari capacitatea de productie a sistemului care va
produce o anumita resursa.
Aceasta capacitate de productie (Cp)care se traduce printr-un NA de o anumita marime va trebui sa asigure un
grad de acoperire Ga al profilului necesar al resursei astfel incat
Atunci cand se planifica esalonarea unei lucrari, unui obiect la care se va utiliza o anumita resursa data, se va
vorbi de un nivel disponibil al resursei (ND). Fata de acst nivel disponibil trebuie analizata posibilitatea esalonarii
activitatilor cu respectarea tehnologiei, a restrictiilor de termen si!sau de cost. Astfel, problema este foarte complexa si
se va rezolva prin:
nivelarea resurselor;
programarea resurselor;
alocarea resurselor.
1. 7.5. Nivelarea resurselor
Este caracteristica pentru resursa forta de munca (FM), dar poate fi aplicata si la utilaje sau anumite materiale
importante.
Nivelarea resurselor consta in optimizarea unei esalonari deja elaborate fara modificarea termenului final al
lucrarii si fara modificarea alocarii resurselor activitatilor, deci fara modificarea duratelor acestor activitati, dar noua
esalonare obtinuta sa prezinte un profil al resurselor care sa se incadreze in ND. Solutionarea se face prin glisarea la
dreapta a activitatilor necritice cu atatea intervale de timp cate sunt necesare pentru ca noul profil al resursei sa
indeplineasca incadrarea in ND. Glisarea catre dreapta poate fi efectuata in limita consumarii rezervei totale a activitatii
(Rt).
Activitat Activitat d e tjk
e e
preceden
ta
A S
B A
C A
D B
E B
F E
G C,E
3
5
2
4
6
4
3
2 tAc=
6 2
2
4
tao=
3
7
2
1
10 14
0
50
1
Activitate
A
B
c
D
E
F
G
8
i4
),....
ersoanel No=6p
Vechile tjk
tAc=2
tso=7
tca=4
tEa=5
Noile tjk
tAc=8
tca=10
tEa=10
tso=11
d e
'::t
'")
5 6
2 2
4 4
6 3
4 2
3 1
1 2 3 4 5 6
2
6
- -- --
r---+-.
2
I
8
~ ~
6
4
2
6
Esalonare calendaristica
7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17
3
-- -- -- -- ---
2
)....-"
,...
""'
--- --
--.
~
- --
"t
1
1
I 8
I I
7
I
i i I
2
I I
7
Noua distanta critica tea trebuie precizata fata de noua pozitie a lui C intrudit si tAc s-a modificat.
Sa calculam coeficientul de aplatizare in cele doua situatii:
T
LIR(t)
c =-=-1....::=1 __
a R *T
max
neoptimizat
1
51
c = 2,2 + 4,1 + 8,1 + 6,4 + 3,2 + 7,3 + 8,1 + 3,2 + 2,2 = 85
a 8,18 114
ca = 0,59
optimizat
c = 2,3 + 6,5 + 5,2 + 7,4 + 3,3 + 2,1 = 85 = 0 674 > 0.65
a 718 126 '
'
ca = 0,674 > 0,65
1. 7 .6. Programarea resurselor
Este actiunea prin care se reaseaza in timp o parte din activitatile unei lucrari, fara a modifica
intensitatea resurselor pe activitati, astfel incat necesarul de resurse sa se inscrie intr-un anumit profil de surse
disponibile (N0 nivel), fiind permisa modificarea termenului final.
In programarea resurselor trebuie respectate urmatoarele conditii fundamentale:
1. sa se respecte tehnologia de executie;
2. sa se asigure continuitatea folosirii tuturor resurselor;
3. sa se foloseasca la maximum fronturile de lucru create CP disponibile.
Exemplu
Fie o esalonare de activitati data cu un profil de resurse care depaseste nivelul disponibil (N0 ). Sa se
gaseasca o noua esalonare cu noua durata totala de valoare minima, fara a modifica alocarea initiala a
resurselor activitatilor si a duratelor acestora, care se incadreaza in nivelul disponibil (N0 .
Se admite glisarea la dreata a activitatilor cu consumarea integrala a rezervei totale si chiar cu depasirea
acestei rezerve.
Se admite schimbarea topologiei graficului retea cu conditia respectarii duratelor
~ - - - - ----=---
- - - - - - - = ~ - - - - _ _ .
No=6
tcri vechi
tAc=2
tso=7
tEo=5
tco=4
tcri noi
tAc=8
tso=ll
tEo=lO
tCG=lO
52
--------------
------------
-----------
C = 2x3 + 6x5 + 5x2 + 3x4 + 6x4 + lx3 = 85 =
0
.
674
;;::
0
.
65
a 6x2l 126
1.7.7. Alocarea resurselor
Aplicabilla toate tipurile de resurse si se apeleaza la aceasta metoda in cazulin care
procedurile precedente nu dau satisfactie.
Alocarea resurselor este o actiune prin care, pentru a respecta un anumit profil al resurselor
disponibile, se redimensioneaza resursele alocate unor activitati, modificandu-se implicit si
duratele activitatilor respective, uneori chiar si termenul final.
Astfel, daca resursele cerute de o activitate depasesc resursele disponibile, se procedeaza la
lungirea corespunzatoare a duratei activitatilor si invers, daca resursele sunt mai mici decat
cele disponibile, durata activtatii se scurteaza corespunzator.
1.8. Lucrari tampon
1.8.1. Necesitatea fronturilor de lucru tampon
Fronturile de lucru tampon functioneaza ca elemente de compensare in sistemul realizarii ( executiei)
lucrarilor in constructii.
Acestea sunt constituite din lucrari a caror realizare nu este conditionata de termene presante ( ci doar,
eventual, in incheierea obiectului) si care la randul lor nu conditioneaza tehnologia de executie a celorlalte
lucrari (activitati, procese de munca).
Necesitatea organizarii fronturilor de lucru tampon deriva din urmatoarele cauze:
a) Cauze privind intrarile in sistem
53
nelivrarea la timp a unor materiale
caderi ale sistemului de alimentare cu energie
lipsa de fonduri banesti pentru plata fumizorilor
b) Cauze privind sistemul de transform are
forta de munca indisponibilizata sau necorespunzatoare
mijloace de munca defecte, insuficiente, indisponibile (lipsa carburanti, lubrifianti)
dotari ( constructii si instalatii) subdimensionate, degradate prematur, insuficiente
c) Cauze privind sistemul regulator
structura organizatorica necorespunzatoare
defectiuni ale sistemului de transmitere si prelucrare a informatiilor
organe de decizii incompetente, restrictii interne si exteme exagerate
lipsa de documentatii tehnico economice
competenta profesionala insuficienta
d) Cauze exteme
timp nefavorabil
catastrofe naturale ( cutremure, inundatii)
fenomene meteorologice neobisnuite (zapezi, temperaturi scazute prea timpurii sau tarzii)
1.8.2. Principii de organizare a fronturilor de lucru tampon (rezerva)
1. Natura fronturilor de lucru tampon trebuie sa fie corelata cu:
tehnologia de lucru
tipurile de lucrari ce se executa in diferite etape
anotimpurile (perioadele) de executie
2. Marimea fronturilor de lucru tampon trebuie sa fie in concordanta cu:
marimea santierului (volumul total de lucrari ce trebuie executat)
durata totala de executie
dinamica punerii in functiune a obiectivelor
probabilitatea aparitiei fenomenelor nefavorabile
capacitatea de productie a formatiilor de lucru
3. Amplasarea fronturilor de lucru tampon trebuie sa tina cont de:
sensibilitatea fata de intemperii a unor procese de munca
existenta unor activitati independente
existenta unor resurse stocabile adecvate
1.9. Elaborarea planurilor calendaristice
Indiferent de metoda de planificare aleasa la elaborarea planurilor calendaristice trebuie respectate
obligatoriu urmatoarele etape:
1. Strangerea datelor initiale cu privire la:
proiectul de executie a lucrarii
duratele normate de timp (Dp, Do, Do)
conditii reale de executie
resursele existente sau mobilizabile
Aceasta se realizeaza, in mare parte, in baza procesului verbal de amplasament, surse, statii de destinatie si
distante de transport, incheiat intre beneficiar si proiectant cu ocazia elaborarii STE.
2. Organizarea preliminara a executiei lucrarilor prin stabilirea:
tehnologiei proiectate
tehnologiilor posibile (variante)
metodelor de executie
amplasamentelor provizorii ale depozitelor si capacitatilor de productie
fluxurilor de circulatie
principalelor mijloace de productie si transport
principalelor resurse de munca
Se intocmeste o plansa provizorie de organizare a santierului.
3. Planificarea propriu-zisa realizata in mai multe faze si anume:
54
a) pregatire I constituita din: analiza PE; eliminarea erorilor de proiectare; stabilirea in detaliu a proceselor de
munca; comasarea si detalierea PM; intocmirea listei de activitati; calculul VM pe activitati.
b) pregatire II cand: se stabilesc resursele existente, mobilizabile, medii necesare, minim maxime; se
calculeaza marimea intervalelor de planificare, astfel ca marimea orizontului de plan ( durata totala a
lucrarii) sa nu depaseasca 60 de intervale; intocmirea graficelor de programare (suport).
c) programare prin: stabilirea ordinii de succesiune a activitatilor;_calculul duratelor activitatilor si a
resurselor aferente; calculul termenelor; determinarea rezervelor de timp si intocmirea graficelor de
resurse.
d) optimizarea prin: alocarea, programarea si nivelarea resurselor si calculul indicatorilor de calitate ai
planificarii.
e) stabilirea fronturilor de lucru tampon care pot fi asigurate fie la acelasi obiect, fie la obiecte diferite.
t) intocmirea proiectului de organizare de santier ( ce va fi prezentat intr-un capitol unitar).
Cap. II SUBSISTEMUL PERSONAL
2.1. Rolul si sarcinile subsistemului "PERSONAL"
Subsistemul personal face parte din subsistemele de intrare ale intreprinderii, avand un rol determinant
in functionarea acesteia.
Subsistemul personal are rolul principal de a asigura in intregime forta de munca necesara sistemelor
de productie atat in structurile de transformare cat si in cele de conducere si informationale.
Porta de munca poate fi definita ca:
1. totalitatea aptitudinilor fizice si intelectuale ale omului datorita carora el este in stare sa produca bunuri sau
sa participe la o viata sociala utila;
2. totalitatea salariatilor dintr-un sistem de productie a caror capacitate de a efectua o munca este mai mare
decat un anumit nivellimita.
Principalele sarcini, ce deriva din rolul subsistemului "personal" sunt: asigurarea, conservarea,
dezvoltarea si compensarea fortei de munca
Asigurarea fortei de munca consta in totalitatea actiunilor prin care forta de munca din afara
intreprinderii este atrasa si atasata de unitatea respectiva.
Conservarea fortei de munca consta in totalitatea actiunilor de mentinere a capacitatii de munca a
tuturor angajatilor la eel mai inalt nivel, prin asigurarea unui mediu de munca corespunzator , precum si
asigurarea conditiilor administrative, juridice, medicale, de protectia muncii, de odihna si trai corespunzatoare.
Dezvoltarea fortei de munca cuprinde totalitatea actiunilor indreptate spre cresterea nivelului de
pregatire si a capacitatii de munca a salariatilor, prin calificare, recalificare, policalificare, dezvoltarea
calificarii etc.
Compensarea fortei de munca reprezinta totalitatea actiunilor indreptate spre folosirea integrala a
capacitatii de munca prin miscarea ( orientarea) fortei de munca excedentara dintr-un sistem de productie spre
sectoare (sisteme) cu forta de munca in deficit.
2.2. Atributiile subsistemului PERSONAL
Din sarcinile generate rezulta urmatoarele atributii:
a) planificarea fortei de munca ce consta in:
defalcarea planului de perspectiva pe intervale de timp si tehnologii de executie
stabilirea dinamicii tehnologiilor in timp
calculul coeficientilor de legatura intre tehnologii si specialitati profesionale
calculul necesarului de personal pe intervale de timp si specialitati
b) recrutarea, selectionarea incadrarea si promovarea personalului, realizata prin:
orientarea fortei de munca
atragerea si angajarea fortei de munca din exterior
integrarea si stabilizarea personalului prin asigurare de conditii corespunzatoare
evidenta personalului
aprecierea si promovarea personalului care se face prin numire sau concurs
55
c) formarea si perfectionarea personalului care presupune:
asigurarea bazei materiale a scolilor
organizarea formelor de scolarizare
intocmirea planurilor de invatamant
avizarea programelor analitice
asigurarea cu cadre didactice a scolilor proprii
d) miscarea personalului, care presupune:
stabilirea necesitatilor de compensare
alegerea personalului pentru compensare
pregatirea materiala, organizatorica si psihologica a transformarii
perfectarea formelor de transfer
e) asigurarea conditiilor de munca side trai, legate de:
medicina muncii
. . ..
Igtena muncn
protectia muncii
asigurarea factorilor de ambianta
cazarea personalului
f) activitatea sociala, administrativa si de secretariat prin:
intocmirea regulamentului de functionare
intocmirea regulamentului disciplinar
urmarirea aplicarii celor doua regulamente
sarcini administrative si de secretariat
2.3.Raporturile in intreprindere
In orice fel de intreprindere se formeaza doua categorii de raporturi:
a) raporturi dintre personal si institutie
b) raporturi intre oameni
Prima categorie de raporturi se reglementeaza prin contracte de munca si sunt raporturi formale, adica
stabilite prin acte sau documente cu caracter normativ.
Raporturile intre oameni pot fi:
relatii ierarhice dintre sefi si subalterni
relatii intre colegi sau persoane de acelasi rang.
Toate aceste relatii sunt reglementate in "Regulamentul de organizare si functionare" al intreprinderii
(ROF), in care sunt precizate atat obligatiile fiecarei persoane sau functii in parte, cat si relatiile de
subordonare, colaborare etc., existente in societate.
Deoarece respectarea ROF nu este negociabila (are caracter normativ), orice asemenea document este
insotit si de "Regulamentul disciplinar" prin care se stabilesc care sunt faptele ce constituie abateri si care sunt
masurile disciplinare aferente si conditiile in care aceste masuri sunt luate.
Cap. III SUBSISTEMUL APROVIZIONARII TEHNICO-MATERIALA
3.1. Subsistemul ATM in intreprindere
Subsistemul A TM face parte din subsistemele de intrare ale intreprinderii si functioneaza pe doua
planuri:
1. ca organ de alimentare, asigura aprovizionarea cu toate resursele materiale necesare intreprinderii
2. ca organ compensator, asigura existenta si distribuirea rezervelor de resurse necesare asigurarii productiei.
In realizarea acestor obiective, sistemul A TM are importante relatii de natura comerciala cu furnizorii
si carausii, incheindu-se contracte de furnizare si contracte de transport, care se onoreaza prin plati financiare.
3.2. Atributiile si sarcinile subsistemului A TM
Subsistemul ATM are atributii destul de complexe, fiecare dintre ele cu sarcini concrete de rezolvat.
1. Atributii de normare, concretizate prin urmatoarele sarcini:
a) Stabilirea normelor de consum;
b) Stabilirea suprafetelor specifice pentru depozitare;
56
c) Stabilirea pierderilor admisibile din manipulari.
2. Intocmirea planului de organizare cu sarcinile urmatoare:
a) Stabilirea necesarului de resurse materiale;
b) Intocmirea contractelor cu fumizorii in urma negocierii privind preturile.
3. Aprovizionarea propriu-zisa care presupune urmatoarele sarcini:
a) Urmarirea realizarii contractelor incheiate;
b) Organizarea si urmarirea transportului de la fumizori la santier (transport exterior);
c) Receptia resurselor materiale primite.
4. Depozitarea si gestionarea resurselor materiale concretizate prin urmatoarele sarcini:
a) Organizarea rezervelor de materiale;
b) Stabilirea structurii depozitelor;
c) Dimensionarea depozitelor;
d) Alegerea amplasamentelor pentru depozite;
e) Organizarea, constructia si gospodarirea depozitelor;
f) Gestionarea bunurilor din depozite.
Pentru realizarea acestor atributii si sarcini, activitatea de aprovizionare se bazeaza pe intocmirea
urmatoarelor documente:
1. necesarul de materiale detaliate pe sortimente, tipuri si dimensiuni;
2. contracte de aprovizionare;
3. documente de receptie calitativa si cantitativa;
4. documente de transport.
3 .2.1. Intocmirea planului de aprovizionare
3 .2.1.1.Resursele materiale-elemente ale intrarii in sistem
X "I.._ G_(_s } Z
X-intrari
G(s)-structura de transfer
Y -iesiri rezultate
Din structura de baza a sistemului de productie din figura rezulta relatiile:
{
Y=G(s)*X
(1)
in situatia ideala Y=Z si Z=G(s)*X de unde ar rezulta:
X =__I_. Nu se poate pentru ca in calculul matriceal nu se fac impartiri. De aceea determinarea
G(s)
resurselor materiale se poate efectua cu relatia:
X=N<q*Z (2) unde:
Nc reprezinta matricea normelor de consum

Aceasta operatie se face odata cu intocmirea extrasului de materiale, care are o importanta deosebita in
aprovizionare, pentru ca orice greseala in determinarea resurselor X, atrage dupa sine nerealizarea
obiectivelor.
3.2.1.2.Corelatia dintre obiective si necesarul de resurse
In general, relatiile (1) si (2) sunt valabile, dar practic problema se pune dinamic, adica se urmareste
realizarea obiectivelor la momentul "t".
Astfel, daca Z(t), t = 1, T, este vectorul obiectivelor de realizat in intervalul "t", iar X(t) sunt resursele
de asigurat pentru acelasi interval, atunci:
T
X(t)= N<q*Z(t), t =l,T (3) cu conditia: L:X(t )=X
(4) , fara de care
t=l
indeplinirea obiectivelor nu e posibila.
57
De aici rezulta ca principala problema a intocmirii planurilor de aprovizionare o constituie cea a cunoasterii dinamicii indicatorilor de
plan si aceasta in conditiile in care ei reflecta cantitatile fizice de executat, in conformitate cu documentatiile de executie.
Exemplu: Anul 1993. Sunt de executat 20.000ha de irigatii
z
=>X --t aprovizionare globala
-pentru aprovizionare ritmica:
t-decada, luna, trimestru

X(t)
Dar, adeseori planurile de aprovizionare care se fac cu cca 6 luni inaintea anului de plan, nu se pot face
pe baza de documentatii de executie, caz in care se folosesc indici plafon in raport cu valoarea productiei
planificate de realizat si sortimentele de productie (tipuri de lucrari) considerate.
Fie: Po(A)- productia globala planificata pentru intervalul t = l,T
ip(ij) - indicele plafon, in U.M. de material "j"/mil. Lei, corespunzator sortimentului "i"
(i = l,m)
Nx(j,t) - necesarul de material "j" la timpul "t"
m
Nx(j,t)= LP
0
(T)*iP(i,J) (5) j=l,n
i=1
t = l,t
Daca:
1) Nx(j,t) X(J, t) V(j, t), atunci sigur toate obiectivele vor fi indeplinite.
T T
2) Nx(j,t)<X(j,t )v(j, t), dar este indeplinita conditia IN x L:x(j,t ), Vj
( 6), atunci vor
1=1 1=1
fi indeplinite valorile finale, fiind afectata doar dinamica realizarii indicatorilor de plan.
3) Nx(j,t) X(J,t )V(j, t) si nici conditia (6) nu este indeplinita::::>obiectivele nu vor putea fi indeplinite in
conditii normale si vor trebui gasite solutii de mobilizare si reglare din timp, pentru a realiza valorile
finale.
3 .2.1.3. Obtinerea repartitiilor si incheierea contractelor
Resursele materiale fiind limitate la nivelul economiei nationale ca urmare a capacitatilor de productie limitate si ele la riindullor,
materialele sunt grupate in doua categorii:
1) materialele ce se repartizeaza de ministerele producatoare sau de guvern - regii autonome -
2) materiale libere la contractare (inclusiv import)- societati comerciale-
Obtinerea repartitiilor se face pe baza necesarelor de materiale, calculate conform relatiilor (2), (3) sau (5).
Incheierea contractelor cu furnizorii se face in baza repartitiilor pentru prima grupa de materiale sau la
Iibera intelegere intre parti pentru cea de-a doua grupa.
De regula, incheierea contractelor se face pana in luna iunie a anului curent pentru anul de plan viitor.
Este de retinut ca, pe de o parte aprovizionarea trebuie facuta din timp, pentru ca in momentul in care
materialul este necesar, el sa existe pe santier, dar pe de alta parte, trebuie asigurate si rezerve de materiale,
pentru prevenirea stagnarilor din cauza aprovizionarii.
3.2.2. Rezervele de resurse
Functiunea de organ compensator a subsistemului A TM presupune, in mod evident, necesitatea
existentei rezervelor de resurse.
Se pune intrebarea: care resurse pot fi cuprinse in subsistemul compensator?
Resursele pot fi: stocabile sau nestocabile=> STOC- este o cantitate de bunuri sau valori, acumulate
sub o forma oarecare intr-un depozit si nelivrata sau neconsumata.
Este o notiune mai cuprinzatoare decat rezerva de resurse care reprezinta o cantitate sau valoare in
stoc, creata intentionat, pentru a realiza regularizarea dintre aprovizionare si consum pentru a asigura
continuitatea functionarii sistemului de productie.
Problema compensarii resurselor nu este strict legata de stocabilitatea lor, ci de posibilitatea
transferului dintr-un sistem de productie in altul. Din acest punct de vedere, resursele compensabile pot fi:
58
resurse exteme: materiale si banii
resurse interne: oamenii si utilajele de transport, celelalte fiind dependente de insasi organtzarea
sistemului de productie.
Materialele sunt compensabile prin stocarea de rezerve si alocarea acestora cand unde si cat este
necesar; forta de munca este compensabila prin calificare, policalificare si recalificare, sau prin redistribuire;
mijloacele de munca (utilajele) sunt compensabile doar prin redistribuire, in masura in care acest lucru este
economic sau posibil.
Existenta stocurilor presupune 3 notiuni:
intrare in stoc - orice cantitate de material care mareste valoarea stocului;
iesire din stoc- orice cantitate de material care diminueaza valoarea stocului;
stoc supranormativ - stocul creat peste anumite limite stabilite prin norme.
3.3. Costurile in gestiunea stocurilor
Existenta stocurilor atrage dupa sine o serie de cheltuieli legate de procesul complex a! aprovizionarii si care pot fi sistematizate astfel:
1) Cheltuieli de achizitie (cumparare)- CA- reprezentand contravaloarea bunurilor primite de la fumizori
(inclusiv ambalajele) si transportul acestora;
2) Cheltuieli de aprovizionare - CP - reprezentand contravaloarea comenzilor scrise sau telefonice a
delegatilor si a corespondentei legata de aprovizionare;
3) Cheltuieli de depozitare- CD -legate de constructia si intretinerea depozitelor, pastrarea si manipularea
materialelor, recuperarea si expedierea ambalajelor, gestionarea si paza materialelor, transportul lor la
santiere;
4) Cheltuieli de stagnare- CS -legate de oprirea productiei proprii din lipsa de materiale (resurse);
5) Penalizari - PZ - incasate de la fumizori pentru nelivrarea (la timp) a materialelor (PZr) sau incasate de
beneficiar de la constructor pentru nepredarea la termen a obiectivelor de investitii (PZb).
Deci, costurile in gestiunea stocurilor CGS(i) pentru un material "i" se pot
calcula cu relatia:
CGS(i)= CA(i)+ CP(i) + CD(i) + CS(i)- PZ
1
(i) + PZb(i)
0 parte din cheltuieli ( depozitare, stagnare, penalizare) se pot reduce prin metode specifice:
cheltuieli de depozitare se pot reduce prin dimensionarea si amplasarea judicioasa a depozitelor;
cheltuieli de stagnare si penalizarile se pot reduce prin folosirea metodelor de calcul a rezervelor de
materiale si printr-o organizare corespunzatoare.
3.4. Metode de calcul a rezervelor de resurse
La ora actuala se cunosc doua tipuri de metode:
a) metode tehnice, care tin cont numai de corelarea dintre aprovizionare si consum, urmarind deci asigurarea
cantitatii productiei;
b) metode economice, care urmaresc obtinerea unor solutii care sa conduca la costuri totale minim e.
Fiecare din aceste categorii se subimpart in:
1) metode deterministe, care presupun ca atat livrarile cat si consumurile au un caracter determinist;
2) metode probabiliste, in care se tine seama de probabilitatea livrarilor si consumurilor de resurse.
Curent, in practica se folosesc metodele tehnice.
3.4.1. Metoda clasica
Permite calculul necesarului de rezerve de materiale folosind valorile medii ale consumurilor de
resurse si marimile normate ale intervalelor dintre doua reaprovizionari succesive.
Cunoscand ca marimea intervalelor este la alegerea programatorului, dar ca trebuie sa fie aceeasi
pentru toate materialele (i=1,m) se pot scrie relatiile:
R (i) = V(i) * Ru1 (i) * 100 + p(i) , (i =
1
, m) unde:
r nc 100
Rr(i)- rezerva de regularizare pentru "i"
V(i)- cantitatea totala de material "i" prevazuta in extrasele de materiale ale obiectului de investitie
Ru
1
(i) - rulajul materialului "i" sau marimea normata a intervalului dintre doua reaprovizionari succesive
59
Nc(i)- durata totala de consum a materialului "i" masurata intre primul si ultimul interval in care se observa
consumul de material "i"indiferent de existenta unor pauze de consum pe parcurs
p(i) - pierderea admisibila de material "i" prin manipulare, in %
RP (i) = Rr (i)* a P (i), (i = 1 ,m) unde:
R P (i) - rezerva de prevedere pentru materialul "i"
a P (i) -coeficient de prevedere, calculabil cu relatia:
a P (i) = p(i) * 7J(i ), ~ = 1, m)
p(i) - factor de nesiguranta al furnizorului 1.25 :s; p(i) :s; 1. 7 5
1J(i) - gradul de neuniformitate a desfasurarii productiei pe san tier
1.1:s;7J(i):s;I.3 sau a (i)=1+1og nc(i)
p Rul(i)
3.4.2. Metoda tabelara
Este o metoda de calcul a rezervelor de materiale care tine cont de dinamica planificata a livrarilor si
consumurilor. Se bazeaza pe urmatoarele ipoteze:
1. intrarile in stoc au loc numai la inceputul intervalului;
2. consumurile se realizeaza uniform, pe interval;
3. marimea intervalului este la alegerea programatorului, dar trebuie sa fie aceeasi pentru intreaga durata de
folosire a materialului si pentru toate materialele;
4. asigurarea continuitatii productiei se face prin aprovizionarea in primul interval al rezervei de material.
Calculul se conduce tabelar, dupa modelul:
Material: ciment
UM:kg
Livrari
-
;:::s
Simplu Cumul
';j
b
at
....
:::=
-
1 2 3
1 100 100
2 100
3 100
4 200 300
5 300
Consumuri
Simplu Cumul
at
4 5
60 60
90 150
90 240
105 345
45 390
si dupa urmatorul algoritm:
Abate
ri
(3)-
(5)
6
40
-50
-140
-45
-90
Aproviziona
re
regularizata
(3) -min
(6)
7
240
240
240
440
440
1. Se alege marimea intervalului si se deseneaza tabelul.
marimea intervalului
3h
Stoc de:
Sf'arsit Inceput
de de
interval interval
(7)- (5) (8)+(4)
8 9
180 240
90 180
0 90
95 200
50 95
Observatii
10
sd
Rr
2. Se calculeaza marimile livrarilor (col. 2) si consumurilor planificate (col. 4) pentru fiecare interval in parte
si se inscriu in coloanele corespunzatoare (simplu).
3. Se calculeaza valorile coloanelor "cumulat".
4. Se calculeaza algebric abaterile scazand din continutul coloanei 3 continutul coloanei 5 si completeaza
coloana 6.
5. Se alege valoarea din coloana 6 cea mai mica (in sens algebric) care in valoarea absoluta reprezinta rezerva
de regularizare Rr
6. Se considera ca Rr este adusa pe santier inca din primul interval. Se calculeaza coloana 7 adaugand
constant la coloana 3 valoarea Rr.
7. Se scade din coloana 7 coloana 5 si se inscrie in coloana 8
8. La continutul coloanei 8 se adauga pe rand valorile din coloana 4 si rezultate ale se tree in coloana 9.
60
9. Din coloana 9 se alege valoarea cea mai mare (algebric), care reprezinta manmea stocului de
dimensionare sd (R.t).
Observatie: Pe ultimul rand al coloanei 8 ramane cantitatea neconsumata pe santier si care se poate inapoia
organismului compensator.
3.4.3. Metoda Poisson
Este o metoda probabilista care permite calculul rezervelor de regularizare si de prevedere. Fie:
nc(i) - numarul de intervale luate in considerare
A(i) - cantitatea totala de material "i" ce s-a prevazut a se aproviziona
a(i) -marimea medie a livrarilor
(
) A(i) . -
1
al=--I= m
nc (i )' '
C(i) - marimea medie a consumurilor pe interval
C(i)= V(i)
nc (i)
V(i)- cantitatea totala de material "i" prevazuta in extrasul de materiale
N(i)- numarul de livrari planificate pe durata nc
t(i) - marimea medie a intervalului intre doua reaprovizionari succesive
t; = ~ ~ : ! dar dupa teo ria probabilitatii; abaterea medie patratica a livrarilor
8a (i)= jC[j)
abaterea medie patratica a consumurilor
8a (i)= jC[j)
abaterea medie patratica a marimii intervalelor de aprovizionare:
81 (i) = .[t[iJ
Cu ajutorul carora se calculeaza rezerva de regularizare:
Rr (i) = 8
1
(i) * 8 a (i) * 8 c (i)
R P (i) = a P (i) * Rr (i)
a P (i) = 1 + z(i) unde: z(i) variabila normata intamplatoare aleasa pentru materialul "i" in raport cu
probabilitatea dorita de a avea materiale pe santier.
3.4.4. Metode pentru calculul stocurilor
Pe baza metodelor de calcul a rezervelor de materiale pentru determinarea valorilor pentru principalele
stocuri se procedeaza astfel:
pentru stocul de regularizare: Sr(i)
S r (i) = Rr (i), Rr(i) obtinut prin toate metodele
pentru stocul de prevedere Sp(i)
- metoda clasica si Poissson
S p (i) = R p (i)
-metoda tabelara
S P (i) = a P (i) * Rr (i)
pentru stocul de dimensionare: Sd(i)
- metoda clasica
sAi)= Rp (i)+ v(i)
nc
- metoda tabelara
S Ai) = RAi) din tabel
- metoda Poisson
61
S d (i) = R P (i) + a(i)
Se recomanda ca metoda "clasica si tabelara" sa fie folosita pentru un numar mic de intervale (3 - 12),
iar metoda Poisson pentru 1 0 ... 30 intervale.
3.5. Depozitarea resurselor
Prin depozit se intelege o suprafata de teren amenajata cu constructii si instalatii, destinata pastrarii in
conditii tehnice si economice impuse de norme a unor bunuri necesare realizarii productiei.
3.5.1. Functiile si clasificarea depozitelor
Depozitele trebuie sa indeplineasca urmatoarele functii:
preluarea usoara a rezervelor de materiale;
conservarea corespunzatoare din punct de vedere tehnic s1 economic si tranzitul stocurilor de
regularizare si prevedere;
asigurarea unor spatii pentru depozitarea unor rezerve pentru situatii speciale - stocuri intangibile;
asigurarea unor conditii complexe pentru: sortarea, taierea sau debitarea unor materiale, astfel indlt
livrarea lor sa se faca cat mai usor catre consumatori (beneficiari, santiere).
Depozitele pot fi clasificate in functie de mai multe criterii, astfel:
A. dupa specific:
depozite de primire, a caror principala functie este de a prelua bunuri si a pastra timp indelungat;
depozite de tranzit, a caror principala functie este de a asigura transferul de bunuri de la mai multi
fumizori la mai multi consumatori;
depozite de livrare, a caror functie principala este de predare catre consumatori ai bunurilor din
pastrare
B. dupa importanta:
depozite departamentale existente la nivel ministerial sau departamental pentru bunuri folosite exclusiv
de unele intreprinderi de specialitate;
depozite regionale care desemneaza o anumita zona existenta practic in fiecare judet;
depozite de intreprinderi amplasate, de regula, in bazele de productie ale intreprinderilor, si care
deservesc toate santierele;
depozite de santier amplasate, de regula, in centrul de greutate allucrarilor santierului si care deservesc
toate laturile din santier;
depozite de lot, pentru loturi izolate;
depozite de punct de lucru in apropierea locurilor de munca pentru durate foarte scurte
C. dupa natura amenajarilor:
depozite inchise: magazii, rezerve, silozuri;
depozite acoperite: soproane;
depozite descoperite: platforme
D. dupa categoria produselor:
depozite de materiale;
depozite pentru obiecte de inventar;
depozite pentru mijloace fixe
E. dupa natura materialelor:
depozite pentru materiale explozibile;
depozite pentru materiale inflamabile;
depozite pentru materiale nocive;
depozite pentru materiale inerte
F. dupa amplasarea fata de nivelul terenului:
depozite supraterane: silozuri, buncare;
depozite la sol;
depozite semiingropate pentru carburanti;
depozite ingropate pentru alimente
3.5.2. Dimensionarea depozitelor
62
Calculul suprafetelor de depozitare se face in mai multe etape, determinandu-se suprafete care
se cumuleaza treptat, astfel:
1. suprafata ocupata cu produse depozitate Sopd(i)
1
S opd (i) = S d : Ns (i) = S d (i) * As (i) unde: - Sd este stocul de depozitare (Rt)
2. suprafata pentru manipularea produselor Srnp(i)
- N
8
(i) este norma de depozitare/m
2
suprafata depozit
pentru materialul "i"
S mp (i) = a(i) * f3(i) * S opd (i) unde: - a(i) =0,5 ... 0,6 - coeficientul utilizarii suprafetei
3. suprafata de baza Sb(i)
S b (i) = S opd (i) + S mp (i)
4
. suprafata pentru circulatia produselor Scp(i)
scp (i) = r(i)* sb (i) unde:
s. suprafata principala Sp(i)
S P (i) = S b (i) + S cp (i)
- p(i)=0,2 ... 0,3- coeficientul incarcarii suprafetei
- r (i)=O, 1 . . . 0,3 este coeficientul ponderii executiei,
invers proportional cu marimea depozitului
Observatie: Suprafata principa1a se imparte pe tipuri de amenajari (magazii, soproane, platforme etc)
pentru a determina suprafetele totale pentru fiecare material in parte.
6. suprafata acoperita cu rezerve si stocuri Srs(i)
S rs (i) = I S P (i)
7. suprafataa pentru functii auxiliare Srax
S fax = S nr * N TESA unde:
8. suprafata pentru alte scopuri Sas
5
S as = N dep *I cp(k) unde:
k=l
- Snt este suprafata normata pentru 1 persoana TESA
(4 ... 6 mp)
- NTESA numarul de persoane TESAdin depozit
- Ndep este numarul de manipulanti in depozit cca
(5 ... 15)% din totalul fortei de munca din graficul fortei de
munca (din esalonarea calculata)
- cp (k) norme de suprafata pentru diferite facilitati astfel:
- vestiare (1 )=0,65pm/an
- spalatoare (2)=0,30mp/an
- adaposturi (3)=0,50mp/an
- fumoare (4)=0,10mp/an
- closete ( 5)
9. suprafata totala auxi1iara Ssuprafata totala auxiliara Sta
sta = s fax + s as
10. suprafata utila Su
Su =Srs +Sta
11. suprafata pentru manevrarea si deplasarea mij1oace1or de transport Srnt
smt = 8 * su unde: - 8 = 0,2 ... 0,5 coeficient invers proportional cu marimea
depozitului
12. suprafata pentru spatii de siguranta Sss
Sss = e(Su + SmJ unde:
13. suprafata totala a depozitului ST
Sr =Su +Smt +Sss
- &=0,05 ... 0,10 coeficient de siguranta
63
3.5.3.Principii pentru depozitarea gospodaririi depozitelor
Organizarea interioara a depozitelor trebuie sa respecte unnatoarele principii:
1. asigurarea tuturor spatiilor si amenajarilor necesare, rezultate din dimensionarea acestora;
2. realizatea unui grad cat mai inalt de folosire a suprafetei ocupate;
3. crearea unui moment minim de transport interior prin amplasarea judicioasa a spatiilor de depozitare si
organizarea unor fluxuri de transport intern cat mai rationale;
4. prevederea tuturor dotarilor de baza cum ar :fi:
constructii: drumuri, alei, cai ferate, santuri de scurgere a apelor, drenuri,podete, imprejmuiri;
instalatii: alimentarea cu apa, energie electrica, gaze, aer comprimat, telefonie, iluminat general si la
locul munca, instalatii PCI, etc.
5. realizarea unui grad de mecanizare complexa cat mai ridicat;
6. asigurarea de pierderi minime de manipulare si pastrare a bunurilor;
7. minim de formalitati pentru intrarea si iesirea din stoc, dar cu o urmarire e:ficienta a gestiunii stocurilor;
8. prevederea tuturor masurilor de protectie a muncii PCI si paza contra instrainarii bunurilor;
9. posibilitate pentru continuarea lucrului pe timp de noapte si timp friguros.
3.5.4. Tranzitarea resurselor
Deoarece principalul mijloc de transport al resurselor materiale in tara noastra este caalea ferata, se
pune problema asigurarii fronturilor de incarcare-descarcare, care pentru santiere mari, adeseori, se dovedesc a
fi insu:ficiente.
Frontul de incarcare-descarcare este lungimea de linie ferata (in statia de destinatie), de-a lungul careia se pot desfasura Ia orice moment
in timp, procese de incarcare sau descarcare a unor bunuri in sau din mijloacele de transport corespunzatoare.
Statie (port) de destinatie este statia C.F. (portul)cea mai apropiata de santier care are capacitatea de a asigura descarcarea de materiale in
ritmul cerut de prograrnele de executie a lucrarilor.
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un front de incarcare-descarcare sunt:
I. sa aiba o lungime, multiplu de lungimiunitare de mijloace de transport;
2. sa aiba o capacitate de tranzitare suficienta;
3. sa permita depozitarea provizorie a unor bunuri, piina Ia deplasarea in depozite.
Lungimea minima a F.i.D., Lfid se poate calcula cu relatia:
Lfid = N mtd * Lmt + Lmr + Ssig + Sman
unde: Nmtd - numar mediu de mijloace de transport aflate la descarcare
64
N - QT * td * *
mtd-D *C P fJ
e mt
unde: QT - cantitatea totala de materiale de tranzitat, in tone
td - timpul de descarcare al unui mijloc de transport
De- durata totala de executie a lucrarilor (1sch=8 ore)
Cmt - capacitatea medie de incarcare a unui mijloc de transport
p =1,25 ... 1,75 coeficient de neuniformitate a livrarilor
17 = 1, 1 ... 1 ,3 coeficient de neuiniformitate a executiei lucrarilor
Lmt - lungimea unui mijloc de transport, in m
Lmr - lungimea mijlocului de remorcare , in m
Ssig - spatiu de siguranta, in m
Sman - spatiu de manevra
3.5.5. Alegerea amplasamentelor depozitelor
Alegerea amplasamentelor de depozitare se face in doua faze:
trierea amplasamentelor in baza conditiilor generale;
alegerea amplasamentului ce minimizeaza momentele de transport
Conditii generale pe care trebuie sa le indeplineasca orice depozit sunt:
1. sa fie amplasat intr-o zona ferita de inundatii, avalanse, alunecari de teren, scurgeri torentiale;
2. terenul sa fie usor in panta, pentru a asigura scurgerea apelor;
3. terenul de fundare pentru amenajari sa aiba o capacitate portanta cat mai ridicata;
4. amplasamentul sa nu fie cuprins in circuitul agricol sau in fondul forestier;
5. sa nu necesite amenajari costisitoare (desecari, nivelari, consolidari).
Pentru alegerea amplasamentului optim din lista amplasamentelor ramasedupa triere, se fac
urmatoarele ipoteze:
nu intereseaza pozitia aamplasamentului fata de statia de destinatie, cheltuielile de transport gara-
obiect fiind prevazute in documentatia economica;
se alege amplassamentul optim in raport cu obiectele ce urmeaza sa fie construite;
principalul criteriu de optimizare este reducerea momentului total de transport, tinand insa seama de
cheltuielile de amenajare ale depozitelor.
Alegerea propriu-zisa se face cu ajutorul unor functii de eficienta sau functii obiectiv care se definesc
pentru fiecare caz in parte, in total fiind cunoscute doua situatii de baza cu 5 cazuri generale.
Cap. IV SUBSISTEMUL MECANO-ENERGETIC {M-E)
4.1. Subsistemul mecano-energetic in intreprindere
Subsistemul mecano-energetic functioneaza pe doua planuri:
1. ca organ de alimentare asigurand aprovizionarea cu mijloace de munca si energie;
2. ca organ compensator sigurand aprovizionarea cu mijloace de munca din sistemele care nu le folosesc
spre sistemele caare au nevoie de acestea.
De aici rezulta necesitatea unor relatii importante cu mediul exterior (fumizori de utilaje pentru dotare
proprie, fumizori de utilaje cu chirie , fumizori de scule, dispozitive, verificatoare SDV, fumizori de energie
electrica etc.) incheindu-se contracte de fumizare, prestatii sau transport.
Atributiile subsistemului mecano-energetic:
a) Atributiile de normare
calculul NT pentru utilaje
norme de consum la carburanti, lubrifianti, piese de schimb etc.
norme de consum la energia electrica
b) Atributiile de planificare
plan de investitii proprii
plan de asigurare cu mijloace inchiriate
intocmirea contractelor cu fumizorii
c) Atributiile de aprovizionare
65
urmarirea contractelor incheiate
receptia utilajelor sosite de la furnizori
asigurarea cu energie electrica
confectionarea de SDV-uri
d) Administrarea, gestionarea si gospodarirea parcului de utilaje
e) Organizarea conducerii si efectuarii activitatilor de intretinere si reparatii
4.2. Asigurarea cu utilaje si SDV -uri
4.2.1. Asigurarea cu utilaje
Necesarul de utilaje se poate determina pe mai multe cai, si anume:
a) prin insumarea pe fiecare interval de timp a necesarelor de utilaje prevazute in graficele de esalonare a
executiei lucrarilor;
b) prin calculul global al volumelor de lucrari de executat si apoi determinarea numarului mediu de utilaje
necesare (N u)
Nu (i)= Vmu (i) unde: Nu- necessarul de utilaje "i"
Fta (i)
V mu(i) - volumul de munca pentru utilajul "i"
Fta(i) - fondul de timp annual al utilajelor
c) prin calculul volumelor de munca pe tipodimensiuni de utilaje, in conformitate cu cantitatile de executat
(DE) si cu normele de timp existente
N u (i) =
17
( ) * 't C(j) * NT(i, j) unde: 17 = 1, 1 ... 1 ,3 coeficient de neuniformitate in functie de
Flo l j=l
nivelul de organizare al santierului
CG) - cantitatea de procedee de munca ''j"prevazuta a fi
executata
NT(i,j) - norma de timp pentru utilajul "i" necesara la
executarea procesului de munca "j"
d) prin indici de dotare tehnica reportati la milion lei/an
4.2.2. Asigurarea cu SDV-uri
Scule -mijloace de munca folosite in cadrul proceselor de munca manual e.
Depozite - mijloace de munca mai complexe, uneori dotate si cu mijloace de actionare folosite la
realizarea unor procese de munca de mare complexitate
Verificatoare - mijloace de munca folosite pentru masurarea concreta a caracteristicilor geomatrice,
fizice sau chimice ale produselor realizate.
Stabilirea necesarului de SDV-uri se poate face prin:
a) dotarea generala pe baza indicilor de dotare la milion lei productie anuala;
b) calculul necesarului de SDV -uri in raport cu numarul de personal muncitor pe diferite specialitati s1
tehnologii.
unde:
n p
Nsnv (i)= e * 17 * 2:2:R(j,k )* ND(i,j,k)
j=l k=l
Nsdv(i)- numarul de SDV-uri de tipul "i"
e =1,2 ... 1,5 coeficient ce tine cont de deteriorarea si pierderea de SDV-uri prin uzura
17 = 1, 1 ... 1 ,3 coeficient de neuniformitate a productiei
RGk) - necesarul mediu de oameni din meseria "j" lucrand pe tehnologia "k"
ND(ijk) - norma de dotare cu SDV-uri tip "i" pe un muncitor de meseria "j" ce lucreaza pe
tehnologia "k"
4.3. Planul de transport
Pentru mijloacele de transport inchiriate, planul de transport se obtine din planul de transport al
intreprinderii care inchiriaza mijlocul de transport.
Pentru miiloace proprii se foloseste relatia:
66
m
PT = LNmt(i)* PTa(i) unde: PT- planul de transport (t*km)
i=l
Nmt(i) - numar de mijloace de transport de tip "i"
PT a(i) - plan tehnic annual pentru mijlocul de transport de tip "i"
(t*km)
4.4. Mecanizarea productiei
Mecanizarea, lmpreuna cu cibernetizarea si automatizarea reprezinta procedeele principale ale
industrializarii constructiilor.
Realizarea In practica a mecanizarii se asigura pe trei cai principale:
1. calea strategica - aceea a marii mecanizari asigurand cresteri ale productivitatii muncii la procesele
respective de 10 pana la 50 de ani;
2. calea tactica - aceea a mecanizarii complete asigurand cresteri suplimentare ale productivitatii muncii,
fata de mecanizarea simpla cu 50 - 80%;
3. calea operativa - aceea a micii mecanizari, realizata prin dotarea cu unelte si dispozitive cu actionare
mecanica, prin care productivitatea muncii creste de 2 - 5 ori fata de cea a muncii manuale.
4.4.1. Principiile mecanizarii
Pentru asigurarea unei eficiente maxime In actiunile de mecanizare trebuie respectate urmatoarele
principii:
1. corelarea lntre natura lucrarilor, marimea si dimensiunile caracteristice ale fronturilor de lucru si
caracteristicile utilajelor;
2. asigurarea, pe cat posibil, a lucrului "In grup", adica realizarea In procese de munca complexe;
3. asigurarea realizarii "In acord" si nu i'n regie;
4. organizarea lucrarilor "In lant" peste tot unde acesta este posibil;
5. grupurile de utilaje sa fie alcatuite astfel !neat sa se realizeze un cost minim pe unitatea de productie
realizata;
6. lnlaturarea "locurilor lnguste", adica situatiile In care, datprita lipsei unei tipodimensiuni de utilaj,
productia lntregului grup este foarte scazuta;
7. realizarea unui grad de folosire intensiva a utilajelor cat mai ridicat.
4.4.2. Alocarea mijloacelor de productie
Se face In functie de necesitatile existente pe santier, cu respectarea principiilor mecanizarii.
4.4.3. Alcatuirea grupurilor de masini de constructii
In general, masinile de constructii, cunoscute sub denumirea de utilaje, sunt folosite pentru executarea
completa a unor lucrari (mecanizare complexa) cum ar fi:
terasamentele - inlaturarea stratului vegetal, transportul, imprastierea, nivelarea, compactarea si
taluzarea;
lucrari complexe de betoane de ciment - extragerea si prelucrarea agregatelor, manipularea
cimentului, dozarea componentelor, transportul, turnarea si compactarea betonului;
In asemenea cazuri, grupurile de utilaje sunt alcatuite din doua categorii de utilaje, si anume:
utilaje conducatoare - care executa operatia principala a procesului de munca si care, pnn
productivitatea lor hotarasc productivitatea intregului grup care executa procesul respectiv;
utilaje auxiliare - care executa operatii secundare ale procesului de munca , ajutand utilajul
conducator in realizarea procesului de munca prin mecanizare complexa.
Alegerea utilajelor conducatoare si auxiliare care se recomanda In alcatuirea grupului de utilaje se face
In raport cu urmatoarele criterii:
natura lucrarilor de executat;
volumul total allucrarilor ;
dimensiunile caracteristice ale ale frontului de lucru;
durata totala de executie;
fluxurile de circulatie si ciclurile de productie ale utilajelor componente;
utilajele disponibile pentru alcatuirea grupului;
67
tehnologia de executie aleasa.
Numarul minim de utilaje conducatoare CNuc) se poate calcula cu relatia:
N (i )- C(i)* rJ
uc ,J - D(')* p ( )* C ( ')* C ( ) unde:
l otl up} utl
C(i) - cantitatea de executat din p.m. "i"
D(i) - durata de executie a p.m. "i"
P otG) - productia orara tehnica a utilajului
"j"
rJ = 1, 1. .. 1 ,3 - coeficient de neuniformitate
a productiei;
Cup(j)- coeficient de utilizare a parcului
CutG) - coeficient de utilizare a timpului
pentru utilajul "j"
4.5. Organizarea transporturilor
Cheltuielile efectuate cu transporturile , si in special cele cu materiale, au o pondere de 16-18% in
cheltuielilede C+M. Reducerea lor este foarte importanta, cu atat mai mult cu cat transporturile inseamna
cresteri ale cheltuielilor de productie fara cresteri ale valorii de intrebuintare a produselor.
Organizarea transporturilor se bazeaza pe notiunea fundamentala de flux de transport prin care se
intelege un traseu in spatiu, intre o origine (furnizor) si o destinatie caracterizat prin:
natura, cantitatea totala, durata disponibila pentru transport si debitul de transport al produselor de
transportat;
natura, caapacitatea, caracteristicile si viteza de deplasare a mijlocului de transport;
natura, lungimea, elementele geometrice si starea cailor de transport.
Flux de
transport
consumator
Fluxurile de transport se impart in doua categorii:
flixuri interioare care exista in interiorul santierului, intre depozite sau capacitati (baaze) de productie
si obiectele in constructie;
fluxuri exterioare care exista in afara santierului, intre furnizori si capacitati de productie sau depozite
ale consumatorului ( constructorului).
4.5.1. Clasificarea transporturilor
1. Transporturi
terestre
- pe verticala filtrare:boburi, elevatoare
antrenare: pompe, benzi rulante
- pe orizontala autocamioane, tractoare, basculante, autobetoniere
pe sine: cai ferate inguste, normale
pe cablu: funicu1are
- mixte -------+ poduri ru1ante
2. Transporturi - pe verticala salande
pe apa - pe orizontala vapoare, slepuri
3. Transporturi aeriene avioane, elicoptere
4. Transporturi prin conducte pentru lichide, gaze, mase de vascozitate redusa
Din punct de vedere al costurilor de transport se recomanda:
- transporturi auto pentru distante scurte - d<30 km
- d<5 km
- transporturi pe cale ferata pe distante medii si lungi d>30 km
- transporturi navale pe distante lungi d> 150 km sunt cele mai ieftine
- transporturi aeriene pe distante lungi d> 150km dar sunt cele mai scurte
4.5.2. Organizarea transporturilor pe verticala
68
Trebuie sa se tina seama de urmatoarele principii:
I. natura mijlocului de transport se alege In functie de materialele ce trebuie ridicate;
2. dintre mijloacele de transport corespunzatoare si existente In dotare se aleg acelea care satisfac
urmatoarele criterii:
capacitatea de ridicare In raport cu eel mai greu elementce se cere ridicat;
Inaltimea de ridicare, In raport cu Inaltimea la care se pune In opera (plus spatiul de siguranta)
raza de actiune, masurata din axul de rotire pe orizontala a utilajului (macara) si care trebuie sa acopere
Intregul obiectiv sau sa se suprapuna eel putin cu 10% peste zona de actiune a altei macarale:
gradul de mobilitate cerut de constructiile specifice de punere In opera;
inaltimea si gradul de accesibilitate a zonei de lucru
3. dintre mijloacele existente care corespund criteriilor de mai sus, se alege acela pentru care costurile totale
de transport, montare, exploatare si demontare sunt minime.
4.5.3. Organizarea transporturilor pe orizontala
Pentru organizarea transporturilor pe orizontala se iau In considerare urmatoarele criterii:
a) Criterii tehnice prin care se stabileste natura mijlocului de transport In functie de:
1. Natura materialelor de transportat:
- solide: vrac, stive, pulverulente, paletizare, containere
- lichide: varsate, ambalate
- gaze: varsate, imbuteliate
2. Greutatea pe unitatea de produs
3. Distante de transport
b) Criterii economice prin care se stabileste capacitatea sau marimea mijlocului de transportin functie de:
1. Corelatia dintre capacitatea mijlocului de transport (Cmt) si capacitatea mijlocului de Incarcare (Cmi)
C mt = K * C mi K = 1 ... 2 pentru bun care, silozuri
3 ... 5 pentru excavatoare, dragline
2. Costul minim de transport la distanta considerata, evaluat pe unitatea de masura a produsului
transportat, tinandu-se seama de:
- timpul total de stationare;
- parcursul total in gol;
- pierderi de timp de-a lungul parcursului;
- consum total de carburanti.
c) Criteriul disponibilitatii prin care se stabileste timpul mijlocului de transport.
4.6. Asigurarea cu energie electrica
Pe santiere se intiilnesc 2 tipuri principale de consumatori:
oameni (pentru iluminat si activitati administrative)
capacitati de productie care necesita instalatii de forta.
Ca urmare, formele de energie electrica necesare pe santiere sunt:
a) energie electrica pentru iluminat (monofazica) pentru:
- iluminat gospodaresc
- iluminat general
- iluminat la locul de munca
- iluminat de siguranta (paza evacuare)
b) energie de forta (trifazica) pentru:
69
- iluminarea utilajelor
- sudura si alte procese electrofizice sau electrochimice.
Sursele de energie folosite sunt:
- reteaua existenta in apropiere
- reteaua de inalta tensiune
- grup electrogen
4.7. Caile de ridicare a eficientei folosirii mijloacelor de productie
1. Asimilarea in productie si realizarea de noi tipuri de utilaje si mijloace de transport.
2. Diversificarea tipurilor de utilaje existente.
3. Extinderea numarului de functionalitati la utilajele existente prin adaptarea de dispozitive auxiliare.
4. Cresterea calificarii mecanicilor.
5. Semi sau automatizarea unor comenzi si regleje.
6. Producerea de noi instalatii tehnologice.
7. Reducerea greutatii proprii a unor utilaje.
8. Productia si asigurarea cu piese de schimb.
9. Respectarea graficelor de intretinere si reparatii.
10. Cresterea coeficientului de schimburi.
Cap. V SUBSISTEMUL CERCETARE-DEZVOLTARE
5.1. Subsistemul "cercetare-dezvoltare" (C-D) in intreprindere
Subsistemul "C-D" face parte din subsistemele de intrare ale intreprinderii, el insusi fiind un sistem
complex format din urmatoarele subfunctii (subsisteme):
PTT - pregatirea tehnica si tehnologica
CP- cercetare, proiectare
OCPM - organizarea conducerii, productiei si a muncii
IC investitii-constructii
Subsistemul "C-D" este principalul subsistem al intreprinderii, care asigura optimizarea functionarii
sistemelor de productie.
De aceea, sistemele de productie trebuie sa-si adapteze structurile de transformare, la obiectivele si
resursele existente, numai in acst fel se pot obtine rezultate optime.
5.2. Pregatirea tehnica si tehnologica (PTT)
Pregatirea tehnica si tehnologica urmareste asigurarea informatiilor stiintifice necesare pentru executia
lucrarilor de constructii (investitii), cat si pentru efectuarea lucrarilor de cercetare sau de proiectare.
Orice sistem de productie trebuie sa fie realizat pe baza unor acte normative (norme) si a unor
informatii dit mai complete si la zi, asupra tuturor cunostintelor existente in problema respectiva, aHit la
noi in tara cat si pe plan mondial.
70