Sunteți pe pagina 1din 71

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

1 Fi de documentare nr. 1 Organizarea produciei de preparate tradiionale romneti Buctria romneasc este denumirea pe care o poart rezultatul sintetizrii, n timp, a gusturilor i obiceiurilor gastronomice specifice poporului romn. Ea este divers, cuprinde nenumrate obiceiuri i tradiii culinare, mncruri specifice, mpreun cu obiceiuri provenite prin intersectarea culturii gastronomice cu tradiii ale altor popoare, cu care poporul romn a intrat n contact dealungul istoriei. Buctria romneasc cuprinde att bucate de zi cu zi ct i preparate speciale de srbtoare. Poporul romn fiind cretin nc de la nceputurile formrii sale, Buctria romneasc cuprinde numeroase bucate de praznic rnduite n funcie de anotimpul i srbtoarea pomenit. Bucatele romneti sunt alctuite att din legume, cereale, uleiuri vegetale, lapte, produse lactate ct i din carne i subproduse din carne. Un loc aparte n Buctria romneasc l au dulciurile, plcintele, dulceurile. Buctria romneasc a reuit de-a lungul vremii s-i pstreze tradiia, buctarii au tiut s transmit urmailor gustul mncrurilor noastre tradiionale, acetia au mbuntit i rafinat mncrurile, dar au pstrat nealterat arta culinar romneasc. Buctria romneasc poate fi definit ca un tot unitar, dar din punct de vedere al structurii mncrurilor, al tehnologiei de realizare, al asocierii materiilor prime sau produselor finite, acestea difer, ceea ce conduce la particulariti regionale. Fiecare regiune are un specific aparte, care s-a meninut, s-a completat i s-a mbogit din punct de vedere sortimental i calitativ. Dup zonele geografice buctria romneasc poate fi mprit n: Buctria din Muntenia Buctria din Oltenia Buctria din Moldova Buctria din Transilvania Buctria Bnean Buctria din Dobrogea

Buctria din Muntenia Buctria din Muntenia se poate caracteriza prin diversitate, ingeniozitate, delicatee. Ea a suferit de-a lungul vremii influena greceasc, oriental, fineea i rafinamentul buctriei franceze i pn n zilele noastre influena italieneasc. Buctria din Muntenia folosete un sortiment variat de legume, carne, produse din carne, pete, lapte, paste finoase, fructe. Buctria tradiional din Muntenia se poate caracteriza prin mncruri gustoase, renumite fiind: o o o o o o o o o ciorba de burt, ciorbele rneti din carne de vac i porc, sarmalele cu mmligu, stufatul de miel, renumiii mititei, tuslamaua, fripturile la grtar i petele, garniturile din legume, cartofi, paste finoase dulciurile de buctrie, cum ar fi: budincile din paste finoase, plcintele, compoturile din fructe, dulciurile de cofetrie cu fric i ciocolat.

Ciorbele sunt realizate din carne de pasre i vac, dar i din legume; ele sunt acrite mai ales cu bor, se folosete mult leuteanul care le d un gust aparte. Ciorbele, mai ales cele din legume, sunt mbogite cu orez, ou i smntn. La prepararea mncrurilor se folosete untdelemnul, untul, dar i untura, mai ales n timpul iernii. Sosurile sunt, de regul, colorate i se obin din roii - vara i bulion - n timpul iernii. Salatele sunt

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

2 ntr-un sortiment foarte diversificat, se obin din legume proaspete sau fierte n combinaii cu fructe, ou, brnzeturi legate ntre ele cu sosuri i mai ales cu maionez care este un liant foarte apreciat. Astzi, marile restaurante din Bucureti i de pe Valea Prahovei sunt recunoscute mai ales prin preparatele specifice buctriei romneti, preparate care, prin materiile prime folosite i tehnologiile de preparare utilizate, au o valoare nutritiv ridicat (valoarea psihosenzorial este deosebit). Proces tehnologic de obinere a preparatului ,, tuslama de burt,, Materii prime 1kg de burta de vaca 1 picior de vitel 3 morcovi 1 pastirnac, o radacina de patrunjel 1 ceapa, o foaie de dafin, 2 linguri de ulei, o lingurita de faina, un galbenus de ou, otet sau zeama de lamaie (optional usturoi). Tehnica preparrii Se spal burta ( prefiarta ) si piciorul de vitel (freaca-l cu sare pina ramane curat).Se pun la fiert in apa calda cu sare,se spumeaz i se adaug zarzavatul buci tiate n patru i foaia de dafin.Cnd sunt fierte ,se scot i se taie buci potrivite att burta ct i carnea de pe picior. ntr-o alt crati ,se nbu 2 morcovi rai pe rztoarea mic.Se adaug faina,stins cu zeama de la fiertur. Se las s fiarb nbuit cteva minute ,apoi se trece sosul prin sita. Se bate glbenuul de ou ,adugnd zeama de lmie sau oetul. Se adaug sosul peste burt i se las s mai fiarb,dar la foc mic(s nu se taie galbenusul). Se adaug puin mujdei de usturoi. Prezentare i servire Se servete fierbinte! Durata 3h

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

3 Fia de documentare nr.2 Buctria din Oltenia Buctria din Oltenia pstreaz i astzi obiceiul de a pregti mncarea n oale de pmnt la est (sunt recunoscute sarmalele gtite n oale de pmnt la est), tehnologie care ofer un gust deosebit mncrurilor, ele purtnd parfumul buctriei noastre rneti. n buctria olteneasc se folosesc legumele proaspete, petele, carnea de pasre, vac i porc, lactatele i brnzeturile. Se pregtesc cum numai oltenii tiu s o fac gustoasele ciorbe de praz i de tevie, fiertura olteneasc care este o ciorb de pasre i legume fierte n oala de pmnt n spuz pe vatr.. Influena vecinilor s-a resimit n buctria din Oltenia: ghiveciul clugresc, tocana clugreasc i altele. Cnd vorbim de buctria olteneasc nu putem s nu amintim preparatele specifice acestei zone: o o o o o Materii prime 500 gr pulp de porc 100 gr costi afumat 200 gr ciuperci 1 ardei gras 2 cepe 150 ml suc de roii 3 cei de usturoi 100 ml ulei sare, piper ciulama de pui cu mmligu, roiile umplute cu carne sau numai cu orez, tochitura olteneasc, saramura de pete crnciori olteneti.

Proces tehnologic de obinere a preparatului tochitur olteneasc cu mmligu

Tehnica preparrii Se taie pulpa de porc cubulee Costita se taie si ea cubulete mici. Uleiul se incinge intr-o cratita si prajim bucatile de carne sarate si piperate. Se scoate carnea si se rumenesc bucatile de costita afumata care apoi se scot deoparte. Se curata , se spala si se taie marunt ciupercile, ceapa si ardeiul gras si se calesc impreuna in uleiul in care s-a prajit carnea si costita. Se calesc timp de 5 minute dupa care adaugam 150 ml suc de rosii si se inabusa la foc mic. Se adauga si usturoiul tocat, carnea si costita si se lasa sa dea 2-3 clocote impreuna. Prezentare i servire Se serveste tochitura cu mamaliguta, se poate presara cu patrunjel verde tocat si eventual cu cascaval razuit cine doreste.

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

4 Saramur de pete Saramura de peste este una din cele mai populare preparate din peste. O saramura de peste bine facuta nu poate fi refuzata nici macar de cei care nu sunt mari amatori de peste. Gustul sosului din saramura de peste, dat de combinatia peste, verdeata, condimente, ardei iute si sare este picant si irezistibil. Proces tehnologic Materii prime 1 crap de 1 kg 1 lingurita de ulei condimente ardei iute leustean si patrunjel verde sare si piper dupa gust

Mod De Preparare Se alege un crap mai mare, se curata si se taie capul si coada, se despica pestele in doua, in lungime, se scot inotatoarele, sira spinarii si oasele mari; Se unge cu ulei si se frige la gratar, intai pe o parte, apoi pe cealalta; Intre timp se fierbe apa cu sare si cu condimente, ardei si patrunjel verde, toate tocate fin; Se aseaza pestele in castron si se toarna saramura deasupra, se serveste rece.

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

5 Fia de documentare nr.3 Buctria din Moldova Bucataria moldoveneasca, dezvoltata pe o gama bogata in legume si fructe este considerata ca una dintre cele mai gustoase si sanatoase din lume si nu atat pentru numarul mare de bucate, cat pentru multitudinea nuantelor gastronomice obtinute prin combinarea reusita a produselor. Influene Buctria moldoveneasc a avut la fel ca i cultura ei, influente elene si bizantine amestecate cu influente rusesti, de aceea au si ajuns aici sa fie populare mancarurile grecesti (placintele, invartitele) si tehnologiile caracteristice zonei mediteraneene, cum ar fi utilizarea vinului sec in bucatele din legume si carne, sosurile picante cu multe mirodenii si metode deosebite de pregatire a aluatului. De asemenea rusii au lasat o amprenta vizibila in muratul legumelor si copturi. O influenta deosebita asupra dezvoltarii bucatariei moldovenesti au avut turcii, care au dominat in Moldova peste 300 de ani. Impactul turcesc se face simtit in prepararea combinata a produselor, in tendinta de a utiliza carne de oi si in denumirile bucatelor: ghiveci, musaca,ciorba. In timp, bucataria moldoveneasca a capatat integritate si originalitate, iar multitudinea culturilor au evoluat finalmente intr-un gust specific, format din cele mai neasteptate si mai delicate combinatii gastronomice. Spre exemplu, pentru bucataria moldoveneasca este caracteristica folosirea masiva a branzei si a porumbului. Preparate specifice Buctria din Moldova se caracterizeaz prin mncruri fine, rafinate i gustoase. La prepararea mncrurilor se folosete n special carnea de pasre i petele, dar i carnea de porc, vac, vnatul, precum i legumele, laptele, oule i brnzeturile. Ciorbele se acresc cu bor, se mbuntesc cu smntn i ou. Mncrurile sunt mai dietetice, se realizeaz fr rntauri prjite, cu ceap nbuit i fin dizolvat n ap. Sosurile sunt albe, dar i colorate cu past de bulion i boia de ardei. In diferite zone ale Moldovei predomina bucataria locala: in zonele de est ucrainenii prefera renumitele borsuri, la sud bulgarii va pot servi cu un sos traditional mangea din pui, iar gagauzii cu sorpa, o supa din carne de berbec, pregatita cu multe mirodenii, in comunitatile de rusi sunt populare pelmeni un soi de coltunasi cu carne, etc. In bucataria moldoveneasca sunt servite o gama variata de bauturi traditionale: compoturi, sucuri din fructe, dar si bauturi tari: vinuri, divinuri, brendi, tuica, etc. Buctria moldoveneasc nu este foarte aglomerat n condimente, se folosete mrarul, cimbrul, chipruul, usturoiul, hasmauchi, leuteanul, etc. Renumitele sarmale moldoveneti sunt fine i delicate, ele se obin din carne tocat, sunt sarmale mici, cte 8-10 buci nfurate toate ntr-o foaie de varz. n Moldova se mnnc mult dulciurile de buctrie realizate din aluaturi cu diferite umpluturi din legume, fructe i brnzeturi. Nu putem vorbi despre buctria moldoveneasc dac nu amintim de preparate cum ar fi: o o o o o o o o o o o cighir moldovenesc, chic moldoveneasc, pui la ceaun cu mujdei de usturoi i mmligu, taci i nghite, rcituri de pasre, piftie de porc, ciorb de potroace, borul moldovenesc, saramur de pete, sarmale cu mmligu, prjoale moldoveneti,

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

6 o o o o o tochitur moldoveneasc, cozonac moldovenesc, pasc moldoveneasc, poale-n bru, plcint cu dovleac, cu brnz, cu mere, cu varz, alivenci, etc.

Proces tehnologic de obinere a preparatului,, chic moldoveneasc,, Materii prime 2-3 cepe o cana orez carne de porc/vita (eventual gata tocata) 2 oua sare, piper Tehnica preparrii Se taie marunt cepele si se pun la prajit. Se pune apa si orezul la fiert. Dupa ce s-a fiert orezul se lasa putin la racit. Apoi se ia orezul si se amesteca cu carnea tocata prealabil, adaugandu-se sarea si piperul plus cele 2 oua crude pentru a lega compozitia. Caltabosii se spala (intestinul gros de la porc) apoi se umplu cu compozitia rezultata, se leaga la capete si se pune la fiert pentru 20 de minute. Se lasa la racit dupa care se pune la prajit. Proces tehnologic de obinere a preparatului ,,Ciorba de potroace,, La ciorba de potroace borul este nlocuit cu zeama de varz Materii prime Maruntaiele, aripile i o parte din spinarea unei psri, 2-3 oase de vac, 1 buc. morcov, 1/2 buc. rdcina de ptrunjel, 1/2 buc. pstrnac, 1/2 buc. elin, 2 linguri orez, 1 l zeam de varz, o legtur leutean, sare, 1/2 l ap. Tehnica preparrii Se spala bine oasele si se aseaza intr-o oala pe foc, unde se lasa sa fiarba 1-1 1/2 ora, dupa care se strecoara. Se spala bine bucatile de pasare, se verifica bine sa nu ramina tuleie sau puf, se introduc in zeama in care au fiert oasele si se sareaza usor. Se inlatura spuma, de citeva ori, pina cind nu se mai formeaza si se adauga zarzavatul curatat, spalat si taiat fin. Se lasa sa fiarba la foc potrivit, in oala acoperita. Cind carnea este aproape fiarta, se pune zeama de varza fiarta separat. Cind clocoteste ciorba, se adauga orezul fiert si clatit in apa rece, iar dupa unul-doua clocote, se trage oala de pe foc. Se potriveste de sare si de acreala, iar pe deasupra se presara verdeata tocata fin.

in

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

8 Fia de documentare nr. 4 Buctria din Transilvania Buctria din Transilvania a suferit de-a lungul istoriei influena buctriei austro-ungare. n Ardeal se folosete mult slnina afumat, bine pregtit, care se consum n tot timpul anului, chiar i vara, fie ca atare, fie folosit la prepararea diferitelor mncruri. Specific ciorbelor din aceast regiune este tarhonul. La obinerea mncrurilor se folosete untura de porc i rntaul obinut din ceap nbuit i fin puin rumenit. Sosurile sunt, n general, albe, dar i colorate cu boia de ardei. Salatele, ca de altfel i sosurile, se ndulcesc cu zahr. Se mnnc mult paprica cu glute din fin i ou, fierte n ap cu sare. Buctria din Transilvania este renumit prin preparate ca: o o o o o o o o o o o o o o balmu, bulz, sup de chimen, sup de varz alb cu smntn, ciorb ardeleneasc de porc sau vac, ciorb de carne cu tarhon, varz la Cluj, ciuperci umplute, gula, paprica, afumturi, tocturi cu afumturi, langoi, budinc, etc.

Proces tehnologic de obinere a preparatului ,, balmu,, Mmliga cu brnz, fcut n fel i chip, a fost ntotdeauna printre preferinele romnilor. n zona Bucovinei, preparatul se cheama "balmo"si este foarte gustos. Materii prime 1 cana de malai, 1 oala de smantana, 1 bulgare de unt, branza de oi, cas proaspat, sare. Mod de preparare: Fierbem smantana cu untul si sarea. Presaram incet malaiul, amestecandbine. Punem apoi branza framantata marunt cu furculita si mai fierbemamestecul pana ce branza se topeste. Se mananca fierbinte. Pe deasupra portiei punem unt si cas proaspat maruntit. Proces tehnologic de obinere a preparatului langoi Materii prime 25 g drojdie,

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

9 2,5 dl apa calduta, 1 cartof fiert ras, 2 lingurite sare, 7 dl (420 gr.) faina si faina pentru intins aluatul, ulei pentru prajit Uleiul cu usturoi: 3/4 dl ulei neutral, 2 - 3 catei de usturoi Tehnica preparrii Pentru 16 buc: Se farimiteaza drojdia intr-un castron si se toarna deasupra apa. Se adauga cartoful ras, sare si faina. Se framinta aluatul. Se lasa la crescut sub un prosop cam 40 minute. Se pune aluatul pe planseta si se framinta. Se imparte aluatul in 16 bucati. Se aplatizeaza, li se dau o forma ovala. Se lasa la crescut 10 min. Se pune uleiul la incins, pina la 180 gr C. ( Se contoleaza cu termometrul sau se pune o bucatica de piine alba care trebuie sa se faca aurie in 1 min). se prajesc citeva bucati de aluat o data, cam 4 min. Se intorc dupa 2 min. Se pun la scurs pe servetele de hirtie. Se pregateste uleiul cu usturoi presind cateii de usturoi si amestecindu-i cu ulei. Uleiul se intinde pe fiecare langos inainte de a se servi. Prezentare i servire Se servesc cu: smintina, ceapa rosie tocata, caviar, somon afumat, cirnati

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

10 Fia de documentare nr.5 Buctria bnean Buctria bnean este puternic influenat, ca i buctria din Transilvania, de buctria austroungar, dar i de buctria greceasc, italieneasc i francez. Mncrurile pregtite n Banat sunt realizate din carne de porc, n special cu legume prjite i nbuite n untur sau ulei, cu sosuri din fin, condimentate cu piper, cimbru, boia de ardei, chimen. "Banateanul e invatat sa manance bine. La masa lui de pranz supele troneaza aproape in fiecare zi, mai ales atunci cand este sarbatoare. Supa cu zdrente este preferata multora", Supele, paprika si gustul dulce sunt elementele de baza ale gastronomiei din Banat. Nu exista zi in care banateanul sa nu isi alinte papilele cu savoarea unei supe fierbinti. "In Banat, duminica este o zi deosebita. Dar ceea ce o face cu adevarat speciala este o masa de la care se simte mirosul apetisant a unei farfurii aburinde de supa cu zdrente", marturiseste Hajdo Dionisie Ernest proprietarul unui restaurant din Timioara. Zdrentele sunt create de ouale batute si adaugate in apa fierbinte a supei. Supele de pasare sau de vita cu taietei sunt de asemenea o traditie in Banat si se servesc cu deosebire la nunti. Banatenii obisnuiesc sa soarba supele foarte zgomotos. "Cand auzi o sorbire puternica, stii ca este un banatean la masa", spune Ernest. Boiaua de ardei sau paprika, cum ii spun banatenii, este de asemenea nelipsita din preparatele lor culinare. INFLUENTE. Ungurii sunt cei care folosesc foarte mult paprika in mancarurile lor. Tot din traditia ungureasca, Banatul a imprumutat papricasul si gulasul. Papricasul de pui cu cartofi este un preparat culinar excelent, des intalnit pe mesele banatenilor. El se prepara din pui, cartofi, ceapa, ardei gras, verdeata, sare, piper si boia de ardei. Ingredientele care contureaza foarte bine personalitatea bucatariei banatene sunt zaharul si mierea. Ei pun zahar si in salata de varza. Hreanul este combinat cu zahar pentru un gust cat mai bun si, la fel, muraturile se pun cu mult zahar Buctria din Banat se caracterizeaz prin mncruri gustoase, grase, hrnitoare. Ciorbele se acresc cu lmie, se mbuntesc cu smntn i se condimenteaz cu tarhon. Supele se pregtesc cu tiei de cas, dar i cu rnta. Tieii de cas se folosesc mult att la prepararea gustrilor, a mncrurilor, dar i la obinerea dulciurilor. Din tieii de cas se obin renumitele preparate iofca cu varz, cu brnz srat i brnz proaspt de vaci, cu nuc, cu lapte, cu mac. Mai exist i gulaul care se prepar n mai toate buctriile bnene. Mncrurile se caracterizeaz prin sosuri cu rnta obinut din fin ncins care se stinge cu sup de oase sau sup de zarzavat i mbuntite cu smntn. Rntaul se folosete chiar i la sarmale. Sarmalele bnene se pregtesc din carne tocat cu satrul, ele sunt mari, nu au fineea celor din Moldova, dar sunt gustoase. Se folosete mult papricaul cu glute din fin i ou fierte n ap cu sare. Exist n Banat, ca de altfel i n toat Transilvania, un preparat numit Varga Beles care este o budinc din tiei de cas cu brnz de vaci i stafide, nvelit n foaie de plcint i coapt n cuptor. Exist renumitele pogcele obinute din aluat cu jumri care se servesc la uic. La prepararea mncrurilor se folosete mult carnea de porc, vac, pasre i mai puin petele. Printre mncrurile tradiionale din aceast zon amintim: o o o o o o o zacusca, ciorba de viel, sarmale btrneti, ceap umplut, pogcele (se servesc la uic) mncare bnean cu carne de porc, budinci care scot n eviden caracteristicile buctriei bnene.

Aceleai preparate le putem gsi i n alte zone, dar fiecare zon are ceva specific att din punct de vedere al dozrii materiilor prime, al condimentrii, dar i al tehnologiei folosite. Proces tehnologic de obinere a preparatului pogcele Un aperitiv tipic pentru Banatul Montan. Aceste pogacele se fac imediat dupa taiatul porcului, cu jumere proaspete si crocante. Ele sunt originare, de fapt, din Tirolul Austriac . Sunt de doua feluri: de porc si de gasca.

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

11 Materii prime Pentru aluat: 700 g faina 1 lingura drojdie granule 1 lingurita rasa de zahar (se amesteca cu drojdia) 1 cana mare cu lapte cald 100 ml ulei 1 lingurita sare un galbenus de ou

In plus: 500 g jumere 1 lingura rasa de sare grunjoasa de mare 1 lingurita boabe de piper (sau mai mult !!) lingurita de chimion macinat La final: albusul, usor batut sare grunjoasa de mare, piper din rani grune de chimion Tehnica preparrii: Se face aluatul si se las minimum 30 minute s creasc, ntr-un vas acoperit, langa o sursa de caldura. Jumerele se dau prin maina de tocat carne iar piperul i sarea se trec mpreun printr-o rania. Sarea va fi astfel mult mai aromata. Pogacelele trebuie sa fie bine, bine piparate ! Se strivete o linguri de boabe de piper rou i se amestec cu jumerele. Aroma va fi nemaipomenit i, n plus se va simi dulceaa tipic a piperului rou. Se amestec toate ingredientele i se las cel puin 20 minute pentru ca aromele s se dezvolte. Cand aluatul a crescut, se intinde pe suprafata de lucru pana cand are o grosime de maximum 1 cm si seunge cu 1/3 din amestecul de jumere. Se mpacheteaz , se ntinde din nou si se unge cu alta 1/3 din jumere. Se repeta procedura inca o data si, la final, se intinde din nou aluatul pana la o grosime de 1 cm. Se decupeaza cu un paharel rondele (de 4-5 cm diametru) se aseaza pe o tava si se lasa cateva minute sa creasaca. Se ung apoi cu galbenusul usor batut (cu ajuorul pensulei :)) si se presara cateva graunte de sare de mare grunjoasa, de chimion si piper proaspat macinat.

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

12 Se dau la cuptor pana cand se rumenesc.

Fia de documentare nr.6 Buctria din Dobrogea Buctria din Dobrogea este influenat, n primul rnd, de faun, de clim, dar i de buctria oriental. La prepararea mncrurilor se folosete mult pete, vnat i carne de oaie, dar i carne de pasre, vac i porc. Dobrogea este bogat n legume i fructe, lapte, brnzeturi i ou. Mncrurile din Dobrogea redau cu prisosin bogia materiilor prime de care dispune aceast zon. Mncrurile din buctria dobrogean sunt uoare, gustoase, la pregtirea acestora folosindu-se mult untdelemnul, untul i margarina. Se folosete mult laptele btut, iaurtul i brnza telemea care se consum ca atare, dar i n pregtirea altor mncruri. De-a lungul istoriei i mai ales dup primul rzboi mondial, odat cu dezvoltarea staiunilor de pe malul Mrii Negre, buctria din Dobrogea sufer influena marilor buctrii europene, mncrurile sunt fine, delicate, gustoase, se mbuntete sortimentul de preparate, dar i calitatea acestora. Buctria dobrogean de pe Litoralul Mrii Negre poate rivaliza cu oricare alt buctrie cu tradiie. Dintre mncrurile specifice buctriei dobrogene amintim: o o o o o o o o o o o o o o o o o ciorbele pescreti, ciorb de burt, marinatele din pete, saramur de crap, petele la proap, crapul umplut, pilaful dobrogean, salatele dobrogene, crnaii de oaie, mielul la proap, alcul, chebabul, pastrama de oaie, ghiudemul, musacaua, garniturile de orez, dar i baclavalele, sarailiile, dulciurile cu stafide i rahat.

Proces tehnologic de obinere a preparatului alc. alcul este un preparat culinar pregtit din bucele de carne de berbec fripte n frigare . Materii prime : 500 gr. carne de berbec, 2 buc. ceap alb,

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

13 100 gr. ceap verde, 200 gr. Roii, 1/2 lmie, o lingur oet, o lingur unt Tehnica preparrii: Carnea de berbec (vrbioar sau pulp) se spal, se taie buci mici, se pune n castron, se sreaz, se presar cu piper pisat, se adaug ceapa tocat mrunt, oet sau o linguri zeam de lmie i se amestec. Castronul se acoper cu un capac i se ine 2-3 ore la loc rece pentru a se marina carnea. nainte de a le pune la fript, bucile de carne astfel preparate se nfig ntr-o frigare de metal, alternnd cu ceapa tiat felii. Carnea trebuie s se frig la grtar (pe jratec viu fr flacr) cam 15-20 minute, rsucind mereu frigarea pentru a se frige uniform. Dac lipsete grtarul, frigruile se pot frige n mod obinuit n tigaie. Frigruile gata prjite se scot de pe frigare, se pun pe platou, se toarn deasupra unt i se garnisesc cu ceap verde, roii tiate felii i buci de lmie. n acelai mod se pot prepara frigarui din carne de porc. Prezentare i servire : Se servesc fierbini, iar ca garnitura se mai poate servi orez fiert

Proces tehnologic de obinere a preparatului baclava Materii prime : 250-300 g foi de plcint 150 g margarin 250 g miez de nuc 1 linguri scorioar 200 g zahr 120 g miere 150 ml ap 1 linguri esen de vanilie Tehnica preparrii: Dac foile sunt congelate se scot cu cel puin dou ore nainte de lucru. Foile se mpart in 3 pri egale. Nucile se macin n maina de biscuii, dup care se amestec cu scoioara. Nucile se impart in 2 parti egale.

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

14 Se incalzeste margarina. Se ia o foaie, se pune in tava si se unge, se pune urmatoarea foaie, se unge si tot asa pana se termina prima treime de foi. Peste foi se pune jumatate din nucile macinate. Pastrati pentru suprafata foi intregi. Se aseaza peste nuci foile (a doua treime) repetand operatia facuta cu prima treime. Se presara a doua jumatate de nuci macinate. Se acopera cu ultima treime foile unse. Se acopera ca sa nu se usuce si se da la frigider 30-45 de minute. Se aprinde cuptorul la 350F. Se scoate tava din frigider si se trece la portionarea baclavalelor. Se taie dupa preferinta: dreptunghiuri, patrate, romburi, etc. Se da la cuptor aproximativ 25 de minute pana se rumeneste frumos. Intre timp se face siropul. Se ametesteca apa cu zaharul intr-o craticioara la foc mic. Dupa ce au dat in fiert de adauga mierea, lasand compozitia sa dea din nou in fiert. Dupa ce a inceput din nou sa fiarba se adauga vanilia, eventual rom sau apa de flori. Se toarna siropul fierbinte peste baclavaua abia scoasa din cuptor, eventual, cu ajutorul unui mic polonic. Se servesc reci.

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

15 Fia de documentare nr.7 Preparate specifice srbtorilor Praznicele rnduite de Biseric au adus un aport deosebit n cultura gastronomic romneasc aducnd o gam foarte bogat de bucate de srbtoare. Specifice praznicelor sunt mncruri precum: crnai, caltaboi, piftia, cozonacul, sarmale. Mesele principale sunt micul dejun, prnzul i cina. Micul dejun poate fi alctuit din produse lactate: lapte, brnz, iaurturi, brnzeturi proaspete sau fermentate, cereale sau pine; produse din carne: salam, sunc, slnin; ou preparate fierte, omlet, ochiuri sau n diverse combinaii cu legume i carne, fructe proaspete sau preparate sub form de gemuri sau dulceuri. Pentru persoanele care lucreaz pn trziu dup ora 17 micul dejun este necesar s fie mai consistent, renunndu-se deseori la masa de prnz care se poate nlocui cu o gustare. Prnzul obinuit este alctuit din trei feluri de mncare: ciorb sau sup, din carne i legume, sau numai din legume mai ales pentru zilele de post, sau salate de legume, carne; felul doi mncare alctuit din legume, sau legume i carne n diferite moduri de preparare, soteuri, mncruri, fripturi, etc.; felul trei, desertul, alctuit din prjituri, plcinte, fructe, tarte sau preparate din aluaturi i fructe. Pentru zilele de srbtoare, diminica i praznicele cretine, se adaug la masa de prnz aperitive cum ar fi salate de legume sau carne nsoite de diverse sosuri, mezeluri, pateuri de carne, brnzeturi sau preparate cu brnz, plcinte, merdenele, pateuri, i se adaug un desert mai bogat, cozonaci, prjituri, torturi, brnzeturi cu fructe. Pentru copii n perioada de cretere (1-10 ani), adolesceni (14-17 ani) i persoanele n vrst (60-100 plus) coninutul meselor de peste zi se suplimenteaz cu o gustare la ora 10 dimineaa constnd dintr-un pahar cu lapte, un iaurt mic, un pahar de suc de fructe, un fruct sau o felie de pine cu carne sau brz, i se adaug nc o gustare la ora 17 alctuit dintr-un ceai sau un pahar cu lapte, 1-2 felii de pine cu unt, gem, cu preparate uoare din aluaturi, lapte, carne sau fructe. Pentru cretinii care respect posturile rnduite de Sfnta Biseric o atenie deosebit trebuie acordat aportului zilnic de calorii i vitamine, raportat la munca prestat i atenie deosebit pentru a nainta n rbdare i nfrnare nsoii de sfaturile printele duhovnic, preotului. Buctria romneasc ofer o gam bogat i variat de mncruri i produse de post. nvierii Domnului Srbtorirea nvierii Domnului, a Sfintelor Pati, este pentru ntreaga cretintate prilej de bucurie i praznic mprtesc pentru c prin nvierea Domnului se mntuiete tot pctosul primind iertare de greelile spovedite i hrnindu-se trupete i sufletete cu Sfintele Pati primete via nou. Postul Sfintelor Pati, cel mai lung i cel mai aspru post de peste an, presupune ca trecerea la mncruri de dulce s fie cumptat i cu chibzuial. Masa tradiional pentru Sfintele Pati este alctuit la cretinii romni din:

o drob de miel, o ciorb de miel,


o friptur de miel,

o cozonacul cu diverse umpluturi o pasca cu brnz.


Alturi de aceste bucate se pregtesc ou nroite. Tradiia popular spune c, la rstignirea lui Iisus Hristos, Maica Domnului a adus un co cu ou pe care a vrut s le dea paznicilor. Acetia au refuzat darul, batjocorindu-L i mai mult pe Iisus. Plngnd n hohote, Maica Domnului a lsat coul la picioarele Rstignitului. Sngele, iroind din trup, a mpestriat oule. Uitndu-se la ele, Iisus Hristos a optit c din acea zi toi cretinii vor vopsi ou roii. n felul acesta, oule roii au devenit un simbol al nvierii Mntuitorului. Proces tehnologic de obinere a preparatului pasc cu brnz Pasca cu branza, cu siguranta este regina neincoronata a sarbatorilor de Paste. Pasca este asteptata de toata lumea pana la sfarsit si toata lumea se inclina in fata ei. Ca asemanarea sa fie si mai mare ea are un aspect auriu si vine cu o coronita de aluat invaluita in mirosuri ametitoare.

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

16 Pasca cu brnz se face odat pe an de Pate i vine s ncoroneze masa de Pate prin buntatea ei. De aceea prepararea ei trebuie fcut cu atenie i dragoste, pentru ca din pasca cu branza se va impartasi toata familia. Amestecul de branza, cozonacul delicios si mirosul imbietor fac din pasca cu branza una din traditiile culinare cele mai placute. Materii prime: Aluat pentru pasc: 500 gr faina 125 gr zahar 50 gr unt 2 linguri ulei 250 ml lapte aproximativ 3 oua 1 lingura rom esenta de vanilie 25 gr drojdie instant 1 lingurita rasa sare Umplutura pentru pasc: 1kg branza de vaci 200 gr zahar pudra 50 gr unt 2 pachetele zahar vanilat 5 oua 3 linguri smantana 1 lingura rom 1 esenta de rom 100 gr stafide 1 lingura gris 1 lingura faina 1 lamaie pentru coaja 1 lingurita rasa sare

Tehnica preparrii: Se nmoaie drojdia cu puin lapte cldu i puin zahr. Se opresc 3-4 linguri de fin cu putin lapte clocotit, amestecand sa nu faca cocolosi. Dupa ce s-a racorit se amesteca cu drojdia (daca este instant cu atat mai bine), se acoper cu un ervet i se pune la loc cald s creasc. Se freac glbenuurile, nti cu sare, ca s se nchid la culoare, apoi cu zahrul, pn devine ca o crem spumoas. Cnd drojdia cu fina au crescut se toarn peste restul de fina i se amestec adugnd glbenuurile, puin lapte cldu i albuurile btute spum. Se frmnt cel puin jumtate de or, aducnd aluatul de pe margini in centru i adugndu-se treptat uleiul, romul, untul topit cald, iar daca aluatul este prea tare se mai adauga putin lapte caldut. Se aduna aluatul in covata, se presara cu faina, se acopera cu un servet, se aseaza la cald, departe de usa sau fereastra si se lasa sa creasca cam 1 ora. Cand a crescut aluatul se imparte odata in 2 jumatati si o jumatate in 3 bucati. Din prima jumatate se intinde o foaie rotunda de cca 0,5 cm grosime, de marimea formei rotunde in care se coace. Se unge tava cu unt, se asaza foaia de aluat pe fundul acesteia. Din 2 bucati de aluat din cea de a doua jumatate, se fac pe masa de aluat suluri de grosimea creionului, care se impletesc si se aseaza de jur imprejur, lipite de marginea tavii, apasand capetele, ca sa se

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

17 uneasca intre ele. Se lasa sa creasca. Din bucata de aluat ramasa, se fac patru suluri mici, care se impletesc doua cate doua si se pun pe deasupra umpluturii cu branza, in forma de cruce. Pentru umplutura se freaca branza cu untul, galbenusurile, putina sare, zaharul vanilat, coaja de lamaie, grisul, faina, smantana, untul, o parte din stafide, albusurile spuma, apoi se toarna peste aluat si se presara cu restul de stafide. Se unge cu ou si se da la cuptor la foc potrivit cam 1 ora Se scoate din cuptor, se lasa sa se raceasca si se scoate din forma cand s-a rcit

Botezul Domnului (Boboteaza) Srbtoare mare pentru ntreaga cretintate, Botezul Domnului (Boboteaza), aduce dup sine un arsenal de obiceiuri i bucate tradiionale care s bucure trupete i sufletete pe cei omenii. Amintind de ngheurile Bobotezei, cnd temperaturile reci culmineaz n perioada de iarn, se prepar mai nti piftiile. Acestea preparate din picioare de porc, urechi, gu, muchi i aromante cu usturoi trebuiesc pregtite i aezate pe foc n ziua n care intr Preotul cu Botezul ca s sfineasc cu Sfnta Aghiazm Mare ntreaga gospodrie. Preparatele specifice: o Piftiile, sarmalele , carnea fript cu crnai, lipiile, preparate cu aluat de cozonac i unse cu ou i smntn.

o
o

Lipiile altfel obinute se servesc tradiional la mesele de botez ale cretinilor, amintind de turtele fcute pentru Domnul Iisus Hristos de Maica Preacest n timpul Fugii n Egipt. Alturi de ele se pot mnca prjituri i cozonaci. Proces tehnolgic de obinere a preparatului Lipie simpl Materii prime: 500 g faina 200-250 g apa calduta o lingurita sare 2 linguri ulei 2 linguri unsoare

Tehnica preparrii: Se pune faina in forma de fantana,se adauga sarea,uleiul,unsoarea si incet adaugam apa,framintam bine,(cam 15 minute)acoperim cu pelicola,lasam la rece cam 1 h ,impartim in mai multe mingiuci pe care le intindem cu sucitorul,la punem pe plita calda ,cand se umfla spargem cu furculita si intoarcem pe cealalta parte,la poti umple cu salam,branza ,verdeturi griliate

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

18

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

19

Naterii Domnului Iisus Hristos ,Crciunul Srbtoarea Naterii Domnului Iisus Hristos Crciunul, reprezint pentru poporul romn prilej de mare bucurie. Dup postul Crciunului, perioad de nfrnare att trupeasc ct i spiritual, dezlegare la mncare de dulce aduce dup sine numeroase obiceiuri i un potpuriu de preparate din carne de porc i dulciuri de srbtoare. Tierea porcului se face n ziua de Ignat. Din carne de porc, pentru praznicul Crciunului, se prepar

o o o o o o o

slnin, crnai, cartaboi, tob, sarmale, friptur de porc, ciorb de oase.

Dulciurile care sfresc masa de srbtoare, sau cu care sunt omenii oaspeii care calc pragul casei i colindtorii sunt:

o cozonacul, o plcinta o lipiile.


Toate aceste preparate prezint diversificri n funcie de zona etnografic i sunt nsoite de buturi specifice fiecrei zone: uic, palinc, diverse vinuri.

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

20 Fia de documentare nr. 8 Preparate specifice buctriei internaionale Buctria francez Buctria francez cea mai caracteristic este cea parizian. Alimentele se pregtesc cu unt, tehnica inbuirii e la mare cinste. Carnea i sosurile se prepar, uneori, cu vin - butura nelipsit. Prima mas este micul dejun. Salata verde, brnzeturile i fructele asortate ncheie cele dou mese principale. Buctriei franceze i datorm escalopul, sufleurile, maioneza, savarina, tartele, arlotele. Conform multor gurmanzi este considerat drept cea mai bun buctrie din lume. Legat indivizibil de cultura poporului, este leagnul artei culinare i un rai pentru buctari.

Faima sa, care radiaz n ntreaga lume, face ca pe teme culinare s poat discuta aproape orice francez, indiferent de instruire sau ptur social. Buctria francezului de rnd este un element nelipsit al vieii cotidiene, nu fr motiv francezii crend arta savoir vivre.

Delicatesele franceze La fel ca alte buctrii naionale, buctria francez este renumit prin specialitile sale, a cror enumerare te face doar s salivezi. n schimb exist i specialiti, asupra crora trebuie s te convingi, de ex. crnaii francezi preparai din mruntaie. Dac totui te vei ncumeta s alegi specialitatea caracteristic a buctriei franceze, aceasta este fr ndoial bagheta. La popularitatea ei contribuie raportul specific al francezilor fa de produsele de patiserie. Acestea sunt un element nsoitor al fiecrui fel de mncare. Meniul zilei Francezii aleg foarte atent produsele pentru fiecare mas, meniul este dependent de srbtoarea din calendar, nivelul festivitii, momentul zilei sau pur i simplu de fantezia buctarului. Ora meselor se schimb n funcie de regiune, ns putem s admitem, c micul dejun, format din cafea, ceai sau ciocolat fierbinte servite mpreun cu un corn cu gem, este consumat ntre orele apte i zece dimineaa. Prnzul este servit la amiaz, iar cina, care ncepe cu o sup - n jurul orei douzeci. Melcii Melcii i datoreaz popularitatea n buctria francez lui Antoine Carem creatorul Elogiului buctriei franceze. Aceste mici molute, preparate cu unt, usturoi i ptrunjel, au devenit aa de populare, nct au fost create farfurii speciale cu adncituri pentru melci i cleti cu ajutorul crora se ine cochilia fierbinte, fcnd posibil nfigerea furculiei cu doi dini n melc. Amatorii acestor molute cteodat nu i dau seama prin ce proces complicat trec melcii, nainte s ajung n farfurie. Pentru ca organismul lor s fie curat de resturile de mncare, sunt supui unei lipse de hran timp de 10 zile. n continuare sunt supui unei splri triple, sunt gtii, rcii i din nou gtii. Apoi sunt introdui rcii n cochiliile sterilizate, care unse cu unt de usturoi pot fi servite pe farfurie. Bogia de brnzeturi

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

21 Uriaa difereniere regional a Franei, precum i climatul schimbtor, peisajul, diversitatea raselor animalelor crescute, i gsesc imaginea n numeroasele tipuri de brnz, n numr de circa 370. n funcie de modul de producie, pot fi difereniate Brnzeturi proaspete, moi cu coaja acoperit de mucegai alb, brnza cu coaj splat, brnza cu mucegai albastru natural, brnza din lapte de capr, presate la cald sau rece. Brnza constituie un element caracteristic al mesei franceze, este servit la prnz i la cin pe tav de lemn. Vinul Francezii l beau n loc de ap, lapte, ceai sau bere. Le-ar fi dificil s triasc fr cel puin un pahar n timpul unei mese delicioase. Zilnic beau mrci puin cunoscute, cel mai des provenite din mici podgorii locale, n schimb la srbtorile mai importante, vinuri de marc i cunoscute. Se apreciaz, c francezul de rnd consum 100 de litri pe an din aceast butur alcoolic nobil.

Proces tehnologic de obinere a preparatului ratatouille Materii prime: 1 kg roii coapte 2 ardei de diferite culori 1 vinete mare 1 lingur sare pahar ulei de msline 1 dovlecel 1 zuchini 2 cepe mari 3 cei mari usturoi 100 ml vin rou sec 3-4 frunze de chimen proaspt 5 linguri ptrunjel verde tocat 5 linguri busuioc proaspt tocat piper macinat zeam de la 1 lmie

Tehnica preparrii: Vinetele splate se taie n ntregime cuburi mari. Apoi se presar cu sarea i se pune pentru 25 min pe o sit ca s se scurg. Roiile se curesc de pieli, se toac n sferturi i se scot seminele. Cepele, zuchini, ardeii i dovlecelul se taie separat cubulee. ntr-o tigaie se nclzete uleiul la foc mediu. Se adaug zuchini, dovlecelul i se clesc 4-6 min pn cnd se rumenesc. Se strecur i se pune ntr-o oal curat. ntr-o tigaie se pun 2 linguri de ulei de msline proaspt i se prjete ardeiul 5 minute. Apoi se pune deoparte ntr-o oal. Vinetele, splat i uscat se prjete n 3-4 linguri de ulei fierbinte. Trebuie s fim ateni s nu se ard. Dup 6-8 min, cnd vinetele capt o culoare puin maronie i se nmoaie, l punem n oala cu restul de legume. ntr-o tigaie punem 3 linguri de ulei de msline i clim ceapa cu usturoiul zdrobit pn cnd devine sticloas. Atunci adugm vinul i ateptm pn cnd se evaporeaz.Apoi se introduc roiile, chimenul i 2 linguri de ptrunjel verde. Totul se fierbe la foc mic 8-12 min. Apoi se adaug toate legumele i se fierb la foc 12 min.

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

22 Cnd legumele devin moi, le punem deoparte i amestecm ncet, adugnd patrunjelul verde i 4 linguri de busuioc. Se condimenteaz totul cu sare i piper dup gust, se adaug zeama de lmie i busuiocul rmas. Mncarea se poate servi fierbinte sau rece. Este foarte gustoas cu baghet franuzeasc crocant sau cu tiei fieri. Proces tehnologic de obinere a preparatului Cuisses de grenouilles Reet de pulpe de pui de balt (Cuisses de grenouilles) cea mai celebr mncare franuzeasc n lume i un exemplu al aa-zisei fusion cuisine. Un fel de mncare ce strnete deopotriv admiraie i controverse. Ingredientele accesibile permit pregtirea acestei mncri n tihn, acas. Materii prime: 30 pulpe de pui de balt 1 lmie 300 ml vin alb sec 30 ml bere blond 20 ml smntn 100 g unt un glbenu crud 100 g unt 100 g fin alb 2 cei de usturoi 2 alote (ceap franuzeasc - Allium ascalonicum) ptrunjel verde tocat piper, sare

tehnica preparrii: Pulpele udate cu bere se pun n castron, dup dou ore se strecoar. Apoi pulpele se tvlesc n fin. alotele tocate i usturoiul se arunc pe untul topit i ncins, apoi se adaug treptat i puii de balt. Se prjesc aproximativ 10 minute, cu grij, ca s nu se ard. Se condimenteaz dup gust, apoi se adaug vin alb i se fierb nbuit timp de nc 10 minute. Glbenuurile se bat i se amestec cu smntna. Sosul astfel creat se toarn peste carnea din castron. Apoi se adaug sucul de lmie i ptrunjelul. Pulpele se servesc n sosul n care au fost nbuite.

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

23 Fia de documentare nr.9 Buctria italian Buctria italian este vestit prin pastele sale finoase (macaroane, spaghete), prin pizza preparat cu brnzeturi, prin brnzeturile rase pe rztoare, prin consumul de vieti mrunte de mare. Se mannc mult carne de miel, orez, untdelemn de msline, citrice. Masa principal este prnzul, butura preferat este vinul. Veneia Republica Veneiei a fost o adevrat putere a lumii medievale i un centru comercial dinamic. De aceea nc de atunci n reetele culinare apreau exoticele, pe atunci, condimente orientale: ghimbirul, ofranul, cuminul, scorioara i boabele de mutar. De-abia n timpul rzboaielor lui Napoleon au nceput s fie nlocuite cu plante.

n buctria veneian sunt populare petele i fructele de mare. Unele mncruri, ca de exemplu pesce in saor, au influene clare ale buctriei arabe, ce se caracterizeaz printre altele combinnd dulcele cu acrul. Cu ct ne deprtm de mare, cu att mai folosit este carnea n special vnatul i carnea de pasre (dar nu numai). ntre cele mai cunoscute mncruri se gsete raa slbatic n sos de plante i sardele i, provenind din Austria (Veneia s-a aflat sub guvernarea ei dup congresul vienez) ficatul de viel vienez servit cu polenta. Alte specialiti vieneze din carne sunt feliile subiri de muchiule de vac, stropite cu marinat din maionez, suc de lmie, sos Worchester, lapte, sare i piper alb. De o popularitate mai mare dect macaroanele se bucur risotto. Dac este preparat cu cerneala sepiei, poart denumirea de risotto nero. Un rol important l joac de asemenea polenta odat era mncat la micul dejun, prnz i cin. Veneia este de asemenea renumit prin cultivarea legumelor. Dintre cele mai apreciate fac parte salata roie ridicchio din Treviso i sparanghelul alb din Basano del Grappa. Populare sunt imncrurile de dovleac i mncrurile de leguminoase, de exemplu pasta e fagioli, adic macaroane cu fasole, sau supa veneian de fasole roie. Milano Milano este capitala Lombardiei, bogatei regiuni a italiei de Nord. Cu toate c nu mai este un teren agricol, Lombardia n continuare este cunoscut prin orezul excelent. Este cultivat aici ncepnd cu secolul al XV lea prin intermediul Sarazinilor a aprut la nceput n Spania, de unde conductorii aragonezi l-au adus n Lombardia. Mncarea tradiional este risotto alla milanese", adic risotto milanez servit cu ofran. Vestite de asemenea sunt prjiturile cu macaroane umplute, ntre care ravioli i agnolotti cu umplutur de dovleac. Ca delicatese sunt considerate mncrurile cu carne preparate n vin, diferite feluri de salami precum i picioarele de broasc. La ncheierea mesei, n locul desertului dulce, sunt des servite brnzeturi, ntre altele: gorgonzola, mascarpone i grana padano. Asta nu nseamn c Lombardia nu este cunoscut prin delicioasele deserturi de exemplu tiramisu care se prepar din brnza mascarpone. Mndria regiunii sunt prjiturile cum sunt panettone (cozonac din drojdie) i colomba pasquale, prjitur din drojdie coapt n form de porumbel. Din Lombardia provin cunoscutele lichioruri Amaretto i Campari. Roma naintea marilor cuceriri, cultura culinar a populaiei din zona Tibrului era destul de modest. Aceast situaie s-a schimbat odat cu cultura ospurilor adus din Grecia. Banchetele de obicei se transformau n simple beii, datorit faptului c romanii, spre deosebire de greci, nu aveau obiceiul dilurii vinului. n alegerea meniului domina des grija pentru prestigiu. La mare pre era folosirea condimentelor scumpe i a complicatelor metode de preparare a felurilor. Ca o culme a artei culinare erau considerate mncrurile false, de exemplu prepararea crnii de viel n aa fel nct s aib gust de cod.

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

24 n Roma antic, datorit pericolului de incendii, era interzis pregtirea mncrurilor n case cu ajutorul focului. Poate i datorit acestui fapt n zilele noastre romanii, mult mai des dect locuitorii altor regiuni ale Italiei, viziteaz restaurantele. n fond Roma este oraul cafenelelor, trattoriilor i pizzeriilor, n care de secole se hrnesc pelerinii i cltorii ce viziteaz capitala cretintii vestice. Felul principal (cel mai des paste) este precedat de gustri reci antipasti. Asortimentul este mare: unc de Parma, vinete n ulei de msline, ardei copt, felii de zucchini sau roii uscate n ulei, msline sau cepe n oet, salami, fasole alb n oet i ulei, pine prjit cu capere sau usturoi, pine cu usturoi, ulei i plante. Butura preferat este cafeaua expresul de cafea fiind o descoperire roman. Italienii ncep ziua cu o ceac cappuccino, a crei denumire se trage de la culoarea maronie ce amintete de sutanele clugrilor capucini. Pe timpul ntregii zile se beau ns mici espresso cu mult zahr. Parma Buctria regiunii Emilia-Romagna, a crei capital este Parma, este bogat n delicatesuri. Cele mai cunoscute sunt unca de Parma i parmezanul. Este renumit de asemenea datorit celui mai nobil din lume oet balsam, Aceto Balsamico Tradizionale, produs doar de civa fabricani. Prosciutto Di Parma, adic unca de Parma, este nemaipomenit de atent i de srguincios preparat. ntregul proces de producie este monitorizat de un consoriu special, care garanteaz respectarea tuturor cerinelor care definesc exact ntre altele specia de porci, procedura lor de hrnire i procesul de producie. Adevrata Prosciutto Di Parma, srat corespunztor, se maturizeaz ntre 10 i 12 luni n ncperi rcoroase. Se poate maturiza ns un timp mult mai ndelungat, pentru a avea un gust mult mai delicat i mult mai rafinat. Nu mai puin cunoscut este cacavalul parmezan Parmigian Reggiano. Denumirea provine de la oraele Parma i Reggio, unde n secolul al XIII lea a nceput s fie produs. Denumirea Parmezan este nregistrat doar pentru cacavalurile produse n cteva provincii: Parma, Reggio Emilia, Modena, Mantua sau Bologna. Laptele trebuie s provin doar de la vaci care se hrnesc pe puni cu furaje proaspete. Parmezanul se maturizeaz ntre 11 i 36 de luni n funcie de durata perioadei de maturizare se obine cacaval tnr (fresco), mediu -vechi (vecchio) sau parmezan vechi (stravecchio). ntrebuinrile acestor cacavaluri sunt de asemenea diferite. Cacavalul tnr are rol de cacaval de mas, n timp ce cacavalul vechi este folosit ca ados la mncrurile cu macaroane i orez, salate, supe i sosuri. Aceto Balsamino, oetul balsam, este preparat n mod natural. Mustul brut este delicat gtit dup care este lsat s fermenteze n butoiae de lemn. Procesul de fermentare se termin dup 3 ani, ns un bun oet balsam are nevoie de cel puin 12 ani, iar dup 30 sau chiar 50 de ani este i mai bun.

Proces tehnologic de obinere a preparatului Salat din conopid cu unc de Parma Materii prime (pt. 4 porii) Conopid Bonduelle 700 g unc de Parma 10 felii Semine de pin sau alune italiene decorticate 50 g Ulei de msline 100 ml. Roii 2 buc. Roii cherry 1 cutie Zeam de lmie 15 ml Busuioc proaspt Frunze de ptrunjel Salat radicchio Andiv crea Cicoare Tehnica preparrii:

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

25 Se decongeleaz i se sreaz conopida se blaneaz n ap, dup care se las s se scurg bine n strecurtoare. Se opresc roiile, se ndeprteaz pielia lor, se taie, se ndeprteaz seminele, se taie n cuburi mrunte. ntr-un castron se pune uleiul de msline, zeama de lmie, busuiocul i ptrunjelul tocate mrunt i roiile tiate. Se amestec delicat i se condimenteaz dup gust. Se vor prji patru felii de unc de Parma, astfel nct s fie rigide. Conopida uscat se amestec cu roiile cherry tiate n jumti i cu feliile de unc, dup care se toarn sosul. Se amestec i se condimenteaz dup gust.

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

26 Fia de documentare nr. 10 Buctria englezeasc Buctria englezeasc nseamn n primul rnd carne. Mai nseamn porridge, ptrunjel verde tocat, pudding i plcinte tot cu carne. Mai nseamn un dejun copios dar i cina ca cea mai bogat i mai consistent mas a zilei. Cina poate fi nlocuit cu un ceai, la care se servesc diferite preparate reci. Buturile alcoolizate calde sunt, de asemenea, o particularitate englezeasc. Dei n trecut buctria englezeasc consta doar n carne i legume fierte, n prezent aceasta s-a diversificat foarte mult datorit faptului c societatea englez a devenit cosmopolit. Astfel comunitile evreieti, arabe, chinezeti, indiene i-au adus contribuia pe plan culinar. Preparatele traditionale britanice au la baza carnea de vita, miel, peste, porc si pui si sunt servite intotdeauna mai ales alaturi de cartofi sau alte legume, iar ca materii prime mai adugm ouale, faina si untul. Nu se mananca in schimb rata, gasca, curcan. Traditia britanica are ca numitor comun, celebra friptura de duminica "Sunday Roast", care a ramas de secole friptura principala a familiei britanice. Democratia britanica se desfasoara din plin pe acest subiect, pentru ca de la bogati la saraci si pana la familia regala, toti se straduiesc sa puna duminica pe masa o friptura. Este o ocazie sa se adune familia in jurul mesei si sa se bucure impreuna de pranzul de duminica. Cei care pleaca la biserica pun carnea in cuptor, de preferinta o bucata mare care sa nu se usuce, inainte de a pleca si o gasesc gata cand se intorc. Miscarea, aerul curat si un pahar de sherry sunt practicate de generatia mai in varsta, inainte de asezarea la masa, pentru friptura de duminica. In relatia de ura-iubire ce dateaza de secole, englezii se refera la francezi ca "mancatori de broaste", pentru ca puii de balta sunt o delicatesa in Franta, iar acetia le spun englezilor "rosbif", adica roast beef, pentru ca aceasta este friptura preferata a britanicului, nu numai a englezului. Cand spunem oaie ne referim la oile englezesti, crescute special pentru carne, cu o carne incredibil de frageda si gustoasa. In Anglia, friptura de vita sau miel (oaie) se serveste mai ales cu cartofi la cuptor, sau cu nelipsita "Yorkshire pudding". Garnitura pentru friptura inseamna piure de morcovi, de nap dulce, sau alte legume. La fel de traditional este si sosul de hrean pentru vita, sosul de marar pentru porc, sosul de frunze verzi de menta pentru miel, toate facandu-se neaparat cu smantana. Si bineinteles toate felurile de friptura se pot servi cu celebrul mustar englezesc sau cu la fel de celebrul sos Worcestershire. Englezii apreciaza foarte mult carnea tocata, drept care au tot felul de preparate cu carnati, sub denumirea de Sausage and mash (carnati cu piure). In Marea Britanie exista tot soiul de retete de carnati, dar fiecare este tinuta la fel de secreta ca si reteta de Coca Cola. La baza prepararii colacilor de carnati este in general carnea de porc insotita de tot soiul de mirodenii, specifice unor regiuni. Bineinteles acestia vor fi serviti langa cartofi piure, la care se aduga si un sos de ceapa. O alta specialitate culinara englezeasca fara rival este budinca si toata lumea stie ca nicaieri nu se face o budinca la fel de buna ca in Anglia. Ce mai englezii sunt campioni la concursul de budinci. Clima ostila, cerul intunecat, ploaia marunta si rece au stimulat imaginatia englezilor, care au creat "confort food", mancare care sa-ti dea senzatia de bine si confort, cand afara e frig, ploaie si ceata. Budincile englezesti pot fi garnituri pentru fripturi sau pot fi deserturi delicioase, precum budincile de paine, de ciocolata, de mere si mure, de lamaie. Ele pot aparea si sub forma de sufleuri de vanilie, de scortisoara sau de ciocolata. Cum scena pe care se desfasoara bucataria britanica este o insula, este normal ca in centrul preparatelor sa se afle si pestele. Si asa e, pentru ca sub forma de Fish and Chips, pestele se mananca in tot regatul. Apele reci ale Marii Britanii abunda in cod, cambula, batog, specii de calcan, chefal, dar si in scumbii, macrouri sau heringi. Pestele se prepara inabusit, sau fript cu faina si se serveste cu cartofi prajiti aromati cu oteturi, sau cu piure de mazare in nord. Foarte placuta de englezi este carnea de ipar, care se gateste intr-o coca de patiserie, cu lamaie, usturoi si mult patrunjel. De asemenea la loc de cinste printre preparate se afla racii si stridiile. Mari crescatori de oi si de vite, sigur ca englezii sunt si mari amatori de branza, printre cele mai celebre etichete se numara: Cheddar, Cheshire si Stilton. De asemenea au foarte multe placinte si sosuri bazate pe branzeturile lor, asa cum este Cauliflower Cheese. Practic buchetelele de conopida sunt imbracate intr-un amestec de faina, unt si lapte si amestecate cu cascaval topit, apoi sunt bagate la cuptor si cand sunt gata se stropesc cu sos de branza.

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

27 Revenind la obiceiurile britanice, exista o gramada de feluri de mancare care au la baza resturile ramase de la masa anterioara, in principal de la masa de duminica. Astfel lunea meniul era de obicei format din cartofi noi fierti in apa cu sare si felii din carnea ramasa de duminica si o salata asortata alaturi. Carnea se taia foarte subtire pentru a fi mai usor de mancat si digerat. Dupa ce se satura toata lumea de friptura rece, marti era ziua de placinta cu carne: Placinta Pastorului, Shepherd's pie, Cottage pie... Conform spiritului englezesc, controlat si fara excese alimentare, chiar si aceasta placinta poate fi reincalzita pentru a doua zi. Este placinta pe care o consuma toata lumea, toata familia si chiar familia regala. Langa placinta se serveau legume oparite in apa cu sare, gen morcovi si neaparat legume verzi. Budinca salvatoare "Yorkshire pudding", a fost inventata in timpul razboiului, cand era penurie de alimente, budinca facandu-se cu grasimea de la carnea ramasa de la friptura de duminica. Alt fel de mancare, rezultat din ramasite dar deosebit de savuros si foarte zgomotos, este Bubble and Squeak, facut din resturi de cartofi, varza si friptura rece. Pe de alta parte englezul importa o mare parte din produsele sale alimentare, asa ca a invatat sa traiasca relativ ieftin.

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

28 Fia de documentare nr.11 Buctria german Buctria german folosete din plin carnea de porc de vac i de pasre, petele, untura de porc , cartoful. Supele, sosurile, salatele, pastele finoase i aluaturile, berea, compoturile, se ntlnesc mai frecvent dect n alte buctrii. Buctriei germane i datorm nielul, salata de castravei, salata de cartofi, trudelul cu mere. Bucataria germana folosete cel mai mult crnaii, se cunosc mai mult de 1500 varietati, sunt produse si exportate cu mult succes foarte multe feluri de paine. Renumite sunt si numeroasele retete de preparare a verzii (creata, alba, rosie, de Bruxelles, precum si cea acrita). Snitelul si strudelul de mere sunt datorate bucatariei vieneze si nu celei germane. Cand ne gandim la Germania si la traditiile sale culinare, primul lucru care ne vine in minte este o farfurie plina de carnati si multa bere. Nu este de mirare avand in vedere cele peste 1,500 de tipuri de carnati cum ar fi: Frankfurters, Nremberg si Bavaria Bucataria germana ofera si multe alte sortimente de mancare: o o o o o peste afumat, branzeturi, placinte (faimoasele placinti cu mere si strudele), ciolanele afumate de porc, frunzele de varza umplute cu carne tocata, numite Frikadellen

Mancarea germana se caracterizeaza prin alimente bogate in calorii. Oricum gusturile gastronomice depind de la regiune la regiune. In Berlin se servesc sturioni, salate de cartofi, chiftelute si copite de porc. Pe de alta parte, in Frankfurt se consuma o varietate de carnati, porc afumat cu varza acra, salata de branza cu ceapa, ulei si otet si faimoasele prajituri: Frankfurter kranz si Bethmmchen. n Germania se consum cu precdere carnea de porc, de vit i de pasre, cea de porc fiind de departe preferat. Dintre psri, puiul este cel mai frecvent consumat, dar nici raa, gsca sau curcanul nu sunt neglijate. n Germania, carnea se mnnc foarte frecvent sub form de crnai, aici existnd peste 1.500 de sortimente de astfel de preparate. Weiwurst (crnat alb) este o varietate tradiional bavarez preparat din carne de viel tocat foarte fin i unc proaspt de porc. Acetia se condimenteaz cu ptrunjel, lmie, ceap, nucoar i ghimb i se consum fieri cu mutar dulce. Unul dintre preparatele tradiionale este Leberkse, care este fcut din carne srat de vit, unc i ceap, tocate foarte fin, i coapte ca pinea. n meniurile germane, un loc aparte l are i petele, cel mai frecvent fiind cel de ap dulce, precum pstrvul, crapul, tiuca i bibanul, care sunt de obicei preparai la grtar. Dintre petii de ap srat, germanii prefer scrumbia proaspt, sardinele, tonul, macroul i somonul. Legumele sunt preferate atunci cnd vine vorba de garnituri. Un loc aparte ntre legume l ocup pentru germani sparanghelul, n special cel alb, existnd restaurante al cror meniu se bazeaz n ntregime pe acest produs. Dei nc sunt foarte populari n Germania, cartofii au nceput s piard teren n faa tieilor i a orezului. Tieii nemeti sunt mai groi dect pastele italiene i, de multe ori, sunt preparai cu glbenu de ou. Cartofii sunt folosii i la prepararea glutelor Kndel, fcute din cartofi piure sau rai sau pine uscat, cu lapte i glbenu de ou. Una dintre cele mai populare prjituri este cea cu brnz. La fel de iubite sunt i gogoile care se numesc Berliner Pfannkuchen sau Krapfen n funcie de regiune, dar i jeleurile de fructe roii (coacze,

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

29 zmeur, cpune sau ciree), Rote Grtze, care se servesc cu smntn, dar i cu sos de vanilie, lapte sau fric. Proces tehnologic de obinere a preparatului Knodel din cartofi fieri Materii prime: 1,5 kg cartofi, 200 g fin, sare, 20 g unt, 50 g pine alb (tiat bucele), doi litri de ap, un ou.

Tehnica preparrii: Cartofii fieri se paseaz, se amestec bine cu fina i sarea pn cnd se obine o coc. Se adaug dou-trei linguri de ap sau un ou. Aluatul se imparte in 12 buci, care se aplatizeaz i, in mijlocul lor, se pun bucelele de pine prjit in unt. Se modeleaz apoi glute care se dau prin fin i se pun in ap clocotit cu sare. Se fierb 5 minute la foc mic, apoi se dau deoparte i se las s mai stea in ap 5-10 minute. Se folosesc pentru a nlocui garnitura de cartofi natur la mesele de duminic, la preparatele cu sos.

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

30 Fia de documentare nr. 12 Buctria arab Buctria arab cuprinde elemente ale buctriilor mediteraneene i africane. Termenele de referin ale acestei buctrii sunt cuscus, carnea de miel, nut, vinetele, mslinele, curmalele, apa parfumat (de portocale i de trandafir), crbunele i ceaiul de ment.

Mncrurile buctriei arabe sunt nainte de toate o ocazie de ntlnire n mijlocul familiei i al prietenilor. Conform tradiiei se st pe perne sau pe bnci joase, mprejurul unei mese rotunde. Felurile de mncare sunt consumate n tcere, delectndu-se cu fiecare mbuctur. Dup mas este timp pentru ceai i discuii. Cu conserva pe cmil? Buctria arab era la nceput buctria nomazilor. Ingredientele necesare pregtirii felurilor de mncare trebuiau s fie uor de transportat, de exemplu orezul, curmalele. Caravana i diversifica meniul cu articole achiziionate pe drum, de exemplu legumele. Din pcate n acele vremuri nu era cunoscut miracolul conservei. n gospodriile marocane conform tradiiei gtesc femeile. Brbaii se ocup cu prepararea mncrurilor ce sunt preparate la foc, cum sunt mielul fript sau frigruile. Unul din felurile de mncare brbteti este mncarea tradiional preparat ntr-un vas n form de ulcior. Se introduc n el buci de carne de miel, legume, condimente i se las cteva ore pe jar ncins. Mai demult acest fel de mncare era pregtit de ctre participantul la o partid de cri. Cifra apte este considerat ca fiind norocoas, lucru ce poate fi observat i n buctrie. Una din mncrurile tradiionale este cuscus din apte legume (de exemplu cukinia, cieciorka, ardei iute, morcov, roii i dovleac). Arakul este butura alcoolic naional n Liban. Este o vodc din struguri cu gust de anason. Cel mai des se bea arakul amestecat cu ap n proporie de 2:1, cu ghea. Se preteaz la el mezze mici aperitive colorate. Absolut necesar este de asemenea o companie plcut. n buctriile islamice felul principal, aa cum sunt tajin sau cuscus, se afl n mijlocul mesei. Cu ajutorul bucilor de pine, fiecare i ia cu mna porii gustoase i cu ajutorul a trei degete modeleaz un fel de bilue. Pentru aceast operaie este nevoie de o ndemnare ieit din comun. Pentru a mnca se folosete numai mna dreapt, deoarece n islam mna stng este considerat ca fiind necurat (este folosit la igiena intim). Proces tehnologic de obinere a preparatului past tahina Reet de past tahina pe baz de semine de susan. Se servete cu pete, kebab i alte specialiti arabe. Islamul nu este doar o religie, cultura musulman a creat, timp de secole, una din cele mai gustoase buctrii ale lumii. Materii prime (pt. 2 persoane): 2 linguri suc de lmie 1 lingur de past tanina sau de susan cel de usturoi 1-2 linguri de ap Sare

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

31 Tehnica preparrii : Usturoi curat, cltit i strivit n sare. Pasta tahina se amestec bine. Apoi se trece ntr-un castron, se adaug usturoi i se amestec bine. Se adaug sucul de lmie ncet, pn se schimb culoarea i consistena pastei. Se adaug ap. Pasta trebuie s aib un gust puternic de lmie i densitatea maionezei. Se poate aduga un pic de chimen i de oet. Pasta se servete n castroane ntinse, ornate cu frunze de ptrunjel tocate. Proces tehnologic de obinere a preparatului falafel Reet de falafel plcintue crocante de mazre. Se recomand consumarea mpreun cu humus, salat i chifle pitta. Falafelul este, alturi de kebab, specialitatea culinar arab cea mai cunoscut n lume. Materii prime (pt. 6 persoane): 250 g mazre italian 5 cepe tinere un cel de usturoi 1 lingur de coriandru tocat mrunt 1 lingur de ptrunjel tocat mrunt linguri de chimen linguri de bicarbonat de sodiu piper, sare ulei pentru prjit Tehnica preparrii : Mazrea nbuit se las la nmuiat peste noapte. Se scot din ap pieliele care s-au separat prin nmuiere. Se strecoar, se usuc i se freac pn capt consistena unui pireu uscat. Ptrunjelul tocat i coriandrul se amestec cu mazrea. Usturoiul i capetele verzi ale cepei se toac i apoi se adaug la restul compoziiei, mpreun cu chimionul, bicarbonatul, sarea i piperul. Compoziia se frmnt bine, apoi se las 2 ore n frigider. Cu minile umezite, se formeaz bulete de aluat, nu mai mari dect o minge de golf, apoi se turtesc. n oal se pune mult ulei (aproximativ 3 cm). Falafelul se prjete pe uleiul ncins pn capt o tent maro nchis. Se usuc i se servete pe un platou.

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

32 Fia de documentare nr. 12 Buctria asiatic Cltoria prin buctriile asiatice este impresionant. Buctria asiatic are la baz obiceiuri culturale din fiecare ar n parte, diferite ingrediente, neobinuite combinaii ale gusturilor i arome ameitoare. Un mare rol l joac de asemenea tradiiile multor religii asiatice, conform crora mncarea este hran nu numai pentru corp ci i pentru spirit. Atractivitatea acestei buctrii rezult din faptul c i are izvorul pe mesele marilor dinastii. Japonia ntr-o cutie O mncare specific pentru Japonia este bento. Sub aceast denumire ascunde o cutiu paralelipipedic, n care se afl compartimente mici cu porii de mncare reci ,aezate frumos i cu grij. Acestea pot fi de exemplu sushi, orez, pete fript, legume n sos, buci de fructe. Bento se servete la picnicuri, n timpul cltoriilor i de asemenea ndeplinete funcia de fast-food. Conform tradiiei nevasta pregtete bento soului la munc. mpria orezului Una din cele mai populare buctrii asiatice este buctria chinezeasc, mai exact regiunea Guandong. n buctria chinezeasc domin orezul, legumele i soia. Carnea i petele nu sunt folosite n cantiti aa de mari ca n alte buctrii. Sculpturi din legume Arta sculpturii n legume i fructe este ntlnit n buctriile chinezeasc, coreean i japonez, dar este specialitatea buctriei tailandeze. Minunatele opere din legume i fructe sunt servite cu ocazia recepiilor i a festivitilor, i sunt de asemenea oferite ca dar n mnstiri. Una din cele mai populare buctrii asiatice este buctria chinezeasc, mai exact din regiunea Guandong. n buctria chinezeasc predomin orezul, legumele i soia. Carnea i petele nu sunt folosite n cantiti aa de mari ca n alte buctrii. Patru buctrii Din cauza dimensiunilor rii, este greu de vorbit despre o buctrie uniform. n China sunt evideniate patru varieti regionale ale buctriei: coala nordic (Pekin, Shantung, Honan), coast ( Fukien, Shanghai), continental (Shechuan, Yunnan) i sudic (Guandong). n friguroasa regiune de nord alimentul de baz nu este orezul, ci grul. Mncrurile tipice sunt macaroanele, glutile de cartofi i pierogi. n majoritatea lor aceste mncruri sunt uoare i delicate. Garniturile cele mai des folosite sunt usturoiul i ceapa verde, iar condimentele folosite sunt uoare. n regiunea de coast predomin petele i fructele de mare precum i supele uoare. Cel mai adesea se mnnc preparatele din carne, carne de pasre i pete, gtite mpreun cu legume i foarte condimentate cu sos de soia acest mod de preparare a mncrurilor este denumit gtitul rou. n regiunea continental cele mai populare sunt mncrurile picante i foarte condimentate. Domnete ardeiul Shechuan condiment picant cu gust mai iute dect al ardeiului iute. Majoritatea mncrurilor chinezeti cunoscute n lume provin din regiunea de sud, din mprejurimile Guandong. Aceste mncruri sunt uoare, delicat condimentate i mai puin grase dect cele din celelalte regiuni ale rii. Cele mai populare condimente sunt sosul de soia, ghimberul proaspt, sherry i bulionul de pui. Nu sunt folosite foarte multe condimente iui, pentru c este preuit gustul ingredientelor principale ale mncrurilor. Multe mncruri ale buctriei Guandong sunt pregtite folosind tehnicile gtitului rapid. Acestea au fost nscocite cu din

de

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

33 mult timp n urm, atunci cnd exista o lips de combustibil pentru buctrie. Gtitul rapid const n prjirea foarte rapid a unor buci mici, de mrimi identice de ingrediente n ulei fierbinte, timp de cteva minute. n timpul prjirii ingredientele trebuie energic amestecate i aruncate n sus. Armonia chinezeasc n buctria chinezeasc nu exist o difereniere clar ntre mncrurile cu carne, legume etc., ci sunt amestecate ntre ele diferite ingrediente, care n consecin creez mncruri separate. Caracteristic este armonizarea mncrurilor, ceea ce nseamn c niciodat la o mas nu se servesc mncruri din acelai fel de carne, cu gust sau structur asemntoare. Singura legtur este credina n teoria propovduit de ctre filozoful antic chinez Yi Yin, conform creia fiecare gust este legat de un alt organ intern de aceea echilibrarea gusturilor ntr-o mas menine organismul la un nivel bun de sntate. Spaghetti chinezeti Un ingredient caracteristic al buctriei chinezeti sunt ciupercile: negre, aa numitele urechi de pisic, uor sticloase i crocante sau ciupercile aromate cu gust delicat i miros plcut. Alte ingrediente sunt: ghimbirul, germenii de soia care au o mare valoare hrnitoare, varza chinezeasc care este un adaos la mncrurile de pete i din carne, anasonul care are un gust dulce-picant i este folosit drept condiment la zarzavaturi, sosuri i prjituri. Populare sunt de asemenea macaroanele, ntlnite n buctria chinezeasc n patru feluri: din ou i fin de gru, din fin de gru (asemntoare spaghetelor), din fasole mung (transparente) i din fin de orez. Cea mai important legum n China este bineneles orezul. Din el se prepar ntre altele aluatul din orez care sunt folosite ca garnitur la mncrurile de pete i din carne, i de asemenea stau la baza pregtirii prjiturilor dulci cu adaos de fructe uscate i crem. Acestea se prepar dup urmtoarea metod: 250g de orez care se cltete n ap rece, se toarn peste 1l ap i se gtete la foc mic timp de 15-20 de minute. Dup ce se scurge apa, se amestec cu 25g de unt i 2 linguri de zahr. Se pune ntr-un vas, se acoper cu o folie de aluminiu i se introduce ntr-un vas mai mare cu ap clocotit. Se gtete n acest fel timp de aproximativ o or. Proces tehnologic de obinere a preparatului dim sum Dim sum mici gustri chinezeti, pot fi pateuri umplute cu fructe de mare sau carne, rulade, chifle, crochete. Cele mai populare sunt won ton, adic pateuri chinezeti umplute cu carne de porc tocat sau crevei (sau un amestec al acestora). Won ton pot fi prjite n ulei sau gtite n ap i servite n bulion. Materii prime: Aluat: 2 pahare de fin 50 g ap clocotit 25 g ap rece 15 ml ulei lingur de sare Umplutur 250 g crevei 250 g carne de porc tocat 15 ml sos de soia 15 ml ulei de susan 15 ml vin de orez 1 linguri de ghimbir

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

34 1 linguri de arpagic tiat mrunt Sosul 60 g oet de orez 30 g ap 2 linguri de ghimbir 1 lingur de sos de soia 1 linguri de past chilli 1 linguri de zahr ulei de susan Tehnica preparrii: Se amestec fina cu sare, se toarn mai nti apa clocotit, apoi apa rece i uleiul. Se amestec aluatul i se las acoperit pentru o jumtate de or. Se ntinde aluatul i se taie n ptrate cu marginea de 5 cm. Creveii cruzi se cur i se taie mrunt, amestecnd bine cu carnea de porc tocat i celelalte ingrediente. Pe ptratele din aluat se pun mici bile de umplutur, se ndoaie n triunghiuri, presnd marginile iar colurile opuse se lipesc (la fel ca la colunai). n tigaie se ncinge uleiul n care se rumenesc pateurile. Apoi se toarn puin ap i se las acoperit pe foc, pn vor fi gata. Se amestec ingredientele sosului i se servete rece. Pateurile se servesc cu sos rece n care sunt nmuiate.

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

35 Activitatea de nvare nr.1.1 denumirea activitii: buctria din muntenia denumirea modulului: buctria naional i internaional timp de lucru: 20 min. obiectivul activitii: fixarea cunotinelor legate de preparatele specifice Munteniei formarea deprinderilor privind prepararea acestor mncruri specifice se va cunote influenele din Muntenia

numele elevului: .............................................................. I. Alegei varianta corect: 1. Influena buctriei din muntenia este: a. greceasc, oriental b. ungureasc, greceasc c. srbeasc, italieneasc d. ungureasc, srbeasc 2. Ciorbele preparate in Muntenia se acresc cu: a. oet b. pireu de fructe verzi c. bor, leutean d. oet sau sare de lmie 3. Grsimea folosit la mncruri n timpul iernii este: a. ulei de floarea soarelui b. untdelemn, unt dar i untura de porc c. ulei de rapi d. ulei de msline II. Trecei n dreptul frazelor A, dac considerai c fraza este adevrat i F , dac considerai c fraza este fals: 1. Sosurile sunt, de regul, colorate i se obin din roii - vara i bulion - n timpul iernii. 2. Salatele sunt legate ntre ele doar cu maionez care este un liant foarte apreciat. 3. Valoarea nutritiv a mncrurilor preparate n restaurantele de pe Valea Prahovei este ridicat ridicat (valoarea psihosenzorial este deosebit). III. Grupeaz urmtoarele preparate culinare dup tratamentul termic aplicat n urmtoarea ordine : Preparate Ciorb de burt Srmlue Stufat de miel Mititei Tuslama Fripturi la grtar Garniture sotate Fierbere Frigere Prjire Sotare

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

36 Compoturi fructe din

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

37 Activitatea de nvare nr. 1.2 denumirea activitii: buctria din Oltenia denumirea modulului: buctria naional i internaional timp de lucru: 20 min. obiectivul activitii: fixarea cunotinelor legate de preparatele specifice Olteniei formarea deprinderilor privind prepararea acestor mncruri specifice se va cunote influenele din Oltenia

numele elevului:.............................................................. data:.......................................................................... I. ncercuii varianta corect 1. Oalele folosite la prepararea sarmalelor sunt: a. vas de yena b. oal de inox c. oal de pmnt d. oal din tabl Ciorbele specifice Olteniei sunt: ciorba de burt ciorba de praz i ciorba de tevie ciorba de perioare ciorba de salat La servirea preparatului,, tochitur olteneasc cu mmligu,, se folosete ca decor: smntn lmie ras cacaval ras i ptrunjel verde roii tiate felii. Trecei n dreptul frazelor A, dac considerai c fraza este adevrat i F, dac considerai c fraza este fals: 1. La obinerea preparatului ,, tochitur olteneasc cu mmligu se folosete usturoi tocat. 2. Saramura de pete se servete doar fierbinte. 3. Crapul folosit la obinerea saramurii este supus fierberii ndelungate. IV. Pe fiecare orizontal a urmtorului tabel se regsete cte un preparat specific Olteniei. ncercuii fiecare preparat gsit

2. a. b. c. d. 3. a. b. c. d. III.

M U V C

A T I O

C O E D

E C R E

S H I C

A I S

R T C R

A U I N

M R U

U L C

R D A I

I M O

F E A R

A N R I

V O U E

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

38 Activitatea de nvare nr.1.3 denumirea activitii: buctria din Moldova denumirea modulului: buctria naional i internaional timp de lucru: 50 min. obiectivul activitii: fixarea cunotinelor legate de preparatele specifice Olteniei formarea deprinderilor privind prepararea acestor mncruri specifice se va cunote influenele din Moldova

numele elevului:.............................................................. data:.......................................................................... I. Trecei n dreptul frazelor A , dac considerai c este adevrat i F, dac considerai c este fals: 1. n buctria moldoveneasc este caracteristic folosirea masiv a brnzei i a porumbului. 2. La sud bulgarii folosesc pentru servire un sos tradiional mangea din pui. 3. Condimentele folosite sunt: mrarul, cimbrul, chipruul, usturoiul, hasmauchi, leuteanul. 4. Buctria moldoveneasc a avut influene elene i bizantine amestecate cu influene ruseti. II. Realizai schema procesului tehnologic de obinere a preparatului,, chic moldoveneasc,,. III. mprii n dou echipe, n grupe de cte 4 elevi, realizai mpreun cu coordonatorul de practic dou preparate i anume: chic moldoveneasc i ciorba de potroace pe baza reetei existente in fia de documentare. Dup obinerea produselor schimbai grupele i analizai indicii de calitate la preparatul realizat de cealalt grup.

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

39 Activitatea de nvare nr.1.4 denumirea activitii: buctria din Transilvania denumirea modulului: buctria naional i internaional timp de lucru: 15 min pentru evaluare, 7 zile pentru elaborarea miniproiectului, urmat de susinerea acestuia. obiectivul activitii: fixarea cunotinelor legate de preparatele specifice Transilvaniei formarea deprinderilor privind prepararea acestor mncruri specifice se vor cunote influenele din Transilvania

numele elevului:.............................................................. data:.......................................................................... I. 1. 2. 3. 4. II. Completai spaiile libere cu informaia corect: n Ardeal se folosete mult ..........(1)............. Specific ciorbelor din aceast regiune este ..............(2)............ Se mnnc mult .............(3)............. cu glute din .............(4).............. i ............. (5)................ Buctria din Transilvania a suferit de-a lungul istoriei influena buctriei ...............(6)............. Pe fiecare orizontal a tabelului de mai jos se regsete cte un preparat specific Ardealului. ncercuiete fiecare preparat gsit:

S P K O T O

O E E P I J

L C N A M U

B T G P S N

A U I R R B

L N G I A U

M D U C N D

U I L A C I

E A L N

E B F A C

R U O E N

T L F N G D

U Z T D O I

F O H I N

N R L S I O

III. Elevii vor fi mprii in funcie de regiunea din care provin maxim 3-4 ntr-o echip. Fiecare echip va trebui s realizeze un miniproiect referitor la obiceiurile gastronomice specifice regiunii din care provin. Acest proicet va avea urmtoarea structur: denumirea temei care va fi aleas de ctre elevi mpreun cu profesorul (ex: arta culinar din localitatea Strem, jud Alba) influenele din regiunea respeciv evenimentele gastronomice specifice regiunii preparatele culinare tradiionale cu precizarea procesului tehnologic menionarea surselor de informare.

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

40 Acest miniproiect va fi realizat pe parcursul a 7 zile, urmnd ca dup finalizarea acestuia s fie prezentat n clas.

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

41 Activitatea de nvare nr.1.5 denumirea activitii: buctria din Banat denumirea modulului: buctria naional i internaional timp de lucru: 30 min obiectivul activitii: fixarea cunotinelor legate de preparatele specifice Banat formarea deprinderilor privind prepararea acestor mncruri specifice se vor cunote influenele din Banat

numele elevului:..................................................................................... data:......................................................................................................... Se mparte clasa n grupe de cte 4-6 elevi .Fiecare grup are de realizat o fi de lucru, dup care, liderul fiecrei grupe va prezenta ce au realizat n faa ntregii clase, urmnd ca ceilali elevi s-i exprime prerile pro sau contra referitoare la tema prezentat. Fia de lucru nr.1 Completai urmtoarea schem cu informaia corect, pe baza fiei de documentare nr.5 :

Influene gastronomice din Banat

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

42 Fia de lucru nr. 2

Pe baza fiei de documentare nr. 5 completai schema urmtoare cu materiile prime auxiliare specifice n buctria bnean:

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

43

Fia de lucru nr. 3 Pe baza fiei de documentare specificai semipreparatele cele mai folosite n buctria bnean sub urmtoarea form:

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

44

Fia de lucru nr. 4 Completai ntr-un mind-map asemntor preparatele specifice buctriei bnene, folosindu-v de fia de documentare.

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

45 Activitatea de nvare nr.1.6 denumirea activitii: buctria din Dobrogea denumirea modulului: buctria naional i internaional timp de lucru: 30 min obiectivul activitii: fixarea cunotinelor legate de preparatele specifice Dobrogea formarea deprinderilor privind prepararea acestor mncruri specifice se vor cunoate influenele din Dobrogea

numele elevului:..................................................................................... data:......................................................................................................... a. Completai spaiile libere cu informaia corect: a. La prepararea mncrurilor dobrogene nu se folosete mult petele. b. Buctria din Dobrogea este influenat, n primul rnd, de faun, de clim, dar i de buctria oriental. c. Preparatele de baz nu se prea folosesc garnituri de orez, legume i paste finoase. Grupeaz in tabelul urmtor preparatele specifice Dobrogei dup grupa din care fac parte: Antreuri Preparate lichide Preparate de baz Dulciuri

b.

Preparate specifice Ciorb pescreasc Ciorb de burt Marinat din pete Saramur de crap Pete la proap

Crap umplut

Pilaf dobrogean

Salate dobrogene Crnai de oaie

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

46

alc

Chebab

Ghiudem

Miel la proap

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

47 Activitatea de nvare nr.1.7 denumirea activitii: preparate specifice srbtorilor denumirea modulului: buctria naional i internaional timp de lucru: 30 min obiectivul activitii: fixarea cunotinelor legate de preparatele specifice srbtorilor formarea deprinderilor privind prepararea acestor mncruri specifice se vor familiariza cu istoricul srbtorilor

numele elevului:..................................................................................... data:.........................................................................................................

Se mparte clasa n 6 grupe, a cte 4-5 elevi . Primele 2 grupe vor exemplifica preparatele specifice nvierii Domnului, urmtoarele 2 grupe vor exemplifica preparatele specifice Botezului Domnului, iar urmtoarele 2 grupe vor exemplifica preparatele specifice Naterii Domnului. Fiecare grup va avea n vedere: preparatele specifice srbtorilor indicii de calitate a unui preparat specific srbtorilor

Dup realizarea sarcinii de lucru fiecare lider al fiecrei grupe va prezenta colegilor informaiile sintetizate n grupa respectiv , fiecare elev avnd dreptul s-i expun prerile referitoare la materialul prezentat. Se pot folosi ca resurse materiale foi de flipchart i marcre. Se sugereaz urmtoarea structur, fiecare grup putnd s-i adopte propria structur:

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

48 Fia de lucru nr. 1 Preparate specifice nvierii Domnului

Mncruri pregtite de nvierea Domnului

Fia se lucru nr. 2 Pe baza fotografiei, dar dup realizarea la practic a preparatului pasc cu brnz stabilii n tabelul de mai jos indicii de calitate corespunztori preparatului Aspect

Culoare Gust Miros Consisten

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

49 Fia de lucru nr. 3 Mncruri pregtite pentru Boboteaz

Mncruri pregtite de Boboteaz

Fia de lucru nr. 4 Pe baza fotografiei, dar dup realizarea la practic a preparatului lipie simpl stabilii n tabelul de mai jos indicii de calitate corespunztori preparatului Aspect

Culoare

Gust Miros Consisten

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

50 Fia de lucru nr. 5 Mncruri pregtite cu ocazia srbtoririi Crciunului

Preparate specifice Crciunului

Fia de lucru nr. 6 Pe baza fotografiei, dar dup realizarea la practic a preparatului cozonac stabilii n tabelul de mai jos indicii de calitate corespunztori preparatului Aspect

Culoare

Gust Miros Consisten

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

51 Competena 2 Activitatea de nvare nr.2.1 denumirea activitii: buctria francez denumirea modulului: buctria naional i internaional timp de lucru: 30 min obiectivul activitii: fixarea cunotinelor legate de preparatele specifice francezilor formarea deprinderilor privind prepararea acestor mncruri specifice se vor familiariza cu cultura gastronomic a francezilor

numele elevului:..................................................................................... data:......................................................................................................... 1. Avnd la dispoziie fia de documentare, reetare, reviste de specialitate, internet, alctuii cte un meniu francez pentru micul dejun, pentru prnz i pentru cin. 2. Specificai ntr-o schem asemntoare etapele obinerii preparatului ,, Cuisses de grenouilles,,

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

52 Activitatea de nvare nr.2.2 denumirea activitii: buctria italian denumirea modulului: buctria naional i internaional timp de lucru: 30 min obiectivul activitii: fixarea cunotinelor legate de preparatele specifice italienilor formarea deprinderilor privind prepararea acestor mncruri specifice se vor familiariza cu cultura gastronomic a italienilor

numele elevului:..................................................................................... data:......................................................................................................... Se lucreaz cu clasa mprit n 4 grupe a cte 6-7 elevi. Pe baza fiei de documentare i a cunotinelor despre Italia fiecare grup are de caracterizat cte o zon din Italia, urmrind: Obiceiuri i tradiii din zona respectiv Alimente i preparate specifice zonei Modaliti /particulariti de pregtire a mncrurilor

Se vor completa fiele de lucru dup modelul propus, apoi se vor etala si se va discuta la nivelul clasei prin compararea zonelor.

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

53 Fia de lucru nr. 1 Buctria din Veneia

Obiceiuri si tradiii:

Alimente i preparate specifice

Modaliti/ particulariti de pregtire

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

54 Fia de lucru nr. 2 Buctria din Roma

Obiceiuri si tradiii:

Alimente i preparate specifice

Modaliti/ particulariti de pregtire

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

55 Fia de lucru nr. 3 Buctria din Milano

Obiceiuri si tradiii:

Alimente i preparate specifice

Modaliti/ particulariti de pregtire

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

56 Fia de lucru nr. 4 Buctria din Parma

Obiceiuri si tradiii:

Alimente i preparate specifice

Modaliti/ particulariti de pregtire

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

57 Activitatea de nvare nr.2.3 denumirea activitii: buctria englezeas denumirea modulului: buctria naional i internaional timp de lucru: 30 min obiectivul activitii: fixarea cunotinelor legate de preparatele specifice englezilor formarea deprinderilor privind prepararea acestor mncruri specifice se vor familiariza cu cultura gastronomic a englezilor

numele elevului:..................................................................................... data:......................................................................................................... I. ncercuii varianta corect: 1. Nu se consum n buctria englezeasc: a. carnea de vita, miel, pete b. carnea de porc, pui c. cartofii i legumele d. carnea de ra, gsc, curcan 2. ,,Sanday Roast,, este specialitatea englezilor , fcnd parte din grupa: a. preparatelor lichide b. fripturilor c. garniturilor d. antreurilor 3. Una dintre specialitile englezeti este: a. budinca b. tortul de mere c. ingheata d. antreul de ficat II. Trecei n dreptul frazei A, dac considerai c fraza este adevrat i F, dac considerai c fraza este fals: 1. 2. 3. Budincile englezesti pot fi garnituri pentru fripturi sau pot fi deserturi delicioase. Pestele se prepara inabusit, sau fript cu faina si se serveste cu cartofi prajiti aromati cu oteturi. Spre deosebire de francezi, englezii nu sunt consumatori de brnzeturi.

III. Enumerai 3 sortimente de brnz specific englezeti : IV. Realizai mpreun cu ndrumtorul de practic 2 sortimente specific englezeti.

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

58

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

59 Activitatea de nvare nr.2.4 denumirea activitii: buctria din Germania denumirea modulului: buctria naional i internaional timp de lucru: 30 min obiectivul activitii: fixarea cunotinelor legate de preparatele specifice germanilor formarea deprinderilor privind prepararea acestor mncruri specifice se vor familiariza cu cultura gastronomic a germanilor

numele elevului:..................................................................................... data:......................................................................................................... I. 1. 2. 3. II. Completai cu informaia corect spaiile libere: Bucataria germana folosete cel mai mult .........(1).......... , se cunosc mai mult de ...............(2).......... varietati. Snitelul si strudelul de mere sunt datorate bucatariei ..........(3)............ si nu celei ................(4)........... Printre legume un loc aparte pentru germani l ocup .......... (5) .......... ,n special cel ...........(6)......... Trecei n drepul frazei A, dac considerai c fraza este adevrat i F, daca considerai c este fals.

1. Tieii nemeti sunt mai groi dect pastele italiene i, de multe ori, sunt preparai cu glbenu de ou. 2. Una dintre cele mai neconsumate prjituri este cea cu brnz. 3. III. In Berlin se servesc sturioni, salate de cartofi, chiftelute si copite de porc. Pe fiecare orizontal se gsete cte un preparat consumat n Germania . Gsii i ncercuii fiecare preparat gsit .

D V P O D P

O A O B U L

N C T R M

S D B C

P R E N O I

A N N Z C N

R I E H T

A C C T I E

N I I U F H

G O O R T O

H R L I E I

E I O L T

L M N C U U

O I E E N

C C L N E E

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

60 Activitatea de nvare nr.2.5 denumirea activitii: buctria arab denumirea modulului: buctria naional i internaional timp de lucru: 30 min obiectivul activitii: fixarea cunotinelor legate de preparatele specifice arabilor formarea deprinderilor privind prepararea acestor mncruri specifice se vor familiariza cu cultura gastronomic a arabilor

numele elevului:..................................................................................... data:......................................................................................................... 1. I. ncercuii varianta corect: Buctria arab are influene ale buctriei: a. ungureti b. mediteraneene i africane c. italieneti d. romneti Mncrurile pregtite la foc erau obinute de ctre: a. femei b. buctari n restaurante c. brbai d. femei i brbai Preparatul tradiional, specific arabilor este: a. ciorba de burt b. cucu c. sarmalele d. budinca II. Trecei n dreptul frazei A, dac considerai c fraza este adevrat i F , dac considerai c fraza este fals: 1. Falafelul este, alturi de kebab, specialitatea culinar arab cea mai cunoscut n lume. 2. Arakul este o vodc din struguri cu gust de anason care se bea amestecat cu ap n proporie de 2:1, cu ghea. 3. Pasta tahina se servete cu frigrui , kebab i budinca de legume. III. Alctuii un referat care s cuprind noiuni legate de cultura gastronomic a musulmanilor.

2.

3.

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

61

Soluionarea activitilor Activitatea 1.1 buctria din Muntenia Dac elevul gsete soluii diferite, sfaturi potrivite vor varia n funcie de domenii i de activiti. Un anumit ablon ar putea fi: o Rugai elevul s repete activitatea, dar cu asistare suplimentare de ex. Solicitndu-i s citeasc instruciuni mai detaliate sau s utilizeze un instrument cum ar fi un computer. Apoi o o Dac a doua ncercare a elevului eueaz; direcionai-l ctre materiale de nvare suplimentare sau ctre profesor. n cazul n care a doua ncercare a elevului este o reuit; rugai-l s efectueze o activitate planificat pentru a le verifica cunotinele i nelegerea. n cazul n care acea activitate este o reuit, elevii vor fi direcionai ctre activitatea urmtoare sau ctre un material suplimentar mai avansat.

1.-a, 2.-c, 3.-b, 1.-A, 2.-F, 3.-A Preparate Ciorb de burt Srmlue Stufat de miel Mititei Tuslama Fripturi la grtar Garniture sotate Compoturi fructe din Fierbere Frigere Prjire Sotare

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

62

Activitatea 1.2

buctria din Oltenia

Dac elevul gsete soluii diferite, sfaturi potrivite vor varia n funcie de domenii i de activiti. Un anumit ablon ar putea fi: Rugai elevul s repete activitatea, dar cu asistare suplimentare de ex. Solicitndu-i s citeasc instruciuni mai detaliate sau s utilizeze un instrument cum ar fi un computer. Apoi Dac a doua ncercare a elevului eueaz; direcionai-l ctre materiale de nvare suplimentare sau ctre profesor. n cazul n care a doua ncercare a elevului este o reuit; rugai-l s efectueze o activitate planificat pentru a le verifica cunotinele i nelegerea. n cazul n care acea activitate este o reuit, elevii vor fi direcionai ctre activitatea urmtoare sau ctre un material suplimentar mai avansat.

1.- c, 2.- b, 3.-c 1.- A, 2.- F, 3.- F saramur tochitur ciulama crnciori

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

63

Activitatea 1.3

buctria din Moldova

Dac elevul gsete soluii diferite, sfaturi potrivite vor varia n funcie de domenii i de activiti. Un anumit ablon ar putea fi: a. Rugai elevul s repete activitatea, dar cu asistare suplimentare de ex. Solicitndu-i s citeasc instruciuni mai detaliate sau s utilizeze un instrument cum ar fi un computer. Apoi b. Dac a doua ncercare a elevului eueaz; direcionai-l ctre materiale de nvare suplimentare sau ctre profesor. c. n cazul n care a doua ncercare a elevului este o reuit; rugai-l s efectueze o activitate planificat pentru a le verifica cunotinele i nelegerea. n cazul n care acea activitate este o reuit, elevii vor fi direcionai ctre activitatea urmtoare sau ctre un material suplimentar mai avansat.

I.1.- A, 2.- A, 3.- A

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

64 Activitatea 1.4- buctria din Transilvania Dac elevul gsete soluii diferite, sfaturi potrivite vor varia n funcie de domenii i de activiti. Un anumit ablon ar putea fi: o Rugai elevul s repete activitatea, dar cu asistare suplimentare de ex. Solicitndu-i s citeasc instruciuni mai detaliate sau s utilizeze un instrument cum ar fi un computer. Apoi o o Dac a doua ncercare a elevului eueaz; direcionai-l ctre materiale de nvare suplimentare sau ctre profesor. n cazul n care a doua ncercare a elevului este o reuit; rugai-l s efectueze o activitate planificat pentru a le verifica cunotinele i nelegerea. n cazul n care acea activitate este o reuit, elevii vor fi direcionai ctre activitatea urmtoare sau ctre un material suplimentar mai avansat.

(1)- slnin afumat (2)- tarhonul (3)- paprica (4)- fin (5)- ou (6)- austro-ungare II. balmu bulz gula paprica langoi budinc

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

65

Activitatea 1.5- buctria bnean Dac elevul gsete soluii diferite, sfaturi potrivite vor varia n funcie de domenii i de activiti. Un anumit ablon ar putea fi: a. Rugai elevul s repete activitatea, dar cu asistare suplimentare de ex. Solicitndu-i s citeasc instruciuni mai detaliate sau s utilizeze un instrument cum ar fi un computer. Apoi b. Dac a doua ncercare a elevului eueaz; direcionai-l ctre materiale de nvare suplimentare sau ctre profesor. c. n cazul n care a doua ncercare a elevului este o reuit; rugai-l s efectueze o activitate planificat pentru a le verifica cunotinele i nelegerea. n cazul n care acea activitate este o reuit, elevii vor fi direcionai ctre activitatea urmtoare sau ctre un material suplimentar mai avansat.

fia de lucru nr.1 austro- ungare greceasc italian francez fia de lucru nr.2 piper, cimbru, boia de ardei, chimen , untur sau ulei, zahr miere fia de lucru nr.3 sosuri supe tiei amestec de ngroare rnta

pot exista mai multe materii prime auxiliare i mai multe semipreparate, fiind trecute aici doar cteva . fia de lucru nr. 4 - zacusca, - ciorba de viel, - sarmale btrneti, - ceap umplut, - pogcele , budinci - mncare bnean cu carne de porc,

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

66 Activitatea 1.6 buctria din Dobrogea Dac elevul gsete soluii diferite, sfaturi potrivite vor varia n funcie de domenii i de activiti. Un anumit ablon ar putea fi: a. Rugai elevul s repete activitatea, dar cu asistare suplimentare de ex. Solicitndu-i s citeasc instruciuni mai detaliate sau s utilizeze un instrument cum ar fi un computer. Apoi b. Dac a doua ncercare a elevului eueaz; direcionai-l ctre materiale de nvare suplimentare sau ctre profesor. c. n cazul n care a doua ncercare a elevului este o reuit; rugai-l s efectueze o activitate planificat pentru a le verifica cunotinele i nelegerea. n cazul n care acea activitate este o reuit, elevii vor fi direcionai ctre activitatea urmtoare sau ctre un material suplimentar mai avansat.

II.

1.- A, 2.- A, 3.- F Preparate specifice Ciorb pescreasc Ciorb de burt Antreur i Preparate lichide Preparate de baz Dulciuri

Marinat din pete Saramur de crap Pete la proap

Crap umplut

Pilaf dobrogean

Salate dobrogene Crnai de oaie

alc

Chebab

Ghiudem

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

67 Miel la proap

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

68 Activitatea 1. 7- preparate specifice srbtorilor Dac elevul gsete soluii diferite, sfaturi potrivite vor varia n funcie de domenii i de activiti. Un anumit ablon ar putea fi: o Rugai elevul s repete activitatea, dar cu asistare suplimentare de ex. Solicitndu-i s citeasc instruciuni mai detaliate sau s utilizeze un instrument cum ar fi un computer. Apoi o Dac a doua ncercare a elevului eueaz; direcionai-l ctre materiale de nvare suplimentare sau ctre profesor. o n cazul n care a doua ncercare a elevului este o reuit; rugai-l s efectueze o activitate planificat pentru a le verifica cunotinele i nelegerea. n cazul n care acea activitate este o reuit, elevii vor fi direcionai ctre activitatea urmtoare sau ctre un material suplimentar mai avansat. Fia de lucru nr. 1 Preparate specifice nvierii Domnului -drob de miel, -ciorb de miel, -friptur de miel, -cozonacul cu diverse umpluturi - pasca cu brnz. Fia de lucru nr. 3 Mncruri pregtite pentru Boboteaz -Piftiile, -sarmalele , -carnea fript cu crnai, -lipiile, preparate cu aluat de cozonac i unse cu ou i smntn Fia de lucru nr. 5 Mncruri pregtite de Crciun -slnin, -crnai, -cartaboi, -tob, -sarmale, -friptur de porc, -ciorb de oase Aceste preparate sunt doar o sugestie, ele existnd mult mai multe, elevii avnd posibilitatea s caute mai multe preparate

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

69 Activitatea 2.1 - buctria englezeasc Dac elevul gsete soluii diferite, sfaturi potrivite vor varia n funcie de domenii i de activiti. Un anumit ablon ar putea fi: o Rugai elevul s repete activitatea, dar cu asistare suplimentare de ex. Solicitndu-i s citeasc instruciuni mai detaliate sau s utilizeze un instrument cum ar fi un computer. Apoi o o Dac a doua ncercare a elevului eueaz; direcionai-l ctre materiale de nvare suplimentare sau ctre profesor. n cazul n care a doua ncercare a elevului este o reuit; rugai-l s efectueze o activitate planificat pentru a le verifica cunotinele i nelegerea. n cazul n care acea activitate este o reuit, elevii vor fi direcionai ctre activitatea urmtoare sau ctre un material suplimentar mai avansat.

1.- d, 2.-b, 3.-a, 1.- A, 2.-A, 3.-F

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

70 Activitatea 2.2 - buctria din Germania Dac elevul gsete soluii diferite, sfaturi potrivite vor varia n funcie de domenii i de activiti. Un anumit ablon ar putea fi: a. Rugai elevul s repete activitatea, dar cu asistare suplimentare de ex. Solicitndu-i s citeasc instruciuni mai detaliate sau s utilizeze un instrument cum ar fi un computer. Apoi b. Dac a doua ncercare a elevului eueaz; direcionai-l ctre materiale de nvare suplimentare sau ctre profesor. c. n cazul n care a doua ncercare a elevului este o reuit; rugai-l s efectueze o activitate planificat pentru a le verifica cunotinele i nelegerea. n cazul n care acea activitate este o reuit, elevii vor fi direcionai ctre activitatea urmtoare sau ctre un material suplimentar mai avansat.

(1)- crnai, (2)- 1500, (3)- vieneze, (4)- germane, (5)- sparanghel, (6)- alb 1.- A, 2.- F, 3.-A sparanghel, crnciori, ciolnel, brnzeturi, chiftelue, plcinte

Bucataria nationala si internationala

PROFESOR- ALEXANDRA NEDELCU

71 Activitatea 2.3 - buctria arab Dac elevul gsete soluii diferite, sfaturi potrivite vor varia n funcie de domenii i de activiti. Un anumit ablon ar putea fi: o Rugai elevul s repete activitatea, dar cu asistare suplimentare de ex. Solicitndu-i s citeasc instruciuni mai detaliate sau s utilizeze un instrument cum ar fi un computer. Apoi o o Dac a doua ncercare a elevului eueaz; direcionai-l ctre materiale de nvare suplimentare sau ctre profesor. n cazul n care a doua ncercare a elevului este o reuit; rugai-l s efectueze o activitate planificat pentru a le verifica cunotinele i nelegerea. n cazul n care acea activitate este o reuit, elevii vor fi direcionai ctre activitatea urmtoare sau ctre un material suplimentar mai avansat.

1.- b, 2.- c, 3.- b, 1.- A, 2.-A, 3.-F