Sunteți pe pagina 1din 5

37.

Extraordinara poveste a lui Clever Hans {Hans eel Iste~}

Acest exemplu este diferit de majoritatea celor luate in considerare in aceasta carte in doua moduri. In primul rand, mai degraba decat sa se concentreze asupra rezultatelor cercetarii, se concentreaza asupra unei probleme de cercetare. Dar 9i aceasta este 0 parte a subiectului, dat fiind ca parte a istoriei oricarei 9tiinte implidi 9i invatarea faptului ca este posibil ca cercetarea sa e9ueze 9i a modului in care cercetatorii pot evita aceasta. Procesul anticiparii 9i evitarii gregelilor in cercetare este numit control experimental (capitolul 1), 9i acest subiect are 9i el 0 istorie (Boring, 1954). Pe scurt, oricine poate confunda cu u9urinta un efect cu un altul. lar controlul experimental este pur 9i simplu un set de tehnici care sa previna producerea gregelilor. Controlul experimental joaca un rol 9i in 9tiintele fizice, unde neglijarea sa poate conduce 9i acolo la gregeli foarte mari. Astfel, marele om de 9tiinta grec Aristotel a formulat principiul conform caruia obiectele grele cad mai repede dedH cele u90are. Se ingela. 0 piatra cade intr-adevar mai repede de cat 0 pana, dar acest lucru se intamplil pentru ca este mai putin afectata de rezistenta aerului, nu pentru ca este mai grea. Daca nu exista aer (pentru ca experimentul se desfa90ara in vid - control experimentalf), atunci atat piatra, ca.t9i pana vor cadea eu aeeea$i viteza. In al doilea rand, in istoria $tiinjei, nu toate numele faimoase sunt nume de oameni de 9tiinta. Pacientul amnezic cu numele de cod H.M. are un loc allui in analele cercetarii memoriei (capitoluI31). Pe de aHa parte, nu toate numele cunoscute sunt nume de oameni! 0 istorie cunoscuta oricarui cercetator - a9a cum ar 9i trebui, dat fiind ca aceasta

constituie 0 poveste clasidi de prevenire - este povestea lui Clever Hans (Hans cel Istet)/ Calul Minune (Miller/ 1962; Pfungst/ 1998). Povestea are loc in Germania in 1904.Un profesor de $coala/ Wilhelm yon Osten/ a descoperit ca un cal dintre cei care ii apartineau/ pe nume Hans/ avea capacitati remarcabile. Hans/ calut putea face ca1culearitmetice! Dad i se cerea sa adune (sa spunem) 7 cu 4/ batea de 11ori din copita dupa care se oprea. Era la fel de talentat $i la scaderi $i chiar ~ila inmultiri ~iimpartiri. Oricum/ talentele sale nu se limitau la matematica. Acesta intelegea germana! Daca i se punea 0 intrebare/ oferea raspunsul printr-un cod alloviturilor de copita. Proprietarullui Hans nu era un escroc. Oricui se indoia de reaIizarile lui Hans/ Ii dadea un raspuns ~tiinpfic: IIConvinge-te singur!1I Oameni de ~tiinta I-au observat pe Hans ~i s-au convins ca yon Osten nu ii oferea lui Hans indicii ascunse. Intr-adevar/ nici macar nu trebuia sa fie de fata. Putea sa fie total in afara eampului vizual allui Hans/ iar acesta tot i~i facea ispravile. Un psiholog experimentalist insa/ Oskar Pfungst (1874-1932)/ nu era foarte satisfacut de rezultate. El a pus la cale 0 serie de experimente clasice. A aranjat un cort de panza in curte astfel ineat experimentele sa se produd fara distraetori. A incercat intrebari diferite $i intervievatori diferiti. La unele probe/ Hans a fost echipat cu un capastru foarte mare. Cel mai important control totu$i a fost urmatorul: In cadrul unor probe/ niciunul dintre observatori nu 9tia care era raspunsul corect. Acest lucru a fost aranjat dupa cum urmeaza: unul dintre martori Ii putea $opti in ureche lui Hans/ de exemplu/ lI~aptell. Apoi/ un altut un observator diferit/ ii putea $Optiin ureche calului //plus patru Astfet de vreme ce niciunul dintre cei care $optisera nu 11 putea auzi pe celalalt niciunul dintre observatori nu 9tia raspunsul corect pana sa Ii-Ispuna Hans - dad putea. Nu putea. In aceste conditii/ Hans nu putea raspunde la intrebari sau rezolva probleme. Intrebat ceva/ incepea sa bata din copita pe termen neIimitat. Se pare ca ceea ce se intamplase in aceasta situape era un caz de indiciu incon$tient. De vreme ce audienta $tia care era raspunsul corect - 7 + 4 = 11 - ace$tia a$teptau pana ce Hans avea sa bata de 11 ori/ dupa care incepeau sa se incline atenti sau sa fad mi$dri similare: IIAcestaeste raspunsul coreet. 0 sa se opreasca oare?1IHans deteeta
ll

aceste semnale care veneau ca pe un indiciu di era cazul sa se opreasca din batutul din copita. Pentru a dovedi abilitati!e adevarate ale lui Hans (sau absenta acestora), observatorilor a trebuit sa Ii se ascunda raspunsul corect pana dupa ce Hans va fi raspuns - sau va fi e~uat in a face acest lucru. Aceasta descoperire in sine ar fi fost destul de convingatoare, dar Pfungst a continuat verificarile. De fapt, a adus efectul Clever Hans in laboratorul sau. A convocat participanti oameni, pe care i-a conectat la aparate pentru a Ie masura mi~carile capului 9i respiratia. Ulterior, le-a cerut sa ii puna intrebari la care calul avea sa raspunda prin batai de copita 9i ale caror raspunsuri nu Ie cuno9tea. Desigur, peste 90% dintre participanti i-au oferit indicii pentru a se opri din batut, indicii de care nici macar ei nu erau con~tienti. A~adar, se pare ca Hans era intr-adevar un cal de~tept - dar nu era de~tept la aritmetica. In schimb, era de9tept in a citi oamenii 9i semnalele incon9tiente pe care Ie ofereau ace9tia. $i Herr von Osten trebuie sa ii fi oferit astfel de indicii incon9tiente tot timpul, fara a realiza acest lucru sau fara a avea aceasta intentie. De la acest episod, termenul de eject Clever Hans a devenit 0 instanta standard, folosita pentru a Ie reaminti cercetatorilor - 9i noua celodalti - pericolul oferirii de catre observator de indicii neintentionate, care pot afecta ceea ce fac subiectii. $i daca se intampla astfel, pot rezulta date care ne pot conduce pe cai gre9ite. Poate parea ca un cal poate face adunari, in vreme ce calul- sau cel putin acest calnu poate face acest lucru. Con9tienti de acest pericol, ce fac oamenii de 9tiinta cu privire la acesta? Daca dorim sa 9tim daca un animal poate rezolva 0 problema sau alta, cum putem fi siguri ca animalul nu trigeaza cititindu-ne indiciile neintentionate? Cum, intr-un cuvant, putem controla efectul Clever Hans? In unele cazuri, oamenii de 9tiinta pot face ceea ce a facut Pfungst. Ei pot pur 9i simplu sa previna ca observatorii sa 9tie raspunsulla 0 problema pana dupa ce datele sunt coledate. Astfel, un observator nu poate da in mod incon9tient indicii cu privire la raspunsul cored, dat fiind ca el nu 9tie care este acesta. Ca alternativa, se poate trece experimentul printr-un aparat automat, care prezinta problema 9iinregistreaza raspunsul animalului la aceasta. Apoi, este nevoie sa fim siguri ca aparatul in sine nu ofera niciun indiciu privind raspunsul cored! Daca acest lucru poate fi facut

~ a atunci putem elimina efectul Clever Hans ca explicatie pentru ::"erformantacorecta. Aceasta metoda a fost aplicata in cadrul experi=- entelor asupra conceptelor efectuate pe porumbei (capitolu142). Pe scurt, cercetatorii moderni care se ocupa cu studiul cognitiei ~ale sunt foarte con9tienti de efectul Clever Hans ~i au grija sa 11 -:'lntrolezein experimentele lor. Unele animale sunt foarte de9tepte ::-:1 fac nicio gregeala. Pentru a vedea insa cat de de9tepte sunt, trebuie ~= fim siguri ca nu li se ofera niciun indiciu care sa Ie poata face sa :-ara mai de9tepte decat sunt. - In sfar9it, problema indiciilor incon9tiente nu apare doar in cerce.-:.reaanimala. Vom ilustra in continuare 0 repetare a pove~tii Clever ?.-ansa vremurilor moderne. Aceasta arata ca nici in cercetarea clini~ asupra oamenilor nu ne putem permite sa neglijam controlul ex:-erimental (vezi Stanovich, 2001, pentru detalii privitoare la aceasta ~ ,oestetrista). --1utismul este 0 tulburare severa de dezvoltare, care apare in copi='":a timpurie ~i este caracterizata (printre alte simp tome) de 0 difi:-"::-:atextrema - sau mai bine, 0 lipsa de interes extrema - in comue _:area cu ceilalp oameni. 0 descoperire extraordinara a fost raportata :::::mii 1970, cand s-a sustinut ca 0 anumita tehnica denumita Comu:are Facilitata (FC) putea debloca abilitatea unor astfel de copii de : :omunica. Pretentia era ca ace~ti copii puteau tasta mesaje foarte - -ate pe 0 tastatura daca Ie erau sustinute bratele deasupra unei tas-=:-m de catre un "facilitator" bine antrenat ~i intelegator . .Juegistrarile succeselor obtinute prin aceasta tehnica au fost vast _~Iicate 9i au condus la un mare val de optimism printre terapeuti - . ineinteles, printre parinp. Exista insa ~i un revers. Unii copii ra- -:-:au abuzuri sexuale 9i cazuri de incest care se intamplau acasa. In _ ~-edintre cazuri, copiii cmar erau indepartap de acasa pe baza abu__ ~or astfel"descoperite". ~nele experimente mai atente au eVidenpat ca FC nu era decat pu-_ 2iectClever Hans aparut din nou. FaciIitatoriiIe ofereau copiilor ins:ient indicii privind ce taste sa apese. Acest lucru a fost dovedit prin ~;>~igen de controale experimentale care fusesera folosite pentru a il - ca pe Clever Hans (Stanovich,2001).Intr-un astfel de experiment, - -=cntei 9i ,,faciIitatorului" ei Ii se puneau intrebari prin ca9ti.Atunci - -:intrebiirileerau acelea9ipentru ambii, pacienta tasta de fiecare data -~.msul cored. Totu9i,cand intrebarile erau diferite, pacienta tasta ras_SJYile la intrebarile pe care Ie primise facilitatorul, 9inu ea.

Multe astfel de experimente au evidentiat ca de fapt clinicienii, ca ~iobservatorii lui Clever Hans ofereau copiilor in mod incon~tient indicii cu privire la ce taste sa apese (Green, 1994).Daca a~a stau lucrurile, atunci este probabil ca ~iistoriile privind abuzurile, incesturile 9i toate cele asemenea sa nu fie inregistrarile copiilor, ci inventii incon~tiente ale terapeutilor. La vremea conceperii acestei lucrari, nefolositoarea ~i periculoasa patima a comunicarii facilitate a disparut din fericire. In acela~i timp insa a condus la acuzatii de abuz parental ~i a distrus camine, impiedicand copiii auti~ti sa primeasca tratamentul care Ie-ar fi putut fi folositor. De ce s-a intamplat astfel? Terapeutii care au dezvaltat FC au fast, la fel ca 9i Herr von Osten, destul de sinceri, dar nefiind pregatiti in domeniul cercetarii, nu au fost capabili sa surprinda modul subtil 9i neintentionat in care 0 persoana poate influenta ceea ce fac caii sau alti oameni. Profesioni~tii pregatiti in cercetare ar fi cunoscut efectul Clever Hans ~i modul in care poate fi controlat. In acest fel ar fi fost evitate multe tragedii 9i dezamagiri. Controlul experimental- care inseamna realmente "Permiteti-ne sa ne asiguram ca 9tim ce se petrece" - este un principiu fundamental in 9tiinta. Este un principiu fundamental 9i in aplicatiile 9tiintei privind problemele oamenilor. Ne poate ajuta sa evitam lezarea celorlalti atunci cand incercam sa Ie facem bine.
A

S-ar putea să vă placă și