NOUL COD CIVIL Motto: Voi faceti pusti si tot voi va aflati de partea periculoasa a tevilor.

(Carl Sandburg) Este o veritabila lege a presei ;

I. ART. 70 DREPTUL LA LIBERA EXPRIMARE (1) Orice persoan are dreptul la libera exprimare. (2) Exercitarea acestui drept nu poate fi restrns dect n cazurile i limitele prevzute la art. 75. Comentariu : Principiul este libertatea de exprimare . Dreptul publicului de a fi informat, corelativ cu obligatia jurnalistului de a informa corect opinia publica; Fapte . Opinii. Pamflet Protectia surselor Secrete patrunse in spatiul public vezi Oancea Concluzie : Toate sunt circumscrise interesului public : persoane publice , fapte de guvernare , acte , etc Noi ne situam in zona interesului privat ( comercial) unde protectia e foarte slaba si tinde catre zero. Practic la o analiza tehnica a textului si respectand rigorile Art. 75 Cod civ. nu se va mai putea scrie despre fufele de la Bamboo; PROTECTIE ( doar interesul public) Curcubeu / degradeu Persoane publice Persoane private interesul public scade Grade de protectie protectia tinde catre absolut si cu privire la care se poate spune aproape orice (principiul caraulei din O noapte furtunoasa);

1|Page

II. Art. 71 Dreptul la viaa privat (1) Orice persoan are dreptul la respectarea vieii sale private. (2) Nimeni nu poate fi supus vreunor imixtiuni n viaa intim, personal sau de familie, nici n domiciliul, reedina sau corespondena sa, fr consimmntul su ori fr respectarea limitelor prevzute la art. 75. (3) Este, de asemenea, interzis utilizarea, n orice mod, a corespondenei, manuscriselor sau a altor documente personale, precum i a informaiilor din viaa privat a unei persoane, fr acordul acesteia ori fr respectarea limitelor prevzute la art. 75. Comentariu: viata privata= de observat ca textul de lege nu defineste viata privata ( ceea ce poate fi in egala masura un avantaj sau un dezavantaj ; echivocul = terenul fertil al abuzului ) viata privata prin raport la viata publica : deci tot ce nu e public , e privat . Cerc vicios = paradoxul cretan ( genul de definitie al vietii); o a doua abordare a vietii private care mi se pare mai apropriata, defineste continutul vietii private ca fiind tot ceea ce publicul nu are interesul legitim de a cunoaste si cu privire la care , in consecinta, nu trebuie sa aiba acces; nu exista o linie de demarcatie rigida ; corespondenta ( art. 71 alin 3) Cod civil ): protectie conferita de dreptul de autor ( legea 8/1996 , art 89 -90 : consimtamantul destinatarului si 20 de ani mostenitorii ) COMENTARII DORU : Sunt situatii publice in privinta carora nu exista un interes legitim neaparat de a fi cunoscute , dar care pot fi revelate in mod licit , legal. Ex : profesiunea unui individ ; O alta metoda utilizata si in doctrina si in jurisprudenta este metoda subiectiva , care lasa fiecarui subiect de reportaj dreptul de a circumscrie ce intra in viata sa privata; in fine , o apropiere mult mai temperata de aceasta conceptie subiectiva , este aceea ca individul / subiectul reportajului poate divulga ce este nedivulgabil , determinare de care putem sa nu tinem seama daca este vorba de o informatie ce releva un interes legitim pentru public si care , pentru acest motiv poate fi difuzata . Prin urmare , subiectul reportajului nu are un drept absolut, ci el este circumscris limitelor aratate la art. 75 . domeniul vietii private a mai fost definit ca acele fapte , opinii, relatii, care privesc individul si care in mod rezonabil se asteapata din partea lui sa le considere ca intime sau sensibile si ca el sa vrea in consecinta sa impiedice sau cel putin sa restranga colectarea , folosinta sau circulatia lor;

2|Page

 de observat ca in textul legii romane toate limitarile privind imixtiunea presei in viata privata sunt circumscrise art. 75 ( legatura interes public , persoana publica )

III.ART. 72 DREPTUL LA DEMNITATE (1) Orice persoan are dreptul la respectarea demnitii sale. (2) Este interzis orice atingere adus onoarei i reputaiei unei persoane, fr consimmntul acesteia ori fr respectarea limitelor prevzute la art. 75. Comentariu: dreptul la demnitate, onoare si reputatie (art. 72 Cod civil) comentarii onoare/ reputatie si nu orgoliu / vanitati ( vezi Basescu ) demnitatea este mai degraba o emanatie a persoanei , o trasatura de caracter a acesteia , constand intr-o atitudine comportamentala , o optiune morala, etc . Prin urmare, consideram improprie si excesiva protectia oferita de text , intrucat demnitatea este o trasatura definitorie a persoanalitatii umane , care biologic si comportamental poate lipsi vizibil si obiectiv , astfel incat obiectul protectiei sa nu existe . Nu poti vorbi despre o situatie in care , ex: o profesoara se destzateaza public , dupa care formulaeza actiune in justitie punandu-se sub protectia dreptului la demniate. Poate ca exemplul este nefericit , pt ca aici e vorba de interesul public . Dar o simpla persoana cu un comportament nedemn ( ebrietate ) nu se poate pune sub protectia dreptului la demnitate , ci cel mult a dreptului la imagine.

3|Page

IV.ART. 73 DREPTUL LA PROPRIA IMAGINE (1) Orice persoan are dreptul la propria imagine. (2) n exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate s interzic ori s mpiedice reproducerea, n orice mod, a nfirii sale fizice ori a vocii sale sau, dup caz, utilizarea unei asemenea reproduceri. Dispoziiile art. 75 rmn aplicabile. Comentariu: nu exista o definitie a dreptului la imagine ; dreptul la imagine e in esenta simplu : in virtutea lui , fiecare dispune de un drept exclusiv in virtutea reproducerii sale pe suport material sau virtual si este in consecinta indreptatit sa autorizeze sau nu publicarea sa ; face parte din drepturile asa numite personale nepatrimoniale ; Decizie a Curtii de Casatie a Frantei, Sectia I civila , 2001, spune ca : libertatea de comunicare a informatiilor permite publicarea imaginilor persoanelor implicate intr-un eveniment , cu singura rezerva a respectului demnitatii persoanei. Portretul ( din perspectiva dr. de autor) - autorizare persoana / dupa moarte 20 de ani succesori / daca e persoana publica , manifestatie publica , activitati publice . Caricatura / deformarea

4|Page

V. ART. 74 ATINGERI ADUSE VIEII PRIVATE Sub rezerva aplicrii dispoziiilor art. 75, pot fi considerate ca atingeri aduse vieii private: a) intrarea sau rmnerea fr drept n locuin sau luarea din aceasta a oricrui obiect fr acordul celui care o ocup n mod legal; o Comentariu : ART. 192. Cod penal privind Violarea de domiciliu
Ptrunderea fr drept, n orice mod, ntr-o locuin, ncpere, dependin sau loc mprejmuit innd de acestea, fr consimmntul persoanei care le folosete, sau refuzul de a le prsi la cererea acesteia, se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 4 ani.

ART. 208 Furtul Luarea unui bun mobil din posesia sau detenia altuia, fr consimmntul acestuia, n scopul de a i-l nsui pe nedrept, se pedepsete cu nchisoare de la unu la 12 ani. Se consider bunuri mobile i orice energie care are o valoare economic, precum i nscrisurile. Fapta constituie furt chiar dac bunul aparine n ntregime sau n parte fptuitorului, dar n momentul svririi acel bun se gsea n posesia sau deinerea legitim a altei persoane.

b) interceptarea fr drept a unei convorbiri private, svrit prin orice mijloace tehnice, sau utilizarea, n cunotin de cauz, a unei asemenea interceptri; o ART. 195 Cp. Violarea secretului corespondenei
(1) Deschiderea unei corespondene adresate altuia ori interceptarea unei convorbiri sau comunicri efectuate prin telefon, telegraf sau prin alte mijloace de transmitere la distan, fr drept, se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani. (2) Cu aceeai pedeaps se sancioneaz sustragerea, distrugerea sau reinerea unei corespondene, precum i divulgarea coninutului unei corespondene, chiar atunci cnd a fost trimis deschis sau a fost deschis din greeal, ori divulgarea coninutului unei convorbiri sau comunicri interceptate, chiar n cazul n care fptuitorul a luat cunotin de acesta din greeal sau din ntmplare. (2^1) Dac faptele prevzute la alin. 1 i 2 au fost svrite de un funcionar care are obligaia legal de a respecta secretul profesional i confidenialitatea informaiilor la care are acces, pedeapsa este nchisoarea de la 2 la 5 ani i interzicerea unor drepturi. (3) Aciunea penal se pune n micare la plngerea prealabil a persoanei vtmate. (4) mpcarea prilor nltur rspunderea penal.

5|Page

 c) captarea ori utilizarea imaginii sau a vocii unei persoane aflate ntr-un spaiu privat, fr acordul acesteia; d) difuzarea de imagini care prezint interioare ale unui spaiu privat, fr acordul celui care l ocup n mod legal; e) inerea vieii private sub observaie, prin orice mijloace, n afar de cazurile prevzute expres de lege; Comentariu : ABUZIVA !!!! f) difuzarea de tiri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise ori audiovizuale privind viaa intim, personal sau de familie, fr acordul persoanei n cauz; g) difuzarea de materiale coninnd imagini privind o persoan aflat la tratament n unitile de asisten medical, precum i a datelor cu caracter personal privind starea de sntate, problemele de diagnostic, prognostic, tratament, circumstane n legtur cu boala i cu alte diverse fapte, inclusiv rezultatul autopsiei, fr acordul persoanei n cauz, iar n cazul n care aceasta este decedat, fr acordul familiei sau al persoanelor ndreptite; h) utilizarea, cu rea-credin, a numelui, imaginii, vocii sau asemnrii cu o alt persoan; Comentariu : ESTE UN ABUZ ABSOLUT !!!! PAMFLET , SATIRA . DISPAR . Notiunea de rea credinta fiind extrem de labila; Reaua credinta trebuie insa dovedita de catre cel care pretinde incalcarea dreptului mai sus enuntat . Opereaza o prezumtie de buna credinta in favoarea jurnalistului ; Parodia : alterarea / conceperae unui dialog inexistent intre doua persoane cu un continut si stilistica asemanatoare dialogurilor dintre acestea , intr-o nota caricaturala , satiritica , umoristica, de tip pamflet ; i) difuzarea sau utilizarea corespondenei ( SCRISORILOR n.n), manuscriselor ori a altor documente personale, inclusiv a datelor privind domiciliul, reedina, precum i numerele de telefon ale unei persoane sau ale membrilor familiei sale, fr acordul persoanei creia acestea i aparin sau care, dup caz, are dreptul de a dispune de ele. Comentariu: Art. 74 din Codul civil - Consfinteste infractiunea in salvargarea interesului public ; Argument: constituie atingeri urmatoarele fapte sub rezerva . ( de la art. 75) : - Constitutia - Conventia europeana - Jurisprudenta

6|Page

 Toate sunt infractiuni prevazute in Codul penal- rezulta ca textele enuntand o rezerva in privinta caracterului vatamator, permit per a contrario intrarea , interceptarea , etc . daca interesul public si /sau caliateta peroanelor o justifica . Ex : Watergate este denumirea generic atribuit unui scandal politic i al unui imens succes mediatic (ziarul Washington Post i reporterii Bob Woodward i Carl Bernstein, laureai ai premiului Pulitzer pentru ancheta desfurat) al anilor 1970 din Statele Unite care a dus la o criz politic-prezidenial fr precedent, culminnd cu demisia preedintelui Statelor Unite, Richard Nixon. Numele de Watergate provine de la spargerea comis la hotelul omonim, ale crei investigaii declaneaz scandalul.

Mostra de umor involuntar : art. 74 lit. g) : ( ) difuzarea de materiale coninnd imagini privind o persoan( .) inclusiv rezultatul autopsiei, fr acordul persoanei n cauz ( )

7|Page

VI. ART. 75 LIMITELE (1) Nu constituie o nclcare a drepturilor prevzute n aceast seciune atingerile care sunt permise de lege sau de conveniile i pactele internaionale privitoare la drepturile omului la care Romnia este parte. (2) Exercitarea drepturilor i libertilor constituionale cu bun-credin i cu respectarea pactelor i conveniilor internaionale la care Romnia este parte nu constituie o nclcare a drepturilor prevzute n prezenta seciune. Comentariu: Constitutia : ARTICOLUL 30 - Libertatea de exprimare (1) Libertatea de exprimare a gndurilor, a opiniilor sau a credinelor i libertatea creaiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare n public, sunt inviolabile. (2) Cenzura de orice fel este interzis. (3) Libertatea presei implic i libertatea de a nfiina publicaii. (4) Nici o publicaie nu poate fi suprimat. (5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare n mas obligaia de a face public sursa finanrii. (6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaa particular a persoanei i nici dreptul la propria imagine. (7) Sunt interzise de lege defimarea rii i a naiunii, ndemnul la rzboi de agresiune, la ur naional, rasial, de clas sau religioas, incitarea la 8|Page

discriminare, la separatism teritorial sau la violen public, precum i manifestrile obscene, contrare bunelor moravuri. (8) Rspunderea civil pentru informaia sau pentru creaia adus la cunotin public revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestrii artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, n condiiile legii. Delictele de pres se stabilesc prin lege. ARTICOLUL 31 - Dreptul la informaie (1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaie de interes public nu poate fi ngrdit. ART. 53 din Constitutia Romaniei, intitulat Restrngerea exerciiului unor drepturi sau al unor liberti, articol potrivit caruia: (1) Exerciiul unor drepturi sau al unor liberti poate fi restrns numai prin lege i numai dac se impune, dup caz, pentru: aprarea securitii naionale, a ordinii, a sntii ori a moralei publice, a drepturilor i a libertilor cetenilor; desfurarea instruciei penale; prevenirea consecinelor unei calamiti naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. (2) Restrngerea poate fi dispus numai dac este necesar ntr-o societate democratic. Msura trebuie s fie proporional cu situaia care a determinato, s fie aplicat n mod nediscriminatoriu i fr a aduce atingere existenei dreptului sau a libertii.

Conventia europeana Art. 10 din Convenia European a Drepturilor Omului privind libertatea de exprimare: 1. Orice persoan are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie i libertatea de a primi sau de a comunica informaii ori idei fr amestecul autoritilor publice i fr a ine seama de frontiere. Prezentul articol nu mpiedic statele s supun societile de radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare. 2. Exercitarea acestor liberti, ce comport ndatoriri i responsabiliti, poate fi supus unor formaliti, condiii, restrngeri sau sanciuni prevzute de lege, care constituie msuri necesare, ntr-o societate democratic, pentru securitatea naional, integritatea teritorial sau sigurana public, aprarea ordinii i prevenirea infraciunilor, protecia sntii sau a moralei, protecia reputaiei sau a drepturilor altora, pentru a mpiedica divulgarea de informaii confideniale sau pentru a garanta autoritatea i imparialitatea puterii judectoreti. 9|Page

 Jurisprudenta Cauza Dalban v. Romania : Curtea trebuie deci s in seama de un element deosebit de important: rolul esenial jucat de pres ntr-o societate democratic. Dac presa nu trebuie s depeasc anumite limite, ndeosebi n ceea ce privete reputaia i drepturile celorlali, precum i necesitatea de a mpiedica divulgarea unor informaii confideniale, sarcina sa este totui comunicarea, cu respectarea datoriilor i responsabilitilor proprii, a informaiilor i ideilor referitoare la orice problem de interes general. Mai mult, Curtea este contient de faptul c libertatea n domeniul presei scrise include, de asemenea, i recurgerea la o anume doz de exagerare, chiar de provocare. n cauze asemntoare celei de fa marja de apreciere a autoritilor naionale se circumscrie interesului unei societi democratice de a permite presei s i joace rolul indispensabil de "cine de paz" i s i exercite aptitudinea de a da informaii cu privire la problemele de interes general (Hotrrea n cauza Tromso i Stensaas mpotriva Norvegiei, citat mai sus la alin. 59). ntr-adevr, este inadmisibil ca un ziarist s nu poat formula judeci critice de valoare dect sub condiia demonstrrii veridicitii (Hotrrea Lingens mpotriva Austriei din 8 iulie 1986, seria A nr. 103, pag. 28, alin. 46). n acest caz Curtea constat, la fel ca i Comisia, c nu s-a fcut dovada c faptele descrise n articole erau n totalitate false i c serveau alimentrii unei campanii de defimare a lui G.S. i a senatorului R.T. Articolele domnului Dalban nu se refereau la aspecte ale vieii particulare ale lui R.T., ci la comportamentul i atitudinea sa n calitate de ales al poporului ( )

Cauza Lingens vs Austria 41. (.)Prevederile paragrafului 2 al Art. 10 ( 10- 2) sunt aplicabile nu numai informatiilor sau ideilor care sunt primite favorabil, sau considerate ca inofensive sau indiferente, dar si acelora care contrazic, socheaza sau nelinistesc . Acestea sunt cerintele pluralismului, tolerantei si gandirii libere , fara de care nu exista societate democratica. Aceste principii sunt de importanta speciala in ceea ce priveste presa. Cu toate ca nu trebuie sa depaseasca limitele impuse printre altele pentru protectia reputatiei altora , sarcina sa e totusi aceea de a 10 | P a g e

comunica informatiile si ideile referitoare la probleme politice si alte chestiuni de interespublic. Nu numai ca presa are datoria de a comunica asemenea informatii si idei : publicul are dreptul sa le primeasca. Cauza Oberschlick v. Austria (no. 2) unde jurnalistul a folosit expresia idiotcu referire la Jorg Haider. Cauza Handyside vs The United Kingdom , 7 December 1976, para. 49, Curtea retine :. Libertatea de exprimare constituie unul din fundamentele esentiale ale unei societati , constituie una din conditiile de baza pentru progresul sau si pentru dezvoltarea fiecarui cetatean. Prevederile paragrafului 2 al Art. 10 ( 10- 2) sunt aplicabile nu numai informatiilor sau ideilor care sunt primite favorabil, sau considerate ca inofensive sau indiferente, dar si acelora care contrazic, socheaza sau nelinistesc statul sau o oarecare parte a populatiei. Acestea sunt cerintele pluralismului, tolerantei si gandirii libere , fara de care nu exista societate democratica. Aceasta inseamna, printre altele, ca fiecare formalitate, conditie, restrictie , sau pedeapsa luata , trebuie sa fie proportionala cu scopul legitim urmarit. Cauza Sunday Times vs. The United Kingdom, Curtea a statuat ca : 65 . ( )Not only do the media have the task of imparting such information and ideas: the public also has a right to receive them . 65. (...) Nu numai presa are sarcina de a furniza asemenea informatii si idei : publicul are de asemenea , dreptul de a le primi .

Cauza Berlusconi vs. The Economist - decizia instantelor italiene care au respins cererea de despagubiri formulata de Silvio Berlusconi La 26.04.2001, in The Economist a aparut articolul An Italian story in care se arata printre altele ca : After next months election, Silvio Berlusconi, Italys richest businessman, is expected to become prime minister again. Yet he is still locked in a string of legal battles. His companies have used money from 11 | P a g e

untraceable sourcesand he even faces allegations of links to the Mafia. (...) Since 1994, however, magistrates have investigated many allegations against Mr Berlusconi, including money-laundering, association with the Mafia, tax evasion, complicity in murder and bribery of politicians, judges and the finance ministrys police, the Guardia di Finanza. Mr Berlusconi, who strongly denies all the allegations, maintains that leftwing magistrates dominate the judiciary, and that the mani pulite investigations were politically motivated. Dupa viitoarea luna de alegeri, Silvio Berlusconi, cel mai bogat om de afaceri al Italiei, este asteptat sa devina prim ministru. Acesta este inca implicat intr-un sir de procese . Compania sa a folosit bani din surse neidentificate si inca este subiectul unor afirmatii privind legaturile cu Mafia . Din 1994 magistratii au investigat multe acuzatii impotriva D-lui Berlusconi, inclusiv spalare de bani, asociere cu Mafia, evaziune fiscala, complicitate la crima, mituirea politicienilor,judecatorilor, politiei ministerului de finante , Garda Financiara(...). Dl Berlusconi , care neaga puternic toate acuzatiile, sustine ca magistrati de stanga domina judiciarul si asta manipuleaza investigatiile care au fost motivate politic

Principiile de la Johannesburg prevederile Statutului jurnalistului si Codului deontologic, semnate de

Conventia Organizatiilor de Media, la Sinaia, 9 11 iulie 2004.

Codul deontologic prevede ca :

1.1. Jurnalistul este dator sa exercite dreptul inviolabil la libera exprimare n virtutea dreptului publicului de a fi informat. Jurnalistul se bucura de o protectie sporita n exercitarea acestui drept datorita rolului vital, de aparator al valorilor democratice, pe care presa l ndeplineste n societate. (....) 1.5. (...) Publicul are dreptul sa cunoasca nu numai informatiile si ideile primite favorabil sau cu indiferenta ori considerate inofensive, dar si pe acelea care ofenseaza, socheaza sau deranjeaza. Acestea sunt cerinte ale pluralismului, tolerantei si spiritului deschis, fara de care nu exista societate democratica. (...)

Toate aceste reglementari prevazute de art. 75 consfintesc dreptul la libera exprimare enuntat ca principiu in art. 70 Cod civ.

12 | P a g e

VII. ART. 76 PREZUMIA DE CONSIMMNT Cnd nsui cel la care se refer o informaie sau un material le pune la dispoziia unei persoane fizice ori persoane juridice despre care are cunotin c i desfoar activitatea n domeniul informrii publicului, consimmntul pentru utilizarea acestora este prezumat, nefiind necesar un acord scris. Comentariu: Consimtamantul este prezumat , prin urmare nu este necesar un acord scris ; Textul face insa o circumstantiere privitoare la constiinta / cunostinta subiectului jurnalistic cu privire la faptul ca pune la dispozitia o informatie/ material unei persoane Prezumtia de consimtamant opereaza numai in conditiile in care informatia / materialul este pus la dispozitie ; Notiunea punerii la dispozitie: manifestare expresa de vointa . Intr-o atare interpretare prezumtia ar fi superflua . contradictie intre actul volitiv al punerii la dispozitie si notiunea de prezumtie . Putem considera ca si expunerea deliberata in spatiul public implica / acopera prezumtia de acord. Teza Doru : cu privire la exhibitionismul mediatic practicat de tute/ tuti , care dupa ce se expun deliberat in piata publica mimeaza ulterior o falsa pudoare si chema in judecata cu scopul de a se mentine in planul atentiei publice ; Complezenta trecuta a victimeisubiect de presa . Atunci cand o persoana din propria s avointa , in mod vadit dezvaluie elementele vietii private ( interviuri, emisiuni mondene in care complac )/ abonate emisiuni scandal , a afost tratata de francezi cu termenul de complezenta a victimei subiect de presa, sau situatii in care elemente ale vietii sale private au fost revelate fara ca ea sa protesteze sau sa cheme in justitie pe autorul divulgarilor . 13 | P a g e

aceste doua circumstante au avut o reala incidenta asupra notiunii de atingere adusa vietii private in formula codului nostrum si spune doctrina juridical franceza ca tribunalele nu trebuie sa intre in jocul anumitor personalitati / vedete de carton consistand in utilizarea in mod special intr-o prima etapa a presei de senzatie , sau lasand nesanctionate atingerile aduse vietii lor private , pentru ca mai apoi , odata notorietatea lor asezata sa se pretinda obfuscate / deranjate de anumite dezvaluiri si sa cheme in judecata pe autoriii acestora, fie in scopul de a se mentine sau a creste notorietatea mediatica, fie cu scopul de a obtine o sursa de venituri. Judecatorul poate tine seama de faptul ca in trecut, subiectul de presa a manifestat discretie constanta in privinta vietii sale private , caz in care , desigur , teza complezentei trecute nu mai poate fi invocata.

&&& 1. NOTIUNI CHEIE Definitie : drept obligatie corelativa 1.1. BUNA CREDINTA convingere a unei persoane c actioneaz n temeiul unui drept si conform cu legea sau cu ceea ce se cuvine; sinceritate, onestitate;

1.2. REAUA CREDINTA se caracterizeaza prin constiinta , cunoasterea atat a adevarului faptului publicat , cat si a tulburarilor , consecintelor publice care ar putea rezulta in urma unei asemenea publicari. Atentie : trebuie deosebita de neglijenta culpabila . Prin urmare , in materie de constiinta a jurnalistului , deosebim: i) buna credinta ; ii) rea credinta ; iii) neglijenta

1.3. PUBLIC Prin public se poate intelege : ceea ce este deschis , accesibil tuturor , vizibil. nu intotdeauna insa , ceea ce este public , respectiv accesibil tututror , poate face obiectul unei relatari de presa / informari / articol . Cu titlu de exemplu , aparitia pe strada a unei persoane este in mod evident publica, in intelesul avut in vedere mai sus . Asta nu insemna insa ca poate fi fotografiata , iar fotografia acesteia publicata fara acceptul ei , instrucat s-ar incalca dreptul acesteia la propria 14 | P a g e

imagine , drept prevazut , asa cum am mai aratat, in textul art. 73 din noul cod civil ; Art. 73. - (1) Orice persoan are dreptul la propria imagine. (2) n exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate s interzic ori s mpiedice reproducerea, n orice mod, a nftisrii sale fizice ori a vocii sale sau, dup caz, utilizarea unei asemenea reproduceri. Dispozitiile art. 75 rmn aplicabile de fapt distinctia pe care urmeaza sa o avem in vedere in articolele de presa , vizeaza interesul public versus dreptul la viata privata.

1.4. PRIVAT ( pt noi componenta comerciala , fapt care atrage o mai mare severitate) Ansambul tuturor gesturilor, actelor , faptelor , opiniilor , informatiilor cu caracter individual, personal , realizate de o persoana fara intentia de fi cunoscute altor persoane sau cu intentia de a ramane inlauntrul unui cerc de persoane agreate , poate fi definit acte de natura privata . Ca sa folosim o butada celebra, este privat tot ceea ce nu este susceptibil de a fi facut public sau este savarsit cu intentia de a ramane inaccesibil unor terte persoane , altele decat cele agreate de autor. Din nou , insist asupra faptului ca notiunea care ne intereseaza din perspectiva jurnalistica este aceea definita de englezi ca fiind privacy/ intimitate , intr-un cuvant drept la viata privata. Spun asta, pentru ca asa cum am aratat mai sus cu privire la interes public , si in acest caz , nu tot ceea ce este privat se circumscrie dreptului la viata privata. Ex: un interlop viziteaza un magistrat si fac chef . Interesul nostru privat are o componenta comerciala

1.5. INTERES PUBLIC vs. INTERES PRIVAT ( inclusiv comercial) Interesul public il vom defini atunci cand ne vom ocupa de dreptul la libera exprimare . De observat ca absolut toate articolele din codul civil restrang/ circumscriu dreptul la viata privata articolului 75 din Cod , care prevede in esenta limitele dreptului la libera exprimare si ca sa fiu mai prcis , masura in care dreptul la libera exprimare poate constitui un argument sustenabil pentru incalcarea dreptului la viata privata, la demnitate si la propria imagine. Elementul central il constituie interesul public asupra caruia , repet , vom reveni.

15 | P a g e

&&& Pentru final : people press Posibile intrebari , la final : Comentarii articole online cine raspunde Facebook , twitter nu se poate prelua si difuza . Temei juridic dreptul de autor , pentru ca e vorba de o reproducere in masa in scopul comercializarii; Sa ne notam textele din legea dreptului de autor care interzic + legile internetului ; Situatii speciale : minori , handicap Statut ISP-urilor si site-urilor sunt ele editori sau au doar calitatea de gazde ? o Un Internet Service Provider nu poate fi tinut raspunzator pentru postarile facute pe diverse site-uri, de catre utilizatori. o Dupa legea americana , nu sunt raspunzatori , cu conditia sa posteze un averisment ca sunt interzise si in masura in care e posibil sa le elimine ulterior; o In Anglia exista conceptul de innocent dissemination cu care ISP-urile se pot apara . In prezent tehnica prezinta filtrarea lor. o ISP-ul poate chiar proceda la blocarea site-urilor Site-uri : facebook , twitter , bloguri codul civil nu distinge de unde iei imaginea ; interdictie distincta , care intereasaza jurnalistul . EXCLUSA publicarea datelor in ziar sau in varianta online a ziarului, tocmai in temeiul noului cod ART. 73. PROBLEMA: putem utiliza ideea consimtamantului tacit despre care am vorbit mai sus ? NU. Pentru ca noul cod civil conditioneaza existenta consimtamantului de imprejurarea ca cel vizat/ subiect de presa are cunostinta c persoana caruia ii pune la dispozitie fotografia, textul , etc 16 | P a g e

i desfoar activitatea n domeniul informrii publicului (este jurnalist). Ceea ce nu e cazul pe Facebook . Argumentul ca Facebook-ul, ca orice alta retea de socializare poate fi accesat de jurnalisti , nu poate fi utilizat ca justificand preluarea lor in editia scrisa sau online. RELATARE: de utilizat !!!! Relatarea este o expunere , o poveste despre ceea ce se spune pe Facebook. Putem sa povestim ca Oana Roman face baie cu spuma si sa facem trimitere la link . Blogurile cad sub incidenta dreptului de autor . Articole cu probleme din diverse publicatii : Asa da ! Asa nu ! Esti un mincinos atat de grozav, incat o sa-mi incerc norocul cu tine . ( Carl Sandburg)

17 | P a g e