Deschid o uşă şi mă simt pierdut

Când din lumină vad priviri curioase,

Şi rele, dar de ce?nici nu m-au cunoscut,
Si ma privesc cu licăriri jegoase.
Nu spun nimic lucid, ce să înteleg
Doar şuşotesc ,când eu nu sunt atent
Parcă mă judecă de la început
Si simt ca sunt miraţi, că nu suntem la fel.
Dar în sfărsit ma întreba cineva
Ce mai fac, sau ce am mai făcut,
De parcă ar şti şi ei ceva
Habar nu au, ce viata am avut!
Simt un miros de vechi, în jurul meu
De timpuri bune, strânse şi ascunse bine
Le-au îngropat ca să nu ne bucurăm
Nici eu nici, alţi simpli ca şi mine.
Mie rău !dar tac mai bine cad si atât,
Nu spun nimic ce simt, pentru că nu merită
Să le arăt un sentiment, sa îl descriu
Să vadă si ei ceva, ce îi agită!
Mă întorc şi fug, şi mă simt mult mai bine
Dar am in gât un nod, de gust amar
Am stat cu ei prea mult, şi un regret ma ţine
Mă simt de parcă le-am facut un dar!