Sunteți pe pagina 1din 37

Sef Lucrari: Gherghina Florin Studenti: Bulat Simona Burtea Irina Capraroiu Madalina Dutu Georgeta Rusan Elena

Genunchiul este cea mai mare articulatie importanta a corpului. Prin pozitia sa, prin rolul sau in biomecanica statica si dinamica a membrului inferior, ca si prin slaba sa acoperire cu tesuturi moi, el este deosebit de predispus si vulnerabil atat la traumatismele directe, cit si la cele indirecte. Articulatia genunchiului este cea mai mare si probabil cea mai complexa articulatie a corpului uman, actioneaza ca o "balama" care permite flexia si extensia gambei, facand posibile ortostatismul si pozitia asezat. Articulatia genunchiului uneste femurul cu tibia si cu rotula. Adaptarea perfecta a suprafetei articulare a femurului cu cea a tibiei este asigurata prin existenta a doua formatii fibrocartilaginoase, denumite meniscuri. Ligamentele foarte puternice garanteaza o stabilitate perfecta a acestei articulatii.

Genunchiul este format din 3 articulatii: -femurotibiala -femurorotuliana -tibioperoniera superioara


Articulatia femurotibiala este o trohleartroza imperfecta, formata din condili femurali(extremitatea distala a femurului) si cavitatile glenoide ale tibiei(extremitatea proximala a osului). Cele doua meniscuri existente la acest nivel au rolul de a asigura o congruenta articulara perfecta. Articulatia femurorotuliana sau femuropatelara este o trohleartoza formata intre extremitatea distala a femurului si fata posterioara a rotulei. Articulatia tibioperoniera superioara este o artrodie ce permite miscari de alunecare in amplitudine mica,fiind solicitata de miscarile de la nivelul gleznei.

Extremitatile oaselor din articulatie sunt acoperite cu un cartilaj articular.Acest cartilaj este un tesut puternic, elastic, care absoarbe socul si permite miscarea lina la nivelul genunchiului. Extremitatile osoase ce alcatuiesc articulatia genunchiului sunt mentinute intre ele de o capsula articulara intarita de sase ligamente: -ligamentul anterior sau rotulian,ce reprezinta terminatia muschiului cvadriceps -ligamentul posterior Winslow -ligamentul lateral intern -ligamentul lateral extern -ligamentul incrucisat anterior: asezat in centrul genunchiului, limiteaza rotatia si miscarea anterioara a tibiei - ligamentul incrucisat posterior: asezat in centrul genunchiului, limiteaza miscarea posterioara a tibiei.

Meniscurile
Fiecare menisc este triunghiular pe sectiune, atasat cu baza convexa la capsula articulara, iar varful triunghiului opus bazei este concav, subtire si se misca liber in interiorul articulatiei. Meniscurile functioneaza pasiv, prin deformare, adaptandu-se la deplasarile si diametrele variabile ale condililor femurali, in timpul miscarilor articulare. Cele doua meniscuri de la fiecare genunchi absorb socul, amortizand gamba de greutatea corpului si crescandu-i stabilitatea.

Meniscurile se deplaseaza intotdeauna deodata cu platoul tibial, gasindu-se in acea parte a platoului care suporta presiunea condililor femurali. In flexie, meniscurile sunt impinse dinainte - inapoi, apropiindu-se prin extremitatile lor posterioare. In extensie, meniscurile se deplaseaza invers, apropiindu-se prin extremitatile lor anterioare. In miscarea de rotatie externa, meniscul medial aluneca dinapoi inainte si dinauntru - in afara. Consecinta acestei deplasari este intinderea puternica a meniscului. In rotatia interna, meniscul lateral se deplaseaza dinainte-inapoi si din afara - inauntru.

Miscarile articulatiei genunchiului


Articulatia femuropaleotibiala, fiind o articulatie cu un singur grad de libertate, va prezenta doua miscari principale: flexia si extensia. Pe langa acestea sunt posibile miscari secundare, de rotatie mediala si laterala. Se mai descriu ,de asemenea grade mici pentru miscarile de sertar, ca si pentru cele de laterialitate. Flexia si extensia se executa in plan sagital,in jurul axei transversale.

Flexia
Este miscarea prin care gamba se apropie de fata posterioara a coapsei. Se executa in jurul unui ax transversal care trece prin condilii femurali. Unghiuri normale de miscare: -flexie pasiva 1600 -flexie activa 120-1400

Extensia
Unghi normal : 00

Miscari de rotatie
Rotatiile la nivelul genunchiului au aplitudine mica, insotesc miscarile de flexie si extensie si se executa in jurul unui ax vertical ce trece prin spinele tibiale.

Rotatia interna
Unghi normal :20-300 pentru miscare activa.

Rotatia externa
Unghi normal: 30 0

Miscari de lateralitate
Aceste miscari se realizeaza cu genunchiul in semiflexie, pozitie in care exista o relaxare maxima a ligamentelor laterale si au o amplitudine extrem de mica.

Miscarile de sertar
Sunt miscari anterioare si posterioare ale tibiei in raport cu femurul. Nu se produc in mod normal la nivelul genunchiului ci numai in leziunea ligamentelor incrucisate.

Musculatura genunchiului
Muschii flexori principali: -biceps femural -semimembranos - semitendinos. Muschii flexori secudari: -gemenii -gracilisul -croitorul. Limitarea miscarii este facuta de : -intalnirea fetei posterioare a gambei cu cea similara a coapsei; -cvadriceps, care, la capat de miscare se intinde putand fi considerat ca un factor frenator activ al miscari de flexie; -ligamentul incrucisat posterior este intins limitand miscarea, ligamentul colateralfibular se relaxeaza total, ligamentul colateral foarte putin.

Muschiul extensor principal : cvadriceps, alcatuit din: -dreptul anterior -vastul intern -vastul intermediar - vastul extern.

Muschii extensori secundari: -tensorul fasciei lata -croitorul. Limitarea miscarii este facuta de: -ligamentele posterioare ale genunchiului; -ligamentul incrucisat anterior (LIA).

Traumatisme la nivelul genunchiului


La genunchi intalnim toate tipurile de traumatisme si leziuni a tuturor tipurilor de structuri articulare: -leziuni ale partilor moi -tegumente si tesut celular subcutanat (contuzii, plagi, arsuri) -tendoane si muschi (intinderi, rupturi, sectionari, dezinsertii) -vase si nervi (rupturi, sectionari) -leziuni osoase (fisuri, fracturi) ale : -epifizelor femurale, tibiale sau peronale -rotulei. -leziuni articulare -rupturi ligamentare -entorse -luxatii -leziuni meniscale.

PRINCIPIILE SI OBIECTIVELE TRATAMENTULUI BFKT


Obiectivele tratamentului sunt: -reducerea durerii, care este factorul determinant in cadrul recuperarii deoarece gonalgia ingreuneaza sau face imposibila aplicarea programului recuperator -obtinerea stabilitatii, care este de fapt principala functie a genunchiului -obtinerea mobilitatii -coordonarea miscarii membrului inferior

Remobilizarea articulara reprezinta obiectivul principal al recuperarii sechelelor articulare posttraumatice si postoperatorii. Mobilitatea articulara se realizeaza prin miscari pasive si active. Rolul principal al mobilizarii articulare este acela de a dezvolta abilitatea miscarilor. Stabilitatea articulara se obtine prin tonificarea musculaturii. Pentru tonifierea musculaturii se executa exercitii izometrice, miscarii de rezistenta si se aplica diverse metode ortopedice. Stabilitatea articulara inseamna de fapt: -o articulatie indolara -o articulatie fixata pe o musculatura puternica -o articulatie protejata de mobilitati anormale prin capsule si ligamente interne.

Prin programul de recuperare a genunchiului operat, se urmaresc urmatoarele obiective esentiale: a) Indoloritatea care se obtine prin: - administrarea unei medicatii antiinflamatorii si si antialgice generale; - crioterapia sau termoterapia; - electroterapia; - repaus articular; - interventii chirurgicale. b)Stabilitatea genunchiului are doua aspecte: - stabilitate pasiva stabilitate ortostatica; - stabilitate activa stabilitate in mers;

Stabilitatea pasiva, mai ales in cazul genunchiului operat fara succes, poate fi obtinuta cel putin partial prin: - tonifierea musculaturii stabilizatoare a genunchiului; - cresterea rezistentei ligamentare; - evitarea cauzelor care afecteaza genunchiul ca: obezitatea, ortostatism si mers prelungit, mers pe teren accidentat - aplicarea unor orteze care sa preia stabilitatea laterala sau posterioara a genunchiului Stabilitatea activa se realizeaza prin tonifierea muschilor interesati, respectiv: - muschiul cvadriceps, care slabeste semnificativ chiar dupa o imobilizare de 48 de ore. Pentru tonifierea cvadricepsului se executa contractii izometrice si exercitii cu contrarezistenta: - muschiul tensor fascia lata se tonifica prin flexii si extensii ale soldului, din decubit lateral

c) Mobilitatea genunchiului operat, este limitata. Pentru redarea mobilitatii genunchiului operat se urmareste cresterea amplitudinii flexiei. In timpul imobilizarii genunchiului dupa operatie, se pot face mobilizari pasive constand dintr-un complex de procedee terapeutice, care se schimba alternativ, ca: - tractiuni continue sau extensii continue, utilizate pentru corectarea unei pozitii vicioase articulare asociate cu caldura pentru a usura durerea articulara, pentru scaderea presiunii interarticulara; - tractiunii discontinue, care se aplica in timpul noptii sau in perioada de repaus; - mobilizare pasiva asistata - mobilizarii autopasive, care sunt o combinatie de exercitii pasive foarte des utilizate - mobilizarea activa executata de pacient, care constituie baza kinetoterapiei recuperatorii pentru redorile articulare post-traumatice.

Mobilizarea activa se face in scopul cresterii treptate a amplitudinii, miscarii in toate planurile de mobilitate a articulatiei. Se executa miscari ritmice de flexie extensie ale piciorului si exercitii gestice uzuale pentru readucerea functionala a genunchiului. Se mai executa exercitii cu aparatura mecanica si scripeti.

Refacerea mobilitatii
Reeducarea flexiei se poate face prin : A. Prin adoptarea unor posturi:
Exercitiul 1: Asezat ghemuit, cat permite mobilitatea genunchiului,cu sprijin pe bara. Exercitiul 2: Subiectul in decubit ventral: prinde glezna cu mana si tine gamba in flexie.

B. Prin mobilizari pasive


Exercitiul 1: subiectul in sezand,asistentul face priza pe treimea distala a coapsei si a gambei,executand flexia. Exercitiul 2:pacientul in decubit ventral, asistentul fixeaza coapsa la masa, face priza pe gamba si distal se executa flexia

C. Prin miscari auto-pasive


Exercitiul 1:Din pozitia in genunchi se lasa sezutul spre taloane, fortand flexia genunchiului. Exercitiul 2: Din ortostatism ,cu mainile in sprijin pe o bara, se lasa corpul in jos in genuflexiune.

D. Prin miscari active


Exercitiul 1: Din decubit dorsal ,cu sau fara o patina cu rotile la picior,pacientul aluneca pe o placa in flexie-extensie sau pedaleaza in aer. Exercitiul 2: Din decubit homolateral,pe o placa talcata, se mobilizeaza genunchiul in flexii repetate

Reeducarea extensiei se face prin: A. Adoptarea unor posturi:


Exercitiul 1: subiectul in decubit dorsal, cu un sul la nivelul gleznei Exercitiul 2: subiectul in decubit dorsal , cu gheata de tractiune pe picior :se tractioneaza continuu in ax.

B. Prin mobilizari pasive


Exercitiul 1:pacientul in decubit ventral, cu coapsa fixata la masa prin priza asistentului,cealalta priza, pe gamba distal, executa extensia. Exercitiul 2: pacientul in decubit ventral: priza pe gamba proximal si distal,coapsa este fixata prin chinga la masa.

C. Prin miscari autopasive


Exercitiul 1: subiectul in decubit ventral,cu coapsa fixata : gamba si piciorul contralateral imping spre extensia membrului inferior afectat Exercitiul 2: subiectul in pozitie patrupeda: gamba interesata este fixata prin chinga la masa, corpul se deplaseaza inainte prin tractiunea mainilor pe marginea mesei.

D.Prin miscari active


Din ortostatism ,se executa genuflexiuni pe ambele membre inferioare.

Refacerea fortei musculare


Este un obiectiv destul de important pentru genunchi, caci atat extensorii cat si flexorii acestuia fac parte din musculatura antigravitationala si, in plus, sunt indispensabili stabilitatii lui active. Exercitiul 1- din decubit dorsal ,cu gamba la marginea mesei, sau din sezand se executa extensii ,incarcand progresiv gamba distal. Exercitiul 2- din ortostatism se trece in ghemuit si din nou in ortostatism; taloanele se ridica de pe sol in timpul exercitiului ,pentru a se putea tine trunchiul vertical.

Exercitiul 3- in pozitia asezat fara scaun, adica cu CF si genunchii flectati la 90 grade ,cu spatele sprijinit de zid; daca linia de gravitatie trece si indaratul articulatiei CF, travaliul muscular se realizeaza doar in extensorii genunchilor. Exercitiul 4- subiectul in decubit dorsal , cu coapsa la marginea mesei: asistentul face priza pe fata dorsala a coapsei si pe talpa, pacientul executa o extensie de coapsa contrata de asistent, apoi o extensie de picior , de asemenea contrata , in continuare flectand genunchiul Exercitiul 5- din unipodal pe MI opus, MI afectat purtand o sanda cu greutati: se executa flexii cat mai complete ; echilibrul este sustinut de maini pe o bara; ridicarea greutatii determina contractia concentrica; revenirea lenta a gambei asigura contractia excentrica.

Refacerea stabilitatii,miscarii controlate si abilitatii


Exercitii pentru refacerea stabilitatii contralaterale
Pentru flexie-extensie
Subiectul in decubit dorsal ,cu gambele atarnand la marginea mesei; de gamba stanga se ataseaza anterior o coarda care trece peste un sistem de scripeti, pentru a ajunge sa se fixeze pe gamba dreapta , posterior: flexia gambei stangi va antrena flexia gambei drepte , dar subiectul se opune , deci contracta extensorii.

Pentru rotatie
Subiectul pe bipodal , cu picioarele paralele si indepartate 20 cm, genunchii semiflectati : asistentul aplica presiuni cu directie mediala pe fetele externe ale genunchiului , subiectul contrand , solicitandu-se rotatorii interni ; aplicarea de catre asistent a presiunilor pe fata interna a genunchiului, cu apropierea genunchilor de catre pacient, determina solicitarea rotatorilor externi.

Exercitii pentru refacerea controlului muscular si al abilitatii


Pentru flexie extensie
Subiectul in sezand ,cu gambele atarnand: asistentul asezat in spatele pacientului trage inapoi trunchiul, tractiunea sa nu fie brusca, sa creasca treptat in intensitate , pentru a forta cresterea contrarii din partea pacientului, pentru echilibrare pacientul intinde gambele.

In sala de kinetoterapie pot fi utilizate diferite aparate pentru exercitii : -exercitii cu ajutorul cvadristandului , presiunile exercitate de catre asistent vor fi din spate. -exercitii pe bicicleta ergometrica, prin pedalaj normal,cu axul pedalier inaintea seii , antreneaza musculatura extensoare a CF si genunchi ; in retropedalaj , cu axul pedalier inapoia seii , activitatea extensorilor CF este diminuata, solicitandu-se mai mult extensorii genunchiului, ca si flexorii CF si genunchiului.

Exercitii pe placa prevazuta cu rotile. Exercitii pe banda sau pe scara rulanta. In piscina se realizeaza o suita de exercitii de promovare a flexiei sau extensiei din pozitiile in picioare sau sezand , utilizand palete prinse la glezna , ridicand sau coborand segmentul gambier si realizand astfel facilitari sau rezistente pentru miscarile respective.

Miscari executate activ, sub supravegherea atenta a kinetoterapeutului, crescand numarul de repetari pompaje pe minge.

Bibliografie
Sbenghe, Tudor, Kinetologie profilactica terapeutica si de recuperare, Bucuresti, Editura Medicala, 1987; Sbenghe, Tudor, Bazele teoretice si practice ale kinetoterapiei, Bucuresti, Editura Medicala, 1999; http://www.scribd.com/doc/32310819/genunchi-posttraumatic