POVESTEA LUI HARAP-ALB de Ion Creang - comentariu Publicat in anul 1877, in revista "Convorbiri Literare", "Povestea lui Harap-Alb",

, de Ion Creang, este o sintez a basmului romanesc, in care schema folcloric este preluat in liniile ei eseniale: lupta dintre bine i ru, existena unui mezin, care i se substituie lui Ft-Frumos, probele la care este supus i nunta ca final fericit. Oper narativ in proz, in care realitatea este transfigurat in fabulos, iar personajele poart valori simbolice, basmul este o specie literar strveche, prezent atat in literatura popular, cat i in cea cult, basmul cult avand ca particulariti reflectarea concepiei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului, individualizarea personajelor, umorul i specificul limbajului. Titlul basmului Povestea lui Arap Alb sugereaz caracterul fabulos al operei("povestea"), dar i caracterul su iniiatic: Harap-Alb este numele sub care eroul trece prin toate probele, care ii aduc desvarirea uman(Harap- rob, Alb nobil). Tema basmului este iniierea unui tanr care parcurge drumul de la stadiul de novice, la acela de om total. Astfel, basmul lui Creang intrunete trsturile unui bildungsroman. Motivele specifice sunt superioritatea mezinului, cltoria, muncile, demascarea rufctorului, pedeapsa, cstoria. Conflictul este determinat de nerespectarea sfaturilor printeti, eroul fiind nevoit s refac experiena tatlui, pe care calul il purtase, in tineree, prin aceleai locuri. Intalnirea cu Spanul este, deci, o reluare a venicului conflict dintre cele dou fore, simboluri ale binelui i rului. Perspectiva narativ a basmului aparine unui narator omniscient, care subiectivizeaz prin intervenii directe sau prin folosirea dativului etic. Naraiunea este realizat la persoana a III-a. Tehnica narativ folosit este tehnica inlnuirii cronologic i cauzal a secvenelor. Reperele temporale sunt neprecizate ("in vremurile acelea"), situand intamplrile in atemporalitate, iar reperele spaiale se configureaz prin locuri i fiine fantastice sau personaje: Pdurea Spanului, Grdina Ursului, Pdurea Cerbului. Aciunea se desfoar liniar, succesiunea secvenelor fiind redat prin inlnuire. Incipitul acestui basm se deosebete de formula iniial a prototipului folcloric, compus din doi termeni: unul care atest o existen ("A fost odat") i altul care o neag ("ca niciodat")."Povestea lui Harap-Alb" incepe cu formula "Amu cic era odat", care pune povestea pe seama spuselor cuiva, fr a o nega, intrarea in text fcandu-se prin "era odat un craiul care avea trei feciori...". Tot in incipit se regsesc dou motive literare specifice basmului: cel al frailor desprii i al impratului fr motenitori. Finalul este inchis i compensator,ca la basmul tradiional. Odat iniierea incheiat, eroul reintr in posesia paloului, primete recompensa(pe fata Impratului Ro i impria), i ii schimb statutul social(devine imprat), fapt ce confirm maturizarea acestuia. Ca i in cazul incipitului, Creang inoveaz formula final pentru c aduce un element de originalitate, introducand o referire critic la adresa societii naratorului:"iar pe la noi, cine are bani mnanc, iar cine nu, se uit i rabd. "Povestea lui Harap-Alb" urmrete formarea unui tanr pentru a-i dobandi dreptul de a deveni conductor i pentru a-i forma o familie. Aceast cltorie se realizeaz in trei etape. Prima este pregtirea i anticipeaz drumul de iniiere. Sfanta Duminic, simbol al experienei acumulate, il inva pe fiul de crai cum s dobandeasc calul, paloul i hainele de mire ale tatlui su(simboluri ale legturii cu strmoii).

Cea de-a doua etap, drumul de iniiere(de formare), cuprinde proba podului, rtcirea prin Pdurea Spanului(spaiul labirintic), schimbarea indentitii eroului prin vicleug, care are loc in fantan, i cele dou probe la care este supus de ctre Span: aducerea slilor din Grdina Ursului i pielea btut cu nestemate a Cerbului. Din toate aceste probe, Harap-Alb iese invingtor, graie ajutorului primit de la Sfanta Duminic. Cea de-a treia etap este cea mai grea i incheie drumul de maturizare a eroului. Acesta trebuie s se descurce singur(Sfanta Duminic dispare din basm) i s o aduc pe fata Impratului Ro. Dup ce trece cu succes de aceast prob cu ajutorul celor cinci prieteni, al furnicilor i a albinelor, Harap-Alb este ucis de Span, decapitarea i invierea eroului fiind ultima treapt a iniierii. Personajele basmului Povestea lui Harap-Alb sunt purttoare ale unor valori simbolice: binele i rul in diversele lor ipostaze, personajele antagonice i simbolice care le reprezint fiind Harap-Alb i Spanul. La construcia celor dou personaje contribuie fabulosul, care este tratat in mod realist: nici Harap-Alb nu se confund cu Ft-Frumos, ci este un om care are caliti i defecte, i nici Spanul nu este zmeu, ci o fiin uman insemnat de natur prin lipsa brbii(expresie a brbiei). Amandoi sunt nite personaje "deghizate": Harap-Alb este un fiu de imprat ascuns sub haine de slug, iar Spanul este "rul necesar", deghizat in fecior de imprat. Harap-Alb este personajul principal, protagonist i eponim al basmului lui Creang. Eroul svarete un act de iniiere in vederea formrii lui pentru via. Autorul ii scoate personajul din tiparele clasice, pentru c renun la perfeciunea eroului i il introduce in categoria oamenilor simpli. Iniial, personajul lui Creang este timid, ruinos i lipsit de curaj. Reacia sa atunci cand Craiul ii ceart pe fraii mai mari, este evideniat de ctre narator prin caracterizarea direct. Tot acum gsim o trstur definitorie a personajului, milostenia, care face ca el s fie alesul. Intalnirea cu Spanul constituie episodul-cheie in evoluia ulterioar a personajului. In pdure, el triete sentimentul de fric i neputin i nesocotete sfatul tatlui su, luandu-l in slujba sa pe Span. Urmeaz momentul crucial: cel al supunerii prin vicleug. Naiv, fiul de imprat coboar in fantan la indemnul Spanului. Acolo, el renun la originea sa nobil pentru a porni fr nimic in lupta cu destinul. Din acest moment, Harap-Alb(un oximorom) este eroul care va lupta i va birui cu buntatea inimii sale, nu cu mandria eroului perfect. El apare ca un om simplu, modest, caliti apreciate de toi cei din jurul lui, spre deosebire de Span, ale crui defecte omeneti il duc la pierzanie: ru, antipatic, arogant. Ajutat mai mult de sfatul Sfintei Duminici, Harap-Alb va da cele dintai probe de curaj i de brbie, nu fr ezitri i slbiciuni omeneti. In cea de-a treia prob, cltoria prin locuri pustii i greu accesibile constituie un permanent prilej de cunoatere pentru erou, care nelege c fiinele cele mai neinsemnate (furnicile, albinele) ii pot fi de folos. De asemenea, Harap-Alb poate constata ciudeniile fiinelor umane i variatatea indivizilor, dovedind toleran i sociabilitate. Pe drumul de intoarcere, el se indrgostete de fata Impratului Ro, dar rmane loial Spanului, considerand c datoria este mai presus de sentimentele lui. Ajuni la Verde Imprat, tanra il demasc pe Span.Acesta nu are demnitatea zmeilor, care se recunosc invini, i ii taie capul lui Harap-Alb. Experiena capital prin care trece eroul se petrece in sens invers celor din fantan: "moare" sluga i "se nate" impratul. Spnul intruchipeaz fora rului in basm, un fel de Zmeul-Zmeilor care seamn in lume teroare, rutate i violen. El este personaj negativ specific basmului i

intruchipeaz nedreptatea, rutatea, minciuna - trsturi condamnate in orice basm popular sau cult. Omul span este prin natere un om ru, viclean peste msur, nu se d in lturi s pcleasc un "boboc" (nepriceput, lipsit de experien) cum era mezinul craiului i-l atrage in capcana din fantan prin minciuni i tentaii ce dovedesc o bun cunoatere de oameni. Trsturile lui morale reies in mod indirect din faptele sale i din relaiile cu celelalte personaje. Impostor i grosolan, se comport ca un stpan tiran, considerand c slugile seamn cu animalele. Din proprie experien, tie c "s te fereasc Dumnezeu, cand prinde mmliga coaj", deoarece el, obraznic i prost crescut, cum vede c "i s-au prins minciunile de bune" si c este primit cu toate onorurile de ctre impratul Verde, devine amenintor cu sluga, ii d o palm, cu scopul "s fac pe Harap-Alb ca s-i ieie i mai mult frica". Vzandu-se ajuns urma la tronul imprtesc, Spanul devine arogant i ludros, insuindu-i toate meritele lui Harap-Alb, ba mai mult, flindu-se c tie s fie stpan adevrat i s-i struneasc slugile. Ca moduri de expunere, spre deosebire de basmul popular, unde predomin naraiunea, basmul cult presupune imbinarea naraiunii cu dialogul i cu descrierea. Naraiunea este dramatizat prin dialog, iar individualizarea aciunilor i a personajelor se realizeaz prin amnunte(limbaj, gesturi). Dialogul susine evoluia aciunii i caracterizarea personajelor. Descrierea contureaz indicele spaial i personajele prin portretistic. Registrele stilistice oral, popular i regional confer originalitate limbajului, care difer de al naratorului popular prin specificul integrrii termenilor. Limbajul cuprinde termeni i expresii populare, regionale, ziceri tipice(proverbe, zictori). Umorul se realizeaz prin ironie, porecle i apelative caricaturale, scene comice, expresii populare. Oralitatea stilului se realizeaz prin expresii narative tipice, exprimarea afectiv in propoziii interogative i exclamative, dativul etic i inserarea de fraze ritmate sau versuri populare. Povestea lui Harap-Alb scris de Ion Creang este un basm cult, deoarece prezint reflectarea concepiei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului, individualizarea personajelor, umorul i specificul limbajului, ins, asemenea basmului popular, pune in eviden idealul de dreptate, de adevr i de cinste.