15.1.

2013 Diagnosticare- C 14

6.2 Diagnosticarea echipamentului de injectie al MAC prin analiza variatiei presiunii din conducta de inalta presiune

Fig 1. Alcatuirea sistemului de injectie la MAC Unde: TP este traductorul de presiune montat pe circuitul de injectie

Fig 2. Variatia presiunii in functie de alfa RAC Pct 1: supapa de descarcare incepe sa se miste sub actiunea camei. Lichidul de deasupra ei este comprimat de gulerul supapei Pct 2: deschiderea supapei de descarcare Pct 3: deschiderea injectorului

15.1.2013 Diagnosticare- C 14

Pct 4: inchiderea injectorului Pct 5: unde reflectate in lungul conductei de combustibil

Fig 2. Pozitia supapei din pompa de injectie pentru punctele 1 si 2 Atunci cand supapa se deschide are loc un transfer de substanta din cilindrul elementului de injectie catre conducta. Drept urmare, in cilindrul elementului de injectie are loc o foarte scurta scadere a presiunii; din care cauza, arcul supapei tinde sa reaseze supapa pe scaun. Se produce o usoara scadere a presiunii din conducta, ca urmare a deplasarii gulerului supapei. Pistonul plonjor isi continua cursa de comprimare si reia energic livrarea de combustibil catre conducta. In Pct 3, la deschiderea injectorului apare un transfer de lichid din injector catre camera de ardere. Datorita acestei descarcari de lichid, presiunea tinde sa scada pentru foarte scurt timp. Actiunea de pompare a pistonului plonjor compenseaza imediat pierderea de combustibil si presiunea isi reia cresterea. Pct 4: la inchiderea injectorului se manifesta o usoara crestere a presiunii datorata inertiei coloanei de lichid din conducta de inalta presiune. Inchiderea supapei de descarcare se realizeaza , pentru inceput, prin intermediul gulerului ei, care are un efect de destindere a lichidului din conducta ( volumul gulerului mareste volumul din interiorul conductei). Din acest motiv, presiunea din conducta isi va relua scaderea rapida. Undele de presiune reflectate de-a lungul conductei vor genera o crestere a presiunii in intrare in injector- Pct 5. Este important ca presiunea din aceasta unda sa nu depaseasca presiunea de deschidere a injectorului. Daca acest lucru are loc, se va produce o injectie tarzie la presiuni mici generatoare de picaturi grosiere, care nu vor avea timp sa vaporizeze complet si care vor genera funingine. Intre doua injectii consecutive, in conducta, combustibilul se mentine la o presiune reziduala (prez), prevenindu-se astfel patrunderea aerului in sistem. Valoarea presiunii reziduale reflecta etansarea conductei. Pdi si pii starea arcului injectorului precum si eventualele gripari ale acului sau in ghid. Pdsd reflecta starea arcului supapei, gripari ale acesteia si etansari ale intregului sistem.

15.1.2013 Diagnosticare- C 14

Pentru o anumita turatie, durata injectiei, i delta alfa I este proportionala cu doza de combustibil injectata pe ciclu. Mai intereseaza unghiurile, 1, 2, 3, care depind de etansarea cuplei piston-plonjorcilindru, etansarea conductei, a rardurilor si a injectorului. Incercarea se realizeaza cu motorul cald, la mers in gol, la diferite turatii. Se compara diagramele obtinute cu diagramele etalon furnizate de constructorul de echipament de diagnosticare.

6.3 Diagnosticarea injectoarelor cu comanda hidraulica pentru MAC

O prima verificare consta in auscultarea injectoarelor cu motorul functionand la turatia de mers incet in gol. Pentru verificari mai amanuntite se utilizeaza un dispozitiv special cu pompa actionata manual

Fig 3. Stand de verificare a injectoarelor 1234567891011Injectorul verificate Sistemul de prindere si sustinere a injectorului Incinta transparenta de pulverizare Inel circular din sarma cu diametul 1, asezat la distanta l1 fata de varful pulverizatorului Inel circular din sarma cu diametul 2, asezat la distanta l2 fata de varful pulverizatorului Rezervor de combustibil Cilindrul pompei Piston plonjor Maneta pentru actionarea lui 8 10` si 10 conducte de inalta presiune Manometru de inalta presiune

15.1.2013 Diagnosticare- C 14

SA- supapa de admisie; SR- supapa de refulare; R1 si 2 robinete

Fig 4 Verificari: 1- Presiunea de deschidere a injectorului: se actioneaza energic si rapid maneta 9 pana cand se produce prima pulverizare. Apoi se actioneaza incet maneta, cautandu-se sa se surprinda presiunea la manometrul 11 la cae se deschide injectorul; 2- Geometria jetului: Cu robinetul R2 inchis, se actioneaza de 2-3 ori pe secunda maneta 9, urmarindu-se incadrarea jetului in inelele 4 si 5 3- Etanseitatea injectorului: daca este necesar, se deregleaza presiunea de deschidere a injectorului, astfel incat acesta sa nu se deschida la 250 bar. Dupa atingerea acestei presiuni se inchide robinetul R1. Presiunea la manometrul 11 trebuie sa scada de la 200 la 150 bar in minim 10 s. 4- Etanseitatea pulverizatorului: se aduce presiunea la o valoare cu 20 bar mai mica decat presiunea de deschidere, apoi se inchide R1. Timp de minim 10 secunde la varful pulverizatorului nu trebuie sa se formeze nici o picatura; se admite cel mult un menisc cu grosimea de maxim 1 mm 5- Zgomotul la deschidere ( de rupere): avand presiunea de deschidere reglata corect se inchide R2 si se actioneaza energic de 2-4 ori pe secunda maneta 9. La deschiderea injectorului se va produce un zgomot specific. Cel mai adesea, acest zgomot se aseamana cu cel produs la ruperea unui material textil, de unde si numele de zgomot de rupere. Aspectul zgomotului este descris de catre constructorul injectorului. In unele cazuri poate fi asemanator unei pocnet sau unui fasait intens. Acest zgomot, indiferent de aspectul sau,

15.1.2013 Diagnosticare- C 14

arata corecta culisare a acului in ghid si starea tehnica a arcului. Se produce a urmare a vibratiilor pe care inregistreaza acul atunci cand presiunea evolueaza in forma unui semnal de tip treapta. 6- Proba de culisare a acului: se demonteza pulverizatorul, e introduce acul in motorina, apoi, cu o treime din lungime in pulverizatorul inclinat la 45. Lasat liber, acul trebuie sa patrunda complet in pulverizator, intr-o miscare uniforma, fara intreruperi

15.1.2013 Diagnosticare- C 14

Cap 7. Diagnosticarea sistemului de franare la standul cu role

Fig 5 Constructia standului de frana 1- Motor electric 2- Cuplaj 3- Reductor planetar amplasat cu carcasa pe rulmenti 4- Role 5- Rola de contact 6- Transmisie cu lant pentur cuplarea rolelor 4 7- Marci tensometrice 8- Parghie fixata in consola pe carcasa reductorului 9- Cutit de balanta 10- Roata automobilui 11- Contact electric 12- Arc pentru apasarea rolei 5 pe roata 10 13- Parghia rolei 5

Fig 6 Constructia standului de frana (Continuare)

15.1.2013 Diagnosticare- C 14

Motorul electric antreneaza prin intermediul reductorului rolele 4. Acestea invart roata automobilului 10. Cand se actioneaza pedala de frana, la contactul dintre roata si role se dezvolta fortele de franare Ffr. Apare astfel momentul de franare ( )

Acesta este un moment rezistiv care se aplica rolelor. Ecuatia de echilibru a momentelor fata de axa rotii este

Rezulta:

) sunt constante. Inseamna ca forta este direct proportionala cu

Masurarea fortei F se poate face cu ajutorul marcilor 7. Se pot determina astfel fortele de franare dezvoltate la nivelul fiecarei roti. Rola 5 are menirea de a semnala momentul blocarii rotii automobilului. In aceasta situatie, rolele 4 tind sa evacueze autmobilul de pe stand. Roata automobilului tinde sa depaseasca rola din fata, ridicandu-se. rola 5 o urmeaza, deschizand contactul 11 si intrerupand alimentarea motorului. In acest moment testul se opreste.

15.1.2013 Diagnosticare- C 14

Un stand are 2 astfel de instalatii dispuse simetruc pentru fiecare roata a unei punti Se calculeaza: Eficacitatea franelor: Diferenta: Ovalitatea: roata in parte
| ( | ) |

[ ]
|

Se calculeaza pentru fiecare