Sunteți pe pagina 1din 4

Cercetari litogeochimice in provincia metalogenetica Neogena a carpatilor Orientali, partea sudica a campului minier V. Vinului (M.

Rodna)
Muntii Rodnei fac parte din lantul Muntilor Carpati romanesti, mai precis din Carpatii Orientali, grupa Carpatilor Maramuresului si Bucovinei. Sunt situati intre Muntii Maramuresului la nord, Dealurile Nasaudului la sud, Muntii Tibles la vest, Muntii Suhardului si Obcinele Bucovinei la est. Creasta principal masoar aproximativ 50 km lungime, pe o lime de peste 25 km. Este orientat est-vest, abrupt spre nord si domoal spre sud. Limitele masivului sunt urmatoarele, incepind dinspre nord si mergind spre est, sud si vest, in sensul acelor de ceasornic: la nord se invecineaza cu Depresiunea Maramuresului, incepind de la Sacel, inspre Moisei, Borsa si pana in zona Pasului Prislop (1416 m). De la Pasul Prislop, granita merge pe cursul Bistritei Aurii pana in apropiere de Carlibaba, in zona Pasului Rotunda; la est se invecineaza cu piriul Rotunda, Pasul Rotunda (1271 m), piriul Preluci si riul Somesul Mare, care desparte Masivul Rodnei de Muntii Suhardului; la sud limita este continuata de valea Somesului Mare, ce desparte Masivul Rodnei de Muntii Birgaului intre Valea Mare si Maieru. De la Singeeorz-Bai inspre Ilva Mica pana la Parva si Cosbuc granita este reprezentata de Dealurile Nasaudului; la vest limita este data de valea Salauta, de la Cosbuc pina la Dealul Stefanitei, Pasul Setref (818 m), Valea Carelor pina la varsarea ei in riul Iza in zona localitatii Sacel. Suprafata Masivului Rodnei este de aproximativ 1300 km patrati si se intinde din punct de vedere administrativ pe doua judete: Maramures si Bistrita-Nasaud. La est, spre Moldova, limita este reprezentata de raul Bistrita Aurie, care desparte masivul de judetul Suceava.

Alcatuirea petrografica. Grupa nordica s-a format, asemenea intregului lant carpatic, in timpul orogenezei alpine, care a tinut din cretacic pana la inceputul cuaternarului. Din punct de vedere geologic, sunt alcatuiti din roci vulcanice in vest (Muntii Oas, Muntii Gutai, Muntii Tibles), roci metamorfice (sisturi cristaline) in centru (Muntii Rodnei, Muntii Suhard, Muntii Maramures, Obcina Mestecanis) si roci sedimentare cutate (flis) in est (Obcina Mare, Obcina Feredeu). Prezenta calcarelor a favorizat aparitia unui relief carstic pe rama sudica a Muntilor Rodnei si in Muntii Suhard.
Intregul masiv este incadrat de trei drumuri nationale: DN 18, de la Moisei la Carlibaba (Pasul Rotunda), DN 17D, de la Carlibaba la Nasaud si DN 17C, de la Nasaud pina la Moisei. Aceste sosele asfaltate sunt insotite pe o mare parte de linii ferate care pornesc de la trei noduri feroviare: Salva, Viseu de Jos si Ilva-Mica. Astfel este linia ferata care pleaca de la Salva si trece prin Cosbuc, Telciu, Fiad, Romuli, Dealul Stefanitei, Sacel, Iza, Viseul de Jos. De aici se poate

continua prin Viseu de Sus, Moisei si Borsa, care este si capat de linie. Tot din Salva se poate merge si in amonte pe Valea Somesului Mare prin Nasaud, Rebrisoara, Nepos, Feldru, Ilva-Mica, SingeorzBai, Halta Cormaia, Maieru, Anies, Rodna Veche, localitate unde se si termina linia ferata Ilva-Mica - Rodna Veche. Muntii Rodnei sunt strabatuti de o vasta retea de ape cea mai mare parte fiind de suprafata dar se intilnesc si ape subterane. Se intilnesc numeroase izvoare de apa dulce precum si izvoare de ape minerale in zona localitatilor Sangeorz-Bai, Parva, Anies, Rodna, Valea Vinului. Apele de suprafata sunt formate din reteaua de rauri, parauri si lacuri care se gasesc pe cuprinsul sau in jurul masivului. Reteaua hidrografica este bine dezvoltata, reprezentata prin rauri apartinand grupei de

vest (Viseu, Iza cu Mara; Somesul Mare cu Bistrita, Salauta; Lapus) si grupei de est (Suceava cu Putna si Sucevita,Moldova cu Moldovita, Bistrita cu Dorna si Bistricioara); lacuri (Ocna Sugatag - pe masiv de sare; Lala, Buhaiescu din Muntii Rodnei - glaciare; Lacul Firiza - de acumulare); ape subterane - minerale in Vatra Dornei, Sangeorz-Bai, Poiana Negri.

Valea Vinului - descriere


Valea Vinului este o localitatea situat n sud-estul judeului Satu-Mare, mai exact ntre Cmpia Someean i zona Codrului, pe malul stng al Someului. De asemenea, localitatea Valea Vinului se nvecineaz n partea de nord cu Someul, dincolo de care se afl Someeni i Lunca Apei, n est cu Roiori, Pomi i Crucior, n sud cu satul Mriu, iar n partea de vest cu Lipu i Creu. Valea Vinului cunoscuta si sub numele de Baia sau Izvorul Bailor se formeaza prin unirea piraieleor Izvorul bailor si izvorul Rosu care colecteaza izvoarele de sub Virful Ineut, Ineu si pina la Virful Omului. Are o lungime de circa 14 km si se varsa in Somesul Mare in zona localitatii Rodna. n Valea Vinului se poate ajunge doar cu autoturismul, pe drumul judeean DJ 193 Lipu Valea Vinului Hideaga.

Obiectivul studiului litogeochimic


Obiectivul studiului geochimic prezent a fost stabilirea unor criterii geochimice locale, care sa poata fi utilizate pe viitor ca prospetiune geochimica si prognoza mineralizatiilor. In acest scop s-a urmarit: - Identificarea, conturarea si interpretarea aureolelor de dispersie, elementare additive si multiplicative associate mineralizatiilor polimetalice din perimetrul Valea Vinului Sud. - Determinarea asociatilor tip de elemente utile. - Evidentierea structurilor geologice favorabile mineralizarii. - Stabilirea zonalitatii axiale, longitudinale si transversale ale aureolelor de dispersie, intocnindu-se serile de zonalitate pe baza indicilor de zonalitate (Iz) sau productivitati liniare normale (Pn), in vederea stabilirii tipului de mineralizatie de care este legata anomalia. - Studiul variatiei Iz si Pl, in vederea intocnirii prognozei mineralizatiilor. - Caracterizarea geochimica a formatiunilor magmatice si metamorfice.