Sunteți pe pagina 1din 15

Arhiva

Biografie

Ion Opera Poetica Barbu


Arta Poetica Etapele creatiei

Trasaturi ale lirici barbiene

Compozitia baladei Riga Crypto (1895-1961)

Riga crypto si Lapona Enigel


Interpretari ale baladei Riga Crypto

Biografie
Ion Barbu urmeaza clasele primare la Campulung Muscel. Liceul l-a absolvit la Bucuresti, la Lazar si la Mihai Viteazul. Din 1914 este student la Facultatea de Stiinte din Bucuresti.

Trasaturi ale lirici barbiene


Etapele creatiei barbiene sunt: parnasiana, baladesca, ermetica Poezia sa are caracter ritualic manifestat si la nivelul formei (rima interioara, inovatiile lingvistice, inversiunile) si la niveul continutului (prin teme si motive) Formulele preferate de Barbu sunt pastelul livresc (Copacul), cantecul (Riga Crypto ), descantecul (Domnisoara Hus) s.a.

Compozita Baladei Riga Crypto Si Lapona Enigel


Balada Riga Crypto si Lapona Enigel este compusa din doua parti: prologul despre menestrel si povestea propriu-zisa. Prologul este o invocatie a nuntasului fruntas catre menestrelul care cunoaste povestea despre Lapona Enigel si regele-ciuperca. Povestea cuprinde urmatoarele secvente: prezentarea lui Crypto, coborarea laponei, visul simbolic (care prezinta aspiratile lui Crypto, revolta laponei,drama regelui) si epilogul moralizator al naratorului.

Opera Poetica
Alaturi de Tudor Arghezi si de Lucian Blaga, Ion Barbu da conceptului modern de poezie noi valori, impunand o viziune poetica originala.

Arta Poetica
Ptr Ion Barbu starea poetica este o stare de intelectualitate ,,orice forma artistica fiind un substitut al cunoasteri stiintifice Un poem este o sorbatoare a intelectului, un joc reglat.-P. Valery Poezia nu mai este o intersectie intre spirit si univers, ci analogia spiritului cu el insusi.-P. Constantinescu

Etapa: Parnasiana-1919-1920

Etapa: baladica si orientala-1920-1924

Etapa: ermetica-1925-1926

Prima etapa a creatiei: parnasiana-1919-1920 Caracteristici: Rigoarea formala; Preferinta pentru metafore simbol; Descrierea nu se desavarsesc niciodata in plan, avand adancimea unei semnificatii morale; Rezolvarea morala a simbolului nu este parnasiana; parnasianismul este mai degraba de natura exterioara.

A doua etapa a creatiei: baladica si orientala (1920-1924)

Caracteristici: Se orienteaza spre narativ si pitoresc; Domina poemele epico-lirice; Inovatia poetica rezida in imbinarea termenului popular cu cel savant;

A treia etapa: ermetica-1925-1926 Caracteristici: Se caracterizeaza prin revenirea la perfectiunea clasica a formei si abstractizarea mesajului; Conceptele matematice sunt suporturi in subtext ale liricului; Speci literare: oda, imnul, balada. Miturile fundamentale: al nuntii, al soarelui, al oglinzi; ermetismul este o metoda de gandire prin simboluri- G.Calinescu

Balada
Subtitlul,al doilea element de paratextualitate- G. genette avertizeaza asupra faptului ca este un cantec batranesc de nunta: Balada ca specie literara facilizeaza saltul romantismului in ermetism, dupa Marin Mincu un romantism gnomic utilizand simboluri din cunoasterea originara, fiind arhetipuri platoniene care nu pot fi relevate profanilor; Are menirea de a comunica incifrat o experienta, este ocantare initiatica.

Intalnirea dintre Enigel si Crypto se petrece in vis,o manifestare a subconstientului, visul fiind legatura cu o lume transcendenta implicand si o viziune asupra viitorului. Povestea imaginata este visul lui Enigel. Intalnirea dintre cei doi reprezinta o capcana, o lectie de viata pe care ambii trebuie sa o canstientizeze: pentru Enigel mutatia in alt regn ar insemna plafonarea, pentru Crypto mutatia in alt regn inseamna moarte, ceea ce el nu va constientiza si pentru asta va fi pedepsit.

Balada a beneficiat de mai multe interpretari: Interpretarea pitagoreica: G. Calinescu. Interpretarea platoniana: Pompiliu Constantinescu. Interpretarea neoplatoniana: Serban Cioculescu. Interpretarea astrolgica: Cezar Baltag. Interpretarea ermetica: Dorin Teodorescu. Interpretarea orfica: Marin Mineu. Interpretarea magica: Al. George.

THE END

Realizat de Ivan Alexandru Clasa a-XII-a C