Nota de curs Modulul:

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

1 INTRODUCERE :

Administrarea medicamentelor este una dintre cele mai mari responsabilitati ale asistentei. Pentru a asigura pacientului o terapie medicamentoasa eficienta si corecta, asistenta trebuie sa fie familiarizata cu indicatiile, dozarile si efectele medicamentului prescris. De asemenea pacientul trebuie interogat inaintea fiecarei administari despre eventualele reactii alergice din trecut la substanta respective. Asistenta trebuie sa aiba cunostintele si abilitatile de a minimiza anxietatea pacientului si de maximize eficienta medicamentului (cunoscand modalitatea de administare, timpul etc.) Medicamentele. Sunt produse de origine mineral, vegetal, animal sau chimic transformate ntr-o form de prezentare care este prescris de medic. Substana care are efect asupra organismului poart denumirea de substan activ, alturi de ea n compoziia medical regsindu-se i alte substane fr aciune asupra organismului, acestea fiind excipieni de aglomerare, de lustruire a gustului i colorani. Pentru a putea fi utilizate ca medicament substanele trebuie prelucrate corespunztor, purificate, dozate corect astfel nct s nu produc efecte secundare. Scopul administrrii medicamentelor este: prevenirea mbolnvirilor, ameliorarea bolilor vindecarea bolilor. Medicamentele sunt prezentate sub forme farmaceutice, solide sau lichide, n funcie de calea administrat. Cile de administrare a medicamentelor.
1

Medicamentele pot fi administrate pe diverse cai: calea de administare mucodermica: administrare oculara, vaginala, nazala, auriculara, transdermala (prin absorbtie), orofaringelal (inhalatii) calea de administare enterala: absorbtia medicamentelor prin tractul gastrointestinal calea de administrare parenterala: injectii sau perfuzii intradermale, subcutanate, intramusculare, intraevenoase, intrarectale, intraosoase, intraartriale cale de administrate endotraheala: administarea medicamentelor in sistemul respirator cu ajutorul sondei endotraheale cale de administare epidurala: administare de medicamente (anestezic sau analgezice opioide) printr-un cateter introdus peridural calea de administare intrapleurala: injectarea de medicamente in spatiul pleural Calea de administrare este aleas de medic n funcie de scopul urmrit, de capacitatea de absorbie a cii respective, de aciunea medicamentelor, mai lent su mai rapid i de tolerana organismului fa de medicament. Formele farmaceutice ale medicamentelor.
MEDICAMNT = Substan natural sau de sintez utilizat pentru a vindeca, a ameliora sau a preveni o boal; doctorie, leac POSOLOGE - Parte a terapeuticii care se ocup cu indicaiile referitoare la dozele i la modul n care trebuie administrate medicamentele

Doza - cantitate prescris dintr-un medicament pe care bolnavul trebuie s-o ia

dintr-o dat Perfuzie - Introducere lent i continu, pictur cu pictur, a sngelui sau a unei substane medicamentoase n vn ori n esutul subcutanat, n scopuri terapeutice. INFZIE - Soluie apoas obinut dintr-o plant prin oprirea ei cu ap clocotit, n scopul extragerii principiilor active pe care le conine; medicament astfel obinut. SOL IE - Amestec omogen compus din dou sau mai multe substane chimice (dintre care una este de obicei lichid) dispersate la scar molecular n diverse proporii. Lichid care conine o substan solid dizolvat. TINCTR - medicament lichid obinut prin dizolvarea n alcool sau eter a unor extrase din plante, din organe de animale sau din minerale. EXTRCT - Preparat, substan chimic extras din plante, din organisme, din organe etc. EMLSIE - Amestec lichid care conine n suspensie particule insolubile.

SIRP - Soluie concentrat, constnd din zahr i ap sau suc de fructe, ntrebuinat la prepararea unor dulciuri, a buturilor rcoritoare i a unor medicamente. TABLT - Preparat farmaceutic, dozat, solid, de forma unui disc mic, care se administreaz pe cale bucal; pilul; pastil; comprimat. Capsula - nveli solubil n care se pun unele medicamente n form de praf, cu gust neplcut, pentru a fi nghiite mai uor; bulin; caet. CA T - Cutie mic din substan amilacee(constituit din amidon), n care se introduc, spre a fi nghiite, medicamente sub form de pulbere; bulin POMD - Preparat farmaceutic sau cosmetic moale, obinut din substane grase i din componente medicamentoase, ntrebuinat pentru ngrijirea (sau tratarea) pielii i a prului. UNGUNT - Preparat medicamentos sau cosmetic sub form de past sau de emulsie consistent, compus din substane grase i elemente active; crem cu proprieti curative sau cosmetice; unsoare; alifie Bolus - Cantitate mare de medicament introdus in organism la inceputul tratamentului in scopul obtinerii unui efect terapeutic maxim. Patch - plasture

Una din sarcinile cele mai importante ale asistentului medical este administrarea medicamentelor. Aciunea asupra organismului depinde n primul rnd de structura lor chimic dar i de doza administrat, precum i de calea de admnistrare. Astfel, aceeai substan poate s acioneze ca medicament, ca aliment sau toxic (vinul), dup cantitile care au fost introduse n organism.
Diferenierea aciunii medicamentelor asupra organismului este n funcie de dozele administrate i din aceste motive la fiecare medicament se vor deosebi: 1. Doza terapeutic. Este doza utilizat pentru obinerea efectului terapeutic dorit, fr ca prin aceasta s se produc vreo aciune toxic asupra organismului. 2. Doza maxim. Reprezint doza cea mai mare suportat de organism fr s apar fenomene toxice secundare. 3. Doza toxic reprezint cantitatea de medicamente care introdus n organism provoac o reacie toxic periculoas pentru organism. 4. Doza letal este doza care omoar omul. Din doza de medicamente care a fost introdus n organism va aciona asupra acestuia numai partea care va reui s se absoarb prin tegumente i mucoase care reprezint pori de intrare ale medicamentelor, dar n acelai timp i adevrate bariere contra substanelor strine. Astzi medicamentele introduse pe cale bucal 3

pot fi distruse de sucurile digestive, deci cantitatea util absorbit va fi mai mic dect cea administrat. Medicamentele sunt prescrise de medic iar asistenta care administreaz aceste medicamente trebuie s aib o serie de cunotine pentru a nu transforma efectul terapeutic ntr-o otrav cu aciune ireversibil.

Calea de administare a medicamentului determina efectele acestuia. De exemplu, medicamentele administrate intravenos actioneaza instant deoarece intra imediat in circulatia sangvina. De aceea antibioticele se fac de obicei intravenous pentru a determina un raspuns imediat si costant. Prevenirea erorilor in admnistarea medicatiei Inaintea admnistarii oricarei medicatii aceasta trebuie comparata cu medicatia prescrisa de medic din foaia de observatie. Se va verifica mental regula celor cinci p: pacientul potrivit medicamentul potrivit doza potrivita calea de administare potrivita timpul (ora) de administare potrivit Intodeauna se va verifica si data expirarii fiecarui medicament pe care il vom administra. Totodata, inaintea oricarei administrari medicamentoase se vor avea in vedere drepturile pacientului: dreptul de a stii de ce i se administreaza un anumit medicament si la ce efecte adverse sa se astepte dreptul de a refuza medicatia prescrisa

Diferitele strategii de prevenire a erorilor de administare a medicamentelor cu risc crescut constau in prepararea acestora astfel incat ele sa poata fii imediat perfuzate, asa-numitele premixed infusion. Inainte de administarea lor trebuie verificate de catre doua nurse diferite (dozajul si rata perfuziei). Efectele medicamentelor si interactiunile dintre ele: Urmarirea raspunsului la administrarea unui anume medicament necesita o buna cunoastere a starii pacientului si a efectelor asteptate de la medicamentul administrat. De exemplu, daca un pacient primind un
4

antiaritmic continua sa prezinte contractii ventriculare premature, trebuie anuntat medicul ca medicamentul administrat nu produce efectul scontat. In cadrul monitorizarii eficientei unei anume terapii medicamentuoase, trebuie luate in calcul si rezultatele testelor de laborator, care pot indica un efect terapeutic, un efect advers sau un nivel toxic. De exemplu, timpii de protrombina ajuta la evaluarea efectului administarii de heparina, sau nivelul scazut al potasiului poate fi un semn al efectelor adverse ale unui diuretic. Unele medicamente insa pot afecta rezultatul testelor de laborator, cauzand asa-zisele rezultate fals pozitive. De exemplu, codeina poate creste presiunea intracraniana. Se va monitoriza cu atentie starea pacientului. Anumite modificari ca scaderea sau cresterea in geutate pot afeta actiunea anumitor medicamente. Alti factori ca varsta pacientului, constitutia fizica, sexul, statusul emotional pot afecta, de asemenea, rapunsul pacientului la admnistraea medicamentelor. Deoarece majoritatea pacientilor primesc mai mult de un medicament, trebuie,de asemenea, avute in vedere interactiunile dintre ele. O interactiune intre medicamente inseamna o schimbare in absorbtia, distributia, metabolismul si excretia acestuia, care poate aparea la administrarea altui medicament sau imediat dupa aceea. O interactiune de dorit folosita ca baza in terapiile medicamentuoase combinate, este potentarea efectului unui medicament, ajutarea mentinerii unui anumit nivel sangvin sau mnimalizarea efectelor adverse, cu ajutorul altui medicament. Pe de alta parte, anumite interactiuni pot avea rezultate nedorite ca diminuarea efectului unu medicament, sau, din contra, maximizarea sa pana la efect toxic. De exemplu, pacientii fumatori necesita doze mai mari de teofilina (medicament administart din ficat care cresc metabolizarea teofilinei. Urmarirea efectelor adverse La administrarea unu medicament este necesara reunoasterea si identificarea efectelor adverse, reactiilor toxice si alergiilor medicamentuoase. Unele efecte adverse sunt trecatoare si de intensitate redusa, pacientul dezvoltand o toleranta fata de medicament. Altele necesita o schimbare a terapiei medicamentuoase. O reactie toxica la un medicament poate fii acuta, datorata dozelor excesive, sau cronica, datorata acumularii progresive a medicamentului in corp. De aemenea, reaciile toxice pot aparea ca rezultat al modificarii
5

metabolismului sau excretiei care determina astfel cresterea nivelului medicamentului in sange. O reactie alergica la un medicament este rezultatul unei reactii antigen-anticorp. Reactia poate fii de la o urticarie banala pana la soc anafilactic. De aceea inaintea administarii medicamentelor se verifica eventualele reacti alergice. In principiu, testul alergic se face inaintea administrarii primei doze dintr-un medicament. De asemenea trebuie avut in vedere ca un istoric alergenic negativ la un anume medicament nu exclude posibilitatea aparitiei reactiei alergice in prezent sau viitor. Alte efecte adverse ale medicamentelor pot fii dependenta si reactiile idiosincrazice (care apar la personae cu anumite deficite genetice). Orice administrare de medicament, calea de administrare, dozajul, refuzul pacientuli, aparitia efectelor adverse, trebuie notificate corect si eligibil in planul de ingrijire cu semnatura asistentei.