Sunteți pe pagina 1din 4

Litoralul romanesc.

Caracterizare geomorfologica
Litoral. Caracterizare Litoralul este o forma de relief aflata pe nivelul III in ierarhia unitatilor marginii continentale. Cuprinde tarmul, versantul litoral si glacisul continental. Tarmul este unitatea situata in prelungire coastei spre mare. Acesta este alcatuit din tarmul propriu-zis, shore, si fata tarmului, shoreface. Shore-ul este alcatuit la randul sau din foreshore, situat intre linia apei la mareea cea mai inalta si cea mai joasa. Aceasta unitate se mai numeste si benci. A doua componenta este backshore, care este portiunea de tarm acoperita de apa numai la furtuni puternice, identificata cu plaja. Shoreface-ul este linia tarmului pana la muchia selfului continental. Tarmul are dinamica cea mai accentuata deoarece cunoaste trei fenomene de modelare al reliefului, si anume: driftul de tarm, driftul de plaja, si curentii de rip. Driftul de tarm este curentul longitudinal de tarm generat de valuri care matura spatiul respectiv sub un anumit unghi fata de linia apei. In functie de orientarea driftului sunt transportate cantitati de nisip, alternativ pe terasa tarmului sau pe plaje. Driftul de plaja are o amploare mult mai redusa. Acesta mai este cunoscut si sub numele de swash. Iar curentii de rip sunt orientati perpendicular pe linia apei. Exista mai multe tipuri de tarm, din care amintim: Bariera nisipoasa in retragere paralela este un tarm de eroziune dezvoltata pe litoralul de acumulare. Este situat in apropierea surselor de aluviuni. Driftul de tarm transporta cantitati mici de nisip, aruncate periodic in valuri. Acest tip de tarm este intalnit la nord de Creasta Vadanii. Bariera cochilifera in retragere paralela este tarm cu eroziune violenta, cu aport mic de nisip care ramane cantonat in terasa tarmului. Acesta se poate intalnii la Ciotic-Perisor. Benciul biogen este un tarm de eroziune violenta situat numai in imediata apropiere a avantplajei. Alte tipuri de tarm sunt: spituri in retragere rotationala (insula Sacalin, Portita Mare), benciul nisipos (nord-este de cheranaua Perisor), insula bariera, bariera nisipoasa in progresie paralela, mlastinile deltelor secundare, conurile de acumulare, tarmul mixt (Sfantul Gheorghe), bariera lagunara in retragere paralela (Portita), bariera lagunara cu retragere paralela ( Sinoe), tarm in progresie paralela (sudul campului Chituc), tarm de eroziune, tarm de eroziune cu benciuri pietroase (baza falezelor), si tarm cu benciuri pietroase (sudul Eforie Sud). Versantul litoral este o forma de relief mult mai inclinata situata sub muchia terasei tarmului iar glacisul litoral este o forma de relief concava ce racordeaza versantul deltaic ci selful.

Ierarhia subunitatilor de relief

Morfologia plajelor
n zona Mangalia Sud Vama Veche plaja este de tip plaj cu pante mai accentuate, n constituia creia intr nisip grosier organogen, cu fragmente de calcare remaniate din substrat i falez. n funcie de forma profilului, plajele pot fi ?cu profil convex formate n regim de furtun, nguste, cu sau fr berm; ?cu profil cvasiliniar formate n regim de valuri relativ stabilizat, de intensitate moderat; ?cu profil concav au una sau mai multe berme, corespunztoare coborrii nivelului mrii i reducerii treptate a gradului de agitaie. n zona Mangalia Sud Vama Veche se evideniaz tipul convex, care caracterizeaz plajele din zonele de rm cu falez activ. n raport cu evoluia regimului valurilor, n domeniul subaerian al plajei se produc pseudo-terase de plaj (berme), constituite din nisip, cochilii i eventual galei. Procesele eoliene de acumulare i deflaia dau un relief specific de dune. O caracteristic a plajelor de sud o constituie cusp-urile. Acestea sunt formaiuni succesive ritmice, de forma unor mici depresiuni semicirculare, cu concavitatea spre mare, ce apar de obicei pe berma inferioar a plajei, n cazul unor plaje mult ngustate. Valurile puternice pot modela n aceeai manier i baza falezei, rezultnd faleze festonate. Furtunile genereaz cusp-uri mari (30 m distan ntre axele lor). Odat cu ncetarea agitaiei mrii, acestea rmn suspendate, iar la nivelul cel mai cobort al plajei submerse se formeaz o nou generaie de astfel de volume, dar cu amplitudini mai mici (67 m).

Amplasarea punctelor de observatie asupra falezei in sectorul 2 Mai - Vama Veche Dinspre sud, din zona Caliacra, unde faleza ajunge la o nlime apreciabil (100 m), aceasta scade la Vama Veche pn la 1012 metri. Calcarele sarmaiene care afloreaz pe faleza de la Caliacra, la Vama Veche nu mai apar pe plaj sau sunt reprezentate foarte puin. Aici apar berme mari, cu nlimi de pn la 2 metri, constituite din cochilii aproape ntregi de Mytillus galloprovincialis. Faleza scade pn la 23 metri i se retrage spre continent, devenind falez moart, iar n dreptul unei paleovi dispare, lsnd loc unei plaje largi ce se afl ctre ieirea din satul Vama Veche i pn la 175 de metri de acesta ctre nord. Faleza redevine apoi activ, iar n punctul 1 de observaie se afl chiar la contactul cu apa marin, baza falezei fiind submers. n punctul 2, placa sarmaian iese la suprafaa apei i o berm de 20 de centimetri creaaz o mic treapt n faa falezei, cu o nlime de 7 metri. Urmeaz o ondulare larg a rmului, un golf de aproximativ 150 de metri, cu o berm de 1 metru nlime. La circa 650 de metri de punctul 2 (punctul 3) se observ alunecri de teren la baza falezei, pe o distan de 15 metri, unde se vede stratul de argil roie villafrankian de deasupra calcarelor sarmaiene, care este un termen de corelare pe ntreg litoralul Mrii Negre. n punctul 4 faleza se nal la 1012 metri i se observ o alternan de benzi nchise i deschise la culoare, ce corespund nivelurilor de loess i de sol fosil. Se poate ntocmi un profil. Punctul 5, situat la 10 metri, prezint pe o distan de 10 metri, ntre falez i nivelul mrii, dou niveluri de depozite de furtun, alctuite din midii cvasintregi. n punctul 6, aflat la 50 de metri, o felun de 2 metri grosime este supus aciunii erozive a valurilor. Punctul 7, la 150 de metri aici placa sarmaian iese la suprafa pe o nlime de 2030 de centimetri. Este foarte alterat, de culoare brun-rocat. La rm, placa sarmaian prezint urme de retragere a valurilor. n punctul 8, la ruine, s-a ntocmit un profil de falez:

La 200 de metri de punctul anterior, in cercetari este prezentat o retragere a falezei pe aproximativ 30 de metri, lsnd loc unei miniplaje. Aceasta nu mai este de actualitate, pragul de la baza falezei fiind acum de

10 metri, fa de 35 de metri, ct era n 1982, acoperit n totalitate cu acumulri de bivalve. Sub depozitele organogene se mai vede foarte puin nisipul. n punctul 10, reapare placa de calcar alterat, rocat, iar n falez se observ un afloriment n care se regsete alternana de sol fosil i loess. n continuare, distana dintre falez i mare se ngusteaz mult, ajungnd la 23 metri i se observ profilul falezei, dup care se deschide o plaj larg n dreptul Unitii Militare, plaj format antropic. De remarcat este c acesta este singurul loc n care nu apar acumulri de molute, ci doar galei aplatizai sau rotunjii. La circa 300 de metri sud de localitatea 2 Mai, un dig lrgete o plaj care se continu spre nord, n paralel cu retragerea falezei, care la 700 de metri mai spre nord de dig se ntrerupe brusc, odat cu intrarea pe teritoriului antierului naval Mangalia. n zona studiat, n timpul sezonului de var se formeaz la baza falezei o plaj redus, care dispare aproape integral n timpul furtunilor de iarn. Se observ ns dou zone de excepie n care plaja rmne vizibil pe ntreaga perioad a anului este vorba de plajele din 2 Mai i Vama Veche. Plaja Lungime (m) Lime (m) 2 Mai 4200 4050 Vama Veche 1450 100190 Una din microformele caracteristicile tarmului cu faleza sunt firidele formate prin abraziune marina. Ele se formeaza atat in roci tari (calacare) cat si in roci moi (loess). Au fost studiate in detaliu in cadrul acestui proiect. Firidele dezvoltate n calcar intalnite in sectorul 2Mai-Vama Veche se caracterizeaz prin valori morfometrice extrem de reduse. nlimile lor ating n medie 0,3m, cu adncimi de maxim 0,7m, iar deschiderea nu trece n general de 2m. Distana la care apar fa de nivelul mediu al mrii variaz ntre 1,52m. Toate aceste caracteristici sunt rezultatul nlimii mici pe care o are placa de calcar la zi. O categorie aparte o constituie firidele amplasate n roci moi. Ele sunt o prezen comun pe ntregul litoral sudic, putndu-se diferenia firide ntlnite n depozitele argiloase villafranchiene sau n loess. Durata de via a acestor forme este extrem de redus, fiind generate de aciunea valurilor de furtun. Prezint nlimi ce nu trec de 1m, cu un tavan nclinat (pante frecvent peste 45 0). Particularitatea acestora este dat ns de lungimea mare pe care se desfoar (20-50m). n concluzie, firidele de pe rmul cu falez se pot clasifica n dou categorii, n funcie de natura substratului: - firidele dezvoltate n roci dure (calcar) prezint tavanul drept i au dimensiuni impuse de nlimea substratului peste nivelul mrii. Cele mai mari nlimi ale acestora ating 3,7m - firidele dezvoltate n roci moi (argil i loess) au un tavan nclinat, cu pante ce pot trece de 450; prezint o durat de via redus i duc imediat la subminarea versantului; Nefiind inflenate de oscilaiile mareice, firidele se pot instala n fucie de gradul de extindere al platformei rmului. Caracteristicile acesteia va determina urmtoarea clasificare: - o lime redus a platformei va duce la instalarea unor firide n baza versantului situate n prelungirea nivelului mediu al mrii; - nclinarea offshore a platformei va impune prezena unor firide de furtun la contactul dintre aceasta i baza falezei; nlimea la care apare baza firidei peste nivelul mediu al mrii variaz 1-3m, fiind specifice sectorului de rm Midia. - n situaia unor platforme cu pant redus offshore, cvasiorizontale, dar cu extindere mare (peste 5-6m) energia valurilor va fi disipat pe acestea. Vor rezulta astfel firide caracteristice valurilor de tip broken, cu dimensiuni reduse i cu un tavan nclinat.

Caracterizarea sedimentelor de plaj


Distributia sedimentelor este influentata de valuri si curenti. Sedimentele de litoral sunt dominate de nisipuri terigene, terigen-biogene sau biogen-terigene, in functie de predominarea fractiilor respective. Cochiliile de Mya, Mytilus, Venus, Cardium contribuie la alcatuirea nisipului de tarm si plaja in proportie de 10-60%.