Sunteți pe pagina 1din 178

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

2/159

BRASOV, Str. Diaconu Coresi nr.5; ROMANIA, R.C. J08/1420/2005, CUI RO 17658036 Tel/Fax: 0268/470095; E-mail:ecobref@gmail.com ; Atestat PJ: BM-R-BM-03-42/22.10.2008,R- EIM-05-43/22.10.2008 Certificat de acreditare RENAR conform SR EN ISO/CEI 17025/2005 nr.LI 740/06.01.2009

RAPORT DE MEDIU
pentru proiectul:

Plan Urbanistic Zonal - Strunga Mieilor

Beneficiar: S.C."KRONOSPAN ROMANIA"SRL - Iunie 2010Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

3/159

BRASOV, Str. Diaconu Coresi nr.5; ROMANIA, R.C. J08/1420/2005, CUI RO 17658036 Tel/Fax: 0268/470095; E-mail:ecobref@gmail.com ; Atestat PJ: BM-R-BM-03-42/22.10.2008,R- EIM-05-43/22.10.2008 Certificat de acreditare RENAR conform SR EN ISO/CEI 17025/2005 nr.LI 740/06.01.2009

Denumirea lucrarii::RAPORT DE MEDIU -PUZ-Strunga Mieilor Beneficiar: S.C."KRONOSPAN ROMANIA"SRL Brasov

FOAIE DE SEMNATURI

Expert Auditor / Evaluator Principal, Ing.Lipan Lidia ........

Expert Auditor / Evaluator Principal, Ing.Lipan Constantin Expert Auditor / Evaluator Principal, Ing.Maniu Codruta...

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

4/159

CUPRINS Volumul I:
Foaie de garda 1Foaie de semnaturi 3Cuprins 1 CONINUTUL I OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI URBANISTIC ZONAL (PUZ), PRECUM I RELAIA CU ALTE PLANURI I PROGRAME RELEVANTE INFORMAII GENERALE Incadrarea in teritoriu Titularul proiectului Regimul juridic al terenului Proiectant PUZ Autorul atestat al raportului de mediu Obiectivele evalurii strategice de mediu Metodologie DESCRIEREA CONINUTULUI I A OBIECTIVELOR PUZ Zonarea funcional a teritoriului Echiparea edilitar Alimentarea cu ap Evacuarea apelor uzate menajere Evacuarea apelor pluviale Instalaii de nclzire i de gaze naturale Instalatii electrice Telecomunicaii Reele de transport RELAIA CU ALTE PLANURI I PROGRAME RELEVANTE PLANURI I PROGRAME LA NIVEL LOCAL Planul Urbanistic General (PUG) Planul Integrat de Dezvoltare Urban (PIDU) - Brasov Planul Local de Aciune Pentru Protecia Mediului - Judeul Braov Concept de Dezvoltare Durabil a Judeului Braov - 2007 Planuri Urbanistice Zonale din aria de interes a PUZ PLANURI I PROGRAME LA NIVEL REGIONAL Planul de Dezvoltare a Regiunii 7 Centru pentru perioada 2007 - 2013 Planul Regional de Aciune pentru Mediu - Regiunea 7 Centru Planul Regional pentru Gestionarea Deeurilor PLANURI I PROGRAME LA NIVEL NAIONAL Strategia Naional pentru Dezvoltare Durabil a Romniei Orizonturi 20132020-2030 Planul Naional de Aciune pentru Protecia Mediului - 2008 4 8-33

1.1 1.1.1 1.1.2 1.1.3 1.1.4 1.1.5 1.1.6 1.1.7 1.2 1.2.1 1.2.2 1.2.2.1 1.2.2.2 1.2.2.3 1.2.2.4 1.2.2.5 1.2.2.6 1.2.2.7 1.3 1.3.1 1.3.1.1 1.3.1.2 1.3.1.3 1.3.1.4 1.3.1.5 1.3.2 1.3.2.1 1.3.2.2 1.3.2.3 1.3.3 1.3.3.1 1.3.3.2

8 11 13 13 13 13 13 14 16 17 21 21 22 22 23 23 24 24 26 26 26 28 28 29 29 30 30 31 32 32 32 32

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

5/159

2 2.1 2.1.1 2.1.2 3 3.1 3.1.1 3.1.2 3.1.3 3.1.4 3.1.5 3.1.5.1 3.1.5.2 3.1.5.3 3.1.6 3.1.7 3.1.8 3.1.9 3.1.10 3.1.11 3.2 3.2.1 3.2.2. 3.2.3 3.2.4 3.2.5 4

ASPECTE RELEVANTE ALE EVOLUTIEI PROBABILE A MEDIULUI SI A SITUATIEI ECONOMICE SOCIALE IN CAZUL NEIMPLEMENTARII PLANULUI PROPUS Evoluia Probabil A Mediului n Cazul Neimplementrii Proiectului Ce Face Obiectul Planului Urbanistic Zonal Referitor la evolutia zonei Referitor la situatia economica, sociale i a strii de sntate a populaiei n cazul neimplementrii planului CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTAT SEMNIFICATIV (STAREA ACTUALA A MEDIULUI) Calitatea factorilor de mediu, situatia economica si social in situatia actuala Referitor la sistemul de alimentare cu apa Referitor la sistemul de canalizare Calitatea apelor de suprafa Calitatea apelor subterane Calitatea aerului Starea calitatii aerului in raport cu Fabrica de Placi din aschii lemnoase apartinind S.C."KRONOSPAN ROMANIA"SRL conform rezultatelor obtinute prin modelare matematica a concentratiilor de poluanti Starea calitatii aerului conform Buletinelor de analiza intocmite in zona PUZ de firme acreditate RENAR Starea calitatii aerului conform Raportului privind starea factorilor de mediu in judetul Brasov, intocmit de APM Bv Calitatea solului Zgomotul i vibraiile Starea florei i faunei Situaia economic i social Starea de sntate a populaiei Infrastructura Cadru natural Relieful i geomorfologia Hidrologia i hidrogeologia Clima Biodiversitatea Solul PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PUZ INCLUSIV, N SPECIAL, CELE REFERITOARE LA ORICE ZONE DE IMPORTAN DEOSEBIT PENTRU MEDIU, DE EXEMPLU CELE DESEMNATE CONFORM OUG 57/2007, ORD. 1964/2007 I HG 1284/2007 OBIECTIVE DE PROTECIA MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NAIONAL CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN I MODUL CUM S-A INUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE I DE ORICE ALTE CONSIDERAII DE MEDIU N TIMPUL PREGTIRII PLANULUI POTENIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULATIA, SANATATEA UMANA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, PEISAJUL SI ASUPRA REALIILOR CU ACESTI FACTORI

32 33 33 36 37 37 40 40 41 44 45 50 51 51 55 55 55 57 59 62 62 62 63 64 67 68 71

76

84

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

6/159

6.1 6.2 6.2.1 6.2.2 6.3 6.3.1 6.3.2 6.3.3 7 8 8.1 8.2 8.3 8.1 8.5 8.6 8.7 8.8 9

Metodologia de evaluare a impactului Evaluarea impactului Evaluarea efectelor potentiale asupra factorilor de mediu relevanti pentru plan Impactul cumulat al polurii factorilor de mediu asupra altor factori de mediu Concluzii Aspect de mediu - Sanatatea populatiei Aspect de mediu-Calitatea aerului Aspect de mediu -Nivel de zgomot EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI , INCLUSIV ASUPRA SNTII N CONTEXT TRANSFRONTIER MSURI PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE I COMPENSA CT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTRII PLANULUI Msuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu apa Msuri de diminuarea impactului asupra factorului de mediu aer Msuri de diminuarea impactului asupra factorului de mediu sol Msuri de diminuarea impactului asupra factorului de mediu "sanatatea umana Msuri de diminuarea impactului asupra biodiversitii Msuri de diminuarea impactului asupra peisajului Msuri de diminuarea impactului asupra factorului social - economic (populatia) Msuri de diminuarea impactului asupra mediului produs de "zgomot i vibraii EXPUNEREA MOTIVELOR CARE A CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR, I DESCRIEREA MODULUI CUM S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTI Date generale Prezentarea variantelor analizate Varianta "0" - alternativa neimplementrii proiectului Alternative privind proiectul PUZ Alternative privind infrastructura rutiera Alternative privind suprafata zonei mixte si de locuinte propusa prin PUZ Alternative privind procesele tehnologice de pe Platforma industrial i principalele msuri de prevenire/diminuare a impactului asupra factorilor de mediu Alternativa privind amplasarea fabricii de cherestea Alternativa privind functiunea de locuinte din imediata vecinatate a unei zone industriale Selectarea alternativei finale DESCRIEREA MSURILOR AVUTE N VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTRII PLANULUI Descrierea sistemului propus pentru monitorizarea efectelor asupra mediului Recomandri generale privind monitorizarea REZUMAT FR CARACTER TEHNIC BIBLIOGRAFIE

84 88 93 96 96 96 97 101 104 105 105 107 108 108 109 109 110 110 111

9.1 9.2 9.2.1 9.2.2 9.2.2.1 9.2.2.2 9.2.2.3 9.2.2.4 9.2.2.5 9.3 10

111 112 112 114 114 114 115 116 120 120 124

10.1 10.2 11 12.

124 125 12 6 16 0

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

7/159

ANEXE
PIESE SCRISE
-

Anexele I-VIII- Harti de dispersie pentru factorul de mediu aer Anexa IX -Harti de dispersie pentru factorul de mediu zgomot + interpretare Anexa X- Plan de situatia cu distante fata de zona locuita Certificat de urbanism Nr. 1253/04.05.2009 Hotarire Consiliul Local al Municipiului Brasov nr.596/31.08.2009 privind Studiu de oportunitate Hotarire Consiliul Local al Municipiului Brasov nr.599/31.08.2009 privind aprobarea documentatiei PUZ-DN13- Paraul Ghimbasel -linia CFR-str.Garii, Stupini (Ovid Densusianu), Brasov Proiect de Hotarire a Consiliului Local privind Studiu de oportunitate, nr.61206/13.08.2009 Aviz nr. AR/39851/26.05.2009/VI-B3, emis de Primria Municipiului Braov Serviciul Amenajare teritorial i Gestiune Date Urbane; Aviz de Gospodarire a Apelor Nr. 344/14.08.2009 Emis de SGA Braov; Aviz De Principiu Favorabil - COMPANIA APA BRAOV, Nr. 820/05.06.2009 AVIZ SANITAR Nr. 2084/A DIN 27.08.2009 emis de Direcia de Sntate Public a judeului Braov; Aviz nr.465/PSI/28.07.2009 emis de Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Tara Barsei" AVIZ NR1463/15.06.2009 emis de ELECTRICA TRANSILVANIA SUD S.A. SUCURSLA BRAOV; Aviz tehnic favorabil de telefonizare nr. 855/04.06.2009 emis de S.C ROMTELECOM S.A. Aviz favorabil nr. 1288/A ..RIE 1388/10.06.2009, emis de DISTRIGAZ SUD RETELE - GDF SUEZ- Punct de lucru Braov; Adresa APM Brasov, nr.9377/26.08.2009 referitor la contesatie PUZ, inregistrata cu nr.9377/10.08.2009-12-10 Contestatie PUZ-9377/10.08.2009 Adresa de rapsuns cu nr. 2327/21.09.2009 la contestatie PUZ nr.9377/10.08.2009 Proces Verbal Grup de Lucru din data de 06.11.2009 Raport privind starea mediului in judetul Brasov Atestat ECO-BREF

Volumul II: PIESE DESENATE


-

Plan de incadrare in zona Plan reglementari urbanistice Plan situatie existenta Plan de incadrare in PUG Plan proprietate asupra terenurilor Plan retele apa si canal Plan de situatie cu amplasarea fabricii de cherestea Schema flux apa

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

8/159

1. CONINUTUL I OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI URBANISTIC ZONAL (PUZ), PRECUM I RELAIA CU ALTE PLANURI I PROGRAME RELEVANTE
1.1. INFORMAII GENERALE

Lucrarea de fa reprezinta Raportul de Mediu pentru proiectul n faza PUZ "Zona Strunga Mieilor", in conditiile specificate prin Certificatul de Urbanism nr. 1253/04.05.2009 (in limitele DN13 la vest, pariul Ghimbasel la nord - linia CFR la est si str.Garii Stupini (Ovid Densusianu) la sud). Planul Urbanistic Zonal a fost avizat de Consiliul Local al Municipiului Brasov conform HCL nr.599/31.08.2009 in baza unui Studiu de oportunitate privind documentatia P.U.Z.DN13-Paraul Ghimbasel-linia CFR-str.Garii, Stupini (Ovid Densisianu) aprobat conform HCL nr. 596/31.08.2009. Deoarece sunt cereri pentru demararea altor proiecte pe acest amplasament s-a impus elaborarea prezentului PUZ pentru ca zona s fie sistematizat urbanistic ca un tot unitar, s fie respectai indicii de urbanism, drept pentru care a fost elaborat i Regulamentul local de urbanism, anexat prezentului PUZ. Raportul de mediu a fost elaborat n conformitate cu cerinele HG nr.1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evalurii de mediu pentru planuri i programe i cu recomandrile cuprinse n Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evalurii de mediu pentru planuri i programe elaborat de Ministerul Mediului i Gospodririi Apelor, mpreun cu Agenia Naional de Protecia Mediului. Propunerile de dezvoltare urbanistica facute prin PUZ se inscriu in cerintele temei de proiectare, in prevedrile PUG, si nu in ultimul rind, in prevederile Planului Integrat de dezvoltare Urbana (PIDU) pentru polul de crestere Municipiul Brasov. Conform PUG BRASOV aprobat cu HCL 425/1999, zona studiata face parte din UTR 111 si 112 si anume zona destinata pentru constructia de locuinte si functiuni complementare si zona industriala si de prestari servicii. Conform Planului Integrat de Dezvoltare Urbana al Municipiul Brasov si zonele adiacente, se impun stringent masuri in unele cartiere, pentru a contracara acutizarea problemelor sociale ce sunt legate de somaj si de imbatrinirea populatiei. Zona prioritara de interventie la nivelul orasului cu proiecte si programe este Zona de Nord- Bartolomeu Stupini, care poate functiona ca motor al dezvoltarii economice, data fiind pozitia geografica, aflat intre 2 drumuri nationale, aproape de viitorul aeroport, traversat de ocolitoare. Zona Stupini are potential mare de dezvoltare deoarece are suprafete de teren disponibile si acces la drumuri europene si nationale. Zona analizata face parte din zona Metropolitana Brasov, fiind amplasata in partea de nord-est a acesteia, in zona Stupini. Raportul spatiu liber - spatiu construit este net in favoarea spatiului liber.
Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

9/159

Planul Urbanistic Zonal a fost iniiat de S.C. KRONOSPAN ROMANIA S.R.L. pentru constructii industriale, fabrica de cherestea si alte facilitati industriale. Pe amplasamentul PUZ se propun zone industriale in vederea stramutarii industriilor din zona centrala a Brasovului si de extindere a activitatii S.C.Kronospan Romania SRL, de mica industrie, depozitare si de prestari servicii,zone cu functiuni mixte si zone de locuinte si functiuni complementare, neintrand in conflict din punct de vedere al functionalitatii cu prevederile din PUG-ul aprobat si cu problemele legate de protectia mediului. Fondul construit existent al zonei este reprezentat de: locuine individuale pe lot, in mare majoritate parte cu regim mic de inaltime, zona industriala (reprezentate in principal de fabrica de placi din aschii lemnoase apartinind S.C.Kronospan Romania"SRL) si zona prestari servicii, dar ponderea mare este a terenului neconstruit, fiind folosit in prezent ca teren agricol. Ca urmare zona are un profund caracter rural. Zona, beneficiind de o suprafata foarte mare de teren liber de constructii, ofera astfel un suport pentru dezvoltare urbana, pentru extinderea orasului in partea de nord, nord-est. Aceasta dezvoltare urbana are rolul de a schimba caracterul rural actual al acestei zone transformand-o intr-un cartier urban al Brasovului.

Amplasament PUZ

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

10/159

Conform prevederilor Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului i urbanismul, Planul Urbanistic Zonal are caracter de reglementare specific detaliat i asigur corelarea dezvoltrii urbanistice complexe cu prevederile Planului Urbanistic General a unei zone delimitate din teritoriul localitii. Prin acest proiect de urbanism se doreste corelarea tuturor functiunilor aprobate si autorizate si a celor prevazute a se dezvolta in continuare. Planul Urbanistic Zonal are drept scop: Stabilirea de reglementari specifice zonei industriale, zonei de locuine i funciuni complementare, mic industrie, depozite, prestri servicii i zonei mixte. Stabilirea de reglementri privind circulaia, parcrile i spaiile verzi; stabilirea indicilor urbanistici de utilizare i ocupare teren conform HG 525/1996. Prevederea n mod obligatoriu de spaii verzi, terenuri de sport i de joac pentru copii, precum i dotri de cartier dimensionate conform reglementarilor n vigoare. Stabilirea de reglementri urbanistice n vederea autorizrii directe fr ntocmire PUD pentru terenul ce aparine iniiatorului PUZ.-ului - S.C KRONOSPAN ROMANIA S.R.L. Crearea unor zone verzi, terenuri de sport si locuri de joaca pentru copii, care in prezent nu exista. Crearea unei trame stradale importante care sa asigure accesul la toate loturile de teren. Crearea cadrului legal de emitere a autorizatiilor de construire pentru toate parcelele de teren. Crearea si echiparea cu retele tehno-edilitare a intregii zone. Regulamentul local de urbanism aferent Planului Urbanistic Zonal, cuprinde i detaliaz prevederile referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor, precum i de amplasare, dimensionare i realizare a volumelor construite, amenajrilor i plantaiilor. Scopul reglementrilor privind urbanismul este stabilirea direciilor dezvoltrii spaiale a localitilor urbane i rurale, n acord cu potenialul acestora i cu aspiraiile locuitorilor.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

11/159

1.1.1 Incadrarea in teritoriu Terenul studiat are o suprafata de 249,8 ha si este situat , in cea mai mare parte, in intravilanul orasului Brasov, in partea de nord, conform Planului de Incadare in Zona anexat. Vecinatatile amplasamentului sunt: - la Nord - prul Ghimbel, - la Est - calea ferat Braov - Sighioara, - la Sud - strada Grii (Ovid Densuianu) - la Vest - drumul naional DN13.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

12/159

Plan satelit:

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

13/159

1.1.2 Titularul proiectului: S.C. KRONOSPAN ROMANIA S.R.L. cu sediul n judeul Braov, localitatea Braov, Str. Strunga Mieilor, Nr. 1. 1.1.3 Regimul juridic al terenului Terenul analizat este situat in cea mai mare parte in intravilanul orasului Brasov, conform Planului de Reglementari Urbanistice, anexat. Suprafata total a zonei studiate este de 249,80 ha, din care: Terenurile proprietate privata a persoanelor fizice sau juridice au suprafaa de 241,03 ha (96,5%). Prul Ghimbel 4,1 ha (1,6%). Terenurile ce aparin domeniului public au suprafa (strzi) de 4,67 ha (1,9%). Regimul juridic al terenului este prezentat in Plansa anexata. 1.1.4 Proiectant PUZ: PROIECTANTUL GENERAL: S.C. ARHILUX S.R.L. BRASOV SUBPROIECTANTI, COLABORATORI: ARHITECTURA - SC GLOBAL PROIECT SRL RETELE TEHNICO EDILITARE - SC JETCO SRL

1.1.5 Autorul atestat al raportului de mediu: S.C. ECO - BREF S.R.L, cu sediul n Braov, Str. Diaconu Coresi, Nr. 5, Tel/Fax: 268/470095. 1.1.6 Obiectivele evalurii strategice de mediu Evaluarea strategic de mediu este un instrument utilizat pentru minimizarea riscului i pentru maximizarea efectelor pozitive ale planurilor i programelor de mediu propuse. Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri i programe asupra mediului (denumit n continuare Directiva SEA) cere ca evaluarea strategic de mediu s fie efectuat n faza de elaborare a unui plan sau program, precum i elaborarea unui raport de mediu, efectuarea de consultri i luarea n considerare a raportului de mediu i a rezultatelor consultrilor n procesul de luare a deciziilor. Romnia a transpus Directiva SEA prin Hotrrea de Guvern nr. 1076 din 8 iulie 2004. Procesul de evaluare strategic de mediu examineaz rezultatele individuale ale procesului de planificare i poate propune modificri necesare pentru a maximiza beneficiile pentru mediu generate de propunerea de dezvoltare i pentru a minimiza riscurile i impacturile negative ale acestora asupra mediului. O bun aplicare a SEA va ridica din timp semnale de avertizare cu privire la opiunile care nu asigura o dezvoltare durabila din punct de vedere al mediului, naintea formulrii proiectelor specifice i atunci cnd sunt nc posibile alternative majore, ncepnd de la nivelul planului de amenajare a teritoriului i mergnd n jos pn la
Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

14/159

nivelul municipal sau comunal. Ca atare, SEA faciliteaz o mai bun luare n considerare a limitelor de mediu n formularea PUZ care creeaz cadrul pentru proiectele specifice. Astfel, procedura SEA vine n sprijinul dezvoltrii durabile din punct de vedere al mediului. Procesul de evaluare strategic de mediu examineaz rezultatele individuale ale procesului de planificare i poate propune modificri necesare pentru a maximiza beneficiile pentru mediu generate de propunerea de dezvoltare i pentru a minimiza riscurile i impacturile negative ale acestora asupra mediului. 1.1.7 Metodologie Metodologia de evaluare strategic de mediu folosit pentru aceast evaluare include toate cerinele Directivei SEA, cerinele naionale privind SEA din Romnia, stabilite de HG nr. 1076/2004. Pe baza acestor cerine, prezenta evaluare de mediu vizeaz: stabilirea problemelor cheie care trebuie luate n considerare n cadrul elaborrii planului; analiza contextului planului i posibilele tendine viitoare n cazul n care planul nu este implementat; identificarea unui set optim de obiective i prioriti de dezvoltare specifice; identificarea msurilor optime care pot permite cel mai bine realizarea obiectivelor; propune un sistem optim de monitorizare i gestionare; asigur consultri n timp util i eficiente cu autoritile relevante i publicul interesat, inclusiv cu cetenii i grupuri organizate interesate; informeaz factorii de decizie cu privire la planul urbanistic zonal i posibilele impacturi ale acestuia.

. In evaluarea efectelor PUZ asupra mediului au fost luate n considerare efectele cumulative rezultate din activitatea existenta peste care se va suprapune activitatea propusa. Pentru a evalua nivelul impactului s-au luat n considerare cele mai defavorabile situaii, considernd simultanietatea desfurrii tuturor activitilor implicate n proiect, chiar dac acest lucru este puin probabil s se realizaze n realitate. Acest mod de abordare a evalurii, n care efectele cumulative rezult ca urmare a metodelor utilizate, va fi prezentat pentru factorul de mediu aer si zgomot . La acesti factori de mediu se vor lua n considerare emisiile simultane de poluani si zgomot, din diferite puncte ale amplasamentului PUZ. Cmpurile concentraiilor de poluani rezultati din modelare matematica, sunt reprezentate grafic prin harti de dispersie privind distributia concentreatiilor de poluanti in aer sau a nivelurilor de zgomot si includ n fiecare punct contribuiile cumulate ale tuturor surselor de emisie. Evaluarea de mediu a analizat i relaia dintre mai multi factori de mediu poluai i efectele semnificative ale acestei poluri cumulate asupra altor factori de mediu. Pentru posibilitatea interacunilor dintre doi sau mai muli factori de mediu ca urmare a implementrii proiectului, n evaluare au fost luate n considerare aceste interaciuni poteniale.
Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

15/159

In conformitate cu cerintele HG nr. 1076/08.07.2004, procedura de realizare a evaluarii de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal "Strunga Mieilor" urmtoarele etape: -

cuprinde

pregtirea de ctre titular a primei versiuni a planului; notificarea de ctre titular la APM Braov i informarea publicului; etapa de ncadrare realizat de Comitetul special constituit; etapa de constituire a Grupului de Lucru format din: reprezentani ai titularul planului, reprezentani cu capacitate de expertiz tehnic din cadrul autorittilor/ instituiilor/ organizaiilor implicate n Comitetetul special constituit, experi din cadrul societilor de consultan atestate, implicate n efectuarea evalurii de mediu pentru plan; etapa de definitivare i de realizare a Raportului de Mediu, efectuat de experti din cadrul societtilor de consultan , cu consultarea i participarea Grupului de Lucru; supunerea proiectului de plan i a raportului de mediu consultrilor i dezbaterilor publice, realizate de autoritile competente de mediu i de alte autoriti mpreun cu titularul planului.

Pe baza opiniilor autoritilor competente de mediu i a altor autoriti n cadrul etapei de analiz a Raportului de Mediu i pe baza comentariilor publicului, au fost elaborate formele finale ale planului i Raportului de Mediu. Se precizeaz c membrii Grupului de Lucru au fost consultai, n cadrul ntlnirilor de lucru, n legatur cu toate elementele cheie necesare efecturii evalurii de mediu conform cerintelor HG nr.1076/08.07.2004, i anume: coninutul Raportului de Mediu; relaia planului cu alte planuri i programe; problemele de mediu existente n zon; factorii/aspectele de mediu cu relevan pentru plan; obiectivele de mediu relevante pentru plan, intele i indicatorii; criteriile pentru determinarea efectelor semnificative poteniale ale planului asupra mediului; categoriile de impact, evaluarea efectelor semnificative poteniale asupra mediului ale prevederilor planului; nivelul de extindere i de detaliere a evalurii de mediu, respectiv, a Raportului de Mediu; evaluarea alternativelor i selectarea celor mai bune opiuni pentru protecia mediului; concluziile cu privire la rezultatele evalurii de mediu; propunerile pentru reducerea/eliminarea impactului asupra mediului; propunerile privind monitorizarea prevederilor planului cu privire la reducerea/eliminarea efectelor negative asupra mediului si monitorizarea efectelor planului asupra mediului.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

16/159

Opiniile membrilor Grupului de Lucru au fost incluse n procesul de evaluare de mediu i n elaborarea Raportului de Mediu. Dup ntlnirea Grupului de Lucru a fost redactat un Procesul Verbal. 1.2 DESCRIEREA CONINUTULUI I A OBIECTIVELOR PUZ Principalul obiectiv al Planului Urbanistic Zonal "Strunga Mieilor" const n crearea cadrului legal din punct de vedere al planificrii urbanistice, prin elaborarea propunerilor de organizare urbanistic a zonei propuse pentru implementarea proiectului, n corelaie cu zonele adiacente i lund n considerare prevederile PUG. PUZ stabilete zonarea funcional a unitilor teritoriale ale zonei i reglementrile aferente, precum i bilanul teritorial i indicii urbanistici asociai. De asemenea, PUZ stabilete reglementrile cu privire la infrastructura rutier, la echiparea edilitar i la obiectivele de utilitate public. Principalele obiective ale proiectului PUZ analizat sunt: Stabilirea de reglementri specifice zonei industriale, zonei de locuine i funciuni complementare, mic industrie, depozite, prestri servicii i zonei mixte. Stabilirea de reglementri privind circulaia, parcrile i spaiile verzi. Stabilirea indicilor urbanistici de utilizare i ocupare a terenului. Prevederea n mod obligatoriu de spaii verzi, terenuri de sport i de joac pentru copii, precum i dotri de cartier dimensionate conform reglementrilor n vigoare. Stabilirea de reglementri urbanistice n vederea autorizrii directe fr ntocmire PUD pentru terenul ce aparine iniiatorului PUZ.-ului (Managementul KRONOSPAN a luat decizia extinderii activitii prin construirea unei Fabrici de cherestea, pe terenul propriu situat pe amplasamentul PUZ). Conform Planului de situatie anexat, se propune amplasarea proiectului unei Fabrici de cherestea, o parte pe amplasamentul Fabricii de placi din aschii lemnoase" existente (pentru care exista PUZ Zona garii Stupini", aprobat prin HCl 255/1998) si o parte pe terenul aflat in imediata vecinatate a acestuia. Terenul propus pentru amplasarea acestora, se afla in proprietatea S.C."KRONOSPAN ROMANIA" SRL, conform CF, anexate Certificatului de urbanism.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

17/159

Principalele aspecte reglementate prin PUZ propus sunt: 1.2.1 Zonarea funcional a teritoriului ZONIFICAREA FUNCTIONALA - REGLEMENTARI URBANISTICE Se prevede zonificarea terenului liber de orice construcii prin realizarea unei trame stradale care s respecte legislaia i normativele n vigoare, rezultnd subzone cu urmtoarele funciuni: - ZPS - zona de mic industrie, depozite si prestari servicii - ZM - zona mixt - ZL1 - zona de locuine existente - ZL2 - zona de locuine propuse - ZID1 zona industrial existent - ZID2 - zona industrial propus - ZV - zona spaii verzi i amenajate In conformitate cu cerinele temei de proiectare, aa cum s-a menionat anterior, zona studiat va avea ca dominant funciunea de mic industrie i prestri servicii, dar va cuprinde i o zon industrial, precum i zone de locuine i zone cu funciuni mixte: servicii, birouri, comer, spaii verzi, loisir, sport etc. Functiunea de locuire va cuprinde doua categorii: in regim individual - locuinte individuale pe lot (cu regim maxim de P+2 niveluri), care vor fi majoritare, dar si in regim colectiv - locuinte colective. Acestea din urma vor fi amplasate intr-o zona mixta, amplasata la arterele principale de circulatie. Zona mixta va cuprinde institutii, servicii si echipamente publice, servicii de interes general (servicii manageriale, tehnice, profesionale, sociale, colective si personale, comert, hoteluri, restaurante, recreere) activitati productive mici-nepoluante si locuinte. Zona mixt se caracterizeaz printr-o mare flexibilitate n acceptarea diferitelor funciuni de interes general i public, comerciale i de servicii . Conform RLU , nu se recomanda ca in imediata vecinatate a zonei industriale a se amplasa locuinte, spatii de invatamant sau sanitare. Se recomanda amplasarea de spatii administrative, birouri sau spatii comerciale. Zona de depozitare, mic industrie i prestri servicii va cuprinde n general construcii pentru depozitare i mic industrie, spaii administrative, birouri, sedii firme i comerciale, construcii cu un regim de nlime de P, P+1 , cldirile administrative i de birouri aferente avnd un regim max. de P+4. Zona industriala existenta este reprezentata de fabrica de produse lemnoase apartinind societatii comerciale KRONOSPAN ce a fost cuprinsa in PUZ Zona Garii aprobat cu HCL 255/1998. Zona industriala noua cuprinde zona prevazuta in PUG necesara stramutarii industriilor din zona centrala a orasului precum si amplasamentul, proprietatea societatii comerciale Kronospan, pentru construirea unei fabrici de cherestea.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

18/159

Zonele verzi amenajate constau n: zona de sport i recreere (ZV); perdelele de protectie in latime de 30,00 m prevazute perimetral zonei industriale; zone verzi obligatorii n conformitate cu HG 525/91 (20% pentru ZPS si ZID) grdinile din interiorul proprietilor din zonele de locuit i mixte; plantaii de aliniament de-a lungul drumurilor publice.

In zona de locuine individuale se propune o tram stradal ce permite parcelarea terenurilor astfel nct fiecare lot s aib acces carosabil direct din strad. In zonele propuse pentru locuine colective (conform plan de Reglementari urbanistice pl. nr. U02), n zonele cu funciune mixt i cele de prestri servicii se instituie interdicie temporar de construire pn la ntocmire PUD, documentaie ce trebuie ntocmit pe ntreaga suprafa delimitat de strzile noi propuse. Locuinele cu caracter individual se vor autoriza n baza unei documentaii PUD cu parcelare aprobat anterior. Autorizarea construciilor amplasate pe parcela ce aparine societii Kronospan, iniiatorul PUZ- ului se va face direct, fr ntocmire de PUD. Noile construcii, indiferent de funciunea pe care o vor avea, se vor racorda la reele edilitare propuse a se realiza. BILANT TERITORIAL:
ZONE FUNCTIONALE ha E X % I S T E N T h a P R O P U S %

Zona locuine individuale Zona dotri sportive i agrement mic industrie, prestri servicii Zona uniti industriale Zona constr. Tehn. Edilitare Zona comunicaii rutier Zona de comunicare feroviar Zone verzi de protecie Zona cursuri de ap Teren liber agricol

din care: extravilan

9,35 - - 1,66 46,00 0,30 4,67 7,80 9,56 4,10 166,36 249,80 100 33,82

3,74 2,50 38.35 0,66 18,41 0,12 1,87 3,12 3,82 1,64 66,62 100 -

54.25 21.71 1,00 Zona mixt 15.35 Zona uniti 29,70 11,90 81,00 32,42 4,20 1,68 14.60 5.86 6,60 2,64 14,50 5,80 4,10 1,64 - -TOTAL 249,80 -

INDICI URBANISTICI Procent de ocupare a terenului - POT: ZPS - zona prestri servicii ZM - zona mixt ZL2 - zona de locuinte propuse parcele cu suprafata cuprinsa intre 500 - 1000 mp parcele cu suprafata cuprinsa intre 1001- 1500 mp parcele cu suprafata cuprinsa intre 1501 - 2000 mp parcele cu suprafata mai mare de 2000 mp

ZID2 zona industrial propus ZV - zona spaii verzi amenajate Coeficient de

utilizare a terenului - CUT:


Executant: ECO-BREF BRASOV

POTmax = 60% POTmax = 40% POTmax = 35% POTmax = 30% POTmax = 25% POTmax = 20% POTmax = 60% POTmax = 10%

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

19/159

ZPS - zona prestri servicii ZM - zona mixt ZL2 - zona de locuinte propuse parcele cu supraf. ntre 500-1000mp parcele cu supraf. ntre 1001-1500mp parcele cu supraf. ntre 1501-2000mp parcele cu supraf. peste 2000mp ZID2- zona industrial propus Zv - zona spaii verzi amenajate Regim maxim de nlime: ZPS - zona de prestri servicii max P+4 pentru cldiri administrative i de birouri max P+1 pentru restul tipurilor de construcii ZM - zona mixt ZL2 - zona de locuine propus ZID2 - zona industrial propus Zv - zona spaii verzi amenajate

CUTmax = 1,0mp Ad/mp.ter. CUTmax = 2,0mp Ad/mp.ter. CUTmax = 1,2mp Ad/mp.ter. CUTmax = 0,9mp Ad/mp.ter. CUTmax = 0,75mp Ad/mp.ter. CUTmax = 0,6mp Ad/mp.ter. CUTmax = 1,0mp Ad/mp.ter. CUTmax = 0,1mp Ad/mp.ter.

max P+2E+M max P+2E+M max P+1E max P+1E

In situatia proiectata in P.U.Z. - Zona Strunga Mieilor", S.C. KRONOSPAN ROMANIA S.R.L. isi propune extinderea activitatii industriale prin construirea unei Fabrici de cherestea. Din totalul amplasamentul PUZ de 249,8 ha, in proprietatea S.C. KRONOSPAN ROMANIA S.R.L se afla o suprafata de 101,15 ha din care 46,6 ha se afla in zona industriala aprobata prin PUZ Zona Grii Stupini - HCL 255/1998. Pe terenul aflat in proprietatea KRONOSPAN se va construi o Fabrica de cherestea cu spatii de depozitare productie si cladire de birouri. Capacitatea de productie propusa va fi de 540000 mc/an cherestea. Fabrica de cherestea proiectata va fi deservita de cca.350 pana la 500 de angajati. In total platforma S.C. KRONOSPAN ROMANIA S.R.L va avea un numar de cca.750 de angajati. Fabrica de cherestea va fi amplasata pe un teren aflat in proprietatea KRONOSPAN, partial pe amplasamentul care are in prezent functiune de zona industriala (ZID2) si partial pe o suprafata in prezent neutilizata, pentru care se solicita prin PUZ, aprobare de zona industriala (ZID2). Fabrica de cherestea va cuprinde urmatoarele procese tehnologice: Proces livrare material: Transportul lemnului rotund cu coaj pe calea ferat sau cu mijloace de transport auto. Lemnul rotund cu coaj este depozitat intermediar i dup aceea este supus unor procese de prelucrare. Proces sortare lemn rotund: Lemnul rotund cu coaj este evaluat din punct de vedere al calitii, msurat (lungime i diametru) i apoi decojit. Butenii decojii sunt aruncai n funcie de calitate i dimensiune (diametru i lungime) n boxe corespunztoare de sortare pentru lemn rotund i depozitai intermediar. Dac una din boxele de sortare pentru lemn rotund

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

20/159

(care se afl de-a lungul liniei de sortare a lemnului rotund) este plin, butenii decojii sunt preluai cu un ncrctor pe pneuri, excavator sau LogStacker i transportai ntr-un depozit de buteni (unde se depoziteaz doar buteni de aceeai calitate i cu aceleai dimensiuni). Proces debitare cherestea: Dup ce un depozit de lemn rotund atinge anumite dimensiuni, butenii sunt debitai. Butenii decojii sunt transportai cu un ncrctor pe pneuri sau LogStacker la linia de debitare. Linia de debitare transform butenii n cherestea, achii i toctur. Cheresteaua este sortat n funcie de calitate i dimensiuni i stivuit n pachete. Fiecare pachet conine cherestea de aceeai calitate i aceleai dimensiuni. Proces uscare cherestea: Cheresteaua este uscat artificial. Cheresteaua este uscat n funcie de scopul de utilizare la valorile de umiditate prestabilite. Agentul de nclzire al instalaiei de uscare este apa fierbinte. Instalaia de uscare corespunde directivelor europene. Camerele de uscare sunt alimentate cu energie termic de la centrala termic pe baz de biomas cu capacitatea de 32 MW. Centrala termic pe baz de biomas funcioneaz cu coaja, care provine din procesul de decojire al instalaiei de sortare a lemnului rotund. Centrala termic pe baz de biomas genereaz prin procesul de ardere a cojii energie termic pentru instalaia fabricii de cherestea i camerele de uscare. Centrala termic pe baz de biomas este construit conform celor mai noi standarde tehnologice, cuprinde o instalaie cu electrofiltru i ndeplinete toate cerinele europene referitoare la purificarea aerului. Conform fiei tehnice a centralei termice pe baz de biomas valorile limit la emisie se afl sub cele prevzute n Ordinul 462/1993. Proces rindeluire: Dup procesul de uscare pachetele de cherestea uscat sunt transportate cu stivuitorul la instalaia de rindeluire. Achiile rezultate n cadrul procesului de rindeluire sunt filtrate cu ajutorul unor instalaii performante de filtrare dotate cu filtre textile i depozitate ntr-un siloz de achii. Aerul purificat este dirijat n funcie de anotimp fie napoi n hala de rindeluire sau spre exterior.

Din procesul de producie a cherestelei rezult i urmtoarele resturi, precum coaj, toctur, achii de debitare i achii de rindeluire. Produsele rezultate sunt valorificate integral, astfel: Coaja este ars n centrala termic pe baz de biomas. Centrala termic pe baz de biomas produce energie termic i electric. Restul de coaj este vndut ctre teri. Toctura rezultat, care are dimensiunile exact definite, este folosit ca materie prim n industria hrtiei i celulozei. Achiile de la debitare i rindeluire sunt folosite ca i materie prim n industria plcilor de PAL i peleilor.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

21/159

1.2.2 Echiparea edilitar


1.2.2.1 Alimentarea cu ap Alimentarea cu ap a obiectivelor de pe amplasamentul analizat se va realiza conform Avizului de principiu favorabil nr.820 din 05.06.2009 emis de Compania APA Braov, din reelele centralizate de distribuie ale localitii, reele aflate n curs de extindere printr-un program de dezvoltare ISPA. (Racordul la conducta de distribuie existent, paralel cu DN 13 se va realiza prin dou conducte de racord din polietilen de nalt densitate. Reelele de distribuie vor fi amplasate pe strzile interioare i vor fi realizate din polietilen de nalt densitate. Necesarul de ap estimat este Qzi max= 2.067,00m3/zi; Qzi med = 1.590,00 m3/zi i Qorar = 172,00m /h. 3
max

In prezent S.C. KRONOSPAN ROMANIA S.R.L. i asigur necesarul de ap pentru nevoi igenico sanitare, nevoi tehnologice i pentru stingera incendiilor printr-un sistem propriu de alimentare compus din trei foraje, cinci bazine de nmagazinare cu un volum de 565 m3 fiecare i staii de pompare cu funcionare automat, in baza Autorizatiei de Gospodarire a Apelor nr.138/15.09.2009 emisa de SGA Brasov. Pentru PUZ Zona Strunga Mieilor, a fost obtinut Avizul de Gopodarire a Apelor nr.344/14.08.2009.
Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

22/159

1.2.2.2 Evacuarea apelor uzate menajere In zona cuprins n planul urbanistic zonal studiat evacuarea apelor uzate menajere se va realiza conform Avizului nr. 820 din 05.06.2009 emis de Compania APA Braov, prin reele centralizate de canalizare, reele aflate n curs de execuie printr-un program de investiii derulat de Primria Municipiului Braov. In partea de nord a zonei studiate au fost amplasate de o parte i de alta a prului Ghmbel dou staii de pompare Sp1 i Sp2 care vor prelua apele menajere din cartierul Stupini i le vor refula printr-o conduct ctre staia de epurare oreneasc (soluie avizat prin Avizul de de gospodrire a apelor nr. 116/30.08.2006, emis de SGA Braov, pentru reele de canalizare Stupini, beneficiar - Primria Braov). Reeua de canalizare din zona PUZ, va avea panta de descrcare ctre prul Ghimbel, va fi colectat de dou colectoare principale de canalizarece ce vor fi racordate la conducta de refulare cu 160 mm, astfel: un colector va fi racordat la staia de pompare Sp2 (prin mrirea capacitii de pompare a acesteia) iar al doilea colector va fi racordat la o staie nou de pompare Sp3 ce va fi amplasat n zona de nord, n apropierea prului Ghimbel. Din staia de pompare Sp3, apele uzate vor fi refulate ctre staia Sp2 i de aici, prin conducta de refulare vor ajunge la staia de epurarea oreneasc. Debite i volume de ape uzate menajere evacuate: Vu zi max = 1.654,00 m3/zi; V u zi med = 1.272,00 i V u orar = 138,00 m3/h.
max

In prezent , pina la finalizarea canalizarii centralizate la Statia de epurare Brasov, S.C KRONOSPAN ROMANAI S.R.L. colecteaz apele uzate din incinta, n bazine vidanjabile cu un volum de 224m3 si le evacueaz prin vidanjare pe baza de contract, ctre o staie de epurare. Pentru PUZ Zona Strunga Mieilor, a fost obtinut Avizul de Gopodarire a Apelor nr.344/14.08.2009. 1.2.2.3 Evacuarea apelor pluviale Apele pluviale de pe drumuri i suprafee asfaltate vor fi colectate prin rigole stradale ce vor descrca apele ntr-un canal principal de seciune 2,0 m x 3,0 m. Canalul va urma un traseu de la sud la nord i va conduce apele ctre un canal colector deschis existent, situat paralel cu parul Ghimbel. Pentru mrirea capacitii de transport, canalul existent va fi decolmatat i reprofilat. Din acest canal apele vor fi descrcate n prulGhimbel astfel: la debite mici ale prului Ghimbel, apele vor fi descrcate gravitaional prin subtraversarea cu clapet, existent, aflat n administrarea S.G.A. Braov; la debite mari ale prului, n situaia blocrii clapetei de evacuare i la debite de ape pluviale colectate din zona studiat n PUZ de peste 500 l/s, apele pluviale vor fi direcionate ctre un bazin de retenie i prin intermediul unei staii de pompare vor fi descrcate n regim controlat prin conduct de refulare amplasat peste digul de protecie, n prul Ghimbel.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

23/159

Evacuarea apelor pluviale de pe platforma KRONOSPAN (46,65ha) - soluie avizat, se realizeaz astfel: - Apele pluviale provenite de pe acoperiurile construciilor sunt colectate de o reea de canalizare din tuburi PVC cu diametre cuprinse ntre 300 i 1.200 mm, n lungime de 2,0 Km, cu descrcare ntr-un bazin tampon, de retenie cu un volum de 22.344 m3 (80x49x5,7m). Apele pluviale provenite de pe parcri, platforme de depozitare i drumuri sunt colectate de o reea de rigole i conducte de canalizare trecute prin grtare pentru reinerea resturilor de lemn i prin separatoare de hidrocarburi petroliere, cu descrcare n bazinul de retenie tampon de 22.344 m3. Bazinul are rol dublu, de a asigura nmagazinarea Apei pluviale cu un debit mai mare de 700 l/s i de decantare suplimentar. Din bazinul tampon, apele sunt evacuate gravitaional prin dou conducte din beton armat cu Dn 1000 mm i cu o lungime de 350 m fiecare. Conductele subtraverseaz calea ferat i descarc apele n prul Timiu Sec prin dou guri de vrsare situate la 1,3 m deasupra talvegului, ancorate ntr-un masiv de beton. Restul apelor pluviale de pe platforma KRONOSPAN (54,50 ha) vor fi preluate de sistemul de canalizare ape pluviale prevzut n prezentul PUZ.

1.2.2.4 Instalaii de nclzire i de gaze naturale n zona studiat exist n prezent reele de gaze naturale de presiune redus la care se pot racorda construciile ce se vor realiza n viitor n baza Avizului favorabil nr. 1288/ARIE 1388 din data de 10.06.2009, emis de DISTRIGAZ SUD RETELE - GDF SUEZ, DIRECTIA NORD DE DISTRIBUTIE G.N. - Punct de lucru Braov. Imobilele de pe amplasamentul PUZ folosesc drept combustibili pentru nclzire i prepararea apei calde menajere gazele naturale i materialul lemnos. Pe platforma industrial KRONOSPAN n prezent exist instalatii termice ce folosesc drept combustibil gazul natural pentru nclzirea spatiilor si a unor instalatii tehnologice. In PUZ, pentru deservirea Fabricii de cherestea proiectata, se propune construcia unei centrale termice noi cu o capacitate de 35 t/h aburi, ce va folosi drept combustibil biomasa. (coaja rezultata in timpul procesului de decojire) 1.2.2.5 Instalatii electrice Pe toate strzile exist linii aeriene de joas tensiune la care sunt racordate cldirile existente. In zona studiat propus n PUZ exist linii de instalaii electrice ce traversez aceast zon: (a) Linii electrice administrate de S.C. Filiala de Distribuie a Energiei ElectriceELECTRICA DISTRIBUTIE TRANSILVANIA SUD S.A. : - instalatii electrice de nalt tensiune (LEA 110 kV); - instalaii electrice de medie tensiune (LEA 20 Kv i LES 20kV); (b) Linii electrice administrate de CN TRANSELECTRICA SIBIU: - instalaii elctrice de nalt tensiune (LEA 400kV)
Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

24/159

Liniile electrice sunt delimitate de zone de protecie i siguran aferente capacitilor energetice, zone cu interdicie de construire. 1.2.2.6 Telecomunicaii Pe strzile existente exist cabluri telefonice subterane si reele aeriene la care sunt racordate cldirile existente. Pentru racordarea cldirilor noi la retelele de telefonie s-a obinut pentru faza PUZ avizul tehnic condiionat nr. 855/04.06.2009 emis de S.C. ROMTELECOM S.A. 1.2.2.7 Reele de transport La amenajarea reelei majore de circulaie rutier n zona PUZ propus - reea destinat inclusiv circulaiei publice - s-a inut seama de studiile de specialitate existente, de viitoarea mobilare arhitectonic a ntregii zone i, n special de relaia ntre zona reglementat prin PUZ propus i arterele de circulaie (inclusiv cea feroviar) existente n vecintate i nu numai (innd cont de posibilitile de dezvoltare a reelei rutiere n perspectiva imediat de realizare a tronsonului de ocolitoare. Propunerile de modernizare a circulaiei n zon au inut cont de prevederile PUG Braov aprobat, dar i de alte documentaii de urbanism aprobate sau care sunt n curs de elaborare. Se propune : - lrgirea strzii DN13 la 4 benzi de circulaie, fiind o artera important de legatura cu centrul orasului si de iesire spre Sighisoara ; - dublarea strazii DN13, la o distanta de 5,00 m, cu o arter colectoare paralel, de 7,00 m lime si trotuare de 2,00 m; - largirea strzii Strunga Mieilor la 4 benzi de circulaie, cu lime total de 14,00 m i trotuare de 2,00 m pe ambele parti; - reamenajarea strazii Baciului cu 2 benzi de circulatie cu latimea partii carosabile de 7,00 m, zona verde 1,5 m pentru pozarea retelelor si trotuare cu latime de 2,00 m pe ambele pri, conform PUZ avizat anterior. - reamenajarea strzii Grii Stupini cu 2 benzi de circulaie, cu limea prii carosabile de 7,00 m i trotuare de 2,00m; - realizarea unei artere carosabile noi ntre strzile Strunga Mieilor i Grii Stupini , pe direcia E-V, cu 2 benzi de circulaie, cu limea pii carosabile de 7,00 m i trotuare de 2,00 m pe ambele prti; - realizarea unei reele de strzi cu una sau doua benzi de circulaie,cu trotuare cu lime de 2,00 m i zon verde edilitar de 1,50 m pe ambele pari, n zona aferent locuinelor. - realizarea unei strzi paralele cu calea ferat, de 7,00 m lme cu trotuar de 2,00 m i zon verde edilitar de 1,50 m pe partea de vest a drumului, conform PUZ avizat anterior.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

25/159

In general trama stradal propus urmrete: - Accesibilitatea zonei i legaturile acesteia att cu centrul oraului ct i cu alte zone funcionale existente sau propuse a se realiza n viitor - Legturi interne facile ntre diferitele puncte importante ale zonei - Posibilitatea tranzitrii zonei pe trasee ct mai scurte i directe - Inteparea arterelor principale (in special a celor de 4 benzi) de ct mai puine ori posibil, pentru a nu ngreuna traficul de pe acestea. - Rezolvarea eficient a tramei stradale, a problemelor de accese auto i pietonale reducnd ct mai mult posibil suprafeele ocupate de strzi, trotuare i pietonale dar urmrind obinerea unor profile stradale corespunztoare din punct de vedere tehnic dar si al noilor cerine de dezvoltare a zonei. - Traseele strzilor propuse urmresc pe ct de mult posibil limitele de proprietate existente pentru a facilita procesul de expropriere - trecere n domeniul public al suprafeelor necesare - n vederea implementrii i realizrii acestora. Reeaua stradal propus cuprinde urmtoarele tipuri de strzi: DUPA CRITERIUL IMPORTANTEI IN ZONA: Strazi principale: strzi de categoria II, cu 4 benzi carosabile cu lime de 14,00 m i trotuare de 2,00 m lime ( DN 13 si Str. Strunga Mieilor ). Strazi secundare: strzi de categoria III, cu 2 benzi , profil carosabil de 7 m i trotuar de 2 m i zona verde edilitar de 1,5 m pe ambele prti, acestea reprezentnd majoritatea Strazi de categoria III, cu 2benzi, profil carosabil de 7,00 m i trotuar de 2,00 m pe ambele prti; Strzi locale cu 2 benzi i trotuare de 1,00 m pe ambele prti autorizate. In interiorul limitei proprietii SC. Kronospan reeaua stradal este n conformitate cu cerinele procesului tehnologic i este alctuit din alei betonate de 7,00 m lime cu trotuare de 1,00m i platforme de parcare i depozitare dimensionate corespunzator.

DUPA CATEGORIA TEHNICA: strzi de categoria II - cu 4 benzi (2 benzi pe sens), profil carosabil de 14 m si trotuar de 2 m pe ambele pri - DN13, str. Strunga Mieilor. strzi de categoria III - cu 2 benzi (1 banda pe sens) , profil carosabil de 7 m i trotuar de 2 m pe ambele pri strzi de categoria III - cu 2 benzi (1 band pe sens), profil carosabil de 7 m, zon verde edilitar de 1,5 m i trotuar de 2 m pe ambele pri.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

26/159

1.3

RELAIA CU ALTE PLANURI I PROGRAME RELEVANTE

Din analiza informaiilor disponibile n momentul de fa au fost identificate o serie de planuri i programe care, prin obiectivele strategice enunate i/sau prin problemele de mediu identificate sunt sau pot fi n legtur cu PUZ-ul propus. Proiectul analizat, prin prevederile sale referitoare la dezvoltarea economic i social a zonei situate n nordul municipiului Braov, de dezvoltare a infrastructurii locale, prin promovarea unor investiii majore n zon, contribuie la atingerea unora dintre obiectivele prioritare de dezvoltare a Regiunii 7 Centru, a planurilor si programelor prevazute la nivel local (PUG, PIDU,etc), fiind in concordanta inclusiv cu planurile si programele prevazute la nivel national. n continuare sunt prezentate aceste planuri i programe cu menionarea aspectelor care pot fi relevante n legtur cu PUZ -ul propus, structurate pe capitole, astfel : 1.3.1 Planuri si programe la nivel local 1.3.2 Planuri si programe la nivel regional 1.3.3 Planuri si programe la nivel national 1.3.1 PLANURI I PROGRAME LA NIVEL LOCAL Politica Consiliului Local al Municipiului Braov este o politic investiional, ce are realizri i propuneri de proiecte de investiii n infrastructur efectuate n principal cu fonduri de la bugetul local. 1.3.1.1 Planul Urbanistic General (PUG) al municipiului Braov, aflat n faz de reactualizare, prevede o dezvoltare viitoare a oraului spre nord, ceea ce aduce cu sine o deprtare de zonele centrale consacrate: centrul istoric i centrul civic. Att Planul Urbanistic General n vigoare, ct i cel nou, aflat n faza final de elaborare, prevd conversii funcionale ale terenurilor. Conform PUG Brasov aprobat cu HCl 425/1999, zona studiat face parte din UTR 112 i are destinaia terenului pentru construcia de locuine i funciuni complementare, zona industrial i de prestri servicii i depozitare. Pe amplasamentul studiat se propun zone industriale in vederea stramutarii industriilor din zona centrala a Brasovului si de extindere a activitatii S.C.Kronospan, de mica industrie, depozitare si de prestari servicii,zone cu functiuni mixte si zone de locuinte si functiuni complementare, neintrand in conflict din punct de vedere al functionalitatii cu prevederile din PUG-ul aprobat si cu problemele legate de protectia mediului.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

27/159

1.3.1.2 Planul Integrat de Dezvoltare Urban (PIDU) Pentru polul de cretere - Municipiul Braov si zonele adiacente, elaborat n noiembrie 2008, indic msurile stringente ce se impun n unele cartiere, pentru a contracara acutizarea problemelor sociale ce sunt legate de somaj i de mbatrnirea populaiei. Cartierul Stupini este situat la iesirea din Brasov, spre Sighisoara. Conform PIDU , zona Bartolomeu - Stupini, reprezinta zona cu cel mai mare potential de dezvoltare economica. Aici se vor construi aeroportul, ocolitoarea si campusul universitar. Conform Planului Integrat de Dezvoltare Urbana pentru polul de crestere -Municipiul Brasov si zonele adiacente", zona prioritara de interventie la nivelul orasului cu proiecte si programe este Zona de nord- Bartolomeu Stupini, care poate functiona ca motor al dezvoltarii economice, data fiind pozitia geografica, aflat intre 2 drumuri nationale, aproape de viitorul aeroport si campus universitar, traversat de ocolitoare. Zona Stupini are potential mare de dezvoltare deoarece are suprafete de teren disponibile, acces la drumuri europene si nationale. Legat de zona PUZ analizat in PIDU se specific urmtoarele:

n prezent se realizeaz, extinderea reelei de canalizare n catierul Stupini Bartolomeu, utilizndu-se pentru aceasta fonduri ISPA. Dezvoltarea exploziv a investiiilor i a locuinelor n zona periurban a municipiului Braov (Bartolomeu, Stupini, Tractorul, Noua) impune extinderea reelelor de canalizare n aceste cartiere. Pentru a face fa dezvoltrii economice i sociale a municipiului Braov i a arealului su de influen, COMPANIA APA Braov intenioneaz s construiasc o staie de epurare cu capacitate mrit n localitatea Feldioara, la aproximativ 22 de km de centrul muncipiului Braov. Cele dou staii de epurare (statia de la Brasov si cea de la Feldioara) ar urma s acopere mpreun necesarul la nivelul Zonei Metropolitane Braov.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

28/159

Servicii de alimentare cu ap i canalizare zona metropolitan :Pentru serviciile de distribuie i furnizare a apei potabile i de prelucrarea a apei uzate exist master-planul elaborat de SEGA, n colaborare cu Agenia Judeean de Protecie a Mediului, care a fost aprobat la nivel judeean. n perspectiv, Compania Apa va funciona ca operator unic i va deservi toate localitile cuprinse n zona metropolitan Braov. Relaia dintre Compania Apa i operatorii locali ce acioneaz n prezent va fi stabilit n conformitate cu legislaia privind serviciile publice. Politica Consiliului Local al Municipiului Braov este o politic investiional. Astfel, pentru zona analizata sunt propuse urmatoarele investiii: - Extinderea canalizarii n cartierul Stupini. - Aeroportul Internaional Braov - investiie n parteneriat public - privat. Autoritile publice implicate n mod direct n realizarea acestui proiect sunt Consiliul Judeean Braovi Oraul Ghimbav. - La nivelul tuturor comunitilor locale exist proiecte de investiii de importan local care vizeaz extinderea reelei de drumuri interioare localitii, reabilitarea cilor rutiere existente, dezvoltarea reelelor de utiliti, etc.

1.3.1.3 Planul Local de Aciune Pentru Protecia Mediului - Judeul Braov elaborat n 2006 este un document strategic oficial, fiind completarea celorlalte activiti de planificare ale autoritilor administaiei publice locale. Scopul acestui plan este dezvotarea unei viziuni a comunittii asupra mediului, evaluarea problemelor i aspectelor de mediu din judeul Braov, stabilirea prioritilor, identificarea celor mai adecvate strategii pentru rezolvarea problemelor i aspectelor principale de mediu precum i implementarea aciunilor care s conduc la o identificarea real a mediului i a sntii populatiei. La elaborarea prezentului PUZ s-a inut cont de aciunile strategice i recomandrile pentru protecia mediului din acest plan. 1.3.1.4 Concept de Dezvoltare Durabil a Judeului Braov - 2007 In capitolul VIII. Perspective de Dezvoltare, se prevad urmatoarele: a) Crearea de noi investiii n jude, semnificative ca valoare i cantitate, mai ales n direcia dezvoltrii de afaceri noi cu potenial de cretere rapid. Vor fi ncurajate mai ales domeniile care produc o valoare adaugat crescut i care creeaz bunstare la nivel local. b) Crearea de noi locaii destinate activitilor de producie concentrate n zonele urbane. n acest scop vor fi utilizate prin reactivare cu prioritate suprafeele abandonate n urma fostelor exploatri industriale. n reactivarea zonelor industriale se va avea n vedere adaptarea infrastructurilor de transport i utiliti, precum i respectarea cu strictee a reglementrilor de mediu i a principiilor dezvoltrii durabile. c) Dezvoltarea spiritului ntreprinztor i a potenialului de inovare n rndul companiilor braovene cu potenial de cretere, prin extinderea infrastructurii de
Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

29/159

sprijinire a afacerilor - dezvoltarea de tehnologice, centre de transfer tehnologic.

incubatoare

de

afaceri,

parcuri

d) Extinderea infrastructurilor de transport existente necesare mediului de afaceri i introducerea unor noi ci i mijloace de transport n jude (aeroport, autostrzi). mbuntirea i extinderea infrastructurii tehnologice i informaionale dedicate mediului de afaceri la nivel judeean. e) Asigurarea de servicii suport pentru afaceri n toate zonele urbane ale judeului, n scopul acoperirii nevoilor mediului de afaceri din jude i al creterii atractivitii investiionale. Extinderea infrastructurii existente de cazare i conferine pentru mediul de afaceri i dezvoltarea unor centre de conferine, expoziii i trguri de mari suprafee. f) Asigurarea existenei unei cantiti suficiente de centre comerciale de desfacere cu amnuntul, n toate concentrrile urbane ale judeului, n scopul asigurrii la nivel local a necesarului zilnic, pe termen scurt, de alimente i bunuri de consum. n schimb, comerul cu amnuntul pe suprafee mari trebuie orientat n principal lng arterele de circulaie din apropierea zonelor urbane. g) Modernizarea i reabilitarea cilor de circulaie locale (judeene i comunale) astfel ca ele s corespund cerinelor actuale de trafic. h) Asigurarea resurselor energetice i a infrastructurii necesare care s realizeze condiii sigure de alimentare cu energie (electric, gaze naturale, combustibili etc.) a tuturor consumatorilor din jude, conform principiilor prioritare de protecia mediului. Se vor avea n vedere toate posibilitile de economisire i utilizare a energiei regenerabile care trebuie s fie ecologic i ieftin. 1.3.1.5 Planuri Urbanistice Zonale din aria de interes a PUZ Proiectul are conexiune cu toate planurile n faza PUZ i PUD prin care s-au propus construcii noi situate n parte de nord a municipiului Braov la est de drumul naional DN13. Pe amplasamentul PUZ "Strunga Mieilor" luat n studiu sunt obiective civile i industriale ce au fost realizate pe baz de proiecte n faza PUZ sau PUD aprobate anterior, de care s-a inut cont la elaborarea prezentului PUZ:

PUZ Hala service - aprobat cu HCL 5/2009; PUZ Depozit de flori - aprobat cu HCL 981/2008; PUZ Strunga Mieilor - avizat cu HCL 937/2006; PUZ Zona Grii Stupini - aprobat cu HCL 255/1998; PUZ Zona Prestri Servicii Stupini Braov - aprobat cu HCL 39/94; PUD Atelier croitorie, sediu firm - aprobat cu HCL 196/2003; PUD Staie inspecie - aprobat cu HCL 146/2005; PUD Hale mic industrie(Launie Com) - aprobat cu HCL 393/2005; PUD Locuine str. Garii Stupini - aprobat cu HCL 701/2005; PUD Pensiune agroturistic i Baza agrement- aprobat cu HCL 87/2006;

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

30/159

PUD PUD PUD PUD PUD

Hal depozitare i birouri - aprobat cu HCL 141/2006; Showroom i birouri - aprobat cu HCL 602/2006; Transoil Group - Atelier intreinere-aprobat cu HCL 599/2007; Ser i sediu firm - aprobat cu HCL 713/2007; Locuine str. Baciului - aprobat cu HCL 988/2008.

1.3.2 PLANURI I PROGRAME LA NIVEL REGIONAL Judeul Braov mpreun cu judeele Alba, Covasna, Harghita, Mure i Sibiu face parte din Regiunea 7 Centru, In acest caz proiectul intr n relaie cu planurile i programele aferente pentru dezvoltarea acestei regiuni. 1.3.2.1 Planul de Dezvoltare a Regiunii 7 Centru pentru perioada 2007 - 2013

Obiectivul strategic al planului const n "Utilizarea eficient a tuturor resurselor fizice i umane, n scopul dezvoltrii unei economii performante n corelaie cu conservarea mediului i a patrimoniului , care s duc pe termen lung la armonizarea coeziunii economice i sociale la nivelul Regiunii Centru". Prioritile infrastructurii locale i regionale cuprinse n plan sunt: a) Dezvoltarea infrastructurii locale i regionale; transport, mediu, reabilitare urban, utiliti publice, infrastructur social; b) Sprijinirea afacerilor; crearea i dezvoltarea IMM-urilor n sectorul privat i de servicii, promovarea produselor industriale i serviciilor pe piaa intern i extern, dezvoltarea afacerilor prin crearea de locaii specifice; c) Dezvoltarea turismului: conservarea patrimoniului natural, istoric i cultural, dezvoltarea, diversificarea i promovarea ofertei turistice, imbuntirea serviciilor n turism; d) Dezvoltarea rural; dezvoltarea i diversificarea activitilor din economice din mediul rural, dezvoltarea i modernizarea activitilor n silvicultur; e) Cercetare, inovare tehnologic i crearea societii informaionale; f) Creterea ocuprii, dezvoltarea resurselor umane i a serviciilor sociale: promovarea msurilor active de ocupare a forei de munc disponibile i dezvoltarea sistemului de formare profesional, mbuntirea i extinderea sistemului de servicii sociale, achiziionarea de competene specializate n domeniul administrrii i dezvoltarea afacerilor; g) Dezvoltarea urban durabil.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

31/159

1.3.2.2

Planul Regional de Aciune pentru Mediu - Regiunea 7 Centru

Proiectul care face obiectul PUZ - lui analizat, prin prevederile sale referitoare la dezvoltarea economic i social a zonei situate n nordul municipiului Braov, de dezvoltare a infrastructurii locale, prin promovarea unor investiii majore n zon, contribuie la atingerea unora dintre obiectivele prioritare de dezvoltare a Regiunii 7 Centru. Planul Regional de Aciune pentru Mediu (PRAM) - Regiunea 7 Centru cuprinde o serie de obiective de mediu generale i specifice, la nivel regional, pentru protecia calitii apei i solului. Msurile tehnice i operaionale pentru reducerea/eliminarea polurii mediului prevzute n planurile de management de mediu, care fac parte integrant din proiectul analizat, include serii de aciuni concrete pentru atingerea obiectivelor de mediu stabilite de PRAM pentru activitile din zona analizat printre aceste aciuni se regsesc i tipurile de aciuni identificate n PRAM. Planul Regional de Aciune pentru Mediu al Regiunii 7 Centru stabilete, de asemenea, o serie de obiective de mediu pentru protecia sntii populaiei, pentru protecia calitii atmosferei, pentru reducerea riscurilor ca urmare a depozitrii unor deeuri, etc. In acest context, se menioneaz c proiectului n faza PUZ analizat, pentru protecia sntii populaei i a tuturor factorilor de mediu. 1.3.2.3 Planul Regional pentru Gestionarea Deeurilor include msuri

Ordonana de urgen nr. 61/2006 pentru modificarea i completarea Ordonanei de urgen a guvernuluui nr. 78/2000 privind regimul deeurilor (care transpune Directiva cadru a deeurilor) prevede obligativitatea elaborrii Planurilor de gestionare a deeurilor la nivel naional, regional i judeean. Actul de reglementare prevede ca planurile regionale de gestionare a deeurilor (PRGD) s fie elaborate de ctre Consiile Judeene n colaborare cu Ageniile Regionale pentru Protecia Mediului n baza Planului Naional de gestionare a Deeurilor. Planurile regionale de gestionare a deeurilor se aprob prin ordin comun al conductorului Autoritii publice centrale pentru protecia mediului i al conductorului Autoritii pentru o dezvoltare regional. In perioada 2002-2004 n cadrul proiectului de twinning Romnia - Germania (RO2001/IB/EN/01) desfurat n cadrul Ninisterului Mediului i Gospodririi Apelor a fost elaborat Planul model de gestionare a deeurilor pentru Regiunea 7, precum i ghidul pentru elaborarea planurilor regionale/judeene de gestionare a deeurilor. Incepnd cu 1 august 2006, n cadrul proiectului de Asisten Tehnic pentru Elaborarea Planurilor Regionale de Gestionare a Deeurilor (PHARE/2004/016-772.03/01.01) a fost revizuit versiunea PRGD Regiunea 7 Centru. In luna decembrie 2008 a fost redactat versiunea final a acestui plan.
Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

32/159

Planul regional de gestionare a deeurilor a fost aprobat prin Ordinul Ministerului Mediului i Gosodririi Apelor nr. 1499/04.04.2007. Deeurile care fac obiectul analizei ultimei versiuni a PRGD elaborat pentru Regiunea 7 Centru sunt deeurile munucipale nepericuloase i periculoase (deeuri menajere i asimilabile din comer, industrie i instituii) la care se adaug alte cteva fluxuri speciale de deeuri: deeuri de ambalaje, deeuri de construcii i demolri, nmoluri de la epurarea apelor uzate, vehicule scoase din uz i deeuri de echipamente electrice i electrocasnice. Planul regional de gestionarea deeurilor - Regiunea 7 Centru include prevedri de care s- au inut cont la ntocmirea planului de management al deurilor din proiectul PUZ "Strunga Mieilor" 1.3.3 PLANURI I PROGRAME LA NIVEL NAIONAL 1.3.3.1 Strategia Naional pentru Dezvoltare Durabil a Romniei Orizonturi 2013- 20202030 are ca obiectiv general mbuntirea continu a calitii vieii pentru generaiile prezente i viitoare prin crearea unor comuniti sustenabile, capabile s gestioneze i s foloseasc resursele n mod eficient i s valorifice potenialul de inovare ecologic i social al economiei n vederea asigurrii prosperitii, proteciei mediului i coeziunii sociale. 1.3.3.2 Planul Naional de Aciune pentru Protecia Mediului - 2008Obiectivul strategic general al protectiei mediului l constituie mbuntirea calitii vieii n Romnia prin asigurarea unui mediu curat, care s contribuie la creterea nivelului de via al populaiei, mbuntirea calitii mediului, conservarea i ameliorarea strii patrimoniului natural de care Romnia beneficiaz. Planul national privind strategia adoptata in problema mediului inconjurator, identifica protectia calitatii apelor ca obiectiv major, urmata dr protectia calitatii aerului. Planul indica acordarea prioritatii masurilor ce vor diminua poluarile locale grave ce pot afecta mediul si-sau sanatatea populatiei.

2 ASPECTE RELEVANTE ALE EVOLUTIEI PROBABILE A MEDIULUI SI A SITUATIEI ECONOMICE SOCIALE IN CAZUL NEIMPLEMENTARII PLANULUI PROPUS
Terenul n suprafaa de 249,8 ha este situat, n cea mai mare parte, in intravilanul municipiului Braov, la nord de centura ocolitoare a Braovului i este mrginit n partea de vest de drumul naional DN13 iar n parte de est se nvecineaz cu calea ferat Braov Sighioara. Terenul are destinaia conform Certificat de Urbanism nr. 1253/04.05.2009 de zon de locuine, industrial i prestri servicii. 2.1 EVOLUIA PROBABIL A MEDIULUI N CAZUL NEIMPLEMENTRII PROIECTULUI CE FACE OBIECTUL PLANULUI URBANISTIC ZONAL Analiza atenta a situatie actuale a zonei pentru care se impune implementarea PUZ,
Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

33/159

conduce la urmatoarele concluzii pentru cazul in care nu s-ar tranpune in practica proiectul:
Factor de mediu Apa a)Lipsa sistemelor centralizate de alimentare cu apa potabila . (vezi capitolul 3.1.1 privind starea actuala a mediului referitor la sistemul de alimentare cu apa) b)Absenta retelelor centralizate de evacuare ape uzate menajere si pluviale (vezi capitolul 3.1.2 privind starea actuala a mediului referitor la sistemul de canalizare) Probleme identificate in zona amplasamentului PUZ, Evolutia probabila in cazul neimplementarii proiectului In conditiile in care proiectul nu se va implementa, avand in vedere lipsa unor reglementari urbanistice specifice zonei analizate referitor la echiparea edilitara, va continua sa fie utilizat un sistem de alimentare cu apa potabila si de evacuare a apelor uzate menajere si pluviale, in conditii de nesiguranta pentru mediul inconjurator si sanatatea locuitorilor . Nerezolvarea unui sistem de evacuare a apei menajere i/sau de distribuie a apei potabile in conditii de siguranta va avea in timp efecte negative asupra snttii umane. In conditiile in care proiectul nu se va implementa, avand in vedere lipsa unor reglementari urbanistice specifice zonei privind infrastructura rutiera, parcarile si spatiile verzi, vor continua sa lipseasca trame stradale si trotuare pietonale care sa asigure accesul la toate loturile din zona. De asemenea, strazile existente vor continua sa fie utilizate in conditii care nu corespund din punct de vedere tehnic cerintelor de dezvoltare a zonei. In conditiile in care proiectul nu se va implementa, prin lipsa unor reglementari urbanistice specifice zonei, care sa tina cont de incompatibilitatea unor zone functionale, (in special datorita absentei delimitarii zonelor rezidentiale de cele industriale sau a stabilirii unor zone tampon si a unor plantatii de aliniament pe strazile principale cu trafic), precum si prin lipsa unui program impus prin Avizul Sanitar aferent PUZ, care sa stabileasca o serie de masuri cum sunt: urmarirea anumitor indicatori de sanatate, monitorizare, etc., va continua sa fie afectat confortul locuitorilor din zona.

Infrastruct ura rutiera

-Infrastructura rutiera necorespunzatoare -Lipsa unei trame stradale care sa asigure accesul la toate loturile de pamant -Strazile Baciului si strunga Mieilor nu corespund din punct de vedere tehnic cerintelor de dezvoltare a zonei

Zgomot

Sursele principale care influenteaza ambianta acustica in diferite sectoare ale ariei analizate sunt: Activitatea industriala existenta (incluzind traficul rutier si feroviar aferent si care se afla pe teritoriul fabricii de placi KRONOSPAN). Traficul rutier corespunzator arterei DN13 ce margineste la Vest aria analizata. Traficul feroviar corespunzator magistralei CFBrasov-Sighisoara ce margineste la Est aria analizata Alte activiti specifice aezrilor umane din zon. (vezi capitolul 3.1.7 privind starea actuala a mediului referitor la nivelul de zgomot) Pentru protejarea ariei locuite dinspre nord, s-au realizat doua berme cu inaltimea de 8 m (echivalenta inaltimii unei cladiri cu 3 niveluri). De notat ca bermele trebuiau sa fie unite, dar restrictiile legate de siguranta transportului energiei electrice au impus intreruperea constructiei in dreptul firelor electrice de transport.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095;

http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

34/159

Sanatate

Starea de sanatate a populatiei poate fi influentata de mai multi factori asociati conditiilor trecute si actuale de pe amplasamentul analizat, din care se pot mentiona: Funcionarea capacittilor industriale de pe amplasamentul PUZ sau din vecintatea acestuia. Lipsa unui sistem centralizat de alimentare cu apa potabila. (Utilizarea ca ap potabil, a apei din pnza freatic (prin intermediul fntnilor) cror calitate variaz n funcie de deprtarea de sursele de poluare posibile, n special de grajduri, fose septice, etc). Amplasarea unor locuinte in zona liniilor de inalta si medie tensiune, in vecintatea cii ferate Braov - Sighioara, drumului naional DN13. Lipsa unor reglementari functionale privind crearea si dezvoltarea unor terenuri din zona PUZ (vezi capitolul 3.1.10 privind starea actuala a mediuluireferitor la starea de sanatate a populatiei)

In conditiile neimplementarii proiectului nu se poate astepta o imbunatatire, ci, cel mult, mentinerea situatiei actuale ca urmare a disparitiei oportunitatilor de imbunatatire a unei infrastructuri adecvate si a unor reglementari urbanistice specifice zonei, in mod special privind incompatibilitatea unor zone functionale (in special a datorita absentei delimitarii zonelor rezidentiale de cele industriale sau a stabilirii unor zone tampon si a unor plantatii de aliniament pe strazile principale cu trafic), sau prin lipsa unui program impus prin Avizul Sanitar aferent PUZ, care sa stabileasca o serie de masuri cum sunt: urmarirea anumitor indicatori de sanatate, monitorizarea noxelor, etc

Aer

Calitatea aerului din urmatoarele aspecte: -

zona

este

influentata

de

Poluarea atmosferica generata de emisiile de poluanti produsi de sursele stationare ale zonelor industriale existente. Poluarea atmosferica datorata traficului rutier in special pe DN 13.

(vezi capitolul 3.1.5 privind starea actuala a mediului referitor la calitatea aerului) Nivelul imisiilor in aer determinate prin modelare matematica pe baza datelor privind emisiile provenite de la sursele stationare de pe amplasamentul PUZ apartinanad fabricii de placi din aschii lemnoase KRONOSPAN ROMANIA, indica valori care se incadreaza in limitele admise conform Ord.592/2002 sau STAS 12574/87,conform hartilor de dispersie anexate. Nivelul concentratiei de formaldehida, determinata la imisie pe strada Baciului, conform determinarilor periodice efectuate de catre ECOIND Bucuresti, arata faptul ca valorile se situeaza sub limitele admise la imisie conform STAS 12574/87. Calitatea aerului in zona analizata nu este monitorizata prin sistemul national de monitorizare a calitatii aerului. Conform datelor statistice publicate pe siteul APM BV pentru luna martie 2010 prin Buletinele pentru informarea publicului cu privire la calitatea aerului in judetul Brasov, la cea mai apropiata statie automata de monitorizare a calitatii aerului de amplasamentul PUZ- la Sanpetru, concentratiile masurate pentru indicatorii SO2, NOX, ozon, PM10 si CO sunt mai mici decat valorile limita admise conform Ord.592/2002 (conform raportului anexat privind starea mediului in judetul Bv pentru luna martie 2010).
Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

35/159

Mediul social si economic

Din analiza situaiei existente reies urmtoarele disfuncionalitati principale: -

Principalele forme de impact neimplementarii proiectului sunt: -

asociate

In oraul Braov, se impun stringent masuri n unele cartiere, pentru a contracara acutizarea problemelor sociale ce sunt legate de somaj i de mbtrnirea populaiei. In contextul crizei economice mondiale ce a afectat i ara noastr i implicit i pe fr o locuitorii municipiului Braov, ce a dus la falimentare unui numr considerabil de societi comerciale i mrire numrului de omeri, este necesar promovare unor noi proiecte investiii. Dezafectarea societtilor industriale din ora a necesitat gsirea unor noi amplasamente pentru zone industriale care s creeze locuri de munc. Necesitatea crearii unor zone mixte coerente care sa ofere conditii pentru dezvoltarea activitatilor comerciale si servicii pentru diferite domenii. Ponderea foarte redusa a echipamentelor si dotarilor conexe locuirii (comert, servicii, sanatate, sport, agremet, etc).

Pierderea unui numr important de locuri de munc pe plan local; Problemele sociale legate de somaj si imbatrinirea populatiei se vor acutiza. - Pierderea unor investiii importante n sprijinul infrastructurii i serviciilor. - Pstrarea aspectului rural al zonei sistematizare urbanistic ce nu d un aspect plcut peisajului. - Lipsa oportuniilor de cretere a la veniturilor la bugetele locale din venituri prin posibilitile de dezvoltare a zonei de indusrtriale i a zonelor destinate serviciilor. - Blocarea evolutiei zonei si pierderea oportunitilor privind valorificarea urban a unor terenuri disponibile n intravilan. - Zona nu va fi asigurata cu servici, cu spatii verzi, de agrement si sport, si in de general cu functiunile conexe locuirii. - Lipsa unor reglementari si restrictii privind dezvoltarea si creearea de spatii si functiuni cu caracter public.

Peisajul

Principalele forme de impact asociate Zona studiat este ocupat n prezent parial neimplementarii proiectului sunt: de funciunea de locuire, reprezentat de case individuale pe lot, cu regim de nalime - Pstrarea aspectului rural al zonei fr o mic i de o zon industrial reprezentat n sistematizare urbanistic ce nu d un principal de fabrica de produse lemnoase aspect plcut peisajului. Kronospan. Se remarc lipsa dotarilor si echipamentelor conexe locuirii, cum ar fi dotrile comerciale i de servicii, de loisir, sport, spaii verzi. Raportul spaiu liber - spaiu construit este net n favoarea spaiului liber. Zona, beneficiind de o suprafa foarte mare de teren liber de construcii, ofer astfel un suport pentru dezvoltare urban, pentru extinderea oraului n partea de nord, nord- est. Aceast dezvoltare urban are rolul de a schimba caracterul rural actual al acestei zone transformand-o ntr-un cartier urban al Braovului. Fata de asezamintele de interes istoric si cultural din judetul Brasov, zona analizata se gaseste la o distanta apreciabila fata de acestea, si nu va putea genera un impact negativ care sa se repercuteze asupra acestora.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

36/159

Pe ansamblu, implementarea planului va asigura evolutia zonei socio-economica si perspectiva punerii in practica a conceptului general denumit dezvoltare durabila. 2.1.2 Referitor la situatia economica, sociale i a strii de sntate a populaiei n cazul neimplementrii planului Este de asteptat ca neimplementarea planului , sa aiba cele mai mari efecte asupra potentialului economic al zonei, in sensul mentinerii unei dinamici limitate a dezvoltarii. Unul dintre obiectivele primordiale ale planului este de a dinamiza din punct de vedere economic zona, prin crearea conditiilor optime unei asemenea dezvoltari. Dup cum am precizat anterior situaia economic i social n Braov, ca urmare a crizei economice este critic, i aceast situaie va continua s evolueze negativ dac nu sunt susinute proiecte ce reprezint investiii majore. Situaia economic i social a comunitii se va degrada din urmtoarele motive: Carena de oportuniti pentru dezvoltarea i diversificarea activittilor economice, sociale, comerciale, de servicii n zon. Posibilitatea de mbunttire i diversificarea calificrii locuitorilor din zon sau din localittile nvecinate va fi redus. Nu vor mai exista oportuniti de cretere a veniturilor din taxe i impozite la bugetul local. Lipsa unei infrastructuri corespunzatoare privind drumurile, alimentarea cu apa, canalizarea, etc.

In cazul neimplementrii prezentului PUZ, zona industrial i prestri servicii va continua s se dezvolte majoritar rezidenial deoarece tendina de a se extinde construciile de locuine private este tot mai mare n detrimentul terenurilor agricole i a celor industriale i de servicii ce creaz locuri de munc. In conditiile neimplementarii proiectului nu se poate astepta o imbunatatire, ci, cel mult, mentinerea situatiei actuale ca urmare a disparitiei oportunitailor de imbunatatire a unei infrastructuri adecvate si a unor reglementari urbanistice specifice zonei, in special referitor la incompatibilitatea unor zone functionale (in special a absentei delimitarii zonelor rezidentiale de cele industriale, a absentei unor zone tampon si a unor plantatii de aliniament pe strazile principale cu trafic), precum si prin lipsa unui program impus prin Avizul Sanitar aferent PUZ, care sa stabileasca o serie de masuri cum sunt: urmarirea anumitor indicatori de sanatate, monitorizarea noxelor, etc

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

37/159

3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTAT SEMNIFICATIV (STAREA ACTUALA A MEDIULUI)
In acest capitol se prezinta caracteristicile de mediu ale zonei de amplasare care pot fi afectate, la nivel de informatii existent. 3.1 CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU, SITUATIA ECONOMICA SI SOCIAL IN SITUATIA ACTUALA Calitatea factorilor de mediu n situaia actual a fost stabilit pe baza studiilor si documentaiilor elaborate privind condiiile iniiale din zona proiectului: Planul integrat de dezvoltare urban (PIDU) pentru poli de cretere (PC) Municipiul Braov si zonele adiacente; Date statistice din Conceptul de dezvoltare durabil a Judetului Braov", Capitolul VII -Mediu Studiul de sntate a populaiei elaborat de Centrul de Mediu si Sanatate Cluj Napoca - Studiu de Evaluare a Riscului si impact asupra Starii de Sanatate a Populatiei in relatie cu amplasamentul "Kronospan Romania". Raport la studiu de evaluare a impactului asupra mediului pentru - Modificare solutii constructive si modernizare tehnologie la Fabrica de produse lemnoase - "KRONOSPAN ROMANIA"- BRASOV; Hari de dispersie din Studiul de evaluare a impactului asupra Mediului pentru Fabrica de plci din achii lemnoase" existenta i hrile de dispersie ce includ obiectivele industriale viitoare de investiii (fabrica de cherestea); Studiu de zgomot -Anexa nr.IX Date din Monitoringul de supraveghere realizat n 2009 de Direcia Apele Romne Olt - Sistemul de Gospodrire al Apelor Braov, Prul Timi tronsonul situat ntre aval municipiul Braov - aval confluen Ghimbel . Buletinul de analiza a apei de suprafa, respectiv din prul Timi, n aval i amonte de amplasamentul analizat, probe de ap prelevate n data de 08.07.2009. Raportul privind starea factorilor de mediu in judetul Brasov, intocmit de APM Bv. Buletine de masuratori pentru factorul de mediu aer si nivel de zgomot, existente in zona. Datele specificate n proiectul n faza PUZ analizat n prezentul raport; Date culese din teren. Memoriul General- PUZ- zona str.Strunga Mieilor,

Zona analizata, situat n partea de nord a municipiului Braov, este limitat la nord de prul Ghimbel, la est de calea ferat Braov - Sighioara, la sud de strada Grii (Ovid Densuianu) iar la vest de drumul naional DN13. In imaginile urmtoare sunt redate n imagini cteva aspecte ale amplasamentului PUZ realizate la limitele zonei analizate.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

38/159

Limita de Nord Paraul Ghimbasel

Limita de Est Calea ferata Brasov-Sighisoara

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

39/159

Limita de Sud Strada Garii (Ovid Densusianu)

Limita de Vest DN13

In capitolele urmtoare vor fi prezentate principalele rezultate cu privire la starea i calitatea factorilor de mediu de pe amplasamentul PUZ i din perimetrele exterioare acestuia care pot fi afectate de implementarea proiectului.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

40/159

3.1.1 Referitor la sistemul de alimentare cu apa Locuitorii din zona analizat nu sunt racordati la sistemul de alimentre cu ap. Cartierul Stupini al municipiului Braov nu are n prezent un sistem centralizat de alimentare cu ap potabil. O parte din locuine au asigurat alimentarea cu ap prin puuri de adncime prevzute cu gleat sau echipate cu staii de hidrofor. Alte construcii mai importante au puuri forate la adncimi de peste 40m, echipate cu pompe submersibile i instalaii de hidrofor.(zona industrial). Potabilitatea apei variaz n funcie de deprtarea de sursele de poluare, n special grajduri, fose septice, etc. Astfel, s-a gsit ap potabil la adncimi de 10, 20 sau 50 m. In prezent S.C. KRONOSPAN ROMANIA S.R.L. i asigur necesarul de ap pentru nevoi igenico sanitare, nevoi tehnologice i pentru stingera incendiilor printr-un sistem propriu de alimentare compus din trei foraje, cinci bazine de nmagazinare cu un volum de 565 m3 fiecare i staii de pompare cu funcionare automat, in baza Autorizatiei de Gospodarire a Apelor nr.138/15.09.2009 emisa de SGA Brasov. 3.1.2 Referitor la sistemul de canalizare Construiile de pe amplasamentul PUZ canalizare. nu sunt racordate la sistemul centralizat de

Cartierul Stupini nu are un sistem de canalizare centralizat pentru apele uzate menajere sau pluviale. Evacuarea apelor uzate de la construciile existente se rezolv prin bazine vidanjabile, fose septice, decantoare cu etaj tip Imhoff sau alte sisteme locale. Prin cartier trece prul Ghimbel care este ndiguit i o serie de canale de desecare prin care se evacueaz excesul de ap spre prul respectiv. Apa freatic se afl la mic adncime, 1-2 m, iar n perioadele cu ploi toreniale ajunge pn la suprafa. n prezent este prevazut realizarea cu prioritate( 2009-2010) a unui sistem de canalizare menajer centralizat. Lipsesec bazinele de retenie. Lipsesec sistemele de canalizare n sistem divizor pentru preluarea apelor pluviale. Referitor la evacuarea apelor uzate menajere si pluviale, de pe amplasamentul KRONOSPAN, soluie avizat: Apele uzate menajere din incinta KRONOSPAN ROMANIA, in prezent, pina la finalizarea canalizarii centralizate la Statia de epurare Brasov, sunt colectate n bazine vidanjabile cu un volum de 224m3 si evacuate prin vidanjare pe baza de contract, ctre o staie de epurare autorizata. Evacuarea apelor pluviale de pe platforma KRONOSPAN (46,65ha) -se realizeaz astfel: - Apele pluviale provnite de pe acoperiurile construciilor sunt colectate de o reea de canalizare din tuburi PVC cu descrcare ntr-un bazin tampon, de retenie cu un volum de 22.344 m3 . - Aele pluviale provenite de pe parcri, platforme de depozitare i drumuri sunt colectate de o reea de rigole i conducte de canalizare trecute prin grtare pentru reinerea resturilor de lemn i prin separatoare de hidrocarburi petroliere, cu descrcare n bazinul de retenie tampon de
Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

41/159

22.344 m3. Bazinul are rol dublu, de a asigura nmagazinarea apei pluviale cu un debit mai mare de 700 l/s i de decantare suplimentar. Din bazinul tampon, apele sunt evacuate gravitaional prin dou conducte din beton armat cu Dn 1000 mm i cu o lungime de 350 m fiecare. Conductele subtraverseaz calea ferat i descarc apele n prul Timiu Sec prin dou guri de vrsare situate la 1,3 m deasupra talvegului, ancorate ntr-un masiv de beton. Restul apelor pluviale de pe platforma KRONOSPAN (54,50 ha) vor fi preluate de sistemul de canalizare ape pluviale prevzut n prezentul PUZ. 3.1.3 Calitatea apelor de suprafa In zona PUZ se afl dou cursuri de ap, unul de-a lungul limitei de est al amplasamentului Timiu Sec de care este separat prin rambleul cii ferate Braov Sighioara iar altul, albia prului Ghimbel n partea de nord , la limita PUZ. Conform rapoartelor privind starea factorilor de mediu existente la aceasta data, unul din cele mai poluate cursuri de apa din judet este pariul Timis-tronsonul situat intre deversorul aflat la iesirea din municipiul Brasov si confluenta Ghimbasel. Calitatea necorespunzatoare a apelor curgatoare pe anumite sectoare, se datoreaza poluarii cu ape menajere si industriale neepurate sau insuficient epurate, depozitarii deseurilor industriale si menajere neconforme, neaplicarii codului bunelor practici agricole si poluarii istorice. Sub aspectul poluarii apelor de suprafata in judetul Brasov, zona canalului Timis prin tronsonul situat ntre aval municipiul Braov - aval confluen Ghimbel este considerata -zona critica. Caracterizarea calitii apelor urmrete caracterizarea unitar a calitii apelor din bazinul hidrografic, n seciuni reprezentative, prin indicatori chimici de calitate grupai n parametri globali de caracterizare cum sunt regimul de oxigen, regimul nutrienilor, ioni generali salinitate, metale i micropoluani organici i anorganici, n funcie de condiiile naturale specifice, sursele de impurificare i avnd n vedere capacitile unitilor teritoriale de gospodrire a apelor. Supravegeherea calitii apelor din jude, parte integrant a sistemului de Monitoring Naional al calitii Apelor (MNCA), este realizat de ctre Laboratorul SGA Braov. Ca urmare a analizelor efectute n cadrul Monitoringului de supraveghere realizat n 2009 de Direcia Apele Romne Olt - Sistemul de Gospodrire al Apelor Braov, Prul Timi tronsonul situat ntre aval municipiul Braov - aval confluen Ghimbel este considerat una dintre zonele critice din punct de vedere a calitii apelor curgtoare. Pe acest tronson de ru calitatea apei este afectat de apele uzate neepurate sau insuficient epurate de la unele uniti industriale din municipiul Braov, de ctre apa provenit din precipitaii de pe cele dou depozite de deeuri menajere i unul de deeuri industriale situate pe malul Timiului, preluarea unei pri a apelor uzate menajere neepurate din oraul Braov prin deversoarele canalizrii acestuia.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

42/159

Amplasament PUZ

Paraul Timis aval Brasov-anul 2009 Paraul Timis a fost monitorizat intr-o singura sectiune de supraveghere, aval Brasov si s-a incadrat, conform Ordin 161/2006, in urmatoarele clase de calitate: - regim de oxigen (oxigen dizolvat, saturatie, CBO5, CCOCr, CCOMn): clasa IV de calitate - regim de nutrienti (N-NH4, N-NO2, N-NO3, azot total, P-PO4, fosfor total): clasa V de calitate - salinitate (reziduu filtrabil la 105C, cloruri, sodiu): clasa II de calitate - poluanti toxici specifici de origine naturala (cadmiu, crom total, cupru, fier total, nichel si zinc, in concentratie totala): clasa I de calitate - alti indicatori chimici relevanti (fenoli si detergenti anionici activi): clasa III de calitate. Global sectiunea s-a incadrat, din punct de vedere fizico-chimic, in clasa V de calitate cu o stare ecologica proasta. Starea chimica s-a stabilit in raport cu concentratiile substantelor periculoase relevante si prioritare/prioritare periculoase, respectiv concentratia fractiunii dizolvate a metalelor grele, conform ordin 161/2006. S-a obtinut astfel, pentru paraul Timis aval Brasov: - stare chimica proasta pentru cupru - stare chimica buna pentru cadmiu, nichel, crom total si plumb. De pe platforma Fabricii de placi din aschii lemnoase KRONOSPAN ROMANIA, amplasata in partea de vest a paraului Timis, in amonte de confluenta acestuia cu paraul Ghimbasel, nu se evacueaza ape uzate menajere sau tehnologice, dar se deverseaza apele pluviale colectate de pe acest amplasament in conditiile de siguranta mentionate anterior.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

43/159

Rezultatele analizelor probelor prelevate din Prul Timi n amonte i aval de amplasamentul Fabricii de plci din achii lemnoase, n data de 8.07.2009, sunt prezentate centralizat n tabelul de mai jos, pentru stabilirea strii ecologice a corpurilor de ap conform Ordinlui 161/16.02.20006, pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitii apelor de suprafa in aval si amonte de amplasamentul KRONOSPAN.
Amonte Valoa TImis re Clasa de determi calitate nata conform Ordinlui 161/16.02. 2006, Tabelul 6, punctul c** I V III-IV V IV I Aval Timis Clasa de calitate conform Ordinlui 161/16.02. 2006, Tabelul 6, punctul c** I II-III II-III V IV I

Indica tor

U M

Valoa re determi nata

PH Unitati pH 7,51 Regimul oxigenului CBO5 mgO2/l 32,6183 CCOCr mgO2/l 71,4 Nutritienti Amoniu N-NH4 mgN/l 10,9918 Amoniu NH4 mgNH4/l 14,0920 Azotiti NO2 mgNO2/l 0,3562 Azotiti N-NO2 mgN/l 0,1083 Azotati NO3 mgNO3/l 0,4550 Azotati N-NO3 mgN/l 0,1024 Azot mineral total mg/l 11,2025 Azot organic mgN/l 2,0163 ( frac. dizol) Azot total mgN/l 13,2188 (frac.dizol) Fosfor total PO4 mgPO4/l 3,2137 Fosfor total P mgP/l 1,0480 Salinitate Reziduu filtrabil la mg/l 273,0 105C Sulfati (SO4) mg/l 17,2350 Alti indicatori chimici relevanti Indice de fenol g/l 11,20 Detergenti anionici g/l 465,0 IV Substante mg/l 10,33 NENORMAT extractibile
** Stare ecologic pentru prul Timi: Clasa I-a- foarte bun Clasa a II-a bun Clasa a III-a moderat Clasa a IV-a slab - Clasa a V-a- proast

7,58 5,6546 42,84 9,5472 12,24 0,3288 0,100 1,1255 0,2532 9,9004 1,6037 11,5041 2,5097 0,8184 262,0 16,7410 3,6 377,0 13,0

III-IV IV I I II-III III-IV NENORMAT

II-III III-IV I I I-II III-

In urma analizelor efectuate din Prul Timi, n seciunea amonte i aval de amplasamentul KRONOSPAN, se poate observa o mbuntire a indicatorilor privind regimul oxigenului, (CBO5, CCOCr) nutritienii (N-NH4+, N-NO2-, Ntot, P-PO4 3-, Ptot), salinitatea (rezidu filtrabil la 105C) dar i ali indicatori chimici relevani

(fenoli, detergeni anionici). Acest fapt arat c poluarea Prului Timi nu se datoreaz activitii existente pe amplasamentul KRONOSPAN, evacuarea apelor de pe amplasament fiind benefic n sensul dilurii concentraiilor de poluani care vin din amonte .
Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

44/159

3.1.4 Calitatea apelor subterane In zona PUZ se afl dou cursuri de ap, Timisul Sec, de-a lungul limitei de est al amplasamentului de care este separat prin rambleul cii ferate Braov - Sighioara si prul Ghimbel n partea de nord , la limita PUZ . Existena acestor cursuri de ap face ca nivelul apei subterane s fie ridicat la cca. 2- 4m sub cota terenului terasei de albie major. La adncimi de 40-50m apele subterane sunt corespunztoare pentru alimentarea cu ap. Apa subteran este folosit ca ap menajer de unitile economice i industriale din zon i de locuinele de pe amplasamentul PUZ. Poluarea apelor subterane poate fi datorata, n principal, de lipsa sistemului de canalizare sau uzura acestuia. n zona Bartolomeu Stupini s-au construit n ultimii ani uniti industriale sau comerciale de-a lungul drumului naional DN 13 (benzinrii, fabrica de bere, parcuri auto, moteluri, restaurante, baze de producie) care, n general, au asigurat canalizarea prin bazine vidanjabile. Avnd n vedere c unele uniti au debite destul de importante pe care le evacueaz, i c soluia de vidanjare este destul de anevoioas, o parte din apele reziduale se pot scurge n subteran. Lipsa reelelor de canalizare pluvial face ca apele pluviale de pe platformele drumurilor din zon s se infiltreze la nivelul solului i s ajung n apele subterane. Sub aspectul polurii apelor subterane, pe amplasamentul analizat, nu au fost identificate zone critice de poluare.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

45/159

3.1.5 Calitatea aerului Calitatea aerului n orasul Brasov poate fi influenat din cauza emisiilor de pe platformele i unitile industriale din municipiu, ct i din cauza traficului rutier intens desfurat pe arterele rutiere, Braovul fiind un principal nod de comunicaii, unind 6 trasee de cale ferat i mai multe drumuri modernizate. In zona PUZ, poluarea aerului se poate datora pe de o parte surselor mobile din traficul rutier, iar pe de alta parte, surselor stationare, prin emisiile dirijate din procesele de productie , cum sunt cele provenite de la Fabrica de placi din aschii lemnoase apartinind S.C."KRONOSPAN ROMANIA"SRL, dar si alti agenti economici, aflati in imediata vecintate, (S.C."PROGRESS"SA, S.C."SEVERON ROMANIA"SRL, - producatori de incaltaminte), etc. In zona PUZ, calitatea aerului este influenat att de surse amplasate n cadrul amplasamentului, ct i n exteriorul acestuia. a) Sursele de poluare a atmosferei existente pe amplasamentul PUZ sunt reprezentate de: emisii n atmosfer provenite de pe plaforma industrial S.C. KRONOSPAN ROMANIA S.R.L. emisi datorate traficului rutier din zona emisii datorate activitilor desfurate n zona depozitelor i serviciilor existente pe amplasament; emisii specifice activitilor din zonele locuite de pe amplasament;

b) Surse de poluare atmosferic provenite din afara amplasamentului PUZ: traficul rutier desfurat pe DN13 ce limiteaz amplasamentul PUZ pe latura de vest; traficul rutier desfurat pe ocolitoarea Scele - Braov aflat n apropiere n partea de sud, trafic care poate polua zona PUZ datorit curenilor atmosferici; emisii specifice aezrilor umane din exteriorul perimetrului PUZ; emisii datorate activitilor industriale desfurate n apropierea amplasamentului care datorit curenilor de aer pot polua zona PUZ.

Surse de poluani atmosferici ce trebuiesc luate n considerare sunt: Sursele provenite din activitile desfurate n zonele destinate activitatilor industriale, depozitelor si serviciilor. Poluatii principali asociati acestor surse pot fi: pulberi, gaze de ardere (CO, NOX, SO2, COT), vapori cu ingrediente din adezivii utilizati in procesele de productie. Sursele specifice aezrilor umane de pe zona i vecintatea proiectului, i anume: arderea combustibililor solizi (lemne, deeuri lemnoase, deeuri agricole) n sisteme casnice de nclzire, de prepararea apei calde menajere i de prepararea hranei n unele imobile, creterea psrilor i animalelor n

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

46/159

gospodrii individuale, culturi vegetale, traficul rutier local i de tranzit. Poluanii principali asociai acestor surse sunt reprezentai de oxizi de azot (NO, NO, N2O), oxizi de carbon (CO, CO2), oxizi de sulf (SO2, SO3), particule, compui organici volatili i condensabili, metale. In continuare este prezentata o scurta evaluare a calitatii aerului, in municipiul Brasov si zona planului analizat, avind la baza urmatoarele date: 3.1.5.1 Starea calitatii aerului in raport cu Fabrica de Placi din aschii lemnoase apartinind S.C."KRONOSPAN ROMANIA"SRL, conform calculelor de evaluare a concentratiilor de poluanti facute prin modelare matematica 3.1.5.2 Starea calitatii aerului conform Buletinelor de analiza intocmite in zona PUZ de firme acreditate RENAR. 3.1.5.3 Starea calitatii aerului conform Raportului privind starea factorilor de mediu in judetul Brasov, intocmit de APM Bv

3.1.5.1 Starea calitatii aerului in raport cu Fabrica de Placi din aschii lemnoase apartinind S.C."KRONOSPAN ROMANIA"SRL conform rezultatelor obtinute prin modelare matematica a concentratiilor de poluanti Gradul de impurificare al atmosferei cu noxe emise de la S.C."KRONOSPAN ROMANIA"SRL in raport cu Fabrica de placi din aschii lemnoase, existenta, a fost estimat cu ajutorul unui model matematic care are la baza distributia gaussiana a concentratiilor de poluanti din atmosfera. Modelul climatologic utilizat ofer posibilitatea simulrii transportului de gaze emise de surse grupate sau rspndite pe o arie mare i calculeaz pentru acestea concentraii medii pentru diferite perioade de timp. Modelul a fost conceput utilizndu-se teoria complet a modelului american ISC3 (Industrial Sources Complex Models). Modelul matematic utilizat pentru evaluarea impactului poluantilor evacuati in atmosfera este modelul climatologic SIMPG V3 pentru calculul campului de concentratii si se bazeaza pe teoria Martin&Tikvart . Modelul permite calculul concentratiei medii a poluantului in orice punct aflat la anumite distante de sursa. Ca urmare, este posibil sa se calculeze concentratiile pe o arie in jurul sursei. In acest scop, s-a delimitat aria de interes. Grila are o origine si un sistem de coordonate cu axa Ox spre est si axa Oy spre nord, in functie de care s-au stabilit coordonatele surselor dirijate de poluare. Scopul principal al modelelor de difuzie este calcularea concentratiilor de poluanti in aer, in spatiu si in timp, in functie de o serie de variabile independente ca emisiile in atmosfera sau variabilele meteorologice. Datele de iesire ale modelelor matematice dau informatii privind: - concentratii medii pe diferite intervale de timp, la diferite distante de surse ;
Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

47/159

distributia spatiala a campurilor de concentratii pentru una sau mai multe surse (prin acumularea aporturilor individuale) ; evaluarea nivelului de poluare a atmosferei in raport cu legislatia in vigoare.

Baza fizica fundamentata a modelului este presupunerea ca distributia spatiala a concentratiilor este data de formula gaussiana a penei de poluant. Modelul este deci un model gaussian combinat cu o procedura de mediere a concentratiilor pe intervale lungi de timp (sezon, an).Termenul de model gaussian provine din faptul ca distributiile pe verticala si orizontala (perpendiculare pe axa vantului) ale concentratiilor sunt distributii normale, deviatiile standard y si z ale lor fiind functie de distanta fata de sursa si de situatia meteorologica. Rezolvarea gaussiana a ecuatiei difuziei s-a dovedit adecvata pentru modelarea dispersiei. Experimentele complexe efectuate de grupuri de cercetatori din lume si din Romania au indicat un grad bun de potrivire a datelor teoretice cu cele experimentale: in plus apare avantajul facilitatilor legate de elaborarea unor programe de calcul, facind din model un instrument operativ. Modelele de tip gaussian sunt modele tridimensionale care permit calcularea concentratiei de poluant la o anumita inaltime (inclusiv la sol) si la o anumita distanta de sursa. Modelul climatologic calculeaza concentratia medie intr-un receptor aflat la distanta de o sursa si la inaltimea z fata de sol cu relatia Martin si R. Tikvart. Datele de emisie - cuprind caracteristicile sursei: inaltimea geometrica, diametru sau suprafata de emisie, viteza si temperatura de evacuare a poluantilor, debit masic al poluantului. Pentru surse si tehnologii bine cunoscute, pe baza bilanturilor s-au elaborat metodologii pentru calcularea debitelor masice ale poluantilor pe baza factorilor de emisie. In lucrarea de fata se utilizeaza metodologia bazata pe factori de emisie stabilita de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului in functie de recomandarile si practicile internationale actuale si de nivelul tehnologiilor existente in tara noastra. Ratele de emisie au fost determinate prin calcule de evaluare in functie de productivitate, consumuri tehnologice, factori de emisie disponibili AP42, CORINAIR, tipul instalatiilor de depoluare prevazut, concentratiile poluantilor garantati prin Cartile tehnice ale utilajelor, etc. Datele de iesire ale modelului constau in marimi calculate in fiecare punct al grilei care acopera aria de influenta a surselor si concentratia medie a fiecarui poluant; Pe baza acestor date se traseaza pe harta zonei curbele de izoconcentratii si de izofrecvente care pun in evidenta distributia spatiala a cimpului de concentratii si nivelul de poluare a atmosferei pe termen lung si pe termen scurt de expunere. De mentionat ca in cazul analizei impactului unui grup de surse, marimile calculate in fiecare punct de grila insumeaza contributiile tuturor surselor.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

48/159

Totusi,se poate afirma, ca este nerealist sa ne asteptam ca aceste modele sa estimeze dispersia reala a penei de poluant, ci o dispersie cu un grad de eroare de cca. 5-10% in ceea ce priveste dispersia reala a concentratiilor. Folosind modelul climatologic prezentat au fost calculate concentratiile medii pentru sursele de poluare din cadrul obiectivului studiat. Datele de intrare in program au fost caracteristicile fizice ale surselor, rata de emisie, debitul si viteza gazelor evacuate in atmosfera. Concentraiile maxime pe perioade scurte de timp au la baz cele mai nefavorabile condiii climatice n cadrul zonei evaluate. Deoarece concentraiile de poluare atmosferic calculate au fost facute in conditii extreme (emisia simultana si in conditii de functionare la maxim a tuturor surselor de poluare si conditii meteorologice nefavorabile), ceea ce reprezint o situaie relativ rar, concentraiile maxime pe perioade scurte de timp trebuie considerate nivelul teoretic maxim de poluare cauzat de funcionarea fabricii. Aceast situaie este puin probabil sau poate aprea n zon foarte rar i pentru perioade scurte. Cu ajutorul programului folosit s-au intocmit harti-diagrame ale concentraiilor de poluani la nivelul solului, pe care a fost figurat obiectivul propus, vecintile posibil afectate i curbele de izoconcentraie pentru poluanii emii. Procesul de dispersie a substanelor nocive n atmosfer, stabilirea gradului de poluare a acesteia i n final determinarea concentraiei la nivelul solului (nivel respirabil), sunt influenate de concentratia poluantilor la emisie, starea timpului i condiiile locale de clim. Sistemul de coordonate a fost ales in asa fel incit sa fie cuprinsa intreaga zona posibil afectata precum si sursele de emisie. Cu ajutorul programului folosit s-au intocmit hartidiagrame ale concentratiilor de poluanti la nivelul solului, pe care a fost figurat obiectivul propus, vecinatatile posibil afectate si curbele de izoconcentratie pentru poluantii emisi. Curbele de izoconcentratii pentru poluantii emisi au fost reprezentate pe o raza de cca.6 Km fata de amplasamentul PUZ.

In scopul estimarii posibilului impact manifestat asupra vecinatatilor de viitorul obiectiv industrial au fost incluse in raza posibila de influenta a poluantilor, in special strazile si localitatile aflate la distanta cea mai mica de obiectiv, astfel au fost identificate : Cartierul Tractorul la SSE, la cca. 4 km Cartierul Bartolomeu la S-V, la cca 4 km Centrul orasului Brasov, la cca. 5-6 km Localitatea Ghimbav, spre S-E, la cca.8 Km Localitatea Sinpetru-la E-la cca 3 km Cartierul Stupini situat in partea de V

Rezultatele estimatiilor de concentratii s-au prezentat in Anexe sub forma de Harti de izoconcentratii pentru CO, pulberi, COT, formaldehida, NOx si SO2, pentru diferite perioade de mediere.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

49/159

Avand in vedere rezultatele calculelor efectuate, se poate aprecia ca activitatea desfasurata pe amplasamentul KRONOSPAN , in conditiile estimate, nu constituie un factor de risc major, privind afectarea populatiei din vecinatate a unitatii. In raport cu Fabrica de placi din aschii lemnoase, (principala sursa de poluare industriala existenta in zona) au fost intocmite harti de dispersie pentru urmatoarele tipuri de concentratii de poluanti:
Nr. Ane Tip interval de Conditii de modelare Roza frecventei vantului din zona Brasov Conditii de inversiune termica Roza frecventei vantului din zona Brasov Fara conditii de inversiune termica Roza frecventei vantului din zona Brasov Conditii de inversiune termica Roza frecventei vantului din zona Brasov Conditii de inversiune termica Roza frecventei vantului din zona Brasov Conditii de inversiune termica Roza frecventei vantului din zona Brasov Conditii de inversiune termica Directia vintului dinspre NE, Calm atmosferic (<1m/s) Conditii de inversiune termica Directia vintului dinspre SV, Calm atmosferic (<1m/s) Conditii de inversiune termica

xa

mediere

Anexa nr.I Anexa nr.I'

Anexa nr.II Anexa nr.III Anexa nr.IV Anexa nr.VII Anexa nr.VII.1 Anexa nr.VII.2

Concentratii medii anuale de pulberi in suspensie exprimate in g/mc provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C."KRONOSPAN ROMANIA" de la Fabrica de placi din aschii lemnoase Concentratii medii anuale de pulberi in suspensie exprimate in g/mc provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C."KRONOSPAN ROMANIA" de la Fabrica de placi din aschii lemnoase Concentratii medii anuale de oxizi de azot exprimate in g/mc provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C."KRONOSPAN ROMANIA" de la Fabrica de placi din aschii lemnoase Concentratii medii anuale de dioxid de sulf exprimate in g/mc provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C."KRONOSPAN ROMANIA" de la Fabrica de placi din aschii lemnoase Concentratii medii anuale de COT exprimate in g/mc provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C."KRONOSPAN ROMANIA" de la Fabrica de placi din aschii lemnoase Concentratii medii anuale de formaldehida exprimate in g/mc provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C."KRONOSPAN ROMANIA" de la Fabrica de placi din aschii lemnoase Concentratii medii de scurta durata (30 minute) de formaldehida exprimate in g/mc provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C."KRONOSPAN ROMANIA" de la Fabrica de placi din aschii lemnoase Concentratii medii de scurta durata (30 minute) de formaldehida exprimate in g/mc provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C."KRONOSPAN ROMANIA" de la Fabrica de placi din aschii lemnoase

Evaluarea s-a facut prin comparare cu prevederile din STAS 12574/1987 care cuprinde Conditii de calitate a aerului din zonele protejate si/sau Ordinului 592/2002 privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a anumitor poluanti in aerul inconjurator. Analizind rezultatele obtinute in urma calculelor de dispersie se constata ca pentru nici una din noxele analizate, chiar si in conditii extreme de functionare (conditii meteorologice dezavantajoase si de functionare simultana si la maxim a tuturor utilajelor tehnologice) nu a fost depasita valoarea concentratiei admise la imisie conform Ordinului 592/2002 sau CMA conform STAS 12574/1987. Fata de limita sitului Natura 2000-ROSO0055-Dealul Lempes, situat la cca. 4 Km de amplasamentul PUZ, in partea de Est a localitatii Sampetru, concentratiile calculate sunt aproape "zero", si prin urmare, acesta nu poate fi influentate de activitatea industriala KRONOSPAN. Fata de cea mai apropiata zona de locuinte situate pe strada Baciului, in imediata vecinatate a zonei industriale existente, concentratiile calculate au valori mult sub limitele admise la imisie conform Ordinului 562/2002 sau STAS 12574/87 .
Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

50/159

3.1.5.2

Starea calitatii aerului conform Buletinelor de analiza intocmite in zona PUZ (in partea de nord , pe strada Baciului)

In ceea ce privete calitatea aerului in zona PUZ-ului analizat, determinarile recent efectuate de catre INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU ECOLOGIE INDUSTRIALA - Bucureti, arat valorile concentratiei de formaldehida la imisie din probele recoltate pe strada Baciului, in conditii de functionare a fabricii de placi din aschii lemnoase, mult sub limitele admise la imisie conform STAS 12574/87.
PUNCT DE PRELEVARE DATA Durata (minute) Concentratia de formaldehida masurata -mg/mc0.003 0.004 0.006 0.005 0.004 0.005 0.004 0.003 0.0043 Valoarea limita admisa la imisie conform STAS12574/87 0.035 0.035 0.035 0.035 0.035 0.035 0.035 0.035 0.035

Strada Baciului

26-27.11.2009

30' 30' 30' 30' 30' 30' 30' 30' Media la 24 ore

Avind in vederere rezultatele prezentate in tabelul anterior, se poate concluziona faptul ca valorile masurate se situeaza sub concentratiile maxime admise la imisie conform STAS 12574/87, aceste valori confirmind totodata si concentratiile de poluanti estimati la imisie prin calcule de modelare matematica si prezentate in hartile de dispersie anexate.

3.1.5.3 Starea calitatii aerului conform Raportului privind starea factorilor de mediu in judetul Brasov, intocmit de APM Bv

Pe teritoriul judetului Braov, calitatea aerului este monitorizat direct de ctre agenii economici i de ctre laboratorul Ageniei de Protecia Mediului (APM) Braov. Conform datelor statistice existente la aceasta data, prin Buletinele pentru informarea publicului cu privire la calitatea aerului in judetul Brasov, indicele general de calitate a aerului zilnic este, in general bun. La nivelul A.P.M. Braov, supravegherea calitii aerului se realizeaz prin urmtoarele reele: a). Reeaua manual , care cuprinde: - Reeaua de urmrire a poluanilor gazoi: 3 puncte; - Reeaua de urmrire a pulberilor sedimentabile: 13 puncte. b). Reeaua automat , care cuprinde cinci staii automate de monitorizare a calitii aerului. Poluanii monitorizai sunt cei prevzui in legislaia roman, transpus din cea
Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

51/159

european, valorile limit impuse prin OM 592/2002 avad scopul de a evita, preveni i reduce efectele nocive asupra sntii umane i a mediului in intregul su. a) Referitor la reteua manuala de urmarire a pulberilor sedimentabile. Conform Raportului privind starea factorilor de mediu in judetul Brasov, (luna mai 2009), emis de APM Brasov, din 13 determinri, efectuate pentru indicatorul pulberi sedimentabile, o prob a depit pragul de alert i 4 probe au depit pragul de intervenie, conform Ordinului 756/97. Valori mai mari ale acestui indicator s-au obinut in punctul de prelevare Cuciulata - zona Hoghiz.

b) Referitor la reteua automata de monitorizare a calitatii aerului Conform Raportului privind starea factorilor de mediu in judetul Brasov, (luna mai 2009), emis de APM Brasov. Calitatea aerului in aglomerarea Braov este monitorizat prin msurtori continue in 5 staii automate amplasate, conform criteriilor indicate in legislaie, in zone reprezentative pentru fiecare tip de staie: Staie de trafic - staia BV1 - B-dul Calea Bucureti - amplasat in zon cu trafic intens; Staie de trafic - staia BV3 - B-dul Grii - amplasat in zon cu trafic intens i trafic greu; Staie de fond urban - staia BV2 - str. Castanilor - amplasat in zon rezidenial, pentru a evidenia gradul de expunere a populaiei la nivelul de poluare urban; Staie industrial - staia BV5 - B-dul Al. Vlahu - al crei amplasament a rezultat din evaluarea preliminar a calitii aerului pentru a evidenia influena emisiilor din zona industrial asupra nivelului de poluare din zona de sud a municipiului Braov; Staie de fond suburban - staia BV4 - comuna Snpetru - avand ca obiectiv evaluarea expunerii la ozon a populaiei i vegetaiei de la marginea aglomerrii.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

52/159

Rezultatele obinute pentru poluanii normai sunt prezentate in paragrafele urmtoare, ca medii lunare, zilnice, maxime orare, zilnice i lunare sau maxime zilnice ale mediei mobile pe 8 ore . Dioxid de sulf:
Nr.crt Statia de monitorizare Valoare medie lunara g/mc 6,59 3,72 4,98 Valoare maxima a mediei orare g/mc 12,51 8,46 9,63 Valoare maxima a mediei zilnice g/mc 7,58 4,50 7,26

1 2 3

Statia de fond urban BV2-Castanilor Statia de fond industriala BV5Vlahuta Statia de fond suburban BV4Sanpetru

Conform datelor prezentate in tabelul anterior, la cele trei staii de monitorizare: valorile medii orare inregistrate sunt mai mici decit valoarea limit orar pentru protecia sntii umane de 350 g/m3 i decat pragul de alert pentru SO2 de 500 g/ m3; valorile medii zilnice inregistrate sunt mai mici decat valoarea limit zilnic pentru protecia sntii umane de 125 g/m3; Oxizi de azot :

anterior

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

53/159

Ozonul :

anterior

Masuratorile efectuate in municipiul Brasov in aerul atmosferic, publicate de APM Brasov in Rapoartele privind starea factorilor de mediu pentru luna septembrie 2009, indica ca indice general de calitate a aerului in statiile de monitorizare -starea buna. Indicele general de calitate a aerului este calculat pentru SO2, NO2, O3, CO, PM10 Pulberi in suspensie PM10:

anterior

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

54/159

Oxid de carbon :

anterior

3.1.6 Calitatea solului Parte componenta a Depresiunii Brasov, compartimentul depresionar Tara Barsei, perimetrul teritorial interesat, se gaseste la limita nordica a municipiului Brasov in lungul liniei de cale ferata Brasov-Feldioara-Sighisoara, pe terasa de albie mjora a riului Timisul Sec. Substratul petrografic din zona nu este foarte bogat si nu poate face obiectul unor valorificari economice semnificative acestea neavind o valoare deosebita in acest scop.Regiunea studiata are caracterul unei cimpii piemontane de acumulare proluvioaluviala, cu terase si sesuri in care riurile sunt meandrate. Riurile cu caracter torential care ferestruiesc versantii inconjuratori, au transportat in zona depresionara, material aluvionar eterogen, care, in acelasi timp, a acoperit limita transanta care trebuia sa existe intre ramura muntoasa si zona depresionara. Datele obtinute prin forajele de pe amplasamentul studiat, au stabilit ca sub patura de sol fertil, urmeaza un complex litologic coieziv. Cercetarile geologice si geotehnice, au stabilit cu certitudine ca in subteran nu se gasesc zacaminte de hidrocarburi, carbuni, sare, alte formatiuni stratigrafice din categoria mil, turba, goluri carstice etc. In zona nu au fost semnalate suprafete de sol contaminate istoric. Folosina actual a terenurilor, parial de terenuri agricole, parial de incinte ale locuinelor i ale unitilor de presri de servicii sau industriale nu au dus la o schimbarea sensibil a calitii solului. Referitor la zona industriala existenta, apartinind S.C."KRONOSPAN ROMANIA"SRL: intreaga suprafata activa aferenta fabricii de placi din aschii lemnoase, este acoperita prin betonare, deci probabilitatea de impurificare a solului-subsolului-freaticului este minima. Toate drumurile si platformele sunt betonate.Utilizarea substantelor chimice se face in incaperi inchise, prevazute cu base de colectare si pardoseli speciale, rezistente la actiunea substantelor agresive.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

55/159

3.1.7 Zgomotul i vibraiile Principalele surse de zgomot de pe amplasamentul analizat sunt:

Activitatea industrial existenta in cadrul S.C. KRONOSPAN ROMANIA S.R.L. incluznd traficul rutier i feroviar aferent de pe amplasamentul societii. Traficul rutier ce se desfoar pe drumul naional DN13 ce limiteaz amplasamentul PUZ pe latura de vest. Traficul feroviar corespunztor cii ferate Braov - Sighioara. Activitatile casnice existente.

Zgomotul i vibraiile generate de traficul rutier reprezint o problem cu un efect semnificativ asupra oamenilor care locuiesc n imediata vecintate a drumului naional DN13. De asemenea asupra locuitorilor din apropierea tronsonului de cale ferat Braov Sighioara, exist un impact datorit zgomotului i vibraiilor provocate de traficul feroviar. Pentru prezentarea datelor privind nivelul de zgomot pentru situatia actuala au fost facute apreciari prin masurari directe ale nivelurilor de zgomot in zona cea mai vulnerabila poluarii fonice (in dreptul sparturii valului de pamint linga cea mai apropiata zona de locuinte). Limitele maxime admisibile pe baza crora se apreciaz starea mediului din punct de vedere acustic n vecintatea unei cldiri locuite, n exteriorul acesteia, sunt precizate n STAS 10 009-88, unde se prevede ca nivelul de presiune acustic, continuu echivalent, ponderat A, s nu se depeasc valoarea maxim de 50 dB(A) pentru nivelul de zgomot exterior cldirii, msurat la 2 m de faada acesteia. Pentru atenuarea nivelurilor de zgomot pe partea ce se nvecineaz cu zona locuit, incinta industriala a fost limitat pe dou pri de un val de pmnt. Ecranele constituite de cele dou berme cu nltimea de 8 m (echivalenta inaltimii unei cladiri cu 3 niveluri). sunt utile din mai multe puncte de vedere, inclusiv din punct de vedere al proteciei antizgomot. De notat ca bermele trebuiau sa fie unite, dar restrictiile legate de siguranta transportului energiei electrice au impus intreruperea constructiei in dreptul firelor electrice de transport.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

56/159

In general, in zona locuintelor, nivelul de zgomot de fond echivalent (considerat fara activitatile industriale existente, este depasit de 40dB(A), fapt datorat traficului auto pe DN13, traficului usor de pe strazile de legatura, traficului CF pe linia Brasov - Sighisoara, situindu-se la valori mai mari in apropirerea drumului nationala DN13. Conform masurarilor nivelului de zgomot efectuat de Agentia de Protectia Mediului Brasov, in data de 9.10.2009, valorile inregistrate la limita dinspre Nord a amplasamentului Fabricii de placi din aschii lemnoase, apartinind S.C."KRONOSPAN ROMANIA"SRL ( spre strada Baciului), s-au situat astfel:
Nr. crt 1 Punct de masurare
In dreptul deschiderii din valul de pamint (directie NV) la cca.3m de limita proprietatii In dreptul celei mai apropiate case (directia N) la cca. 20m lateral de casa si cca. 50m de limita proprietatii

Tip de masurare Fond

Perioada de masurare 2218-2228

Valoare inregistrata 45,4 dB

Observatii
In timpul masurarilor nu functionat linia de pregatire a aschiilor (decojire, tocare, uscare, sortare) In timpul masurarilor a functionat in sarcina linia de pregatire a aschiilor (decojire, tocare, uscare, sortare) In timpul masurarilor nu functionat linia de pregatire a aschiilor (decojire, tocare, uscare, sortare) In timpul masurarilor a functionat in sarcina linia de pregatire a aschiilor (decojire, tocare, uscare, sortare) a

Masurare Fond

2237-2357 2235-2245

46,5 dB 46,6dB

Masurare

2314-2334

45,2 dB

Conform rezultatelor masurarilor efectuate rezulta ca valorile masurate se incadreaza in valorile limita reglementate prin STAS 10009-88. (Limitele admisibile ale nivelului de zgomot urban -paragraf 2.2-tabel 3, limita admisibila a nivelului de zgomot la limita incintei industriale este de 65 dB, iar conform paragrafului 2.5 valoarea nivelului de zgomot exterior cladirii este de 50dB.)

In imaginile urmtoare sunt redate aspecte cu cele dou valuri de pmnt ce limiteaz zona industrial n partea aflat n vecintatea zonei rezideniale de pe str. Baciului.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

57/159

Val de pamint construi t in partea de nord a incint ei ind.Kronos pan

Str. Baciului

Val de pamint construit in partea de Vest a incintei KRONOSPA N

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

58/159

Val de pamint la limita de nord a incintei industrialKRONOSPA N

Zona rezidentiala str.Baciu lui

3.1.8

Starea florei i faunei

In zona de nord a municipiului Braov activitile antropice au avut un impact potenial major asupra biodiversitii, valoarea natural i conservativ fiind anulat. Variabilitatea habitatelor i ecosistemelor a fost redus prin implicarea unor forme diverse de folosin a terenurilor. Deteriorarea sistemelor ecologice s-au datorat urmtoarelor cauze: poluarea cursurilor de ap, datorit deversrilor de ape uzate de la activittile industriale i de la aezrile umane; transformarea ecosistemelor de pajiti n aezri umane i n uniti industriale.

In ceea ce privete habitatele de ape dulci se mai pstreaz de-a lungul albiilor celor dou cursuri de ap vegetaia instalat natural, lemnoas i ierboas, i poriuni de pajiti naturale. Fauna din aceste ape este aproape inexistent datorit polurii.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

59/159

Vegetaie instalat de-a lungul prului Ghimbel

Vegetaie instalat de-a lungul prului Timi

3.1.9

Situaia economic i social

Scderea produciei industriale n perioada de dup anul 1990 a dus la disponibilizarea unui numr foarte mare de angajai din municipiul Braov i din celelalte localitti ale judeului Braov. Un numr important de societi comerciale din Braov au dat faliment datorit ineficienei. In aceast conjuctur o parte a forei de munc a fost preluata de societile de servicii din turism i de societile profilate pe comer. In contextul actual al crizei economice tot mai multe societi comerciale intr n faliment iar numrul de omeri este n continu cretere. In aceast situaie totui n ultima perioad n municipiul Braov i zona de influen sunt exprimate tot mai multe intenii de investiii majore cu intervenie de capital strin. Astfel n zona proiectului PUZ analizat a fost implementat o investiie estimat la 200 mil. Euro de ctre S.C. KRONOSPAN ROMANIA S.R.L. ce a generat 300 de locuri de munc directe i 3000 indirecte.
Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

60/159

Din punct de vedere al mediului, zona este de valoare de conservare redus, habitate fragmentate, peisaj nesistematizat i este o zon afectat n continuare de impactul antropic. Sistemele de management al mediului sunt slab dezvoltate (alimentarea cu ap, canalizarea). Echipamentelor i dotrilor conexe locuirii (comer, servicii, sntate, sport, agrement etc) au o ponderea foarte redus. Zona este lipsit de o infrastructur adecvat de strzi urbane, strzile existente fiind n majoritate de exploatare sau neamenajate. Terenurile libere de construcii sunt parcelate, n mare parte fr acces, pe care se practic o agricultur de suzisten sau sunt lsate n starea lor natural. Zona este traversat de linii aeriene de nalt tensiune ce genereaz suprafete considerabile de interdicie de construire. 3.1.10 Starea de sntate a populaiei

Starea de sanatate a populatiei poate fi influentata de mai multi factori asociati conditiilor trecute si actuale de pe amplasamentul analizat, din care se pot mentiona: Funcionarea capacittilor vecintatea acestuia. industriale de pe amplasamentul PUZ sau din

Lipsa unui sistem centralizat de alimentare cu apa potabila. Utilizarea ca ap potabil, a apei din pnza freatic (prin intermediul fntnilor) a cror calitate variaz n funcie de deprtarea de sursele de poluare posibile, n special de grajduri, fose septice, etc. Amplasarea unor locuinte in vecintatea cii ferate Braov - Sighioara, a drumului naional DN13 precum si in zona liniilor de inalta si medie tensiune.

Pentru analiza starii de sanatate a populatiei, s-a elaborat sub coordonarea Centrului de Mediu si Sanatate Cluj, Studiu de Evaluare a Riscului si impact asupra Starii de Sanatate a Populatiei in relatie cu amplasamentul "Kronospan Romania", in conditiile initiale si in conditii asociate extinderii prin noua fabrica de cherestea propusa prin PUZ. Din perspectiva evaluarii de risc pentru Obiectivul Fabrica OSB, Fabrica de Cherestea apartinand SC Kronospan Brasov si PUZ, a fost efectuata, o evaluare a conditiilor initiale de sanatate cat si a riscurilor de sanatate asociate conditiilor actuale si viitoare de mediu. In acest sens au fost desprinse cteva aspecte eseniale i anume:

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

61/159

I.

II.

III.

IV.

Distribuia spaiala a afeciunilor cu distana faa de noile investiii a permis s stabilieasc si s caracterizam felul n care frecvenele unui grup mare de afeciuni (majoritatea bolilor) este distribuit spaial. Intruct acest aspect se poate aborda numai printr-un model epidemiologic, s-au cules date de morbiditate specific de la un numr foarte mare de medici de familie (22) i pe o perioad foarte lung de timp (1995-2008). Din analizele efectuate se observ c odat cu apropierea de zona viitoarelor investiii apartinnd SC KRONOSPAN ROMANIA S.R.L. din Braov frecvena afeciunilor investigate nu crete. Cu alte cuvinte in zona Stupini se nregistreaz valori ale frecvenelor afeciunilor investigate mai mici decat n celelalte zone (cu unele mici excepii, n special cele legate de zona Bartolomeu). Altfel spus, "fondul de sntate" recomand amplasarea noilor investitii in zona n care acestea se afl la momentul da fa. Modelele specifice epidemiologiei i toxicologiei de mediu au avut tente diferite de la spatial/ecologic trecnd prin transversi i pn la caz/control i cohorta retrospectiv. Complexitatea evalurii a cuprins practic toate posibilitile de evaluare specific legate de identificarea pericolului. Indiferent de tipul de evaluare utilizat n identificarea pericolului se constat c amplasarea viitoarelor investiii n zona propus este corespunztoare din punct de vedere al caracterizrii condiiilor de sntate ca i "baseline". Unele dintre modele au permis calcularea riscurilor de a dezvolta anumite afeciuni specifice n diferite zone ale ariei investigate funcie de distana fa de obiectivele urmrite, ceee ce din punct de vedere al strii de sntate ca i condiie iniial ne poate furniza date concrete cu privire la amplasarea noii investiii. Astfel, am putut s stabilim n ce msura riscurile privind aparitaia unor afeciuni specifice cresc cu apropierea fa de obiectiv ca si condiie iniial. S-a constatat c n majoritatea cazurilor aceste riscuri sunt mai crescute n celelalte zone investigate dect n zona din imediata vecintate a SC KRONOSPAN ROMANIA S.R.L. din Brasov, susinnd nc odat corectudinea amplasamentului ales din punctul de vedere al snii ca i condiie initial precum i a riscurilor legate de evoluia acesteia. Pentru a putea caracteriza corespunzator relaia dintre condiiile iniiale de mediu si sntate s-a completat materialul de fa printr-o evaluare complex care a artat daca n termenii spaialitii, adic odat cu apropierea respectiv deprtarea de surs apare ca i condiie iniial de mediu i sntate o relaie pozitiv i semnificativa. Nu apare un risc semnificativ asupra starii de sanatate a populatiei odata cu apropierea de amplasamentul noilor investitii atunci cnd se realizeaz relaionarea conditiilor iniial de mediu cu cele iniiale de sntate. Mai mult dect att, riscurile cresc cu ndeprtarea de amplasamentul actual al noilor investitii (aceast concluzie face referire doar la condiile iniiale de mediu i sntate i nu la cele caracteristice funcionrii acestora aspecte care se regsesc n lucrarea de evaluare a riscului i impactul asupra strii de sntate pentru noile investiii). Trebuie menionat expres, c evaluarea efectuat din perspectiva strii de mediu i sntate ca i condiie iniial permite amplasarea viitoarelor investiii n zona propus i susin aceast alegere.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

62/159

Concluzii generale rezultate in urma intcmirii Studiului de Evaluare a Riscului si impact asupra Starii de Sanatate a Populatiei in relatie cu amplasamentul "Kronospan Romania": a) Starea de sntate ca i condiie iniial este favorabil amplasrii viitoarelor investiii ale SC Kronospan Romania S.R.L. n zona aleas. b) Riscul de dezvoltare a unor boli specifice nu crete cu apropiere de amplasament ci dimpotriv scade odat cu apropiere de amplasament sustind corectitudinea alegerii acestuia. c) Riscul de dezvoltare a unor boli specifice, lund n calcul condiiile initiale de mediu i sntate, scade oadat cu ndeprtarea de amplasamentul noilor investiii aparinnd SC Kronospan Romania S.R.L. (aceast concluzie face referire doar la condiile iniiale de mediu i sntate i nu la cele caracteristice funcionrii acestor aspecte care se regsesc n lucrarea de evaluare a riscului i impactul asupra strii de sntate pentru noile investiii).

d) In concluzie amplasamentul ales este corespunzator din punct de vedere al strii de sanatate ca i condiie iniial. e) S-a evaluat riscul dezvoltarii unor afectiuni specifice (respiratorii, cutanate, alergice si cardiace) pentru populatia investigata, in cazul in care expunerea acesteia la PM10 se modifica, urmare a functionarii Fabricii de OSB. Evaluarea epidemiologica si toxicological ne arata faptul ca nu se va inregistra o crestere semnificativa a acestor afectiuni, pentru nici unul din cele doua scenarii evaluate. Tendinta este similara si in cazul expunerii la formaldehida cu mentiunea ca in aceasta situatie s- a evaluat si riscul aparitiei unor afectiuni specifice, cum ar fi cel al tumorilor maligne. In concluzie, se poate afirma faptul ca amplasarea, construirea si functionarea Fabricii de OSB nu conduce la cresterea semnificativa (mai mult de 0,05%) a frecventei afectiunilor specifice investigate. f) Pentru a stabili daca aparitia unor efecte adverse asupra starii de sanatate a populatiei din zona investigata este influentata in mod real (semnificativ) si daca exista impact al substantelor periculoase (investigate) generate de viitoarea Fabrica de OSB asupra afectiunilor specifice/caracteristice, s-a recurs la o evaluare mai complexa care are posibilitatea si respectiv probabilitatea stabilirii acestei corelatii intre expunere si efect. In concluzie, asa cum s-a observat si la analiza anterioara, nu apare un impact asupra starii de sanatate a populatiei ca urmare a functionarii Fabricii de OSB. g) Pentru unele substante periculoase (NOx si SO2) evaluarea de risc prin model epidemiologic si toxicologic s-a realizat sub o alta forma, diferita de cea pentru PM10 si formaldehida. In acest sens, abordarea a facut o analiza complexa a corelatiei intre cele doua xenobiotice si unele afectiuni caracteristice acestei expuneri. Concluzia este ca nu apar corelatii pozitive, semnificative intre expunere si efecte, in consecinta, generarea de NOx si SO2 de catre viitoarea Fabrica de OSB nu va determina in impact semnificativ asupra starii de sanatate a populatiei din zona investigata.
Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

63/159

3.1.11

Infrastructura

Referitor la infrastructura edilitara se poate sublinia faptul ca este uzata moral si fizic si nu sunt respectate peste tot reglementarile urbanistice. Strazile existente sunt in majoritate de exploatare sau neamenajate. Se remarca lipsa unei trame stradale importante care sa asigure accesul la toate loturile de teren iar strazile existente (strada Baciului, Strunga Mieilor si strada Garii) nu corespund din punct de vedere tehnic cerintelor de dezvoltare a zonei. 3.2 CADRU NATURAL 3.2.1 Relieful i geomorfologia Amplasamentul prezentului proiect n faza PUZ n suprafa de 249.8 ha, se afl situat n partea de nord - est a municipiului Braov. Braovul este cunoscut ca o aezare tipic de poale de munte, strjuit din trei pri de culmi muntoase ce l domin, n vecintatea imediat, cu atitudini ce depesc 300 -1200m (masivul Postvarul, cu contraforii si Tmpa i Warte), iar n plan mai ndeprtat cu peste 2500m (munii Bucegi).Ca ora submontan, dezvoltarea Braovului a fost evident influenat de cadrul natural geografic. Zona studiat din PUZ se ncadrez din punct de vedere morfologic, n sectorul situat n esul depresionar al Brsei ce apare ca o "cmpie" ntins, uor nclinat spre nord unde n deprtare, dincolo de lunca Oltului, se vd culmile domoale ale Munilor Baraolt i Bodoc. Depresiunea Braovului este considerat ca o arie de discontinuitate ntre Carpaii Orientali si cei Meridionali, fiind cea mai ntins depresiune intramontan din munii Carpai (peste 2000 Kmp). De origine tectonic, Depresiunea Baovului apare astzi ca o cuvet uria, cu baza plan, ca o cmpie ntins, aluvionar, uor nclinat spre nord (Olt). Este nconjurat de muni, care o domin cu altitudini realative de peste 2000m n sectorul sudic, sub 1200 m n est i aproximativ 500 m n nord i vest. Amplasamentul n studiu este situat pe treapta joas a depresiunii tectonice intramontane a Braovului, la altitudini cuprinse ntre 514,80 i 521,50 m. Formele de relief sunt reprezentate, n aceast zon, de esuri aluviale, de acumulare fluvio - lacustr, cu suprafaa relativ plan. n succesiunea formaiunilor cuaternare, ce alctuiesc umplutura sedimentar a Depresiunii Braovului, spre suprafaa terenului se afl un orizont petrografic, dezvoltat predominant n facies - dietritic (pietri i nisip) a crui grosime depete 60 m. n masa depozitelor grosiere se gsesc intercalate, la diferite nivele, lentile subiri de terenuri coezive, aflate n stare consistent. Pe treapta joas a depresiunii, n zonele n care apa a stagnat timp ndelungat (bli, mlatini, etc.), n masa terenurilor coezive se gsesc intercalate i pmnturi cu
Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

64/159

umiditate, porozitate i compresibilitate ridicat, cu frecvente resturi vegetale incluse n masa lor. 3.2.2 Hidrologia i hidrogeologia 3.2.2.1 Hidrologia Parte component a Depresiunii Brasov - compartimentul depresionar Tara Brsei, unde se afl perimetrul teritorial interesat, la limita nordic a municipiului Braov n lungul liniei de cale ferata Brasov -Sighisoara, pe terasa de albie major a prului Timiul Sec.Zona studiat n prezentul PUZ este situat pe malul stng al rului Timiu Sec, n cuprinsul albiei majore al acestei vii pn la confluena cu prul Ghimbel ce limiteaz amplasamentul n partea de nord. Teritoriul studiat este localizat n extremitatea nordic a culoarului Bran, golful Rnovului, n zona de contact cu marea depresiune a Braovului. Golful cuaternar al Rnovului are un relief de platform, n timp ce, treapta mai nalt ce l marginete la est, are altitudini cuprinse ntre 900 -1100 m, constituind un relief de eroziune. Regiunea studiat are, dupa cum s-a amintit, caracterul unei cmpii piemontane de acumulare proluvio-aluviala, cu terase i esuri n care rurile sunt meandrate. Rurile cu caracter torenial care ferestruiesc versanii nconjuratori, au transportat n zona depresionar, material aluvionar eterogen, care, n acelai timp, a acoperit limita trananta care trebuia s existe ntre ramura muntoas i zona depresionar. Amplasamentul este separat de lunca rului Timiu Sec de calea ferat Braov - Sighiora. Zona nu prezint riscul de inundabilitate. De-a lungul albiilor celor dou cursuri de ap au fost executate lucrri hidrotehnice mpotriva inundaiilor. Regimul de curgere al Timiului Sec este influenat de priza de ap de pe rul Timi, n zona Dmbul Morii, de unde o mare cantitate de ap este deversat permanent pe valea canalul Timi, care asigur alimentarea cu ap industrial a municipului Braov. 3.2.2.2 Hidrogeologia Varietatea formaiunilor geologice i a naturii coninutului petrografic al rocilor componente din cuprinsul depresiunii Brsei, n general, i al teritoriului din zona unde este amplasat proiectul PUZ permite acumularea unor cantiti de ape subterane. In acest sens, nivelul pnzei de ap freatic este strns legat de variaia nivelului apei de pe valea Timiului Sec, care n condiiile scurgerii medii de ape, nivelul stratului acvifer este la cca.2-4m sub cota terenului terasei de albie major pe care se fac amenjarile obiectivelor cuprinse n proiectul n faza PUZ. Dupa analizele fizico-chimice efectuate n timp, reiese c stratele acvifere cantonate n depozitele pliocene i cuaternare, care se gsesc la adncimi mai mari de 40-50m, sunt calitativ corespunztoare pentru alimentarea cu ap a zonei. Estimrile din literatura de specialitate fcute pe baza unor masurtori executate n timp, arat c n situaia unor foraje executate la N de municipiul Braov, debitul de ap al unui asemenea foraj este de peste 5-6 l/s. Este probabil ca din foraje de adncime pentru ape subterane (150m) debitele de ap freatic s fie chiar mai mari. Formaiunile care intr n alctuirea subsolului depresiunii Braovului i care prezint importan n studiul de fa, sunt de vrsta romanian i cuaternar.
Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

65/159

Formaiunile mai vechi se gsesc n ramurile muntoase care ncadreaz depresiunea, fiind reprezentate prin calcare jurasice, gresii i conglomerate cretacice. Datele obinute prin forajele de pe amplasamentul studiat, au stabilit c sub ptura de sol fertil, urmeaz un complex litologic coieziv. Analiznd granulometric acest coieziv, se constat c n jumtatea superioar, fraciunea praf este dominant, iar spre baza crete fraciunea nisip, apar i elemente de pietri, fapt pentru care s-au stabilit dou strate , dar, din punct de vedere geotehnic, acest complex coieziv se comport ca un strat unitar insensibil la tasri care s nu se nscrie n limitele admise de STAS. Forajele de prospecie realizate la balastiera Ghimbav pentru determinarea rezervelor, au indicat grosimea de peste 20,00m a materialului macrogranular (orizontul de pietri cu nisip). Cercetrile geologice i geotehnice, au stabilit cu certitudine c n subteran nu se gsesc zcminte de hidrocarburi, crbuni, sare, alte formaiuni stratigrafice din categoria ml, turb, goluri carstice etc. Sondajele executate n perimetrul cercetat au pus n eviden urmtoarea succesiune litologic: Sub ptura de umpluturi i de sol vegetal a fost ntlnit o succesiune de lentile de praf argilos nisipos, praf nisipos i nisip prfos, cu grosimi cuprinse ntre 0,40-1,10 m. Lentilele de praf se gsesc predominant n stare consistent (I.C. = 0,53 - 0,58, I.P. = 1,71 19,3%). Valorile caracteristicilor de rezisten pentru prafuri consistente sunt urmtoarele: greutatea volumic () = 1,85 g /cm3, unghiul de frecare intern () = 24 , coeziunea ( c ) = 10 kPa. Valorile orientative de calcul pentru modulul de 0 deformaie liniar E sunt cuprinse ntre 7000 i 11000 kPa. Lentilele de nisip prfos prezint ndesare medie i umiditate ridicat. n masa lor sunt intercalate pe alocuri fragmente mici i medii de pietri. n general resturile vegetale incluse n lentilele coezive sunt rare. Stratul grosier format din nisipuri prfoase cu pietri i din fragmente de pietri i bolovni cu interspaiile umplute cu nisip prfos a fost ntlnit de la adncimi cuprinse ntre 1,10 i 2,50 m. 3.2.3 Clima Din punct de vedere climatic, zona Braov - ncadrat n climatul temperat continental, se situeaz la tranziia dintre climatul continental vest european, de nuan oceanic, i cel excesiv continental, din est. Apreciat la scara proceselor microsinoptice dominante, climatul acestui sector carpatic este de tip continental moderat dominat de circulaia atmosferic din sud-vest i nord-vest. In sens latitudinal climatul acestei regiuni este influenat i de masele de aer reci, polare, precum i de cele, calde, de componenta sudic. Dei prin structura sa climatic Depresiunea Braovului constituie o unitate bine individualizat totui din analiza distribuiei teritoriale a valoilor principalilor parametri climatici (temperatur, precipitaii, umiditate atmosferic, vnt etc.) rezult c aceast ntins depresiune prezint trei compartimente topoclimatice corespunztoare compartimentrii geomorfologice. Astfel compartimentul vestic unde este situat teritoriul luat n studiu, cuprinde aa zisa "Tara Brsei" i golfurile depresionare adiacente, se caracterizeaz printr-un climat cu nuan mai moderat i mai umed, ca urmare a unei influene mai puternice a adveciei vestice.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

66/159

3.2.3.1 Temperatura aerului Trsturile climatului depresiunii n general sunt puternic modificate de condiiile fizico - geografice locale, astfel nct acest bazin depresionar se caracterizeaz printr-un regim climatic cu nuane de excesivitate (amplitudini termice mari), cu frecvente inversiuni de temperatur. In general, aa numitul "efect de depresiune" const, din punct de vedere termic, n intensificarea proceselor de rcire radiativ nocturn i a celor de nclzire, prin insolaie, ziua. In luna cea mai cald a anului (august, n climatul alpin i iulie, n regiunea Hoghizului, Racoului, Ghimbavului, Cristianului si Braovului), temperatura medie are valori cuprinse ntre 18 - 19C in depresiuni (18,7C la Fgras, 18,0C la Hoghiz, 17,8C la Braov) si 5,7C la vrful Omul. Microclimatic, teritoriul acestui amplasament se ncadreaz n zona climei temperate, cu influiene predominant oceanice din vest, dar i din nord-est, continental-moderat, caracterizat prin temperatura medie anual de: 7,7C. In luna ianuarie, fundul Depresiunii Braov este la fel de rece ca i nlimile de peste 1000 m, temperaturile fiind mai moderate n zonele de 300 - 400 m altitudine. Vara temperatura este pozitiv, luna cea mai cald fiind luna august la altitudini mari (6C) i iulie n ora, unde nclzirea aerului este mai intens i temperatura depete 20C. In anotimpurile de tranzit, primavara i toamna, temperatura se menine la 0C pe nlimile muntoase, dar crete la 10 - 12C n ora. 3.2.3.2 Precipitaii i stratul de zpad Efectul de depresiune" se resimte i n regimul precipitaiilor. Circulaia atmosferic din NV i procesele de convecie dinamic, intense, ce conduc la dezvoltarea norilor cu un potenial pluvial remarcabil, aria precipitaiilor abundente se limiteaza de regul la teritoriul montan i submontan al Braovului, ce beneficiaz de cantiti medii anuale de precipitaii de peste 800mm. De acest surplus nsemnat de precipitaii nu beneficiaz n aceeai msur, esul depresionar al Brsei care de regul, rmne n afara aciunii nucleelor formaiunilor noroase puternice, dezvoltate sub influena pluviogen a culmilor montane nalte din sud (Postvarul, Bucegi), primind numai precipitaii ce vin din Vest i care "ud de regul ntreg podiul Transilvaniei. Circulaia atmosferic din sud i sud - vest, precipitaii ce escaladeaz munii Bucegi, Postvarul, Piatra Craiului i ajung n sectorul depresionar al Braovului sunt diminuate uneori (la viteze mari ale vntului) prin aa zisele efecte de tip "fhn" ce fac ca cuantumul anual al precipitaiilor n depresiune s fie mai mic aici cu peste 200mm. Frecventele procese fhnale au condus n zona urbei la cantiti reduse de precipitaii, n special n februarie nregistrndu-se sub 30 mm sau chiar sub 20 mm (Bod 19,7 mm). Dependent de caracterul circulaiei generale a atmosferei, cantitatea de precipitaii prezint o serie de fluctuaii neperiodice.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

67/159

Ninsorile apar aici din luna noiembrie, anual ele nsumnd aproximativ 40 de zile, iar in sezonul rece cte 8 - 9 zile lunar (ianuarie). Astfel din datele climatice nregistrate la staia meteorologic Ghimbav (esul depresionar al Brsei) pe o perioad de 35 de ani, rezult; - Cantitatea medie anual a precipitaiilor atmosferice 593,7mm - Cantitatea medie lunar cea mai mare (VII) 184,5mm - Cantitatea medie lunar cea mai mic (II) 24,7mm - Nr. Mediu anual de zile cu precipitaii ( 0,1mm) 146,6 - Grosimea maxim a zpezii 96cm - Adncimea maxim a ngheului n sol 60cm

3.2.3.3

Regimul eolian al Brsei ntrunete caracteristicile

Regimul eolian al esului depresionar depresiunilor intramontane largi.

Influena obstacolului orografic asupra regimului eolian al depresiunii este evident, manifestndu-se prin efectul de baraj i canalizare, prin prezena brizelor de relief precum i prin aa numitul efect de tip "fhn". Potrivit legilor care guverneaz circulaia general a atmosferei, pe vrfurile dominante ale munilor din zon ca n atmosfera liber, vnturile dominante ale munilor din zon ca i n atmosfera liber, vnturile dominante bat din nord - vest. Adpostit de barajul natural al munilor, depresiunii Braov i sunt caracteristice n general, micrile slabe ale aerului, mai ales iarna i noaptea, cnd calmul reprezint 3050% i chiar mai mult. La viteze ale vntului de 10m/s, pe munii cei mai nali, n depresiune vntul are viteze circa 3m/s, iar la vitezele excepionale de peste 40m/s, n Depresiunea Braov viteza se reduce la jumtate (20-25m/s). din datele staiei meteorologice Ghimbav, calmul reprezint n aceast zon, n medie anual, 47,9% din totalul observaiilor efectuate pe o perioad de 35 de ani. Inlimea i masivitatea redus a munilor Nemirei i Brecului, a munilor Perani, precum i deschiderea larg a culoarului Rucr - Bran, faciliteaz ptrunderea maselor de aer din est, respectiv din vest spre depresiune, fcnd ca in zona mai deschis Ghimbav Stupini - Snpetru, i n continuare, de-a lungul axei longitudinale a Depresiunii Braov spre Trgu Secuiesc frecvena vnturilor din sectorul vestic (SV, V i NV) s depeasc 34%, iar cea avnturilor din est (SE, E, NE) s ajung la aproape 13%.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

68/159

3.2.4

Biodiversitatea

Perimetrul ce face obiectul proiectului propus, este situat ntr-o zon lipsit de interes major din punct de vedere al biodiversitii. Amplasamentul PUZ nu se afl ntr-o zon de interes major pentru mediu i nici n vecintatea unei astfel de zone. Cea mai apropiat rezervaie natural este situl NATURA 2000 -ROSCI0055-"Dealul Cetii Lempe" ce se afl n partea de nord - est a amplasamentului la o distan de cca. 4-5km de amplasamentul PUZ. Slaba reprezentativitate a biodiversitii n teritoriul studiat se datoreaz interaciunilor multiple i pe termen foarte lung dintre factorii de mediu i cei antropici. Pe teritoriul studiat factorii ce au impactat biodiversitatea au fost centrate n cea mai mare proporie pe activiti agricole iar n ultima perioad resimindu-se un impact industrial i unul produs de urbanizarea zonei. Ca urmare a dezvoltrii zonei urban - edilitare i a celei industriale n paralel cu activitile agricole n perimetrul PUZ, asupra biodiversitii ce a existat s-a produs un impact. Datorit acestor factori este dificil a se identifica zone ce i-au pstrat integritatea natural, care s mai pstreze echilibre naturale funcionale. Activitile practicate au dus la eliminarea ecosistemelor naturale deschise. Acestea apar n cea mai mare parte sub forma unor agrosisteme, avnd o oarecare valoare din punct de vedere al biodiversitii prin apariia unor pajiti de-a lungul luncilor celor dou cursuri de ap unde se ntlnete o vegetaie ierboas mezofil. Prezena unor perimetre utilizate ca fne a permis dezvoltarea unor specii fr ns a exista populaii care s duc la fundamentarea unor decizii de management conservativ, speciale. In privina pajitilor, sub aspect economic, valoarea furajer rmne cea dominant. Capacitatea de suport a pajitilor este ns mult diminuat datorit dimensiunii spaiale i temporale a impactului, a practicilor abuzive i necontrolate. 3.2.4.1 Flora

Flora zonei este una specific depresiunilor intramontane cu terenuri ce au fost sau sunt exploatate ca terenuri agricole. In prezent terenurile libere de construcii de pe amplasamentul proiectului n faza PUZ sunt parcelate i au diferite utilizri ca terenuri legumicole, terenuri cu culturi furajere sau terenuri lsate necultivate utilizate ca fnea pe care s-a instalat o vegetaie spontan fr valoare economic. Dup cum am specificat amplasamentul se nvecinea pe latura de est cu albia ruluiTimiul Sec iar latura de nord este limitat de albia prului Ghimbel. De-a lungul rurilor s-a instalat o vegetaie abundent erbacee i lemnoas ce protejeaz luciul de ap. In cadrul acestei vegetaii se disting dou tipuri de habitate: Vegetaie herbacee de pe malurile rurilor montane Vegetaie lemnoas de-a lungul rurilor montane
Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

69/159

De asemenea, de-a lungul luncilor celor dou cursuri de ap se ntlnete vegetaie ierboas mezofil formnd pajiti de diferite dimensiuni Dintre speciile lemnoase existente n albiile acestor ruri au fost identificate Salix alba, Salix babylonica, Salix caprea, Alnus incana, Sambucus nigra, Salix lanceolata, Rosa canina . Flora acvatic apare izolat n perimetrul de implementare a proiectului, suma suprafeelor rmnnd neglijabil. Biomurile acvatice nu prezint formaiuni acvatice particulare care s impun luarea unor msuri de management conservativ special. 3.2.4.2 Fauna terestr i acvatic

In cadrul perimetrului PUZ fauna este slab reprezentat deoarece terenurile sunt terenuri agricole parcelate limitate de zone cu construcii edilitare sau industriale. Cursurile de ap situate n vecintate i la limita amplasamentului PUZ respectiv rul Timiul Sec i prul Ghimbel nu sunt populate cu faun picicol , datorit interveniei antropice, lucrrilor de regularizare ale albiilor pentru evitarea inundrii zonelor limitrofe, i mai ales deversrilor de ape uzate ale diverilor ageni economici. Microfauna acvatic este corespunztoare categoriei de calitate (III) n care se ncadreaz apa cursurilor de suprafa. Zona este populat din punct de vedere al nevertebratelor cu specii de amfibieni i reptile. De asemenea n zona luncilor cuibresc specii de psi rezidente i migratoare. 3.2.5 Solul 3.2.5.1 Tipuri i caracteristici ale solului Prezena unitii montane i de podi are drept consecin o difereniere altitudinal a condiiilor climatice, o etajare a vegetaiei i implicit un nveli de sol destul de variat i complex. In depresiunea Braov pe suprafeele cele mai coborte apar soluri aluviale, soluri gleice i ndeosebi soluri hmicogleice. Tot aici se ntlnesc soluri brune cu orizont de pietri la mic adncime, soluri cernoziomoide cambice, soluri argiloiluviale podzolice cu caracter planic i soluri brune nchise, iar pe glacisuri i piemonturi urc pn la contactul cu muntele solurile brune podzolite, soluri brune (eu- i mezobazice) i soluri argilo iluviale podzolice cu o pant de maxim 2%. In zona amplasamentului sunt caracteristice solurile brune acide, brune luvice si solurile argilo-iluviale, luvice fara o umiditate freatica abundenta. In acest sens, si in tiponimia locala perimetrul studiat este inclus intr-o zona de suprafete uscate cunoscuta sub nume de Rogvaze, La Tauri, Stupini, etc. 3.2.5.2 Clasificarea tipurilor de folosin a terenurilor Evalurile actuale privind utilizarea terenurilor sunt limitate la o descriere general care se refer la impactul suferit de anumite zone n raport cu potenialul productiv al acestora cu pierderea resurselor pedologice. Astfel de evaluri nu iau n considerare
Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

70/159

impactul provocat de distrugerea solului , impactul asupra veniturilor agricultorilor particulari. Topografia i geologia zonei determin n mare msur tipul predominant de agricultur. O alt modalitate de utilizare a terenului o reprezint zona industrial i zona de depozite i prestri servicii. Utilizarea terenului ca zon urbanistic este evideniat grupat pe strada Baciului unde locuinele individuale sunt situate pe ambele laturi ale strzii dar sunt i locuine individuale dispersate pe amplasamentul PUZ. Pe lng aceste folosine, se mai pot identifica unele suprafee mici (de cteva sute de metri ptrai), n curile localnicilor, utilizate ca grdini de legume i zarzavat i uneori cultivate cu porumb sau cartof pentru uz propriu. De altfel, i pomicultura este practicat pentru uz gospodresc.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

71/159

PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PUZ INCLUSIV, N SPECIAL, CELE REFERITOARE LA ORICE ZONE DE IMPORTAN DEOSEBIT PENTRU MEDIU, DE EXEMPLU CELE DESEMNATE CONFORM OUG 57/2007, ORD. 1964/2007 I HG 1284/2007.

Pe baza informaiilor privind starea mediului n zon, a coninutului i obiectivelor proiectului de plan i innd cont de problemele de mediu existente identificate la nivel naional, regional i local, au fost identificate o serie de probleme de mediu care pot fi considerate ca fiind n legtura cu PUZ-ul propus. Probleme de mediu identificate ca fiind relevante vor sta la baza stabilirii obiectivelor de protecie a mediului pentru PUZ-ul analizat. Cea mai apropiat rezervaie natural este situl NATURA 2000 "Dealul Cetii - Lempe" ce se afl n partea de nord - est a amplasamentului la o distan de cca. 4- 5km.

Limita PUZ Limita ROSCI

Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 i ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE, factorii/aspectele de mediu care trebuie avui n vedere n cadrul evalurii de mediu pentru planuri i programe, sunt: aerul, zgomotul i vibraiile, sntatea uman, apa solul/utilizarea terenului, biodiversitatea, populaia, managementul deeurilor, infrastructura rutier/transportul, peisajul. Rezultatele procesului de identificare a problemelor de mediu actuale pentru zona analizata sunt prezentate in tabelul urmator:
Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

72/159

Factor de mediu Aer

Probleme relevante existente privind mediul din zona amplasamentului PUZ Calitatea aerului din zona este influentata de urmatoarele aspecte: Poluarea atmosferica generata de emisiile de poluanti produsi de sursele stationare ale zonelor industriale existente. Poluarea atmosferica datorata traficului rutier in special pe DN 13. (vezi capitolul 3.1.5 privind starea actuala a mediului - referitor la calitatea aerului) Nivelul imisiilor in aer determinate prin modelare matematica pe baza datelor privind emisiile provenite de la sursele stationare de pe amplasamentul PUZ apartinanad fabricii de placi din aschii lemnoase KRONOSPAN ROMANIA, indica valori care se incadreaza in limitele admise conform Ord.592/2002 sau STAS 12574/87,conform hartilor de dispersie anexate. Nivelul concentratiei de formaldehida, determinata la imisie pe strada Baciului, conform determinarilor periodice efectuate de catre ECOIND Bucuresti, arata faptul ca valorile se situeaza sub limitele admise la imisie conform STAS 12574/87. Calitatea aerului in zona analizata nu este monitorizata prin sistemul national de monitorizare a calitatii aerului. Conform datelor statistice publicate pe siteul APM BV pentru luna martie 2010 prin Buletinele pentru informarea publicului cu privire la calitatea aerului in judetul Brasov, la cea mai apropiata statie automata de monitorizare a calitatii aerului de amplasamentul PUZ- la Sanpetru, concentratiile masurate pentru indicatorii SO2, NOX, ozon, PM10 si CO sunt mai mici decat valorile limita admise conform Ord.592/2002 (conform raportului anexat privind starea mediului in judetul Bv pentru luna martie 2010). a)Lipsa sistemelor centralizate de alimentare cu apa potabila . (vezi capitolul 3.1.1 privind starea actuala a mediului - referitor la sistemul de alimentare cu apa) Alimentarea cu ap a zonei este aigurat prin puuri forate a crei potabilitate variaz n funcie de distana de sursele de poluare. Cantitatea i calitatea apei potabile variaz n funcie de deprtarea de sursele de poluare ceea ce rezult ca o problem relevant c asigurarea cu ap potabil este necorespuztoare datorat inexistenei unei delimitri corespunztoare a zonelor de protecie sanitare i a deficienei n monitorizare a calitii apei potabile. Cercetrile au artat c la adncimi de 40-50m apele subterane sunt corespuntoare pentru alimentarea cu ap. Apa subteran este folosit de unitile economice i industriale din zon i de locuinele private de pe amplasamentul PUZ. Datorit lipsei sistemului de canalizare n zona proiectului propus exist posibilitatea polurii apelor subterane. (In programul Companiei "APA" din Braov este prevzut realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu ap n cartierul Stupini. Lucrrile sunt cuprinse n programul ISPA care s-a aprobat la organismele aferente Consiliului Europei.) b)Absenta retelelor centralizate de evacuare ape uzate menajere si pluviale (vezi capitolul 3.1.2 privind starea actuala a mediului- referitor la sistemul de canalizare) Construiile de pe amplasamentul PUZ nu sunt racordate la sistemul centralizat de canalizare ape uzate menajere. Evacuarea apelor uzate de la construciile existente se rezolv prin bazine vidanjabile, fose septice, sau alte sisteme locale. (In prezent, ca solutie provizorie, pina la finalizarea lucrarilor de canalizare ape menajere, KRONOSPAN ROMANIA colecteaza apele uzate menajere din incinta fabricii existente, in bazine vidanjabile si le evacueaza prin vidanje catre o statie de epurare). Evacuarea apelor uzate menajere din zona PUZ se va realiza prin retele centralizate de canalizare, retele aflate in curs de executie printr-un program de investitii derulat de Primaria Municipiului BRASOV. Pe amplasament exista un sistem necorespunzator de colectare a apelor pluviale. Apele pluviale de pe amplasamentul PUZ (exclusiv apele pluviale provenite din incinta industrial existenta apartinind fabricii de produse lemnoase KRONOSPAN) se scurg libere la nivelul solului. c)Calitatea necorespunzatoare a paraului Timis, situat in afara amplasamentului PUZ, dar in imediata vecinatate, dupa linia CF Sighisoara-Bv care limiteaza in partea de Est PUZ-ul analizat. (vezi capitolul 3.1.3 privind starea actuala a mediului - referitor la caliatea apelor de suprafata) Conform rapoartelor privind starea factorilor de mediu, intocmite de serviciul de monitorizate

Apa

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

73/159

Factor de mediu

Probleme relevante existente privind mediul din zona amplasamentului PUZ SGA-Brasov, unul din cele mai poluate cursuri de apa din judet este pariul Timis-tronsonul situat intre deversorul aflat la iesirea din municipiul Brasov si confluenta Ghimbasel. Calitatea necorespunzatoare a apelor curgatoare pe anumite sectoare, se datoreaza poluarii cu ape menajere si industriale neepurate sau insuficient epurate, depozitarii deseurilor industriale si menajere neconforme, neaplicarii codului bunelor practici agricole si poluarii istorice. Sub aspectul poluarii apelor de suprafata in judetul Brasov, zona canalului Timis prin tronsonul situat ntre aval municipiul Braov - aval confluen Ghimbel este considerata zona critica. Global sectiunea s-a incadrat, din punct de vedere fizico-chimic, in clasa V de calitate cu o stare ecologica proasta, conform adresei nr.6990/04.12.2009, punctul 3, emisa de SGA Bv, anexata.

Zgomot

Sursele principale care influenteaza ambianta acustica in diferite sectoare ale ariei analizate sunt: Activitatea industriala existenta (incluzind traficul rutier si feroviar aferent si care se afla pe teritoriul intreprinderii). Traficul rutier corespunzator arterei DN13 ce margineste la Vest , aria analizata. Traficul feroviar corespunztor magistralei CF-Brasov-Sighisoara ce margineste la Est aria analizata Activiti specifice aezrilor umane din zon. (vezi capitolul 3.1.7 privind starea actuala a mediului referitor la nivelul de zgomot) Pentru protejarea ariei locuite dinspre nord, s-au realizat doua berme cu inaltimea de 8 m (echivalenta inaltimii unei cladiri cu 3 niveluri). De notat ca bermele trebuiau sa fie unite, dar restrictiile legate de siguranta transportului energiei electrice au impus intreruperea constructiei in dreptul firelor electrice de transport. In general, in zona locuintelor, nivelul de zgomot de fond (considerat fara activitatile industriale existente, este depasit de 40dB(A), fapt datorat traficului auto pe DN13, traficului usor de pe strazile de legatura, traficului CF pe linia Brasov -Sighisoara. Conform hartii de zgomot privind nivelul de zgomot avand ca sursa traficul rutier pentru municipiul Brasov, valorile nivelului de zgomot se situeaza la limita de nord a amplasamentului PUZ (pe strada Baciului) la valori mari in apropierea drumului national DN13 . Masuratorile efectuate de APM Brasov, in imediata vecinatate a fabricii de placi din aschii lemnoase apartinind S.C."KRONOSPAN ROMANIA"SRL, in timpul functionarii in conditii normale a acesteia, inspre strada Baciului, in zona unde valul de pamint este intrerupt, relev faptul c nivelul de zgomot se situeaza la o valoare echivalenta Leq cuprinsa intre 4547 dB(A).

Sanatate

Starea de sanatate a populatiei poate fi influentata de mai multi factori asociati conditiilor trecute si actuale de pe amplasamentul analizat, din care se pot mentiona: Funcionarea capacittilor industriale de pe amplasamentul PUZ sau din vecintatea acestuia. Lipsa unui sistem centralizat de alimentare cu apa potabila. (Utilizarea ca ap potabil, a apei din pnza freatic (prin intermediul fntnilor) a cror calitate variaz n funcie de deprtarea de sursele de poluare posibile, n special de grajduri, fose septice, etc). Amplasarea unor locuinte in zona liniilor de inalta si medie tensiune, in vecintatea cii ferate Braov - Sighioara, drumului naional DN13 precum i n apropiere de centura ocolitoare a Braovului. (vezi capitolul 3.1.10 privind starea actuala a mediului- referitor la starea de sanatate a populatiei) Din perspectiva evaluarii de risc pentru Obiectivul Fabrica OSB, Fabrica de Cherestea apartinand SC Kronospan Brasov si PUZ, a fost efectuata, o evaluare a conditiilor initiale de sanatate cat si a riscurilor de sanatate asociate conditiilor actuale si viitoare de mediu, din care s-au desprins urmatoarele concluzii generale:

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

74/159

Factor de mediu

Probleme relevante existente privind mediul din zona amplasamentului PUZ a) Starea de sntate ca i condiie iniial este favorabil amplasrii viitoarelor investiii ale SC Kronospan Romania S.R.L. n zona aleas. b) Riscul de dezvoltare a unor boli specifice nu crete cu apropiere de amplasament ci dimpotriv scade odat cu apropiere de amplasament sustind corectitudinea alegerii acestuia. c) Riscul de dezvoltare a unor boli specifice, lund n calcul condiiile initiale de mediu i sntate, scade oadat cu ndeprtarea de amplasamentul noilor investiii aparinnd SC Kronospan Romania S.R.L. (aceast concluzie face referire doar la condiile iniiale de mediu i sntate i nu la cele caracteristice funcionrii acestor aspecte care se regsesc n lucrarea de evaluare a riscului i impactul asupra strii de sntate pentru noile investiii). d) In concluzie amplasamentul ales este corespunzator din punct de vedere al strii de sanatate ca i condiie iniial.

Biodiversitate

Din analiza situaiei existente reies urmtoarele: a) Amplasamentul PUZ nu este situat ntr-o zon de importan deosebit pentru mediu i nici la limit sau n vecintate. Cea mai apropiat zon protejat este situl NATURA 2000 ROSCI0055- "Dealul Cetii - Lempe-Mlastina Harman" ce este situat n partea de est a amplasamentului PUZ la o distan de cca. 4 Km. b) Perimetrul se afl ntr-o zon lipsit de interes major din punct de vedere al biodiversitii. Din analiza situaiei existente reies urmtoarele disfuncionalitati principale:

Mediul social si economic In oraul Braov, se impun stringent masuri n unele cartiere, pentru a contracara acutizarea problemelor sociale ce sunt legate de somaj i de mbtrnirea populaiei. In contextul crizei economice mondiale ce a afectat i ara noastr i implicit i pe locuitorii municipiului Braov, ce a dus la falimentare unui numr considerabil de societi comerciale i la mrire numrului de omeri, este necesar promovare unor noi proiecte de investiii. Dezafectarea societtilor industriale din ora a necesitat gsirea unor noi amplasamente pentru zone industriale care s creeze locuri de munc. Necesitatea crearii unor zone mixte coerente care sa ofere conditii pentru dezvoltarea activitatilor comerciale si de servicii pentru diferite domenii. Ponderea foarte redusa a echipamentelor si dotarilor conexe locuirii (comert, servicii, sanatate, sport, agremet, etc). Zona studiat este ocupat n prezent parial de funciunea de locuire, reprezentat de case individuale pe lot, cu regim de nalime mic i de o zon industrial reprezentat n principal de fabrica de produse lemnoase Kronospan. Se remarc lipsa dotarilor si echipamentelor conexe locuirii, cum ar fi dotrile comerciale i de servicii, de loisir, sport, spaii verzi. Raportul spaiu liber - spaiu construit este net n favoarea spaiului liber. Zona, beneficiind de o suprafa foarte mare de teren liber de construcii, ofer astfel un suport pentru dezvoltare urban, pentru extinderea oraului n partea de nord, nord-est. Aceast dezvoltare urban are rolul de a schimba caracterul rural actual al acestei zone transformand-o ntr-un cartier urban al Braovului. Fata de asezamintele de interes istoric si cultural din judetul Brasov, zona analizata se gaseste la o distanta apreciabila fata de acestea, si nu va putea genera un impact negativ care sa se repercuteze asupra acestora.

Peisajul

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

75/159

Solul/ Utilizarea terenurilor

Din analiza situatiei existente rezulta urmatoarele aspecte: In zona nu au fost semnalate soluri cu potential de contaminare istoric. Folosina actual a terenurilor este pentru agricultur, zone rezideniale, zone industriale i prestrii servicii. Culoarul liniilor aeriene de inalta tensiune care strabate zona genereaza prin zona ei de influenta o suprafata mare cu interdictie de construire Terenul este parcelat i majoritatea parcelelor sunt libere de construcii. Exista parcele fara acces, cu un raport al laturilor total disproportinat in favoarea adincimii (loturi foarte lungi si inguste) . Suprafata de amplasare a utilajelor tehnologice si a celorlate spatii active (cai de aces, depozite,etc) din cadrul zonei industriale existente dar si a celei propuse este protejata prin betonare sau alte masuri specifice iar emisiile de gaze preconizate nu sunt de natura sa afecteze solul. Zona industriala existenta este reprezentata de fabrica de produse lemnoase apartinind societatii comerciale KRONOSPAN ce a fost cuprinsa in PUZ Zona Garii aprobat cu HCL 255/1998. Zona industriala noua cuprinde zona prevazuta in PUG necesara stramutarii industriilor din zona centrala a orasului si amplasamentul, proprietatea societatii comerciale Kronospan, pentru construirea unei fabrici de cherestea. Suprafata unde unde sunt amplasate utilajele tehnologice si celelalte spatii active (cai de aces, depozite,etc) din cadrul zonei industriale existente este protejata prin betonare sau alte masuri specifice iar emisiile de gaze preconizate nu sunt de natura sa afecteze solul.

Factori climatici

In zona se emit gaze cu efect de sera, generate de arderea combustibililor.

n continuare, conform Anexei 1 la Planul Naional de aciune pentru protecia mediului 2008 se prezint Lista problemelor de mediu identificate, grupate n categorii :
COD CATEGORII DE PROBLEME/ASPECTE DE MEDIU

01. Calitatea necorespunztoare a aerului


01.1 01.2 01.7 Poluarea aerului datorat traficului rutier Poluarea atmosferic generat de emisiile de poluani produi de sursele staionare ale unor uniti industriale Poluarea accentuat a aerului datorat lipsei/diminurii suprafeei spaiilor verzi amenajate (perdele verzi, zone verzi de aliniament, spaii verzi amenajate)

03. Cantitatea i calitatea necorespunztoare a apei 03.1 Cantitatea i calitatea necorespunztoare a apei potabile
03.1.1 03.1.2 03.1.7 Asigurarea parial i necorespunztoare cu ap potabil a oraelor Lipsa sistemelor centralizate de alimentare cu ap potabil n unele localiti rurale Absena reelelor de canalizare n sistem divizor (existena/utilizarea aproape generalizat n localiti, a reelelor de canalizare n sistem unitar)

03.2 Poluarea apelor de suprafa


03.2.8 Lipsa reelelor de canalizare i a staiilor de epurare a apelor uzate menajere n localitile rurale

07. Degradarea mediului natural i construit


7.9 Modificarea folosinei terenurilor naturale sau agricole n terenuri pentru construcii

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

76/159

08. Urbanizarea mediului


8.4 8.5 8.6 8.8 Absena delimitrii zonelor rezideniale de cele industriale Sistem necorespunztor de colectare a apelor pluviale Lipsa ntreinerii i amenajrii tuturor strzilor Lipsa sistemului de monitorizare a zgomotului ambiental i al vibraiilor

12. Asigurarea necorespunztoare a strii de sntate a populaiei


12.1 12.2 12.3 Sistem deficitar de monitorizare a evoluiei sntii umane, n raport cu calitatea mediului Absena datelor privind cuantificarea efectelor polurii factorilor de mediu asupra populaiei Necunoaterea efectelor radiaiilor electromagnetice n spaiul urban asupra populaiei

5. OBIECTIVE DE PROTECIA MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NAIONAL CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN I MODUL CUM S-A INUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE I DE ORICE ALTE CONSIDERAII DE MEDIU N TIMPUL PREGTIRII PLANULUI
n scopul evalurii efectelor asupra mediului, au fost selectate mai multe obiective legate de mediu care au fost formulate innd cont de obiectivele i obligaiile naionale i internaionale (europene i globale) pe care le are Romnia n domeniul mediului. Pentru propunerea listei de obiective de mediu specifice i relevante pentru PUZ, au fost utilizate obiectivele strategice i specifice identificate n planurile i programele de nivel local, regional i naional, innd cont de problemele de mediu specifice zonei i relevante pentru PUZ propus identificate i prezentate n cap. 4. Planuri i programe la nivel naional: Planul naional privind strategia adoptat n problema mediului nconjurator, identific protecia calitii apelor ca obiectiv major, urmat de protecia calitii aerului. Planul indic acordarea prioritii msurilor ce vor diminua polurile locale grave ce pot afecta mediul i/sau sntatea populaiei. Strategia Naional pentru Dezvoltare Durabil a Romniei Orizonturi 20132020-2030: Planul are ca obiectiv general mbuntirea continu a calitii vieii pentru generaiile prezente i viitoare prin crearea unor comuniti sustenabile, capabile s gestioneze i s foloseasc resursele n mod eficient i s valorifice potenialul de inovare ecologic i social al economiei n vederea asigurrii prosperitii, proteciei mediului i coeziunii sociale. Planul Naional de Aciune pentru Protecia Mediului - 2008: Obiectivul strategic general al protectiei mediului l constituie mbuntirea calitii vieii n Romnia prin asigurarea unui mediu curat, care s contribuie la creterea
Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

77/159

nivelului de via al populaiei, mbuntirea calitii mediului, conservarea i ameliorarea strii patrimoniului natural de care Romnia beneficiaz. Concept de dezvoltare durabil a Judeului Braov - 2007: Consolidarea durabil i transformarea structural a economiei judeene existente n scopul atingerii unui nivel economic ridicat. Acest proces trebuie s fie susinut de extinderea efectiv a infrastructurii la nivel judeean, n special a celei de transporturi. Crearea de noi investiii n jude, semnificative ca valoare i cantitate, mai ales n direcia dezvoltrii de afaceri noi cu potenial de cretere rapid. Asigurarea de servicii suport pentru afaceri n toate zonele urbane ale judeului, n scopul acoperirii nevoilor mediului de afaceri din jude i al creterii atractivitii investiionale. POR 2007 - 2013 - Planul integrat de dezvoltare urban (PIDU) pentru polul de cretere (PC) - Municipiul Braov i zonele adiacente (noiembrie 2008) , indic msurile stringente ce se impun n unele cartiere, pentru a contracara acutizarea problemelor sociale ce sunt legate de somaj i de mbatrnirea populaiei. Conform PIDU , in orasul Brasov, se impun stringent masuri in unele cartiere, pentru a contracara acutizarea problemelor sociale ce sunt legate de somaj si de imbatrinirea populatiei. Zona prioritara de interventie la nivelul orasului cu proiecte si programe este Zona de nord- Bartolomeu Stupini, care poate functiona ca motor al dezvoltarii economice, data fiind pozitia geografica, aflat intre 2 drumuri nationale, aproape de viitorul aeroport si campus universitar, traversat de ocolitoare. Zona Stupini are potential mare de dezvoltare deoarece au suprafete de teren disponibile, acces la drumuri europene si nationale. n continuare se prezint sub form tabelar aceste obiectivele de mediu specifice pentru PUZ propus, grupate n categorii de obiective strategice (care sunt corespondente cu obiectivele de mediu stabilite la nivel naional, regional i local) i n ordinea prioritilor de mediu stabilite n cap. 4. Pentru fiecare din aceste obiective se prezint consideraii privind modul n care s-a inut cont de aceste obiective la elaborarea proiectului n faz PUZ propus.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

78/159

Tabel: Obiective , masuri si tinte


Factori/aspect de mediu APA / Lipsa sistemelor centralizate de alimentare cu apa potabila Obiective de mediu la nivel naional, regional i local Dezvoltarea infrastructurii edilitare i managementul durabil al resurselor de ap Obiective specifice: Satisfacerea cerinelor de ap la surs pentru populaia din mediul urban i rural prin valorificarea superioar a capacitilor disponibile ale surselor existente pentru acoperirea deficitelor de ap potabil. mbuntirea i dezvoltarea infrastructurii sistemelor centralizate de alimentare cu ap i canalizare din aglomerrile urbane prin Reabilitarea i extinderea sistemelor de distribuie a apei din municipii i orae. Obiective de mediu stabilite prin PUZ/ masuri Asigurarea calitatii apei potabile/ Masuri: Racordarea la reeaua public de distribuie a apei potabile sau asigurararea necesarului de apa din surs proprie cu avizul Inspectoratului Sanitar Braov la toate constructiile de pe amplasamentul PUZ. Tinta

Respectarea indicatorilor de calitate a apei potabile conform Legii nr. 458/2002 modificata si completata cu Legea 311/2004 Racordarea tuturor locuitorilor din zona PUZ la reteua publica de distributie a apei potabile sau asigurarea necesarului de apa din surs proprie cu avizul Inspectoratului Sanitar Braov la toate constructiile de pe amplasamentul PUZ.

n programul Companiei "APA" din Braov este prevzut realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu ap n cartierul Stupini. Lucrrile sunt cuprinse n programul ISPA care s-a aprobat la organismele aferente Consiliului Europei. APA/ Absenta retelelor de canalizare menajere Dezvoltarea infrastructurii edilitare i managementul durabil al resurselor de ap Obiective specifice: Extinderea reelelor de canalizare din aglomerrile urbane; Asigurarea unui sistem centralizat de canalizare pentru ape uzate menajere Masuri: Conform Avizului de Gospodarire a Apelor nr.344/2009 privind PUZ Strunga Mieilor", evacuarea apelor uzate menajere din zona PUZ se va realiza prin retele centralizate de canalizare, retele aflate in curs de executie printr-un program de investitii derulat de Primaria Municipiului BRASOV. In partea de nord a zonei studiate au fost amplasate de o parte si de alta a pariului Ghimbasel doua statii de pompare care vor prelua apele menajere din cartierul Stupini si le vor refula intr-o conducta oraseneasca. catre statia de epurare

Evacuarea apelor uzate menajere din zona PUZ se va realiza prin retele centralizate de canalizare, retele aflate in curs de executie printr-un program de investitii derulat de Primaria Municipiului BRASOV. Legea Apelor Nr.107/1996, modificat i completat cu Legea nr.310/2004, Legea nr. 112/2006, modificata si completata de OUG nr.12/2007 . HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate cu modificarile si completarile aduse de HG nr.352/2005 si HG nr.210/2007

Respectarea indicatorilor de calitate specifici apelor uzate evacuate in canalizarea urbana conform HG 188/02 cu completarile si modificarile ulterioare prin HG352/05 (NTPA002/02)

Evacuarea menajere

apelor prin

uzate reteua

centralizata de colectare a municipiului Brasov.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

79/159

Factori/aspect de mediu Apa /

Obiective de mediu la nivel naional, regional i local Dezvoltarea infrastructurii edilitare i managementul durabil al resurselor de ap Obiective specifice: Extinderea reelelor de canalizare din aglomerrile urbane;

Tinta Obiective de mediu stabilite prin PUZ / masuri Asigurarea colectarii si evacuarii corespunzatoare a apelor meteorice . Respectarea indicatorilor de calitate

Sistem necorespunzator de colectare a apelor pluviale. -

Masuri: specifici apelor uzate Evacuarea apelor pluviale de pe amplasamentul PUZ se va face astfel: evacuate in receptori naturali conform HG Evacuarea apelor pluviale de pe drumuri si suprafete asfaltate, ( exclusiv 188/02 cu completarile de pe platforma industriala existenta apartinind Fabricii Kronospan si modificarile 46,65ha) vor fi colectate prin rigole stradale ce se vor descarca intr-un ulterioaree prin canal. Inainte de descarcarea apelor pluviale in paraul Ghimbasel, acestea HG352/05 vor fi trecute prin separtoare de nisip si hidrocarburi prevazute cu filtre de (NTPA001/02) coalescente si opritoare de difuzie. Canalul va urma un traseu de la sud la nord si va conduce apele catre un canal deschis existent, situat paralel cu pariul Ghimbasel. Din acest canal, apele vor fi descarcate in pariul Gimbasel astfel: la debite mici ale paraului Ghimbasel, apele vor fi descarcate gravitational prin susubtraversarea cu clapet existenta; la debite mari ale paraului Ghimbasel, in situatia blocarii clapetei de evacuare si la debite de ape pluviale colectate din zona studiata in PUZ de peste 500 l/s, apele pluviale vor fi directionate catre un bazin de retentie si prin intremediul unei staii de pompare vor fi descarcate in regim controlat prin conducta de refulare amplasata peste digul de protectie, in paraul Ghimbasel. Evacuarea apelor pluviale de pe platforma actuala a Fabricii de placi din aschii lemnoase, apartinind societatii Kronospan(46,65 ha) se realizeaza astfel: Apele pluviale de pe acoperisurile constructiilor sunt colectate de o reta de canalizare cu descarcare intr-un bazin tampon de retentie. Apele pluviale provenite de pe parcari, platforme, depozite si drumuri sunt colectate de o reta de rigole si conducte de canalizare trecute prin gratere de retinere a resturilor lemnoase si prin separatoare de hidrocarburi, cu descarcare in acelasi bazin de retentie. (Restul apelor pluviale de pe platforma KRONOSPAN (54,5ha) vor fi preluate de sistemul de canalizare ape pluviale prevazute in prezentul PUZ).

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

80/159

Factori/ aspect de mediu AER.

Obiective de mediu la nivel naional, regional i local Meninerea calitii aerului nconjurtor n zonele care se ncadreaz n limitele prevzute de normele n vigoare pentru indicatorii de calitate Adoptarea msurilor necesare pentru limitarea pna la eliminare a efectelor negative asupra mediului. Minimizarea impactului asupra calitatii aerului. Controlul nivelului de poluare prin aplicarea tehnicilor i tehnologiilor pentru reinerea poluanilor i/sau prin introducerea de tehnologii mai puin Ordin poluante. Monitorizarea i controlul emisiilor de poluani n aer. Introducerea/utilizarea combustibililor care genereaz emisii reduse de

Tinte Obiective de mediu stabilite prin PUZ / masuri Mentinerea calitatii aerului inconjurator sub valorile limita prevazute de normele in vigoare. Masuri: Vor fi admise activitatile industriale cu spatii de productie care sa nu permita poluarea aerului, apelor, solului sau fonica peste limitele admise de legislatia de mediu in vigoare si care sa permita crearea unui microclimat normal atit in incinta cit si in zonele adiacente fara a perturba activitatea si confortul vecinatatilor peste limitele admise. Delimitarea zonelor de locuinte de zonele industriale prin perdelele de protectie in latime de 30,00 m prevazute perimetral zonei industriale; Pentru diminuarea concentratiei de noxe provenite de la circulatia auto pe strazile principale cu trafic intens, se propune ca trotuarele sa aiba fasii verzi de protectie (plantatii de aliniament). Pentru a obtine un standard ridicat al vietii in aceasta zona au fost propuse spatii verzi atat pentru loisir cat si de protectie, spatii de joaca pentru copii si dotari de cartier in zonele mixte. Pentru fabrica de cherestea propusa prin proiect, utilajele tehnologice au fost echipate si racordate la instalatii de captare si retinere a poluantilor in functie de compozitia granulometrica a aschiilor, umiditate, concentratia poluantilor in curentul de aer inainte de intrarea in instalatiile de epurare,etc., astfel incit sa se poluani. obtina randamentele optime de captare si retinere a poluantilor. Centrala termica pe baza de biomasa, ce se are in vedere afi construita, corespunde ultimelor standarde tehnologice, este prevazuta cu electrofiltru pentru retinerea pulberilor si reglarea automata a arderii. Conform fisei tehnice, valorile limita garantate la emisie, sunt sub limita admisa prin Ordinul 462/1993. Aschiile de lemn care rezulta din operatia de rindeluire sunt retinute in instalatii mari si performante de filtrare, prevazute cu filtre textile. n functie de anotimp, aerul filtrat este recirculat in hala sau evacuat in atmosfera. Latura dispre nord si nord vest este ingradita cu un val de pamint de 8 m inaltime, de forma trapezoidala cu baza mare de 12-25 m, baza mica de 4,5-6m. Pe suprafata acestuia s-au plantat foioase care agreaza zona. -Respectarea indicatorilor de calitate privind niveluri de emisii conform Ordinului 462/1993, -Respectarea indicatorilor de calitate privind nivelul imisiilor de poluanti n atmosfer conform 592/2002, STAS 12574/87

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser, inclusiv prin mrirea eficienei energetice i utilizarea surselor regenerabile de energie. Ridicarea standardului de locuire n mediul urban i rural. Crearea, reabilitarea i extinderea suprafeelor ocupate de spaii verzi n municipii i orae. Reducerea polurii atmosferice asociat activitilor industriale. - Reducerea emisiilor de poluani specifici traficului auto.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

81/159

Factori/aspect de mediu ZGOMOT

Obiective de mediu la nivel naional, regional i local Reducerea zgomotului si vibratiilor in cartierele sensibile. Reducerea poluarii fonice industrie si transporturi in asezarile umane.

Tinta Obiective de mediu stabilite prin PUZ/Masuri Respectarea valorilor limita legale pentru protejarea receptorilor sensibili. Reducerea impactului produsi de zgomot asupra receptorilor sensibili Masuri: agentii economici din zona Respectarea indicatorilor

privind nivelul de zgomot stabiliti prin actele de reglementare detinute de din PUZ vigoare. indicatorilor de calitate prevazuti in Ord MS 536/1997 indicatorilor de calitate privind nivelul de zgomot sabiliti prin STAS 1000988 HG321/2002 privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental si standardele in

Sunt admise activitati industriale cu spatii de productie care sa nu permita poluarea fonica peste limitele admise de legislatia de mediu in vigoare si care sa permita crearea unui microclimat normal atit in incinta cit si in zonele adiacente fara a perturba activitatea si confortul vecinatatilor peste limitele admise.

Sunt prevazute perdelele de protectie in latime de 30,00 m prevazute perimetral zonei industriale. Inchiderea bresei valului de pamant din partea de nord a incintei Kronospan inierbarea corespunzatoare a valului de pamint si

Fabrica de chereseea propusa prin proiect va fi prevazuta cu masuri de siguranta la sursele puternic emitoare de zgomot, (ecranri locale, carcasri locale, etc) astfel incit nivelul de zgomot preceput sa se incadreze in limitele admise de legislatia in vigoare. La punerea in functiune a fabricii de cherestea va fi facuta o monitorizare atent pentru identificarea la timp si corecia eventualelor probleme.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095;

http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

82/159

Aspect : SANATATEA UMANA


Factori/aspect de mediu SANATATE
Obiective de mediu la nivel naional, regional i local Obiective de mediu stabilite prin PUZ/Masuri Tinte

mbuntirea calitii mediului i asigurarea unui nivel nalt al calitii vieii n zonele urbane i rurale dezvoltarea aezrilor umane n zone care nu sunt supuse riscurilor naturale i agenilor poluani; reducerea pierderilor energetice datorate izolrii termice ineficiente; crearea, reabilitarea i extinderea suprafeelor ocupate de spaii verzi n municipii i orae; reducerea polurii atmosferice asociat activitilor industriale; reducerea emisiilor de poluani specifici traficului auto; asigurarea unui management corespunztor deeurilor; reducerea polurii fonice n mediul urban, n zonele industriale i n zonele cu trafic aerian sau feroviar; realizarea de perdele vegetale de protecie.

Mentinerea calitatii factorilor de mediu sub valorile limita legale pentru protectia sanatatii populatiei Crearea si asigurarea unor spatii urbane de buna calitate Masuri: Vor fi admise activitati industriale cu spatii de productie care sa nu permita poluarea atmosferica si fonica peste limitele admise de legislatia de mediu in vigoare si care sa permita crearea unui microclimat normal atit in incinta cit si in zonele adiacente fara a perturba activitatea si confortul vecinatatilor peste limitele admise Delimitarea zonelor industriale de celelate zone rezidentiale. Se va lasa min. 30 m prin perdelele de protectie prevazute perimetral zonei industriale; Latura dispre nord si nord vest este ingradita cu un val de pamint de 8 m inaltime, de forma trapezoidala cu baza mare de 20-25 m, baza mica de 4,5-6m. Pe suprafata acestuia s-au plantat foioase care agreaza zona. Inchiderea bresei valului de pamant din partea de nord a incintei sub liniile de inalta tensiune Pentru diminuarea concentratiei de noxe provenite de la circulatia auto pe strazile principale cu trafic intens, se propune ca trotuarele sa aiba fasii verzi de protectie (plantatii de aliniament) . Pentru a obtine un standard ridicat al vietii in aceasta zona au fost propuse spatii verzi atat pentru loisir cat si de protectie, spatii de joaca pentru copii si dotari de cartier in zonele mixte. Pentru siguranta, conform Avizului Sanitar nr.2084/A/27.08.2009, pentru PUZStrunga Mieilor", va fi implementat un program de conformare pentru starea de sntate a populaiei in relatia cu Fabrica de placi din aschii lemnoase si Fabrica de cherestea propusa prin proiect (apartinind KRONOSPAN), care prevede o serie de masuri cum sunt: o Urmarirea indicatorilor de sanatate conform Avizului Sanitar. o Monitorizarea noxelor in aer conform programului impus de APM si DSP Brasov si a traficului rutier. o Monitorizarea nivelului de zgomot la limita incintei industriale o Evaluarea nivelului de noxe la locul de munca. o Impermeabilizarea bazinului de decantare si controlul calitatii apei de profunzime din zona amplasamentului, etc

Respectarea: indicatorilor de calitate prevazuti in Ord MS 536/1997 indicatorilor de calitate pentru emisii si imisii aer prevazuti in Ord.462/1993, Ord.592/2002, STAS 12574/87 indicatorilor de calitate privind nivelul de zgomot sabiliti prin STAS 10009-88 indicatorilor de calitate privind apa potabila stabiliti prin Legea 458/2002 modificata si completata cu legea 311/2004 indicatorilor de al calitate privind starea apelor de suprafata stabiliti prin Ord. 161/2003

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

83/159

Factori/aspect de mediu DESEURI

Obiective de mediu la nivel naional, regional i local

Obiective de mediu stabilite prin PUZ/Masuri

Tinte

Dezvoltarea unui sistem de management integrat al deeurilor i asigurarea gestionrii n siguran a substanelor chimice periculoase Obiective specifice: Prevenirea apariiei i minimizarea cantitii de deeuri generate; Reducerea cantitii de deeuri eliminate prin reciclare i valorificare energetic; Dezvoltarea sistemelor de colectare selectiv a deeurilor, n vederea atingerii intelor de reciclare pentru deeurile de ambalaje, deeurile de echipamente electrice i electronice, vehicule scoase baterii i acumulatori, deeuri din construcii, anvelope; asigurarea unui management corespunztor al deeurilor; Implementarea planurilor de gestionare a deeurilor la nivel regional, judeean i local;

Colectarea selectiv a deeurilor pe ntreg amplasament PUZ.

Reducerea cantitii de deeuri eliminate prin reciclare i valorificare energetic management

Asigurarea unui (Implementarea proiectului corespunztor al deeurilor Fabrici de cherestea nu genereaz alte categorii de deeuri faa de cele generate in fabrica de placi din aschii lemnoase existenta, deeurile din uz, generate suplimentar difer numai cantitativ. )

SOL Reducerea i prevenirea polurii i degradrii solurilor mbuntirea calitii solurilor i utilizarea durabil a resurselor de sol Identificarea, investigarea i refacerea/remedierea siturilor contaminate istoric. Remedierea zonelor afectate de poluri accidentale; Reducerea polurii solurilor afectate de infiltraiile apelor menajere. Reabilitarea suprafeelor de teren degradate prin activiti antropice. FACTORII CLIMATICI Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera Reducerea polurii solului prin gestionarea adecvat a deeurilor de pe amplasament. Reducerea polurii solului datorit infiltraiilor cu ape pluviale potential contaminate prin construcia reelelor de ape pluviale. Reducerea emisiilor de CO2

Respectarea indicatorilor specifici pentru calitatea solului pe tipuri de folosinta, conform Ord 756/1997.

Implementarea prevederilor proiectului fabricii de cherestea prevazuta prin PUZ, privind utilizarea biomasei drept sursa de combustibil.
Biomasa (deseuri lemnoase) ce va utilizata drept combustibil la centrala termica este considerata neutra din punct de vedere al emisiilor de CO2 pentru ca emisiile de CO2 rezultate prin arderea biomasei sunt stopate atunci cind o noua biomasa creste.)

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095;

http/www.ecobref.ro

PUZZona Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

84/159

6. POTENIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULATIA, SANATATEA UMANA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, PEISAJUL SI ASUPRA REALIILOR CU ACESTI FACTORI
6.1. METODOLOGIA DE EVALUARE A IMPACTULUI Pentru identificarea potenialelor efecte asupra mediului asociate proiectului, care stau la baza PUZ propus, s-au avut n vedere att obiectivele de mediu strategice i specifice planului propus ct i problemele de mediu identificate. Pentru zona luat n studiu evaluarea s-a fcut numai pentru aspectele caracteristice acestei zone, asupra crora s-a considerat c proiectul va avea un impact probabil. Evaluarea a fost efectuat innd cont de criteriile recomandate de HG 1076/2004 n anexa 1 iar pentru cuantificarea nivelului prognozat al impactului (amploarea acestuia) s-au avut n vedere att efectele directe ct i cele secundare, cumulative asupra mediului. Totodat sa inut cont de durata prognozat a impactului , pe termen scurt, mediu sau lung, permanente i temporare pozitive i de categoria impactului pozitiv sau negativ. Efectele cumulative sunt importante n situaia n care mai multe activit au efecte individuale nesemnificative, dar mpreun pot genera un impact semnificativ, sau atunci cnd mai multe efecte individuale ale planului genereaz un efect combinat. Pentru a evalua nivelul impactului s-au luat n considerare cele mai defavorabile situaii, considernd simultaneitatea desfurrii tuturor activitilor implicate n proiect, chiar dac acest lucru este puin probabil s se realizaze n realitate. Un exemplu al acestui mod de abordare a evalurii, n care efectele cumulative rezult ca urmare a metodelor utilizate, a fost prezentat pentru factorul de mediu aer si zgomot la care s-au luat n considerare emisiile simultane de poluani si zgomot din diferite puncte ale amplasamentului PUZ. Cmpurile concentraiilor de poluani si intensitati de zgomot rezultate din modelare includ n fiecare punct contribuiile cumulate ale tuturor surselor de emisie. Evaluarea de mediu a analizat i relaia dintre mai multi factori de mediu poluai i efectele semnificative ale acestei poluri cumulate asupra altor factori de mediu. Pentru posibilitatea interacunilor dintre doi sau mai muli factori de mediu ca urmare a implementrii proiectului, n evaluare au fost luate n considerare aceste interaciuni poteniale. Astfel, efecte semnificative asupra aerului i factorilor climatici pot cauza efecte adverse semnificative asupra florei, faunei i biodiversitii. Impactul semnificativ este definit ca find "impactul care, prin natura, magnitudinea, durata sau intensitatea sa altereaz un factor de mediu .

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZZona Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

85/159

Evaluarea de mediu pentru proiectul n faza PUZ "Strunga Mieilor" a fost efectuat lund n considerare toate elementele metodologice descrise mai sus i este exemplificat n tabelele urmtoare. Pentru a pute stabili nivelul impactului s-au stabilit ase categorii de impact: impact pozitiv semnificativ, impact pozitiv, impact neutru, impact negativ nesemnificativ, impact negativ, impact negativ semnificati. Categorii de impact
Categoria de impact Impact pozitiv semnificativ Impact pozitiv Impact neutru Impact negativ nesemnificativ Impact negativ Impact negativ semnificativ Descrierea Efecte pozitive de lung durat sau permanente ale propunerilor proiectului asupra factorilor/aspectelor de mediu Efecte pozitive ale propunerilor proiectului asupra factorilor/aspectelor de mediu Efecte pozitive i negative care se echilibreaz sau nici un efect Efecte negative minore asupra factorilor/aspectelor de mediu Efecte negative de scurt durat sau reversibile asupra factorilor/aspectelor de mediu Efecte negative de lung durat sau ireversibile asupra factorilor/aspectelor de mediu

Criterii pentru determinarea efectelor poteniale semnificative asupra mediului prin implementarea proiectului:

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

Factor/ Aspect de mediu APA

P U Z Z o n a S t r u n g a M i e i l o r

p e i p o t a b il e

R A P O R T D E M E D I U

s i e x i s t e n t a s i s t e m e l o r ome ntar ii Plan ul va dete rmin a form e de impa ct pozit iv

C r i t e r i i d e e v a l u a r e -

C a l i t a t e a

8 6/159

Semnificaia impactului Semnificaia impactului a fost

d e t e r m i n a t centralizate de alimentare cu apa potabila . - Absenta retelelor de canalizare si a statiilor de epurare a apelor uzate menajere. de - Posibilitatea polurii apelor subterane si de suprafata . -Msuri prevazute pentru protecia apelor subterane i de suprafa.

p r i n :

asupra: - calitatii apei potabile ce va fi utilizata pe amplasament - calitatii apelor subterane si de suprafata prin colectarea si evacuarea centralizata a apelor uzate menajere si pluviale prin dezvoltarea infrastructurii retelelor de alimentare si canalizare . Implementarea obiectivelor de investiii de pe amplasamentul PUZ pot genera cantiti suplimetare de poluani in atmosfer care cumulate cu cele existente pot atinge niveluri mai ridicate (pulberi de lemn, NO2, NOx, SO2, CO). Nivelul polurii cumulate se nscrie n limitele normativelor i stasurilor n vigoare n ceea ce privete poluarea atmosferic. Exista msuri prevazute pentru diminuarea emisiilor poluante pentru nu fi afectat aerul ambietal din zonele cu receptori sensibili.

- analiza Memoriu proiect PUZ", - analiza documentatiei care a stat la baza obtinerii avizului SGA , - analiza datelor monitorizare privind apele de suprafata in zona PUZ furnizate de Serviciul de monitorizare SGA Bv.

AERUL

Concentraii de poluani n emisiile de la sursele dirijate n raport cu valorile limit prevzute de legislaia de mediu. Sisteme de msuri pentru controlul emisiilor de poluani n atmosfer de la sursele majore i eficiena acestora n reducerea nivelurilor de poluare. Concentratii ale poluantilor relevanti in aerul ambiental din zonele cu receptori sensibili

Semnificaia impactului a fost determinat in baza evaluarii efectuate prin modelare matematica pentru situatia existenta cumulat cu situatia propusa. Hrile de dispersie au fost ntocmite pentru situaiile cele mai dezavantajoase i anume inclusiv n conditii extreme n care sursele de poluare emit simultan, la nivel maxim de funcionare a utilajelor i conditii meteorologice dezavantajoase pentru dispersia poluantilor. Pentru situatia existenta au fost luate date din Raportul EIM pentru fabrica de placi din aschii lemnoase existenta. Pentru situatia noua privind fabrica de cherestea propusa, datele au fost furnizate de titularu PUZ (prospect centrala pe biomasa, filtru textil, planuri si date tehnologice, etc.)

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZZona Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

87/159

SOLUL

ZGOMOTUL

Surse poteniale de poluare a solului pe durata constuciei obiectivelor de investiii i pe durata de via a proiectului. Suprafee de sol afectate i natura acestor poluani. Msuri pentru reducerea poluanilor. Destinaia terenurilor i forma de proprietate. Nivelul de zgomot n zonele cu receptori sensibili n raport cu valorile limit prevzute de legislaia naional. Masurile prevazute pentru reducerea polurii fonice .

Implementarea proiectului nu va duce la producerea de forme de impact semnificativ asupra solului .

Semnificaia impactului a fost determinat prin analiza proiectului PUZ , documentare asupra fabricii de placi existente si documentare privind fabrica de cherestea propusa.

POPULATIA (FACTORUL SOCIO ECONOMIC)

Criteriile de evaluarea a impactului datorit implementrii proiectului a luat n considerare formele de impact socioeconomic pentru urmtoarele domenii: - fora de munc; - calitatea vieii; - economie; - efectele socio - economice dup implementarea proiectului; - terenuri, infrastructur; msuri de diminuare i gestionare a impactului Modificarea destinaiei terenurilor din terenuri cu vegetaie agricol n terenuri cu construcii i spaii verzi. Impact asupra faunei slbatice ce sluieste n vegetaia instalat de-a lungul albiilor celor dou cursuri de ap.

Implementarea proiectului in zona industriala implic construirea unei fabrici de cherestea ce presupune utilizarea de echipamente fixe i mobile avnd niveluri diferite ale puterilor acustice. Implementarea proiectului presupune activiti suplimentare in zona cums unct: activitati de manipulare a materiei prime (buteni) , decojire, debitare,transport, etc. Intensitatile acestora vor fi reduse prin masuri adecvate. Implementarea proiectului analizat va determina apariia unor forme de impact pozitiv pe termen lung din punct de vedere socio - economic prin absoria considerabil de for de munc disponibilizat n prezent i prin realizarea unei zone sistematizat urban cu o infrastructur corespunztoare. Implementarea proiectului poate determina forme de impact nesemnificative asupra biodiversitii avand in vedere amplasarea ariei analizate.

Semnificaia impactului zgomotului a fost determinat in baza evaluarii efectuate prin modelare matematica pentru situatia existenta cumulata cu situatia propusa. (pentru situatia existenta au fost luate in calcul date obtinute prin masuratori iar pentru situatia propusa au fost luate in calcul valori apreciate in baza experientei)

Semnificaia impactului a fost determinat pe baza datelor statistice existente privind somajul in zona municipiului Brasov precum si in baza prevederilor proiectului PUZ.

BIODIVERSITATEA

Specificaia impactului a fost determinat in baza datelor culese din teren si a analizei datelor specificate in memoriul proiectul PUZ

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZZona Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

88/159

SANATATEA UMANA

Calitatea factorilor de mediu n raport cu valorile limit specifice pentru protecia sntii umane Msuri de diminuarea impactului asupra factorilor de mediu.

PEISAJ

Modificri asupra peisajului pe scar local Modificri asupra drumurilor publice,asupra locuinelor, etc. Forme de impact asupra componentelor de mediu; Msuri de diminuare a impactului. Noua configuraie i soluiile constructive ale infrastructurii rutiere n raport cu necesitile proiectului, cu sigurana circulaiei i cu protejarea receptorilor sensibili (populaie, fauna, .a.)

INFRASTRUCTUR A RUTIERA/ TRANSPORT

Implementarea proiectului fabricii de cherestea in zona industrial de pe amplasamentul PUZ poate genera cantiti suplimetare de poluani n mediu care n lipsa unor msuri de diminuare adecvate pot determina afectarea semnificativ a calitii factorilor de mediu din zonele cu receptori sensibili. Implementarea proeictului va avea un impact pozitiv semnificativ , la scar local asupra peisajului, ce va transforma zona cu caracter rural n una sistematizat urban. Implementaea proiectului implic modificri ale configuraiei actuale a infrastructurii rutiere i modernizarea acestia, prin construirea de noi drumuri de acces i tehnologice. Implementarea proiectului presupune funcionarea unor surse de ardere a combustibililor, avnd drept rezultat emisii de gaze de ardere . Biomasa utilizata drept combustibil este considerata neutra din punct de vedere al emisiilor de CO2 pentru ca emisiile de CO2 rezultate prin arderea biomasei sunt stopate atunci cind o noua biomasa creste.

Semnificaia impactului a fost determinat pe baza studiului de sntate efectuat pentru zona PUZ de CMS-Cluj Napoca.

Specificaia impactului a fost determinat in baza datelor culese din teren si a analizei datelor specificate in memoriul proiectul PUZ

Specificaia impactului a fost determinat in baza datelor culese din teren si a analizei datelor specificate in memoriul proiectul PUZ

FACTORI CLIMATICI

Emisii de gaze cu efect de ser. Msuri tehnice i de management pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser.

Semnificaia impactului a fost determinat prin analiza proiectului PUZ si documentare privind fabrica de cherestea propusa.

6.2 EVALUAREA IMPACTULUI:

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZZona Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

89/159

6.2.1 Evaluarea efectelor potentiale asupra factorilor de mediu relevanti pentru plan Factor de Mediu 1 POPULATIA (FACTORUL SOCIAL - ECONOMIC) Descrierea impactului prognozat prin implementarea proiectului PUZ 2 Imbuntirea condiiilor de trai prin sistematizarea urbanistic a zonei, infrastructur, acces mbuntit la servicii comunitare pentru locuitorii zonei. Creterea riscului de poluare pentru locuitorii din zon ca urmare a creterii intensitii traficului i a activitilor industriale Creterea angajrilor directe i indirecte, crearea de locuri de munc ca urmare a prezenei unor obiective majore de investiii. Creterea activitii economice locale dup nceperea etapei de construcie, etapa cea mai activ, inclusiv ca locuri de munc, urmat de o restrngere a acesteia dup finalizarea construciilor. Crearea de for de munc calificat, multidisciplinar pentru zona industrial i zona de prestri servicii. Imbuntiurea bugetelor autoritilor locale prin ceterea veniturilor din taxe i impozite, determinnd creterea posibiliilor de dezvoltare a serviciilor civice locale. Creterea ncrederii pentru alte investiii n zon. Implementarea proiectului impune racordarea obiectivelor de pe amplasament la reeaua de canalizare centralizata. Excluderea modului de evacuare a apelor uzate n bazine vidanjabile reduce impactul probabil asupra apelor subterane. In prezent este probabil producerea unui impact asupra apelor datorit scurgerii apelor uzate din bazinele nevidanjate la termen. Apele meteorice de pe acoperiurile construciilor vor fi dirijate prin burlane i pe sub trotuare n reeaua de canalizare centralizata. Capacittile de produie industrial de pe amplasament nu deverseaz ape tehnologice uzate la emisar. Apele pluviale de pe platforme i drumuri vor fi trecute prin separatoare de nisip i hidrocarburi prevzute cu filtre coalescente i opritoare de difuzie Inainte de a fi deversate la emisar. Categorie impact 3 Pozitiv semnificativ Negativ Pozitiv Pozitiv Pozitiv Pozitiv Pozitiv Pozitiv semnificativ Pozitiv Pozitiv Pozitiv Pozitiv semnificativ Pe termen lung Ponderea impacturilor cumulative 4 Pozitiv Pe termen lung

APA

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZZona Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

90/159

Factor de Mediu AERUL

Descrierea impactului prognozat prin implementarea proiectului PUZ Implementarea proiectului va duce la creterea gradului de poluarea atmosferi datorit intensificrii traficului rutier ns fr a depi limitele admise de legislaia de mediu. Construcia noii fabrici de cherestea va duce la creterea nivelului de pulberi n atmosfer dar datorit msurilor ce se vor lua nu vor fi depite limitele admise. Implementarea unei infrastucturi rutiere adecvate va reduce nivelul emisiilor de pulberi Implementarea msurilor pentru reducerea nivelului emisiilor de poluani In atmosfer. Intensificarea traficului rutier va genera o poluarea a solulu cu praf i particule ncrcate cu metale emise n gazele de eapament. Scurgeri de lubrifiani pe sol se pot produce accidental i datorit strii tehnice precare a mijloacelor de transport sau utilajelor. Pe amplasament mai poate exista o poluare potenial generat de o practic a necorespunztoare de colectare i eliminare a deeurilor generale i municipale. Poluarea solului se poate produce prin depuneri de pulberi de lemn provenite de pe platforma industrial. Impactul asupra calitii solului i modificri privind folosinele terenurilor pot determina diferite forme de biodiversitii asupra comunitilor (afectarea proprietilor) precum i asupra biodiversitii (modificri ale vegetaiei din terenuri agricole n spaii verzi) Msurile de protecie a solului va face ca asupra solului s nu fie un impact potenial. Impact asupra receptorilor sensibili datorit intensificrii traficului rutier. Impact asupra receptorilor sensibili datorit intensificrii traficului feroviar pentru platforma industrial. Impact asupra receptorilor sensibili datorat activitilor tehnologice de la fabrica de cherestea. Inchiderea valului de pamant in zona bresei digului situata sub linia de inalta tensiune si inierbarea acestuia. Delimitarea incintei zonei industriale prin perdelele de protectie in latime de 30,00 m prevazute perimetral zonei industriale Aplicarea masurilor de reducere a nivelului de zgomot la sursele existente si propuse.

Categorie impact Negativ Neutru Pozitiv Pozitiv Neutru Neutru Neutru Negativ Negativ

Ponderea impacturilor cumulative Neutru Pe termen mediu

SOLUL / GESTIONAREA DESEURILOR

Neutru Pe termen scurt

ZGOMOTUL SI VIBRATIILE

Negativ Negativ Negativ Pozitiv Pozitiv Pozitiv

Negativ nesemnificativ Pe termen lung

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZZona Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

91/159

Factor de Mediu BIODIVERSITATEA

Descrierea impactului prognozat prin implementarea proiectului PUZ Modificarea suprafeelor biotipurilor de pe amplasament i a categoriilor de folosin. Mrirea zonelor construite n detrimentul suprafeelor agricole. Nu se va interveni cu lucrri asupra habitatele instalate n albia prului Ghimbel, aceasta se va folosi ca zon de recreere prin folosirea digului ca alee de promenad. Plantaii de arbori i vegetaie pe bernele de pmnt. Amenajri de zone verzi pe 25% din suprafaa amplasamentului i efectuari de plantaii n aliniament de-a lungul drumurilor publice. Elaborarea unui studiu de sntate actual a populaiei i prognoza pentru starea de sntate a populaiei dup implementarea obiectivelor de investiii de pe platforma KRONOSPAN, a condus la concluzia c amplasamentul a fost bine ales din punct de vedere al sntii populaiei iar amplasare n aceast zon nu va determina efecte adverse asupra strii de sntate a populaiei din vecintatea acestor obiective. Implementarea obiectivelor industriale de pe amplasamentul PUZ vor afecta calitatea factorilor de mediu i implicit va crea o situaie de risc pentru sntatea uman. Implementarea de msuri majore pentru reducere a polurii factorilor de mediu cel mai afectai de activitatea industrial desfurat n vecintatea aezrilor umane: a aerului, a nivelurilor de zgomot i a celor privind prevenirea i combaterea situaiilor de urgen. Dotarea zonei cu o infrastructur corespunztoare privind managementul deeurilor, alimentarea centralizat cu ap potabil i cu energie electric, canalizare, transport, ngrijirea sntii, ceea ce duce la creterea gradului de confort i mbuntirea sntii. Monitorizarea continu a calitii aerului n zona locuit potenial afectat de proiect i oprirea activitii n cazurile n care apar depiri ale valorilor limit. Monitorizarea strii de sntate a populaiei din imediata vecintate a amplasamentului industrial pe o perioad de 5 ani de la data punerii n funciune a Fabricii de placi din aschii lemnoase apartinind KRONOSPAN ROMANIA pentru a examina situaia privind expunerea populaiei la formaldehid.

Categorie impact Negativ Negativ Neutru Pozitiv Pozitiv Neutru

Ponderea impacturilor cumulative Neutru Pe termen lung

SANATATEA UMANA

Neutru Pe termen lung

Negativ Neutru Pozitiv

Pozitiv Pozitiv

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZZona Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

92/159

Factor de Mediu PEISAJUL

Descrierea impactului prognozat prin implementarea proiectului PUZ Modificarea peisajului la scar local prin modificarea raportului dintre peisajul natural/antropizat n etapele de construcie i de operare, modificarea raportului dintre categoriile de folosin a terenului i a valorii estetice a peisajului. Sistematzarea urbanistic a zonei cu terenuri agricole fragmentat de construcii civile i industriale presupune schimbarea peisajului cu aspect rural n unul cu aspect urban. Valorificarea cadrului natural oferit de albia prului Ghimbel i de reeaua de canale prin crearea spaiilor de promenad de-a lungul albiei. Aspectul industrial . Reabilitarea peisajului creat de construciile existente pentru ncadrarea n noul peisaj urbanistic. Modernizarea infrastructurii rutiere existente cu creterea gradului de siguran a circulaiei i construirea de drumuri de acces pentru zona industrial i de transport tehnologic care s nu afecteze comunitile. Creterea traficului rutier i implicit creteerea nivlurilor de emisii de poluani n atmosfer. Plantarea de perdele de protecie arborescente de-a lungul cilor rutiere. Impementarea proiectului contribuie la schimbrile climatice prin emisii de gaze cu efect de ser. Biomasa este considerata neutra din punct de vedere al emisiilor de CO2 pentru ca emisiile de CO2 rezultate prin arderea biomasei sunt stopate atunci cind o noua biomasa creste.

Categorie impact Pozitiv Pozitiv Pozitiv Negativ Pozitiv Pozitiv semnificativ Negativ Pozitiv Neutru

Ponderea impacturilor cumulative Pozitiv semnificativ Pe termen lung

INFRASTRUCTURA RUTIERA/ TRANSPORTURI

Pozitiv semnificativ Pe termen lung

FACTORI CLIMATICI

Neutru Pe termen lung

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZZona Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

93/159

6.2.2 Impactul cumulat al polurii factorilor de mediu asupra altor factori de mediu
Efecte cumulate al polurii factorilor de mediu Neutru

Factor/Aspect de mediu SANATATEA UMANA

Factor de mediu/Aspect de mediu cu care interacioneaz Aer - Din evalurile impactului cumulat asupra factorului de mediu aer a rezultat un impact negativ nesemnificativ datorit masurilor prevazute. Nivelul emisiilor n aer, va fi sub limitele admise de standardele n vigoare. In aceste condiii se consider ca i impactul asupra sntii umane va fi nesemnificativ. Apa - Efectul cumulat al activitilor asupra factorului de mediu apa este pozitiv datorit implementrii proiectelor de construire a sistemelor de alimentare cu ap i canalizare n sistem centralizat. Calitatea apei este esenial pentru sntatea populaiei, mai ales pentru acea parte care va continua s utilizeze apa potabil din puuri forate n a cror ape pot ptrunde infiltraii poluante. De accea este necesar ca toate construciile s se racordeze la sistemul de alimentare cu ap centralizat. Zgomotul i vibraiile - Impactul cumulat de zgomote i vibraii ale activitilor actuale cu cele propuse de proiect va fi negativ nesemnificativ, avind in vedere msurilor ce se impun pentru reducerea nivelurilor acestora. Factorul social - economic - Impactul cumulat produs asupra acestui factor este unul pozitiv din toate puctele de vedere inclusiv asupra sntii populaiei. Infrastructura rutier - Efectul cumulat al modernizrii infrastructurii rutiere are o pondere pozitiv pentru comunitate. Chiar dac cretere traficului rutier va duce la mrirea polurilor fonice i a emisilor de poluani n aer, implementarea unui sistem rutier modernizat atenueaz parial acest impact i va crete calitatea transporturilor ce va proteja sntatea populaiei. Facorii climatici - datorit mririi volumului de emisii de gaze cu efect de ser impactul este negativ asupra factorilor climatici dar biomasa (deseuri lemnoase) propusa a fi utilizata drept combustibil este considerata neutra din punct de vedere al emisiilor de CO2 pentru ca emisiile de CO2 rezultate prin arderea biomasei sunt stopate atunci cind o noua biomasa creste.

Categorie impact Neutru

Observaii Cumulul dintre categoriile de impact ale factorilor de mediu poluai cu care interacioneaz factorul de mediu SANATATEA UMANA are podere de impact neutru .

Pozitiv Semnificativ

Negativ nesemnificativ Pozitiv Pozitiv semnificativ

Neutru

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZZona Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

94/159

Factor/Aspect de mediu BIODIVERSITATEA

Facor de mediu/Aspect de mediu cu care interacioneaz

Categorie impact Neutru

Aerul - evalurile impactului cumulat asupra factorului de mediu aer a determinat un impact negativ nesemnificativ datorit faptului c nivelul emisiilor n aer, datorita masurilor prevazute, va fi sub limitele admise de normativele i standardelor n vigoare. Flora i fauna actual de pe amplasament va suferi modificri aa c n mare parte se pune problema impactului asupra vegetaiei cu care va fi nlocuit. Apa - Efectul cumulat al activitilor din proiect asupra factoruluide mediu apa este pozitiv datorit implementrii proiectelor de construire a sistemelor de alimentare cu ap i canalizare n sistem centralizat n zona PUZ. Calitatea apei este esenial pentru biodiversitate, mai ales de calitatea apelor pluviale ce se infiltreaz la nivelul solului. Activitile ce se vor desfura pe amplasament vor avea un impact neutru asupra celor dou cursuri de ap ce mrginesc perimetrul PUZ i asupra biodiversitii acestora. Solul - Impactul cumulat asupra solului este unu neutru datorit msurilor de prevenire i diminuare a efectelor negative a implementrii proiectului n acest caz i impactul asupra biodiversitii datorat calitii solului va fi unul neutru. Facorii climatici - datorit mririi volumului de emisii de gaze cu efect de ser impactul este negativ asupra factorilor climatici dar biomasa (deseuri lemnoase) propusa a fi utilizata drept combustibil este considerata neutra din punct de vedere al emisiilor de CO2 pentru ca emisiile de CO2 rezultate prin arderea biomasei sunt stopate atunci cind o noua biomasa creste. Apa - calitatea apei pluviale are o importan deosebit asupra calitii solului. Infiltraiile de ape pluviale poluate pot influena calitatea solului. Aerul - depunerile de pulberi i metale existente n emisiile poluante ale mijloacelor de transport precum i emisiile de pulberi de lemn de la activitilor industrial pot influena calitatea solului. Depunerile de emisii de pulberi i poluani specifici activitii industriale de pe amplasament pot influena calitatea solului. Infrastructura rutier - Modernizarea infrastucturi va reduce nivelul pulberilor din atmosfer ce se depun pe sol. Emisiile specifice traficului rutier sunt dependente de starea tehnic a infrastructurii. Acestea determin creeterea nivelurilor de poluare a aerului i solului n vecintatea cilor de circulaie. Gosodrirea deeurilor- O gospodrire necorespunztoare a deeurilor poate duce la poluri ale solului.

Efecte cumulate al polurii factorilor de mediu Neutru

Observaii

Pozitiv semnificativ

Neutru

Ipactul cumulat asupra factorilor de mediu aer, ap, sol i factorii climatici are ponderea de impact neutru. Calitatea apei aerului solului i a factorilor climatici este esenial pentru biodiversitate. Din analiz rezult c biodiversitatea nu va avea de suferit n urma implementrii proiectului.

Neutru

SOLUL

Neutru Neutru

Neutru

Pozitiv semnificativ Neutru

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095;

http/www.ecobref.ro

PUZZona Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

95/159

PEISAJUL

Solul/Utilizarea terenurilor - proprietatea privat asupra terenurilor are un impact negativ asupra implementrii proiectului cu impunerile de reglementri i restricii privind dezvoltarea i crearea de spaii i funciuni publice. Factorul social economic - are un impact pozitiv semnificativ asupra peisajului n ceeaa ce privete sistematizarea urbanistic a zonei. Biodiversitatea - Schimbarea destinaiei terenului va duce la schimbarea biodiversitii din culturi agricole n spaii verzi amenajate urbanistic ce va schimba substanial pozitiv peisajul zonei.

Neutru

Pozitiv

Pozitiv Neutru

Impactul cumulat al celor trei factori de mediu asupra peisajului are o pondere pozitiv n schimbarea aspectului rural al zonei n unul sistematizat urban.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZZona Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

96/159

6.3 CONCLUZII REFERITOR LA POTENTIALE EFECTE ASUPRA MEDIULUI Evaluarea efectelor poteniale semnificative asupra mediului generate de PUZ-Zona Strunga Mieilor, a fost efectuat n conformitate cu metodologia prezentat n capitolul anterior. Astfel, pentru fiecare dintre factorii de mediu relevani pentru plan, a fost efectuat predicia impactului potenial generat de activitile proiectului prin utilizarea de metode de evaluare, au fost luate in seama msurile de prevenire/diminuare prevzute prin proiect i s-a evaluat n final impactul rezidual, lund n considerare criteriile de evaluare i categoriile de impact stabilite. Rezultatele sunt prezentate sintetic sub forma unor matrici, elaborate pentru fiecare dintre factorii/aspectele de mediu identificate. De asemenea, a fost elaborat o matrice pentru evaluarea efectelor cumulative ale poluanilor/factorilor de stress, ca urmare a implementrii proiectului. Au fost analizate aspectele referitoare la riscurile legate de proiectul ce face obiectul planului urbanistic zonal. Rezumativ, pentru aspectele de mediu identificate ca fiind relevante (sanatate, aer, nivel zgomot), in continuare se prezinta formele de impact, grupate pe aspecte de mediu: 6.3.1 Aspect de mediu - Sanatatea populatiei Una din problemele de mediu identificate este faptul ca nu exista date concrete privind cuantificarea efectelor poluarii factorilor de mediu asupra sanatatii populatiei. Ca atare, pentru cuantificarea efectelor poluarii asupra sanatatii populatiei a fost elaborat de catre Centrul de Mediu si Sanatate din Cluj Napoca Studiu de Evaluare a Riscului si impact asupra Starii de Sanatate a Populatiei in relatie cu amplasamentul "Kronospan Romania". Din perspectiva evaluarii de risc pentru obiectivul Fabrica OSB si Fabrica de Cherestea propusa prin proiectul apartinand SC Kronospan Brasov si PUZ, a fost efectuata, o evaluare a conditiilor initiale de sanatate cat si a riscurilor de sanatate asociate conditiilor actuale si viitoare de mediu. Concluzii generale: a) Starea de sntate ca i condiie iniial este favorabil amplasrii viitoarelor investiii ale SC Kronospan Romania S.R.L. n zona aleas. b) Riscul de dezvoltare a unor boli specifice nu crete cu apropiere de amplasament ci dimpotriv scade odat cu apropiere de amplasament sustinnd corectitudinea alegerii acestuia. c) Riscul de dezvoltare a unor boli specifice, lund n calcul condiiile initiale de mediu i sntate, scade oadat cu ndeprtarea de amplasamentul noilor investiii aparinnd SC Kronospan Romania S.R.L. (aceast concluzie face referire doar la condiile iniiale de mediu i sntate i nu la cele caracteristice funcionrii acestor aspecte care se regsesc n lucrarea de evaluare a riscului i impactul asupra strii de sntate pentru noile investiii).
Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZZona Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

97/159

d) In concluzie amplasamentul ales este corespunzator din punct de vedere al strii de sanatate ca i condiie iniial. Avind in vedere masurile prevazute a se realiza, (vor fi admise activitati industriale care sa nu permita poluarea factorilor de mediu peste limitele admise, sunt prevazute perdele de protectie intre zonele de locuit si cele industriale, este prevazuta inierbarea si completarea in zona bresei a valului de pamanat de sub liniile de inalta tensiune, se va respecta un program de monitorizare strict, indicatorii de sanatate vor fi monitorizati conform Avizului Sanitar, Fabrica de cherestea propusa va fi prevazuta cu echipamente de depoluare la cele mai inalte standarde, alimentarea cu apa potabila si evacuarea apelor uzate menajere si pluviale se va face centralizat , etc) se asigura protectia sanatatii umane si deci se poate considera ca impactul global asupra starii de sanatate a populatiei va fi unul neutru. 6.3.2 Aspect de mediu-Calitatea aerului Calitatea aerului n zona PUZ poate fi influentata de emisiile de poluanti produsi de sursele stationare ale zonelor industriale existente si propuse, precum si de poluarea atmosferica datorata traficului rutier in special pe DN 13. Emisiile in aer din zona industriala propusa, se vor cumula cu emisiile deja existente. Din analiza situatiei actuale cumulat cu situatia propusa se poate aprecia ca impactul activitatilor industriale asupra factorului de mediu aer se va incadra in limitele admise de legislatia de mediu in vigoare. Pentru noxele provenite din sursele dirijate existente pe amplasamentul Fabricii de placi din aschii lemnoase, apartinind S.C. KRONOSPAN ROMANIA SRL, cumulat cu emisiile provenite din activitatea propusa prin proiectul Fabricii de cherestea, au fost ntocmite hri de dispersie innd cont de tipul de poluant, condiiile de teren, conditiile climatice, diametrul si inaltimea cosului de dispersie, rata de emisie a poluantilor, etc . Hrile de dispersie au fost ntocmite pentru situaiile cele mai dezavantajoase i anume inclusiv n conditii extreme n care sursele de poluare emit simultan, la nivel maxim de funcionare i conditii meteorologice de calm atmosferic i instabilitate termic. Conform rezultatelor modelarii matematice a rezultat c atit n situaia actual cit si in cea viitoare (cu implementarea noilor capaciti de producie), nivelul poluanilor nu va depii valorile limita admise la imisie . Pentru fabrica de cherestea propusa pe amplasamentul S.C."KRONOSPAN ROMANIA"SRL utilajele tehnologice au fost prevazute a fi echipate si racordate la instalatii de captare, retinere si/sau distrugere a poluantilor, astfel incit sa se obtina randamente maxime de captare si/sau distrugere a poluantilor. In functie de parametri mentionati anterior, pentru fiecare utilaj in parte, s-au ales si dimensionat corespunzator tipul instalatiei de epurare, debitele de exhaustare, suprafetele filtrante, inaltimea si diametrul cosurilor de dispersie, etc. Instalatiile de filtrare alese au randamente mari de retinere. Centrala termica pe baza de biomasa propusa prin proiectul Fabricii de cherestea corespunde ultimelor standarde tehnologice, fiind prevazuta cu electrofiltru pentru filtrarea pulberilor si echipamente pentru reglarea automata a arderii. Conform Cartii tehnice, valorile limita garantate la emisie, sunt sub limita admisa prin Ordinul 462/1993.
Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZZona Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

98/159

Se vor organiza suprafete pentru spatii verzi si plantatii de aliniament de protectie, in cadrul fiecarei parcele si perdelele de protectie in latime de 30,00 m prevazute perimetral zonei industriale; Gradul de impurificare al atmosferei cu noxe emise de la S.C."KRONOSPAN ROMANIA"SRL in raport cu Fabrica de placi de aschii lemnoase existenta si Fabrica de chereseta propusa, in zonele invecinate a fost estimat cu ajutorul unui model matematic care are la baza distributia gaussiana a concentratiilor de poluanti din atmosfera. Modelul climatologic utilizat ofer posibilitatea simulrii transportului de gaze emise de surse grupate sau rspndite pe o arie mare i calculeaz pentru acestea concentraii medii pentru diferite perioade de timp. Modelul a fost conceput utilizndu-se teoria complet a modelului american ISC3 (Industrial Sources Complex Models). Modelul matematic utilizat pentru evaluarea impactului poluantilor evacuati in atmosfera este modelul climatologic SIMPG V3 pentru calculul campului de concentratii si se bazeaza pe teoria Martin&Tikvart . Modelul permite calculul concentratiei medii a poluantului in orice punct aflat la anumite distante de sursa. Ca urmare, este posibil sa se calculeze concentratiile pe o arie in jurul sursei. In acest scop, s-a delimitata aria de interes. Grila are o origine si un sistem de coordonate cu axa Ox spre est si axa Oy spre nord, in functie de care s- au stabilit coordonatele cosului de diapersie aferent cuptorului de clincherizare. Rezultatele estimatiilor de concentratii s-au prezentata in Anexe sub forma de Harti de izoconcentratii pentru CO, pulberi, COT, formaldehida, NOx si SO2. Scopul principal al modelelor de difuzie este calcularea concentratiilor de poluanti in aer, in spatiu si in timp, in functie de o serie de variabile independente ca emisiile in atmosfera sau variabilele meteorologice. Datele de iesire ale modelelor matematice dau informatii privind: concentratii medii pe diferite intervale de timp, la diferite distante de surse ; distributia spatiala a campurilor de concentratii pentru una sau mai multe surse (prin acumularea aporturilor individuale) ; evaluarea nivelului de poluare a atmosferei in raport cu legislatia in vigoare.

Baza fizica fundamentata a modelului este presupunerea ca distributia spatiala a concentratiilor este data de formula gaussiana a penei de poluant. Modelul este deci un model gaussian combinat cu o procedura de mediere a concentratiilor pe intervale lungi de timp (sezon, an).Termenul de model gaussian provine din faptul ca distributiile pe verticala si orizontala (perpendiculare pe axa vantului) ale concentratiilor sunt distributii normale, deviatiile standard y si z ale lor fiind functie de distanta fata de sursa si de situatia meteorologica. Rezolvarea gaussiana a ecuatiei difuziei s-a dovedit adecvata pentru modelarea dispersiei. Experimentele complexe efectuate de grupuri de cercetatori din lume si din Romania au indicat un grad bun de potrivire a datelor teoretice cu cele experimentale: in plus apare avantajul facilitatilor legate de elaborarea unor programe de calcul, facind din model un instrument operativ. Totusi,se poate afirma, ca este nerealist sa ne asteptam ca aceste modele sa estimeze dispersia reala a penei de poluant, ci o
Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZZona Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

99/159

dispersie cu un grad de eroare de cca. 10% in ceea ce priveste dispersia reala a concentratiilor. Modelele de tip gaussian sunt modele tridimensionale care permit calcularea concentratiei de poluant la o anumita inaltime (inclusiv la sol) si la o anumita distanta de sursa. Modelul climatologic calculeaza concentratia medie intr-un receptor aflat la distanta de o sursa si la inaltimea z fata de sol cu relatia Martin si R. Tikvart. Datele de emisie - cuprind caracteristicile sursei: inaltimea geometrica, diametru sau suprafata de emisie, viteza si temperatura de evacuare a poluantilor, debit masic al poluantului. Pentru surse si tehnologii bine cunoscute, pe baza bilanturilor s-au elaborat metodologii pentru calcularea debitelor masice ale poluantilor pe baza factorilor de emisie. In lucrarea de fata se utilizeaza metodologia bazata pe factori de emisie stabilita de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului in functie de recomandarile si practicile internationale actuale si de nivelul tehnologiilor existente in tara noastra. Datele de iesire ale modelului constau in marimi calculate in fiecare punct al grilei care acopera aria de influenta a surselor si concentratia medie a fiecarui poluant. Pe baza acestor date se traseaza pe harta zonei curbele de izoconcentratii si de izofrecvente care pun in evidenta distributia spatiala a cimpului de concentratii si nivelul de poluare a atmosferei pe termen lung si pe termen scurt de expunere. De mentionat ca in cazul analizei impactului unui grup de surse, marimile calculate in fiecare punct de grila insumeaza contributiile tuturor surselor. Folosind modelul climatologic prezentat au fost calculate concentratiile medii pentru sursele din cadrul amplasamentului studiat. Datele de intrare in program au fost caracteristicile fizice ale surselor, rata de emisie, debitul si viteza gazelor evacuate in atmosfera. Concentraiile maxime pe perioade scurte de timp au la baz cele mai nefavorabile condiii climatice n cadrul zonei evaluate. Deoarece pentru concentraiile de poluare atmosferic calculate trebuie s fie ndeplinite simultan dou dintre condiiile de mai sus, ceea ce reprezint o situaie relativ rar, concentraiile maxime pe perioade scurte de timp trebuie considerate nivelul teoretic maxim de poluare cauzat de funcionarea fabricii. Aceast situaie este puin probabil sau poate aprea n zon foarte rar i pentru perioade scurte. Cu ajutorul programului folosit s-au intocmit harti-diagrame ale concentraiilor de poluani la nivelul solului, pe care a fost figurat obiectivul propus, vecintile posibil afectate i curbele de izoconcentraie pentru poluanii emii. Procesul de dispersie a substanelor nocive n atmosfer, stabilirea gradului de poluare a acesteia i n final determinarea concentraiei la nivelul solului (nivel respirabil), sunt influenate de concentratia poluantilor la emisie, starea timpului i condiiile locale de clim.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZZona Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

100/159

Referitor la datele de intrare, ratele de emisie au fost determinate prin calcule de evaluare in functie de productivitate, consumuri tehnologice, factori de emisie disponibili AP42, CORINAIR, tipul instalatiilor de depoluare prevazut, etc. Sistemul de coordonate a fost ales in asa fel incit sa fie cuprinsa intreaga zona posibil afectata precum si sursele de emisie. Cu ajutorul programului folosit s-au intocmit hartidiagrame ale concentratiilor de poluanti la nivelul solului, pe care a fost figurat obiectivul propus, vecinatatile posibil afectate si curbele de izoconcentratie pentru poluantii emisi. Curbele de izoconcentratii pentru poluantii emisi au fost reprezentate pe o raza de cca.6 Km fata de amplasamentul PUZ. In scopul estimarii posibilului impact manifestat asupra vecinatatilor de viitorul obiectiv industrial au fost incluse in raza posibila de influenta a poluantilor, in special strazile si localitatile aflate la distanta cea mai mica de obiectiv, astfel au fost identificate : Cartierul Tractorul la SSE, la cca. 4 km. Cartierul Stupini situat in partea de Vest Cartierul Bartolomeu la S-V, la cca 4 km. Centrul orasului Brasov, la cca. 5-6 km. Localitatea Ghimbav, spre S-E, la cca.8 Km. Localitatea Sinpetru-la E-la cca 3 km.

In raport cu Fabrica de placi din aschii lemnoase existenta, cumulta cu Fabrica de cherestea propusa, (principallele sursa de poluare industriala din zona PUZ) au fost intocmite harti de dispersie pentru urmatoarele tipuri de concentratii de poluanti:
Nr. Ane xa Anexa nr.I.2 mediere Tip interval de Conditii de modelare Roza frecventei vantului din zona Brasov Conditii de inversiune termica Roza frecventei vantului din zona Brasov Fara conditii de inversiune termica Roza frecventei vantului din zona Brasov Conditii de inversiune termica Roza frecventei vantului din zona Brasov Conditii de inversiune termica Roza frecventei vantului din zona Brasov Conditii de inversiune termica

Anexa nr.I.2"

Concentratii medii anuale de pulberi in suspensie exprimate in g/mc provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C."KRONOSPAN ROMANIA" de la Fabrica de placi din aschii lemnoase + Fabrica de cherestea Concentratii medii anuale de pulberi in suspensie exprimate in g/mc provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C."KRONOSPAN ROMANIA" de la Fabrica de placi din aschii lemnoase + Fabrica de cherestea Concentratii medii anuale de oxizi de azot exprimate in g/mc provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C."KRONOSPAN ROMANIA" de la Fabrica de placi din aschii lemnoase +Fabrica de cherestea Concentratii medii anuale de dioxid de sulf exprimate in g/mc provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C."KRONOSPAN ROMANIA" de la Fabrica de placi din aschii lemnoase +Fabrica de cherestea Concentratii medii anuale de COT exprimate in g/mc provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C."KRONOSPAN ROMANIA" de la Fabrica de placi din aschii lemnoase +Fabrica de cherestea

Anexa nr.II.2

Anexa nr.III.2

Anexa nr.VI

Evaluarea s-a facut prin comparare cu prevederile din STAS 12574/1987 care cuprinde Conditii de calitate a aerului din zonele protejate si/sau Ordinului 592/2002 privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a anumitor poluanti in aerul inconjurator. Analizind rezultatele obtinute in urma calculelor de dispersie se constata ca pentru nici una din noxele analizate, chiar si in conditii extreme de functionare (conditii meteorologice dezavantajoase si de functionare simultana si la maxim a tuturor utilajelor tehnologice) nu a fost depasita valoarea concentratiei admise la imisie conform Ordinului 592/2002 sau CMA conform STAS 12574/1987.
Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZZona Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

101/159

Fata de limita sitului Natura 2000-ROSO0055-Dealul Lempes, situat la cca. 4 Km de amplasamentul PUZ, in partea de Est a localitatii Sampetru, concentratiile calculate sunt forte mici, si prin urmare , acestea nu pot fi influentate de activitatea industriala KRONOSPAN. Fata de cea mai apropiata zona de locuinte situate pe strada Baciului, in imediata vecinatate a zonei industriale existente, concentratiile calculate au valori mult sub limitele admise la imisie conform Ordinului 562/2002 sau STAS 12574/87. Avand in vedere rezultatele calculelor de evaluare activitatea desfasurata pe amplasamentul industrial industriala propusa prin PUZ, in conditiile estimate, nu privind afectarea populatiei din vecinatate iar impactul aer, va fi unul neutru. 6.3.3 Aspect de mediu -Nivel de zgomot efectuate, se poate aprecia ca existent, cumulat cu activitatea constituie un factor de risc major global asupra factorului de mediu

Sursele principale care influenteaza ambianta acustica in diferite sectoare ale ariei analizate sunt: Activitatea industriala existenta (incluzind traficul rutier si feroviar aferent si care se afla pe teritoriul intreprinderii) peste care se va suprapune activitatea industriala propusa, aferenta Fabricii de cherestea (care adaoga activitaile de depozitare busteni, sortare, taiare, decojire, debitare, uscare, rindeluire, trafic auto si CF suplimentar) Traficul rutier corespunzator arterei DN13 ce margineste la Vest , aria analizata Traficul feroviar corespunztor magistralei CF-Brasov-Sighisoara Activiti specifice aezrilor umane din zon.

Zgomotul i vibraiile generate de traficul rutier reprezint o problem de fond cu un efect semnificativ asupra oamenilor care locuiesc n imediata vecintate a drumului naional DN13. De asemenea asupra locuitorilor din apropierea tronsonului de cale ferat Braov Sighioara, exist un impact datorit zgomotului i vibraiilor provocate de traficul feroviar. De remarcat este faptul ca in general, in zona locuintelor, nivelul de zgomot de fond (considerat fara activitatile industriale existente), este depasit de 40dB(A), fapt datorat traficului auto pe DN13, traficului usor de pe strazile de legatura, traficului CF pe linia Brasov -Sighisoara, dar si altor activitati casnice. Pentru prezentarea datelor privind nivelul de zgomot pentru situatia actuala au fost facute apreciari prin evaluarea nivelului de zgomot prin modelare matematica . In figura urmatoare s-au evidentiat sursele luate in consideratie pentru realizarea evaluarii de zgomot pe intreaga arie care face obiectul PUZ Strunga Mieilor.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZZona Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

102/159

De notat ca pentru protejarea ariei locuite dinspre nord, s-au realizat doua berme cu inaltimea de 8 m (echivalenta inaltimii unei cladiri cu 3 niveluri). Bermele trebuiau sa fie unite, dar restrictiile legate de siguranta transportului energiei electrice au impus intreruperea constructiei in dreptul firelor electrice de transport. Pe baza informatiilor privind starea actuala si a informatiilor prevazute prin proiect s- au putut face unele previziuni in vederea evaluarii nivelurilor de zgomot dupa implementarea PUZ, cand vor exista sursele si activitatile legate de existenta Fabricii de cherestea. Fata de situatia existenta, in etapa de implementare PUZ prin construirea fabricii de cherestea, se vor adauga activitatile: depozitare busteni, sortare busteni, alimentare busteni, taiere la capete, decojire, sortare pe lungimi si diametre, debitare busteni, uscare cherestea, rindeluire, depozitare. In plus, fata de fabrica de placi existente vor fi: cca 10 camioane /ora, cca.10 trenuri/saptamana.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZZona Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

103/159

Conform evaluarii privind distributia nivelurilor de zgomot pentru situatia proiectata, si a hartii de zgomot prezentate in figura de mai sus, (intocmita in colaborare cu S.C.CEPESTRA GROUP"SA ) se pot concluziona urmatoarele: Tinind cont de masurile de siguranta prevazute la sursele puternic emitoare de zgomot, atat pentru sursele de zgomot existente pe amplasamentul Kronospan cat si pentru sursele propuse prin construirea fabricii de cherestea, (inchiderea valului de pamant, utilizatea de materiale fonoabsorbante si fono-izolante, carcasri, etc) o estimare a nivelurilor de zgomot dupa implementarea proiectului, arata o crestere, pastrandu-se, totusi, pentru zona locuita, la valori sub 50 dBA; Nivelul de zgomot in zona vulnerabila receptorilor sensibili (zona de locuinte de pe strada Baciului), se va situa in general la valori cuprinse intre 4550dB(A), valori mai mari inregistrindu-se in apropierea drumului national DN13, a caii ferate Brasov-Sighisoara precum si in imediata apropiere a strazii Baciului, (datorita traficului auto pe DN13, a traficului CF pe ruta Brasov Sighisoara si a traficului usor pe Str.Baciului).

Conform rezultatelor estimate se poate aprecia ca valorile masurate se incadreaza in valorile limita reglementate prin STAS 10009-88. (Limitele admisibile ale nivelului de zgomot urban -paragraf 2.2-tabel 3, limita admisibila a nivelului de zgomot la limita incintei industriale este de 65 dB, iar conform paragrafului 2.5 valoarea nivelului de zgomot exterior cladirii este de 50dB.) De remarcat este faptul ca in general, in zona locuintelor, nivelul de zgomot de fond (considerat fara activitatile industriale existente), este depasit de 40dB(A), fapt datorat traficului auto pe DN13, traficului usor de pe strazile de legatura, traficului CF pe linia Brasov -Sighisoara, dar si altor activitati casnice.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZZona Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

104/159

Recomandari: Deoarece puterile acustice ale noilor surse au fost aproximate pe baza experientei dobandita in urma studiilor anterioare, este necesara o atenta monitorizare la implantarea in arie a noilor utilaje si functiuni; Inchiderea bresei valului de pamant din partea de nord a incintei Kronospan si inierbarea corespunzatoare a valului de pamint. In situatia in care reducerea nivelurilor de zgomot produsa prin existenta valului de pamint si inchiderea bresei acestuia, nu este suficienta, pentru etapa urmatoare se va actiona prin masuri de reducere luate direct la surse. Aceasta inseamna ecranari locale, carcasari locale, izolarea fonica prin utilizarea de materiale fonoabsorbante, in general actionarea asupra punctelor puternic emitatoare de zgomot, actiune care se poate face atat la noile echipamente care se vor instala, cat si la echipamente din dotarea actuala, ale caror contributii se vor regasi in nivelul de zgomot de la receptor; (In general, actionandu-se asupra surselor in ordinea descrescatoare a contributiei fiecareia la nivelul de zgomot dintr-o arie sensibila, este metoda corecta de abordare a unui plan de actiune impotriva zgomotului. Prin calcule acustice specifice se poate stabili valoarea reducerii pentru fiecare sursa importanta, in asa fel incat, la receptorul sensibil, acolo unde se compun nivelurile corespunzatoare tuturor surselor, rezultatul sa fie sub valoarea limita legala. In concluzie, o monitorizare atenta la punerea in functiune a utilajelor aferente Fabricii de cherestea este absolut necesara pentru identificarea si corectia eventualelor probleme.
Tinind cont de nivelul de zgomot de fond existent datorita amplasarii PUZ intre drumul national DN 13 si calea ferata Brasov Sighisoara se poate aprecia ca impactul global asupra zonei PUZ, generat de implementarea noului proiect va fi negativ nesemnificativ pe termen lung. Avind in vedere masurile realizate si prevazute prin proiect a se realiza pentru zona industriala apartinind S.C."KRONOSPAN ROMANIA", cum sunt: existenta unui val de pamint intre zona industriala si zona cu receptori sensibili, inchiderea bresei valului de pamant in zona liniilor de inalta tensiune, plantarea unor perdelele de protectie intre zonele de locuit si cele industriale si de prestari servicii, aplicarea unor masuri specifice direct la sursele de zgomot conform unor proiecte de specialitate, se poate aprecia ca prin realizarea Fabricii de cherestea pe amplasamentul PUZ, valorile nivelului de zgomot se vor incadra in valorile limita reglementate prin STAS 10009-88.

7. EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI , INCLUSIV ASUPRA SNTII N CONTEXT TRANSFRONTIER


Implementarea obiectivelor din proiectul n faza PUZ luat n studiu nu are efecte semnificative asupra mediului sau sntii n context transfrontier. Avnd n vedere c zona reglementat prin PUZ propus este amplasat n partea central a Romniei, la foarte mare distan de graniele rii dar i datorit specificului acestui plan (care se refer la reglementarea urbanistic a unei suprafee de teren) , nu se pune problema existenei unor efecte semnificative asupra mediului sau sntii n context transfrontier.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZZona Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

105/159

8. MSURI PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE I COMPENSA CT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTRII PLANULUI
Rezolvarea problemelor de mediu identificate ca fiind relevante i atingerea obiectivelor propuse pot fi realizate doar prin aplicarea unor msuri concrete care s asigure prevenirea, diminuarea i compensarea ct mai eficient a potenialelor efecte adverse asupra mediului identificate ca fiind semnificative pentru proiectul care face obiectul PUZ-lui propus. n continuare se prezint msurile propuse pentru prevenirea, reducerea i compensarea oricrui posibil efect advers asupra mediului datorit implementrii proiectului n faza PUZ propus precum i msuri menite s accentueze efectele pozitive asupra mediului. Msurile propuse se refer numai la factori de mediu asupra crora s-a considerat prin evaluare c implementarea proiectului ar putea avea un impact potenial. 8.1 MSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU APA

Pentru a prentmpina impactul asupra apelor de suprafa i subterane se impun urmtoarele masuri de diminuarea impactului asupra apelor subterane i de suprafa, ce vor fi luate n calcul la urmtoarea faz de proiectare: 8.1.1 Referitor la retelele de canalizare menajere si pluviale: Se va impune obligativitatea tuturor construciilor de pe amplasamentul PUZ s se conecteze la reeaua de canalizare ce se afl n curs de execuie, pentru a elimina scurgerile de poluani din fose septice, bazine vidanjabile sau evacuari neautorizate in emisari. Se au in vedere urmatoarele: Evacuarea apelor uzate menajere din zona PUZ se va realiza prin retele centralizate de canalizare, retele aflate in curs de executie printr-un program de investitii derulat de Primaria Municipiului BRASOV. Apele menajere se vor incadra la descarcare in in canalizarea urbana in limitele admise conform prevederilor legii si actelor de reglementare detinute. Evacuarea apelor pluviale de pe amplasamentul PUZ se va face astfel: - Evacuarea apelor pluviale de pe drumuri si suprafete asfaltate, (exclusiv de pe platforma industriala existenta apartinind Fabricii Kronospan -46,65ha) vor fi colectate prin rigole stradale ce se vor descarca intr-un canal. Inainte de descarcarea apelor pluviale in paraul Ghimbasel, acestea vor fi trecute prin prin separtore de nisip si hidrocarburi prevazute cu filtre de coalescente si opritoare de difuzie Canalul va urma un traseu de la sud la nord si va conduce apele catre un canal deschis existent, situat paralel cu pariul Ghimbasel - In prezent evacuarea apelor pluviale de pe platforma Kronospan(46,65 ha) se realizeaza astfel:
Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZZona Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

106/159

Apele pluviale de pe acoperisurile constructiilor sunt colectate de o reta de canalizarecu descarcare intr-un bazin tamponde retentie o Apele pluviale provenite de pe parcari, platforme, depozite si drumuri sunt colectate de o reta de rigole si conducte de canalizare trecute prin gratere de retinere a resturilor lemnoase si prin separatoare de hidrocarburi, cu descarcare in acelasi bazin de retentie. Bazinul are dublu rol, de a asigura inmagazinarea apei pluviale cu un debit ma mare de 700 l/s si de decantare suplimentara. Din bazinul tampon, apele sunt evacuate prin 2 conducte care subtraverseaza calea ferata si descarca apele in pariul Timis prin 2 guri de varsare. Restul apelor pluviale de pe platforma KRONOSPAN (54,5ha) vor fi preluate de sistemul de canalizare ape pluviale prevazute in prezentul PUZ. o Apele pluviale se vor incadra la descarcare in apele de suprafata in limitele admise conform prevederilor legii si actelor de reglementare detinute. Se vor lua toate msurilor necesare pentru prevenirea polurilor accidentale i limitarea consecinelor acestora; Se va monitoriza periodic calitatea apei uzate evacuata n ape de suprafata sau canalizarea urban i se va verifica modul de ncadrare a indicatorilor fa de limita admis conform NTPA 001/2002 si NTPA 002/2002, i de Autorizaia de Gospodarirea Apelor; Persoanele nominalizate prin decizie, responsabile cu problemele de deversare a apelor uzate n canalizare, vor urmri n permanen calitatea apelor uzate deversate n prul Timiul Sec; Cminele de vizitare menajere i pluviale aferente vor fi curate ritmic i ntreinute; Impermeabilizarea bazinului de decantare i controlul apei de profunzime de pe amplasamentul PUZ. Deeurile colectate din se vor depozita temporar pna la eliminare n mijloace de depozitare adecvate pentru fiecare tip de deeu. Pentru obinerea avizului de traversare a a conductei de evacuare a apelor pluviale (la debite mari) peste prul Ghimbel, mal drept, se va nainta ctre Administraia Naional "Apele Romne" documentaia tehnic ntocmit conform legislaiei apelor n vigoare. Inainte de descrcarea apelor pluviale n prul Ghimbel, acestea vor fi trecute prin separatoare de nisip i hidrocarburi prevzute cu filtre coalescente i opritoare de difuzie; Apele pluviale se vor ncadra la descrcarea n prul Ghimbel n limitele maxime admise impuse prin aviz SGA nr. 344/14.08.2009: Obiectivele industriale de pe amplasamentul PUZ ce vor utiliza apa n scop tehnologic sau care prin profilul de activitate pot genera un impact negativ asupra resurselor de ap de suprafa sau subterane vor nainta conform legislaiei apelor n vigoare la SGA documentaiile tehnice pentru obinerea avizului sau autorizaia de gospodrire a apelor; Se va respecta zona de protecie a digurilor prului Ghimbel. Pe aceast zon nu se vor amplasa construcii cu caracter permanent. o

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZZona Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

107/159

8.1.2 Referitor la alimentarea cu apa potabila Regulamentul local de urbanism anexat la proiectul PUZ stabilete ca toate construciile de pe amplasament s fie racordate la reeaua public de distribuie a apei potabile sau si aib asigurat necesarul de apa din surs proprie cu avizul Inspectoratului Sanitar Braov. n programul Companiei "APA" din Braov este prevzut realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu ap n cartierul Stupini. Racordul la conducta de distributie ce va fi amplasata pe DN13 se va realiza prin doua bransamente. Retelele de distributie vor fi amplasate pe strazile interioare. 8.2 MSURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU AER Sunt admise activitati industriale cu spatii de productie care sa nu permita poluarea aerului, apelor, solului sau fonica peste limitele admise de legislatia de mediu in vigoare si care sa permita crearea unui microclimat normal atit in incinta cit si in zonele adiacente fara a perturba activitatea si confortul vecinatatilor peste limitele admise Se prevad perdelele de protectie in latime de 30,00 m perimetral zonei industriale; Pentru diminuarea concentratiei de noxe provenite de la circulatia auto pe strazile principale cu trafic intens, se propune ca trotuarele sa aiba fasii verzi de protectie (plantatii de aliniament). Pentru a obtine un standard ridicat al vietii in aceasta zona au fost propuse spatii verzi atat pentru loisir cat si de protectie, spatii de joaca pentru copii si dotari de cartier in zonele mixte. Pentru fabrica de cheresetea propusa utilajele tehnologice fost echipate si racordate la instalatii de captare si retinere a poluantilor in functie de compozitia granulometrica a aschiilor, umiditate, concentratia poluantilor in curentul de aer inainte de intrarea in instalatiile de epurare,etc., astfel incit sa se obtina randamentele optime de captare si retinere a poluantilor. Centrala termica este de ultima generatie, prevazuta cu electrofiltru pentru retinerea pulberilor si reglarea automata a arderii. Conform Cartii tehnice, valorile limita garantate la emisie, sunt sub limita admisa prin Ordinul 462/1993. Pulberile de lemn care pot rezulta din operatia de rindeluire sunt retinute in filtre textile cu posibilitatea ca in functie de anotimp, aerul filtrat sa se recircule in hala sau sa se evacueze in atmosfera. Latura dispre nord si nord vest este ingradita cu un val de pamint de 8 m inaltime, de forma trapezoidala cu baza mare de 12-25 m, baza mica de 4,5-6m. Pe suprafata acestuia s-au plantat foioase care agreaza zona. Indicatorii de calitate ai factorului de mediu AER" vor fi monitorizati strict . Se va urmarii ncadrarea lor n obiectivele de mediu la nivel naional stabilite prin Ord. MAPPM 462/1993, Ordinul 592/2002, STAS 12574-87. Spatiile verzi vor ocupa 25% din suprafata terenului afectata fiecarei constructii Pentru diminuarea concentratiei de noxe provenite de la circulatia auto pe strazile principale cu trafic intens, se propune ca trotuarele sa aiba fasii verzi de protectie (plantatii de aliniament).

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZZona Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

108/159

Pentru a obtine un standard ridicat al vietii in aceasta zona au fost propuse spatii verzi atat pentru loisir cat si de protectie, spatii de joaca pentru copii si dotari de cartier in zonele mixte. Stabilirea i impunerea unor limitri de vitez n zona locuintelor a mijloacelor de transport; Utilizarea de vehicule i utilaje performante mobile dotate cu motoare performante care s aib emisiile de poluani sub valorile limit impuse de legislaia de mediu;

8.3

MSURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU SOL

Pentru a nu exista sau pentru a diminua impacturile probabile asupra solului, e necesar s se aplice urmtoarele msuri: Instituirea unui management durabil al gestionarii deseurilor rezultate pe amplasament Realizarea unei retele de canalizare centralizate Betonarea suprafetelor active

8.4

MSURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU "SANATATEA UMANA" Vor fi admise activitati industriale cu spatii de productie care sa nu permita poluarea factorilor de mediu peste limitele admise de legislatia de mediu in vigoare si care sa permita crearea unui microclimat normal atit in incinta cit si in zonele adiacente fara a perturba activitatea si confortul vecinatatilor peste limitele admise Acoperirea valurilor (bernelor) de pmt dispre latura de nord si nord vest (spre strada Baciului) cu vegetaie si intretinerea ei; Completarea bresei valului de pamant in dreptul viitoarei fabrici de cherestea. Se vor organiza suprafete pentru spatii verzi si plantatii de aliniament de protectie, conform HG 525/ 1996, in cadrul fiecarei parcele si perdelele de protectie in latime de 30,00 m prevazute perimetral zonei industriale; Pentru diminuarea concentratiei de noxe provenite de la circulatia auto pe strazile principale cu trafic intens, se propune ca trotuarele sa aiba fasii verzi de protectie (plantatii de aliniament) Pentru a obtine un standard ridicat al vietii in aceasta zona au fost propuse spatii verzi atat pentru loisir cat si de protectie, spatii de joaca pentru copii si dotari de cartier in zonele mixte. Perdelele de vegetaie se vor realiza n baza unui studiu i va trebui s ia n calcul cteva aspecte eseniale cum sunt creterea rapid a vegetaiei, durabilitatea perdelei de vegetaie, etc. Controlul impermeabilizarea bazinului de decantare Monitorizarea noxelor in aer conform programului impus de APM si DSP Brasov si a traficului rutier Monitorizarea nivelului de zgomot la limita incintei industriale. Evaluarea nivelului de noxe la locul de munca Urmarirea indicatorilor de sanatate conform Avizului Sanitar

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZZona Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

109/159

Dotarea zonei luat n studiu cu o infrastructur corespunztoare privind managementul deeurilor, alimentarea centralizat cu ap potabil i cu energie electric, canalizare, transport, ngrijirea sntii, ceea ce duce la creterea gradului de confort i mbuntirea sntii; MSURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA BIODIVERSITII

8.5

Pentru a se diminua impactul prognozat ct mai mult posibil se impun s se ia urmtoarele msuri: Protejarea habitatelor instalate de-a lungul albiei prului Ghimbel, astfel incit s nu fie afectate de lucrrile de implementare a proiectului; Pstrarea unei suprafee de 25% din aria amplasamentului ca zon verde; Acoperirea valurilor (bernelor) de pmt cu vegetaie si intretinerea ei; Aplicarea msurilor pentru reducerea polurii atmosferice ceea ce va duce la reducerea impactului asupra florei i faunei; MSURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA PEISAJULUI Proiectarea arhitectonic va fi adecvat integrrii noilor construcii n piesaj conform recomnadrilor din regulamentul PUZ. Se va interzice amplasarea de construcii sau instalaii care prin natura sa funcional s poat avea un impact negativ asupra mediului; Aspectul cldirilor va exprima caracterul i reprezentativitatea funciunii i va rspunde exigenelor actuale ale arhitecturii europene de "coeren" i "elegan"; Orice construcie nou, sau modificare a uneia existente trebuie s se nscrie armonios n zon, fiind posibil i armonia prin contrast; S se respecte procentul de 25% din suprafaa PUZ pentru amenajrii de spaii verzi si plataii de aliniamente; Cldirile noi sau modificrile de cldiri existente se vor integra n caracterul general al zonei i se vor armoniza cu cldirile nvecinate ca arhitectur i finisaje; Se va interzice folosirea de materiale strlucitoare pentru arpante sau folosirea azbocimentului; La construcia cldirilor se vor utiliza materiale estetice si durabile n timp. Terenul aferent activitatilor industriale actuale si viitoare de pe platforma KRONOSPAN va fi imprejmuit cu gard si va avea o intrare principala prevazuta cu poarta, bariera si cabina poarta. Pe suprafetele neconstruite se va planta iarba. Latura dispre nord si nord vest este prevazuta a fi ingradita cu un val de pamint de 8 m inaltime, de forma trapezoidala cu baza mare de 12-25 m, baza mica de 4,5- 6m. Pe suprafata acestuia se va planta foioase care agreaza zona. Se vor organiza suprafete pentru spatii verzi si plantatii de aliniament de protectie, conform HG 525/ 1996, in cadrul fiecarei parcele si perdelele de protectie in latime de 30,00 m prevazute perimetral zonei industriale; Pentru a obtine un standard ridicat al vietii in aceasta zona au fost propuse spatii verzi atat pentru loisir cat si de protectie, spatii de joaca pentru copii si dotari de cartier in zonele mixte.

8.6 -

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZZona Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

110/159

8.7

MSURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI SOCIAL ECONOMIC (POPULATIA)

In ceea ce privete factorul social - economic msurile vor avea drept scop: Reconstruirea infrastructurii publice la standarde moderne Practicarea unei politici de angajri cu prioritate pentru populaia local; Dezvoltarea capacitii administraiei locale de a planifica i a utiliza adecvat terenurile din zon; Cooperare cu administraia local pentru elaborarea i cofinanaarea de proiecte; Dezvoltarea IMM-lor pentru mbuntirea climatului de afaceri pe termen lung pentru atenuarea descreterii activitii economice; Msuri de protecie i contientizare, limitare vitez, mprejmuirea incintelor de lucru, servicii de paz pentru mpiedicarea accesului persoanelor strine; Dezvoltarea zonei ca aezare atractiv cu standarde ridicate de calitate a vieii, pe baza principiilor de dezvoltare durabil; Se institue zone de protecie de cel puin 30m prin perdelele de protectie in latime de 30,00 m prevazute perimetral zonei industriale; Amenajri de zone verzi pe amplasamentul pe 25% din suprafaa acestuia; Plantaii de arbori n aliniament de-a lungul cilor de circulaie; Monitorizarea periodic a nivelului polurii n zona cu receptori sensibili i o monitorizare imediat n urma sesizrilor membrilor comunitii de pe amplasament iar n cazul depirii limitelor de poluare admise de legislaie activitatea industrial s fie oprit. MSURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PRODUS DE "ZGOMOT I VIBRAII" Amplasarea optim a drumurilor de transport/acces, pentru zona industrial i a celor de servicii; Construcii de berne de pmnt cu rolul de bariere acustice permanente pentru ariile sensibile din cadrul zonei analizate; Stabilirea unei zone tampon prin perdelele de protectie in latime de 30,00 m prevazute perimetral zonei industriale; Monitorizarea zgomotului i iniierea de aciuni de corectare acolo unde este necesar; In situaia n care reducerea nivelurilor de zgomot produsa prin existena bermelor nu este suficient, pentru etapa urmtoare se va aciona prin msuri de reducere luate "la surs". Aceasta nseamna ecranri locale, carcasri locale, n general acionarea asupra punctelor puternic emitoare de zgomot, aciune care se poate face att la noile echipamente care se vor instala, ct i la echipamente din dotarea actual, ale cror contribuii se vor regsi n nivelul de zgomot de la receptor; Echiparea vehiculelor i utilajelor mobile cu scuturi izolatoare i absorbante de zgomot; Incorporarea unor soluii de protecie auditiv la proiectarea noilor capaciti de producie i montarea de echipamente pentru atenuarea zgomotului; Limitarea vitezei de trafic n vecintatea zonei urban - edilitare;

8.8

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZZona Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

111/159

9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE A CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR, I DESCRIEREA MODULUI CUM S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTI
9.1 DATE GENERALE In cadrul sedintei grupului de lucru s-a analizat alternativa 0" i alternativele la seciunile din varianta iniial PUZ. Avnd n vedere c la elaborarea acestui PUZ titularul de plan mpreun cu proiectanii au avut n vedere mai multe variante pentru cele mai multe din elementele specifice ale planului (distribuia spaial a zonelor cu funciuni urbanistice i utilitare diferite, rute de transport, gradul de reutilizare a amenajrilor existente, procentul de construcii existente, asigurarea cu utiliti i sisteme de canalizare, etc.), n final s-au selectat cele mai potrivite variante. Pentru selectarea alternativei optime din punct de vedere tehnico-economic i al protejarii mediului nconjurtor s-a procedat la o analiz comparativ a alternativei "zero" i a celei finale, pe baza utilizarii criteriilor de evaluare prezentate la capitolul 6. Varianta finala a Planului Urbanistic Zonal -Strunga Mieilor a aparut in urma : Analizelor tehnico-administrative facute de titularul PUZ, proprietar a unui procent de cca.40% din teritoriul analizat, si initiatorul PUZ-ului, in colaborare cu Primaria Brasov; Solicitarilor venite din partea membrilor Grupului de lucru referitor la amplasarea unor zone de locuinte in vecinatatea zonelor industriale existente (zona fara legatura directa cu strada Baciului), distanta dintre ele fiind cea prevazuta ca zona tampon de minim 30m; Ca urmare a sesizarii facute la APM Brasov prin adresa nr.9377/10.08.2009, de Domnul Popovici Gelu Sorin, in calitate de proprietar al unor parcele de teren in zona PUZ, pe amplasamentul carora a fost propus un drum de acces care ar fi facut imposibila utilizarea ulterioara a acestuia pentru locuinta. Ca urmare a recomandarilor facute de ARPM Sibiu si membrii comitetului de analiza tehnica in urma sedintei din data de 10.05.2010 privind:

incompatibilitatea amplasarii unor zone de locuit in imediata vecinate a unei zone industriale si propunerea analizarii unei alternative de modificare a functiunii acestor zone, din zona de locuinte in zona cu functiuni mixte, cu restrictii mai clare inspre zona industriala analizarea unei alternative privind amplasarea fabricii de cherestea catre zonele cu functiuni de prestari servicii.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZZona Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

112/159

9.2 PREZENTAREA VARIANTELOR ANALIZATE In continuare sunt prezentate alternativele avute in vedere la selectarea variantei optime, astfel: 9.2.1 VARIANTA "0" - alternativa neimplementrii proiectului 9.2.2 Alternative privind proiectul PUZ: 9.2.2.1. Alternativa privind infrastructura rutiera 9.2.2.2. Alternativa privind modificarea functiunii de locuinte in zona cu functiuni mixte, pentru suprafata situata in imediata vecinatate a unei zone industriale propuse prin PUZ (zona amplasata in vecinatea zonei industriale apartinind S.C."KRONOSPAN ROMANIA"SRL, fara legatura directa cu strada Baciului) 9.2.2.3.Alternative privind procesele tehnologice de pe Platforma industrial i principalele msuri de prevenire/diminuare a impactului asupra factorilor de mediu. 9.2.2.4 Alternativa privind amplasarea fabricii de cherestea 9.2.2.5 Alternativa privind modificarea functiunii de locuinte in zona cu functiuni mixte, pentru suprafata situata in imediata vecinatate a unei zone industriale propuse prin PUZ (zona cu legatura directa la strada Baciului amplasata in partea de nord si nord-vest a fabricii de placi din aschii lemnoase KRONOSPAN).

9.2.1 Varianta "0" - alternativa neimplementrii proiectului Varianta "0" - varianta nerealizrii proiectului propus a fost luat n considerare ca element de referin fa de care se compar celelalte alternative pentru diferitele elemente ale proiectului ce face obiectul planului urbanistic zonal "Zona Strunga Mieilor". Principalele forme de impact asociate adoptrii alternativei zero" neimplementarii proiectului) sunt:
-

(alternativa

Lipsa unui sistem centralizate de alimentare cu apa potabila si a unui sistem centralizat pentru evacuara apelor uzate menajere si pluviale. In conditiile in care proiectul nu se va implementa, prin lipsa unor reglementari urbanistice specifice zonei PUZ privind echiparea edilitara, va continua sa fie utilizat un sistem deficitar de alimentare cu apa potabila si de evacuare a apelor uzate, in conditii de nesiguranta pentru mediul inconjurator si sanatatea locuitorilor. Nereabilitarea sistemului de tratare a apei menajere i/sau de distribuie a apei potabile va avea in timp efecte negative asupra snttii umane. Lipsa unor reglementari urbanistice specifice zonei care sa tina cont de incompatibilitatea unor zone functionale, precum si lipsa unui program impus prin Avizul Sanitar aferent PUZ, care sa stabileasca o serie de masuri cum sunt: urmarirea anumitor indicatori de sanatate, monitorizarea noxelor, etc., In conditiile neimplementarii proiectului nu se poate astepta o imbunatatire a starii mediului si sanatatii populatiei, ci, cel mult, mentinerea situatiei actuale ca

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZZona Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

113/159

urmare a disparitiei oportunitatilor de stabilire a unor reglementari urbanistice specifice zonei. - Lipsa unei infrastructuri corespunzatoare privind circulatia in zona. In conditiile in care proiectul nu se va implementa, (prin lipsa unor reglementari urbanistice specifice zonei privind infrastructura rutiera, parcarile si spatiile verzi), vor continua sa lipseasca trame stradale si trotuare pietonale care sa asigure accesul la toate loturile din zona iar strazile existente vor continua sa fie utilizate in conditii care nu corespund din punct de vedere tehnic cerintelor de dezvoltare a zonei. - Principalele forme de impact asociate neimplementarii proiectului din punct de vedere a mediului social si economic sunt: Pierderea unui numr important de locuri de munc pe plan local; Problemele sociale legate de somaj si imbatrinirea populatiei se vor acutiza. Pierderea unor investiii importante n sprijinul infrastructurii i serviciilor. Pstrarea aspectului rural al zonei fr o sistematizare urbanistic ce nu d un aspect plcut peisajului. Lipsa oportuniilor de cretere a veniturilor la bugetele locale din venituri prin posibilitile de dezvoltare a zonei indusrtriale i a zonelor destinate serviciilor. Blocarea evolutiei zonei si pierderea oportunitilor privind valorificarea urban a unor terenuri disponibile n intravilan. Zona nu va fi asigurata cu servici, cu spatii verzi, de agrement si sport, si in general cu functiunile conexe locuirii. Lipsa unor reglementari si restrictii privind dezvoltarea si creearea de spatii si functiuni cu caracter public. Principala forma de impact asociate neimplementarii proiectului din punct de vedere al peisajului este de pstrarea aspectului rural al zonei fr o sistematizare urbanistic ce nu d un aspect plcut peisajului.

Cea mai favorabila situatie pentru zona analizata ar fi: - sa se dispuna de oportunitati economice, infrastructura corespunzatoare si locuri de munca - impactul asupra mediului generat de zonele industriale propuse sa fie minim

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZZona Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

114/159

9.2.2. Alternative privind proiectul PUZ In vederea selectrii celei mai bune alternative de implementarea proictului din punct de vedere a impactului asupra factorilor/aspectelor de mediu relevante pentru planul analizat au fost evaluate alternativele referitoare la: - infrastructura/rutier/transportul; - folosina terenurilor - procesele tehnologice de pe platforma industriale, amplasamentul ales i msurile de diminuare a impactului asupra mediului; 9.2.2.1 Alternative privind infrastructura rutiera Ca urmare a sesizarii facute la APM Brasov prin adresa nr.9377/10.08.2009, de Domnul Popovici Gelu Sorin, in calitate de proprietar al unor parcele de teren in zona PUZ, pe amplasamentul carora a fost propus un drum de acces care ar fi facut imposibila utilizarea ulterioara a acestuia pentru locuinta, proiectantul PUZ, in urma analizarii situatiei, a modificat proiectul, conform plansei anexate. Astfel pentru dezvoltarea urbana a zonei au fost identificate , dou alternative (Varianta I si Varianta II) privind suprafaa propusa pentru zona comunicatii rutiere : Alternativa zero Varianta I Varianta II - 4,67 ha -14,60 ha -14,30 ha

Cea de a doua varianta i anume anularea drumului de acces aflat pe proprietatea parcelei de teren A-619-50/1 este cea mai avantajoas din punct de vedere al funcionalitii pe de o parte datorita faptului ca drumul de acces, prin suprafata ocupata, ar fi facut neutilizabila parcela pentru locuinte (conform functiunii propuse), iar pe de alta parte accesul la loturile de teren situate de o parte si de alta a acestui drum este asigurat de pe strada Baciului sau DN 13. 9.2.2.2 Alternative privind suprafata zonei mixte si de locuinte propusa prin PUZ In urma consultarii Grupului de Lucru intrunit in data de 6.11.2009, s-a propus ca functiunea de zone de locuinte prevazute in prima varianta de proiect a fi amplasata in vecinatea zonei industriale apartinind S.C."KRONOSPAN ROMANIA"SRL, (zonele fara legatura directa cu strada Baciului) sa fie inlocuita de zona cu functiuni mixte. Acest lucru a fost luat in considerare din doua aspecte si anume, unul care tine cont de necesitatile de dezvoltare urbana a zonei iar celalalt aspect, care tine de cont de zona industriala deja existenta aprobata prin PUZ -Zona Garii Stupini (HCL nr.255/1998). Astfel pentru dezvoltarea urbana a zonei au fost identificate , dou alternative (Varianta I si Varianta II) privind suprafaa propusa pentru zona mixta : - Alternativa zero" - 0 ha - Varianta I -12,75 ha Varianta II -26,75 ha Corespunzator, fata de varianta propusa initial, se modifica , suprafata zonei de locuinte, astfel: - Alterntiva zero" - 9,35 ha Varianta I -79,85 ha Varianta II - 65,85ha
Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZZona Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

115/159

Aceasta varianta de inlocuire a unei zone avand functiunea de locuinte care este amplasata in imediata vecinatate a unei zone industriale, in zona cu functiune mixta, este cea mai avantajoas din punct de vedere al sigurantei sanatatii umane, rezolvand totodata problema incompatibilitatii unor zone invecinate prin reglementari capabile sa asigure conversia functionala dorita. 9.2.2.3 Alternative privind procesele tehnologice de pe Platforma industrial i principalele msuri de prevenire/diminuare a impactului asupra factorilor de mediu La alegerea variantei optime pentru Fabrica de cherestea s-a tinut cont de experienta celorlate fabrici din grupul KRONOSPAN referitor la optimizarea productiei, a consumurilor energetice si a utilizarii de instalatii performante de depoluare. Principala alternativa analizata la proiectul de instalatii tehnologice a fost utilizarea centralei termice pe baza de biomasa dotata cu electrofiltru pentru retinerea pulberilor rezultate din arderea biomasei. (Pentru surse cu temperaturi ridicate, cele mai bune tehnici disponibile utilizate la nivel european, reprezinta indepartarea pulberilor/particolelor sedimentabile prin utilizarea electrofiltrelor. Filtrul electrostatic se utilizeaza pentru separarea inclusiv a particulelor mici din aer si care pot avea o temperatura ridicata.) Se poate aprecia faptul ca prin neutilizarea instalatiilor de depoluare propuse costurile investitie ar fi fost mult mai mici, in defavoarea unor valori ale concentratiilor de poluanti la emisie mai mari. Semnificaia impactului a fost determinat in baza evaluarii efectuate prin modelare matematica pentru situatia existenta cumulat cu situatia propusa. Hrile de dispersie au fost ntocmite pentru situaiile cele mai dezavantajoase i anume inclusiv n conditii extreme n care sursele de poluare emit simultan, la nivel maxim de funcionare a utilajelor i conditii meteorologice dezavantajoase pentru dispersia poluantilor. Pentru situatia existenta au fost luate date din Raportul EIM pentru fabrica de placi din aschii lemnoase existenta. Pentru situatia noua privind fabrica de cherestea propusa, datele au fost furnizate de titularu PUZ (prospect centrala termica pe biomasa, planuri tehnologice, etc.). Din punct de vedere al protectiei mediului alternativa aleasa corespunde celor mai bune tehnici disponibile la nivel european, valorile anticipate ale emisiilor si imisiilor fiind mult mai mici decat valorile limita admise de legislatia in vigoare, conform celor specificate la capitolul 6.3.2 si hartilor de dispersie anexate.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZZona Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

116/159

9.2.2.4 Alternativa privind amplasarea fabricii de cherestea


Referitor la modul de amplasare pe terenul apartinind societatii KRONOSPAN a Fabricii de cherestea" si tinand cont de suprafata de circa 30 ha necesara pentru construirea acesteia, au fost analizate 3 variante de amplasare, conform planurilor prezentate in continuare .

VARIANTA DE AMPLASARE A FABRICII DE CHERESTEA nr.1

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZZona Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

117/159

VARIANTA DE AMPLASARE A FABRICII DE CHERESTEA nr.2

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZZona Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

118/159

VARIANTA DE AMPLASARE A FABRICII DE CHERESTEA nr.3

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZZona Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

119/159

In urma analizei efectuate pentru fiecare din cele trei variante prezentata anterior a fost aleasa varianta de plan nr.3 din urmatoarele motive: Este creat un flux tehnologic rational si functional din punct de vedere tehnic; Materia prima (bustenii) se sorteaza in zona C1-C2 in lemn pentru cherestea si lemn pentru OSB. Acesta din urma este introdus pe linia de OSB, in capatul liniei,de unde practic incepe fluxul tehnologic pentru placi din aschii lemnoase. Aschiile de lemn rezultate de la linia de cherestea in zona C4-C5 sunt introduse in centrala pe biomasa din imediata apropiere. Principalele surse de zgomot ale liniei de cherestea sunt C1-C2 (sortare) si C6 (camere de uscare-ventilatoare), situate relativ la ambele extremitati ale liniei. Aprovizionarea fabricii de cherestea precum si expedierea produsului finit se fac in mare parte pe calea ferata. Liniile ferate pentru fabrica de cherestea fac parte dintr-un sistem de linii racordat la gara Stupini, ce nu poate fi modificat. Tehnic, nu este posibila construirea sistemului pe partea dinspre sud a strazii Strunga Mieilor. Chiar netinand seama de toate cele de mai sus, nu exista spatiul fizic corespunzator din punct de vedere tehnic si economic pentru o alta amplasare, in alta pozitie pe terenul proprietate Kronospan avand in vedere

Varianta 1 nu este posibila din urmatoarele motive: - Nu incape pe terenul Kronospan - Nu poate fi deservita de cale ferata - Nu se poate crea un flux tehnologic rational, economic. Varianta 2 nu este posibila din urmatoarele motive: - Conform PUZ, zona dinspre vest este mixta si nu industriala - Conform PUZ, in aceasta amplasare fabrica s-ar invecina cu zona de locuinte - Nu se poate construi (din motive de geometrie) cale ferata pe acea parte a strazii Strunga Mieilor - Nu se poate crea un flux tehnologic rational, economic. In concluzie, se adopta amplasarea conform variantei 3, cea propusa de pe planul de PUZ, avand in vedere faptul ca din punct de vedere tehnic si economic nu este posibila o alta amplasare a fabricii de cherestea. Avand in vedere masurile prevazute prin proiect (prezentate la capitolul 8.1, 8.4, 8.8), cat si efectele anticipate privind impactul asupra mediului inconjurator, (conform celor specificate in capitolul 6.3.1, 6.3.2, 6.3.3 si capitolul 9), rezulta faptul ca, alternativa aleasa corespunde cerintelor din punct de vedere al protectiei mediului inconjurator dar si din punct de vedere tehnic si economic.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZZona Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

120/159

9.2.4.5 Alternativa privind modificarea functiunii de zona de locuinte in zona cu functiuni mixta pentru suprafata situata in imediata vecinatate a zonei industriale propuse prin PUZ (zona cu legatura directa la strada Baciului amplasata in partea de nord si nord-vest a fabricii de placi din aschii lemnoase KRONOSPAN) In urma sedintei de analiza in cadrul APM Brasov din data de 10.05.2010, s-a solicitat analizarea unei noi variante de reglementari urbanistice. S-a propus ca zona propusa de locuinte amplasata in vecinatea zonei industriale in partea de nord si nord-vest a fabricii de placi apartinind KRONOSPAN, sa fie inlocuita in zona cu functiuni mixte, cu restrictii mai clare inspre zona industriala. (Conform RLU, nu se recomanda ca in imediata vecinatate a zonei industriale a se amplasa locuinte, spatii de invatamant sau sanitare. Se recomanda amplasarea de spatii administrative, birouri sau spatii comerciale.) Acest lucru a fost luat in considerare din doua aspecte si anume, unul care tine cont de necesitatile de dezvoltare urbana a zonei iar celalalt aspect, care tine cont de incompatibilitatea functionala a zonelor industriale si a zonele de locuinte. Astfel pentru dezvoltarea urbana a zonei a fost identificata, a treia alternativa (Varianta III) privind suprafaa propusa pentru zona mixta : - Alternativa zero" - 0 ha - Varianta I -12,75 ha Varianta II -26,75 ha Varianta III -38,35 ha Corespunzator, fata de varianta propusa initial, se modifica , suprafata zonei de locuinte, astfel: - Alterntiva zero" - 9,35 ha Varianta I -79,85 ha Varianta II - 65,85ha - Varianta III - 54,25 Aceasta varianta de inlocuire a unei zone avand functiunea de locuinte care este amplasata in imediata vecinatate a unei zone industriale, in zona cu functiune mixta cu restrictii mai clare inspre zona industriala, este cea mai avantajoas din punct de vedere al sigurantei sanatatii umane, rezolvand totodata problema incompatibilitatii unor zone invecinate prin reglementari capabile sa asigure conversia functionala dorita. 9.2 SELECTAREA ALTERNATIVEI FINALE

Pentru selectarea alternativei optime din punct de vedere tehnico-economic i al protejarii mediului nconjurtor, s-a procedat la o analiz comparativ a alternativei "zero" i a celei finale, alternative bazate pe utilizarea criteriilor de evaluare prezentate n continuare. In continuare se prezint tabelar o comparaie a alternativei "zero"- varianta neimplementrii proiectului cu varianta de proiect final analizat n acest raport.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZZona Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

121/159

Factor de mediu/aspect de mediu 0 Calitatea apei

Variante Varianta "zero" 1 Asupra factorului de mediu "APA" va continua impactul negativ pe termen lung datorit lipsei unui sistem centralizat de alimentare cu apa potabila si a unui sistem centralizat de evacuare ape uzate pluviale si menajere Calitatea aerului n condiiile actuale este influenat de emisiile de poluanti produsi de sursele de stationare din zonele industriale existente precum si de traficul rutier existent in zona si in mod special pe DN13. Conform studiilor efectuate nivelul poluanilor nu depesc limitele admise de legislaia de mediu. Alternativa final (alternativa aleas) 2 Se va implementa un sistem centralizat de alimentare cu apa potabila si de evacuare a apelor uzate menajere si pluviale. Comentarii 3 Avand in vedere masurile prevazute prin proiect si prezentate la capitolul 8.1, proiectul ofer beneficii pe termen lung comparativ cu varianta "zero"

Calitatea aerului

Prin implementarea proiectului cu activiti industriale suplimentare fa de cele din prezent nivelul poluanilor va crete dar, conform studiilor de evaluare efectuate, datorita masurilor prevazute, cresterea va fi nesemnificativa iar nivelul poluanilor n atmosfer se va menine sub limitele admise pentru protecia receptorilor sensibili.

Aspecte social economice

In prezent se resimte un impact negativ asupra locurilor de munc i a investiiilor din municipiul Braov conducnd la accelerarea nrutirii condiiilor social economice.

Infrastructur rutier

Situaia actual se va menine pe termen lung cu o infrastructur necorespunztoare din punct de vedere tehnic i a aspectelor de mediu. Se remarca lipsa unei trame stradale importante care sa asigure accesul la toate loturile de teren iar strazile existente (strada Baciului, Strunga Mieilor si strada Garii) corespund din punct de vedere tehnic cerintelor de dezvoltare a zonei

Proiectul propune investiii locale semnificative, crearea de locuri de munc, determinnd mbuntirea condiiilor social economice pe termen lung. Proiectul propune o infrastructur rutier corespunztoare din punct de vedere tehnic cu amenajarea de spaii verzi de-a lungul arterelor de circulaie pentru diminuarea polurii aerului si asigurarea de trame stradale care sa asigure accesul la toatel nu loturile de teren de pe amplasament.

Proiectul nu ofer beneficii comparativ cu varianta "zero" , impactul cumulat fiind neutru, avind in vedere masurile luate prin proiect si prezentate la capitolul 8.2. Activitile propuse pentru dezvoltarea zonei n domeniul ndustrial i al serviciilor vor fi asociate cu surse suplimentare de poluan fa de prezent dar prin masurile prevazute, acestea vor fi nesemnificative si strict controlate prin tehnicile i msurile de reducere a impactului prevazute. Avand in vedere rezultatele calculelor de evaluare efectuate si tanand cont de rezultatele studiului de sanatate intocmit de CMS-Cluj Napoca se poate aprecia ca activitatea desfasurata pe amplasamentul industrial existent, cumulat cu activitatea industriala propusa prin PUZ, in conditiile estimate, nu constituie un factor de risc major privind afectarea populatiei din vecinatate iar impactul global asupra factorului de mediu aer, va fi unul neutru. Implementarea proiectului va aduce avantaje social economice semnificative pe termen lung. Proiectul ofer beneficii pe termen lung comparativ cu varianta "zero"

Proiectul ofer beneficii pe termen mediu si lung comparativ cu varianta "zero". Imbuntirea infrastructurii rutiere va crete sigurana circulaiei n zon si va crea trame stradale care sa asigure acces la toate loturile de teren.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZZona Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU Zgomot i vibraii Sursele principale care influenteaza ambianta acustica in diferite sectoare ale ariei analizate sunt: Activitatea industriala existenta (incluzind traficul rutier si feroviar aferent si care se afla pe teritoriul intreprinderii) Traficul rutier corespunzator arterei DN13 ce margineste la Vest , aria analizata Traficul feroviar corespunztor magistralei CF-Brasov-Sighisoara Activiti specifice aezrilor umane din zon. Masuratorile efectuate pentru stabilirea nivelului de zgomot de pe amplasamentul PUZ , zona Fabricii existente de placi din aschii lemnoase,apartinind S.C."KRONOSPAN ROMANIA"SRL, relev faptul c n situaia actual nivelul de zgomot se ncadreaz n limitele impuse de STAS 10 009-88. In imediata vecinatate a zonei industriale, in zona sparturii valului de pamint, linga cele mai apropiate locuinte , nivelul de zgomot de fond (considerat fara activitatile industriale existente), este depasit de 40dB(A), fapt datorat traficului auto pe DN13, traficului usor de pe strazile de legatura, traficului CF pe linia Brasov Sighisoara, dar si altor activitati casnice. In prezent zona are un aspect rural, n care zona agricol este fragmentat de construcii civile grupate sau dispersate n teren , de construcii aparinnd zonei serviciilor precum i de zona industrial grupat n partea de vest. Condiiile se vor menine pe termen lung iar zona va continua s se dezvolte fr o sistematizare urbanistic. Pe terenurile agricole parcelate i fragmentate cu construcii nu se poate practica o agricultur de calitate. Prin lipsa unor reglementari urbanistice specifice zonei care sa tina cont de incompatibilitatea unor zone functionale, precum si lipsa unui program impus prin Avizul Sanitar aferent PUZ, care sa stabileasca o serie de masuri cum sunt: urmarirea anumitor indicatori de sanatate, monitorizarea noxelor, etc., In Executant: ECO-BREF BRASOV Peste intensitatea nivelului de zgomot existent se va suprapune instensitatea nivelului de zgomot pentru activitatea industriala propusa, (prin implementarea fabricii de cherestea) care adaoga activitatile de depozitare busteni, sortare, taiare, decojire, debitare, uscare, rindeluire, trafic auto si CF suplimentar. Datorita masurilor existente si prevazute prin proiect, (existenta valului de pamint, intre zonele cu receptori sensibili si zona industriala, izolarea fonica a surselor de zgomot semnificative, etc) impactul generat de zgomotul aferent activitilor propuse va fi meninut sub limitele admise.

122/159

Sursele de zgomot suplimentare ce pot sa apara prin implementarea PUZ, si in special dupa construirea Fabricii de cherestea, sunt prevazute cu msuri tehnice pentru a nu se depi nivelul admis conform legislatiei in vigoare. Proiectul nu ofer beneficii comparativ cu varianta "zero" , impactul cumulat fiind negativ nesemnificativ, avind in vedere masurile luate prin proiect. Avind in vedere masurile realizate si prevazute prin proiect a se realiza pentru zona industriala apartinind S.C."KRONOSPAN ROMANIA", cum sunt: existenta unui val de pamint intre zona industriala si zona cu receptori sensibili, inchiderea bresei valului de pamant in zona liniilor de inalta tensiune, plantarea unor perdelele de protectie intre zonele de locuit si cele industriale si de prestari servicii, aplicarea unor masuri specifice direct la sursele de zgomot conform unor proiecte de specialitate, se poate aprecia ca prin realizarea Fabricii de cherestea pe amplasamentul PUZ, valorile nivelului de zgomot se vor incadra in valorile limita reglementate prin STAS 1000988

Sol/ Utilizarea terenului

Se valorifica oportunitile privind valorificarea urban a unor terenuri disponibile n intravilan; Se va schimba aspectul rural al zonei prin sistematizare urbanistic ce d un aspect plcut peisajului; Se va asigura accesul la toate loturile de teren prin construirea unei trame stradale importante Se vor construirea zone verzi, terenuri de sport si locuri de joaca pentru copii. Se vor stabili reglementari urbanistice specifice zonei, capabile sa asigure conversia functionala a zonei in conditii de siguranta .

Proiectul ofer beneficii pe termen lung comparativ cu varianta "zero". Prin implementarea proiectului ntreaga zon se va dezvolta conform destinaiei din PUZ.

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095;

http/www.ecobref.ro

PUZZona Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU conditiile neimplementarii proiectului nu se poate astepta o imbunatatire a starii mediului si sanatatii populatiei, ci, cel mult, mentinerea situatiei actuale ca urmare a disparitiei oportunitatilor de stabilire a unor reglementari urbanistice specifice zonei. Pe teren se practic o Proiectul propune ca 25% agricultur de subzisten ce din suprafaa va continua s se degradeze amplasamentului PUZ s datorit parcelrii i vzrii fie destinat zonelor verzi acestora pentru construcii i plantaiilor n civile. aliniament de-a lungul cilor rutiere. Implementarea proiectului nu va avea impact asupra habitatelor instalate de-a lungul celor dou cursuri de ap din zon, prul Ghimbel i prul Timiul Sec. In situaia actual peisajul are un aspect rural format din terenuri agricole fragmentate de construcii civile i industriale, fr o sistematizare urbanistic. Aceste condiii vor persista pe termen lung iar zona se va dezvolta necorespunztor unei urbane. Sistematizarea urban prevzut n PUZ va da zonei aspectul urban industrial, cu o infrastructur corespunztoare cu spaii verzi i plantaii n aliniament iar zona industrial va fi grupat aezri fr s fac discordan cu restul peisajului. Se va face o delimitare strict ntre zona industrial i cea locuit . Conform studiului de sanatate intocmit de CMS Cluj Napoca, in conditiile respectarii masurilor prevazute prin proiect construirea si functionarea Fabricii de OSB apartinind S.C."KRONOSPAN ROMANIA" nu va determina aparitia unor adverse asupra starii de sanatate a populatiei din vecinatatea acestuii obiectiv.

123/159

Biodiversitatea

Proiectul nu ofer beneficii comparativ cu varianta "zero" , impactul fiind neutru, avind in vedere masurile luate prin proiect. Impactul negativ suferit n etapele de construcie de biodiversitate va fi remediat prin replantri de spaii verzi si plantaii n aliniament.

Peisajul

Implementarea proiectului va avea un impact pozitiv asupra peisajului. Proiectul ofer beneficii pe termen lung comparativ cu varianta "zero"

Sanatatea populatiei

Conform studiului de sanatate intocmit de CMS Cluj Napoca, in conditiile respectarii masurilor prevazute prin proiect, functionarea fabricii de OSB apartinind KRONOSPAN ROMANIA nu va determina aparitia unor efecte adverse asupra starii de sanatate a populatiei din vecintatea

Proiectul nu ofer beneficii comparativ cu varianta "zero" , impactul cumulat fiind neutru, avind in vedere masurile luate prin proiect. Va fi respecat Programul de conformare pentru starea de sanatate a populatiei impus prin Avizul sanitar nr.2084/A emis de DSP Brasov. Avind in vedere masurile prevazute a se realiza, (vor fi admise activitati industriale care sa nu permita efecte poluarea factorilor de mediu peste limitele admise, sunt prevazute perdele de protectie intre zonele de locuit si cele industriale, este prevazuta inierbarea si completarea in zona bresei a valului de pamanat de sub liniile de inalta tensiune, se va respecta un program de monitorizare strict, indicatorii de sanatate vor fi monitorizati conform Avizului Sanitar, Fabrica de cherestea propusa va fi prevazuta cu echipamente de depoluare la cele mai inalte standarde, alimentarea cu apa potabila si evacuarea apelor uzate menajere si pluviale se va face centralizat , etc) se asigura protectia sanatatii umane si deci se poate considera ca impactul global asupra starii de sanatate a populatiei va fi unul neutru.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZZona Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

124/159

10

DESCRIEREA MSURILOR AVUTE N VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTRII PLANULUI

Monitorizarea efectelor implementarii planului se va face conform prevederilor art. 27, din H.G. 1076/2004, facindu-se referire la efectele semnificative asupra mediului, respectiv la toate tipurile de efecte, pozitive, adverse, prevzute sau neprevzute. Trebuie monitorizate nu numai efectele directe, ci i cele indirecte, sinergice i cumulative. Monitorizarea altor efecte (neevaluate ca semnificative), poate fi justificat i util dac se are n vedere cuantificarea efectelor globale ale implementrii PUZ. Programul de monitorizare a implementrii PUZ trebuie s permit att obinerea i nregistrarea informaiilor cu privire la efectele semnificative asupra mediului ale implementrii PUZ ct i identificarea eventualelor efecte adverse neprevzute (de ex. aciuni de remediere ce pot fi ntreprinse).

10.1 DESCRIEREA SISTEMULUI PROPUS PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI Programul de monitorizare a implementarii PUZ are ca scop: urmarirea implementarii PUZ, a modului in care obiectivele specifice ale PUZ sunt indeplinite validarea concluziilor evaluarii, adica de a urmari daca corespunde probabilitatea si marimea efecteloir produse asupra mediului cu predictiile prezentate in raport (valabilitatea previziunilor privind impactul si concluziile SEA) de a se verifica daca sunt realizate masurile propuse pentru compensarea efecetelor adverse si intarirea efectelor pozitive, specificate in Raport, eficacitatea masurilor si concluziile desprinse de SEA identifica dac sunt necesare modificri ale planului n vederea reducerii impactului asupra mediului sau a optimizrii beneficiilor rezultate din implementarea acestuia.

Programul de monitorizare a implementarii PUZ trebuie sa urmareasca: Planul de monitorizare privind implementarea PUZ Planul de monitorizare a efectelor asupra mediului ale PUZ

Sistemul de monitorizare propus ia n considerare faptul c, n cadrul monitorizrii factorilor de mediu la nivel local, va fi dificil la unii factori de mediu s se fac diferenierea ntre impactul de mediu ale PUZ i impactul altor activiti/intervenii din vecintatea amplasamentului PUZ. Sistemul de monitorizare propus se bazeaz pe obiectivele de mediu relevante specificate anterior. Aceste obiective reprezint domeniile i subiectele de mediu care pot fi puternic influenate de implementarea PUZ.
Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZZona Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

125/159

Conform prevederilor HG 1076/2004, art.27 indeplinirea programului de monitorizare a efectelor asupra mediuluieste responsabilitatea titularului planului. Tinind cont ca propunerile pe o suprafata de cca. 60% din suprafata PUZ sunt facute de Primaria Brasov, chiar daca initiatorul PUZ este S.C."KRONOSPAN ROMANIA"SRL, acestia vor raspunde impreuna de indeplinirea planului de monitorizare. Pentru a monitoriza msura n care efectele pe care le are PUZ-ul propus asupra mediului, evaluatorul a propus indicatori de mediu pentru fiecare obiectiv de mediu relevant. Aceste date de monitorizare privind performana proiectului ar trebui obinute la sfritul proiectului, iar rezultatele ar trebui raportate periodic. Tabelul cu indicatorii de mediu propui pentru a evalua efectele programului asupra mediului este prezentat mai jos. 10.2 RECOMANDRI GENERALE PRIVIND MONITORIZAREA ntregul sistem de monitorizare trebuie s cuprind urmtoarele activiti: - Proiectantul va acorda asisten tehnic n timpul realizrii acestor obiective pentru a urmrii respectarea regulilor de protecie a mediului propuse prin proiect; - Monitorizarea indicatorilor de mediu conform planificarii - Examinarea rezultatelor monitorizrii, adic revizuirea modificrilor intervenite n cazul indicatorilor de mediu; - Iniierea pailor respectivi n cazul identificrii unor impacturi de mediu negative PUZ; - Comunicarea rezultatelor monitorizrii; - Asigurarea de informaii privind problemele de mediu din PUZ ctre toi factorii interesai Avand in vedere faptul ca Titularului de PUZ nu este proprietar pe toata suprafata planului analizat ci doar a unei suprafete de cca.41% din acesta, monitorizarea implementarii PUZ va fi facuta in colaborare cu Autoritatea administratiei publice locale. Avnd n vedere prevederile art. 18 din HG. 1076, autorul atestat al prezentului Raport de Mediu, innd cont de obiectivele de mediu identificate ca fiind relevante pentru PUZ propus i de rezultatele evalurii potenialelor efecte asupra mediului datorate implementrii acestuia, recomand urmtoarele msuri de monitorizare:

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZZona Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

126/159

OBIECTIVE DE MEDIU RELEVANTE PE COMPONENTE/ASPECTE DE MEDIU 0 I. MONITORIZAREA IMPLEMENTARII PUZ Crearea si asigurarea unor spatii urbane de buna calitate, orientate spre utilizator, care joaca un rol importanta in conditiile de trai ale populatiei ca suma a tuturor aspectelor economice, tehnologice, socieale si ecologice: Respectarea POT, CUT Respectarea aliniamentului Respectarea regimului de inaltime Pastrarea unei zone tampon de minim 30m de perdelele de protectie prevazute perimetral zonei industriale; Pastrarea zonei de protectie a digurilor paraului Ghimbasel Pastrarea zonei verzi de protectie Pastrarea zonei de protectie a infrastructurii feroviare Pastrarea zonei de siguranta a retelelor electriec aeriene

INDICATORI 1

FRECVEN TA 2 Anual

ORGANIZATII RESPONSABILE 3 -Autoritatea administratiei publice locale -Titular PUZ

-Modul de utilizare a suprafetelor de teren, (ha, %) -Nr. de cazuri de POT si CUT schimbat fata de prevederi PUZ (nr.) -Nr. derogari de la regulament pentru schimbari in functiuni (Nr) -Distante, inaltimi (m)

Imbunatatirea infrastructurii tehnice: Racordarea constructiilor la reteua publica de distributie a apei potabile sau racordarea la surse proprii cu avizul Inspectoratului Sanitar Brasov Racordarea constructiilor la reteua de canalizare ape menajere Asigurarea scurgerii apelor pluviale la reteua colectoare a acestora Imbunatatirea infrastructurii de drumuri

-Realizarea alimentarii cu apa si evacuarii apelor uzate la toti consumatorii din zona (instalatii si grad de acoperire sau numar consumatori) -Numar de drumuri nou construite sau modernizate (nr. sau Km), (accesul la proprietati)

Anual

-Autoritatea administratiei publice locale -Titular PUZ

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZZona Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

127/159

0 II. MONITORIZAREA EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI ALE PUZ: APA/ Limitarea poluarii punctiforme si difuze a corpurilor de apa de suprafata delimitate de amplasament PUZ (Paraul Ghimbasel) APA/ Asigurarea calitatii apelor uzate evacuate in canalizarea urbana -

1 Indicatori de calitate specifici apelor uzate evacuate in receptori naturali conform HG 188/02 cu completarile si modificarile ulterioaree prin HG352/05 (NTPA001/02) Indicatori de calitate specifici pentru monitorizarea receptorilor naturali conforem OM 161/06 Modul de respectare a razei spatiilor de protectie (m) Indicatori de calitate specifici apelor uzate evacuate in canalizarea urbana conform HG 188/02 cu completarile si modificarile ulterioare prin HG352/05 (NTPA002/02)

3 -Monitorizarea se realizeaza prin Sistemul National de Supraveghere a calitatii Apelor -SGA BRASOV -Administratorul retelei de evacuare centralizata din zona PUZ -Emisiile in apa trebuie monitorizate la nivel de operator conform cerintelor din autorizatia de protectia mediului si raportate SGA Brasov -DSP Brasov

APA/ Asigurarea calitatii apei potabile

Indicatori de calitate conform Legii nr. 458/2002 modificata si completata cu Legea 311/2004 Asigurarea zonelor de protectie severa in jurul fronturilor de captare a apei din subteran conform prevederilor HG 930/2005 si a autorizatiei de gospodarire a apelor emisa de SGA Brasov Indicatori de calitate privind niveluri de emisii conform Ordinului 462/1993, Indicatori de calitate privind niveluri de imisii de poluanti n atmosfer conform, Ordin 592/2002, STAS 12574/87 Verificarea implementarii masurilor de protectie a factorului de mediu aer

AER/ Mentinerea calitatii aerului inconjurator sub valorile limita prevazute de normele in vigoare Programul de monitorizare a calittii factorului de mediu AER va include urmtoarele aciuni: Monitorizarea surselor de emisie stationare din zona industriala conform planurilor de monitorizare prevazute in Autorizatiile de mediu pentru societatile industriale / concentratii de poluanti la emisie pentru sursele dirijate, Inventarul anual al emisiilor de poluanti, Rapoarte anualeconform cerintelor autoritatilor de mediu Monitorizarea calitii aerului n zona locuit potenial afectat de activitile industriale, conform cerintelor din Avizul Sanitar emis de DSP-Brasov / concentratii de poluanti in aerul ambiental in zonele populate

-Inventarul emisiilor in cadrul Sistemului national de evaluare si gestionare integrata a calitatii aerului -Emisiile in aer si nivelul trebuie monitorizate la nivel de operator conform cerintelor din autorizatia de protectia mediului

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZZona Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

128/159

ZGOMOT/ Reducerea impactului produs de zgomot i vibraii asupra receptorilor sensibili Monitorizarea nivelului de zgomot la limita zonelor industriale si in zona cu receptori sensibili Reducerea emisiilor specifice de CO2 pe cap de locuitor

Indicatori privind nivelul de zgomot stabiliti prin STAS 1000988 si Ordinul MS 536/1997 Verificarea implementarii masurilor de protectie impotriva zgomotului Emisiile de gaze cu efect de sera

Nivelul de zgomot trebuie monitorizat la nivel de operator conform cerintelor din autorizatia de protectia mediului Inventarul emisiilor in cadrul sistemului national de evaluare si gestionare integrata a calitatii aerului -Structuri teritoriale ale Institutului National de statistica, Ministerul sanatatii Publice Garda Nationala de mediu SGA Braov; -Indicatorii de sanatate trebuie monitorizati la nivel de operator conform cerintelor din Avizul sanitar emis de DSP Brasov

SANATATE / Ameliorarea starii de sanatate a populatiei prin implementarea de masuri care sa vizeze asigurarea dotarilor edilitare si prevenirea poluarii datorita noxelor, inclusiv a poluarii fonice. Monitorizarea respectarii cerintelor impuse prin Avizului Sanitar PUZ, prin Programul de conformare pentru starea de sanatate a populatiei

Indicatori de calitate prevazuti in Ord MS 536/1997 Indicatori de calitate pentru emisii si imisii aer prevazuti in Ord.462/1993, Ord.592/2002, STAS 12574/87 Indicatori de calitate privind nivelul de zgomot sabiliti prin STAS 10009-88 Indicatori de calitate privind apa potabila stabiliti prin Legea 458/2002 modificata si completata cu legea 311/2004 Indicatori de calitate privind starea apelor de suprafata stabiliti prin Ord. 161/2003 Indicatori de sanatate specifici care sa permita evaluarea starii de sanatate a populatiei in relatia cu fabrica de placi din aschii lemnoase Reclamatii primite referitoare la zgomot

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

129/159

11 REZUMAT FR CARACTER TEHNIC

11.1 Continutul si obiectivele principale ale planului 11.1.1 Informatii generale Lucrarea de fa reprezinta Raportul de Mediu pentru proiectul n faza PUZ "Zona Strunga Mieilor", in conditiile specificate prin Certificatul de Urbanism nr. 1253/04.05.2009 (in limitele DN13 la vest, pariul Ghimbasel la nord - linia CFR la est si str.Garii Stupini (Ovid Densusianu) la sud). Deoarece sunt cereri pentru demararea altor proiecte pe acest amplasament s-a impus elaborarea prezentului PUZ pentru ca zona s fie sistematizat urbanistic ca un tot unitar, s fie respectai indicii de urbanism, drept pentru care a fost elaborat i Regulamentul local de urbanism. Suprafata total a zonei studiate este de 249,80 ha Propunerile de dezvoltare urbanistica facute prin PUZ se inscriu in cerintele temei de proiectare, in prevedrile PUG, si nu in ultimul rind, in prevederile Planului Integrat de dezvoltare Urbana (PIDU) pentru polul de crestere Municipiul Brasov. Conform Planului Integrat de Dezvoltare Urbana al Municipiul Brasov si zonele adiacente, se impun stringent masuri in unele cartiere, pentru a contracara acutizarea problemelor sociale ce sunt legate de somaj si de imbatrinirea populatiei. Zona prioritara de interventie la nivelul orasului cu proiecte si programe este Zona de Nord- Bartolomeu Stupini, care poate functiona ca motor al dezvoltarii economice, data fiind pozitia geografica, aflat intre 2 drumuri nationale, aproape de viitorul aeroport, traversat de ocolitoare. Zona Stupini are potential mare de dezvoltare deoarece are suprafete de teren disponibile si acces la drumuri europene si nationale. Pe amplasamentul PUZ se propun zone industriale in vederea stramutarii industriilor din zona centrala a Brasovului si de extindere a activitatii S.C.Kronospan Romania SRL, de mica industrie, depozitare si de prestari servicii, zone cu functiuni mixte si zone de locuinte si functiuni complementare, neintrand in conflict din punct de vedere al functionalitatii cu prevederile din PUG-ul aprobat si cu problemele legate de protectia mediului. Zona, beneficiind de o suprafata foarte mare de teren liber de constructii, ofera astfel un suport pentru dezvoltare urbana, pentru extinderea orasului in partea de nord, nord-est. Aceasta dezvoltare urbana are rolul de a schimba caracterul rural actual al acestei zone transformand-o intr-un cartier urban al Brasovului.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

130/159

11.1.2 Obiectivele principale ale planului Principalul obiectiv al Planului Urbanistic Zonal "Strunga Mieilor" const n crearea cadrului legal din punct de vedere al planificrii urbanistice, prin elaborarea propunerilor de organizare urbanistic a zonei propuse pentru implementarea proiectului, n corelaie cu zonele adiacente i lund n considerare prevederile PUG. PUZ stabilete zonarea funcional a unitilor teritoriale ale zonei i reglementrile aferente, precum i bilanul teritorial i indicii urbanistici asociai. De asemenea, PUZ stabilete reglementrile cu privire la infrastructura rutier, la echiparea edilitar i la obiectivele de utilitate public. Principalele obiective ale proiectului PUZ analizat sunt: Stabilirea de reglementri specifice zonei industriale, zonei de locuine i funciuni complementare, mic industrie, depozite, prestri servicii i zonei mixte. Stabilirea de reglementri privind circulaia, parcrile i spaiile verzi. Stabilirea indicilor urbanistici de utilizare i ocupare a terenului. Prevederea n mod obligatoriu de spaii verzi, terenuri de sport i de joac pentru copii, precum i dotri de cartier dimensionate conform reglementrilor n vigoare. Stabilirea de reglementri urbanistice n vederea autorizrii directe fr ntocmire PUD pentru terenul ce aparine iniiatorului PUZ.-ului (Managementul KRONOSPAN a luat decizia extinderii activitii prin construirea unei Fabrici de cherestea, pe terenul propriu situat pe amplasamentul PUZ). Conform Planului de situatie anexat, se propune amplasarea proiectului unei Fabrici de cherestea, o parte pe amplasamentul Fabricii de placi din aschii lemnoase" existente (pentru care exista PUZ Zona garii Stupini", aprobat prin HCl 255/1998) si o parte pe terenul aflat in imediata vecinatate a acestuia.

Principalele aspecte reglementate prin PUZ-ul propus sunt: 11.1.2.1 Zonarea funcional a teritoriului In conformitate cu cerinele temei de proiectare, aa cum s-a menionat anterior, zona studiat va avea ca dominant funciunea de mic industrie i prestri servicii, dar va cuprinde i o zon industrial, precum i zone de locuine i zone cu funciuni mixte: servicii, birouri, comer, spaii verzi, loisir, sport etc. Funciunea de locuire va cuprinde doua categorii: n regim individual - locuine individuale pe lot (cu regim maxim de P+2 niveluri), care vor fi majoritare, dar i n regim colectiv - locuine colective, cu un regim maxim de nime de P+4 niveluri. Acestea din urm vor fi ntr-o zon mixt, amplasate la arterele principale de circulaie.In zona de locuine individuale se propune o tram stradal ce permite

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

131/159

parcelarea terenurilor astfel nct fiecare lot s aib acces carosabil direct din strad. Zona de depozitare, mic industrie i prestri servicii va cuprinde n general construcii pentru depozitare i mic industrie, spaii administrative, birouri, sedii firme i comerciale, construcii cu un regim de nlime de P, P+1 , cldirile administrative i de birouri aferente avnd un regim max. de P+4. Zona mixta va cuprinde institutii, servicii si echipamente publice, servicii de interes general (servicii manageriale, tehnice, profesionale, sociale, colective si personale, comert, hoteluri, restaurante, recreere) activitati productive micinepoluante si locuinte. Zona mixt se caracterizeaz printr-o mare flexibilitate n acceptarea diferitelor funciuni de interes general i public, comerciale i de servicii. Conform RLU , nu se recomanda ca in imediata vecinatate a zonei industriale a se amplasa locuinte, spatii de invatamant sau sanitare. Se recomanda amplasarea de spatii administrative, birouri sau spatii comerciale. Zonele verzi amenajate constau n: - zona de sport i recreere (ZV); - perdelele de protectie in latime de 30,00 m prevazute perimetral zonei industriale; - zone verzi obligatorii n conformitate cu HG 525/91 (20% pentru ZPS si ZID) - grdinile din interiorul proprietilor din zonele de locuit i mixte; plantaii de aliniament de-a lungul drumurilor publice. Zona industriala existenta este reprezentata de fabrica de produse lemnoase apartinind societatii comerciale KRONOSPAN ROMANIA ce a fost cuprinsa in PUZ Zona Garii aprobat cu HCL 255/1998. Zona industriala noua cuprinde zona prevazuta in PUG necesara stramutarii industriilor din zona centrala a orasului precum si amplasamentul, proprietatea societatii comerciale Kronospan, pentru construirea unei fabrici de cherestea. In situatia proiectata in P.U.Z. - Zona Strunga Mieilor", S.C. KRONOSPAN ROMANIA S.R.L. isi propune extinderea activitatii industriale prin construirea unei Fabrici de cherestea. Fabrica de cherestea va fi amplasata pe un teren aflat in proprietatea KRONOSPAN, partial pe amplasamentul care are in prezent functiune de zona industriala si partial pe o suprafata in prezent neutilizata, pentru care se solicita prin PUZ, aprobare de zona industriala. Din totalul amplasamentul PUZ de 249,8 ha, in proprietatea S.C. KRONOSPAN ROMANIA S.R.L se afla o suprafata de 101,15 ha din care 46,6 ha se afla in zona industriala aprobata prin PUZ Zona Grii Stupini - HCL 255/1998. Pe terenul aflat in proprietatea KRONOSPAN se va construi o Fabrica de cherestea cu spatii de depozitare productie si cladire de birouri. Capacitatea de productie propusa va fi de 540000 mc/an cherestea. Fabrica de cherestea proiectata va fi deservita de cca.350 pana la 500 de angajati. In total platforma S.C. KRONOSPAN ROMANIA S.R.L va avea un numar de cca.750 de angajati.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

132/159

11.1.2.2 Echiparea edilitara Alimentarea cu ap: Alimentarea cu ap a obiectivelor de pe amplasamentul analizat se va realiza conform Avizului de principiu favorabil nr.820 din 05.06.2009 emis de Compania APA Braov, din reelele centralizate de distribuie ale localitii, reele aflate n curs de extindere printr-un program de dezvoltare ISPA. Evacuarea apelor uzate menajere: In zona cuprins n planul urbanistic zonal studiat evacuarea apelor uzate menajere se va realiza conform Avizului nr. 820 din 05.06.2009 emis de Compania APA Braov, prin reele centralizate de canalizare, reele aflate n curs de execuie printr-un program de investiii derulat de Primria Municipiului Braov. Evacuarea apelor pluviale: Apele pluviale de pe drumuri i suprafee asfaltate vor fi colectate prin rigole stradale ce vor descrca apele ntr-un canal principal. Canalul va urma un traseu de la sud la nord i va conduce apele ctre un canal colector deschis existent, situat paralel cu parul Ghimbel. Pentru mrirea capacitii de transport, canalul existent va fi decolmatat i reprofilat. Din acest canal apele vor fi descrcate n prul Ghimbel astfel: la debite mici ale prului Ghimbel, apele vor fi descrcate gravitaional prin subtraversarea cu clapet, existent, aflat n administrarea S.G.A. Braov; la debite mari ale prului, n situaia blocrii clapetei de evacuare i la debite de ape pluviale colectate din zona studiat n PUZ de peste 500 l/s, apele pluviale vor fi direcionate ctre un bazin de retenie i prin intermediul unei staii de pompare vor fi descrcate n regim controlat prin conduct de refulare amplasat peste digul de protecie, n prul Ghimbel. Reele de transport: Propunerile de modernizare a circulaiei n zon au inut cont de prevederile PUG Braov aprobat, dar i de alte documentaii de urbanism aprobate sau care sunt n curs de elaborare. Se propune : lrgirea strzii DN13 la 4 benzi de circulaie; dublarea strazii DN13, cu o arter colectoare paralel, si trotuare; largirea strzii Strunga Mieilor la 4 benzi de circulaie, reamenajarea strazii Baciului cu 2 benzi de circulatie, zona verde pentru pozarea retelelor si trotuare, conform PUZ avizat anterior; reamenajarea strzii Grii Stupini cu 2 benzi de circulaie, i trotuare; realizarea unei artere carosabile noi ntre strzile Strunga Mieilor i Grii Stupini , pe direcia E-V, cu 2 benzi de circulaie i trotuare pe ambele prti; realizarea unei reele de strzi cu una sau doua benzi de circulaie, cu trotuare i zon verde edilitar pe ambele pari, n zona aferent locuinelor; realizarea unei strzi paralele cu calea ferat, cu trotuar i zon verde edilitar pe partea de vest a drumului, conform PUZ avizat anterior.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

133/159

11.2 Evoluia probabil a mediului n cazul neimplementrii proiectului ce face obiectul planului urbanistic zonal Principalele forme de impact asociate adoptrii alternativei zero" - respectiv neimplementarii proiectului sunt: Pierderea unui numr important de locuri de munc pe plan local; Problemele sociale legate de somaj si imbatrinirea populatiei se vor acutiza. Pierderea unor investiii importante n sprijinul infrastructurii i serviciilor. Pstrarea aspectului rural al zonei fr o sistematizare urbanistic ce nu d un aspect plcut peisajului. Lipsa oportuniilor de cretere a veniturilor la bugetele locale din venituri prin posibilitile de dezvoltare a zonei indusrtriale i a zonelor destinate serviciilor. Lipsa unui sistem centralizate de alimentare cu apa potabila. Lipsa unui sistem centralizat pentru evacuara apelor uzate menajere si pluviale. Lipsa unei trame stradale importante care sa asigure accesul la toate loturile de teren. Strazile existente (strada Baciului, Strunga Mieilor si strada Garii) nu corespund din punct de vedere tehnic cerintelor de dezvoltare a zonei. Blocarea evolutiei zonei si pierderea oportunitilor privind valorificarea urban a unor terenuri disponibile n intravilan. Zona nu va fi asigurata cu servici, cu spatii verzi, de agrement si sport, si in general cu functiunile conexe locuirii. Lipsa unor reglementari si restrictii privind dezvoltarea si creearea de spatii si functiuni cu caracter public.

Pe ansamblu, implementarea planului va asigura evolutia zonei socio-economica si persepectiva punerii in practica a conceptului general denumit dezvoltare durabila. 11.3 Probleme de mediu care sunt relevante pentru PUZ Rezultatele procesului de identificare a problemelor de mediu actuale pentru zona analizata sunt prezentate centralizat in tabelul urmator:
Factor de mediu Aer Probleme relevante existente privind mediul din zona amplasamentului PUZ Calitatea aerului din zona este influentata de urmatoarele aspecte: Poluarea atmosferica generata de emisiile de poluanti produsi de sursele stationare ale zonelor industriale existente. Poluarea atmosferica datorata traficului rutier in special pe DN 13. (vezi capitolul 3.1.5 privind starea actuala a mediului - referitor la calitatea aerului) Nivelul imisiilor in aer determinate prin modelare matematica pe baza datelor privind emisiile provenite de la sursele stationare de pe amplasamentul PUZ apartinanad fabricii de placi din aschii lemnoase KRONOSPAN ROMANIA, indica valori care se incadreaza in limitele admise conform Ord.592/2002 sau STAS 12574/87,conform hartilor de dispersie anexate. Nivelul concentratiei de formaldehida, determinata la imisie pe strada Baciului, conform determinarilor periodice efectuate de catre ECOIND Bucuresti, arata faptul ca valorile se situeaza sub limitele admise la imisie conform STAS 12574/87. Calitatea aerului in zona analizata nu este monitorizata prin sistemul national de monitorizare a calitatii aerului. Conform datelor statistice publicate pe siteul APM BV pentru luna martie 2010 prin Buletinele pentru informarea publicului cu privire la calitatea aerului in judetul Brasov, la cea mai apropiata statie automata de monitorizare a calitatii aerului de amplasamentul PUZ- la Sanpetru, concentratiile masurate pentru indicatorii SO2, NOX, ozon,
Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

134/159

Factor de mediu

Probleme relevante existente privind mediul din zona amplasamentului PUZ PM10 si CO sunt mai mici decat valorile limita admise conform Ord.592/2002 (conform raportului anexat privind starea mediului in judetul Bv pentru luna martie 2010). a)Lipsa sistemelor centralizate de alimentare cu apa potabila . (vezi capitolul 3.1.1 privind starea actuala a mediului - referitor la sistemul de alimentare cu apa) Alimentarea cu ap a zonei este aigurat prin puuri forate a crei potabilitate variaz n funcie de distana de sursele de poluare. Cantitatea i calitatea apei potabile variaz n funcie de deprtarea de sursele de poluare ceea ce rezult ca o problem relevant c asigurarea cu ap potabil este necorespuztoare datorat inexistenei unei delimitri corespunztoare a zonelor de protecie sanitare i a deficienei n monitorizare a calitii apei potabile. Cercetrile au artat c la adncimi de 40-50m apele subterane sunt corespuntoare pentru alimentarea cu ap. Apa subteran este folosit de unitile economice i industriale din zon i de locuinele private de pe amplasamentul PUZ. Datorit lipsei sistemului de canalizare n zona proiectului propus exist posibilitatea polurii apelor subterane. b)Absenta retelelor centralizate de evacuare ape uzate menajere si pluviale (vezi capitolul 3.1.2 privind starea actuala a mediului- referitor la sistemul de canalizare) Construiile de pe amplasamentul PUZ nu sunt racordate la sistemul centralizat de canalizare ape uzate menajere. Evacuarea apelor uzate de la construciile existente se rezolv prin bazine vidanjabile, fose septice, sau alte sisteme locale. (In prezent, ca solutie provizorie, pina la finalizarea lucrarilor de canalizare ape menajere, KRONOSPAN ROMANIA colecteaza apele uzate menajere din incinta fabricii existente, in bazine vidanjabile si le evacueaza prin vidanje catre o statie de epurare) Pe amplasament exista un sistem necorespunzator de colectare a apelor pluviale. Apele pluviale de pe amplasamentul PUZ (exclusiv apele pluviale provenite din incinta industrial existenta apartinind fabricii de produse lemnoase KRONOSPAN) se scurg libere la nivelul solului. c)Calitatea necorespunzatoare a paraului Timis, situat in afara amplasamentului PUZ, dar in imediata vecinatate, dupa linia CF Sighisoara-Bv care limiteaza in partea de Est PUZ-ul analizat. (vezi capitolul 3.1.3 privind starea actuala a mediului - referitor la caliatea apelor de suprafata) Conform rapoartelor privind starea factorilor de mediu, intocmite de serviciul de monitorizate SGA-Brasov, unul din cele mai poluate cursuri de apa din judet este pariul Timis-tronsonul situat intre deversorul aflat la iesirea din municipiul Brasov si confluenta Ghimbasel. Calitatea necorespunzatoare a apelor curgatoare pe anumite sectoare, se datoreaza poluarii cu ape menajere si industriale neepurate sau insuficient epurate, depozitarii deseurilor industriale si menajere neconforme, neaplicarii codului bunelor practici agricole si poluarii istorice. Sub aspectul poluarii apelor de suprafata in judetul Brasov, zona canalului Timis prin tronsonul situat ntre aval municipiul Braov - aval confluen Ghimbel este considerata zona critica. Global sectiunea s-a incadrat, din punct de vedere fizico-chimic, in clasa V de calitate cu o stare ecologica proasta, conform adresei nr.6990/04.12.2009, punctul 3, emisa de SGA Bv, anexata.

Apa

Zgomot

Sursele principale care influenteaza ambianta acustica in diferite sectoare ale ariei analizate sunt: Activitatea industriala existenta (incluzind traficul rutier si feroviar aferent si care se afla pe teritoriul intreprinderii). Traficul rutier corespunzator arterei DN13 ce margineste la Vest , aria analizata. Traficul feroviar corespunztor magistralei CF-Brasov-Sighisoara ce margineste la Est aria analizata Activiti specifice aezrilor umane din zon. (vezi capitolul 3.1.7 privind starea actuala a mediului referitor la nivelul de zgomot) Pentru protejarea ariei locuite dinspre nord, s-au realizat doua berme cu inaltimea de 8 m

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

135/159

Factor de mediu

Probleme relevante existente privind mediul din zona amplasamentului PUZ (echivalenta inaltimii unei cladiri cu 3 niveluri). De notat ca bermele trebuiau sa fie unite, dar restrictiile legate de siguranta transportului energiei electrice au impus intreruperea constructiei in dreptul firelor electrice de transport. In general, in zona locuintelor, nivelul de zgomot de fond (considerat fara activitatile industriale existente, este depasit de 40dB(A), fapt datorat traficului auto pe DN13, traficului usor de pe strazile de legatura, traficului CF pe linia Brasov -Sighisoara. Conform hartii de zgomot privind nivelul de zgomot avand ca sursa traficul rutier pentru municipiul Brasov, valorile nivelului de zgomot se situeaza la limita de nord a amplasamentului PUZ (pe strada Baciului) la valori mai mari in apropierea drumului national DN13 . Masuratorile efectuate de APM Brasov, in imediata vecinatate a fabricii de placi din aschii lemnoase apartinind S.C."KRONOSPAN ROMANIA"SRL, in timpul functionarii in conditii normale a acesteia, inspre strada Baciului, in zona unde valul de pamint este intrerupt, relev faptul c nivelul de zgomot se situeaza la o valoare echivalenta Leq cuprinsa intre 4547 dB(A). Avand in vedere faptul ca inspre limita de nord a fabricii Kronospan, in imediata vecinatate se afla o zona de locuinte chiar daca valori echivalente masurate se incadreaza in valorile limita admise pentru incinte industriale, se apreciaza ca la 2 m de fatada celei mai apropiate locuinte de bresa digului, valorile pot fi usor mai mari fata de valorile limita admise pentru protectia receptorilor sensibili pe timp de noapte.

Sanatate

Starea de sanatate a populatiei poate fi influentata de mai multi factori asociati conditiilor trecute si actuale de pe amplasamentul analizat, din care se pot mentiona: Funcionarea capacittilor industriale de pe amplasamentul PUZ sau din vecintatea acestuia. Lipsa unui sistem centralizat de alimentare cu apa potabila. (Utilizarea ca ap potabil, a apei din pnza freatic (prin intermediul fntnilor) a cror calitate variaz n funcie de deprtarea de sursele de poluare posibile, n special de grajduri, fose septice, etc). Amplasarea unor locuinte in zona liniilor de inalta si medie tensiune, in vecintatea cii ferate Braov - Sighioara, drumului naional DN13 precum i n apropiere de centura ocolitoare a Braovului. (vezi capitolul 3.1.10 privind starea actuala a mediului- referitor la starea de sanatate a populatiei) Din perspectiva evaluarii de risc pentru Obiectivul Fabrica OSB, Fabrica de Cherestea apartinand SC Kronospan Brasov si PUZ, a fost efectuata, o evaluare a conditiilor initiale de sanatate cat si a riscurilor de sanatate asociate conditiilor actuale si viitoare de mediu, din care s-au desprins urmatoarele concluzii generale: e) Starea de sntate ca i condiie iniial este favorabil amplasrii viitoarelor investiii ale SC Kronospan Romania S.R.L. n zona aleas. f) Riscul de dezvoltare a unor boli specifice nu crete cu apropiere de amplasament ci dimpotriv scade odat cu apropiere de amplasament sustind corectitudinea alegerii acestuia. g) Riscul de dezvoltare a unor boli specifice, lund n calcul condiiile initiale de mediu i sntate, scade oadat cu ndeprtarea de amplasamentul noilor investiii aparinnd SC Kronospan Romania S.R.L. (aceast concluzie face referire doar la condiile iniiale de mediu i sntate i nu la cele caracteristice funcionrii acestor aspecte care se regsesc n lucrarea de evaluare a riscului i impactul asupra strii de sntate pentru noile investiii). h) In concluzie amplasamentul ales este corespunzator din punct de vedere al strii de sanatate ca i condiie iniial.

Biodiversitate

Din analiza situaiei existente reies urmtoarele: c) Amplasamentul PUZ nu este situat ntr-o zon de importan deosebit pentru mediu i nici la limit sau n vecintate. Cea mai apropiat zon protejat este situl NATURA 2000

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

136/159

Factor de mediu

Probleme relevante existente privind mediul din zona amplasamentului PUZ ROSCI0055- "Dealul Cetii - Lempe-Mlastina Harman" ce este situat n partea de est a amplasamentului PUZ la o distan de cca. 4 Km. d) Perimetrul se afl ntr-o zon lipsit de interes major din punct de vedere al biodiversitii.

Mediul social si economic

Din analiza situaiei existente reies urmtoarele disfuncionalitati principale: In oraul Braov, se impun stringent masuri n unele cartiere, pentru a contracara acutizarea problemelor sociale ce sunt legate de somaj i de mbtrnirea populaiei. In contextul crizei economice mondiale ce a afectat i ara noastr i implicit i pe locuitorii municipiului Braov, ce a dus la falimentare unui numr considerabil de societi comerciale i la mrire numrului de omeri, este necesar promovare unor noi proiecte de investiii. Dezafectarea societtilor industriale din ora a necesitat gsirea unor noi amplasamente pentru zone industriale care s creeze locuri de munc. Necesitatea crearii unor zone mixte coerente care sa ofere conditii pentru dezvoltarea activitatilor comerciale si de servicii pentru diferite domenii. Ponderea foarte redusa a echipamentelor si dotarilor conexe locuirii (comert, servicii, sanatate, sport, agremet, etc). Zona studiat este ocupat n prezent parial de funciunea de locuire, reprezentat de case individuale pe lot, cu regim de nalime mic i de o zon industrial reprezentat n principal de fabrica de produse lemnoase Kronospan. Se remarc lipsa dotarilor si echipamentelor conexe locuirii, cum ar fi dotrile comerciale i de servicii, de loisir, sport, spaii verzi. Raportul spaiu liber - spaiu construit este net n favoarea spaiului liber. Zona, beneficiind de o suprafa foarte mare de teren liber de construcii, ofer astfel un suport pentru dezvoltare urban, pentru extinderea oraului n partea de nord, nord-est. Aceast dezvoltare urban are rolul de a schimba caracterul rural actual al acestei zone transformand-o ntr-un cartier urban al Braovului. Fata de asezamintele de interes istoric si cultural din judetul Brasov, zona analizata se gaseste la o distanta apreciabila fata de acestea, si nu va putea genera un impact negativ care sa se repercuteze asupra acestora.

Peisajul

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

137/159

Solul/ Utilizarea terenurilor

Din analiza situatiei existente rezulta urmatoarele aspecte: In zona nu au fost semnalate soluri cu potential de contaminare istoric. Folosina actual a terenurilor este pentru agricultur, zone rezideniale, zone industriale i prestrii servicii. Culoarul liniilor aeriene de inalta tensiune care strabate zona genereaza prin zona ei de influenta o suprafata mare cu interdictie de construire Terenul este parcelat i majoritatea parcelelor sunt libere de construcii. Exista parcele fara acces, cu un raport al laturilor total disproportinat in favoarea adincimii (loturi foarte lungi si inguste) . Suprafata de amplasare a utilajelor tehnologice si a celorlate spatii active (cai de aces, depozite,etc) din cadrul zonei industriale existente dar si a celei propuse este protejata prin betonare sau alte masuri specifice iar emisiile de gaze preconizate nu sunt de natura sa afecteze solul. Zona industriala existenta este reprezentata de fabrica de produse lemnoase apartinind societatii comerciale KRONOSPAN ce a fost cuprinsa in PUZ Zona Garii aprobat cu HCL 255/1998. Zona industriala noua cuprinde zona prevazuta in PUG necesara stramutarii industriilor din zona centrala a orasului si amplasamentul, proprietatea societatii comerciale Kronospan, pentru construirea unei fabrici de cherestea. Suprafata unde unde sunt amplasate utilajele tehnologice si celelalte spatii active (cai de aces, depozite,etc) din cadrul zonei industriale existente este protejata prin betonare sau alte masuri specifice iar emisiile de gaze preconizate nu sunt de natura sa afecteze solul.

Factori climatici

In zona se emit gaze cu efect de sera, generate de arderea combustibililor.

11.4 . Obiective de protecia mediului, stabilite la nivel naional care sunt relevante pentru plan i modul cum s-a inut cont de aceste obiective i de orice alte consideraii de mediu n timpul pregtirii planului sunt prezentate centralizat in tabelul urmator n scopul evalurii efectelor asupra mediului, au fost selectate mai multe obiective legate de mediu care au fost formulate innd cont de obiectivele i obligaiile naionale i internaionale pe care le are Romnia n domeniul mediului. n continuare se prezint sub form tabelar aceste obiectivele de mediu specifice pentru PUZ propus, grupate n categorii de obiective strategice (care sunt corespondente cu obiectivele de mediu stabilite la nivel naional, regional i local).

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

138/159

Tabel: Obiective , masuri si tinte


Factori/aspect de mediu APA / Lipsa sistemelor centralizate de alimentare cu apa potabila Obiective de mediu la nivel naional, regional i local Dezvoltarea infrastructurii edilitare i managementul durabil al resurselor de ap Obiective specifice: Satisfacerea cerinelor de ap la surs pentru populaia din mediul urban i rural prin valorificarea superioar a capacitilor disponibile ale surselor existente pentru acoperirea deficitelor de ap potabil. mbuntirea i dezvoltarea infrastructurii sistemelor centralizate de alimentare cu ap i canalizare din aglomerrile urbane prin Reabilitarea i extinderea sistemelor de distribuie a apei din municipii i orae. Obiective de mediu stabilite prin PUZ/ masuri Asigurarea calitatii apei potabile/ Masuri: Racordarea la reeaua public de distribuie a apei potabile sau asigurararea necesarului de apa din surs proprie cu avizul Inspectoratului Sanitar Braov la toate constructiile de pe amplasamentul PUZ. Tinta

Respectarea indicatorilor de calitate a apei potabile conform Legii nr. 458/2002 modificata si completata cu Legea 311/2004 Racordarea tuturor locuitorilor din zona PUZ la reteua publica de distributie a apei potabile sau asigurarea necesarului de apa din surs proprie cu avizul Inspectoratului Sanitar Braov la toate constructiile de pe amplasamentul PUZ.

n programul Companiei "APA" din Braov este prevzut realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu ap n cartierul Stupini. Lucrrile sunt cuprinse n programul ISPA care s-a aprobat la organismele aferente Consiliului Europei. APA/ Absenta retelelor de canalizare menajere Dezvoltarea infrastructurii edilitare i managementul durabil al resurselor de ap Obiective specifice: Extinderea reelelor de canalizare din aglomerrile urbane; Asigurarea unui sistem centralizat de canalizare pentru ape uzate menajere Masuri: Conform Avizului de Gospodarire a Apelor nr.344/2009 privind PUZ Strunga Mieilor", evacuarea apelor uzate menajere din zona PUZ se va realiza prin retele centralizate de canalizare, retele aflate in curs de executie printr-un program de investitii derulat de Primaria Municipiului BRASOV. In partea de nord a zonei studiate au fost amplasate de o parte si de alta a pariului Ghimbasel doua statii de pompare care vor prelua apele menajere din cartierul Stupini si le vor refula intr-o conducta oraseneasca. catre statia de epurare

Evacuarea apelor uzate menajere din zona PUZ se va realiza prin retele centralizate de canalizare, retele aflate in curs de executie printr-un program de investitii derulat de Primaria Municipiului BRASOV. Legea Apelor Nr.107/1996, modificat i completat cu Legea nr.310/2004, Legea nr. 112/2006, modificata si completata de OUG nr.12/2007 . HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate cu modificarile si completarile aduse de HG nr.352/2005 si HG nr.210/2007

Respectarea indicatorilor de calitate specifici apelor uzate evacuate in canalizarea urbana conform HG 188/02 cu completarile si modificarile ulterioare prin HG352/05 (NTPA002/02)

Evacuarea menajere

apelor prin

uzate reteua

centralizata de colectare a municipiului Brasov.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

139/159

Factori/aspect de mediu Apa /

Obiective de mediu la nivel naional, regional i local Dezvoltarea infrastructurii edilitare i managementul durabil al resurselor de ap Obiective specifice: Extinderea reelelor de canalizare din aglomerrile urbane;

Tinta Obiective de mediu stabilite prin PUZ / masuri Asigurarea colectarii si evacuarii corespunzatoare a apelor meteorice . Respectarea indicatorilor de calitate

Sistem necorespunzator de colectare a apelor pluviale. -

Masuri: specifici apelor uzate Evacuarea apelor pluviale de pe amplasamentul PUZ se va face astfel: evacuate in receptori naturali conform HG Evacuarea apelor pluviale de pe drumuri si suprafete asfaltate, ( exclusiv 188/02 cu completarile de pe platforma industriala existenta apartinind Fabricii Kronospan si modificarile 46,65ha) vor fi colectate prin rigole stradale ce se vor descarca intr-un ulterioaree prin canal. Inainte de descarcarea apelor pluviale in paraul Ghimbasel, acestea HG352/05 vor fi trecute prin separtoare de nisip si hidrocarburi prevazute cu filtre de (NTPA001/02) coalescente si opritoare de difuzie. Canalul va urma un traseu de la sud la nord si va conduce apele catre un canal deschis existent, situat paralel cu pariul Ghimbasel. Din acest canal, apele vor fi descarcate in pariul Gimbasel astfel: la debite mici ale paraului Ghimbasel, apele vor fi descarcate gravitational prin susubtraversarea cu clapet existenta; la debite mari ale paraului Ghimbasel, in situatia blocarii clapetei de evacuare si la debite de ape pluviale colectate din zona studiata in PUZ de peste 500 l/s, apele pluviale vor fi directionate catre un bazin de retentie si prin intremediul unei staii de pompare vor fi descarcate in regim controlat prin conducta de refulare amplasata peste digul de protectie, in paraul Ghimbasel. Evacuarea apelor pluviale de pe platforma actuala a Fabricii de placi din aschii lemnoase, apartinind societatii Kronospan(46,65 ha) se realizeaza astfel: Apele pluviale de pe acoperisurile constructiilor sunt colectate de o reta de canalizare cu descarcare intr-un bazin tampon de retentie. Apele pluviale provenite de pe parcari, platforme, depozite si drumuri sunt colectate de o reta de rigole si conducte de canalizare trecute prin gratere de retinere a resturilor lemnoase si prin separatoare de hidrocarburi, cu descarcare in acelasi bazin de retentie. (Restul apelor pluviale de pe platforma KRONOSPAN (54,5ha) vor fi preluate de sistemul de canalizare ape pluviale prevazute in prezentul PUZ).

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

140/159

Factori/ aspect de mediu AER.

Obiective de mediu la nivel naional, regional i local Meninerea calitii aerului nconjurtor n zonele care se ncadreaz n limitele prevzute de normele n vigoare pentru indicatorii de calitate Adoptarea msurilor necesare pentru limitarea pna la eliminare a efectelor negative asupra mediului. Minimizarea impactului asupra calitatii aerului. Controlul nivelului de poluare prin aplicarea tehnicilor i tehnologiilor pentru reinerea poluanilor i/sau prin introducerea de tehnologii mai puin Ordin poluante. Monitorizarea i controlul emisiilor de poluani n aer. Introducerea/utilizarea combustibililor care genereaz emisii reduse de

Tinte Obiective de mediu stabilite prin PUZ / masuri Mentinerea calitatii aerului inconjurator sub valorile limita prevazute de normele in vigoare. Masuri: Vor fi admise activitatile industriale cu spatii de productie care sa nu permita poluarea aerului, apelor, solului sau fonica peste limitele admise de legislatia de mediu in vigoare si care sa permita crearea unui microclimat normal atit in incinta cit si in zonele adiacente fara a perturba activitatea si confortul vecinatatilor peste limitele admise. Delimitarea zonelor de locuinte de zonele industriale prin perdelele de protectie in latime de 30,00 m prevazute perimetral zonei industriale; Pentru diminuarea concentratiei de noxe provenite de la circulatia auto pe strazile principale cu trafic intens, se propune ca trotuarele sa aiba fasii verzi de protectie (plantatii de aliniament). Pentru a obtine un standard ridicat al vietii in aceasta zona au fost propuse spatii verzi atat pentru loisir cat si de protectie, spatii de joaca pentru copii si dotari de cartier in zonele mixte. Pentru fabrica de cherestea propusa prin proiect, utilajele tehnologice au fost echipate si racordate la instalatii de captare si retinere a poluantilor in functie de compozitia granulometrica a aschiilor, umiditate, concentratia poluantilor in curentul de aer inainte de intrarea in instalatiile de epurare,etc., astfel incit sa se poluani. obtina randamentele optime de captare si retinere a poluantilor. Centrala termica pe baza de biomasa, ce se are in vedere afi construita, corespunde ultimelor standarde tehnologice, este prevazuta cu electrofiltru pentru retinerea pulberilor si reglarea automata a arderii. Conform fisei tehnice, valorile limita garantate la emisie, sunt sub limita admisa prin Ordinul 462/1993. Aschiile de lemn care rezulta din operatia de rindeluire sunt retinute in instalatii mari si performante de filtrare, prevazute cu filtre textile. n functie de anotimp, aerul filtrat este recirculat in hala sau evacuat in atmosfera. Latura dispre nord si nord vest este ingradita cu un val de pamint de 8 m inaltime, de forma trapezoidala cu baza mare de 12-25 m, baza mica de 4,5-6m. Pe suprafata acestuia s-au plantat foioase care agreaza zona. -Respectarea indicatorilor de calitate privind niveluri de emisii conform Ordinului 462/1993, -Respectarea indicatorilor de calitate privind nivelul imisiilor de poluanti n atmosfer conform 592/2002, STAS 12574/87

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser, inclusiv prin mrirea eficienei energetice i utilizarea surselor regenerabile de energie. Ridicarea standardului de locuire n mediul urban i rural. Crearea, reabilitarea i extinderea suprafeelor ocupate de spaii verzi n municipii i orae. Reducerea polurii atmosferice asociat activitilor industriale. - Reducerea emisiilor de poluani specifici traficului auto.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

141/159

Factori/aspect de mediu ZGOMOT

Obiective de mediu la nivel naional, regional i local Reducerea zgomotului si vibratiilor in cartierele sensibile. Reducerea poluarii fonice industrie si transporturi in asezarile umane.

Tinta Obiective de mediu stabilite prin PUZ/Masuri Respectarea valorilor limita legale pentru protejarea receptorilor sensibili. Reducerea impactului produsi de zgomot asupra receptorilor sensibili Masuri: agentii economici din zona Respectarea indicatorilor

privind nivelul de zgomot stabiliti prin actele de reglementare detinute de din PUZ vigoare. indicatorilor de calitate prevazuti in Ord MS 536/1997 indicatorilor de calitate privind nivelul de zgomot sabiliti prin STAS 1000988 HG321/2002 privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental si standardele in

Sunt admise activitati industriale cu spatii de productie care sa nu permita poluarea fonica peste limitele admise de legislatia de mediu in vigoare si care sa permita crearea unui microclimat normal atit in incinta cit si in zonele adiacente fara a perturba activitatea si confortul vecinatatilor peste limitele admise.

Sunt prevazute perdelele de protectie in latime de 30,00 m prevazute perimetral zonei industriale. Inchiderea bresei valului de pamant din partea de nord a incintei Kronospan inierbarea corespunzatoare a valului de pamint si

Fabrica de chereseea propusa prin proiect va fi prevazuta cu masuri de siguranta la sursele puternic emitoare de zgomot, (ecranri locale, carcasri locale, etc) astfel incit nivelul de zgomot preceput sa se incadreze in limitele admise de legislatia in vigoare. La punerea in functiune a fabricii de cherestea va fi facuta o monitorizare atent pentru identificarea la timp si corecia eventualelor probleme.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095;

http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

142/159

Aspect : SANATATEA UMANA


Factori/aspect de mediu SANATATE
Obiective de mediu la nivel naional, regional i local Obiective de mediu stabilite prin PUZ/Masuri Tinte

mbuntirea calitii mediului i asigurarea unui nivel nalt al calitii vieii n zonele urbane i rurale dezvoltarea aezrilor umane n zone care nu sunt supuse riscurilor naturale i agenilor poluani; reducerea pierderilor energetice datorate izolrii termice ineficiente; crearea, reabilitarea i extinderea suprafeelor ocupate de spaii verzi n municipii i orae; reducerea polurii atmosferice asociat activitilor industriale; reducerea emisiilor de poluani specifici traficului auto; asigurarea unui management corespunztor deeurilor; reducerea polurii fonice n mediul urban, n zonele industriale i n zonele cu trafic aerian sau feroviar; realizarea de perdele vegetale de protecie.

Mentinerea calitatii factorilor de mediu sub valorile limita legale pentru protectia sanatatii populatiei Crearea si asigurarea unor spatii urbane de buna calitate Masuri: Vor fi admise activitati industriale cu spatii de productie care sa nu permita poluarea atmosferica si fonica peste limitele admise de legislatia de mediu in vigoare si care sa permita crearea unui microclimat normal atit in incinta cit si in zonele adiacente fara a perturba activitatea si confortul vecinatatilor peste limitele admise Delimitarea zonelor industriale de celelate zone rezidentiale. Se va lasa min. 30 m prin perdelele de protectie prevazute perimetral zonei industriale; Latura dispre nord si nord vest este ingradita cu un val de pamint de 8 m inaltime, de forma trapezoidala cu baza mare de 20-25 m, baza mica de 4,5-6m. Pe suprafata acestuia s-au plantat foioase care agreaza zona. Inchiderea bresei valului de pamant din partea de nord a incintei sub liniile de inalta tensiune Pentru diminuarea concentratiei de noxe provenite de la circulatia auto pe strazile principale cu trafic intens, se propune ca trotuarele sa aiba fasii verzi de protectie (plantatii de aliniament) . Pentru a obtine un standard ridicat al vietii in aceasta zona au fost propuse spatii verzi atat pentru loisir cat si de protectie, spatii de joaca pentru copii si dotari de cartier in zonele mixte. Pentru siguranta, conform Avizului Sanitar nr.2084/A/27.08.2009, pentru PUZStrunga Mieilor", va fi implementat un program de conformare pentru starea de sntate a populaiei in relatia cu Fabrica de placi din aschii lemnoase si Fabrica de cherestea propusa prin proiect (apartinind KRONOSPAN), care prevede o serie de masuri cum sunt: o Urmarirea indicatorilor de sanatate conform Avizului Sanitar. o Monitorizarea noxelor in aer conform programului impus de APM si DSP Brasov si a traficului rutier. o Monitorizarea nivelului de zgomot la limita incintei industriale o Evaluarea nivelului de noxe la locul de munca. o Impermeabilizarea bazinului de decantare si controlul calitatii apei de profunzime din zona amplasamentului, etc

Respectarea: indicatorilor de calitate prevazuti in Ord MS 536/1997 indicatorilor de calitate pentru emisii si imisii aer prevazuti in Ord.462/1993, Ord.592/2002, STAS 12574/87 indicatorilor de calitate privind nivelul de zgomot sabiliti prin STAS 10009-88 indicatorilor de calitate privind apa potabila stabiliti prin Legea 458/2002 modificata si completata cu legea 311/2004 indicatorilor de al calitate privind starea apelor de suprafata stabiliti prin Ord. 161/2003

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

143/159

Factori/aspect de mediu DESEURI

Obiective de mediu la nivel naional, regional i local

Obiective de mediu stabilite prin PUZ/Masuri

Tinte

Dezvoltarea unui sistem de management integrat al deeurilor i asigurarea gestionrii n siguran a substanelor chimice periculoase Obiective specifice: Prevenirea apariiei i minimizarea cantitii de deeuri generate; Reducerea cantitii de deeuri eliminate prin reciclare i valorificare energetic; Dezvoltarea sistemelor de colectare selectiv a deeurilor, n vederea atingerii intelor de reciclare pentru deeurile de ambalaje, deeurile de echipamente electrice i electronice, vehicule scoase baterii i acumulatori, deeuri din construcii, anvelope; asigurarea unui management corespunztor al deeurilor; Implementarea planurilor de gestionare a deeurilor la nivel regional, judeean i local;

Colectarea selectiv a deeurilor pe ntreg amplasament PUZ.

Reducerea cantitii de deeuri eliminate prin reciclare i valorificare energetic management

Asigurarea unui (Implementarea proiectului corespunztor al deeurilor Fabrici de cherestea nu genereaz alte categorii de deeuri faa de cele generate in fabrica de placi din aschii lemnoase existenta, deeurile din uz, generate suplimentar difer numai cantitativ. )

SOL Reducerea i prevenirea polurii i degradrii solurilor mbuntirea calitii solurilor i utilizarea durabil a resurselor de sol Identificarea, investigarea i refacerea/remedierea siturilor contaminate istoric. Remedierea zonelor afectate de poluri accidentale; Reducerea polurii solurilor afectate de infiltraiile apelor menajere. Reabilitarea suprafeelor de teren degradate prin activiti antropice. FACTORII CLIMATICI Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera Reducerea polurii solului prin gestionarea adecvat a deeurilor de pe amplasament. Reducerea polurii solului datorit infiltraiilor cu ape pluviale potential contaminate prin construcia reelelor de ape pluviale. Reducerea emisiilor de CO2

Respectarea indicatorilor specifici pentru calitatea solului pe tipuri de folosinta, conform Ord 756/1997.

Implementarea prevederilor proiectului fabricii de cherestea prevazuta prin PUZ, privind utilizarea biomasei drept sursa de combustibil.
Biomasa (deseuri lemnoase) ce va utilizata drept combustibil la centrala termica este considerata neutra din punct de vedere al emisiilor de CO2 pentru ca emisiile de CO2 rezultate prin arderea biomasei sunt stopate atunci cind o noua biomasa creste.)

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095;

http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

144/159

11.5 Potenialele efecte semnificative asupra mediului Pentru identificarea potenialelor efecte asupra mediului asociate proiectului, care stau la baza PUZ propus, s-au avut n vedere att obiectivele de mediu strategice i specifice planului propus ct i problemele de mediu identificate. Pentru zona luat n studiu evaluarea s-a fcut numai pentru aspectele caracteristice acestei zone, asupra crora s-a considerat c proiectul va avea un impact probabil. Evaluarea a fost efectuat innd cont de criteriile recomandate de HG 1076/2004 n anexa 1 iar pentru cuantificarea nivelului prognozat al impactului (amploarea acestuia) s-au avut n vedere att efectele directe ct i cele secundare, cumulative asupra mediului. Totodat sa inut cont de durata prognozat a impactului , pe termen scurt, mediu sau lung, permanente i temporare pozitive i de categoria impactului pozitiv sau negativ. Efectele cumulative sunt importante n situaia n care mai multe activit au efecte individuale nesemnificative, dar mpreun pot genera un impact semnificativ, sau atunci cnd mai multe efecte individuale ale planului genereaz un efect combinat. Pentru a evalua nivelul impactului s-au luat n considerare cele mai defavorabile situaii, considernd simultaneitatea desfurrii tuturor activitilor implicate n proiect, chiar dac acest lucru este puin probabil s se realizaze n realitate. Un exemplu al acestui mod de abordare a evalurii, n care efectele cumulative rezult ca urmare a metodelor utilizate, a fost prezentat pentru factorul de mediu aer si zgomot la care s-au luat n considerare emisiile simultane de poluani si zgomot din diferite puncte ale amplasamentului PUZ. Cmpurile concentraiilor de poluani si intensitati de zgomot rezultate din modelare includ n fiecare punct contribuiile cumulate ale tuturor surselor de emisie. Pentru fiecare dintre factori de mediu relevani pentru plan, a fost efectuat predicia impactului potenial generat de activitile proiectului prin utilizarea de metode expert, au fost aplicate msurile de prevenire/diminuare prevzute prin proiect i s-a evaluat n final impactul rezidual, lund n considerare criteriile de evaluare i categoriile de impact stabilite. Rezumativ, pentru aspectele de mediu identificate ca fiind relevante (sanatate, aer, nivel zgomot), in continuare se prezinta formele de impact, grupate pe aspecte de mediu: 11.5.1 Aspect de mediu - Sanatatea populatiei Una din problemele de mediu identificate este faptul ca nu exista date concrete privind cuantificarea efectelor poluarii factorilor de mediu asupra sanatatii populatiei. Ca atare, pentru cuantificarea efectelor poluarii asupra sanatatii populatiei a fost elaborat de catre Centrul de Mediu si Sanatate din Cluj Napoca Studiu de Evaluare a Riscului si impact asupra Starii de Sanatate a Populatiei in relatie cu amplasamentul "Kronospan Romania".
Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

145/159

Din perspectiva evaluarii de risc pentru obiectivul Fabrica OSB si Fabrica de Cherestea propusa prin proiectul apartinand SC Kronospan Brasov si PUZ, a fost efectuata, o evaluare a conditiilor initiale de sanatate cat si a riscurilor de sanatate asociate conditiilor actuale si viitoare de mediu. Concluzii generale: e) Starea de sntate ca i condiie iniial este favorabil amplasrii viitoarelor investiii ale SC Kronospan Romania S.R.L. n zona aleas. f) Riscul de dezvoltare a unor boli specifice nu crete cu apropiere de amplasament ci dimpotriv scade odat cu apropiere de amplasament sustind corectitudinea alegerii acestuia. g) Riscul de dezvoltare a unor boli specifice, lund n calcul condiiile initiale de mediu i sntate, scade oadat cu ndeprtarea de amplasamentul noilor investiii aparinnd SC Kronospan Romania S.R.L. (aceast concluzie face referire doar la condiile iniiale de mediu i sntate i nu la cele caracteristice funcionrii acestor aspecte care se regsesc n lucrarea de evaluare a riscului i impactul asupra strii de sntate pentru noile investiii). h) In concluzie amplasamentul ales este corespunzator din punct de vedere al strii de sanatate ca i condiie iniial. Avind in vedere masurile prevazute a se realiza, (vor fi admise activitati industriale care sa nu permita poluarea factorilor de mediu peste limitele admise, sunt prevazute perdele de protectie intre zonele de locuit si cele industriale, este prevazuta inierbarea si completarea a valului de pamant in zona bresei de sub liniile de inalta tensiune, se va respecta un program de monitorizare strict, indicatorii de sanatate vor fi monitorizati conform Avizului Sanitar, Fabrica de cherestea propusa va fi prevazuta cu echipamente de depoluare la cele mai inalte standarde, alimentarea cu apa potabila si evacuarea apelor uzate menajere si pluviale se va face centralizat , etc) se asigura protectia sanatatii umane si deci se poate considera ca impactul global asupra starii de sanatate a populatiei va fi unul neutru. 11.5.2 Aspect de mediu-Calitatea aerului Calitatea aerului n zona PUZ poate fi influentata de emisiile de poluanti produsi de sursele stationare ale zonelor industriale existente si propuse, precum si de poluarea atmosferica datorata traficului rutier in special pe DN 13. Emisiile in aer din zona industriala propusa, se vor cumula cu emisiile deja existente. Din analiza situatiei actuale cumulat cu situatia propusa se poate aprecia ca impactul activitatilor industriale asupra factorului de mediu aer se va incadra in limitele admise de legislatia de mediu in vigoare. Pentru noxele provenite din sursele dirijate existente pe amplasamentul Fabricii de placi din aschii lemnoase, apartinind S.C. KRONOSPAN ROMANIA SRL, cumulat cu emisiile provenite din activitatea propusa prin proiectul Fabricii de cherestea, au fost ntocmite hri de dispersie innd cont de tipul de poluant, condiiile de teren, conditiile climatice, diametrul si inaltimea cosului de dispersie, rata de emisie a poluantilor, etc . Hrile de dispersie au fost ntocmite pentru situaiile cele mai dezavantajoase i anume inclusiv n conditii extreme n care sursele de poluare emit simultan, la nivel maxim de funcionare i conditii
Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

146/159

meteorologice de calm atmosferic i instabilitate termic. Conform rezultatelor modelarii matematice a rezultat c atit n situaia actual cit si in cea viitoare (cu implementarea noilor capaciti de producie), nivelul poluanilor nu va depii valorile limita admise la imisie . Pentru fabrica de cherestea propusa pe amplasamentul S.C."KRONOSPAN ROMANIA"SRL utilajele tehnologice au fost prevazute a fi echipate si racordate la instalatii de captare, retinere si/sau distrugere a poluantilor, astfel incit sa se obtina randamente maxime de captare si/sau distrugere a poluantilor. In functie de parametri mentionati anterior, pentru fiecare utilaj in parte, s-au ales si dimensionat corespunzator tipul instalatiei de epurare, debitele de exhaustare, suprafetele filtrante, inaltimea si diametrul cosurilor de dispersie, etc. Instalatiile de filtrare alese au randamente mari de retinere. Centrala termica pe baza de biomasa propusa prin proiectul Fabricii de cherestea corespunde ultimelor standarde tehnologice, fiind prevazuta cu electrofiltru pentru filtrarea pulberilor si echipamente pentru reglarea automata a arderii. Conform Cartii tehnice, valorile limita garantate la emisie, sunt sub limita admisa prin Ordinul 462/1993. Se vor organiza suprafete pentru spatii verzi si plantatii de aliniament de protectie, in cadrul fiecarei parcele si perdelele de protectie in latime de 30,00 m prevazute perimetral zonei industriale; Gradul de impurificare al atmosferei cu noxe emise de la S.C."KRONOSPAN ROMANIA"SRL in raport cu Fabrica de placi de aschii lemnoase existenta si Fabrica de chereseta propusa, in zonele invecinate a fost estimat cu ajutorul unui model matematic care are la baza distributia gaussiana a concentratiilor de poluanti din atmosfera. Evaluarea s-a facut prin comparare cu prevederile din STAS 12574/1987 care cuprinde Conditii de calitate a aerului din zonele protejate si/sau Ordinului 592/2002 privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a anumitor poluanti in aerul inconjurator. Analizind rezultatele obtinute in urma calculelor de dispersie se constata ca pentru nici una din noxele analizate, chiar si in conditii extreme de functionare (conditii meteorologice dezavantajoase si de functionare simultana si la maxim a tuturor utilajelor tehnologice) nu a fost depasita valoarea concentratiei admise la imisie conform Ordinului 592/2002 sau CMA conform STAS 12574/1987. Fata de limita sitului Natura 2000-ROSO0055-Dealul Lempes, situat la cca. 4 Km de amplasamentul PUZ, in partea de Est a localitatii Sampetru, concentratiile calculate sunt aproape "zero", si prin urmare , acestea nu pot fi influentate de activitatea industriala KRONOSPAN. Fata de cea mai apropiata zona de locuinte situate pe strada Baciului, in imediata vecinatate a zonei industriale existente, concentratiile calculate au valori mult sub limitele admise la imisie conform Ordinului 562/2002 sau STAS 12574/87. Avand in vedere rezultatele calculelor de evaluare efectuate, se poate aprecia ca activitatea desfasurata pe amplasamentul industrial existent, cumulat cu activitatea industriala propusa prin PUZ, in conditiile estimate, nu constituie un factor de risc major

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

147/159

privind afectarea populatiei din vecinatate iar impactul global asupra factorului de mediu aer, va fi unul neutru. 11.5.3 Aspect de mediu -Nivel de zgomot Sursele principale care influenteaza ambianta acustica in diferite sectoare ale ariei analizate sunt: - Activitatea industriala existenta (incluzind traficul rutier si feroviar aferent si care se afla pe teritoriul intreprinderii) peste care se va suprapune activitatea industriala propusa, aferenta Fabricii de cherestea (care adaoga activitaile de depozitare busteni, sortare, taiare, decojire, debitare, uscare, rindeluire, trafic auto si CF suplimentar) - Traficul rutier corespunzator arterei DN13 ce margineste la Vest , aria analizata - Traficul feroviar corespunztor magistralei CF-Brasov-Sighisoara Activiti specifice aezrilor umane din zon. Zgomotul i vibraiile generate de traficul rutier reprezint o problem de fond cu un efect semnificativ asupra oamenilor care locuiesc n imediata vecintate a drumului naional DN13. De asemenea asupra locuitorilor din apropierea tronsonului de cale ferat Braov Sighioara, exist un impact datorit zgomotului i vibraiilor provocate de traficul feroviar. Pentru prezentarea datelor privind nivelul de zgomot pentru situatia actuala au fost facute apreciari prin evaluarea nivelului de zgomot prin modelare matematica . De remarcat este faptul ca in general, in zona locuintelor, nivelul de zgomot de fond (considerat fara activitatile industriale existente), este depasit de 40dB(A), fapt datorat traficului auto pe DN13, traficului usor de pe strazile de legatura, traficului CF pe linia Brasov -Sighisoara, dar si altor activitati casnice. De notat ca pentru protejarea ariei locuite dinspre nord, s-au realizat doua berme cu inaltimea de 8 m (echivalenta inaltimii unei cladiri cu 3 niveluri). Bermele trebuiau sa fie unite, dar restrictiile legate de siguranta transportului energiei electrice au impus intreruperea constructiei in dreptul firelor electrice de transport. Pe baza informatiilor privind starea actuala si a informatiilor prevazute prin proiect s- au putut face unele previziuni in vederea evaluarii nivelurilor de zgomot dupa implementarea PUZ, cand vor exista sursele si activitatile legate de existenta Fabricii de cherestea. Conform evaluarii privind distributia nivelurilor de zgomot pentru situatia proiectata, se pot concluziona urmatoarele: Tinind cont de masurile de siguranta prevazute la sursele puternic emitoare de zgomot, atat pentru sursele de zgomot existente pe amplasamentul Kronospan cat si pentru sursele propuse prin construirea fabricii de cherestea , (inchiderea valului de pamant, utilizatea de materiale fonoabsorbante si fono-izolante, carcasri, etc) o estimare a nivelurilor de zgomot dupa implementarea proiectului, arata o crestere, pastrandu-se, totusi, pentru zona locuita, la valori sub 50 dBA; Nivelul de zgomot in zona vulnerabila receptorilor sensibili (zona de locuinte de pe strada Baciului), se va situa in general la valori cuprinse intre 45-50dB(A), valori mai mari inregistrindu-se in apropierea drumului national DN13, a caii ferate Brasov- Sighisoara precum si in imediata apropiere a strazii Baciului, (datorita traficului
Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

148/159

auto pe DN13, a traficului CF pe ruta Brasov Sighisoara si a traficului usor pe Str.Baciului). Conform rezultatelor estimate se poate aprecia ca valorile masurate se incadreaza in valorile limita reglementate prin STAS 10009-88. (Limitele admisibile ale nivelului de zgomot urban -paragraf 2.2-tabel 3, limita admisibila a nivelului de zgomot la limita incintei industriale este de 65 dB, iar conform paragrafului 2.5 valoarea nivelului de zgomot exterior cladirii este de 50dB.) De remarcat este faptul ca in general, in zona locuintelor, nivelul de zgomot de fond (considerat fara activitatile industriale existente), este depasit de 40dB(A), fapt datorat traficului auto pe DN13, traficului usor de pe strazile de legatura, traficului CF pe linia Brasov -Sighisoara, dar si altor activitati casnice.

Recomandari: Deoarece puterile acustice ale noilor surse au fost aproximate pe baza experientei dobandita in urma studiilor anterioare, este necesara o atenta monitorizare la implantarea in arie a noilor utilaje si functiuni; Inchiderea bresei valului de pamant din partea de nord a incintei Kronospan si inierbarea corespunzatoare a valului de pamint. In situatia in care reducerea nivelurilor de zgomot produsa prin existenta valului de pamint nu este suficienta (si inchiderea bresei acestuia), pentru etapa urmatoare se va actiona prin masuri de reducere luate direct la surse. Aceasta inseamna ecranari locale, carcasari locale, izolarea fonica prin utilizarea de materiale fonoabsorbante, in general actionarea asupra punctelor puternic emitatoare de zgomot, actiune care se poate face atat la noile echipamente care se vor instala, cat si la echipamente din dotarea actuala, ale caror contributii se vor regasi in nivelul de zgomot de la receptor; (In general, actionandu-se asupra surselor in ordinea descrescatoare a contributiei fiecareia la nivelul de zgomot dintr-o arie sensibila, este metoda corecta de abordare a unui plan de actiune impotriva zgomotului. Prin calcule acustice specifice se poate stabili valoarea reducerii pentru fiecare sursa importanta, in asa fel incat, la receptorul sensibil, acolo unde se compun nivelurile corespunzatoare tuturor surselor, rezultatul sa fie sub valoarea limita legala. In concluzie, o monitorizare atenta la punerea in functiune a utilajelor aferente Fabricii de cherestea este absolut necesara pentru identificarea si corectia eventualelor probleme.
Tinind cont de nivelul de zgomot de fond existent datorita amplasarii PUZ intre drumul national DN 13 si calea ferata Brasov Sighisoara se poate aprecia ca impactul global asupra zonei PUZ, generat de implementarea noului proiect va fi negativ nesemnificativ pe termen lung. Avind in vedere masurile realizate si prevazute prin proiect a se realiza pentru zona industriala apartinind S.C."KRONOSPAN ROMANIA", cum sunt: existenta unui val de pamint intre zona industriala si zona cu receptori sensibili, inchiderea bresei valului de pamant in zona liniilor de inalta tensiune, plantarea unor perdelele de protectie intre zonele de locuit si cele industriale si de prestari servicii, aplicarea unor masuri specifice direct la sursele de zgomot conform unor proiecte de specialitate, se poate aprecia ca prin realizarea Fabricii de cherestea pe amplasamentul PUZ, valorile nivelului de zgomot se vor incadra in valorile limita reglementate prin STAS 10009-88.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

149/159

11.6 Msuri propuse pentru a preveni, reduce i compensa ct de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementrii planului Rezolvarea problemelor de mediu identificate ca fiind relevante i atingerea obiectivelor propuse pot fi realizate doar prin aplicarea unor msuri concrete care s asigure prevenirea, diminuarea i compensarea ct mai eficient a potenialelor efecte adverse asupra mediului identificate ca fiind semnificative pentru proiectul care face obiectul PUZ-lui propus. n continuare se prezint msurile propuse pentru prevenirea, reducerea i compensarea oricrui posibil efect advers asupra mediului datorit implementrii proiectului n faza PUZ propus precum i msuri menite s accentueze efectele pozitive asupra mediului. 11.6.1 Msuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu apa

Pentru a prentmpina impactul asupra apelor de suprafa i subterane se impun urmtoarele masuri de diminuarea impactului asupra apelor subterane i de suprafa, ce vor fi luate n calcul la urmtoarea faz de proiectare: 11.6.1.1 Referitor la retelele de canalizare menajere si pluviale: Se va impune obligativitatea tuturor construciilor de pe amplasamentul PUZ s se conecteze la reeaua de canalizare ce se afl n curs de execuie, pentru a elimina scurgerile de poluani din fose septice, bazine vidanjabile sau evacuari neautorizate in emisari. Se au in vedere urmatoarele: Evacuarea apelor uzate menajere din zona PUZ se va realiza prin retele centralizate de canalizare, retele aflate in curs de executie printr-un program de investitii derulat de Primaria Municipiului BRASOV. Evacuarea apelor pluviale de pe amplasamentul PUZ se va face astfel: - Evacuarea apelor pluviale de pe drumuri si suprafete asfaltate, (exclusiv de pe platforma industriala existenta apartinind Fabricii Kronospan -46,65ha) vor fi colectate prin rigole stradale ce se vor descarca intr-un canal. Inainte de descarcarea apelor pluviale in paraul Ghimbasel, acestea vor fi trecute prin prin separtore de nisip si hidrocarburi prevazute cu filtre de coalescente si opritoare de difuzie Canalul va urma un traseu de la sud la nord si va conduce apele catre un canal deschis existent, situat paralel cu pariul Ghimbasel - In prezent evacuarea apelor pluviale de pe platforma Kronospan(46,65 ha) se realizeaza astfel: o Apele pluviale de pe acoperisurile constructiilor sunt colectate de o reta de canalizarecu descarcare intr-un bazin tamponde retentie o Apele pluviale provenite de pe parcari, platforme, depozite si drumuri sunt colectate de o reta de rigole si conducte de canalizare trecute prin gratere de retinere a resturilor lemnoase si prin separatoare de hidrocarburi, cu descarcare in acelasi bazin de retentie. Bazinul are dublu rol, de a asigura inmagazinarea apei pluviale cu un debit ma mare de 700 l/s si de decantare suplimentara. Din bazinul tampon, apele sunt evacuate prin 2
Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

150/159

conducte care subtraverseaza calea ferata si descarca apele in pariul Timis prin 2 guri de varsare. Restul apelor pluviale de pe platforma KRONOSPAN (54,5ha) vor fi preluate de sistemul de canalizare ape pluviale prevazute in prezentul PUZ. Se vor lua toate msurilor necesare pentru prevenirea polurilor accidentale i limitarea consecinelor acestora; Se va monitoriza periodic calitatea apei uzate evacuata n ape de suprafata sau canalizarea urban i se va verifica modul de ncadrare a indicatorilor fa de limita admis conform NTPA 001/2002 si NTPA 002/2002, i de Autorizaia de Gospodarirea Apelor; Persoanele nominalizate prin decizie, responsabile cu problemele de deversare a apelor uzate n canalizare, vor urmri n permanen calitatea apelor uzate deversate n prul Timiul Sec; Impermeabilizarea bazinului de decantare i controlul apei de profunzime de pe amplasamentul PUZ. Deeurile colectate din se vor depozita temporar pna la eliminare n mijloace de depozitare adecvate pentru fiecare tip de deeu. Pentru obinerea avizului de traversare a a conductei de evacuare a apelor pluviale (la debite mari) peste prul Ghimbel, mal drept, se va nainta ctre Administraia Naional "Apele Romne" documentaia tehnic ntocmit conform legislaiei apelor n vigoare. Inainte de descrcarea apelor pluviale n prul Ghimbel, acestea vor fi trecute prin separatoare de nisip i hidrocarburi prevzute cu filtre coalescente i opritoare de difuzie; Obiectivele industriale de pe amplasamentul PUZ ce vor utiliza apa n scop tehnologic sau care prin profilul de activitate pot genera un impact negativ asupra resurselor de ap de suprafa sau subterane vor nainta conform legislaiei apelor n vigoare la SGA documentaiile tehnice pentru obinerea avizului sau autorizaia de gospodrire a apelor; Se va respecta zona de protecie a digurilor prului Ghimbel. Pe aceast zon nu se vor amplasa construcii cu caracter permanent.

11.6.1.2 Referitor la alimentarea cu apa potabila Regulamentul local de urbanism anexat la proiectul PUZ stabilete ca toate construciile de pe amplasament s fie racordate la reeaua public de distribuie a apei potabile sau si aib asigurat necesarul de apa din surs proprie cu avizul Inspectoratului Sanitar Braov. n programul Companiei "APA" din Braov este prevzut realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu ap n cartierul Stupini. Racordul la conducta de distributie ce va fi amplasata pe DN13 se va realiza prin doua bransamente. Retelele de distributie vor fi amplasate pe strazile interioare. 11.6.2 Msuri de diminuarea impactului asupra factorului de mediu aer

Sunt admise activitati industriale cu spatii de productie care sa nu permita poluarea aerului, apelor, solului sau fonica peste limitele admise de legislatia de mediu in vigoare si care sa permita crearea unui microclimat normal atit in incinta cit si in

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

151/159

zonele adiacente fara a perturba activitatea si confortul vecinatatilor peste limitele admise Se prevad perdele de protectie in latime de 30,00 m perimetral zonei industriale; Pentru diminuarea concentratiei de noxe provenite de la circulatia auto pe strazile principale cu trafic intens, se propune ca trotuarele sa aiba fasii verzi de protectie (plantatii de aliniament). Pentru a obtine un standard ridicat al vietii in aceasta zona au fost propuse spatii verzi atat pentru loisir cat si de protectie, spatii de joaca pentru copii si dotari de cartier in zonele mixte. Pentru fabrica de cherestea propusa utilajele tehnologice fost echipate si racordate la instalatii de captare si retinere a poluantilor in functie de compozitia granulometrica a aschiilor, umiditate, concentratia poluantilor in curentul de aer inainte de intrarea in instalatiile de epurare,etc., astfel incit sa se obtina randamentele optime de captare si retinere a poluantilor. Centrala termica este de ultima generatie, prevazuta cu electrofiltru pentru retinerea pulberilor si reglarea automata a arderii. Conform Cartii tehnice, valorile limita garantate la emisie, sunt sub limita admisa prin Ordinul 462/1993. Pulberile de lemn care pot rezulta din operatia de rindeluire sunt retinute in filtre textile cu posibilitatea ca in functie de anotimp, aerul filtrat sa se recircule in hala sau sa se evacueze in atmosfera. Latura dispre nord si nord vest este ingradita cu un val de pamint de 8 m inaltime, de forma trapezoidala cu baza mare de 12-25 m, baza mica de 4,5-6m. Pe suprafata acestuia s-au plantat foioase care agreaza zona. Indicatorii de calitate ai factorului de mediu AER" vor fi monitorizati strict . Se va urmarii ncadrarea lor n obiectivele de mediu la nivel naional stabilite prin Ord. MAPPM 462/1993, Ordinul 592/2002, STAS 12574-87. Spatiile verzi vor ocupa 25% din suprafata terenului afectata fiecarei constructii Pentru diminuarea concentratiei de noxe provenite de la circulatia auto pe strazile principale cu trafic intens, se propune ca trotuarele sa aiba fasii verzi de protectie (plantatii de aliniament). Pentru a obtine un standard ridicat al vietii in aceasta zona au fost propuse spatii verzi atat pentru loisir cat si de protectie, spatii de joaca pentru copii si dotari de cartier in zonele mixte. Stabilirea i impunerea unor limitri de vitez n zona locuintelor a mijloacelor de transport; Utilizarea de vehicule i utilaje performante mobile dotate cu motoare performante care s aib emisiile de poluani sub valorile limit impuse de legislaia de mediu;

11.6.3

Msuri de diminuarea impactului asupra factorului de mediu sol

Pentru a nu exista sau pentru a diminua impacturile probabile asupra solului, e necesar s se aplice urmtoarele msuri: Instituirea unui management durabil al gestionarii deseurilor rezultate pe amplasament. Realizarea unei retele de canalizare centralizate. Betonarea suprafetelor active .

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

152/159

11.6.4

Msuri de diminuarea "sanatatea umana"

impactului

asupra

factorului

de

mediu

Vor fi admise activitati industriale cu spatii de productie care sa nu permita poluarea factorilor de mediu peste limitele admise de legislatia de mediu in vigoare si care sa permita crearea unui microclimat normal atit in incinta cit si in zonele adiacente fara a perturba activitatea si confortul vecinatatilor peste limitele admise Acoperirea valurilor (bernelor) de pmt dispre latura de nord si nord vest (spre strada Baciului) cu vegetaie si intretinerea ei. Se vor organiza suprafete pentru spatii verzi si plantatii de aliniament de protectie, conform HG 525/ 1996, in cadrul fiecarei parcele si perdele de protectie in latime de 30,00 m prevazute perimetral zonei industriale; Pentru diminuarea concentratiei de noxe provenite de la circulatia auto pe strazile principale cu trafic intens, se propune ca trotuarele sa aiba fasii verzi de protectie (plantatii de aliniament). Pentru a obtine un standard ridicat al vietii in aceasta zona au fost propuse spatii verzi atat pentru loisir cat si de protectie, spatii de joaca pentru copii si dotari de cartier in zonele mixte. Perdelele de vegetaie se vor realiza n baza unui studiu i va trebui s ia n calcul cteva aspecte eseniale cum sunt creterea rapid a vegetaiei, durabilitatea perdelei de vegetaie, etc. Controlul impermeabilizarea bazinului de decantare. Monitorizarea noxelor in aer conform programului impus de APM si DSP Brasov si a traficului rutier. Monitorizarea nivelului de zgomot la limita incintei industriale. Evaluarea nivelului de noxe la locul de munca. Urmarirea indicatorilor de sanatate conform Avizului Sanitar . Dotarea zonei luat n studiu cu o infrastructur corespunztoare privind managementul deeurilor, alimentarea centralizat cu ap potabil i cu energie electric, canalizare, transport, ngrijirea sntii, ceea ce duce la creterea gradului de confort i mbuntirea sntii; Msuri de diminuarea impactului asupra biodiversitii

11.6.5

Pentru a se diminua impactul prognozat ct mai mult posibil se impun s se ia urmtoarele msuri: Protejarea habitatelor instalate de-a lungul albiei prului Ghimbel, astfel incit s nu fie afectate de lucrrile de implementare a proiectului. Pstrarea unei suprafee de 25% din aria amplasamentului ca zon verde. Acoperirea valurilor (bernelor) de pmt cu vegetaie si intretinerea ei. Aplicarea msurilor pentru reducerea polurii atmosferice ceea ce va duce la reducerea impactului asupra florei i faunei. Msuri de diminuarea impactului asupra peisajului

11.6.7 -

Proiectarea arhitectonic va fi adecvat integrrii noilor construcii n piesaj conform recomnadrilor din regulamentul PUZ. Se va interzice amplasarea de construcii sau instalaii care prin natura sa funcional s poat avea un impact negativ asupra mediului.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

153/159

Aspectul cldirilor va exprima caracterul i reprezentativitatea funciunii i va rspunde exigenelor actuale ale arhitecturii europene de "coeren" i "elegan"; Orice construcie nou, sau modificare a uneia existente trebuie s se nscrie armonios n zon, fiind posibil i armonia prin contrast. S se respecte procentul de 25% din suprafaa PUZ pentru amenajrii de spaii verzi si plataii de aliniamente. Cldirile noi sau modificrile de cldiri existente se vor integra n caracterul general al zonei i se vor armoniza cu cldirile nvecinate ca arhitectur i finisaje. Se va interzice folosirea de materiale strlucitoare pentru arpante sau folosirea azbocimentului. La construcia cldirilor se vor utiliza materiale estetice si durabile n timp. Terenul aferent activitatilor industriale actuale si viitoare de pe platforma KRONOSPAN va fi imprejmuit cu gard si va avea o intrare principala prevazuta cu poarta, bariera si cabina poarta. Pe suprafetele neconstruite se va planta iarba. Latura dispre nord si nord vest este prevazuta a fi ingradita cu un val de pamint de 8 m inaltime, de forma trapezoidala cu baza mare de 12-25 m, baza mica de 4,5- 6m. Pe suprafata acestuia s-au plantat foioase care agreaza zona. Se vor organiza suprafete pentru spatii verzi si plantatii de aliniament de protectie, conform HG 525/ 1996, in cadrul fiecarei parcele si perdelele de protectie in latime de 30,00 m prevazute perimetral zonei industriale; Pentru a obtine un standard ridicat al vietii in aceasta zona au fost propuse spatii verzi atat pentru loisir cat si de protectie, spatii de joaca pentru copii si dotari de cartier in zonele mixte. Msuri de diminuarea impactului asupra factorului social - economic (populatia)

11.6.8

In ceea ce privete factorul social - economic msurile vor avea drept scop: Reconstruirea infrastructurii publice la standarde moderne. Practicarea unei politici de angajri cu prioritate pentru populaia local. Dezvoltarea capacitii administraiei locale de a planifica i a utiliza adecvat terenurile din zon. Cooperare cu administraia local pentru elaborarea i cofinanaarea de proiecte. Dezvoltarea IMM-lor pentru mbuntirea climatului de afaceri pe termen lung pentru atenuarea descreterii activitii economice. Msuri de protecie i contientizare, limitare vitez, mprejmuirea incintelor de lucru, servicii de paz pentru mpiedicarea accesului persoanelor strine. Dezvoltarea zonei ca aezare atractiv cu standarde ridicate de calitate a vieii, pe baza principiilor de dezvoltare durabil. Sunt prevazute perdele de protectie in latime de 30,00 m perimetral zonei industriale; Amenajri de zone verzi pe amplasamentul pe 25% din suprafaa acestuia. Plantaii de arbori n aliniament de-a lungul cilor de circulaie. Monitorizarea periodic a nivelului polurii n zona cu receptori sensibili i o monitorizare imediat n urma sesizrilor membrilor comunitii de pe amplasament iar n cazul depirii limitelor de poluare admise de legislaie activitatea industrial s fie oprit.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

154/159

11.6.9

Msuri de diminuarea impactului asupra mediului produs de "zgomot i vibraii" Amplasarea optim a drumurilor de transport/acces, pentru zona industrial i a celor de servicii; Construcii de berne de pmnt cu rolul de bariere acustice permanente pentru ariile sensibile din cadrul zonei analizate; Stabilirea unei zone de protecie prin de protectie in latime de 30,00 m prevazute perimetral zonei industriale; Monitorizarea zgomotului i iniierea de aciuni de corectare acolo unde este necesar; In situaia n care reducerea nivelurilor de zgomot produsa prin existena bermelor nu este suficient, pentru etapa urmtoare se va aciona prin msuri de reducere luate "la surs". Aceasta nseamna ecranri locale, carcasri locale, n general acionarea asupra punctelor puternic emitoare de zgomot, aciune care se poate face att la noile echipamente care se vor instala, ct i la echipamente din dotarea actual, ale cror contribuii se vor regsi n nivelul de zgomot de la receptor; Echiparea vehiculelor i utilajelor mobile cu scuturi izolatoare i absorbante de zgomot; Incorporarea unor soluii de protecie auditiv la proiectarea noilor capaciti de producie i montarea de echipamente pentru atenuarea zgomotului; Limitarea vitezei de trafic n vecintatea zonei urban - edilitare; Expunerea motivelor care a condus la selectarea variantelor, i descrierea modului cum s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificulti

11.7

In cadrul sedintei grupului de lucru s-a analizat alternativa 0" i alternativele la seciunile din varianta iniial PUZ. Avnd n vedere c la elaborarea acestui PUZ titularul de plan mpreun cu proiectanii au avut n vedere mai multe variante pentru cele mai multe din elementele specifice ale planului (distribuia spaial a zonelor cu funciuni urbanistice i utilitare diferite, rute de transport, gradul de reutilizare a amenajrilor existente, procentul de construcii existente, asigurarea cu utiliti i sisteme de canalizare, etc.), n final s-au selectat cele mai potrivite variante. Pentru selectarea alternativei optime din punct de vedere tehnico-economic i al protejarii mediului nconjurtor s-a procedat la o analiz comparativ a alternativei "zero" i a celei finale. Varianta finala a Planului Urbanistic Zonal -Strunga Mieilor a aparut in urma : Analizelor tehnico-administrative facute de titularul PUZ, proprietar a unui procent de cca.40% din teritoriul analizat si initiatorul PUZ-ului, in colaborare cu Primaria Brasov; Solicitarilor venite din partea membrilor Grupului de lucru referitor la amplasarea unor zone de locuinte in vecinatatea zonelor industriale existente, (zona fara legatura cu strada Baciului), distanta dintre ele fiind cea prevazuta ca zona tampon de minim 30m;

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

155/159

Ca urmare a sesizarii facute la APM Brasov prin adresa nr.9377/10.08.2009, de Domnul Popovici Gelu Sorin, in calitate de proprietar al unor parcele de teren in zona PUZ, pe amplasamentul carora a fost propus un drum de acces care ar fi facut imposibila utilizarea ulterioara a acestuia pentru locuinta. Ca urmare a recomandarilor facute de ARPM Sibiu si membrii comitetului de analiza tehnica in urma sedintei din data de 10.05.2010 privind: o incompatibilitatea amplasarii unor zone de locuit in imediata vecinate a unei zone industriale si propunerea analizarii unei alternative de modificare a acestor zone din zona de locuinte in zona cu functiuni mixte, cu restrictii mai clare inspre zona industriala o analizarea unei alternative privind amplasarea fabricii de cherestea catre zonele cu functiuni de prestari servicii.

Pentru selectarea alternativei optime din punct de vedere tehnico-economic i al protejarii mediului nconjurtor, s-a procedat la o analiz comparativ a alternativei "zero" i a celei finale, alternative bazate pe utilizarea criteriilor de evaluare .

In continuare se prezint tabelar o comparaie a alternativei "zero"- varianta neimplementrii proiectului cu varianta de proiect final analizat n acest raport.
Factor de mediu/aspect de mediu 0 Calitatea apei Variante Varianta "zero" 1 Asupra factorului de mediu "APA" va continua impactul negativ pe termen lung datorit lipsei unui sistem centralizat de alimentare cu apa potabila si a unui sistem centralizat de evacuare ape uzate pluviale si menajere Calitatea aerului n condiiile actuale este influenat de emisiile de poluanti produsi de sursele de stationare din zonele industriale existente precum si de traficul rutier existent in zona si in mod special pe DN13. Conform studiilor efectuate nivelul poluanilor nu depesc limitele admise de legislaia de mediu. Alternativa final (alternativa aleas) 2 Se va implementa un sistem centralizat de alimentare cu apa potabila si de evacuare a apelor uzate menajere si pluviale. Comentarii 3 Avand in vedere masurile prevazute prin proiect si prezentate la capitolul 8.1, proiectul ofer beneficii pe termen lung comparativ cu varianta "zero"

Calitatea aerului

Prin implementarea proiectului cu activiti industriale suplimentare fa de cele din prezent nivelul poluanilor va crete dar, conform studiilor de evaluare efectuate, datorita masurilor prevazute, cresterea va fi nesemnificativa iar nivelul poluanilor n atmosfer se va menine sub limitele admise pentru protecia receptorilor sensibili.

Proiectul nu ofer beneficii comparativ cu varianta "zero" , impactul cumulat fiind neutru, avind in vedere masurile luate prin proiect si prezentate la capitolul 8.2. Activitile propuse pentru dezvoltarea zonei n domeniul ndustrial i al serviciilor vor fi asociate cu surse suplimentare de poluan fa de prezent dar prin masurile prevazute, acestea vor fi nesemnificative si strict controlate prin tehnicile i msurile de reducere a impactului prevazute. Avand in vedere rezultatele calculelor de evaluare efectuate si tanand cont de rezultatele studiului de sanatate intocmit de CMS-Cluj Napoca se poate aprecia ca activitatea desfasurata pe amplasamentul industrial existent, cumulat cu activitatea industriala propusa prin PUZ, in conditiile estimate, nu constituie un factor de risc major privind afectarea populatiei din vecinatate iar impactul global

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

156/159

Aspecte social economice

In prezent se resimte un impact negativ asupra locurilor de munc i a investiiilor din municipiul Braov conducnd la accelerarea nrutirii condiiilor social economice.

Infrastructur rutier

Zgomot i vibraii

Situaia actual se va menine pe termen lung cu o infrastructur necorespunztoare din punct de vedere tehnic i a aspectelor de mediu. Se remarca lipsa unei trame stradale importante care sa asigure accesul la toate loturile de teren iar strazile existente (strada Baciului, Strunga Mieilor si strada Garii) corespund din punct de vedere tehnic cerintelor de dezvoltare a zonei Sursele principale care influenteaza ambianta acustica in diferite sectoare ale ariei analizate sunt: Activitatea industriala existenta (incluzind traficul rutier si feroviar aferent si care se afla pe teritoriul intreprinderii) Traficul rutier corespunzator arterei DN13 ce margineste la Vest , aria analizata Traficul feroviar corespunztor magistralei CF-Brasov-Sighisoara Activiti specifice aezrilor umane din zon. Masuratorile efectuate pentru stabilirea nivelului de zgomot de pe amplasamentul PUZ , zona Fabricii existente de placi din aschii lemnoase,apartinind S.C."KRONOSPAN ROMANIA"SRL, relev faptul c n situaia actual nivelul de zgomot se ncadreaz n limitele impuse de STAS 10 009-88. In imediata vecinatate a zonei industriale, in zona sparturii valului de pamint, linga cele mai apropiate locuinte , nivelul de zgomot de fond (considerat fara activitatile industriale existente), este depasit de 40dB(A), fapt datorat traficului auto pe DN13, traficului usor de pe strazile de legatura, traficului CF pe linia Brasov Sighisoara, dar si altor activitati casnice.

Proiectul propune investiii locale semnificative, crearea de locuri de munc, determinnd mbuntirea condiiilor social economice pe termen lung. Proiectul propune o infrastructur rutier corespunztoare din punct de vedere tehnic cu amenajarea de spaii verzi de-a lungul arterelor de circulaie pentru diminuarea polurii aerului si asigurarea de trame stradale care sa asigure accesul la toatel nu loturile de teren de pe amplasament. Peste intensitatea nivelului de zgomot existent se va suprapune instensitatea nivelului de zgomot pentru activitatea industriala propusa, (prin implementarea fabricii de cherestea) care adaoga activitatile de depozitare busteni, sortare, taiare, decojire, debitare, uscare, rindeluire, trafic auto si CF suplimentar. Datorita masurilor existente si prevazute prin proiect, (existenta valului de pamint, intre zonele cu receptori sensibili si zona industriala, izolarea fonica a surselor de zgomot semnificative, etc) impactul generat de zgomotul aferent activitilor propuse va fi meninut sub limitele admise.

asupra factorului de mediu aer, va fi unul neutru. Implementarea proiectului va aduce avantaje social economice semnificative pe termen lung. Proiectul ofer beneficii pe termen lung comparativ cu varianta "zero"

Proiectul ofer beneficii pe termen mediu si lung comparativ cu varianta "zero". Imbuntirea infrastructurii rutiere va crete sigurana circulaiei n zon si va crea trame stradale care sa asigure acces la toate loturile de teren.

Sursele de zgomot suplimentare ce pot sa apara prin implementarea PUZ, si in special dupa construirea Fabricii de cherestea, sunt prevazute cu msuri tehnice pentru a nu se depi nivelul admis conform legislatiei in vigoare. Proiectul nu ofer beneficii comparativ cu varianta "zero" , impactul cumulat fiind negativ nesemnificativ, avind in vedere masurile luate prin proiect. Avind in vedere masurile realizate si prevazute prin proiect a se realiza pentru zona industriala apartinind S.C."KRONOSPAN ROMANIA", cum sunt: existenta unui val de pamint intre zona industriala si zona cu receptori sensibili, inchiderea bresei valului de pamant in zona liniilor de inalta tensiune, plantarea unor perdelele de protectie intre zonele de locuit si cele industriale si de prestari servicii, aplicarea unor masuri specifice direct la sursele de zgomot conform unor proiecte de specialitate, se poate aprecia ca prin realizarea Fabricii de cherestea pe amplasamentul PUZ, valorile nivelului de zgomot se vor incadra in valorile limita reglementate prin STAS 1000988

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

157/159

Sol/ Utilizarea terenului

In prezent zona are un aspect rural, n care zona agricol este fragmentat de construcii civile grupate sau dispersate n teren , de construcii aparinnd zonei serviciilor precum i de zona industrial grupat n partea de vest. Condiiile se vor menine pe termen lung iar zona va continua s se dezvolte fr o sistematizare urbanistic. Pe terenurile agricole parcelate i fragmentate cu construcii nu se poate practica o agricultur de calitate. Prin lipsa unor reglementari urbanistice specifice zonei care sa tina cont de incompatibilitatea unor zone functionale, precum si lipsa unui program impus prin Avizul Sanitar aferent PUZ, care sa stabileasca o serie de masuri cum sunt: urmarirea anumitor

Se valorifica oportunitile privind valorificarea urban a unor terenuri disponibile n intravilan; Se va schimba aspectul rural al zonei prin sistematizare urbanistic ce d un aspect plcut peisajului; Se va asigura accesul la toate loturile de teren prin construirea unei trame stradale importante Se vor construirea zone verzi, terenuri de sport si locuri de joaca pentru copii. Se vor stabili reglementari urbanistice specifice zonei, capabile sa asigure conversia functionala a zonei in conditii de siguranta .

Proiectul ofer beneficii pe termen lung comparativ cu varianta "zero". Prin implementarea proiectului ntreaga zon se va dezvolta conform destinaiei din PUZ.

Biodiversitatea

indicatori de sanatate, monitorizarea noxelor, etc., In conditiile neimplementarii proiectului nu se poate astepta o imbunatatire a starii mediului si sanatatii populatiei, ci, cel mult, mentinerea situatiei actuale ca urmare a disparitiei oportunitatilor de stabilire a unor reglementari urbanistice specifice zonei. Pe teren se practic o Proiectul propune ca 25% agricultur de subzisten ce din suprafaa va continua s se degradeze amplasamentului PUZ s datorit parcelrii i vzrii fie destinat zonelor verzi acestora pentru construcii i plantaiilor n civile. aliniament de-a lungul cilor rutiere. Implementarea proiectului nu va avea impact asupra habitatelor instalate de-a lungul celor dou cursuri de ap din zon, prul Ghimbel i prul Timiul Sec. In situaia actual peisajul are un aspect rural format din terenuri agricole fragmentate de construcii civile i industriale, fr o sistematizare urbanistic. Aceste condiii vor persista pe termen lung iar zona se va dezvolta necorespunztor unei urbane. Sistematizarea urban prevzut n PUZ va da zonei aspectul urban industrial, cu o infrastructur corespunztoare cu spaii verzi i plantaii n aliniament iar zona industrial va fi grupat aezri fr s fac discordan cu restul peisajului. Se va face o delimitare strict ntre zona industrial i cea locuit . Conform studiului de sanatate intocmit de CMS Cluj Napoca, in conditiile respectarii masurilor

Proiectul nu ofer beneficii comparativ cu varianta "zero" , impactul fiind neutru, avind in vedere masurile luate prin proiect. Impactul negativ suferit n etapele de construcie de biodiversitate va fi remediat prin replantri de spaii verzi si plantaii n aliniament.

Peisajul

Implementarea proiectului va avea un impact pozitiv asupra peisajului. Proiectul ofer beneficii pe termen lung comparativ cu varianta "zero"

Sanatatea populatiei

Conform studiului de sanatate intocmit de CMS Cluj Napoca, in conditiile respectarii masurilor prevazute prin

Proiectul nu ofer beneficii comparativ cu varianta "zero" , impactul cumulat fiind neutru, avind in vedere masurile luate prin proiect.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

158/159

proiect, functionarea fabricii de OSB apartinind KRONOSPAN ROMANIA nu va determina aparitia unor efecte adverse asupra starii de sanatate a populatiei din vecintatea

prevazute prin proiect construirea si functionarea Fabricii de OSB apartinind S.C."KRONOSPAN ROMANIA" nu va determina aparitia unor adverse asupra starii de sanatate a populatiei din vecinatatea acestuii obiectiv.

Va fi respecat Programul de conformare pentru starea de sanatate a populatiei impus prin Avizul sanitar nr.2084/A emis de DSP Brasov. Avind in vedere masurile prevazute a se realiza, (vor fi admise activitati industriale care sa nu permita efecte poluarea factorilor de mediu peste limitele admise, sunt prevazute perdele de protectie intre zonele de locuit si cele industriale, este prevazuta inierbarea si completarea in zona bresei a valului de pamanat de sub liniile de inalta tensiune, se va respecta un program de monitorizare strict, indicatorii de sanatate vor fi monitorizati conform Avizului Sanitar, Fabrica de cherestea propusa va fi prevazuta cu echipamente de depoluare la cele mai inalte standarde, alimentarea cu apa potabila si evacuarea apelor uzate menajere si pluviale se va face centralizat , etc) se asigura protectia sanatatii umane si deci se poate considera ca impactul global asupra starii de sanatate a populatiei va fi unul neutru.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

159/159

11.8

Descrierea msurilor avute n vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementrii planului

Monitorizarea efectelor implementarii planului se va face conform prevederilor art. 27, din H.G. 1076/2004, facindu-se referire la efectele semnificative asupra mediului, respectiv la toate tipurile de efecte, pozitive, adverse, prevzute sau neprevzute. Trebuie monitorizate nu numai efectele directe, ci i cele indirecte, sinergice i cumulative. Avnd n vedere prevederile art. 18 din HG. 1076, autorul atestat al prezentului Raport de Mediu, innd cont de obiectivele de mediu identificate ca fiind relevante pentru PUZ propus i de rezultatele evalurii potenialelor efecte asupra mediului datorate implementrii acestuia, a propus indicatori de monitorizare pentru fiecare obiectiv de mediu relevant.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro

PUZ- Strunga Mieilor RAPORT DE MEDIU

160/159

12. Bibliografie

Memoriul general si Regulament local de urbanism PUZ- zona str.Strunga Mieilor, intocmit de S.C."GLOBAL PROIECT"SRL BRASOV Studiul de sntate a populaiei elaborat de Centrul de Mediu si Sanatate Cluj Napoca - Studiu de Evaluare a Riscului si impact asupra Starii de Sanatate a Populatiei in relatie cu amplasamentul "Kronospan Romania". Raport la studiu de evaluare a impactului asupra mediului pentru - Modificare solutii constructive si modernizare tehnologie la Fabrica de produse lemnoase "KRONOSPAN ROMANIA"- BRASOV intocmit de S.C."ECO-BREF"SRL Documentatie tehnica pentru obtinerea Avizului de Gospopdarire a Apelor, intocmit de S.C."JETCO"SRL-Brasov Planul integrat de dezvoltare urban (PIDU) pentru poli de cretere (PC) Municipiul Braov si zonele adiacente elaborat de Agenia Metropolitan pentru Dezvoltare Durabil Braov, Primria Municipiului Braov si Reprezentanii administraiilor publice locale din Zona Metropolitan Braov Date din Monitoringul de supraveghere realizat n 2009 de Direcia Apele Romne Olt - Sistemul de Gospodrire al Apelor Braov, Prul Timi - tronsonul situat ntre aval municipiul Braov - aval confluen Ghimbel . Raportul privind starea factorilor de mediu in judetul Brasov, intocmit de APM Bv.

Executant: ECO-BREF BRASOV

Str.Diaconu Coresi nr.5; Tel/fax:0268/470095; http/www.ecobref.ro