Sunteți pe pagina 1din 45

C1

1.1. Trasaturile economiei bazate pe cunoastere: aparitia unor noi ramuri dominante,

globalizarea concurentei, scurtarea timpului de viata al produselor si diversificarea cererii, cresterea complexitatii produselor oferite pe piata, intensificarea reglementarilor in ceea ce priveste protectia mediului. Globalizarea concurentei. Premise: evolutia tehnologiei informatice, aparitia societatilor transnationale, liberalizarea comertului si a pietei fortei de munca, necesitatea identificarii de noi solutii de protective a mediului. Globalizarea este procesul de integrare a pietelor nationale intr-una singura. Piete specializate: piata internationala a poluarii, piata certificatelor de emisii de carbon, piata certificatelor verzi, piata certificatelor albe. Clusterele ecologice-concentrari geografice de institutii si companii care implementeaza o strategie de protectie a mediului. Spin-offurile ecologice-parteneriate publice/private in care statul incurajeaza si sprijina realizarea de proiecte ce promoveaza dezvoltarea durabila si protectia mediului. Dezavantaje: forta de munca bine pregatita si calificata migreaza catre statele mai dezvoltate datorita liberalizarii pietei muncii; liberalizarea pietelor favorizeaza comertul cu deseuri toxice.

1.2.2. Ecologistii preocupati de limitele sistemelor naturale Apreciaza existenta cresterii economice in detrimentul sistemului suport, capitalul natural de resurse al Terrei. Considera vitala recunoasterea valorii indirecte a serviciilor furnizate de sistemele naturale, cu mult mai mari decat valoarea directa rezultata prin utilizarea/exploatarea lor. Valoarea serviciilor rtebuie cuantificata si introdusa in semnalele pietii. Obiective: proiectarea unei economii ecologice sau eco-economii, conform denumirii uzuale, trebuie sa copieze intr-un fel evolutia naturiii care se bazeaza pe echilibre. Reconsiderarea raportului dintre ecologie si economie transfer de paradigma Deziderate pe baza principiilor ecologice: trebuie considerata economia un subsistem al ecosistemului planetar; restructurarea fundamentala a economiei pe principii durabile/ eco0economice care va schimba din temelii structura industriei; restructurarea profunda a modului de gospodarire a capitalului natural; restructurarea tuturor sectoarelor economice; reciclarea si reutilizarea materialelor pe baza unui sistemcu bucla inchisa, va afecta in mod pozitiv industria extractiva

1.3. Directiile impactului omului asupra mediului

Una dintre cele mai dezbatute probleme din ultimele decenii o constituie complexitatea raportului existent intre om/ activitatea antropica si natura/ echilibrul natural. Din ansamblul directiilor in care se exercita impactul omului asupra mediului mentionam: schimbarea structurii ecosistemelor, peste limita lor naturala de a se reface, cu rupturi grave de echilibru; Eliminarea din biosfera a unor specii de plante si animale; introoducerea unor cantitati de substante nespecifice mediului; schimbarea compozitiei atmosferei de joasa altitudine, a marilor si oceanelor prin deversarea unor deseuri chimice si radioactive periculoase; transformarea radicala a peisajului geografic prin lucrari hidrotehnice de mari; exploatarea nerationala a resurselor solului si subsolului urmata de pierderea structurii si feritlitatii solului prin eroziune, alunecari si degradare; modificari de clima/ incalzire globala, perturbari climatice datorita defrisarilor masive de padurii pe mari suprafete de teren; alterarea fondului genetic natural cu reducerea potentialului de adaptare si refacere a organismelor vii si a ecosistemelor natural. Activitatile antropice produc un impact asupra diversitatii biologice de un ordin de marime superior celui al marilor extinctii preistorice, cu un ritm de evolutie de 1000- 10.000 de ori mai mare.

C2 POLUAREA FACTORILOR DE MEDIU


2.1. POLUAREA ATMOSFERICA Poluaarea atmosferei se datoraza prezentei unor substante straine mediului natural care produs o variatie semnificativa a proprietatilor acestuia. Acest fenomen afecteaza indirect si ecosistemele acvatice si terestre, deoarece poluantii ajung in contact cu apa si solul.

2.1.1. Dispersia poluantilor in functie de conditiile de mediu Deteriorarea calitatii aerului variaza semnificativ in functie de conditiile atmosferice; un rol important revine deplasarii maselor de aer pe verticala si pe orizontala. Deplasarea maselor de aer pe verticala determina: instabilitate atmosferica cu msicarea ascendeta a maselor de aer favorabila dispersiei poluantilor; stabilitate atmosferica- fara miscare a maselor de de aer, favorabila cresterii concentratiei de poluanti la sol; stare atmosferica indiferenta (neutra), de acalmie, cu existenta stationara a poluantilor; inversiune termina apare sub influenta unui front atmosferic stationar de presiune ridicata si viteza redusa a vantului. Deplasarea maselor de aer pe orizontala genereaza vantul, datorita unor fenomene: turbulenta mecanica- frecarea aerului de sol sau de obstacole- provoaca vartejuri care se propaga pe vertical; turbulenta termica se datoreaza diferentei de temperatura intre sol si stratul de aer adiacent. Amandoua tipurile de turbulenta actioneaza concomitent, in proportii diferite, antrenand disiparea poluantilor in atmosfera. Aceste fenomene reprezinta o cale de purificare a aerului si precipitantilor.

2.1.2. Caracterizarea poluantilor atmosferici In functie de: (starea de agregare: poluanti gazosi, lichizi, solizi, aerosoli); (concentratia maxima admisa CMA); (gradul de persistenta a poluantilor in atmosfera: de ordinal, de ordinul anilor); (influenta reciproca, in functie de capacitatea de reactive-in prezenta oxigenului atmosferic si a radiatiilor ultraviolet- se manifesta prin fenomene de sinergism, antagonism si anergism). Sinergismul favorizeaza formarea smogului fotochimic in atmosfera marilor orase. Smogul reduce vizibilitatea pe caile de transport, provoaca erodarea cladirilor, iar la nivelul omului produce deteriorarea starii de sanatate, in primul rand caile respiratorii. Un caz tipic de sinergism este in zona Copsa Mica- cel mai poat permietru din Europa, cu efecte: la om: creste incidenta bolilor pulomonare, cardiovasculare, digestive, infectioase, parazitare, ale pielii si tesutului celular subcutanat, anemii, etc., a crescut mortalitatea infantila, au aparut efecte mutagene si ancerigene cu actiune pe timp lung (10- 20 ani); in mediu: pentru vegetatie si culturi agricole decolorari, uscari timpurii, dezechilibrari de crestere, uscari timpurii, dezechilibrari de crestere, rezistenta scazuta la schimbari bruste de tempratura, boli, daunatori, masa biologica redusa, etc.

2.1.3. Principalele surse de poluare ale atmosferei Doua categorii: surse naturale, surse antropice. Surse naturale: a) eruptiile vulcanice, care produc suspensii atmosferice (produsi gazosi, solizi si lichizi) cu dispersie la mari distante si remanenta in timp de 1-2 ani; b) furtunile de praf- apar datorita continutului din vanturile de lunga durata. Furtunile de praf contin suspensii plutitoare remanente in atmosfera pe perioade lungi si dispersie mare fata de punctul unde se produc; mai contin anumite substante nocive rezultate din activitatea industrial; c) incendiile naturale- se produc atunci cand umiditatea zonei scade peste un anumit prag critic atmosferic; apar in special in zona tropicala Surse antropice: a) Pe primnul loc ca sursa antropica cu o contributie de cca 60% se realizeaza din activitatea de transporturi- rutier, aerian, feroviar; b) Activitatea industrial; c) Arderea combustibililor in consumul casnic si industrial.

Industria- industria extractiva, miniera, cu emisii de praf sau pulberi industria petroliera cu hidrocarburi, unele din ele fiind inflamabile, explozibile, cu grad mare de toxicitate -> cancerigene. industria energetica- polueaza cu dioxid de sulf, cu praf si cu cenusa.

Industria materialelor de constructii, cu praf si pulberi rezultate din fabricarea cimentului in special. Industria siderurgica si metalurgica: poluare cu pulberi metalice si nemetalice, unele dintre ele

avand efect cancerigen. Traficul Emisiile poluante cele mai intalnite sunt: monoxidul de carbon si de azot, dioxidul de sulf, benzen, hidrocarburi, plumb, azbest. Volumul, structura si concentratia poluantilor depind de natura de autovehicul, de natura combustibilului, de conditiile tehnice de functionare ale acestora (starea tehnica a masinii, starea infrastructurii, conditiile atmosferice) Particularitati ale poluarii din trafic: se produce aproape de sol => gradul de poluare este mare la o inaltime mica

se produce pe intreaga suprafata a localitatilor, cu diferente care depind de densitatea traficului, posibilitatile de ventilatie ale strazii nivelul emisiilor poluante din traficul rutier si aerian este foarte ridicat => apare aici fenomenul de smog

Poluarea atmosferica industriala in Romania Calitatea aerului atmosferic in Romania a) In zone urbane fara activitate industriala intensa- calitatea aerului atmosferic este influentata de poluare, instalatiile de incalzire, traifcul rutier, incinerarea deseurilor. Apar ca substante poluante dioxidul de sulf, dioxid de azot, pulberi si metale grele. b) In zone urbane puternic industrializate, cu specific indutsrial local: metalurgia neferoasa: Copsa Mica, Baia Mare, Slatina; aici avem depasiri a concentratiei maxime admise (CMA) la dioxid de sulf si metale grele siderurgia: Hunedoara, Resita, Galati- poluare cu pulberi sedimentabile care contin oxizi de fier si metale grele industria chimica si petrochimica: Ploiesti, Onesti, Ramnicu Valcea, Drobeta Turnu Severin- cu poluanti anorganici si organici industria de celuloza, hartie si fibre sintetice: Suceava, Bacau, Dej, Savinesti- poluare cu dioxid de sulf, sulfura de carbon, hidrogen sulfurat, mercaptan combinatele de ingrasaminte chimice: Arad, Targu Mures- poluare cu amoniac, oxizi de azot

2.1.4. Efectele poluarii atmosferice Efectele pordusede poluatii atmosferici pot fi: efecte directe (imediate) si efecte pe termen lung sau cu caracter global. Efectele directe ale poluantilor atmosferici - Sursa de poluare este in functie de cantitate, nocivitate si persistenta. Poluarea cu produsi gazosi: primul poluant gazos este doxidul de carbon, apare din toate processele de ardere. Afecteaza aparatul respirator prin autointoxicare, intoxicatie exogena la nivelul plamanilor- face imposibila actiunea de inspiratie; in jurul valorii de 3% apar tulbulari de ritm respiratoriu. Odata cu cresterea acestei concentratii se instaleaza cianozara (dezechilibru acido-bazic) si intervine decesul. Monoxidul de carbon, care provine in cea mai mare parte din trafic, datorita arderii incomplete a combustibililor. La om, provoaca efecte grave de asfixiere, deoarece blocheaza hemoglobina, care are o afinitate de 240 de ori mai mare pentru monoxid de carbon decat pentru oxigen. Oxizii de azot apar din utilizarea combustibililor fosili din industrie sau incalzirea locuintelor si din utilizarea carburantilor la motoarele cu ardere interna. In unele zone apare si datorita fabricarii acidului azotic sau a unor produse derivate (ingrasaminte). Dioxidul de azot este foarte toxic pentru ca: a) formeaza smogul fotochimic, care da o culoare cafenie aerului; smogul reduce vizibilitatea atmosferica, afectand traficul rutier b) in prezenta precipitatiilor, formeaza acidul azotic si determina caracterul acid al ploii, cu efecte directe asupra vegetatiei c) sub actiunea radiatiilor ultravioloete contribuie la formarea ozonului, care ste un puternic poluant, oxidant si daunator in concentratii mari. La om provoaca distrugerea allveolelor pulmonare, producand asfixierea dioxidul de sulf- apare din activitatile vulcanice si datorita arderii combustibililor fosili sau industriei neferoase. Are efecte directe asupra solului, faunei si florei. La om, provoaca imbolnaviri respiratorii. Hidrogenul sulfurat- provine din activitatile vulcanice sau din procesele de putrefactie sau din industriaa petrochimica. El blocheaza aparatul olfactiv dupa aceasta concetratie, provoaca intoxicare si imbolnavire grava de tip neurologic, provoaca astenie, cefalee, nervozitate, somnolenta diurna si apoi decesul. Ozonul este format printr-un mecanism fotochimic in prezenta oxizilor de azot din gazele de esapament => distruge membrana celulara a frunzelor, amplifica polile acide iar cresterea concentratiei de ozon din atmosfera marilor orase duce la afectiuni respiratorii- astmul bronsic.

Poluarea cu substante lichide - Acest tip de poluare atmosferica are o pondere mai mica si se datoreaza in special solventilor organici sub forma de dispersie din industria de lacuri si vopsele, se mai datoreaza utilizarii insecticidelor si pesticidelor in agricultura. Poluarea cu substante solide - Agentii poluanti solizi sub forma fin divizata provin din activitatile industriale si din activitatile rutiere, find pulverizate. praful de ciment: se disperseaza pe distante mari, cu depunderi semnificative in zonele limitrofe, provoaca reducerea transparentei atmosferice, perturbarea procesului de fotosinteza, probleme in trafic, imbolnaviri grave la om. Pulberile metalurgice de la fabricarea fontei, otelului, aluminiului; au un continut ridicat de oxizi metalici.

Poluarea cu aerosoli - Implica efecte grave datorita metalelor grele, plumbului si mercurului. Poluarea cu plumb apare in procesul de obtinere a acestuia, recum si in proceusl de utilizare a acestuia, la fabricarea bateriilor, a acumulatorilor, grundurilor anticorozive.Plumbul ste deosebit de toxic, reduce rezistenta organismului la infectii, afecteaza functiile sistemului nervos si are o actiune sinergica inprezenta oxizilor de azot, producand intoxicatii grave. Poluarea cu mercur- apare in procesul de obtinere a lui si din prpcesul de utilizare a mercurului in industria clorosolicilor, antidaunatorilor, in procesul de utilizare ca agent de racire la reactoarele nucleare. Mercurul se poate acumula prin intermediul lantului trofic, producand dereglarea mecanismelor de tip redox la nivel celular si blocheaza metabolismul general. In baza influentei reciproce de tip antagonic, intoxicarea cu mercur se poate inlatura cu hidrogen sulfurat.

Efectele globale ale poluarii atmosferice (indirecte) Efectul de sera Consta in impiedicarea reflexei caldurii terestre primita de la soare in spatiul cosmic, asociata cu incalzirea exagerata a straturilor atmosferice interioare datorita anumitor poluanti atmosferici. Principalul gaz de sera este dioxidul de carbon. Alte gaze de sera: metan, oxizi de azot, compusi organici (clorofluorocarburi, CFC) Dioxidul de carbon provine din procesele de ardere industriale (centralelee termoelectrice) si din traficul rutier. Efectul de sera declanseaza incalzirea globala cu modificarea climatului global si ingrijoreaza ritmul accelerat al schimbarilor climatice, asociat cu imposibilitatea adaptarii biosului la acest ritm. Consecintele perturbarilor climatice de tipul catastrofelor naturale ( cicloane, uragane, taifunuri,

cutremure, inundatii) sunt asociate cu pierderi materiale si umane. Acestea duc si la perturbarea severa a echilibrelor terestre: largirea zonelor aride, restragerea zonelor subtropicale cu ploi hibernale sau perturbarea regimululi de precipitatii in zona temperata (=> dificultati in aprovizionarea cu apa a tarilor inustrializate, modificari ale biodiversitatii terestre.) O alta consecinta: gradul de urbanizare amplifica efectul de sera, deoarece orasele sunt enclave de caldura datorita materialelor de constructii care absorb radiatiile solare de 3 ori mai repede decat solul umed; vanturile, intr-o arhitectura urbana de tip canion, sunt sursa de seceta si nu permit purificarea aerului, iar canalizarile impiedica evaporarea apei. Consecinte in cascada ale efectului de sera: topirea calotelor glaciare => cresterea nivelului oceanului planetar, inundarea unor zone joase, miscari tectonice, schimbari de relief, aparitia unor fenomene meteorologice extreme; apar datorita existentei unor cantitati neobisnuit de mare de apa in circuitul natural. Infiltrarea apei sarate marine in panza freatica terestra cu perturbarea severa a cantitatii si calitatii apei potabile => in perspectiva- penurie de apa utilizabila instalarea unor perioade de seceta prelungita si extinderea fenomenului pe directia S N cu diminuarea productiilor agricole. Masuri generale- planetare de contracarare a efectului de sera: program de reimpaduriri massive; restructurarea energeticii la scara mondiala cu trecerea la utilizarea larga a resurselor energetice neconventionale, regenerabile si nepoluante ( ceea ce necesita investitii suplimentare ); utilizarea carburantilor alternativi in transporturi, etc.

Distrugerea stratului de ozon Ozonul se formeaza in partea superioara a atmosferei (20-55 km)si se gaseste in concentratii variabile de la suprafata Terrei pana la altitudinea de cca 35 km, unde se afla un strat de cca 3 mm si cca 10 ppmv cu rol de ecran protector impotriva radiatiilor ultraviolete. Deteriorarea stratului de ozon, fenomen asociat declansarii si agravarii efectului de sera ( cu propagarea in lant a unor manifestari specifice), apare datorita cresterii concentratiei unor poluanti gazosi din atmosfera, ca: freonii ( un atom de clor rezultat dintr-o molecula de freon face sa dispara cca 100.000 molecule de ozon), metanul, oxizii de azot Cauze- surse: naturale: a. eruptii vulcanice, frecvente si puternice din ultimii 20 de ani; b. antropice: activitati care utilizeaza freoni (electronica, electrotehnica, medicina, cosmetica, etc) si intensificarea traficului rutier

Fenomenul a fost observat pentru prima data in 1985 la sf primaverii australe in Antarctica, cand s-a constatat formarea unor gauri in stratul de ozon (scaderea grosimii stratului de ozon sub 1,5 mm). Ulterior, frecventa si aria lor s-a extins. Efecte: o scadere a concentratieii de ozon cu 1% determina o crestere a fluxului de radiatii UV catre Pamant cu 2%, ceea ce ar dice la sporirea de 6 ori a frecventei cancerului de piele si a bolilor de ochi; aparitia altor efecte precum distrugerea planctonului, schimbari in sistemul imunologic uman, reducerea rezistentei semintelor la actiunea daunatorilor dar si a antideunatorilor etc. Masurile de protejare a stratului de ozon vizeaza inlocuirea/ eliminarea totala a freonilor cu alte produse mai blande, mai putin halogenate.

Ploile acide Precipitatii atmosferice cu pH acid (<5,6) Germania a fost prima afectata de acest tip de poluare denumit sindromul padurii muribunde. Fenomenul se datoreaza prezentei in armosfera terestra a poluantilor dioxid de sulf si oxizilor de azotgaze solubile in apa, cu formarea acizilor corespunzatori. Cauze- surse: utilizatorii de carbune- energetica emana 86% din dioxidul de sulf exitent in atomsfera; traficul rutier emana in atmosfera oxizii de azot Ca o particularitate, poluarea cu dioxid de sulf este aproape invizibila, dat fiind evacuarea gazelor de termocentrala prin cosuri industriale inalte, cand poluarea zonelor limitrofe devine o poluare la mare distanta. Afecteaza: atmosfera- ceata acida, o problema pentru conditiile normale ale traficului; solul, padurile, livezile, vegetatia, culturile agricole, prin spalarea substantelor nutritive din sol, scaderea rezistentei pomilor la inghet, perturbarea ciclului de crestere al arborilor, afectarea membranei celulare a frunzelor ( se ingalbenesc si cad- padurile mor); cladirile, statuile, obiectivele de arta prin corodarea finisarilor exterioare; sanatatea umana- caile respiratorii (tuse, astm, dureri de cap, iritatii oculare, nazale, etc); ecosisteme acvatice, prin scaderea productiei piscicole din lacurile si raurile din zonele poluate O alta particularitate a ploilor acide: - au un efect mai puternic in zonele reci unde procesele de putrefactie sunt mai lente si concentratia de amoniac mai redusa (amoniacul= neutralizator al ploilor acide) Masuri de diminuare a efectelor ploilor acide presupun: restructurare a energeticii si aplicarea conceptului de centrala electrica ecologica (nucleara, eoliana, solara, geotermala, etc); purificarea avansata a gazelor de ardere si a gazelor de esapament, prin investitii sustinute; un progran global de reimpadurire cu specii de arbori rezistente

2.1.6. MASURI DE PROTECTIE A ATMOSFEREI I. Masuri de combatere a poluarii atmosferice Combaterea poluarii industriale: restructurarea unor sectoare industriale prin inchiderea sau redimensionarea unor unitati sau activitati prouctive puternic poluante revizuirea si inlocuirea proceselor tehnologice poluante folosind investitii masive in tehnica si tehnologie productiva noua, blanda-curata-ecologica Combaterea poluarii din trafic: masuri administrative specifice traficului rutier: urmaresc geneeratiile de vehicule, fluidizarea traficului auto, reproiectarea structurilor de rulare si reconfigurare a arterelor rutiere. Masuri de limitare a poluarii prin norme si reglementari: omologarea de autovehicule in raport cu normele europene Euro care reglementeaza poluarea cu hidrocarburi, particue solide, oxizi de azot si de carbon Combatere a poluarii atmosferice prin programe generale de subveentionare de catre centralele electrice: - extinderea unor programe bazate pe principiul economiei de piata, cu participarea centralelor electrice la investitii de modernizare a unor instalatii, firme, sisteme-retele electrice si participare la profit (exemplu, programele din SUA Green Carrot pentru fabricarea frigiderelor fara freoni) -managementul cererii cu satisfacerea cererii de curent electric prin conservare si realizarea de profit pe seama asa-zisilor negawati (cantitatea de energie electrica nevanduta), program de combatere a poluatii prin reducerea consumului de energie

II. Masuri specifice de prevenire a poluarii atmosferice Metodele fizio-mecanice Pentru indepartarea poluantilor solizi si a picaturilor lichide antrenate de gaze- cu metode si aparate de separare gravitationala si centrifugala in functie de marimea particulelor pentru particule mari (>10=microni)- camere de desprafuire, aparate cu sicane, cicloane, filtre cu saci; pentru pulvberi fine si picaturi de lichid (<10)- tuurnuri de spalare, filtre electrostatice si epuratoare sonice. Epurarea avansata a gazelor- cu eletrofiltre:

in industria extractiva la instalatiile de macinare fina ( la fabricarea cimentului )

in industria metalurgica, pentru separarea pulberilor metalice de la fabircarea fontei, otelurilor si aluminiului. Purificarea gazelor de cocserie, separarea prafului de carbune de picaturile de gudron

in industria chimica, la fabricarea acidului sulfuric, cu recuperarea acidului antrenat sub forma de ceata Avantaje: se folosesc la temperaturi inalte, de cca 1000 grade C in gaele evacuate; au eficacitate de retinere mare (98-99,9%); necesita consum redus de energie. Dezavantaje: investitii ridicate (automatiizare), pt un control riguros al conditiilor de lucru Metode fizico-chimice pentru indepartarea poluantilor gazosi inainte de a fi evacuati in atmosfera: absorbtie cu solventi selectivi, adsorbtie pe solide poroase, procedee catalitice, etc.:

Evacuarea gazelor poluaante prin cosuri industriale reducerea impactului de mediu din diverse activitati industriale. In acest caz, se are in vedere evaluarea gradului de poluare atmosferica. Stabilirea parametrilor de proiectare se realizeaza prin evaluarea gradului de poluare atmnosferica pe baza unor: masuratori directe; metode teoretice; experimentari, in tunele aerodinamice, care asigura smilitudinea dintre un model si o situatie reala Proiectarea si construirea cosurilor industriale tine cont de o serie de considerente: inaltimea cosului industrial; viteza efluentului la iesirea din cos; concentratia poluantilor evacuati in atmosfera.

Prevenirea poluarii din traficul rutier 1.Diminuarea poluarii atmosferice datorita gazelor de esapament- se realizeaza prin purificare catalitica, cu ajutorul unui dispozitiv/convertor catalitic antipoluant, montat in sistemul de evacuarereduce continutul de gaze de esapament. 2.Utilizarea combustibililor alternative: Metanol; Etanol, folosit in mod frecvent pentru marirea cifrei octanicee a benzinei si pentru imbunatatirea emisiilor poluante; Gazul propan lichefiat (GPL); Biocarburantii fac parte din categoria combustibililor curati, Biodiesel este un combustibil alternativnepetrolier, care poate fi utilizat simplu sau in amestec cu motorina; Seriile P., reprezinta o noua familie de combustibili lichizi, obtinute dintr-un amestec de gaze naturale lichefiate, etanol si un cosolvent derivat din biomasa. Pot fi utilizate isngure sau in amestec cu benzina, in orice proportie. 3. Solutii ecologice constructive pentru motoarele de autovehicule Utilizarea celulei electrice cu hidrogen (fuel cell) - Celula electrica cu hidrogen functioneaza ca

o baterie/ un acumulator, care nu se descarca atat timp cat e alimentata cu hidrogen. Dispozitivul produce energie fara a utiliza un proces de ardere. Motoarele cu ardere interna care consuma hidrogen lichid Motoarele electrice Motoarele hibride

2.2. POLUAREA HIDROSFEREI Apa este cea mai raspandita materie de pe glob, cca 70.8% din suprafata Pamantului fiind acoperita cu apa. Resursele de apa utilizabile reprezinta doar 1% din volumul de apa dulce existent in flovii, rauri, lacuri si in panza freatica. Poluarea apei reprezinta alterarea calitatilor fizice, chimice si biologice ale acesteia, produsa direct sau indirect de o activitate umana, in urma careia apa devina improprie pentru o utilizare naturala/ antropica.

2.2.1. Principalele surse depoluare a apelor Sursele de poluare a apelor de suprafata: sursele de poluare concentrate sau organizate ape industriale uzate, deversate continuu/ intermitent; ape uzate orasenesti cu deversare continua; surse de poluare neorganizate, dispersate pe suprafata unui bazin hidrografic ape de precipitatii care spala suprafetele localitatilor, a drumurilor, dar si depozitele de rezidii, terenurile agricole tratate cu ingrasaminte; surse de poluare accidentala, aparute ca urmare a unor avarii Surse de poluare a apelor subterane: impurificari cu ape saline, gaze sau hidrocarburi din lucari miniere/ de foraj; infiltratiile de la suprafata solului cu diverse categoriii de ape uzate; impurificari produse in sectiunile de captare. Principalii efluenti poluanti ai mediilor acvatice: scurgeri accidentale sau deversari deliberate de reziduuri/ poluanti de la diverse activitati industrial; scurgeri din rezervoarele de depozitare si de la conductele subterane de transport a produselor petroliere; utilizarea antidaunatorilor (pesticide, ierbicide) in agricultura, de unde mare parte ajung in rauri/ panza freatica, datorita miscarilor eoliene si precipitatiilor; folosirea ingrasamintelor anorganice; dejectii animaliere din ferme si combinate zootehnice; deversarea apelor menajere utilizate din sistemul de canalizare in rauri si mari; utilizarea sarii, ca antiderapant in timpul iernii prin intermediul precipitatiilor ajunge, de cele mai multe ori in panza freatica; depunerile de poluanti din atmosfera, prin intermediul ploilor acide.

Poluarea apelor maritime cu rezidii industriale: scaderea productiei de pesti, contaminarea unor specii cu ioni f toxici, proliferarea algelor microscopice otravitoare, [erturbarea posibilitatilor de comunicare dintre vietuitoarele marine cu urmari incalculabile in planul supravietuirii s[eciilor cu produse petroliere: apare mareea neagra care nu eprmit oxigenarea apelor amrilor inchise, gofurilor maritime sau a zonelor costiere cu afectarea florei si faunei acvatiice, dar si a pasarilor ihtiofage, care se hranesc cu pesti infestati cu petrol un alt efect, mai putin studiat pana in prezent, il prezinta reducerea consumului de bioxid de carbon, si implicit a degajarii de oxigen de catre fitoplanctonul marin care realizeaza peste 70% din etc

2.2.5. Efectele poluarii asupra apelor subterane -are loc in dreptul conductelor petroliere ssparte, a depozitelor de reziduri, din activitatea de irigatie, etc. Datorita vitezei reduse de deplasare a poluantilor prin straturile de infiltrare, poluarea pnzei freatice este maii lenta, de ordinul a cativa metri pe an. Aceste ape sunt de mai multe ori surse de apa potabila,pentru ele s-au instituit zone sanitare de protectie: Zone de protectie in regim sever, fara accesul persoanelor si animalelor, fara irigatii, excavatii, extractii de roci, depozitare de materiale, fertilizare, etc. Terenul este imprejmuit si protejat impotriva inundatiilor. Zone de restrictie, formate dintr-un teritoriu care inconjoara prima zona pentru a se evita contaminarea si impurificarea de orice natura a primei zone.

Influenta poluarii asupra sanatatii umane Apele uzate favorizeaza dezvoltarea coloniilor de bacterii care determina un anumit risc de imbolnavire: - epidemii hidrice, alimentare sau de contact, apar brusc in jurul unei surse de apa ncesita msauri sanitare - boli infectioase digestive hidrice, apar la un numar mic de persoane, in conditiile unor defectiuni in alimentarea populatiei cu apa capatata din rauri care prezinta poluare - epidemii sporadice, in care nu se poate stabili o relatie de tip cauza-efect. Apar atunci cand sunt deficiente in alimentarea cu apa, iar apa este frecvent poluaata. boli netransmilibile, determinate sau favorizate de compozitia apei- gusa endemica, caria

dentara, dar si fluoroza endemica, afectiunile cardiovasculare, intooxicatiile cu plumb, cadmiu, crom, arseniu, cianuri, etc. Extinderea poluarii microbiologice a apelor continentale si litorale determina cresterea frecventei unor afectiuni grave, precum colibaciloza, hepatita virala, holera, etc.

2.2.6. Metode de combatere a poluarii apelor Autoepurarea apelor prin autoepurare se intelge ansamblul proceselor naturale de purificare prin cafre cursurile de apa (receptorii) isi pastreaza caracteristicile calitative. dinamica proceselor de autoepurare este influentata de o serie de factori- de natura fizica, chimica, sau biologica- care pot interveni direct sau indirect, simultan sau in succesiune. Principalii factori fizici procesul de sedimentare: este in functie de densitatea, natura suspensiilor; particulele grosiere se depun mai repede decat cele fine influenteaza biosul acvatic. Limpezirea- se realizeaza prin procesul de sedimentare a materiilor aflate in suspenie influenteaza direct fotosinteza si deci fitoplanctonul. Lumina- reprezinta sursa de energie pentru procesele de fotosinteza, determnina miscarea pe verticala a organismelor acvatice; razele UV sunt agenti bactericizi. Temperatura- influenteaza viteza de sedimentare, intensitatea proceselor de descompunere, regimul ozigenului in apa, toxicitatea unor substante, etc. Miscarea apei: influenteaza procesul de amestecare a apelor uzate, viteza de aerare si de sedimentare a suspensiilor. Curgerea apei si natura rocilor influenteaza biocenoza acvatica (poluarea bazinelor acvatice). Factorii chimici -oxigenul, elementul cel mai important in procesul autoepurarii determina poluarea sistemelor acvatice datorita descompunerii materiilor organice sau oxidarii celor minerale. Factorii biologici (ogranismele acvatice) bacteriile cu rol esential in procesul de autoepurare a apelor, restul organismelor continua/stimuleaza transformarile incepute de bacterii. Dpdv al nutritiei: bacterii autotrofe care se hranesc cu substante minerale chemosintetice- utilizeaza energia rezultata prin oxidarea substeantelor minerale

fotosintetice care folosesc lumina soarelui ca sursa de energie bacterii heterotrofe- foloseswc materii organice ca sursa de carbon si energie

- saprofite, cu rol principal in autoepurare, se hranesc cu materii organice moarte - parazite, apar intamplator in apele polante Dupa cum utilizeaza oxigenul in timpul autoepurarii: bacterii aerobe folosesc oxigenul liber, moleculare bacterii anaerobe folosesc oxxigenul ionic/ din combinatii ( sulfati, azotqati, etc ) facultativ aerobe.anaerobe folosesc atat oxigenul molecular, cat si ionic

Procesul de autoepurare parcurge doua etape: treapta anaeroba in care bacteriile transforma/degradeaza proteinele, hidratii de carbon si lipidele in compusi mai simpli treapta aeroba, in care bacteriile descompun complet materia ogranica pana la bioxid de carbon si apa, fara paritia unor produsi intermediari/secundari nocivi.

Epurarea apelor uzate epurarea apelor uzate reprezinta ansamblul de masuri si procedee prin care impuritatile continute in apele uzate sunt reduse sub anumite limite, pentru a nu mai dauna receptorului. Procesele de epurare, asemanatoare celor din timpul atuepurarii, sunt diirjate de catre om si se desfasoara cu viteza mult mai mare Procedeele de epurare cuprind urmatoarele doua grupe mari de operatii succesive: retinerea si/sau transformarea substantelor nocive in produci nenocivi prelucrarea substatelor rezultate din prima operatie Procesele tehnologice se realizeaza in instalatii speciale, denumite statii de epurare. Proiectarea si construirea statiilor de epurare trebuie sa rezolve atat aspecte tehnice, cat si economice: purificarea avansata a unui debit urias de ape uzate cu un continut scazut de impurificatori diversitatea mare de impurificatori ce trebuie eliminati valorile rezonabile pentru investitii si costuri de exploatare fiabilitati avansate ale utilajelor

valorificarea eficienta a produselor recuperate Din statiile de epurare rezulta:

apele epurate evacuate in receptor sau valorificate in irigatii/alte folosinte namoluri indepartate si valorificate

Epurarea biologica a apelor uzate

Se utilizeaza procedee biologice de epurare solutia cea mai buna si avantajoasa pentru tratarea apelor uzate care au un cotninut ridicaqt de impurificatori biodegradabili. Conform acestor procedee, prin tratarea aeroba a apelor uzate rezulta: apa supusa in continuare unei tratari dinale de filtrare/curatire si purificare/clorinare inainte de a fi deversata sau reutilizata namolul activ, supus in continuare unei tratari aerobe pentru separarea apei ( se deverseaza) de biogaz ( se utilizeaza ) si de namol ( se valorifica )

Metode speciale de tratare/epurare a apelor uzate

Pentru apele uzate industriale

Din volumul de apa utilizat in industrie, 70-90% devine de apa uzata, care inainte de deversarea intr-un emisar se epureaza satisfacator 25%, cinomplet 45%, iar restul nu se epureaza desi sunt restrictii clare privind calitatea apelor deversate. Limitarea/combaterea poluarii se realizeaza cu ajutorul uno metode specifice- in functie de natura poluantului. a) Pentru apele reziduale din industria chimica/petrochimica exista procedee in-plant si/sau end-pipe, care include trei trepte de operatii specializate de:- tratarea primara: separarea gravitationala a reziduurilor grosiere/dense si indepartarea ocmpusilor rau mirositori; - tratarea secundara pentru indepartarea altor materii organice; - tratarea tertiara, care utilizeaza bazine de retinere sau de filtrare. b) Pentru apele uzate cu continut de metale grele (fier, from, nichel, cobalt, mangan, molibden, vanadiu, zinc, cupru, cadmiu, mercur) se aplica precipitarea dirijata in trepte, la pH controlat, in mediu reducator, prin care se realizeaza epurarea apelor dar si recuperarea metalelor in proportie de 98-99%.

Acest procedeu se aplica in : industria pielariei in special pentru idnepartarea cromului sub toate tipurile de combinatii sectorul metalurgic, responsabil major in poluarea hidrosferei cu metale grele industria de fabricare a aluniniului, pentru pele reziduale de la oepratiile de spalare a gazelor

c) Pentru apele toxice organice de la fabricarea pesticidelor, colorantilor, medicamentelor, etc, se aplica procedee catalitice tip REDOX care oxideaza impurificatorii in prezenta unor catalizatori, folosind ca oxidan aerul. Pentru apele reziduale cianurale extrem de agresive pentru om si mediu, procedeele cataltice cu produsi peroxidici sunt o alternativa la procedeele clasice de tratare cu hipoclorit sau sulfat feros, d) Pentru tratarea apelor fenolice

Daca se urmareste ercuperare fenolului in cadrul procesului de fabricare a acestuia, atunci cand se gaseste in concentratii mari in apele reziduale, se utilizeaza epurarea in trepte. Pentru tratarea apelor reziduale care contin fenol in cantitati mici se aplica procedee de epurare biologica sau catalitica, mai eficiente si mai putni costisitoare. e) Pentru eliminarea fosforului si azotului Prezenta ionului azotat in panza freatica la concentratii de 100 ppm, in conditii de malnutritie, creste riscul imbolnavirilor umane de cancer stomacal si de aparitie a sindromului albastru (in termeni medicali methemoglobinemia, care apare datorita oxidarii hemoglobinei, principalul purtator de oxigen la celulele sanguine) Se aplica o epurare mecanica urmata de o epurare biologica, cu bacterii stric specializate. Metoda, desi costisitoare, se impune s fi aplicata daca apa este folosita in aval ca sursa de apa potabila. f) Alte metode de tratare a apelor industriale uzate: pentru distrugerea deseurilor organice toxice (insecticide, pesticide, compusi organo-metalici, tetraclorura de carbon) se utilizeaza reactoare cu jet de plasma. Din proces rezulta dioxid de carbon, apa si acizi, randamentul fiind de 100%. pentru descompunerea cianurilor, fenolilor, substantelor clorurate se utilizeaza radiatiile UV.

g) Pentru eliminarea petrolului si a produselor petroliere - din apele de suprafata: folii calandrate, benci ranforsate, ce asigura absorbtia de hidrocarburi in largul apelor interioare (rauri, lacuri) sau incinte portuare, si care ulteiror se folosesc drept combustibil; din apele subterane recuperatoare pasive sau active sisteme selective cu autonomie (nu necesita alimentare cu

energie), putin costisitoare, simple (nu solicita o intretinere speciala) de tip flotor care actioenaza la interfata apa/produs petrolier din foraje si colecteaza intr-un rezervor produsul petrolier poluant.

2.3. Poluarea si degradarea solului Solul- factor ecologic vital. Solul, ca factor de mediu esential si resursa fundamentala pentru dezvoltarea economica, reprezinta: un ecosistem complex, bogat, dar fragil, afanat, moale de la suuprafata scoartei pamantului care impreuna cu atmosffera invecinata formeaza mediul de viata a plantelor, reprezinta surpsa de hrana pt vietuitoare si pt om si cel mi important mijloc de productie pentru agricultura, zootehnie si silvicultura partea fertila a solului o constituie stratul de humus cu grosime de cca 1,5 m, aflat intr-o evolutie permanenta si dinamica, carepote fi expus degradarii naturale sau artificiale. Energia solara si atmosfera ii permit o regenerare naturala, dar procesul respectiv este unul f lent Stratul de humus = un material organic amorf de culoare neagra sau bruna,e ste altcatuit din elemente- carbon, hidrogen, sodiu, potasiu, fosfor- care intra in alcatuirea acizilor humici, substante organice complexe cu caracter slab acid care asigura fertilitatea solului. In multe zone din Europa si Asia, posibilitatea maririi suprafatelor agricole este nula.

2.3.2. Dezechilibre ecologice la nivelul solului Poluararea solului determinata de orice activitate care produce un dezechilibru in functionarea normala a solului, se manifesta prin degradarea fizica (structurala, de compactare, etc.), chimica (creste continutul de metale grele, pesticide, se modifica ph-ul etc) si biologica (infestata cu germeni patogeni), care ii afecteaza negativ, calitativ si cantitativ, fertilitatea/capacitatea productiva. Se poate estima printr-un indicator sintetic, care tine seama de reducerea calitativa si cantitativa a productiei sau de cheltuielile necesare pentru a reface capacitatea bio-productiva la parametrii anteriori aparitiei fenomenului de poluare. Ocuparea unor suprafete mari de teren (in cea mai mare parte, sol fertil), cu amplasamenteorase, uzine, sosele, aeroporturi, depozite constituie o agresiune asupra solului

Degradarea solului pierderea stratului de humus, cu schimbarea compozitiei sale calitative si cantitative

amploarea fenomenului este f mare- in ultima suta de ani disparitia humusului a ajuns la 30%, in special ca urmare a perturbatiilor climatice

Fenomene care afecteaza calitatea solului: eroziunile, alunecarile de teren, saraturarea solului, crustele de suprafata, despadurirae si desertificarea solului sau asanarea mlastinilor, acumularea deseurilor, etc. Poluarea ca volum si arie de raspnadire se dubleaza la fiecare 10 ani, ca urmare a unei lipse de etica adecvata fata de mediu Factorii antropici sunt activitatile industriale, agricle sau zootehnice. Omul polureaza in diverse moduri: 1. supraexploatarae resurselor vegetale 2. utilizarea in exces a substantelor chimice 3. schimbarea destinatiei terenurilor prin realizarea de construciti industriale/civile, cai rutiere, canale, diguri, baraje, etc. 4. valorificarea unor zacaminte prin exploatare in foraj, caiera sau in mina 5. acumularea de halde de steril, deseuri, namoluri si reziduuri industriale, precum si reziduuri agricole si forestiere 6. depozitarea abundenta si incorecta a deseurilor etc.

Procesele industriale polueaza solul cu rezidii chimice diverse, metale grele, ape saline de la extractia, prelucaraea si transportul produselor petroliere, acoperirea terenurilor agricle cu halde si depozite de rezidii miniere, cenusa de termocentrala, fosfogips ( de la fabricarea ingrasamintelor) sau depuneri acide diecte/indirecte din industria chimica, metalurgica, siderurgica Dintre activitatile agricole, in primul rand chimizarea a condus al contaminarea solului cu rezidii de pesticide sau ingrasaminte minerale, la care se adauga utilizarea unor practici neadecvate de administrare si prelucarare-cultivare a terenurilor agricole. Activitatile zootehnice industriale de crestere a animalelorpolueaza masiv cu dejectii animaliere. In ultima jumatate de secol cca 11% din resursele de sol vegetal ale planeteii au afectate functiile bioproductive.

1.Supraexploatarea resurselor biologice

a. Suprapasunatul. Pasunarea intensiva de catre animalele ierbivore distruge covorul vegetal. Populatiile de animale domestice, produc suprapopularea pasunilor si dezgolirea solului cu pierderea posibilitatilor naturale de regenrare. Densitatea lor pe suprafatele limitate consuma si taseaza invelisul vegetal, care isi pierde varietatea si dispare porogresiv de pe anumite suprafete epunandu-le eroziunii si degradarii. Daca stratul tasat depaseste 30 cm, degradarea este ireversibila pe cale naturala. In prezent se limiteaza pasunatul intensiv si se fixeaza solul prin plantarea de paduri, rezistente la temperaturi ridicate si la seceta. b. Defgrisarea padurilor. Padurile reprezinta un factor determinant in mentinerea chilibrului ecologic, atat climtic cat si hidric, constituind un ecosistem cu capacitate de regenerare de 3-5 ori mai mare decat oricare alt ecosistem natural. Datorita defrisarilor practicate pretutindeni pe Glob, in fiecare minut se pierd 26 de hectare de padure. Daca procesul continua in acelasi ritm, acesta ar conduce la o catastrofa ecologica, dat fiind ca padurea constituie habitatul natural al multor specii de plante, animale, pasari, etc., dari si cel mai eficace organizator natural in ceea ce priveste: reglarea cirucitului apei in natura prin scaderea intensitatii procesului de evaporare a apei din sol, disparitia padurii antrenand dupa sine perturbarea regimului precipitatiilor. Oprirea sau dminuarea intensitatii vanturilor puternice, cu reducerea substantiala a antrenarii unor cantitati importante de sol fertil care ar forma suspensii plutitoare poluante in atmosfera. Oprirea sau franarea curgerii suvoaielor de apa dupa ploile puternice, (cu debit mare) cu reducerea antrenarii stratului de sol fertil (un hectar de padure poate inmagazina in sol cca 1450 m cub de apa). Reducerea efectului de sera prin reglarea continutului de dioxid de carbon si oxigen din atmosfera. Retinerea unor cantitati importante de praf, impurificatori atmosferici; annual 1 ha de padure filtreaza cca 18-20 mil de m cub de aer, retine 80 tone de praf, reduce substantial dioxidul de carbon din atmosfera si produce cantitati echivalente de oxigen. Stabilizarea conditiilor climatice- temperaturile atmosferice cresc iarna cu 1- 2 gr celsius si scad vara cu 5-6 grade celsius: disparitia padurilor produce manifestari climatice extreme cu schimbari bruste de temperatura, seceta, ploi rotentiale, inundatii, etc. crearea unui sol bogat in humus, pe termen lung (proces care dauneaza 100..200 de ani)

Cauzele defrisarilor masive pornesc de la presiunea creata de evolutia demografica pentru care a crescut: nevoia de suprafete libere, destinate culturilor sau pasunatului, pentru satisfacerea necesarului de hrana a unei populatii aflata intr-o expansiune dinamica ( peste 7 miliarde ) nevoia de lemn de fox, pentru gospodariile mici din zonele putin dezvoltate economic nevoia de lemn de constructii, materie prima pentru obtinerea hartiei, mobilei, etc.

Despaduririle facute in scopul valorificarii lemnului constituie una dintre principalele cauze ale degradarii solului Efectele defrisarilor -imediate: eroziunea stratului de sol fertil, insotita de saraturare si colmatare care conduc in timp la desertificarea solului pe termen mediu si lung: contribuie la efectul de sera, la disparitia speciilor de plante si animale, espectiv al biocenozelor forestiere prin afectarea proceselor interne ale acestora. Extinerea deserturilor-Acest fenomen apare, in primul rand, ca urmare a practicarii unor defrisari masive. In zonele cade-secetoase cu un echilibru ecologic labil sau in habitaturile marginale cu conditii de mediu extreme exista o evolutie a starii morfologice a terenurilor de la impadurire la desert, evolutie care in mod frecvent urmeaza o anumita succesiune: padure- vegetatie cu arbustivegetatie agricola- (eroziune)- savana cu arbusti- desert. Asanarea mlastinilor- Actiunile de asanare a malstinilor in vederea maririi suprafatelor cultivate are un impact negativ asupra mentinerii echilibrului ecologic natural zonal. Mlastinile sunt un producator de materie vie care fertilizeaza solurile si hraneste platoul continental. Zonele de mlastinaa indeplinesc diferite functii: absorb apa, fiind tampon in calea inundatiilor, servesc ca sistem natural de filtrare si purificare a apei, regleaza debitul de apa freatica, contribuind la stabilizarea topografica a litoralului, contituie adapost si sursa de hrana pentru pesti, pasari si alte vietuitoare. Saraturarea- Conta in scaderea puternica a fertilitatii solului prin incarcarea cu un continut mare de saruri, care apare in mod special pe zonele aride, semiaride sau pee terenurile umede care nu beneficiaza de un drenaj suficient. Are drept cauze majore: ridicarea nivelului apelor freatice, din cauza cresterii presiunii hidrostatice prin construirea de baraje ( zona fertila a Nilului a suferit grave perturbari ecologice datorita barajului de la Assuan) sau alte constructii hidrografice de mari dimensiuni, insa poate sa apara si ca o consecinta a tasarii terenurilor in urma unui pasunat excesiv

irigatiile neadecvate preacticate pe terenuri aride (transformarea Mesopotamiei antice in desertul irakian de astazi), irigarea cu ape salinizate sau inundatiile in regim hidrosalin ireversibil.

2.Utilizarea in exces a substantelor chimice Exista tendinta de a folosi ingrasamintele chimice (cu azot, fosfor si potasiu) sau antidaunatorii pentru a obtine productivitate agricola sporita. Utilizarea ingrasamintelor cu azot- dezavantaje: poluarea cu nitrati a culturilor agricole produce anemie ( in special la copii si animalele tinere ) si favorizeaza sinteza unor compusi cancerigeni reducerea treptata a fertilittii solului Utilizarea pesticidelor Pesticide- substante sau amestecuri de substante utilizate ca antidaunatori in agricultura, cu scopul de a distruge, respinge sau modera, respectiv impedica activitatea insectelor daunatoare, a rozatoarelor, ciupercilor, buruienilor si a altor daunatori. Bolile plantelor, insectele si buruienile produc annual peirderi de pana la o treime din productia agricola mondiala, asa incat utilizarea pesticidelor s-a extins la scara larga, cu rezultate surprinzatoare. Conform compozitiei si structurii pesticidelor, in prezent se folosesc aproximativ 46.000 de tipuri bazate pe 140 de subst active, grupate pe patru mari categorii:

Produsele anorganice- pe baza de Arseniu extrem de toxice nu numai pentru daunatori ci si pentru om. Cel mai cunoscut rezprezentant este Verdele de Paris. Produsele organo-clorurate cu reprezentantul principal DDT-ul, care si dupa 17 ani are o remanenta in sol de 39%. Produsele organo-fosforice : Parantionul toxic si benkalul (netoxic pentru om, pasari etc se descompune dupa 3 saptamani) Produse naturale: piretru- foarte scump si rar, nicotina. Pesticidele favorizeaza aparitia altor daunatori in nisa ecologica. Alte cauze -Schimbarea destinatiei terenurilor prin realizarea de constructii indutraile si civile, cai turiere, canale, diguri, baraje etc. Amplasarea unor obiective industriale, insotita de crearea de cai de acces, racordari la sisteme de alimentare cu apa si energie, cu realizarea in vecinatate a unor locuinte destinate

fortei de munca etc, modifica profund echilibrul natural al ecosistemului respectiv. -Extinderea centrelor urbane -Cai de irigatii pentru asigurarea apei potabile Aceste consutrctii schimba componenta calitateiva si cantitativa a florei si a faunei locale, inundarea de terenuri, fenomele de eroziune, alunecari de teren, modificarea microclimatului, aparitia de virusi, bacterii, insecte nefamiliare mediului zonal. Valorificarea unor zacaminte prin foraj a zacamintelor de petrol/gaze naturale sau prin escavare/exploatare in cariera/mina a unor zacaminte de minereuri conduce la modificari profunde ale mediului: pe terenurile din jurul sondelor, rafinariilor, retelelor de conducte, rezervoarelor cu produse petroliere, poate sa apara poluarea solului cu hidrocarburi acolo unde au fost mine in exploatare apar de regula surpari si alunecari de teren; la minele active, prepararea minereurilor (cresterea continutului de substanta utila) este insotita de aparitia unor halde de steril, iazuri de decantare cu continut de metale grele, care provoaca dezechilibre importante in evolutia solului. Haldele de steril sau de cenusa de termocentrala au tendinta de marire a bazei prin tasari si alunecari, facand ca suprfata afectata sa creasca in timp.

2.3.4. Masuri de protectie a solului O prima masura impune eforturi pe linia impaduririlor, exista in acest sens o serie de acorduri internatinale care sustin dezvoltarea tehnicilor de impadurire si management forestier. Evitarea pierderilor de sol fertil prin: culturi in asolamente (soiuri diferite in ani succesivi)

fara a folosi pesticide, folosind feromoni artificiali identici celor naturali in doua alternative: 1.drept capcana in anumite zone unde insectele sunt atrase si starpite; 2.in acntitate mare pentru perturbarea procesului de reproducere cultivarea de soiuri de cereale si legume rezistente la atacul daunatorilor, in doua variante: 1.utilizarea de specii mai timpurii/tarzii pentru perturbarea conditiilor de dezvoltare a daunatorilor; 2.cultivarea unor zone capcana cu soiurii care plac cel mai mult daunatorilor, unde sunt atrase populatiile masive pentru a fi starpite. Aplicarea celor mai eficiente metode tehnice, administrative si juridice pentru protectia mediului importiva poluarii difuze prin limitarea/folosirea rationala si riguroasa planificata a ingrasamintelor si pesticidelor

Controlul suprafetelor construite in favoarea zonelor verzi si libere, chiar si in conditiile cresterii populatiei Construirea obiectivelor economice pe terenuri improprii agriculturii sau a oraselor pe verticala Optimizarea de drumuri, sosele si a retelelor de drumuri tehnologice cu rol antierozional Cadru legislativ care sa delimiteze perimetrul de actiune a agetilor economici de stat sau privati, cu sanctiuni grave pentru depasirea acestuia Imbunatatirea sistemului instittional de coordonare si supraveghere a actiunilor de protectie a mediului cu utilizarea unui monitoring integrat pentru sol ca sistem de supraveghere continua a starii de calitate a mediului pentru componentele lor esentiale- aer, apa, sol Completarea cadrului legislativ si institutional cu reglementari privind p9olitica fondului funciar agricol, arendarea terenurilor, creditarea activitatilor si productiei agricole, asigurarea productiei si gospodariilor agricole, protectia sociala a taranului, asigurarea asistentei tehnice guvernamentale, asigurarea de materiale ggenetice de calitate Restabilirea parametrilor de calitate a solului printr-o substantiala sustinere guvernamentala privind investitiile pentru erducerea emisiilor poluante industriale si investitiile pentru refacerea capacitatilor bioprooductive a solului prin construirea perimetrelor de ameliorare a terenurilor care siau pierdut total sau partial capacitatea productiva Retehnologizarea si modernizarea lucrarilor de amenjara si de imbunatatire funciara, in conformitate cu noile caracteristici ale structurii de proprietate Promovarea initiativelor individuale si aplicarea unor programe pentru realizarea de sisteme de agricultura durabila si competitiva, specifice diverselor conditii locale, cu integrarea politicilor agrare in cadrul unei strategii nationale privind dezvoltarea economica in corelatie cu protectia mediului inconjurator si cu asigurarea securitatii alimentare.

2.3.5. Recuperarea, reciclarea, valorificarea deseurilor Deseurile provenite din procesele de productie si de consum exercita o presiune directa si permanenta asupra mediului prin depuneri si emisii specifice. Obiectiv fundamental al oricarei politici si strategii de protectie a mediului consta in reducerea cantitatilor de deseuri, obiectiv realizabil pe calea reciclarii, reocnditionarii sau recuperarii si valorificarii deseurilor. recuperarea si reintroducerea in circuitul economic a deseurilor trebuie conssiderata ca parte componenta a strategiei de armonizare a relatiei dintre cresterea econimica, consumul de resurse si mediul natural care face posibila existenta functionala a unui sistem economico- social.

Managementul deseurilor O problema foarte dificila pentru administratiile marilro centre urbane, datorita lipsei unui management performant. O solutie aplicata pe scara larga o reprezinta separarea deseurilor inca de la nivelul consumatorilor si depozitarea pe sortimente:nsticla, metal, materiale plastice, hartie, deseuri menajere, deoarece reciclarea materialelor constituie un element cheie in reducerea poluarii mediului. Ardere a unor cantitati mari de deseuri urbane, umede, cu un ocntinut ridicat de materiale plastice, produce emisii de dioxina, una dintre cele mai toxice substante cu caracter cancerigen, cunoscute pana in prezent. Arderea materialelor plastice elimina substante care produc boli de plamani, de ficat, rinichi sau ale sistemului circulator. Managementul deseurilor are ca scop: reducerea cantitatilor de deseuri generate de activitatile socio- economice utilizarea/ valorificarea deaeurilor procesarea si reintroducerea deseurilor in natura in forme neagresive

Reducerea cantitatilor de deseuri Este un management complex care vizeaza atat proiectarea cat si utilizarea produselor: conceperea produselor din materiale nepoluante, produse care la sfarsitul utilizarii sa poata fi usor dezmembrate in parti componente pe tipuri de materialelor diminuarea ambalajelor prin conceperea lor, de a proteja produsul si de a atrage cumparatorul, folosind un minim de materiale, care sa scuteasca cumparatorul de plati suplimentare pentru produsul ambalat si de taxe mai mici pentru procesarea ambaajului devenit deseu diminuarea consumului, prin achizitionarea de produse cu un timp de viata mai lung, prin reducerea stocurilor (care genereaza produse expirate) conceperea proceselor de fabricatie ca sa valorifice intens materiile prime

Valorificarea deseurilor Recuperarea si reciclarea produselor uzate se diferentiaza in fucnti de gradul de uzura si

dispersie: Produs utilizat care pastreaza toate calitatile produsului initial, cu exceptia faptului ca a fost dispersat in mediu ( tipice- ambalaje din sticla ). Recuperarea consta in colectarea produsului dispersat, in vederea refolosirii ca atare. Produs uzat care si-a pierdut o parte din calitatile initiale, care pot fi insa regenerate printr-o tehnologie corespunzatoare (exemplu, resaparea anvelopelor, recondiionarea uleiurilor minerale uzate/ a acumulatorilor auto). Recuperarea va consta in clectare, urmata de aplicarea proceuslui tehnologic de regenerare a produsului, pentru a deveni reutilizabil. Produsul regenerat are performante mai slabe decat cel initial, utilizarea lui devine interesanta atat economic cat si pentru ediu. Produs uzat care si-a pierdut cea mai mare parte din calitatile initiale. In acest caz, produsul se colecteaza in scopul recuperarii materiilor prime din care este alcatuit sau in scopul utilizarii lui intrun alt domeniu, in care se vor valorifica calitati neglijate la utilizarea anterioara.

Dificultati in actiunea de valorificare a deseurilor: gradul mare de dispersie a produselor de recuperat

retelele de colecatre in teritoriu, cu eforturi financiare, organizatorice ( pentru transport, forta de munca ) produsele complexe nereutilizabile ca atare care se colecteaza pentru recuperarea materiilor prime necesita o etapa de dezmembrare si separare a componentelor pe tipuri de materie prima ( necesita volum de munca, instalatii complexe ) Sub aspect economic este evident mai avantajos ca un produs sa fie reciclat dupa restabilirea unor proprietatii decat sub forma de materii prime. Alegerea si aprecierea unei variantetehnologice capabile sa restabileasca proprietatile disparute prin uzura se face prin prisma eforturilor pe care le implica ( umane, m ateriale, energetice, investitii, timp ) si a masurii in care vechilor proprietati/caracteristici s-au realizat integral/. Probleme de solutionat in actiunea de recuperare, erciclare, refolosire a produselor uzate sau a deseurilor tehnologice: redistribuirea eficienta a materialelor refolosibile intre sectoarele care le genereaza si alte sectoare care le pot utiliza utilizarae materiilor prime reciclate ca o valoare egala (cel mult) cu a materiilor prime substituite pentru a nu mari costurile de fabricare ale produslui reciclat comparativ cu produsul initiale, concomitent cu: 1. reflectarae corecta in costuri a eforutrilor impuse de activitatile de colectare, sortare, stocare si redistribuire a resurselor reciclabile; 2. practicarea unei cote de rentabilitate stimulativa pentru intrprinderile specializate in activitatile de reciclare; 3. stimularea generatorilor de resurse

reciclabile (intreprinderi, populatie); 4. incurajarea de catre stat a activitatilor de reciclare, prin subventii sau facilitati fiscale, astfel ca aprovizionarea cu materii prime provenite din reciclare sa fie rentabila pentru fabricanti. Procesarea si reintroducerea deseurilor in natura in forme neagresive Solutiile pentru aceste activitati constrau in: depozitare controlata in gropi de gunoi ecologice, compostare, incinerare. Piroliza, etc. Depozitarea controlata, in gropi de gunoi ecologice metoda optima pentru localitatile mici si mijlocii. Depozitele ecologice se amenajeaza in locuri indepartate de zonele locuite, pe terenuri degradate, impermeabile, avand posibiltati de acoperire cu sol cultivabil/impadurivbil la umplerea lor. Unele depozite permit o fermentatie anaeroba asociaata cu colectarea si valorificarea biogazului rezultat. Gropile de gunoi prezinta o serie de dezavantaje: modifica peisajul, creind un desconfort vizual

polueaza aerul cu mirosuri si suspensii purtate de vanturilorpolueaza apele de suprafata si apele freatice (in cazul depozitelor neimpermeabilizate) modifica biocenoza terenurilor limitrofe (unele mamifere, pasari, insecte, parasesc ona in favoarea altor specii- sobolani, ciori etc) Compostarea - Partea organica selectata a gunoiului menajer poate fi compostata direct pe platformele de colectare, rezultand ingasamant agricol asemanator gunoiului de grajd Incinerarea - In functie de natura deseului acesta poate arde. Avantajul consta in producerea unei anumite cantitati de enrgie terminca. Pentru unele tipuri de deseuri menajere solutia incinerarii este mai avantajoasa, iar pentru deseurile spitalicesti consitutie singura metoda de eliminare a lor. Dezavantaje: rezulta emisii gazoase care contin substante deosebit de toxice

desi reduce cu 80 90 % volunul deseurilor., necesita solutii de rezolvare a cenusii rezultate prin ardere, mult mai toxica si mai periculoasa decat materialele incinerate. Piroliza- foarte eficace in cazul materialelor plastic. Piroliza consta in arderea desurilor in absenta aerului, la peste 800 de gr celsius, proces din care rezulta un produs lichid (alcatuit in principal din hidrocarburi) folosit drept combustibil, da si cenusa cu probleme de eliminare aferente.

C3

FORME SPECIALE DE POLUARE

3.1. Poluarea radioactiva cu radiatii penetrante datorita emiterii in spatiu a unor radiatii care produuc modificari la nivelul organismelor vii cele mai peiculoase sunt radiatiile penetrante Rongen (sau X) si gama, care: au cea mai mare putere de penetratie inn materie nu pot fi deviaate de campul electric sua magnetic se propaga cu viteza luminii

au capacitate mare de ionizare a substantelor pe care le strabat, modificandu-le fizic chimic sau biologic ( omoara celulele vii) atentuarea se diferentiaza in fucntie de grosimea si densitatea substantelor pe care le strabat

Radioactivitatea- proprietatea unorsubstante, de tipul metalelor grele de a perzenta fenomenul de fisiune (dezintegrare nucleara) Pentru sanatatea umana, cei maipericulosi produsi de fisiune nucleara sunt iod-131, cesiu-137, strontiu-90 si plutoniu-239. Poluantii radioactivi purtati prin aer sub forma de aerosoli pot fi inhalati, se depun pe sol, impurifica apele, sunt inmagazinati in plante si intra in lantul trofic. Marimile caracteristice Pentru caracterizarea sursei radioactive timpul de injumatatire ( T )- durata medie in care se dezinteggreaza jumatate din numarul de atomi ai unei substante radioactive activitatea sursei-= numarul de dezintegrari pe unitatea de timp, in unitati Bequerel (Bq) sau Curie (Ci) Pentru caracterizarea suportului biologic iradiat: doza absorbita- energie absorbita pe unitatea de masa organica iradiata, in unitati Gray (Gy) sau rad (Rongen absorbit de doze) doza efectiva sau echivalentul de doza- gradul de vatamare biologica (efect asupra organismelor vii), in unitati Sievert (Sv) sau rem (Rongen echivalent man)

Surse de poluare radioactiva Surse depoluare radioactiva antropica: utilizarea materialelor radioactive in medicina, cercetare, industrie extractia, prelucrarea, transportul si depozitarea minereurilor radioactive obtinerea combustibililor nucleari reprocesarea combustibililor nucleari uzati utilizare reactivi nucleari experimentali, de cercetare folosirea instalatiilor de obtinere a izotopilor artificiali

utilziarea de echipamente de control defectoscopic in industria consutrctoare de masini sau constructii civile exploziile nucleare experimentale ( in aer, apa, subteran ) accidentele survenite in cadrul transportului diferitelor materiale radioactive existenta centralellor nucleare:

- in cazul cuntionarii la parametrii proiectati polueaza in limite admisibile - in cazul unui accident nuclear provoaca poluari severe; centralele nucleare cu reactoare de pesste 300400 MW importante surse de poluare radioactiva

Efectele poluarii radioactive Efectele poluarii antropice In functie de modul in care actioneaza radiatiile efectele pot fi: directe- interactia radiatiilor cu organismele vii indirecte- interactia radiatiilor cu mediul in care organismele vii evolueaza Efectul radioactiv depinde de doza sau de durata de iradiere, energia si tipul radiatiei In functie de doza de iradiere, pe scara 1-1000 Gy: sterilitate temporara la doze de 1 Gy cresterea semnificativa a cazurilor de cancer la doza de 2 Gy

efect letal pentru 90% din cazuri: 5-7 Gy in cateva saptamani; 10 Gy in cateva zile; 100 Gy in cateva ore; 1000 Gy in cateva minute

In functie de durata si de intensitatea de iradiere: Efecte pe termen scurt (nestocastice)- prin expunere la doze mari si timp scurt: iradierea integrala a organismului: -cu doze> 1Gy boala de iradiere este vindecabila -cu doze de 5-6 Gy mortala in 50% din cazuri -cu doze mai mari de 10 Gy moartea survine in cateva zile pt toti subiectii radierea partiala poate fi suportata de organism, dar apare eritem (inrosirea pielii) sau necrozare -cu doze de 5-6 Gy la nivelul organismelor de reproducere- sterilitate permanenta

Efecte pe termen lung (stocastice), apar dupa mult timp d la momentul iradierii: boli maligne (cancer), opacizarea cristalinukui, radiodermita cronica, etc. pe categoria de persoane -efecte genetice- la urmasii parintilor iradiati- malformatii congenitale, deficiente psihomotorii -efecte teratogene- la embrionul uman, in urma iradierii mamei in special in primele luni de sarcina- riscul de intarziere mintala a copilului

In functie de tipul de izotop radioactiv: izotopul de cesiu afecteaza sistemul muscular izotopul de strontiu (asemanator ionului de calciu) afecteaza sistemul osos (cancer) izotopul de iod deterioreaza functiile glandei tiroide

Cele mai sensibile organe umane: hematopoetice (maduva spinarii), ochii si glandele de reproducere. Ionizarea consta in producerea de radicali liberi care afecteaza functiile citoplasmatice celulare, chair si ADN-ul. Peste 0,5 Sv, simptomele devin vizibile imediat sau in cateva zile prin slabirea sistemului

imunitar, modificari ale celulelor sangvine, afectiuni ale organelor interne (plamani, ficat, etc.) si ale sistemului nervos central. Mortalitatea creste cu 20% in cazul persoanelor expuse la doze de 1-2 Sv. Nu toate organismele vii sunt afectate la fel. Speciile neevoluate (bacteriile), rezista la doze de ordinul miilor de unitati gy, in timp ce organismele cu sange cald sunt distruse la o doza de cateva unitati Gy.

Masuri de securitate nucleara Administratea deseurilor radioactive- colectarea, transportul, preclucrarea si stocarea temporara si permanenta a acestor deseuri. Colectare- in containere speciale de metal captusite cu materiale plastice Ttransport- cu mijloace speciale si respectarea stricta a normalor de securitate. Deseurile nucleare sunt administrate in conformitate cu activitatea lor nucleara. Cu activitate scazuta Deseurile lichide- dupa diluare se deverseaza in apele de suprafata sau in mari si oceane, la mari adancimi Deseurile solide nu au nevoie de prelucrare, sutn incapsulate si stocate permanent- ingropate in pamant la adancimi mici sau imersate constrolat in mari si oceane. Cu activitate intermediara Deseurile solide (timpi de injumatatire mari) se incorporeaza in materiale inerte de tip beton, bitum sau mase lastice stocate definitiv- imersie in mari si oceane stocate temporar- in diferite locatii (cavitati naturale sau artificiale)

Deseurile lichide se injecteaza la mari adancimi in rochi poroase, mine sau saline parasite.

Cu activitate ridicata Deseurile solide- depozitate in rezervoare (din beton captusit cu otel inoxidabil) ingropate sau imersate la mare adancime. depozitarea in depresiuni marine- in recipiente (plastic+otel) de forma sferica s-a propus depozitarea in regiuni glaciare, avantajoasa ca securitate, dar costisitoare

s-a propus trimiterea in spatiul cosmic, propunere controversata

Deseurile lichide se supun unor prelucrari: evaporarea- pentru volume mari precipitarea- utilizata la depoluarea apelor

absorbtia pe absorbanti naturali/sintetici (zeoliti, bentonita, argila, nisip, carbune, schimbatori de ioni)

Procedee moderne transforma deseurile radioactive intr-o masa sticloasa sau ceramica si le depoziteaza in puturi betonate si saline parasite.

Securitatea/siguranta nucleara 1.Asociatia Mondiala a Operatorilor Nucleari ( WANO, 1989 ) prin reteaua transnationala de cooperare a tuturor statelor care utilizeaza energie nucleara, monitorizeaza fiecare reactor aflat in functiune, ca sa respecte riguros standardele de siguranta nucleara. Pentru mai multa siguranta se utilizeaza bariere artificiale multipe, cum sunt: vitrificarea combustibilului uzat, sigilarea acestuia in containere speciale, depozitarea subterana, etc. Depozitele subterane naturale sunt alese astfel ca radiatiile sa nu poata ajunge la suprafata, nici in urma unui cutremuri, nici odata cu trecerea timpului. 2.Proiectul Iter, de 12 miliarde de dolari, cu cea mai larga colaborare internaitonala, adjudecat Frantei in anul 2009- are ca obiectiv sa contruiasca, in 10 ani, primul reactor nuclear de fuziune nucleara ( 1 kg de materie prima, utilizata in acest tip de reactor va produce aceeasi cantitate de energie otinuta din 10 milioane d kilograme de combustibil conventional radioactiv) care nu va produce poluare radioactiva in aczul unui accident. 3.Centrala nucelaroelectrica de la Cernavoda Foloseste conceptul de reactor nuclear tip CANDU ( Canadian Deuterium Uranium ) care functioneaza cu uraniu natural (combustibil) si deuteriu (moderator si agent de racire). Tehnologica CANDU- recunoscuta pe plan mondial pentru sistemele de securitate nucleara si proiectie a mediului. Unitatea 1 livreaza Sistemului Energetic National 706,5 MW (10-12% din consumul energetic national) si contribuie la reducerea emisiilor anuale de dioxid de carbon cu circa 5 milioane de tone. Centrala nucleara de la Cernavoda a obtinut in anul 2003 un certificat care atesta ca sistemul sau de management de mediu este conform cerintelor standardului ISO 14001.

3.2.

Poluare fonica/sonora

Poluarea sonora sua fonica este prezenta in toate compartimentele vietii, afecteaza profund colectivitatile umane. In ultimul timp are loc un fenomen generalizat de extindere a zonelor poluate sonor concomitent cu cresterea nivelului de zgomot. Sunetul reprezinta o vibratie a aerului care se propaga sub forma de unde elastice, cu viteza de 340 m/s. Zgomotul reprezinta o suprapunere itnamplatoare si dezoordonata de sunete. Urechea umana percepe sunete in intervalul 16- 20.000 Hz. Sunetele cu frecvente sub 16 Hz poarta denumirea de infrasunete, iar cele peste 20.000 Hz sunt numite ultrasunete. Presiunea sunetului- aparuta datorita dilatarii si compimarii mediului in care se propaga o unda sonora, se masoara in bel, submultiplu uzual al decibelului (dB, cea mai mcia variati a presiunii acustice, decelabila de catre urechea umana) Pentru a descrie sensibilitatea organului auditiv la diferite intensitati sonore se utilizeaza scara de masura in foni. 3.2.2. Surse de poluare fonica. Sursele majore de poluare: activitatile industriale zgomotul urban- trafic urban/aerian si alte activitatile activitatile domestice

Zgomotul industrial depaseste frecvent limitele admise. Industriile cele mai agresive fonic sunt: extractiva, metalurgica, constructoare de masini, textila, tipografie. Utilizarea ciocanelor pneumatice genereaza zgomote cu valori variind intre 108-111 dB, realizarea forajelor genereaza zgmote cu valori variind intre 95-104 dB, iar razboaiele de tesut emit zgomote car ating 96-100 dB. Zgomotul urban- produs secundar de conversie a energiei datorat masinilor si echipamentelor de tip compresoare, buldozere, agregate pneumatice, motovehicule ( un tramvai produce 70 dB, un camion greu sau un autobuz 90 dB), avioane ( cu reactie peste 120 dB, iar cele supersonic depasesc zidul sonic de peste 130 dB) etc

Sursa principala de poluare Traficul rutier- in functie de tipul masinii, ragim de rulare, starea drumurilor- poluarea variaza in limite largi contributia cae mai mare la poluare- masinile Diesel la admisia aerului/evacuarea gazelor de ardere; din regimul de rulare- la franazrea brusca sau pornirea cu demaraj rapid zgomotul aatinge un

maxim de cca 90-100 dB. Cea mai mica variatie a nivelului de zgomot la rularea cu viteza constanta de 50 km/h. Cele ami zgomotase masini- cele cu motoare puternice

Traficul aerian- cu cel mai important poluator avionul supersonic, care produce o unda de soc la sol de tip bang sonor, care poate afecta cladirile, fiintele umane. Viata casnica- datorita deficientelor de izolare acustica a locuintelor moderne ( mai ales de tip bloc ), a aparatelor electrocasnice ( un aspirator produce 5 dB, iar un frigider 20 dB) etc.

3.2.3. Efectele poluarii fonice Ultrasunetele si infrasunetele insotesc unele fenomele naturale- cutremure, tsunami, eruptii vulcanice, dar apar antropic si in cadrul unor activitati industriale sau de transport. Nu sunt percepute de om, ci doar de organisme ultrasensibile, in schimb pot avea efecte negative asupra sanatatii umane. Ultrasunetele sunt folosite cu succes in defectoscopie si in radiolocatie, distrug bacteriile sii virusii in medicina ( virusul gripei, virusul tifosului, bacilul tuberculozei ) sunt considerate mai putin garesive efectele negative apar la om doar dupa riadiere indelungata cu radiatii de intensitati mari actioneaza negativ si asupra grlobulelor rosii, producand oboseala si anemii

Infrasunetele- cele mai periculoase sunt cele cu frecvente cuprinse intre 6-7 Hz care au o raza de actiune>10 km. produse de explozii ( atomice sau de alta natura ), eruptii vulcanice, suprasonice, ce resimt la mi si zecii de mii de km departare de picentru in cazuri mai putin severe provoaca ameteli, stres, fals efect euforic, convulsii, insomnii

vibratile caroseriilor la viteze mari produc infrasunete cu efecte negative asupra consudactorului si apsagerilor, cum ar fi ametelea, dureri de cap, stare de voma. In general, zgomotele au actiune complexa asupra intregului organism in funtie de durata si intensitatea de actuine provoaca stres, oboseala, irascibilitatea,s canderea randmaneutlui intelectual, traumatisme, hipoacuzie sau surzenie solicitarea continua a sistemului nervoos, proportionate ca nivel si durta, provoaca diminuarea atentiei, instalarea starii de oboseala, u cefalee, ameteli, tulburari de somn persistenta expunerii depaseste capacitatatea de adaptare a organismului- antrenand modificari afective si comportamentale cu initierea de procese ppatologice- tulburari nervoase, hipertensiuni

arteriale, infarctukui acut de miocard, tulburarilor digestive, etc. Oboseala auditiva apare la expunerea organului auditiv la zgomote. Traumantism sonor apare in cazul expunerii chair pt scurt timp la zgomote de intensitate mare. Este insotit de senzatie de ameteala, dureri de urechi, eventual spargerea timpanului sau lezarea organului lui Corti. Nivelull de 130 de dB este considerat drept pragul senzatiei dureroase. Surditatea profesionalla se produce prin lezare organului Corti si se manifesta prin surditate de perceptie, bilatreala si ireversibil. 3.2.4. Reducerea poluarii sonore in cazu traficului rutier - introducerea prin lege a unor limite de poluare sonora izolarea cladirilor cu ecrane fotoizolante prin vegetatie ecranarea cladirilor de locuit cu ajutorul cladirilor de destinatie publica fluidizarea traficului introducerea masinilor cu pornire electrica

pt tramvaie: dotarea cu amortizoare fonoizolante, montarea unor bandaje de cauciuc pe calea de rulare, amplasarea motorului longitudinal pe axa de ruare metrou: alegerea solutiei constructive, a materialelor utilizate cu folosirea de grinzi de beton armat, metal, etc. pt calea de rulare, placarea tunelului cu materiale fonoizolante IN CAZUL traficului feroviar: aplicarea unor masuri de organizare a traficului ( existenta zonei de proteactie de cca 500 m de la sina pana la prima constructie, centralizarea comenzilor la macazuri ) sau de consutrctie a garniturilor de tren cu izolarea acustica a vagoanelor.

3.2.5. Intocmirea hartilor acustice In scopulo monitorizarii poluarii sonore urbane se intocmesc harti acustice Avantaje: dezvolltarea de noi zone rezidentiale- la stabilirea amplasamentelor se tine cont de nivelul de zgomot al zonelor invecinate si al acusticii intregului perimetru informarea populatiei asupra nivelului de zgomot din zonele urbane existente ( prin internet, panouri electronice locale, publicatii periodice de specialitate ) amplasarea zonelor de recreere in functie de datele hartilor

Ca urmare a alintierii la normele europene, Romania a trebuit s se ainiezze reglemetarilor privind realizarea de harti acustice, sa se monitorizeze nivelul dez zgomot din marile aglomerari urbane si sa se respecte reglemetarile pentru caile ferate cu un tragic mai mare de 60 de mioi de trenuri pe an sau oentru drumurike nationale cu un trafic mai mare de 6 mil de autovehicule pe an.

3.5.

Poluarea transfrontaliera

Poluarea transfrontaliera sau transnatioanla, ca suma de influente nocive ale unui sistem ( o economie antionala ) asupra altui sistem, se manifesta in diferite moduri: poluare directa./ prin transfer- prin itnermediul apelor sau a vanturilor- a unor reziduuri daunatoare, dintr-o tara in alta poluaare reciproca- cand mai multe tari impart tarmul unui lac, rau sau chiar mari, Este cazul marilro inchise ca Marea Neagra. Marea Mediterana, Marile Lacuri din America de Nord, etc. poluarea ascunsa- prin ignorarea considerentelor de etica

Comertul cu deseuri toxice constituie o problema actuala de mari dimensiuni, comaprabila, ca amploare, cu traficul de stupefiante. Se produce cu acordul tacit al unor guvere influente in geopolitica mondiala, desi exista conventii internationale in acest sens. Conventia de la Basel 1992 vizeaza comertul cu anumite clase de deseuri periculoase, reglementand transportul de la tari care nu au posibilitati de tratare ( tehnologii si instalatii speciale) catre tari care au astfel de posibilitati. Conform acestei conventii, comertul este permis numai cu acordul scris al tarilor exportatoare, importatoare si al celor Estimarea dimensiunii si cosutirlor poluarii transfrontaliere: proces f dificil

ridica intrebari al caror raspuns este greu de cuantificat: - cum poate fi abordata problema impurificarii unui rau sa a unui lac, daca limitele de concentratie axim admise pentru mipurificatori sunt diferite in tarile riverane?; - cum ar putea estima tarile scadinave proportia in care ploile acide care le distrug padurile revine noxelor produse in Germania, Franta sau Anglia?

C5 Politici ecologice in industrie


Mnagementul de mediu- o abordare sistematica a cerintelor de mediu in strategia de afaceri a unei firme Programul de management de mediu cuprinde: evaluarea impactului de mediu alocarea resurselor necesare definirea responsabilitatilor evaluarea continua a metodelor si procedurilor utilizate etc

Managementul de mediu se practica integrat cu managementul calitatii pentru dezvoltarea durabila a firmei in ceea ce priveste: dezvoltare economiac in maniera ecologica

abordarea proceselor dpdv al costurilor de mediu tinand seama de : componenta fondului de comert, imaginea de marca, gradul de satisfactie a cumparatorului schimabrea atitudinii fata de mediu, cu gestionarea riscului/ impactului de mediu Atitudinea firmelor fata de problemele de mediu poate fi: fara actiune- firmele care constata si recunosc efectele poluarii dupa ce polarea s-a produs, fara implicare actiune reactiva- in cazul firmelor care urmaresc beneficii pe termen scurt: aplica masuri curative de inlaturare a efectelor, nu actioneaza pt inlturarea cauzelor poluarii actiune continua- in cazul firmelor cu stabilitate economica si pozitie consolidata pe piata care actioneaza pt prevenirea impactului de mediu: practica curent monitorizarea problemelor de mediu, problemele de mediu fac parte din planul afacerilor Parti interesate de respectarea cerintelor de ediu: investitorii- care evalueaza performatele de mediu pt firmele cu oportunitati de investitie angajatii- care considera ca o firma cu performante de mediu beneficiaza de o existenta stabila

opinia publica- pt care organizatiile productive curate sunt percepute ca vecini buni, prietenosi, de incredere furnizorii- care pentru competitivitatea de piata trebuie sa respecte barierele comerciale, impuse prin normle si standarde de mediu- pentru atingere performantelor de mediu

clientii- consumatori- care au devenit constienti de necesitatea protectiei individuale.colective pe seama calitatii ecologice a produselor

5.1.1. Sistemul de management de mediu, SMM Sistemul de management de mediu, conform standardului ISO 15001 reprezinta o componenta a sistemului de management general care include o structura organizatorica, planificare, practici, responsabilitati, resurse si termene necesare pentru elaborarea, implementarea, aplicarea, analizarea si mentionarea unei politici de mediu. SMM considera orice activitate/ eveniment pe probleme de mediu ca un proces cu intraridesfasurare- iesiri Obiectivele SMM in cadrul unei firme/companii: identificarea si controlul aspectelor, impactului si riscurilor de mediu, efective/ potentiale indepinirea conformitatii cu legislatia de mediu stabilirea de principii fundamentale pentru activitati viitoare responsabile in raport cu mediu; cresterea performantelor de mediu apreciata pe baza bilantului cost-beneficii

stabilirea de resurse, responsabilitati, autoritati si proceduri care sa asigure implicarea/ participarea fiecarui angajat la reducerea impactlui de mediu realizarea unui sistem eficient de comunicare in interiorul companiei si de instruire a personalului

5.1.2. Implementarea SMM Seria de standarde ISRO 14000 si cele conexe fac psibila implementarea si fucntionarea unui SMM in cadrul oricarei ogranizatii economice, cu scopul de a imbunatati continuu calitatea intregii activitati. Standardul ISO 14001 stabileste cerintele de implentare si certificare a unui SMM. Scopul implementarii SMM: de a mentine si imbunatati activitatile referitoare la mdiu

sa asigure conformitatea cu politica de mediu declarata si sa demonstreze aceasta conformitate partenerilor sociali Implementarea si mentinerea certificarii SMM functioneaza pe baza documentelor inregistrate

care fac dovada desfasurarii proceselor conform standardului avut ca referinta. Avantajele implementarii SMM: imbunatatirea imaginii organizatiei imbunatatirea relatiilor cu autoritatiel publice si comunitatea socio- economica limitarea raspunferii civile si penale, prin satisfacerea reglementarilor legale referiotare la mediu

reducerea costurilor prin reducerea consumurilor specifice de energie, materii prime, percum si reciclarea deseurilor de productie, a produselor si ambalajelor uzate, etc. facilitarea accesului pe pietele internationale, prin asigurareaconformitatii cu standardele de mediu, recunoscute international

Pe baza politicilor de mediu vor fi stabiliate: obiectivele resursele necesare

responsabilitatile\masurile de retinere sub control a activitatilor cu impact de mediu, efectiv/potential

abordarea SMM intr-o firma dovedeste partenerilor de piata si celor sociale preocuparile si performantele de mediu certificarea implementarii SMM = dovada respectarii standardului luat ca referinta mentinerea certificarii SMM dovedeste o preocupare permanenta de imbunatatire continua a SMM = imbunatatiire continua a atitudinii firmei fata de mediu

5.1.3. Cerintele implementarii SMM Politica de mediu a organizatiei - Politica de mediu, ca parte a politicii generale unei organizatii reflecta declaratia de intentie si principiile referiloare la performantele de mediu pe care le urmareste organizatia. Declaratia privind politica de mediu trebuie sa includa in mod necesar trebui angajamente: angajamentul de conformmitate cu legislatia si reglementarile de mediu in vigoare angajamentul de prevenire a poluarii

angajamentul de imbunatatire continua a politicii de mediu

Aceasta declaratie apare in urma parcurgerii a unuia sau mai multor planuri/programe de actiuni in domeniul mediului privind: analiza de mediu preliminara- efectuata in teren- stabileste realizarile si deficientele si se finalizeaza cu revizuirea si/sau identificarea prioritatilor de mediu ( actiuni ) planul strategic pe termine mediu- obiectivele de mediu + resurse economice prograul de management de mediu cerinte tehnice, economice, operationale + termene Viziunea strategica a firmei Politica de dezvoltare a oricarei firme trebuie sa se axeze pe o viziune strategica de perspectiva actionand in urmatoarele directii: sa se preocupe de protectia mediului, inaintea competitorilor din domeniu, obtinand astfel un avantaj concurential sa-si promoveze pe toate caile preocuparile in domeniul protectiei mediului, demonstrand astfel partenerilor de afaceri ( clienti, guvern, investitori ) ca trateaza mediul cu maxima seriozitate prin actiuni incununate de succes.

Etapele de implementare/functionare a SMM Urmaresc: Definirea responsabilitatilor si asigurarea resurselor ecesare conform ierarhiei operationale stabilite. Formarea competentelor necesare prin instruire Tinerea sub control a proceselor de comunicare circuitul documentelor//informatiilor Elaborarea si tinerea sub control a documentatiei referitoare la SMM : manualul sistemului, procedurile sistemului, documentatia referitoare la managementul operational. Manualul sistemului un document de referinta permanenta in implenetarea si mentinerea SMM. Procedurile sistemului, descriu modul de desfasurare a activitatilor de mediu ( cu responsabilitati, coordonare, verificare si analiza ) procedeele pot fi detaliat prin documente operationale cu informatii despre procese/ proocedee de fabricatie, de tratare a deseurilor, reziduurilor, apelor reziduake etc.

5.1.4. Standarde- instrumente de management de mediu Seria ISO 14010- auditul de mediu, defineste: auditul de mediu ca proces de verificare si evluare sistematica si docmuentata a activitatilor de mediu ale unei firme procedurile de auditare a SMM criteriile de calificare a auditorilor de mediu Seria ISO 14020 eco-etichetarea produselor, defineste: Etichetarea de mediu Tip I se refera la ciclul de viata a produselor (metode de productie si de tratare post-utilizare) si se face de catre o terta parte ( organism recunoscut/ acreditat ) Etichetarea de mediu Tip II se face pe baza declaratiei de proprie raspundere a producatorilor, importatorilor, distribuitorilor sau a altor parti interesate face referire la caracteristici de natura stric ecologica a unui produs ( de exemplu, produs reciclabila, produs care nu dauneaza stratului de ozon| sau produs integral biodegradabil, etc.) Etichetarea de mediu tip III- in functie de un set de elemente de referinta stabilite pe categorii de produe; se aplica tuturor produselor care nu s-au incadrat in etichetareaa Tip I Seria ISO 14030- evaluarea performantelor de mediu Managementul de mediu- Ghid de evaluare a performantei de mediu Managementul de mediu- Exemple de evaluare a performantei de mediu Sria ISO 1404- analiza ciclului de viata a produselor Analiza ciclului de viata poate servi, in egala masura, ca baza pentru marcarea ecologica sau pentru stabilirea indicatorilor de evaluare a impactului de mediu a produselor.

5.2.2. Monitoringul de mediu Presupune monitorizarea: factorilor de mediu surselor cu potential de poluare

Monitoringul de mediu foloseste retele de monitorizare care urmaresc respectarea limitelor legale (standardizate) privind nivelul de poluare: planifica si amplaseaza statiile de control pentru: emisii si deversari poluante, inregistrarea calitatii factorilor de mediu stabilesc metodele de determinare si inergistrare a datelor de controlataprelucreaza datele obtinute prelucreaza datele obtinute

5.5. Tehnologii curate- nepoluante Pentru a putea rezolva problemele de mediu, se pot aborda doua directii de pircipiu: asigurarea unei proportionalitati intre rata de desuri rezultate din activitatile economice si rata de absorbtie a deseurilor de catre mediu\ situatie care presupune o post-tratare a desseurilor de productie.consum ca sa devina total asimilabile (calitativ si cantitativ) de catre mediu asigurarea unei paritati intre dezvoltarea economica si degradarea mediului ( intrari= iesiri) situatie care: in termeni microeconomici, implica utilizarea doar a tehnologiilo care nu genereaza deseuri.rezidii in termeni macroeconomici implic dezvoltarea integrala a industriei pe vaza de tehnologii curate/nepoluante Modalitati concrete: a) Prima modalitate pe care industria a gasit-o pentru a evita deseurile cunoascuta drept metoda end-ofpipe ( in traducere la capatul tevii, in sens industrial la capatul liniei tehnologice) are: ca avantaj principal faptul ca permite desfasurarea proceselor de fabricatie fara nicio modificare tehnologica/ a instaatiei/ a iniei de fabricatie o serie de dezavantaje:

IMPLICA NECESITATEA UNOR SECTII SPECIALIZATE IN TRATAREA DESEURILOR, CARE NECESITA INVESTITII SUPLIMENTARE, COSUTRI DE EXPLOATARE, ETC Imposibilitatea tratarii tuturor deseurilor tehnologice\ riscul scaparii desseurilor in mediu daca sectia isi inceteaza accidental functionarea

b) Cea mai buna politica de gestionare a deseurilor consta in a nu le produce, posibila cu ajutorul tehnologiilor curate, tehnologii care presupun imbunatatirea continua a proceselor si produselor industriale prin: reducerea utilizarii de resurse materiale sau energetice prevenirea poluarii aerului, apei, solului reducerea/ disparitia deseurilor si minimizarea riscurilor pentru populatie si mediu Masuri impuse de tehnologiile curate: schimbarea tipurilor de materii prime - mai putin toxice sau care asigura produse cu un timp de viata mai lung schimbarea tehnologiilor/utilajelor cu scopul de a valorifica intens materiile prime si de a prouce mai putine deseuri, produse secundare, pierderi controlul procesului tehnologic prin imbunatatirea metodelor, procedeelor, instructiunilor de kucru cu evidentierea stricta a intrarilor si iesirilor materiale pentru evitarea disfunctionalitatilor care cresc consumurile specifice, deseurile sau pierderile inregistrate reciclarea si valorificarea deseurilor in cadrul firmei care le produce valorificarea produselor secundare ca materii prime in alte firme/ramuri industriale pentru optimizarea functionarii intregului proces de

imbunatatirea managementului firmei productie

5.5.2

Perspective tehnologice de dezvoltare durabila

Prin utilizarea de tehnologii curate, capabile sa realizeze produse curate care sa nu genereze deseuri pe parcursul realizarii lor, dar si al utilizarii lor si nici la incheierea ciclului de viata. Obiectivele strategiei de dezvoltare durabila prin aplicarea tehnologiilor curate: proiectarea/ reproiectarea produselor cu includere de operatii usoare de dezmembrare, colectare si refolosire a unor componente analiza tuturor tehnologiilor existente suba spectul stocarii, transportului, tratarii si reciclarii deseurilor dar si a apelor uzate pe care el produc efecte pozitive se obtin folosind metoda urmaririi unui produs de catre producator din perspectiva cicului de viata, conform principiului: a da produsul spre utilizare, in loc de a-l vinde, in sens clasic, iar la

sfarsitul perioadei de viata activa producatorul rascumpara produsul uzat. Utilizand procentul de retur al bunului dat spre folosire utilizarea de cicluri multiple de reciclare cum ar fi: diferite parti componente din plastic (cca 10-12% din amsa totala) de la un automobil, marcate cu ajutorul unor coduri specifice pentru a fi usor identificate in vederea recuperarii/ reciclarii. Astfel, firma GE Plastics ( filiala europeana a lui General Electric ) recicleaza de 3-4 ori unele componente uzate din material palstic: la prima colectare, produsul de material plastic uzat se marunteste si utilizeaza la producerea unui alt subansamblu destinat echiparii automobilului, dar care sa nu functioneze in conditii de solicitari mecanice ( cum ar fi tabloul de bord, carcasa de antifonizare a motorului etc ) la a doau colectare, subansamblul uzat dupa sfaramare se foloseste la fabricarea unor ambalaje nealimentate la a treia colectare, ambalajul nealimentar uzat dupa sfaramare poate fi folosit ca materiaal de umplutura sau de izolatie in constructii la a patra recuperare, materialele plastice uzate din constructii vor fi utilizate drept combustibil in termocentrale Standardele ISO 14000 impun o poluare cat mai redusa a mediului din activitatile antropice. Eforturile specialistilor sunt de regula orientate spre doua directii tehnologice: retehnologizari/ imbunatatiri tehnologice cu modernizarea tehnologiilor de fabricatie perimate, uzate moral sau fizic, in scopul obtinerii de produse ecologice, cu impact redus asupra mediului si de crestere a competitivitatii firmelor pe piete cunoscute/noi: inovare permanenta in domeniul proceselor, produselor prin intensificarea activitatii de cercetare- dezvoltare din cadul firmei. Fiecare optinue are specificul ei: in raport cu capacitatea investitionala si strategia de dezvoltare a firmelor

in functie de etipul de tehnologii de care firma dispune si asupra carora vor orienta efoturile pentru realizarea performantelor de mediu Progresul tehnic

Este un factor cheie de dezvoltare economica si de reducere a poluarii. Dupa cum actioneaza asupra sistemelor productiive, se identifica doua tipuri:

Prograsul tehnic de tip I cu actiune directa asupra sistemelor productive, la nivelul factorilor de productie, utilizeaza un volunm mai mic de materii prime/energie si realizeaza produse mai putin poluante ( care elimina mai putine deseuri de mediu ) -poate fi implementat in-plant, oriunde pe lantul productiv, urmarind cresterea eficientei procesului si maximizarea profitului Prograsul tehnic de tip II cu actiune indirecta asupra sistemelor, la nivelul factorilor de productie, prin monitorizarea, tratarea, recuperarea si in unele cazuri, prelucrarea/ preluarea deseurilor si a poluantilor -cu implementare end of pipe- reduce poluarea la capatul lantului productiv, prin tehnologii proprii acestui scop Actiunea celor doua tipuri de progres tehnic in activitatea organizatiei poate fi separata, sau inegrata succesiv/concomitent, astfel: cand se urmareste, in primul rand, cresterea eficientei, marirea randamentului de fabricatie si maximizarea profitului, lasand in plan secundar interesul de reducere a poluarii, se prefera progresul tehnic de tip I daca se urmareste o reducere rapida a poluarii cu cheltuieli minime, atunci se va opta pentru prograsul tehnic de tip II Este de preferat integrarea simultana a celor doua tipuri de progres tehnic astfel ca economiile obtinute de pe urma progresului tehnic de tip I sa acopere costurile necesare pentru introducerea celui de tip II. In functie de politica de protectie a mdiului si de legislatia in vigoare: progresul tehnic de tip I este introdus, doar pentru cresterea performantelor sistemului de productie progres tehnic de tip II este introdus ca raspuns la stimulentele sau constrangerile de mediu ( taxe, impozite, subventii, reglementari, standarde etc ) In domeniul protectiei mediului progresul tehnic valorifica si utilizeaza pe scara larga tehnologiile curate care ofera o serie de avantaje comparativ cu tehnologiile clasice: reduc poluarea, prin promovarea controlului permanent asupra proceselor de productie cu diminuarea riscurilor de oprire si avariere a utilajelor. Instalatiilor economisirea de energie si materii prime, cu recuperarea mai rapida a investitiilor si cresterea ratei de amortizare cresterea productivitatii prin gestionarea riguroasa a intregului proces de productie.consumcererea de forta de munca se deplaseaza in favoarea personalului superior calificat si

mai bine remunerat.

5.6. Piata procedeelor si utilajelor de depoluare Exista o piata a metodelor si tehnologiilor cu caracter antipoluant, divizata in sectorul primar ( tehnologii curate ) si sectorul secundar ( piata echipamentelor ) sectorul primar, care solicita tehnologii noi, cu performantele superioare celor prevazute in legislatia de mediu in vigoare, tehnologii bazate pe principiul a preveni mai degraba decat a remedia, sector reprezentat de piata tehnologiilor curate sau integrate cu reciclarea interna a deseurilor si valorificarea produselor secundare sectorul secundar, care solicita adaptarea instalatiilor existente la noile cerinte ale legislatiei de mediu cua sigurarea echipamentelor de purificare a gazelor, tratarea apelor etc. Sectorul secundar are o pondere mai amre decat cel primar si o evolutie in salturi, in functie de revizuirea standardelor de mediu. Exista o serie de factori care influenteaza piata eco-industriilor, cum ar fi nivelul dezvoltarii economice (PIB/locuitor), nivelul poluarii (emisii CO2, etc.(, randamentul tehnologic etc. Corelatia dintre acesti factori arata ca tarile bogate cheltuiesc mai mult pentru depoluare. Dezvoltarea durabila este un deziderat care capata substanta de la un anumit nivel de PIB. Economia bazata pe cunoastere, specifica secolului actual, orientata spre o lume mai curata , mai sigura, impune toate aceste eforturi si transformari.