Sunteți pe pagina 1din 11

At RoflrAmrEl socrAlrsrE

EDITURA IoN CREANGA

SITUT PIONTER

slrrPloilEn lr nonlilEt
S0GrlusrE

EDITUBA ION CREANGA BUCURESTI,19?9

ra

,,M-q odtesd ln prlnul fitud copii 16, pionierilot , inhesii noEtte iin te

Y{i*,ffi
-. sitwo pelttu
de a @i7ura

E
nuncd ,

dragoilea dP odefrt.

T;ffir,t''Y'*'^u

ilKarcdwtiusil noBte de Prcsres $i

lohtned

Dilev, W-

lettu

( ) g,.,u,na o u n, r,J r,r. o,Jan,rLr p.Lr I tnpJr J.Jr.. Hrp!;,Js0 cialisir R, minri ,, ! d|,.r n-.ti . iJ n rJ,. inlloresc aproap. doua milioane ri jumaraft de

llori in hmina n.as.mu|i a partidului Comunist Rohin. Un .*in.srt a.ltjmD at innnitof tinerc i. care se prrkskstr !riro;ul comunisr al patriei est. Orgr.i/r1jir pbni.rltor din tai! in carc sc inatti CaJ p.1ii ii .urge Dunirca spre NIa..! cea nare, i. r.fsk tininrrri unde vechii daci ii roha.ii au d.t 1ii.1l t.porutui Fnjin; prrricincJL nilr u rt.Jt,, I ptrtm.ni d.-r ilnd! r L , L! d rn !!i {rL Sr e p.nlu ind.pcnd.nli. t.nhu rlib, mra d.tini riv.rd, \'L,! , tir LnpJ ., !, .\ .Lr Itspt snunp.' e,r Lrr! n \ rL n I t, t cut! ;t ' n!\J tirLi\dr nupodrr rl.LA.hrntrr. frc, rnLul )L n c \ to' u r..iiE LJ| .rr rudrF cclc tr. .d t nrpur i ldr'p"i 1! d h rn\irL ti nta istor Lr r p,,1r .L Nl.' rna q m. dFpLLn ca oLF cr.d \.,\u :r r sran tn tt.uit x noe uiil,,r' !rn!lr r.LmLl! rururu DronL.,i1,tr. 'rdr, p;.tr,r1Jrad. deddmijrt,L n11asp6,uon,a Fumdn,e l r dr !ur,.rsJ Lu un o,;7.nr al I de arTJr r, ri , do, .u ld.\ ,Lai s.aldar rn miretie. Plnrc dr lumnri $i siinAlate. ha.nic. ri cuhzebarc snrt vlisrar.le pionie.e$li din Lri dina Rominici : .1. sn11 inijn;i dln ibima Dtiiniilor sia eroilor comilnicli sinl s',ll.r din .,,tlo-

pa{idul poporul is, urmea;i piopriut desin El esle constructorul socrelihr soc[tisrc m,,rr, larerJi dezvotrate so.rerale c! un ndrc presL _ gLu dat[iri p] lirrcir parlrdulur sr statutur oer_ sonJ|lalr marcantc a sFcr.tarutur sau gcnerr pe toarE planela. A i Dronrer ihu-o asrtet d. tari inseamna hai bulr decir a ti un zburaior pe arrpilc unui vrs Ir!mos ,nlcamnd a fr bj.i:s cu faprele ri conJiLnta rz ta tor c. inf.Dilieile puporul ..Voi t.pilj dp oa rt loto outi tettt red de o Dd li ndsclr ti de a crc$te h anii cetof hai profnde tronslohtdri inndtoare .dre s-at petfecut treodLtd in er*.nta nilenofi d Ro_ ndniet Toto tntuoga eqe tn nemorcinil $ontiet pe cdtc se ridL(d pltn nun.o eroid a,intntn a pntdnnt pilnt, tntctecLuoh, ntnttrcil, ldfi dra\Lbtt. de notonahtotc lumlnns,t edijri! al so.idri.\nzlzi. o tirnizatie materiald spiirudld rzperiodrd. se prn temetiile de t, 9toni1 ol. r!1aarlt, feaat, dr cdrur Drrn.rMl, bpnelLtuti plt lt aot nvfi, pron*.r ae osto.r'. \punea .u (;ldur; o;r rnteascd tovarasul Nicotao

iul inlegului popor care, sub conducer.a infe_ leapte $i vileazd a partidutui. $ a cucerit cu dderdrrl Ibcrlarea sr indeoendenra. tJrm,nd

Ceau5escu la cea de-a tI-a Confcrhtt Natiohali a pronrefllor. ln temerul acesta. iecarp 6innid. Li, poare inch pui, pe deptrn, cum arara i;treaAa $r 'n comuhrsr, arcr unde se poare spune c6 pudetorii cra\atelor rosii cu rncolo. cresc odata .u r:r, aducindu{r. dupe purerite tor, contrrUuna. ata_ turi de parintl si frahr lor. ta ma.de iniaof,iri rcvolutionare din Romanra. ..NtnLc.mat dna au ntt pe lutue dccit at Ro-arrer n, ne". su"i !n distih popula., pe carc Diomerii it rosres. or, de cfte on privesc Muna, Carpah si Marea Neagra, cimprile si madte riu;,. Asra,i n,, exisiA pionrer care sj nu arbr viu in consnr.ra sentimentul ca ,"arro"'.E" rro""-l , *i" "l acea de a{i ,ubr cu a.doarc ;aha. Dunind ra remelia p,;ocupdrilor sale ores,i a" -,* inter*le tail,. mindru cb -ai +6;rscut s, creste rn acest fcrmLLrrnr colt de tume. n carc. bl;tur de gloria rrecurLlui. se .rdrca maEsLuu ceaa prezentuluj !, se poaie vedea Ihpedemaginea \ritorului Phn, de cut&antt si cla.a rmaginca patrLei drn v,iror. Dromei,i ^vind siau ales la devtra lor un raspuns pe masura entuzismulur 9i pasruhi, vh*er, zburind 9i privrnd

parfle

ca'e se muncege

se creeaza rn chrp

tt

I
I 1

de int.egul popor pentru ridicarea patriei

pe celc mai inalte culmi ale civilizatiei comuniste. Astfcl, inca d. la aceasG virsG, har nici ii culezilori, plini de curaj 9i prlvind mercu spre vjilor, se prlrund de spiritul ideilor inainlate, stiiniiiicc dcspre viaia care incepe
abia.

sint prieteni ca i|alji cu toti copiii din

lriiesc in virful muntilor, in satele dc llnsa Dunire, in Capilali sau linge Mare. ln ritm;rile muncii si-ale ediljcarilor noaste socialbte

Romania, rcmAnt, maghiari. ge.mani, cu cei ce

,,Tot inainte !". Nutrind o d.agoste inflacdraia Siun ala$amcnt cu adeverat nestremuht faF de Partidul Comunist Roftan 9i sereiarul s5u general, lova.elul Nicolae Ceauescu, ei nutresc, de fapi, nazuinla de-a oeste ri deveni tineri revoluljonari $i astlel e angajeazi cu fermitate ahturi de .omunj$li Sr pdelenii lor linerli uleci$ti, aietud dc pnrinti.

I
,l

putem spune $i noi odata cu poetul ci 5i prin giasul crhialin al pionie.ilot ,,Ftlmaase Dersuri spxne (orc De dtmineatd pid se@|o". Pretuind mun.a ii rodniciile ei, dobidite prih eforturile popoNlui rom6n, pioniedi preiuiesc voiDta intregii naliuni de-a trii in prieienie ri pace cu loale popoarele pla.elei. in ala fel incil odc floarc sd-sr dcsface pchlcle in liniste ri orice piine sA lumineze lNtuos in miinile ceiui ce-o faureste. Ej $liu ce p.in munc6 su*inuG Fi prin invetituF isi aduc prinosul la edificarea socia listt a Romaniei, la aperarea independenlei 5i libeftalii intregului popor, la iriumful picii pe

Frecarc bucu[e fi \at6fac(,e i$ au rzvo.ul lor nesecat. Pentru proheni dLn tara noastra un semenea izvor este munca, invaietura. Numai prin muhce tr pentru munca copti dm ioaLe cele patru puncte card,nale ale Ro;dnie intetec s{i indeplineasca ace$ legahinr, cu un inalr spi,jr revolutonar Oilce pionre. este parruns
de convinserea ca Uebuie se munceasca crnsrrr se lupte pentru triumful principiului : ,,De Io Jiecdre dupd Wteile sale, db netev ndi miltt fi mr bine, depdriudu{e neintrctupt pe sne". Lenea,supedicraliiares. chrutut. deEsa;ea eEorhul, lps6 de rrspunderc. necrnstea sau l;uJj-

.oienia sint slriine de viaia pio.ierului. Cind tii in m'hl o blcatA de p ine cald5, Lind ap.inzi lumina in .a!a. cLnd $oala o Aase*i cu.;il ca un pahar, cu toate crrtile Aindjrii deschbe. cind florile iii ies de Fste iot in cale, cind vezi ca pretutindeni frumuselea i$i & mina cu utilul, te situli aiunci indemnat s participi h fnuri rea lor, $i numai a$r putind sa te bucuri de Pionierii totri au frunlite fi ochii inundali de lumiba. Dar $titi ca.ui fapt se datoreaza acest mtter fe.mecAtor ? Numai qi numai cE(jlor

F ca.e copri le iubcsc r le ocrotesc.d oe Lr mina p.iu il. lh(h purt, vd cete oeste doue suip de mr|odne de c.,ti ca,e cupri;d rnt cooer_ tile I., $tilnlr culturd, cLvilrrat,a 5i hroda oa I iei, a lumri rhrrcs,. ih La.e isi scaldA Drrvr;rle r, \ufletd crud cel doua mi ioane ri r;maLare de pionieri. Cadcd estc Lzvo.ut nedespd(rr at ,nvdialurii si inlelepcrunLr, al adrncmt sindului + flpte, omului Ea le jnvatJ cum sa rm:bmi in-

vAtretura inalu cu hunca rodiloare, optimismul gindirii cu sensibililatea infiorata de cunoarlerea si descoperirea zilnica a vietii $i lumii. O vorbi frlmoase spune : ,,Dtn cdrte. mai dePrte". Din inveFiuE ii carte, drumurile pionierilor din Romania ducspre depdndereacelor mai INmoase profesii $i mesrji in induilrie sau asriculluE, hulli dintre ei fiind inca de la aceasie vjNta deFnarorii unor medalii si di plome la concursuri de creaii. tehnica, literard, itiinlilica, philica sau interpretativi, in hG sau peste hoiare. departe in luhe. Astfel, invrtilurase jmbindarmonios cuc.eatia,iarpartici parea la graDdio$l FeslivaL al deatiei, harni ciei si fanteziel. care cstc ..Cinlatea Ramdtuiei", locmai in accst cohlext se inscrie. Aslizi. in pairia noashd ocatia Si invdldlura caracleri zeaza jnircaga hasa de pionieri. asa cum ciniecul, j@ul, petrecerea tihpului liber in dijlocul natu.ii in expedjlii. dNmelii, excursii qi sFrtul sint laturi imporianle ale activititilor

spre

vacanF, cuhinind cu competitia sporriva nalionalA,,Doctodd", oca2ie cu care au demon$rat vi.tuli deosebite, talent hu[iplu, berbaiie. sanatate ir curaj, abordind cu succs roate genunle sportive Avind o srr.clre deosebrta latb de ihvalatur; ri muncr, fa1; de oeate, ei Dar!cipa la sporrrcs avutului obstes. aoA.e bD; rrita intregulur popr, dind asrfel pret;r.e efodurts lor parjntilor, ale tuturor oahenilnr.mun.,, nizuind se obiinn, h rindd lor. o cdftaie cii mai inalG a muDcii, cultivlndu-si aprtudinite $i lalentele iD toate domenijle de acrivitare. De aici, cutezanla lor este prog.esul, mersul inainte, fuiuhful rdeilor inajte Jr inaintare, o frumoasi Si optim66 vrzrune a viltorului. AcastA viziune pronierii rio edifrca clipa de ctipa in pcima cetate a vietii lor care este scoda. cebte din care drumurde duc spre roarA tara, spre combinak metalurgrce si terse carbonifere.

zbrul

Pu.tAtorii cravatelor rosii cu trjcolor sint prezenti pe iotregul inrins al 9arii la marile
mitinguri sportive, in taberesau saiegi

ora$e de

cire ri comunbm. P,onieril cunosc pat;a si istoria de ieri ti de azi a poporului, de la Darlnti_ profeeri, rn mijlocul cero.a tra'esc. D; h ei inva{5 cutezants. mod6tia, cu.arut, mindria ca sinl ceibteni ar unei teri F deplin indepenl3

supecsonic sr cel acvatic. sDre

feri

denle ii pe car trcbuies-ir apere Si s-o iubeas.e mai prcsus de odce. ASa Si numaj qa pionierii inlekrg ci chiar in aceiti ari sc dau betilii mad p.DtN a se ijunge cu un ceasj cu o zi. cu un an. cu o generalnr dri dcvreme in cohunhm, iar cei ce intirzic iau se ablin de la ac.ne elo.turi, de la a.cst entuziasm misluitor |thin in

afara, cici, a9a cum spun." poetul, ,,?/dim in

mlezvt unui et opnDs/.S,-r d4n o-ns!fterrri nooslre Ddm; cpt ( nL ord dczlanlutu fn h.1 I tn fldtoile nooiltp :p dp\trnha" lncs dc la aced*a vrEti, rnci drn A,upa, d n dlasdmehr ri un tate, rnct drn sLnataj pronrer ri srnr depnnsr sj actjone.e rn sprr r cotecriv, strjns u.( . calau-Lndu sc dupa pnncrDrul vilal ii plin de b.rbahc ii umanrsm : ,,To1, pnlru ilnul. nn,l pcntru toti k 5cndta ftuncri. d&! pl,hFi srrnter, cu.diutu,. crcahe,. ei inv;ii cum <1 devin.r rde\irit ',!m.nr dc .mpni. .p'!ler,i de nadejdc ri pah.ici. Trisarurile ho;ale insufite de c6tre puit6torii clavatei rosij cu tri_ color calacterizeaze conduila $t activitatea comuniltilor j pdn acea$a pionierii se dovedesc dcnmi u.masi ai clasei muncitoare. ai tuhrmr oahenilor ce muncesc in Rominia so.ialisti. ..Priuinda-rd pc un,. drdgi prrer?hr $r $.oldfl, siaten inctedlnlotj i np crc$rem utnat demn\ cn rrLotul wttifi noorrre se rd odsr i, Dn,, hun. FocLti rortt ppnttil a ndrc;nti in.rcd._ rra pc cdte o oDt n r, ,oi r' ln tce*e cu\ rnr. ro\titc la cea de r ILa Conte.inla Nalonat; r organtdliei Pi!nreriloL. de cale D.esdinretc ncpubl,c i Socialisre Romdnd, t;v6Lriul

Nicolae Ceaqescu, esie sinhtizau dragGtea cu care partidul imbretigeaze tineretul patriei, pionierii, pe toli copiii, in$ederea cI mHditele de asazi vor fi stejarl visrori de miine. lnriintad la 30 aprilre 1949, Organtzatia pionierilor din Republica Socialiste Roftenia a de venit a adevarat o grddina cit pdmevara, in care infloresc aprcape doua milioane ti jumeiate de llod in lumina neasemuid a Partidului
Comunbt Roman. k odzont s dedu*$e viitc d, iar pionierii s ved nuncind $ invilind dnhri de tofi comunittii, crescind oda6 cu

ffi

-- HENRI COANDA

vtATA SUBACVATICA DIN MARI 9I OCEANE


AUREL VLAICU LOCOMOTIVE ROMANEgTI TELE... CWINTUL MAGIC PINGUINII GRIGORE ANTIPA M$TER| VESTITI AI IIPARULUI
CRESC

- ENERGIA ATOMICA - ZSORURILE COSMICE - NICOLAE BATCESCU - IA STEMA TARII BIRUINTEI - 1877 - ANULMAI - PATRIA CEL
FRUMOS CUVINI

OOATA CU IARA

ZEORUT PASARITOR
PESTERILE

- CELULA FOTOLECTRICA - MICUT IIMPI.ARINVIRTESIE - PAMINTUL SE , _ NICOLAE I-ORGA - 1 DECEMBRIE 1918 AIBA IUTIA CAPITATA IARII MEIE
MICUL STRUNGAR
PUTEREA ABURUTUI sorMrl PATRIEI

ANA

IPATESCU

AUTOMOBILUL APARAREA MEDIULUI iNCONIURATOR iN IUMEA MICROSCOPUTUI SPIRU HARET

SINT PIONIER AL ROMANIEI SOCIATISTE

8{