Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PIB mondial 2009 (PPC) 73.65 trilioane $ PIB mondial 2010 (PPC) 77.46 trilioane $ PIB mondial 2011 (PPC) 80.33 trilioane $
ECONOMIE MONDIALA
1.
Conceptul de economie mondiala desemneaza ansamblul economiilor nationale ale statelor lumii privite in interdependenta dintre ele, ea nu se reduce numai la sfera circulatiei, ci si la sfera productiei, consumului, cercetarii etc.
Nu exista economie mondiala fara o piata mondiala. Piata mondiala reprezinta ansamblul tranzactiilor care au loc intre agentii economici de pe glob. Piata mondiala este eterogena fiind alcatuita din segemente precum: piata mondiala a pretrolului, piata mondiala a autoturismelor etc.
Sectoare economia nationala: I Sectorul primar: agricultura, silvicultura, industrie extractiva II Sectorul secundar: industrie prelucratoare, constructii III Sectorul tertiar: servicii
Indicele cresterii nominale a PIB = Indicele preturilor curente = PIB nominal 1 / PIB nominal 0 x 100
Indicele cresterii reale a PIB = Indicele preturilor constante = PIB real 1 / PIB real 0 x 100
Anul
PIB in PIB in Deflatorul Indicele Indicele preturi preturi preturilor preturilor PIB curente mil constante curente constante mil. Sudan Sudan (2007 an baza) 92537 113041 121613 149544 170656 92537 94628 98978 101118 96576 100 119 123 148 177 100 122 131 162 184 100 102 107 109 104
PIB real = PIB nominal / Deflatorul PIB Deflatorul PIB msoar creterea preurilor n anul pentru care se face msurtoarea fa de un an anterior considerat ca baz
B. Indicatorii supui comparaiei trebuie exprimai n aceeai moned pe baza cursurilor de schimb ajustate n funcie de paritatea puterilor de cumprare (PPC).
Teoria paritii puterilor de cumprare (PPC), dezvoltat de Gustav Cassel n 1920 se refer la determinrea cursului de schimb de echilibru pe termen lung dintre dou monede care egalizeaz puterea de cumprare din rile de emisiune, pentru un anumit co de bunuri i servicii.
PPC este util decat PIB n compararea standardelor de via dintre ri deoarece ia n calcul costul relativ al vieii i ratele inflaiei, care difer ntre ri. PPC-urile sunt deci rate de schimb care egalizeaz puterea de cumprare a diferitelor monede prin eliminarea diferenelor dintre nivelele preurilor ntre ri Cursul de schimb PPC (curs de schimb real) este fluctuant, ntocmai ca i cotaiile monedelor (cursuri de pia). Pot exista diferene notabile ntre PPC i cursurile de schimb de pia
Ce sunt PPC-urile PPC-urile sunt preuri relative, care arat raportul preurilor n moned naional ale aceluiai bun sau serviciu n diferite ri. Utilizare PPC-uri = In efectuarea de comparaii n ce ce privete PIB-ul i componentele sale. Cum se calculeaz PPC-urile ex. dac preul unui hamburger n Frana este 2,84 euro iar n SUA este 2,2 dolari, atunci PPC pentru produsul hamburger ntre Frana i SUA este 2,84 euro/2,2 dolari = 1,29 euro/1 dolar n comparaiile internaionale, tebuie s folosim ntotdeauna PPC-urile n locul cursurilor de schimb? PPC-urile nu sunt un substituent perfect al cursurilor de schimb n comparaiile internaionale, ci complementare. Valoarea PIB ajustat la PPC are mai mult sens economic dect cea obinut prin convertire cu ajutorul cursului de schimb. In cazul unor importuri/exporturi cursul de schimb
Factori de productie
Factorii avansai sau dobndii calitatea nvmntului i cercetrii nivelul de pregatire a fortei de munca tehnologia calitatea infrastructurii
Potenialul unei economii este dat de natura i calitatea factorilor de producie de care ea dispune la un moment dat. Poate fi msurat i exprimat cu ajutorul indicatorilor absolui: PIB, PIN, VN, PNB, PNN, Q industrial, Q agricol, exporturi, importuri, datoria extern etc.
Indicatori agregati
PIB = expresia in bani a productiei de bunuri economice finale create in decursul unei perioade, de regula un an, de agentii economici care-si desfasoara activitatea in interiorul tarii. PIB poate fi determinat prin: a) PIB = C privat + C guvernamental + Investitii Brute + Export Net (E-I) b) PIB = salarii + rente + dobanzi + profit c) Pib = VA PIN = PIB CCF PNB = expresia in bani a bunurilor economice finale produse de agentii economici nationali in decursul unui an. PNB = PIB + productia agentilor economici care isi desfasoara activitatea in strainatate - productia agentilor straini care isi desfasoara activitatea in interiorul tarii; PNN = PNB CCF PNN PF = Venitul National
Pentru a caracteriza starea economic a unei naiuni, analiza trebuie s cuprind pe lng aspectele calitative i indicatori de dinamic privind ritmul de cretere a diferitelor mrimi agregate. Aceti indicatori ofer informaii cu privire la : a) dac economia se afl n cretere, stagneaz sau este n declin b) orizontul de timp necesar pentru a atinge un anumit nivel de dezvoltare
1.
Tari cu grad ridicat de dezvoltare: Nivel relativ ridicat al venitului pe locuitor > 10.000 USD/loc Standard de viata ridicat Europa Occidentala, America de Nord, Japonia, Australia, Noua Zeelanda, Singapore, Hong Kong, Taiwan Pondere scazuta a agriculturii 3% si ridicata a serviciilor 70% Sunt tarile de origine ale celor mai puternice STN Domina economia mondiala, au ponderea cea mai mare in PIB mondial, in exporturi si investitiile straine Grupul G8 (SUA, Canada, Franta, Germania, Italia, Marea Britanie, Japonia, Rusia) cele mai puternice economii industrializate, detin 60% din PIB mondial
3. Tipologii mondoeconomice
PIB/loc ($, PPP) Sursa: FMI
2. Tari cu grad de dezvoltare mediu: PIB/loc cuprins intre 1.500-10.000 USD/loc Grup de tari eterogen ce se caracterizeaza prin acumularea de capital fizic si uman Depun eforturi pentru a elimina decalajul tehnologic de le desparte de nordul dezvoltat Au valorificat resursele naturale: Arabia Saudita, EAU, Qatar, Kuweit, Venezuela Au valorificat investitiile straine directe si alti factori: Asia S-E, Europa de Est, America Latina, Mexic, India, China, Romania, Chile, Filipine etc.
3. Tari slab dezvoltate: - PIB/loc sub 1.500 SD - pondere mare a agriculturii in PIB -nivel ridicat al mortalitatii infantile - predomina saracia, foamea, analfabetismul, speranta de viata este scazuta - sunt folosite ca piete de desfacere
speranei de via, alfabetizrii, nvmntului i nivelului de trai. Indicele a fost inventat de economistul pakistanez Mahbub ul Haq in 1990. Este actualizat n fiecare an de Programul de Dezvoltare al Naiunilor Unite i publicat n Raportul de Dezvoltare Uman.
IDU = este un indice compozit care inglobeaza mai multe evaluari: longevitatea speranta de viata la nastere mediul de educatie gradul de alfabetizare, numarul mediu de ani de scolarizare standardul de viata PIB/loc, numarul de calorii consumate zilnic Valoarea IDU se inscrie intre 0 si 1, cu cat IDU se apropie de 1 cu atat tara are un grad de dezvoltare mai ridicat.
HDR 2011
HDR 2011
4. Balanta de plati
Def. Este un instrument economic in care se evidentiaza toate creanele i datoriile pe care le nregistreaz o naiune ca urmare a micrilor internaionale de bunuri, servicii i alte categorii de active, n decursul unui an.
Principii de intocmire: -Tranzactii generatoare de plati + donatii -Calitatea de rezident -Exigibilitatea operatiunilor -Principiul contabilitatii in partida dubla Regula: operaiunile care presupun ieiri de bunuri n afara rii sau prestri de servicii pentru strintate i care genereaz ncasri pentru rezideni se nregistreaz ca i credit; operaiunile inverse, de intrri de bunuri sau servicii, care genereaz pli de ctre rezideni n favoarea strinilor, se nregistreaz ca i debit.
1. Revolutiile industriale
Revoluia industrial este procesul tehnic complex prin care munca manual este nlocuit cu mainismul. n acest proces muncitorului i revenea rolul de supraveghere, reglare i alimentare a mainii. Factori ai revoluiei industriale: 1. Inovaia tehnologic - se refer la crearea de noi maini, dispozitive, procedee de fabricaie etc. sau perfecionarea celor existente. 2. Industrializarea - semnific crearea de uniti specializate (uzine, fabrici, antiere etc.) n care producia de bunuri i servicii este organizat la scar relativ mare, ceea ce asigur reducerea costului unitar i implicit profitul ntreprinztorilor.
Anglia, 1750, avantaj al apei Revoluia industrial sa extins la proporii planetare Producia de crbune i oel, industria textil i transporturile pe calea ferat. Masina cu aburi, suveica zburatoare, razboi de tesut electric, roata de tors.
Germania i Statele Unite a nceput spre sfritul secolului al XIX-lea dezvoltarea industriilor electro-mecanice (producia de curent electric, industria automobilului) i chimice.
2. Specializarea internationala
Tarile lumii tind s se specializeze n producerea acelor bunuri pe care le pot realiza mai eficient dect alte naiuni, adic cu costuri mai mici, surplusul fiind destinat schimbului internaional.
Specializarea internaional permite fiecrei naiuni s consume, prin schimb, mai multe bunuri i servicii dect ar fi posibil n condiiile unei producii relativ diversificate Comerul confer specializrii sens i finalitate economic. Prin intermediul comerului, oamenii au posibilitatea nu doar de a consuma mai mult dect produc dar i de a beneficia de un consum diversificat.
1. Teoria avantajelor absolute o tara urmeaza sa se specializeze in confectionarea acelor bunuri la producerea carora se poseda anumite avantaje absolute, adica le produce la cele mai mici costuri comparativ cu alte tari. 2. Teoria avantajelor relative tarile lumii sunt nemijlocit interesate sa se specializeze in domenii in care dezavantajul lor ar fi mai mic 3. Teroria avantajelor comparative (decalajului tehnologic) specializarea internationala depinde de viteza de inovare a primei tari si de viteza de imitare a acestor inventii de alte tari.
4. Teroria avantajelor competitive pentru a obtine si mentine un avantaj competitiv statul este nevoit sa reinvesteasca in productie cea mai mare parte a profiturilor obtinute si sa-si perfectioneze fara incetare structurile de productie.
Specializare intersectoriala
Specializare interramurala
Specializare intraramurala
Specializare tehnologica
Ind chimica Ind textila Ind auto II revolutie industriala Specializare pe ramuri
Specializare in cadrul unei ramuri Ind chimica (ind farmaceutica + ind petroliera)
Spania turism Elevetia ceasuri, servicii bancare Germania auto Brazilia - cafea
Africa de Sud diamante Arabia Saudita petrol Franta ind nucleara SUA, India - cinematografie
Participnd la diviziunea internaional a muncii, naiunile i ajusteaz producia intern, conectnd-o la mecanismele pieei mondiale, rezultatul fiind o alocare eficient a resurselor la nivel global. Este rezultatul revolutiilor industriale si a expansiunii economice a tarilor occidentale.
Ce este globalizarea?
Globalizare = Moartea printesei Diana! O printesa engleza cu un amant egiptean are un accident intr-un tunel francez intr-o masina germana cu motor olandez, condusa de un belgian, beat cu wiskey scotian, urmarita fiind indeaproape de paparazzi italieni pe motociclete japoneze. Printesa era tratata de un doctor american cu medicamente braziliene. Si chestia asta iti este trimisa de un roman care foloseste tehnologia lu' Bill Gates, iar tu o citesti pe o clona de IBM care folosesc chipuri taivaneze, cu monitor corean, asamblate de muncitori din Bangladesh intr-o fabrica din Singapore, transportata cu vapoare din India, si descarcata de sicilieni in porturi, trasportata din nou in camioane conduse de soferi mexicani si in final vanduta tie de evrei. Asta inseamna globalizare !?
Globalizare Internationalizare
Internaionalizarea se refer la rspndirea activitilor economice i comerciale pe tot cuprinsul globului, peste frontierele de stat. Globalizarea proces nu este nou, ci se desfoar de cteva sute de ani, fiind ntreinut de mai nti de puterile coloniale iar mai trziu, de rile industrializate Globalizarea este un fenomen real, el are loc zi de zi, or de or i fr s tim, suntem chiar noi parte i propulsor. Globalizarea i are rdcini nc din timpul marilor colonii imperiale, putem identifica forme ale globalizarii in urma cu 2000 de ani, exemple fiind Imperiul Roman si Crestinismul;
Globalizarea economica
Sub aspect economic este un proces obiectiv, este un fenomen capabil sa furnizeze un volum mare de bunuri si servicii cu resurse tot mai putine; Globalizarea economica presupune in esenta globalizarea procesului de creare a productiei interne brute a statelor lumii si de orientare a desfacerii productiei catre piete libere; Globalizarea este definita prin dependenta economica dintre state ca urmare a cresterii gradului de dependenta de economia mondiala; Consta intr-un proces de transnationalizare pana la supranationalizare, in deosebi in comert, finante, tehnologii de varf; Este conceputa ca un proces al diminuarii taxelor vamale si al renuntarii la restrictiile de circulatie a marfurilor, serviciilor si capitalurilor pe masura dezvoltarii schimburilor economice;
Globalizarea economica
AVANTAJE
Extinderea pietelor Cresterea vitezei de derulare a operetiunilor comerciale si financiare Reducerea costurilor de productie Diversificarea productiei si consumului Piete financiare active 24h Extinderea utilizarii internetului in afaceri
DEZAVANTAJE
Adancirea decalajelor economice Exploatarea fortei de munca din orice colt al lumii Controlul pietei, al productiei si al profiturilor Aparitia oligoporilor mondiale Firmele multinationale isi pot restrange oricand activitatile dintr-o tara fara ca guvernul sa contracareze Tendinta de reducere a puterii economice a statului
Factori ai globalizarii
1. Factori politici - se refer la atitudinea statelor naionale, din ce n ce mai deschis i mai favorabil investiiilor strine, eforturile guvernelor n direcia dereglementrii, adic a liberalizrii tranzaciilor pe plan internaional; 2. Factori tehnologici - inovaia tehnologic i implementarea noilor tehnologii. Inovaia tehnologic este cea care actualmente propulseaz firmele n competiia global, oferindu-le un avantaj tehnologic. Progresul tehnic Un numr de industrii high-tech, care n mod tradiional erau localizate n ri dezvoltate pot fi acum amplasate n ri n curs de dezvoltare deoarece procesele i operaiunile ce folosesc intensiv munca pot fi economic separate i administrate de la distane mari. 3. Factori economici -
1. Cantitativ - se refer la
expansiunea pieelor, materializat printr-o cretere puternic a comerului mondial la care se adaug intensificarea micrilor de capitaluri, active financiare i persoane peste frontierele de stat.
(1) n sfera produciei, prin crearea de reele globale de producie, formate din firme i companii multinaionale; (2) n sfera comerului, prin sporirea att a cantitii de bunuri i servicii tranzacionate ct i a vitezei de derulare a schimburilor i a numrului participanilor; (3) n sfera finanelor, prin finanelor accentuarea interdependenelor dintre pieele financiare naionale;
Dimensiunile globalizarii
2. Calitativ - se refer la
schimbrile ce au avut loc n politica internaional, schimbri care au afectat modul n care naiunile i grupurile se identific i se autodetermin precum i modul n care statele naionale, firmele i ceilali actori globali percep i i urmresc propriile interese
Globalizarea pieelor
Globalizarea produciei
Pieele naionale izolate fuziuneaza ntr-o uria pia global; Produse globale : Cocacola, Adidas, Sony, Microsoft; Pe marea pia global competiia capt noi dimensiuni, mai intens. Companiile devin tot mai sensibile la problemele legate de cost Fenomenului de offshoring
Este rezultatul expansiunii activitii companiilor multinaionale. Globalizarea produciei se reflect printr-o dispersie tot mai accentuat a activitilor productive pe suprafaa globului, n scopul valorificrii diferenelor ce exist ntre pieele naionale n ce privete costul i calitatea factorilor de producie
OCDE = un club de tari bogate, ce produc 2/3 din bunurile si serviciile mondiale si detin peste 90% din volumul ISD. 1961 Paris s-a dezvoltat din Organizaia European pentru Cooperare Economic (OECE) - Planul Marshall 1948. Este una din cele mai mari si mai de incredere surse de statistica comparata, statistica economica si sociala.
Globalizare institutionala
Este un forum unic unde guvernele a 34 de democraii conlucreaz pentru a rspunde provocrilor economice, sociale, a celor ce in de globalizare i de exploatare a oportunitilor globalizrii. OCDE ajut guvernele: creterea prosperitii, lupta mpotriva srciei prin cretere economic, stabilitate economic, comer i investiii, tehnologie, inovaie i cooperare n scopul dezvoltrii.
Organizaia Naiunilor Unite este cea mai important organizaie internaional din lume. Fondat n 1945, are 193 de state membre, sediu New York ONU are misiunea de a asigura pacea mondial, respectarea drepturilor omului, cooperarea internaional i respectarea dreptului internaional. 6 limbi oficiale: araba, chineza, engleza, franceza, rusa, spaniola. 1955 Romania membra ONU Organisme: Adunarea Generala, Consiliul de Securitate, Consiliul Economic si Social, Consiliul de Tutela, Secretariatul, Curtea Internationala de Justitie (Haga).
- 1944 s-a previzionat constituirea unui al treilea organism mondial Organizatia Internationala a Comertului - 1948 nu a fost ratificata Carta de la Havana - concesiuni tarifare au avut loc intre tari si s-au numit Acordul General asupra Tarifelor Vamale si Comert semnat in 1948. - GATT este un acord comercial multilateral prin care se stabileau regulile de conduita dintre relatiile comerciale internationale si se oferea un forum pentru negocieri privind solutionarea problemelor comerciale si eliminarea treptata a tarifelor vamale - GATT nu a avut statut de organizatie internationala - 1 ianuarie 1995 Organizaia Mondial a Comerului, sediul la Geneva, Comerului Geneva succesoarea GATT, peste 150 tari membre
OMC reprezint unica organizaie internaional care trateaz regulile globale ale comerului dintre ri pe baza acordurilor multilaterale negociate. OMC este un forum de negocieri intre tarile membre pentru liberalizarea comertului cu bunuri si servicii; Obiective OMC: administrarea acordurilor de comert, forum de negocieri comerciale, rezolvarea disputelor comerciale, supravegherea politicilor nationale comerciale, asistarea tarilor in curs de dezvoltare in probleme de politica comerciala, coopereaza cu alte organizatii internationale.
2.
1. 2. 1. 1. 1.
Comertul international
Internaionalitatea
Deriv din prezena elementelor de extraneitate n contractele ce au ca obiect efectuarea de investiii n alte ri. Extraneitatea se poate materializa ntr-o mare varietate de forme cum ar fi:
Interculturalitatea
Diferenele umane i culturale dintre naiuni fac ca mediul de afaceri mondial s fie extrem de eterogen, practicile de afaceri fiind uneori foarte diferite de la o zon a lumii la alta.
nelegerea culturilor din 1. Partenerii pot fi strini unul n raport anumite regiuni sau ri este nu cu cellalt doar util, ci ea este uneori Ex. cumprarea pachetului majoritar de indispensabil pentru succesul aciuni al companiei Petrom de ctre investiiilor internaionale. firma austriac OMV Interculturalitatea poate fi pus 2. Obiectul contractului poate fi strin n n eviden cu ajutorul unor raport cu unul dintre parteneri. concepte de esen sociologic: Ex. compania Rafo ar vinde unei alte naiune, individ, grup, cultur. companii romneti o rafinrie spaniol
Ce tari sunt cele mai atractive pentru ISD in 2012-2014? World Investment Report 2012 Romania
Companiile multinationale
Ca urmare a circulaiei internaionale a capitalului, marile companii i-au pierdut treptat identitatea naional, devenind multinaionale. Multinaionalitatea se refer deci la desfurarea de operaiuni comerciale n alte ri. Companiile multinaionale s-au afirmat n anii 1960, pe fondul patrunderii puternice a capitalului american n economiile rilor din Europa occidental, serios afectate de rzboi; Ex. Americane - IBM, Motorola, General Electric, Hewlett Packard Japoneze - NEC, Fujitsu, Hitachi, Toshiba, Matsushita, Sony Europene - Philips, Siemens etc.
2. Criteriul juridic a. companiile multinaionale naionale -definite ca ntreprinderi organizate n jurul unei societi-mam, nmatriculate ntr-o ar i opernd prin filiale i sucursale n alte ri ex. Ford Motor Co, Mitsubishi b. companiile multinaionale internaionale - provin din fuziunea diferitelor societi-mam; ex. Royal Dutch-Shell, Agva Gevaert, Unilever
Proiectarea
SMN - rolul companieimam este de a proiecta i de a produce pentru piaa intern, proiectarea modelelor neintrnd n atribuiile filialelor sale; STN - proiectarea modelelor poate avea loc oriunde n cadrul sistemului
STN - organizarea gestiunii fondurilor are o reglementare mai puin rigid, filialele avd atribuiuni mult mai largi n acest sens.
Riscuri
costuri suplimentare legate de desfurarea unei activiti ntr-o ar strin (comunicaii, transport etc.); costuri ce decurg din ntreinerea de personal n strintate; riscuri ale mediu politic strin (riscuri legislative, administrative etc.); riscurile interculturale
Originea celor mai puternice STN este Triada (SUA, UE i Japonia) Originea companiilor din rile n curs de dezvoltare este focalizat n zona Asiei de Sud, Est i Sud-Est. Dintre primele 100 cele mai mari STN, 72 provin din cinci ri: Statele Unite, Frana, Germania, Regatul Unit i Japonia. In medie o STN are 41 filiale n strainatate;
Forta economica si financiara a STN poate fi masurata prin:
1. Indicatori absolui volumul activelor strine volumul vnzrilor n strintate numrul angajailor strini. 2. Indicatorii compozii Indicele rspndirii geografice (IRG) Indicele de internaionalitate (II) Indicele de transnaionalitate (IT).
2.1. Indicele de transnaionalitate (IT) se determin ca medie a trei rapoarte: active strine/total active vnzri n strintate/total vnzri numr de angajai strini/ numr total de angajai. 2.2. Indicele de internaionalizare (II) se calculeaz ca raport ntre numrul de filiale strine i numrul total de filiale. 2.3. Indicele rspndirii geografice (IRG) se calculeaz ca rdcin ptrat a indicelui de internaionalitate nmulit cu numrul rilor-gazd. 46 din cele mai mari corporatii la nivel mondial propun guvernelor nationale o serie de masuri pentru combaterea schimbarilor climatice. AIG, Alcan, Alstom, Bayer, BP, British Sky Broadcasting, CEZ Group, China National Offshore Oil Corp, Citigroup, Deutsche Bahn, Deutsche Post, Dow Chemical, Endesa, Enel, E.ON, General Electric, Hitachi, Lufthansa, MAN, Reuters, Siemens, The Tata Power Company, Vattenfall, Veolia.
Aprilie 2012
Lista: http://www.forbes.com/global2000/list/
Integrarea regionala se refer la tendina eliminrii frontierelor economice i politice dintre rile situate ntr-un anumit bazin geografic, n scopul stimulrii comerului, investiiilor, circulaiei persoanelor etc. ntre rile respective precum i realizrii unor proiecte comune n diferite domenii. Consecine ale eliminrii frontierelor economice: formarea unei piee integrate, de dimensiuni mai mari dect piaa intern a rilor participante creterea calitii i diversitii ofertei de bunuri i servicii; scderea preurilor cresterea competitiei pe piata integrata Cai si mijloace 1. Integrarea pietelor Integrarea pieei bunurilor Integrarea pieei factorilor Integrarea pieei serviciilor 2. Integrarea politicilor economice (comerciala, monetara, fiscala, bugetara etc.)
1. Zona de liber schimb (ZLS) reprezint o nelegere ntre dou sau mai multe ri cu privire la eliminarea barierelor vamale i restriciilor netarifare n relaiile comerciale dintre ele. rile participante i pstreaz propria politic comercial n raport cu terii. 2. Uniunea vamal reprezint nelegerea dintre dou sau mai multe ri privind suprimarea frontierelor vamale dintre ele i stabilirea unui teritoriu vamal unic. Totodat, sunt eliminate barierele netarifare i alte tipuri de discriminri ntre pieele naionale ale bunurilor. Promoveaz o politic comercial unic n raporturile cu terii. 3. Piaa comun reprezint o adncire a integrrii n cadrul uniunii vamale, prin eliminarea restriciilor din calea circulaiei serviciilor i factorilor de producie. Pieele rilor membre sunt reunite astfel ntr-o pia unic, de dimensiuni mult mai mari dect pieele componente, pe care se manifest libera circulaie a bunurilor, serviciilor, persoanelor i capitalurilor.
4. Uniunea economic presupune armonizarea politicilor economice naionale n scopul eliminrii discriminrilor ce rezult din diferenele dintre aceste politici. Are loc o integrare a economiilor rilor participante prin unificarea sistemelor lor monetare, fiscale, a regimurilor de curs de schimb etc. i elaborarea unor politici macroeconomice unice. Trile participante la uniunea economic pot opta pentru adoptarea unei monede unice. 5. Integrarea economic Este etapa in care are loc pe lng unificarea politicilor economice (fiscal, bugetar etc.), eliminarea discriminrilor i din alte domenii (social, protecia mediului, cercetare tiinific etc.). ntruct n aceast faz statele naionale cedeaz organismelor uniunii o mare parte din suveranitatea lor, integrarea total are ca principal component supranaionalitatea.
Canada domeniul publicitatii SUA nu permite miscarea libera a persoanelor pentru a nu fi coplesita de mexicani Mexic cai ferate, electricitate, petrochimia, ind petroliera
-trecerea in regim duty-free a 85% din produsele exportate de SUA (creand avantaje companiilor americane comparativ cu alte state din lume), - reducerea barierelor in ceea ce priveste investitiile companiilor americane, - stabilitate politica si economica
Caribbean Community
Obiective imbunatatirea standardelor de viata si lucru, dezvoltarea economica durabila, expansiunea comertului si relatiilor economice cu alte state, cooperare economica. Elemente cheie ale pietei comune: circulatia libera a bunurilor si serviciilor, tarif vamal comun, circulatia libera a capitalului, politica comerciala comuna, circulatia libera a persoanelor
Antigua and Barbuda Bahamas Barbados Belize Dominica Grenada Guyana Haiti Jamaica Montserrat Saint Kitts and Nevis Saint Lucia Saint Vincent and the Grenadines Suriname Trinidad and Tobago
Obiective: creterea randamentului i a productivitii pentru cele patru economii, cu deschiderea pieelor i accelerarea dezvoltrii economice, perspective mai bune pentru folosirea mai judicioas a resurselor disponibile conservarea mediului, mbuntirea comunicaiilor armonizarea i coordonarea politicilor macroeconomice i complementarea diferitelor industrii
ANDEAN
1969 Pactul Andin a fost semnat de Bolivia, Chile, Columbia, Ecuador si Peru 1973 Venezuela adera 1976 Chile se retrage 2006 Venezuela se retrage Din 2005 circulatia libera a persoanelor fara visa Exista pasaport andean din anul 2001.
Numarul membrilor a crescut de la 12 initial in noiembrie 1989 la 21 in prezent. Scop sustinerea dezvoltarii durabile si a cresterii economice in regiune. -Reducerea barierelor comeciale tarifare si de alta natura -Libera circulatie a marfurilor, persoanelor si capitalurilor etc.
Arabia Saudita a facut primul pas in 1981 alaturi de Bahrein, Kuweit, Oman, Qatar, EAU Scop intarirea cooperarii intre cele 6 state membre pe probleme de agricultura, industrie, investitii, comert. Yemen negociaza si spera aderarea in 2016 1.01.2008 lansarea pietei comune 2012 trecerea din bloc regional in confederatie
Isi marcheza existenta in 1.01.2005, este similar ASEAN Toate statele membre GCC + Yemen si membre AGADIR sunt membre GAFTA AGADIR acord pentru crearea unei zone de comert liber intre Iordania, Maroc, Egipt si Tunisia
CECO a ncetat s existe la 23 iulie 2002, iar responsabilitile i bunurile sale au fost preluate de CE
CHINAMERICA
Productia de rosii
Productia de portocale
Productia de curmale
Productia de lapte
Ulei de masline
Exportul de fistic
Cacao
Ciocolata
Productia de zahar
Productia de aur
Consumul de peste
Consumul de alcool
Productia de bere
Consumul de bere
Vin
Consumul de vin
Exportul de magari
Tutun
Petrol
Energie nucleara
Gaz natural
Productia de automobile
Oi
Branza
Zmeura
Hamei
Tutun
Cartofi
Banane