UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA F A C U L T A T E A D E G E O G R A F I E

SPECIALIZAREA: GEOGRAFIA TURISMULUI

TURISM IN UNIUNEA EUROPEANA

TURISM ECOLOGIC IN PARCURILE NATIONALE DIN FINLANDA

COORDONATOR STIINTIFIC PROF. UNIV. DR. PUIU

STUDENT BOTEZAN LUCIAN RADU

Cluj-Napoca, 2013

Introducere
Ecoturismul generalitati (definitii/caracteristici)

Turismul ecologic cunoscut si sub denumirea de ecoturism, se refera la turismul in zone protejate, fragile, salbatice care incearca sa aibe un impact minor si sa se mentina la o scara redusa. Acest tip de turism este util in educarea turistilor si in gasirea fondurilor pentru consevare, aduce avantaje economiei si politicii locale si incurajeaza respectul pentru alte culturi si pentru drepturile omului. In cele ce urmeaza v-oi face o sinteza a cea ce semnifica turismul ecologic si din punctual de vedere al unor mari organizatii, programe non-guvernamentale si autori ce s-au implicat in formarea , promovarea si lansarea acestui tip de turism. Dup Programul din Belize iniiat de Rio Bravo Conservation & Management Area din 1988, ecoturismul este forma de tursim cu impact sczut asupra mediului, bazat pe aprecierea acestuia i unde se depune un efort contient n vederea reinvestirii unei pri adecvate din venituri pentru conservarea resurselor pe care se bazeaz. (http://ro.wikipedia.org/wiki/Ecoturism#Definitii) Conceptul provine de la termenii eco (logie) biodiversitate, natur i turism-modalitate de petrecere a timpului liber. Prin urmare, ecoturism=turism n natur, orientat spre protecia acesteia. Societatea Internaional de Ecoturism considera n 1991 ecoturismul ca o cltorie responsabil n arii naturale, care conserv mediul i susine bunstarea populaiei locale. (http://ro.wikipedia.org/wiki/Ecoturism#Definitii) Dup California Legislature (1992), ecoturismul este o forma de cltorie al crei obiect principal l constituie admirarea frumuseii peisajelor naturale i a manifestrilor culturale specifice unor regiuni, minimiznd eventualele impacte negative induse de deplasrile n scopuri turistice. Dup Fennel (2000) ecoturismul este o form de turism durabil bazat pe resursele naturale, concentrat cu prioritate pe contactul direct cu natura i pe nsuirea cunotiinelor despre natur, care trebuie s aib un impact sczut asupra mediului, fr consumuri, orientat spre binele comunitii locale. Bran Florina i Nistoreanu Puiu considerau n 2008 c ecoturismul este o form de tursim desfurat n arii naturale, al crui scop l reprezint cunoaterea i aprecierea naturii i culturii locale care presupune msuri de conservare i asigur o implicare activ generatoare de beneficii

pentru populaia local.( Nistoreanu Puiu, 2006, Ecoturism i turism rural, Ed. ASE, Bucureti, pg. 76)

Conform definiiilor de mai sus ecoturismul se distinge prin urmtoarele valene: -conservarea biodiversitii, prin caracteristicile sale neconsumatoare de resurse floristice i faunistice, prin serviciile pe care le genereaz i prin veniturile economice care pot fi folosite inclusiv n beneficiul ariilor protejate; -susinerea binelui comunitilor locale prin diversificarea activitilor, inducerea de capital i prin generarea beneficiilor economice; -dobndirea unei experiene noi de interpretare i nvare de ctre practicanii ecotursimului (persoane deschise noului, dirijate spre un tursim viabil, ecologic i protectiv); -promovarea aciunilor responsabile n raport cu elementele peisajului att din partea turitilor ct i din partea industriei turistice; -adresabilitate ctre grupurile mai mici de turiti i afacerile de mic amploare; -consumuri minime i producerea unor cantiti minime de deeuri; -participarea comunitilor locale ndeosebi n mediul rural; -respectarea nevoilor turismului regional; -ncurajarea i utilizarea rezultatelor studiilor de mediu, studiilor sociale, a programelor de monitorizare pe termen lung, destinate evalurii i minimizrii impactului negativ al activitilor turistice; -adaptarea infrastructurii turistice la nevoia de conservare a elementelor naturale; -realizarea unei legturi armonioase ntre elementele mediului natural i cultural; -favorizarea unei interaciuni autentice ntre populaia local i turiti; -lrgirea spectrului de activiti economice tradiionale (agricultur, pescuit, meteuguri); n concluzie, ecoturismul este o form distinct de turism, fondat pe natur i cultur tradiional, ce se dorete s fie gestionat ntr-o msur ecologic durabil. n acest context ecoturismul se sprijin pe 4 criterii de baz: -se desfoar n spaii naturale i culturale; -implic msuri de conservare; -susine bunstarea localnicilor; -ncurajeaz implicarea comunitii locale; Ecoturismul s-a afirmat iniial pe continentul nord-american ncepnd cu anii `80, dar astzi se manifest n multe ri, n form embrionar sau avansat, unde poart denumiri care au

aceleai conotaii: turism blnd, turism verde, turism ecologic, turism alternativ, geoturism, etc. Acest fenomen care ctig teren tot mai mult, se bazeaz pe aceeai schem funcional, cu impacte reduse asupra mediului n scopul proteciei i conservrii acestuia pentru generaiile viitoare. Din aceast cauz, ecoturismul poate fi numit i turism durabil care sprijin, mbuntete i perpetueaz calitatea i integritatea mediului. (Ion Horatiu Pavel , Ecoturism si dezvoltare Durabila, Note de curs)

Ecoturismul in Finlanda n cadrul Uniunii Europene, ecoturismul este vzut ca un factor economic important n special n zonele rurale i de aceea, interacionnd cu agricultura, poate contribui cu succes la dezvoltarea comunitilor locale. Eco-Tour este pe de o parte interesat s ofere micilor ntreprinztori din acest domeniu o posibilitate real de promovare la nivel mondial i pe de alt parte s arate consumatorilor interesai diferite variante pentru petrecerea unor vacane de tip eco. Finlanda , tara celor o mie de lacurisi insule este un loc inedit ce ofera vizitatorilor un conglomerat de peisaje naturale deosebit prin prisma unui complex vast de arii naturale protejate. Situata in nordul Europei in peninsula Scandinava sub influenta unui climat temperat continental si subarctic , aceasta tara se bucura de o atmosfera linistita , domoale si timida in care oamenii sunt foarte primitori si constiienti de necesitatea protejarii mediului pentru a transmite si genneratiilor vitoare valorile peisagistice si culturale existente. Economia tarii este sustinuta in principiu de industrie si turism , agricultura fiind aproape ineexistenta datorita teritoriului impadurit. Asadar turismul detine un loc important in dezvoltarea economica a tarii in cadrul caruia , turismul ecologic isi face simtita prezenta printr-o multitudine de arii protejate dispuse aproximativ intr-o proportie egala pe intreaga suprafata a tarii. Arile protejate ce intra in proprietatea statului se intind pe o suprafata de 14.961 km2 si cupriind toate categoriile stabilite de IUCN(Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii):rezervatie naturala stricta, arie salbatica , Parc National, Arie de gestionare a habitatelor, Peisaj terestru si marin protejat , Arie protejata cu resurse gestionate. Parcurile Nationale detin mai mult de jumatate din suprafata ariilor protejate ,fapt ce poate evidentia importanta acestei categorii de arie protejata pentru ecoturismul Finlandez. Avand o suprafata totala de 8.170 km2 , parcurile nationale Finlandeze au o distributie omogena pe intreaga suprafata a tarii cu o densitate mai mare in partea de sud, dar nesemnificativa fata de nord. In

managmentul parcurilor nationale a Finlandei intra un numar modest de 37 de astfel de arii protejate. Principalul obiectiv de management este utilizarea durabila a resurselor. Acest obiectiv principal intra in sfera activitatii Metshallitus o companie ce se ocupa de administratia padurilor si doua mari organizatii: Green tourism of Finland si VizitFinland. Ele sunt foarte concentrate pe promovarea padurilor minunate a insulelor si lacurilor ce ofera posibilitati nenumarate de explorare a parcurilor nationale din Finlanda.

In cele ce urmeaza voi anliza parcurile nationale care au avut cei mai multi vizitatori in anul 2009 , dar si parcurile nationale de importanta semnificativa pentru tara in care se regasesc valori biogeografice unice si rare in lume. Prin urmare din cele 37 de parcuri nationale am selectionat doar 10 parcuri pe care le consider a fi emblematice pentru ecoturismul din Finlanda. Cele 10 entitati sunt: Parcul national Arhipelagul, Parcul National Marea Botnic, Parcul National Golful Finlandei de Est, Parcul National Arhipelagul Ekenas, Parcul National Koli, Parcul National Oulanka, Parcul National Pallas-Yllastunturi, Parcul National Pyha-Luosto, Parcul National Urho Kekkonen.

Fig.1 Harta Parcurilor Nationale din Finlanda

Sursa: http://www.outdoors.fi/destinations/nationalparks/Pages/Default.aspx

Parcul national Arhipelagul Acesta a fost infiinta in 1983 si acopera o suprafata de 500 km2. Face parte din patrimonial UNESCO si a primit in anul 2007 certificatul PAN Parks.

O vizita la Parcul Naional Arhipelagul presupune contactul cu marea. Parcul este format din 2000 insule accidentate, stncoase formand astfel unul dintre cele mai mari arhipelaguri din lume. In aceasta zona se pot gasii numeroase colonii de foci gri de suprafata , elani si rozatoare ce-si au locasul in paduriile de pe insulite. Emblema si mandria parcului national este vulturul codalb, care stapaneste cerul in asteptarea prazii. Zona PAN Parks Wilderness n arhipelag, este primul exemplu unic de un pustiu marin. Aceasta este singura zon marina ce patrunde n Marea Baltic in care pescuitul este permis. Datorita regulilor stricte din aceasta zona , accesul vizitatorilor este interzisa, insa sunt alte zone ale arhipelagului in care accesul este permis daca se respecta anumite reguli stricte. Pentru a explora acest ecosistem marin foarte unic cea mai buna alegere este caiac canoe. Odata ajunsi turistii in zona parcului pot vizita mai mult de 2000 de insule , zona marina cu specii de apa dulce. De-a lungul marginilor de pajiti, utilizate pentru punat timp de secole, este posibil sa creasca flori, cum ar fi cranesbills sngeroase i n cretere vincetoxicum. Faunei slbatice din Arhipelagul include, de asemenea, un numr de specii ameninate, cum ar fi vulturul codalb i foca inelat. Parcul National Marea Botnic Este situat in nordul marii Balice in zona oraselor Tornio si Kemi si a fost infiintat recent in anul 2011. Aproximativ 98% din suprafata parcului este format din apa In zona parcului se poate ajunge doar cu o ambarcatiune sau iarna prin traversarea marii inghetate. Parcul National Golful Finlandei de Est Acest parc a fost infiintat in 1982 si acopera 6.7 km2 din care 2.6 km2 apartin uscatului. Parcul este format din insule mici sub 1 km2 fiind puternic impadurite in cadrul carora pinul este cel mai raspandit. Majoritatea insulelor sun aride lipsite de paduri cu tarmuri abrupte .Parcul national este cunoscut pentru fauna avicola si acvatica. Aproximativ 60 de specii de pasari isi fac cuibul in acest parc national. Insulele Sarvi sunt destinatii bune pentru practicarea Bird wachingului.Oficial nu exista nici o plaja in parc . Cu toate acestea inotul este permis pe insule in zonele nerestrictionate. Parcul National Arhipelagul Ekenas A fost infiintat in anul 1989 si acopera o suprafata de 52 km2. In anul 1996 a primit Diploma Europeana a Ariilor Protejate cu o valabilitate de 15 ani. O mare parte din suprafata parcului este compusa din insule ce se extind pana in largul marii si apele ce le inconjoara.Parcul

poate fi accesat doar pe apa cu diferite ambarcatiuni printe care se numara si taxiurile pe apa. Cele mai importante obiective turistice din Parcul National sunt caracteristicile sale naturale diverse. Insulele parcului adapostesc mii de cuiburi de pasari din diferite specii. Printre psrile din zon se numr Merganser cu piept rou (Mergus serrator), cormoranul mare (Phalacrocorax carbo), Duck smocuri (Aythya fuligula) i diferite specii de pescarusi. Specia emblema a parcului este rata polara comun (Somateria mollissima), care, de asemenea isi face cuiburi in zona. n primvara i toamna psrile migratoare acopera mai multe zone din parc. Pe insule si insulite ale zonei maritime i zonele nconjurtoare de ap (200 de metri de mal)este interzisa debarcarea sau miscarea in timpul primaverii si verii, pentru a proteja psrile care cuibresc. Pe insulele mai mari triesc elani (Alces alces), elan codalb (Odocoileus virginianus), bursucul Eurasiatic (Meles meles) i iebure(Lepus timidus). n partea de sud a parcului, se poate vedea Foca gri (Halichoerus grypus) sau chiar foca inelat (Pusa hispida). Parcul National Koli Koli este un parc national in comunele din Joenssu Lieska, Kontiolathi din Karelia de Nord una dintre regiunile Finlandei. Acesta acoper 30 de kilometri ptrai, n dealurile mpdurite de pe malul vestic al lacului Pielin , si a fost nfiintat n 1991. Spre deosebire de alte parcuri naionale din Finlanda, Parcul National Koli a fost iniial reglementat de Institutul de cercetare Metla. n prezent, este reglementat Metsahallitus , cum sunt si celelalte parcuri nationale. Koli are multe de oferit patrimoniului cultural-nelept. Anterior, acesta a fost un site de sacrificiu. Mai trziu, acesta a fost folosit pentru crearea de terenuri agricole prin taierea sau arderea padurilor. Scopul Parcului National Koli nu este de a rezerva natura salbatica ci si pastrarea patrimoniului tradiional agricol. Unele cmpuri sunt tiate, arse i re-cultivate. Rasele tradiionale finlandeze de vaci i oi pasc n lunca de Koli. Exist, de asemenea, numeroase pesteri in zona Koli, de exemplu, pestera Pirunkirkko. Aceasta este de 34 de metri lungime i 1-7 metri de mare. Koli a inspirat numerosi pictori si compozitori, de exemplu, Jean Sibielus , Juhani Aho i Ero Jarnefelt. In prezent exist dou statiuni de schi din zona Koli: Loma-Koli pentru familii i Ukko-Koli pentru mai schi alpin avansat. Exist trei teleschiuri i ase prtii de schi n Ukko-Koli. Cea mai mare scdere vertical este la 230 de i prtiile de schi au o lungim de 800-1,500 metri. Exist patru teleschiuri i ase prtii de schi din Loma-Koli. Cea mai mare scdere pe vertical este de 145 de metri i prtiile de schi sunt 530-1050 de metri lungime. Dou dintre pante sunt strzi pentru snowboarding. Exist, de asemenea, castele de zpad pentru copii.

Parcul National Nuuksio In Parcul National Nuuksio este o posibila evadare din viata cotidiana si aglomerata a capitalei taii pentru a experimenta si descoperii natura salbatica asa cum a fost lasata. Cu ale sale trasee marcate , adposturi de gtit i camping, Nuuksio este ideal pentru drumeii scurte cu durata de una sau dou zile. Parcul a fost infintat in 1994 si este gestionat de Metsahallitus. Este situate in nordul drumului Ring III, intre principalele drumuri : drumul 1 si 120; Exist aproximativ 43 de lacuri i iazuri mici in interiorul parcului National Nuuksio, i include, de asemenea, malurile a dousprezece alte lacuri. Unele dintre lacuri au apa maro i sunt nconjurate de mlatini deschise, n timp ce unele au ap limpede i rmurile stncoase. Exist, de asemenea, multe paduri de pin si molid. Cea mai mare mlastina este Soidinsuo, care este n starea sa natural i nconjurata de o padure foarte batrana. Cele mai multe pri ale Parcului Naional au fost pduri comerciale, dar unele pri au avut deja o lung perioad de timp s se dezvolte ntr-o cretere corespunztoare n vrst de pdure. Cele mai bune paduri vechi pot fi gsite n jurul Lacului Haukkalampi i Myllypuro Brook pe versani i fundul vilor vina-line. Plutelor gazon lacului Mustalampi sunt o caracteristic special a Parcului National Nuuksio. Un baraj care a fost construit in 1950 a cauzat nivelul apei s creasc i in prezent gazonul pluteste in jurul lacului.

Parcul National Oulanka Este un Parc National din regiunea Ostrobothnia de Nord si Laponia care acopera 270 de km2. Ea a fost fondat n 1956 i a fost extins din nou, n 1982 i 1989, i se nvecineaz cu Parcul National Paanajarvi din Rusia. Primii locuitori din zon au fost oamenii Sami din Laponia care au trit aici pn la sfritul secolului 17. Dei vntoarea, pescuitul i mai trziu a fost agricultura ocupaia principal a oamenilor care locuiau acolo, astzi activitatea cea mai notabila in Oulanka este turismul. Oulanka National Park este o combinaie unic i versatila din nordul, sudul i estul naturii. Peisajul este alctuit din paduri de pin , vile rurilor cu bnci de nisip i praguri si mlastini voluminoase in partea de nord. Zona este bogat n specii de animale i plante pe cale de dispariie. Aproape de centru parcului este Oulanka Centrul de Cercetare, care face parte din

Institutul Thule i a fost nfiinat n 1966 pentru a facilita cercetarea n domeniul tiinelor biologice i geologice. Centrul de cercetare ofer, de asemenea, faciliti pentru turiti care viziteaz sau excursioniti, n timpul sezoanelor mai puin aglomerate. mpreun cu un relief accidentat i microclimate diferite, locaia parcului este, de asemenea, unul dintre motivele principale pentru o mare varietate de plante si copaci, cu mai mult de 500 de specii de plante vasculare din zona. Nu exist o suprapunere ntre speciile de nord i de sud, n ceea ce privete distribuirea acestora, precum i numeroase specii, n partea de est a Finlandei au avanposturile lor vestice aici. Oulanka are un sol bogat n substane nutritive, ceea ce l face ideal pentru flora rara. Oulanka River Valley a fost un traseu de dispersie foarte important pentru diverse specii provenind din estul Finlandei, dup ultima Era Glaciara . La sfritul verii, parcul esteplin cu billberries , ciuperci i orhidee slbatice care sunt una dintre cele mai populare flori din zona. Albiile rurilor i luncile aluvionare sunt locul de vietuire a speciilor rare de fluturi, i mai mult de o sut de specii diferite de psri isi au locul in acest parc. Cele mai multe pajiti sunt gestionate ntr-o manier tradiional, precum i creterea renilor continu s prospere n cadrul parcului, dei este limitat la oamenii din Laponia. n parc exist, de asemenea, pasari rare, cum ar fi siberiana Jay i cocosul de munte. Specii pe cale de dispariie, cum ar fi ursul , rsul, elanul i bursucul se pot gasii in aceasta zona. Oulanka este una dintre cele mai populare parcuri naionale din Finlanda. Calea cea mai binecunoscuta este Karthunkierros (80 km) fiind accesibila tot timpul anului. Alte rute includ Pieni Karhunkierros Trail (12 km), Drumeii Traseu Keroharju (17 km) i alte trasee mai mici, cum ar fi natura Nature Trail Rytisuo (5 km), Natura Trail Hiidenlampi (5 km), precum i Kiutakngs (8 km). Exist diverse domenii de camping, seminee desemnate, casute din lemn i brci, care sunt disponibile pentru public. Exist, de asemenea, unele trasee de iarn, care includ Trail Snowshoeing Rytisuo (7,5 km) sau Trail Wilderness Oulanka, de la Juuma ctre Kiutakngs (26 km), care pot fi, de asemenea, explorate cu schiuri, rachete de zpad sau chiar snowmobile. Alte activiti includ canotajul sau mersul cu bicicleta prin intermediul unor rute. Vizitatoriilor au permisiunea pentru a culege fructe de padure si ciuperci , dar nu au voie s vaneze vanat sau sa pescuiasca pete fr licen. Parcul National Pallas-Yllastunturi Parcul National Pallas Yllastunturi este al treilea cel mai mare parc national din Finlanda, situat in Laponia, n comunele Enontekio , Kittila , Kolari si Muonio . Parcul a fost nfiinat oficial n 2005, cnd Parcul National Pallas-Ounastunturi a fost unit cu Ylls-Aakenus o zon protejat

invecinata. Acesta este al treilea mare parc naional din Finlanda, acoperind 1020 km patrati. Cele mai multe parti ale parcului sunt formate din pduri virgine i diverse tipuri de muskeg . Pallas-Yllstunturi are n jur de 350 km (220 km) de trasee montane marcate. Exist mai multe trasee naturale, care nu sunt foarte exigente i au panouri de informare privind caracteristicile naturale ale zonei i cultura. Exist mai multe opiuni pentru excursii de o zi. Traseu de drumeii cele mai populare n Pallas-Yllstunturi este Trail Hetta-Pallas, care este de 55 de kilometri lungime. Exist 14 trasee naturale in parc, dintre care 8 sunt n zona Ylls, 4 n zona Pallas, iar 2 sunt n zona Ounastunturi Fells.

Parcul National Pyha-Luosto Parcul National Pyha-Lousto este un parc national din Laponia, Finlanda . Acesta a fost nfiinat n 2005, cnd cel mai vechi parc national din Finlanda, Pyhtunturi National Park (nfiinat n 1938) a fost unit cu Luosto. Noul parc acoper 142 km ptrai. Cele mai importante caracteristici sunt trasaturile geologice unice, pduri vechi i a zonelor umede. Vizitatorii parcului si a imprejurimilor lui se pot plimba liber. Exista aproximativ 120 km trasee de vara. Toate aceste trasee sunt marcate, si pot fi gasiti ghizi speciali pentru aceste drumetii la centrul de vizita Luoston Portti and Pyh-Luosto. Ambele centre au harti si informatii de baza privind parcul national. Unele dintre traseele Parcul Naional au fost netezite si sunt gestionate site-uri de foc de tabr i cabane pustie de toate drumurile.

Parcul National Urho Kekkonen

Parcul National Urho kekkonen este un parc national situat in Laponia, o regiune Nordica a Finlandei .nfiinat n 1983 i care acoper 2550 km patrati (985 sq mi), acesta este unul dintre cele mai mari arii protejate din Finlanda. Este numit dup Urho Kekkonen, fostul preedinte i prim-ministru al Finlandei. Urho Kekkonen National Park este a doua cea mai mare zon protejata din Finlanda. Partea de nord a parcului national este aluvionata de vaile fluviale Luttojoki, Suomujok si Muorravaarakkajoki. n plus fa de pduri, n partea de sud-vest a Parcului Naional sunt extinse mlatini deschise AAPA, care sunt foarte dificil de traversat. Zona de sud-est a parcului este despicata de un canion numit Nuorttijoki.

Parcul naional a fost stabilit pentru a proteja padurile din Laponia i zonele forestiere din Sudul Laponiei precumm si activitatiile traditionale practicate cu multa vreme inaite constand in cresterea reniilor

Tabel: Parcurile Nationale din Finlanda

Parcul National

Regiune

Suprafa teren (km ) 17 2550 25.5 34 299 18.6 45.5 62

Anul infintarii
1996 1983 1990 1982 2000 2011 1982 1982

Nr. Vizitatori in 2009

7000 289000 20500 7500 40000

Coordonate

Valkmusa Urho Kekkonen Torronsuo Tiilikkajrvi Syte Sipoonkorpi Seitseminen Salamajrvi

Kymenlaakso Laponia Tavastia propriu

Nord Savonia / Kainuu Nord Ostrobothnia / Laponia

60 34'N 26 44'E 68 13'5 "N28 8'25" E 60 44'N 23 37'E 63 40'N 28 18'E 65 44'51 "N27 54'43" E 60 18'54 "N25 13'8" E 61 56 N 23 26'E 63 16'N 24 45'E 64 33'22 "N26 30'36" E 66 14'N 28 30'E 61 11'N 26 53'E 61 23'12 "N25 23'36" E 67 3'59 "N26 58'25" E 62 50'44 "N25 28'21" E 61 14'57 "N22 34'1" E 62 35'N 31 11'E 65 37'22 "N24 19'10" E

Uusimaa Pirkanmaa
Central Ostrobothnia / Finlanda Central Nord Ostrobothnia / Kainuu

45500 10500

Rokua Riisitunturi Repovesi Pijnne Pyh-Luosto Pyh-Hakki Puurijrvi-Isosuo Petkeljrvi Permeri

4.3 77 15 14 142 13 27 6 2.5

1956 1982 2003 1993 2005 1956 1993 1956 1991

23500 15000 74500 15000 128000 17000 11500 19500 9000

Laponia
Kymenlaakso / Sud Savonia

Pijnne Tavastia Laponia Finlanda Central

Pirkanmaa / Satakunta

Karelia de Nord Laponia

Patvinsuo Pallas-Yllstunturi Oulanka Nuuksio Linnansaari Liesjrvi Lemmenjoki Leivonmki Lauhanvuori Kurjenrahka Kolovesi Koli Kauhaneva-Pohjankangas Isojrvi Hiidenportti Helvetinjrvi Arhipelagul Ekenas Golful Finlandei de est Marea Botnic Arhipelag

Karelia de Nord Laponia

Nord Ostrobothnia / Laponia

105 1020 270

1982 2005 1956

12000 419000 165500

63 6'41 "N30 42'16" E 68 9'32 "N24 2'25" E 66 22'32 "N29 20'19" E 60 18'27 "N24 29'57" E 62 6'38 "N28 30'34" E 60 40'50 "N23 51'30" E 68 30'N 25 30'E 61 56 N 26 2'E 62 09'7 "N22 10'30" E 60 43'14 "N22 23'1" E 62 15'27 "N28 49'0" E 63 3'27 "N29 53'14" E 62 10'45 "N22 24'23" E 61 41'54 "N25 0'39" E 63 52'22 "N29 3'31" E 62 51'E 23 2'N 59 49'22 "N23 27'15" E 60 17'5 "N27 16'26" E 59 54'53 "N21 52'39" E

Uusimaa
Southern Savonia / Nord Savonia

45

1994

179500

38

1956

31000

Tavastia propriu Laponia Finlanda Central Ostrobotnia de Sud Finlanda propriu Southern Savonia Karelia de Nord
Ostrobotnia de Sud / Satakunta

22 2850 29 53 29 23 30 57 19 45 49.8 52 6.7

1956 1956 2003 1982 1998 1990 1991 1982 1982 1982 1982 1989 1982 2011

30500 10000 12500 10000 28500 7500 127500 4500 10500 12000 33000 44500 19000

Finlanda Central Kainuu Pirkanmaa Uusimaa Kymenlaakso

Finlanda propriu

500

1982

53500

Bibliografie: Bltreu, A.N., (2007), Ecoturism i dezvoltare durabil, Ed. Prouniversitaria, Bucuresti; Ion Horatiu Pavel, Ecoturism si dezvoltare durabila , Note de curs Ion Horatiu Pavel, Ecoturism si Dezvoltare Durabila Indrumator de lucrari practice, Site-web: http://www.outdoors.fi/destinations/nationalparks/Pages/Default.aspx