BOLIVIA

Localizat ntre 1020 lat. S si 58si 69long V, Bolivia se ntinde pe o suprafa de 1.098.580 km2. Bolivia este una dintre cele doua ri fr ieire la mare din America de Sud, (cealalt fiind Paraguay). In vestul arii se ntinde lanul muntos al Anzilor cu peisajele lor spectaculoase. Piscurile muntoase acoperite de zpada i defileurile adnci prin care vuiesc ruri repezi, alterneaz cu platouri care par s se ntind la nesfrit, i care pe alocuri, sunt complet alctuite de deerturi de sare i nisip. Anzii Bolivieni sunt formai din mai multe lanuri de muni nali, care se ntind de la nord la sud. Cel mai nalt vrf din ara este Nevado Sajama (6542m) se afl n Cordiliera Occidentala ( n vestul tarii). Cmpiile din est sunt strbtute de mai multe ruri care formeaz o parte din bazinul hidrografic al fluviilor Amazon si Parana. Clima Boliviei este tropicala, dar are variaii nsemnate in funcie de regiune. Ploua de obicei in lunile noiembrie si martie. Temperatura medie in ianuarie este de 10C, iar in iulie de 8C. In regiune de NE unde precipitaiile sunt abundente, cresc pduri tropicale. Sudestul este acoperit de savane cu mrcini iar n cele mai uscate zone cresc cactui. Pantele din Cordiliera Orientala sunt acoperite cu pduri montane. Bolivia are 9,2 milioane loc (65% urban, 35%rural)si o densitate de 8 loc/km2. Bolivia este singura ara din America de Sud n care indigenii sunt majoritari (55%). Creoli adic urmai conquistadorilor spanioli reprezint 15% din populaie, iar metiii (cholo) reprezint 30%. Creolii formeaz ns clasa superioar a societii, puterea economic i politica fiind n minile lor. Bolivia sufer nsa de pe urma perioadelor de proast administrare economic (de pe vremea cuceririi spaniole). Tara are zcminte bogate de minereuri naturale. Bolivia a devenit cel mai mare productor de cositor din lume. Se mai extrag cantiti nsemnate de zinc, plumb, cupru, precum i alte metale, dar si parafina si gaze naturale. Economia este foarte dependent de sectorul minier. Principalele produse cultivate sunt: cartofii, cerealele, trestia de zahar, cafeaua i boabele de soia. ns productivitatea n sectorul agricol este sczuta. O mare parte a profiturilor provin din cultivarea plantei de coca. Export n special produse miniere, dar i produse agricole (soia) i bijuterii. LEAGANUL CULTURII ANDINE Tradiiile pre-coloniale joaca un rol important in viata boliviana. Faptul c Bolivia este leagnul culturii andine este evident nu numai n faimoasele centre de cultur antic, dar i n trgurile cotidiene i n vechile cntece i dansuri interpretate in timpurile festivalurilor. Printre instrumentele muzicale tradiionale se numra: charango, sicus (asemntor naiului) i quena. Condorul din Anzi (pasare ce are o anvergur a aripilor de aproape 3m) este emblema arii.

LACUL TITICACA-MAREA ANDINA Situat la 3810 m deasupra nivelului marii (adncimea maxima 281m), este cel mai mare lac din America de Sud. Peisajul este incredibil. Pe partea estica a lacului, relieful se nal abrupt, dnd natere vrfurilor din Cordiliera Real. Insulele cu nume pitoreti Luna sau Sol, ofer o privelite impresionanta asupra peisajului nconjurtor. TIHAUANACO, UN LOC ENIGMATIC In sudul lacului Titicaca, se afla una dintre marile atracii ale Americii de Sud, oraul in ruine Tihuanaco. Cercettorii considera ca oraul a fost construit in jurul anului 300 d. Hr. Pentru construirea cldirilor impresionante a trebuit transportata piatra dintr-o cariera aflata la 300 km deprtare. Miestria cu care au fost construite este evidenta. Poarta Soarelui a fost creat dintr-un singur bloc de piatra i ornamentata cu basorelief elaborat. nfieaz un zeu cu erpi in mana. Cea mai nalta construcie este piramida n trepte de 15m. Piaa central acoper o suprafa de 130/120m i este nconjurat de monolii aezai vertical. La apogeul su, influena oraului se ntindea din Peru pn n nordul Chile i nord-vestul Argentinei. Oraul este Patrimoniu Cultural UNESCO din 2000. EL FUERTE DE SAMPIATA In afara de Tihuanaco, un alt sit arheologic, El Fuerte de Sampiata, este o continua surs de fascinaie pentru arheologi. Situl, folosit ca loc de cult, are aproximativ 1200 kmp i se afl la poalele Cordilierei Occidentale. In centrul lui se afl o bucata de piatra de cca 100 m lime pe care sunt gravate forme geometrice i figuri de animale; pot fi recunoscute uor motive nfind puma sau erpi. Locuitorii din cmpiile Amazonului au ajuns aici in jurul anului 1500 i. Hr. Descoperirea unei fortree incase atest faptul c zona a fost cucerit de incai cca 3000 de ani mai trziu. POTOSI- ORASUL MINELOR DE ARGINT Numele (Potosi) simbolizeaz ceea ce erau odinioar cele mai bogate zcminte de argint din lume, dar si pasiunea spaniolilor pentru materiile prime descoperite in Lumea Noua si exploatarea ngrozitoare a populaiei native. Oraul din sudul Boliviei, situat la o altitudine de cca 4000 m, a fost cel mai important centru de extragere a argintului din lume. Dup ce au cucerit regiunea, colonitii spanioli au nceput sa extrag minereu de argint din Cerro Rico (Muntele Bogat) de 4830m nlime. Minereul ajungea in Spania si in toata Europa. La vremea aceea, Potosi era unul din cele mai bogate orae din lume, avuie vizibila in peisajul urbanistic. Spaniolii au construit aici o mulime de biserici extraordinare si plate. Sute de mii de indigeni au fost obligai s munceasc n tunele din care se extrgea metalul preios in cele mai ngrozitoare condiii. Muli au murit n mine, iar revoltele au fost violent nbuite. Pana in 1825, zcmintele de argint erau deja epuizate, iar numrul locuitorilor a sczut de la 150.000 la apogeul perioadei de minerit (jum. sec XVII) pana la cca 10000. La nceputul sec XX, a nceput estragerea minereului de cositor, iar populaia a crescut din nou ( 160.000). SUCRE- o perla a perioadei coloniale Capitala Boliviei, Sucre, a fost fondat de spanioli in 1538 (190.000). Sucre este considerat cel mai frumos ora colonial din Bolivia, datorita cldirilor construite de coloniti, care sunt nc folosite. Tot aici se afl una din cele mai vechi universiti din America de Sud, fondat n 1624. In ciuda funciei sale de capital, singura cldire de importan naional din Sucre este Curtea Suprem, deoarece cldirile guvernamentale, ministerele i ageniile administrative sau mutat de mult n La Paz. La Sucre ns, vizitatorii se pot desfta cu o atmosfer relativ linitit pentru o capital.

LA PAZ- metropola construit la cea mai mare nlime La Paz, de departe cel mai mare ora din ara, se ntinde pe fundalul impresionant al nalilor muni acoperii cu zpada, Illimani, cu o altitudine de 6402m. Dei oraul este sediul guvernului bolivian, nu este i capitala trii. Se afl la 3650-4000m deasupra nivelului mrii, mai sus dect orice ora din lume. Este un ora al contrastelor, al diferenelor dintre bogai i sraci. Negustorii din ora vnd aproape orice; de la batoane de scorioara pana la jachete de lna i accesorii din piele de arpe. Muli sraci triesc n El Alto, suburbia situat deasupra La Pazului, construita n jurul aeroportului. Cteva sute de mii de oameni locuiesc n colibe din tabla sau cocioabe de lemn fr electricitate.O artera principal separa cartierul locuit de indigeni, de cartierul colonitilor. Istoria oraului se scrie de 450 de ani. BIBLIOGRAFIE 1. Marea enciclopedie STATELE LUMII, vol. 6, Ed. Litera, Bucureti, 2009. 2. Enciclopedia universal Britannica, vol 2, Ed. Litera, Bucuresti, 2010. 3. Marius Lungu, Statele lumii, Ed. Steaua Nordului, Constanta, 2006.