Sunteți pe pagina 1din 9

Curs Drept Obiectul si metodele de studiu ale teoriei generale a dreptului Stiintele juridice sunt de 3 categorii: I.

Stiintele juridice care studiaza evolutia si aparitia in timp a unei ramuri a dreptului de exemplu: stiinta dreptului civil,a dreptului penal,a dreptului comercial II. Stiintele juridice istorice care studiaza conditiile de aparitie ale dreptului,categorie in care intalnim stiinta dreptului roman si istoria statului si dreptului. III. Stiintele juridice complexe care studiaza statul si dreptul ca fenomene ale vietii sociale care interactioneaza. De exemplu: teoria generala a dreptului.

Metode de studiu Teoria generala a dreptului are anumite metode de studiere a fenomenului juridic si statal folosind atat metode proprii cat si metode imprumutate de la alte stiinte. I. Metoda istorica studiaza aparitia si evolutia unei ramuri de drept a unei institutii juridice(casatoria si modul in care aceasta a fost perceputa in diferite perioade de timp).

II. Metoda comparativa foloseste in studiul dreptului compararea a 2 sau mai multe sisteme de drept(sistemul de drept anglo-saxon in comparatie cu sistemul de drept franco-germanic din care face parte si dreptul romanesc)si stabilirea diferentelor care deurg din aceasta comparatie. III. Metoda cercetarii sociologice complete foloseste sondajul de opinie si studiaza opinia persoanelor implicate in fenomenul juridic in vederea cunoasterii cu exactitate dorintelor sau asteptarilor acestora. IV. Metoda cantitativa cu ajutorul careia se studiaza evolutia in timp a ratei criminalitatii, a dosarelor solutionate cu neinceperea urmariri penale.

Conceptul dreptului Cai de aparitie a dreptului,continutul si forma dreptului ,definitia si caracterul dreptului

Caile de aparitie a dreptului Primele regului de comportament au aparut in cadrul societatii primitive ca urmare a nevoii omului de a supravietuii si de a-si reglementa relatiile. In timp aceste reglementari de comportament devin obligatorii pentru toti membri societatii.Incalcarea acestor reguli era aspru sanctionata de comunitate,cea mai aspra sanctiune fiind izolarea individului si alungarea sa din societate. Aceste norme formeaza dreptul obijnuielnic sau cutumiar si reprezinta prima cale de aparitie a drepturilor. A 2-a cale de aparitie a drepturilor sunt legile scrise care sunt creatia statului care spre deosebire de cutume au o data clara si precisa a intrarii lor in vigoare si presupun sanctiuni determinate pentru aceia care le nesocotesc dispozitiile.A 3-a cale de aparitie a dreptului este precedentul judecatoresc este situatia in care un judecator pronunta o hotarare bazandu-se pe o alta hotarare pronuntata inaintea sa de un alt judecator intr-o speta similara(acesta este prezent numai in sitemul anglo-saxon) Continutul dreptului- in sens restrans in continutul dreptului regasim actele normative(legi),decrete,hotarari de guvern,ordonante de urgenta care sunt in vigoare la un moment dat. In sens larg in continutul dreptului regasim: Actele normative care au fost in vigoare si in baza carora s-au incheiat acte juridice care isi produc efectul si in prezent. Proiectele de acte normative aflate in dezbaterea parlamentului. Doctrina juridica constituie opinia specialistilor in drept,in sociologie,in psihologie despre fenomenul juridic. Anumite fapte care se petrec in societate indiferent ca au sau nu urmari sau relevanta juridica.

Forma dreptului se refera la modul in care o regula apare in cadrul sistemului de acte normative(exista norme cuprinse in legi i,in ordonante de urgenta a guvernului sau in hotarari ale consiliilor locale). Dreptul reprezinta ansamblul normelor juridice stabilite sau recunoscute de catre stat in scopul reglementari relatiilor sociale conform vointei statului,a caror respectare obligatorie este garantata de forta coercitiva(de constrangere)a statului.

Caracterul social=>intrucat reglementeaza relatiile dintre oameni(persoane fizice si/sau persoane juridice intrucat numai oamenii au discernamant) Caracterul volitional=>intrucat dreptul reprezinta vointa statului Caracterul obligatoriu=>intrucat respectarea legii este obligatorie.

Normele sociale sunt reguli de conduita createde catre societate in scopul reglementarii relatiilor dintre oameni si a caror sanctiune este de natura morala(dispret,izolare,autocompatimire). Cea mai importanta trasatura a normelor sociale o reprezinta faptul ca sunt o creatie a societatii si sunt la fel de schimbatoare precum societatea insasi. Cea mai importanta categorie de norme sociale o reprezinta normele de morala. Normele religioase sunt creatia unei zeitati(Dumnezeu,Alah,Buda)sunt transmise prin intermediul unor oameni alesi avand drept scop crearea unor reguli de conduita,a unui stil de viata.Ele se adreseaza in principal celor care cred in zeitatea respectiva .Cel mai important element al religiei este credinta. Normele de religie le regasim in cartile sfinte .Sunt create cu mii de ani in urma si sunt transmise din generatie in generatie fara a li se aduce modificari. Obiceiul privit ca traditie populara In cadrul societatii un rol important este jucat de traditiile populare,singurele care pot mentine identitatea unui popor sau a unei comunitati.Traditiile populare au aparut in zona satului fiind o reprezentare simbolica a modului in care se desfasoara viata in comunitatea respectiva. Normele tehnice sunt o categorie aparte fata de normele sociale pentru ca se refera la utilizarea unor reguli stricte in cadrul procesului de productie,de transformare a materiei prime in produs finit sau utilizarea a unui bun finit.Respecta un principiu economic: minim de resurse rezultat maxim. In cadrul normelor tehnice putem include atat un brevet de inventie cat si o reteta culinara sau instructiunile de folosire ale unui aparat.Normele tehnice sunt inscrise in cartile de specialitate fiind uneori insotite de formule de calcul. In cazul incalcarii unor norme tehnice exista mai multe tipuri de sanctiuni: 1. Sanctiunea pecuniara(valoarea pagubei) 2. Sanctiunea morala

3. Sanctiunea legala(in cazul in care normele tehnice nerespectate faceau parte dintr-un act normativ) Normele organizatiilor sociale sunt reguli de comportament stabilite in cadrul unei organizatii in regulamentul de ordine interioara.Se adreseaza numai celor care fac parte din organizatia respectiva.Acea organizatie poate fi o asociatie,partid,o unitate de invatamant,cub sportiv. In cazul in care intre individ si organizatie exista un raport juridic(un contract de munca de exemplu)pe langa sanctiunea morala poate interveni si una legala. Norma juridica este o regula de conduita ce are caracter general si impersonal stabilita sau recunoscuta de stat potrivit vointei acestuia ,a carei respectare obligatorie este garantata de forta coercitiva a statului. Caracter general=>pentru ca se aplica unui numar nelimitat de cazuri ori de cate ori in realitatea obiectiva se intalneste o situatie care se inscrie in trihotomia normei. Normele juridice au un caracter impersonal pentru ca ele nu se refera la o persoana anume ci la orice persoana care se gaseste in situatia descrisa de norma.Din caracterul impersonal nu trebuie trasa concluzia ca normele juridice se adreseaza tuturor oamenilor.Exista unele norme care reglementeaza anumite categorii(functionari publici,militarii sau pensionarii). Caracter obligatoriu=>consta in faptul ca norma juridical este in principiu un ordin,un amendament impus de catre stat a carui incalcare atrage dupa sine o sanctiune.Nu toate normele juridice contin dispozitii.Exista unele norme care contin doar principii sau definitii.Trebuie facuta distinctie intre normele juridice si dispozitia individuala.Norma juridical are un caracter general si impersonal,iar dispozitia individuala se refera la o singura persoana sau la un grup de personae(de ex demiterea unui prefect) Structura interna a normei juridice(Structura logico-juridica) Arata din ce elemente este alcatuita din punct de vedere logic norma juridical. Are un caracter trihotomic,intrucat este alcatuita din 3 elemente:ipoteza,dispozitie si sanctiune 1. Ipoteza Daca ....... este acea parte a normei juridice care indica situatiile,categoriile de persoane in prezenta carora se aplica norma juridica. Ipoteza poate sa fie simpla( atunci cand se refera la o singura situatie sau la o singura categorie de persoane )sau complexa (atunci cand descrie 2

sau mai multe situatii sau categorie de persoane carora li se aplica norma juridica. 2. Dispozitia ....atunci.... este acea parte a structurii interne a normei juridice care descrie conduita pe care trebuie sa o aiba subiectul normei in situatia trasata de ipoteza. Dispozitia poate fi simpla(o singura conduita) sau complexa(mai multe conduite). Dispozitia poate fi determinata atunci cand este clar descrisa inca din textul normei juridice.Dispozitia este relativ determinata atunci cand conduita subiectului normei este lasata la aprecierea instantei de judecata sau a institutiilor care aplica legea. 3. Sanctiunea .......astfel....... este acea parte a normei juridice care descrie urmarile nerespectarii conduitei descrise de dispozitie in imprejurarea trasata de ipoteza. Sanctiunea poate fi:- simpla(atunci cand descrie un singur tip de pedeapsa ex detentiunea) -complexa(atunci cand in textul normei juridice sunt prevazute mai multe tipuri de pedepse care se pot aplica impreuna sau alternativ ex amenda si suspendarea permisului) Sanctiunea poate sa fie cumulativa atunci cand se aplica mai multe pedepse in acelasi timp. Ex : pedeapsa cu detentiunea si confiscarea averii Sanctiunea alternativa- sunt prevazute mai multe tipuri de pedeapsa dintre care institutia de judecata sau persoana care aplica legea o va alege pe cea mai potrivita. Dupa scopul urmarit prin aplicarea sanctiunilor exista sanctiuni de anulare a actelor juridice incheiate incalcandu-se legea. Ex: un contract de vanzare-cumparare intre soti este nul. Pot exista sanctiuni reparatorii care au ca scop repararea pagubei produse prin incalcarea prevederilor normei juridice. Sanctiunile cu scop de reeducare asa cum sunt sanctiunile penale. Dupa natura lor sanctiunile pot fi civile(dobanzi de intarziere)administrative,de dreptul munci(diminuarea salariului)contraventionale(amenda)penale(detentiune pe viata).

Structura externa a normei se mai numeste si tehnico-legislativa si se refera la modalitatea de exprimare a continutului normei juridice ,la modul in care norma juridica se incadreaza in textul unui act normativ. Norma juridica apare sub forma unui articol ,articolul poate fi alcatuit din alineate Articolele pot fi grupate in capitole sau sectiuni pe care le gasim in parti (partea generala sau partea speciala a codului penal)sau in carti(cod civil ->5carti). Clasificarea normelor juridice Dupa ramura de drept din care fac parte exista norme de drept penal,civil ,administrativ sau constitutional,comercial. Dupa conduita prescrisa exista norme prohibitive care intrerzic o anumita conduita,norme onerative care impun sau obliga subiectul normei sa aiba o anumita conduita si norme facultative care nici nu impun nici nu interzic lasand subiectul normei sa aleaga singur conduita pe care o va urma. Din punct de vedere al fortei juridice exista norme cuprinse in constitutie ,in legi,in decrete si decrete-lege,in decrete prezidenziale ,in ordonante si in ordonante de urgenta ale guvernului,hotarari ale consiliilor locale. Dupa tehnica folosita in redactarea lor exista norme complete si norme incomplete. Normele complete pot fi norme in alb.Normele complete se regasesc intr-un singur act normativ. Normele incomplete de trimitere fac trimitere la un alt act normativ (ex.in codul comercial se prevede ca acolo unde legea comerciala nu dispune se vor aplica prevederile codului civil sauin constitutie se prevede ca invatamantul este gratuit potrivit legii). Normele in alb fac trimitere catre un act normativ care inca nu a fost adoptat. Interpretarea normelor juridice Interpretarea dreptului este un proces deosebit de important care are drept scop stabilirea sensului unei norme juridice.Acesta activitate se realizeaza in baza principiului libertati de interpretare. Interpretarea poate fi oficiala(obligatorie)provine de la o institutie de stat si este acceptata de toata lumea imbracand forma interpretari generale(se caracterizeaza prin faptul ca este facuta de institutia care a elaborat actul

normativ ce este supus interpretari si apare la randul sau sub forma unui act normativ ce este publicat in Monitorul Oficial. Interpretarea oficiala poate sa fie si cauzala atunci cand este facuta de catre instanta de judecata cu ocazia sulutionarii unui proces . Interpretarea cauzala nu are un caracter general ea fiind valabila doar pentru speta respectiva . Interpretarea neoficiala(facultativa)sau doctrinala nu are caracter obligatoriu si reprezinta opinia specialistilor juristi despre diverse acte normative.

Izvoarele dreptului Izvoarele dreptului propriu-zise:obiceiuri,legea scrisa,contractul normativ ,precedentul judecatoresc, practica judecatoreasca ,doctrina juridica. Actiunea actelor normative in timp: 1. Intrarea in vigoare a actului normativ. 2. Principiul neretroactivitati 3. Iesirea din vigoare-ajunsa la termen -prin abrogare 4. Desuetudinea legii 5. Ultra activitatea legii

1.Actul normativ intra in vigoare potrivit constitutiei din 1991 odata cu publicarea sa in Monitorul Oficial sau la o data ulterioara daca acest lucru era specificat in textul sau.Conform constitutieie din 2003 aceasta regula sa schimbat astfel incat astazi un act normativ intra in vigoare la 3 zile de la data aplicarii sale in Monitorul Oficial sau la o data ulterioara daca acest lucru este prevazut in textul sau .

2.Principiul neretroactivitati are temei constitutionali si prevede ca legea dispune doar pentru viitor .Legea penala mai blanda este o exceptie care are tot temei contitutional.Legea interpretativa explica intelesul unor termeni sau expresii pe care legiuitorul lea folosit intr-un text de lege aparut anterior si retroactiveaza intrucat se aplica cu legea pe care o interpreteaza. 3.Iesirea din vigoare are loc prin ajungerea la termen atunci cand legea a fost data pentru o perioada limitata de timp,iar daca legea a fost data pentru o perioada nelimitata de timp ea iese din vigoare prin abrogare. Abrogarea reprezinta iesirea din vigoare a actului normativ ca urmare a vointei legiuitorului.Abrogarea este expresa atunci cand se vorbeste despre ea legiuitorul spune ca se abroga un act normativ;abrogarea este expresa directa atunci cand se nominalizeaza actele normative sau articolele care se vor abroga. Abrogarea este indirecta atunci cand legiuitorul aproba acte normative fara a preciza care sunt acelea . Abrogarea tacita are loc atunci cand unei relatii sociale i se da o noua reglementare cu toata ca ea fusese reglementata anterior. 4.Desuetudinea legii-legea cade in desuetudine atunci cand nu se mai poate aplica intrucat desi nu a fost abrogata ii dispare obiectul de reglementare. 5.Ultraactivitatea legii are loc atunci cand unei legii careia initial ii disparuse obiectul ii reapare obiectul de reglementare.

Definitiile izvoarelor dreptului Izvoarele dreptului sunt forme de exprimare a normelor juridice,modul in care acestea sunt prezentate persoanelor interesate. Izvoarele pot fi scrise atunci cand ele sunt exprimate in scris indiferent de suportul folosit pentru acest lucru.Izvoarele pot fi nescrise daca transmit informatia juridica prin viu grai.Izvoarele pot fi directe atunci cand transmit informatii juridice in mod direct.Izvoarele pot fi indirecte atunci cand transmit informatia juridica in mod indirect. Izvoarele propriu-zise(obiectul juridic): Este o regula de conduita creata in timp si respectata de catre oameni datorita convingeriilor intime ca trebuie s afaca acel lucru Este un izvor nescris care se transmite prin viu grai din generatie in generatie Are un caracter conservator fiind aproape imposibil de modificat

Este specific sistemului de drept anglo-saxon Obiceiul juridic actualmente este specific dreptului international si dreptului maritim unde apre sub forma uzantelor pertuare In dreptul romanesc obiceiul este recunoscut ca izvor al dreptului doar daca legea face trimitere la el.

Legea scrisa este creatia statului,are o data certa a intrarii si a iesirii din vigoare,prevede sanctiuni clare pentru aceia care nui respecta dispozitile. Contractul normativ este un acord de vointa dintre doaua sau mai multe partii cel putin una dintre partii fiind statul. Precedentul judecatoresc este situatia in care un judecator pronunta o hotarare bazandu-se pe o alta hotarare pronuntata inaintea sa de un a;t judecator intr-o speta similara Practica judecatoreasca este alcatuita din totalitatea hotararilor pronuntate de instanta de toate gradele. Doctrina reprezinta opinia specialistilor despre fenomenul juridic ,aceasta poate sa imbrace forma cursurilor menografiilor,tratatelor.