Sunteți pe pagina 1din 8

Parlamentul Romniei

Parlamentul este organ reprezentativ suprem si unica autoritate legiuitoare n Romnia. Caracterul reprezentativ decurge din desemnarea autoritatii de catre cetateni prin vot. Celelalte organe nu sunt subordonate fata de acesta desi Parlamentul este instituit ca organ reprezentativ suprem. n calitate de legiuitor poate adopta reglementari generale si obligatorii pentru cetateni si pentru toate autoritatile statului , inclusiv pentru cele reprezentative (Presedintele Romniei), dar nu dispune asupra modului n care Presedintele si exercita atributiile sau organele administratiei publice locale si exercita atributiile n cadrul autonomiei locale. Fiind unica autoritate legiuitoare, Parlamentul reglementeaza prin lege n orice domeniu al vietii sociale, n limitele stabilite de Constitutie. Parlamentul adopta legile respectnd procedura prevazuta n Constitutie (art. 73-79) si poate modifica (revizui) dispozitii constitutionale decat cu respectarea conditiilor si procedurii prevazute n art. 150-152. Alte autoritati (Presedintele romniei si Guvernul), desi participa la elaborarea legilor, nu au calitate de autoritate legiuitoare. Camera Deputatilor si Senatul sunt alese prin vot secret, universal, liber exprimat, potrivit legii electorale, Legea nr. 373/2004 privind alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului. Numarul deputatilor si al senatorilor e stabilit n raport cu populatia tarii: un deputat la 70.000 locuitori; un senator la 160.0000 locuitori. Durata mandatului este de 4 ani. Conditiile pe care trebuie sa le ndeplineasca un candidat pentru a putea participa n alegerile parlamentare sunt: - sa fie cetatean romn cu domiciliu n Romnia - sa aiba drept de vot - drept de asociere n partide politice (nu se pot asociea n partide politice: judecatorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici). - 23 ani mpliniti (Pentru Camera Deputatilor), 33 de ani pentru a candida pentru Senat. Legea electorala stabileste n detaliu conditiile preliminarii, desfasurarea votarii, stabilirea rezultatelor obtinute n alegeri. Dintre reglementarile legii electorale este de retinut: -alegatorii voteaza o lista de candidati, fara a putea manifesta preferinta fata de candidati ( scrutin proportional de lista) - data alegerilor, modul de atribuire a mandatelor si modul de stabilire a rezultatului alegerilor este acelasi pentru Senat si Camera Deputatilor. - metoda de atribuire a mandatelor este metoda celor mai mari cturi (metoda lui dDondt). - partidele si coalitiile de partide trebuie sa obtina un numar de voturi superior pragului electoral (exceptie fac organizatiile ce reprezinta minoritatile nationale care desi nu obtin un numar de voturi suficient pentru a fi reprezentate n Parlament pot fi reprezentate de un deputat, chiar si n cazul unui prag electoral inferior). Camerele noi alese se vor ntruni, la convocarea Presedintelui n termende 20 de zile de la date alegerilor. Prima activitate a Camerelor noi alese consta n validarea mandatelor parlamentarilor. Se alege o Comisie de validare formata din 30 de deputati si 12 senatori, membri desemnati de grupurile parlamantare, proportional cu ponderea acestor grupuri. Comisia alege un presedinte si doi vicepresedinti care formeaza biroul comisiei si se organizeaza n grupuri de lucru (3 pentru Senat si 9 pentru Camera Deputatilor). Biroul comisiei repartizeaza dosarele referitoare la alegerea membrilor Camerei pentru verificarea legalitatii alegerilor. Dosarele membrilor biroului comisiei de validare a Senatului vor fi verificate de cei 9 membrii ai grupurilor pentru Camera Deputatilor, membri biroului comisiei de

-1-

validare a Camerei deputatilor, fara dispozitii exprese din partea legii vor fi verificati de unul sau mai multe dintre gruprurile de lucru. Comisia de validare poate propune validarea sau invalidarea mandatului unui parlamentar, daca se constata frauda electorala. Camerele ntrunite n a 5-a zi de la constituirea Comisiei de validare, se vor pronunta n bloc asupra listei parlamentarilor si individual n privinta fiecarei propuneri de invalidare. Camerele sunt constituite dupa validarea a 2/3 din numarul mandatelor membrilor. Sistemul bicameral al Parlamentului este specific statelor federale. Camera inferioara reprezentnd direct alegatorii, numarul membrilor fiind stabilit proportional cu populatia fiecarui stat federat, iar camera superioara reprezinta statele federate. State unitare care au optat pentru un Parlament bicameral: Spania, Franta, Olanda, Irlanda, Italia. Parlament monocameral ntlnim n Danemarca, Gracia, Luxemburg, Ungaria, Finlanda, Portugalia. Un parlament unicameral ofera avantajele unor costuri electorale si parlamentere mai scazute si al unei proceduri legislative mai expeditive si dezavantaje o stabilitate scazuta a vietii politice si a legislatiei, fiind expus fluctuatiilor opiniei publice. Parlamentul este alcatuit din Camera Deputatilor si Senat conform dispozitiilor art. 61, alin 2 din Constitutie. Organizarea Parlamentului: n vederea desfasurarii activitatii parlamentare, Camerele si vor alege: cte un presedinte, un birou permanent, un numar de comisii parlamentare, grupuri parlamentare. Biroul permanent este format din presedintele Camerei, 4 vicepresedinti, 4 secretari si 2 chestori (4 chestori la Camera Deputatilor) Atributiile biroului permanent: - propune camerei data nceperii si data ncheierii sesiunii parlamenatare -solicita presedintelui convocarea unei sesiuni extraordinare -supune aprobarii Camerei regulamentul acesteia si propuneri de modificare -pregateste si asigura desfasurarea n bune conditii a lucrarilor Camerei -primeste si distribuie membrilor Camerei proiectele de lege, propunerile legislative, rapoartele comisiilor parlamentare -ntocmeste proiectul ordinii de zi a sedintelor Camerei si programul de activitate -conduce si controleaza serviciile Camerei Presedintii Camerelor sunt alesi prin vot secret , la propunerea grupurilor parlamentare. Daca nici un candidat nu a ntrunit majoritatea, se organizeaza un al doilea tur de scutin la care participa primii doi candidati. Atributiile Presedintilor Camerelor: -convoaca membrii camerei n sesiuni ordinare si extraordinare -conduc lucrarile camerei, asistati de secretari -acorda cuvntul, modereaza discutia, sintetizeaza dezbaterile, stabilesc ordinea votarii si anunta rezultatele votarii. -conduc lucrarile sedintelor Biroului permanent -reprezinta camera n relatiile interne si externe; presedintele Senatului reprezinta Camera n relatiile cu Presedintele Romniei, Camera Deputatilor, Guvernul, Curtea Constitutionala -sesizeaza Curtea Constitutionala cu privire la neconstitutionalitatea legilor nainte de promulgarea acestora si asupra regulamentelor Parlamantului) . Grupurile perlamentare sunt structuri ale Camerei care asigura concentrarea diverselor tendinte politice. Se pot constitui din cel putin 10 deputati (7 senatori) din acelasi partid sau formatiune politica. Atributiile grupurilor parlamentare: - fac propuneri pentru componenta comisiei de validare -propun candidati pentru alegerea presedintilor, vicepresedintilor, secretarilor si chestorilor -si dau acordul la desemnarea membrilor comisiilor parlamentare -propun ncetarea calitatii de membru al unei comisii parlamenatare -prezinta amendamente la proiectele sau propunerile legislative

-2-

Comisiile parlamentare sunt organe interne de lucru ale Camerelor. Fiecare camera si constituie comisii permanente sau temporare ( de ancheta, de mediere). Propunerile de membri ai comisiilor se fac de catre grupurile parlamentare, aprobate de plenul Camerei. Comisiile si aleg cate un presedinte si cate unul sau mai multi vicepresedinti si secretari, care formeaza biroul comisiei. Camera Deputatilor si constituie: - Comisia pentru politica economica, reforma si privatizare - Comisia pentru buget, finante si banci - Comisia pentru industrii si servicii - Comisia pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara si servicii specifice - Comisia pentru drepturile omului, culte si problemele minoritatilor nationale - Comisia pentru administratia publica, amenajarea teritoriului si echilibru ecologig - Comisia pentru munca si protectie sociala - Comisia pentru sanatate si familie - Comisia pentru nvatamnt, stiinta, tineret si sport - Comisia pentru cultura, arta, mijloace de informare n masa - Comisia juridica de disciplina si imunitati - Comisia pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala - Comisia pentru politica externa - Comisia pentru cercetarea abuzurilor, coruptiei si pentru petitii - Comisia pentru regulament - Comisia pentru tehologia informatiei si comunicatiilor - Comisia pentru egalitatea de sanse ntre femei si barbati Comisii permanente ale Senatului: - Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari - Comisia economica - Comisia pentru privatizare - Comisia pentru buget, finante si banci - Comisia pentru agricultura, industrie alimentara si silvicultura - Comisia pentru politica externa - Comisia pentru apararea, ordine publica si siguranta nationala - Comisia pentru drepturile omului si minoritati - Comisia pentru munca si protectie sociala - Comisia pentru nvatamant si stiinta - Comisia pentru cultura, culte, arte si mijloace de informare n masa - Comisia pentru administratia publica si organizarea teritoriului - Comisia pentru cercetarea abuzurilor si petitii - Comisia pentru sanatate, ecologie, tineret si sport - Comisia pentru egalitatae de sanse ntre femei si barbati Functionarea Perlamentului. Activitatea acestuia are un ritm si o periodicitate proprie definita prin legislatura, sesiune, sedinta. Legislatura durata mandatului colectiv al Parlamentului este de 4 ani dar se poate prelungi prin lege n caz de razboi, stare de mobilizare, asediu sau urgenta. Sesiunea e forma de desfasurare a activitatii Parlamentare pe percursul unui an calendaristic. Sesiunile sunt ordinare si extraordinare. Parlamentul se ntruneste de doua ori pe an n sesiuni ordinare, iar sesiunile extraordinare au loc la cererea Presedintelui Romniei, a biroului permanent al fiecarei camere sau de un numar de 1/3 din numarul deputatilor sau senatorilor. Durata sesiunilor ordinare parlamentare a fost de aproximativ 8 luni pe an. Sedinta o forma de desfasurare a activitatii Parlamentului care poate fi : n plen, n comisii sau n cadrul grupurilor perlamentare. Sedintele n plen sunt publice, nsa camerele pot hotar ca unele sedinte sa fie secrete. Camerele se ntrunesc n sedinte comune pentru: - primirea mesajului Presedintelui Romniei - aprobarea bugetului de stat si al asigurarilor sociale de stat - declararea mobilizarii generale sau partiale

-3-

- declararea starii de razboi - suspendarea sau ncetarea ostilitatilor militare - aprobarea stategiei nationale de aparate a tarii - examinarea rapoartelor Comisiei Supreme de Aparare a Tarii - numirea, propunerea Presedintelui Romniei, a directorilor serviciilor de informatii si exercitarea controlului asupra acestor servicii - numirea Avocatului Poporului - stabilirea statuluilui deputatilor si senatorilor, stabilirea indemnizatiei si a celorlalte drepturi ale acestora - atributii care, potrivit Constitutiei sau regulamentului, se exercita n sedinta comuna. Statutul Parlamentarilor Mandatul parlamentar este definit ca o functie publica cu care titularul este investit prin alegeri, drepturile si obligatiile acestuia fiind stabilite prin lege. Mandatul parlamentar are un caracter reprezentativ, se naste n baza alegerilor si este caracterizat prin independenta si irevocabilitatea mandantilor.Caracterul reprezentativ al mandatului parlamentar este prevazut n Constitutie n exercitarea mandatului, deputatii si senatorii sunt n serviciul poporului (art. 69,alin.(1)). Parlamentarii vor actiona n camerele n care au fost alesi ca reprezentanti ai ntregii natiuni si vor acorda prioritate intereselor generale si nu celor regionale sau locale din circumscriptia unde au fost alesi. Orice angajament sau promisiune a unui parlamentar facuta n campania electorala este lipsita de efect n privinta libertatii sale de a-si exercita mandatul. Art. 69, alin. (2) stabileste n acest sens: Orice mandat imperativ este nul. Dezaprobarea celor reprezentati n privinta modului de exercitare a mandatului de catre un parlamentar ales de ei se poate manifesta prin refuzul de a vota lista pe care se afla, la viitoarele alegeri generale. Durata mandatului parlamentar este 4 ani (art. 63, alin.(1)), putnd fi prelungita prin lege n caz de razboi sau catastrofa. Pentru a asigura continuitatea activitatii parlamentare durata mandatului este mai mare de 4 ani cu termenele legale pna la ntrunirea legala a noului Parlament (maxim trei luni pentru alegeri si 20 de zile pentru ntrunire). n aceasta perioada n care mandatul este prelungit nu poate fi reviziuta Constitutia si nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice; nu este premisa nici adoptarea unor legi de aprobare sau de respingere a unor ordonante de urgenta n care sunt dispozitii reglementnd domenii din cele rezervate legilor organice. Capacitatea Parlamentului de a controla Guvernul este restrnsa. n perioada de validare a alegerilor generale, de convocarea si constituirea legala a camerelor, de consituire a comisiilor si includerea pe ordinea de zi a legii de aprobare sau resingere a ordonantei, Guvernul poate sa emita ordonante de urgenta, care pot fi sustrase controlului Parlamentului si care pot produce efecte irevocabile. Proiectele de legi si propunerile legislative incluse n ordinea de zi a Parlamentului si continua procedua n noul Parlament. Mandatul Parlamentului poate expira si nainte de termen, n cazul dizolvarii sale. (art. 89). Presedintele poate dizolva Parlametul, cu consultarea presedintilor Camerelor si a liderilor grupurilor parlamentare, n caz ca Parlamatul nu a acordat votul de ncredere Guvernului n termen de 60 de zile de la prima solicitare, dupa respingerea a doua cereri de investitura. Mandatul deputatilor si senatorilor are durata mandatului colectiv al camerelor si incepe odata cu validarea si depunerea juramntului (art. 70, alin. (1)) si nceteaza odata cu ntrunirea legala a camerelor noi alese. Mandatul deputatilor si al senatorilor poate nceta nainte de aceasta data n caz de demisie, incompatibilitate, pieredea drepturilor electorale, deces. Drepturi ale senatorilor si deputatilor ce pot fi exercitate individual: - dreptul de a participa la lucrarile Camerei -dreptul de a lua cuvntul n timpul dezbaterilor - dreptul de a propune ca votul asupra chestiunilor dezbatute sa fie deschis sau secret - dreptul de a vota asupra chestiunilor supuse dezbaterii - dreptul de a face propuneri legislative

-4-

- dreptul de a formula amendamente la proiecte sau propuneri legislative - dreptul de a face interpelari - dreptul de a cere, prin intermediul presedintelui sau a comisiei parlamentare, date, informatii sau documete din partea autoritatilor publice. - dreptul de aface perte dintr-o comisie parlamentara si de a participa la lucrarile acesteia - dreptul de a face perte din alte structuri interne ale Parlamentului sau ale Camerei Drepturi ce pot fi exercitate colectiv de cater Parlamentari: - dreptul de a initia revizuirea Constitutiei (un sfert din numarul senatorilor sau deputatilor (art. 150, alin. (1)) - dreptul de a initia o motiune de cenzura (1/4 din numarul senatorior si al deputatilor (art. 113) - dreptul de a cere suspendarea Presedintelui Romniei (1/3 din numarul senatorilor si deputatilor (art. 95, ali. (2)) - dreptul de a propune un candidat pentru functia de presedinte al Camerei (membrii unui grup parlamentar) - parlamentarii au ndatorirea generala de a respecta Constitutia si legile tarii si obligatia de a se conforma dispozitiilor regulamentelor Parlamentului si de a respecta ordinea si solemnitatea sedintelor. Mandatul parlamentar este protejat prin incompatibilitati, prin imunitati, indemnizatii si regim disciplinar propriu. Art. 71 din Constitutie stabileste incompatibilitatile parlamentare: un parlamentar nu poate fi si senator si deputat, nu poate ocupa alte functii publice pe durate mandatului , cu exceptia celei de membru al Guvernului. Art. 72 din Constitutie reglementeaza imunitatea parlamentara ca masura de protectie mpotriva abuzurilor, tracasarilor din partea autoritatilor executive sau a celor judecatoresti. Parlamentrul nu poate fi tras la raspundere , nici dupa expirarea mandatului, pentru opiniile exprimate n exercitarea mandatului si pentru votul sau. Inviolabilitatea este reglementata la art. 72 alin.(2) care stabileste ca un senator sau un deputat nu poate fi retinut, arestat, perchezitionat, dact cu ncuviintarea prealabila a Camerei din care face parte, dupa ascultarea sa. Urmarirea si trimitarea n judecata pentru fapte penale, altele dact cele de la art. 72 alin.1, se poate face doar de catre Parchetul de pe lnga nalta Curte de Casatie si Justitie. Competenta n privinta judecatii apartine naltei Curti de Casatie si Justitie. Imunitatea afecteaza doar ndeplinirea unor conditii procedurale prealabile (retinerea, arestarea, perchezitionarea sau trimiterea n judecata) si nu raspunderea pentru fapta penala. Indemnizatiile parlamentarilor sunt stabilite prin lege. Mai beneficiaza de alte drepturi: diurne pe durata prezentei la lucrarile n plen sau n comisii, cazare gratuita pentru cei care nu locuiesc n Bucuresti, gratuitatea transportului etc. Regimul disciplinar propriu e stabilit prin regulamentele Parlamentului. Presedintele Camerei aplica sanctiuni disciplinare: avertisment, chemarea la ordine, retragerea cuvntului, eliminarea din sala de sedinte, interzicerea participarii la lucrarile Camerei pe timp de 15 zile (deputati) si 30 zile (senatori). Functiile Parlamentului Functia legislativa este principala functie a Parlamentului ce decurge din principiul separatiei puterilor ntr-un stat democratic. Conform dispozitiilor art. 61, alin. (1) din Constitutie, Parlametul este unica autoritate legiuitoare. Nu este unica autoritate cu initiativa legislativa sau n promulgarea legilor ( Guvernul, Presedintele Romaniei, sunt autoritati cu initiativa legislstiva). Adoptarea legilor se realizeaza printr-o procedura speciala prevazuta n Constitutie (art. 73-79) si detaliata n regulamentul Parlamentului. Functia de control. Parlametul controleaza activitatea celorlalte autoritati publice, dupa cum si Parlametul este controlat (influentat ) din partea altor organe (Guvern, Presedintele Romniei, Curtea Constitutinala). Parlamentul controleaza Guvernul : - acordarea votului de ncredere. Conform art. 103, alin.(3) Parlametul aproba lista Guvernului si programul de guvernare

-5-

- prin motiune de cenzura. Parlametul poate demite Guvernul (art. 110, alin. (2), art. 113-114). Motiunea de cenzura este un mijloc de control parlamentar, care duce nu la ndreptarea erorii, ci la eliminarea autorului ei. Motiunea de cenzura initiata de 1/3 din numarul deputatilor si senatorilor si adoptate cu vot majoritar atrage ncetarea mandatului Guvernului. - prin informare. Presedintii Camerelor si ai Comisiilor pot cere autoritatilor publice orice informatie sau documente pe care le considera neesare n activitatea lor. - prin ntrebari si interpelari. Guvernul si membrii acestuia sunt obligati sa raspunda ntrebarilor sau interpelarilor formulate de deputati sau senatori - prin adoptarea unei legi de abilitare si prin aprobarea ordonantelor. Emiterea de catre Guvern a unor acte cu putere de lege se face sub control Parlamentar. - prin cerecea nceprii urmaririi penale mpotriva membrilor Guvernului, pentru fapte savrsite n exercitiul functiei lor (procedura prin care Parlamentul si Presedintele Romniei pot cere nceperea urmaririi penale mpotriva membrilor Guvernului este reglementata de Legea nr. 115/1999, privind raspunderea ministeriala). - prin comisii parlamentare. Comisiile perlmanentare ale Camerelor Parlamentului pot initia anchete, avnd ca obiect activitatea Guvernului sau a altor autoritati executive. Controlul exercitat asupra activitatii Presedintelui: - Presedintele Romaniei are obligatia de a consulta Parlamentul sau de a cere aprobarea acestuia cu ocazia exercitarii anumitor atributii. Presedintele va consulta Parlamentul nainte de a cere poporului sa se pronunte prin referendum asupra unor probleme de interes national (art. 90 din Constitutie); Mobilizarea armatei generala sau partiale este dispuse de presedinte cu aprobarea prealabila a Parlamentului; masuri adoptate de Presedintele statului n vederea respingerii unei agresiuni armate mpotriva tarii se aduc la cunostinta Parlametului prin mesaj prezidential. - Suspendarea Presedintelui Romniei se dispune cu majoritate de voturi la cererea 1/3 din numarul deputatilor si senatorilor, cu avizul Curtii Constitutionale. - punerea sub acuzare a Presedintelui pentru nalta tradare (art. 96 ). Functia guvernamentala consta n determinarea politicii externe, asigurarea echilibrului financiar, numirea, desemnarea, alegerea sau avizarea unor persoane n vederea exercitarii unor functii sau demnitati publice. Atributii ale parlamentului: - acordarea votului de ncredere listei guvernului si programului de guvernare propus de acesta. Votul de ncredere este o modalitate de control asupra executivului dar si o decizie de ordin politic. -motiunea de cenzura. Decizia de demitere a Guvernului este o modalitate de control dar si o decizie de ordin politic. Guvernul poate fi demis n urma faptului ca Parlamentul si-a pierdut ncrederea n capacitatea acestuia de a-si realiza programul de guvernare. - numirea n anumite functii sau demnitati publice. Sase din 9 judecatori ai Curtii Constitutionale sunt numiti de Camerele Parlamentului ; 14 membrii ai Consiliului Superior al Magistraturii sunt validati de Senat si doi alesi de acestia; membrii Curtii de Conturi sau directorii serviciilor de informatii sunt numiti de Camerele Parlamentului. - ratificarea tratatelor internationale (art. 91, alin. (1)); - adoptarea legilor bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat. Actele Parlamentului Principalele acte emise de parlament sunt legile. Legea nu poate fi abrogata sau modificate decat printr-o alta lege. Legea poate modifica sau abroga orice alt act normativ. Etapele procedurii Parlamentare: - initiativa legislativa. - examinarea si avizarea proiectului sau a propunerii de lege da catre Consiliul Legislativ si de catre comisiile parlamentare. - dezbaterea proiectului sau a propunerii de lege n plenul fiecarei Camere.

-6-

-votarea proiectului sau a propunerii de lege - medierea - semnarea proiectului sau a propunerii de lege si trimiterea spre promulgare. - publicarea si intrarea n vigoare a legii Initiativa legislativa. Au dreptul la initiativa legislativa Guvernul, deputatii, senatorii si un numar de cel putin 100.000 de cetateni (acestia sa provina din din judetele tarii astfel nct n fiecare dintre acestea sa se nregistreze 5.000 de semnaturi n sprijinul initiativei).Initiativa legislativa populara nu este admisa n cazul legilor care reglementeaza probleme fiscale, probleme cu caracter international, amnistia sau gratierea. n cazul revizuirii Constitutiei, initiativa poate veni de la Presedintele Romniei, la propunerea Guvernului, din partea din numarul total de deputati sau senatori sau din partea a 500.000 de catateni cu drept de vot (acestia trebuie sa provina din jumatate din judetele tarii, n foiecare dintre acestea sa se nregistreze 20.000 de semnaturi n sprijinul initiativei populare de revizuire). Proiectele de legi la initiativa Guvernului sunt elaborate n conformitate cu regulile de tehnica legislativa reglemenate de Legea nr. 24/2000. Majoritatea legilor sunt adoptate la initiativa Guvernului. Parlamentarii si cetateni pot elabora propuneri de lege care sunt depuse la una din Camere Parlamentului. Propunerile de lege se supun dezbaterii Parlamentului , nsotite de avizul Consiliului Legislativ. Acest aviz are ca obiect concordanta reglementarilor propuse cu Constitutia, nlaturarea contradictiilor, necorelarilor dintre prevederile proiectului de lege, asigurarea caracterului complet al acestora, respectarea normelor de tehnica legislativa, implicatiile noii reglemnetari asupra legislatiei n vigoare. Proiectele si propunerile de lege sunt nregistrate de Camera Deputatilor n ordinea prezentarii lor. Distribuirea catrea parlamentari a proiectului sau a propunerii are ca scop formularea de amendamente la acest proiect sau propunere, cu 5 zile nainte de data stabilita pentru depunerea raportului ntocmit de Comisia sesizata cu examinarea proiectului sau a propunerii. Amendamentul reprezinta o modificare de fond sau de forma a textului proiectului sau propunerii. Raportul prezentat de Comisie va cuprinde propuneri de modificare, adoptarea sau respingere a proiectului sau a propunerii. Dezbatera cuprinde doua etape: dezbatarea generala si dezbaterea pe articole. Dezbaterea generala cuprinde prezentarea motivelor initiatorului care au dus la promovarea proiectului si raportul comisiei permanente. La dezbaterea generala sunt prezenti cate un reprezentatnt al Guvernului si al fiecarui grup parlamentar. Dezbaterea generala se ncheie cu un vot n cazul n care raportul comisiei prepune respingerea proiectului sau a propunerii legislative. Textul proiectului sau al propunerii legislative se supune la vot final daca proiectul nu a fost respins iar raportul comisiei sesizate nu a operat modificari sau completari la textele proiectului sau propunerii de lege. Dezbatarea pe articole are loc n cazul n care raportul comisiei cuprinde n fond amendamente admise sau respinse. La dezbaterea pe articole reprezentantii Guvernului sau al grupurilor parlamentare pot lua cuvntul pentru a-si expune puntul de vedere. Discutarea articolelor ncepe cu amendamentele. Fiecare camera se pronunta prin vot distinct asupra fiecarui amendament. Votarea n ansamblu se face dupa votarea pe articole a textului de lege. Legile constitutionale se adopta cu votul a 2/3 din numarul membrilor celor doua camere. Legile organice se adopta cu votul majoritatii membrilor fiecarei Camere, iar legile ordinare cu votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare Camera. Proiectele sau propunerile adoptate de una din Camere se semneaza de presedintele acesteia si se trimite celeilalte Camere spre dezbatere si adoptare. Daca una din Camere respinge proiectul acesta se va trimite napoi Camerei care a adoptat-o n vederea unei noi examinari. O noua respingere e definitiva.Textul final

-7-

adoptate al legii se semneaza de presedintii Camerelor si este comunicat Guvernului si Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru a da posibilitatea acestora sa sesizeze Curtea Constitutionala pe calea controlului anterior de constitutionalitate si se depune la secretariatul general al fiecarei Camere cu 5 zile nainte de promulgare. n cazul primirii deciziei de constitutionalitate, legea e trimisa Presedintelui Romniei spre promulgare de catre presedintele Camerei Deputatilor. Promulgarea se va face n termen de 20 de zile (art. 77, alin. (1) din Constitutie).Presedintele poate solicita o singura data reexaminarea legii sau poate sesiza Curtea Constitutionala. Primind legea reexaminata de Curtea Constitutionala Presedintele va trebui sa o promulge n termen de 10 zile. Conform art. 78 din Constitutie, legea va intra n vigoare la 3 zile de la data publicarii n Monitorul Oficial al Romniei sau la o data ulterioara prevazuta n textul ei. Publicarea legilor se asigura de Camera Deputatilor. Hotarrile Parlamentului se deosebesc de legi sub urmatoarele aspecte: -reprezinta manifestarea de vointa a Parlamentului dar si voinata unei singure Camere. - sunt adoptate printr-o procedura simpla de cea a adoptarii legilor. - au forta juridica inferioara legilor. - pot cuprinde dispozitii cu caracter normativ, cat si dispozitii cu caracter individual - nu sunt supuse controlului de constitutionalitate exercitat de Curtea Constitutionala, cu exceptia acelor hatarri prin care se adopta hotarri ale Parlamentului. Hotarrile privind Regulamentele Camerelor se adopta ca si legile organice cu votul majoritatii membrilor fiecarei Camere. Parlamentul se pronunta printr-o hotarre n privinta acordarii ncrederii Guvernului si programului de guvernare. Motiunile reprezinta o subspecie a hotarrilor. Motiunea este actul prin care Parlamentul si exprima pozitia ntr-o problema politica interna sau externa. Motiunile pot fi initiate de 50 de deputati si 1/4 din numarul senatorilor. n probleme de politica externa motiunile se dezbat numai nsotite de avizul comisiei de specialitete. Spre deosebire de hatarri, care produc efecte juridice interne, motiunile pot avea importante efecte de ordin extern. Motiunea de cenzura se adopta de Camera deputatilor si de Senat, ntrunite n sedinta comuna, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor. Motiunea de cenzura poate fi initiata de din numarul deputatilor si senatorilor . Ea se comunica Guvernului la data depunerii si se dezbate dupa 3 zile de la data prezentarii n sedinta comuna a celor doua Camere.

Bibliografie: Mihail Constantinescu, Ioan Muraru, Drept parlamentar, Editura Gramer, Bucuresti, 1994 Constantinescu, M, Iorgovan, A, Muraru, I., Tanasescu, S., Constitutia Romniei revizuita, comentarii si exlplicatii, Editura All Beck, Bucuresti, 2004 Tanasescu, S, Deaconu, S. Drept constitutional si institutii politice, Editura All Beck, Bucuresti, 2001 Vrabie, G., Drept constitutional si stiinte politice, vol. II, Editura Cugetarea, Iasi, 1999

-8-