Sunteți pe pagina 1din 11

1.

Specificul interviului calitativ


Interviul calitativ este o metoda bazata pe discutie, fondata pe empatia celui care face interviul in raport cu subiectul intervievat(individ/ grup). Interviul calitativ isi propune culegerea de informatii care depind de subiectivitatea proprie celui supsu intervievarii.(pot fi expuse de subiect o serie de puncte de vedere, descrieriale unor situatii asa cum le vede/intelege el).Esenta si specificul Interviului calitativ rezida in atitudinea non-directiva care domina acest tip de metoda, subiectul fiind lasat sa raspunda asa cum a inteles el intrebarea deschisa care i-a fost adresata.Una dintre cerintele fundamentale care trebuie respecate in desfasurarea interviului, este aceea de a fi eviata orice fel de interventie asupra subiectului care sa modifice campul lui de experienta(valori, norme, modele, perceptie, scop).In aceasta situatie s-ar modifica profund raspunsurile pe care le-am fi primit daca nu lam fi influentat. Atitudinea non directiva nu trebuie inteleasa ca una de lejeritate, ea fiin un ansamblu de tehnici de comunicare interpersonala si procedee non-verbale care evidentiaza munca depusa de cel care intervieveaza.Exista o serie de astfel de tehnici :tacerea atenta, incurajarea fara cuvinte, paralimbajul (mimica fetei, tonalitatea vocii), toate concretizandu-se in empatie. De multe ori in interviu apar situatii in care se fac remarcate anumite neintelegeri ale cuvintelor(subiectii pot intelege diferit unul si acelsi cuvant), aceasta fiind una dintre limitele acestui interviu.Aici se face simtit aportul pozitiv al reformularilor care permit intelegerea autentica a celor transmise de interlocutor.Reformularea poate fi:reformulare sinteze, reformulare prin inversiunea figura-fond, clarificare, paralimbaj. Interviul calitativ presupune ca cercetatorul sa aiba discutii total libere cu membrii populatiei studiate, pe una sau mai multe probleme de interes.Exista chiar situatii in care nici macar temele nu sunt prestabilite.De obicei aceste dicutii de profunzime se desfasoara in mai multe intalniri, o intalnire durand mai multe ore.

2. Tipuri de interviu calitativ


Desi Interviul calitativ are un specific care nu poate fi inlaturat (atitudinea nondirectiva) , indiferent de situatie, continutul si forma lui pot sa difere in functie de problema analizata, de caracteristicile celor intervievati.Luandu-se in ca;cul aceste criterii rezulta mai multe tipuri de interviu cu specific non-directiv: 1. Interviul calitativ de tip clasic: este utilizat mai ales in cercetarea etnografica si antropologica, insotiind observatia participativa, fiindu-i co-substanta 2. Studiile de istorie orala: se bazeaza aproape in totalitate pe interviul nestructurat doar ca elementele de noutate care intervin consista in reconstituirea pe cale verbala a unor episoade de viata, intamplari, portrete ale unor oameni cu infuenta in viata economica, educationala, sociala.Aceste studii ajuta la surprinderea biografiilor celor care relateaza faptele centrale si la intelegerea aspectelor din viata cotidiana a oamenilor obisnuiti dar care traiesc in contextul din care face parte populatia studiata. 3. Interviul creativ: are ca punt de plecare interviul nestructurat dar se recomanda atat intervatorului cat si intervievatului sa renunte la o modalitate de gandire/ conduita formala.Interviul creativ se apropie de metoda istorisirii vietii personale. 4. Miscarea postmodernista: este adpeta a prezentarii cat mai crude/ autentice a celor relatate de subiect.Putem vorbi despre: interviul polifonic: isi propune inregistrarea cat mai fidela a spuselor fiecarei persoane, particularitatile fiecareia din perspective celor gandite/ vorbite trebuin sa se regaseasca in raportul de cercetare

interviul interpretativ.se axeaza pe momentele majore din viata indivizilor, momente care le-au schimbat traiectoria vietii. Nici una dintre considerentele specialistilor pe marginea interviului nestructurat nu au in continutul lor nici o referire cu privire la fazele/ regulile de desfasurare, ci doar enunturi cu caracter general.Aceasta deoarece, in viziunea calitativa, interviul nu trebuie sa se supuna sa se supuna unor reguli fixe, ci sa dea dovada de flexibilitate si sa fie usor adaptabil la persoanele cu care se intra in contact.Aplicarea acetei metode pe teren solicita experienta si cunostiintele cercetatorului.

Interviul de grup nestructurat si focus-grupul 1. Interviul de grup nestructurat


Interviul de grup nestructurat implica mai multe si dificile problemede organizare, fiind plasat, dupa R.Muchielli la intersectina a 4 conditii: grupul sa fie natural(indivizii sa se cunoasca intre ei) sa se discute liber(sa nu existe intrebari prestabilite) discutia sa graviteze in jurul unor probleme din viata grupului sa fie condu de o persoana competenta(sociolog) Acest tip de interviu este un interviu clasic de grup si este precedat de o serie de conversatii preparatorii, particulare intre cercetator si fiecare participant, cu ocazia carora se explica tema, durata si importanta parerii subiectului.Se asigura o serie de conditii: locul unde se desfasoara, ora, data, caracteristicile participantilor (este de dorit sa nu fie prezenta o persoana cu o inalta pozitie sociala deoarece poate avea un efect inhibator asupra participantilor).

2. Focus-grupul
1.Caracteristici generale: Focus-grupul este un tip special de grup, scopul lui fiind acela de a asculta, a aduna informatii despre o anumita problema fata de un produs, serviciu, participantii find alesi pe baza unor caracteristici comune.(sunt afectati de fenomen).Una dintre regulile Focus-grupului este a nu forta pe nimeni sa raspunda, participantii fiind incurajati sa-si spuna parerea.De asemenea, discutia are loc de mai multe ori, cu tipuri similare de participanti, pentru a se crea posibilitatea de a surprinde anumite curente de idei in legatura cu p[roblema studiata.Un studiu bine realizat presupune ca discutia sa fie planificata cu mare atentie si desfasurata in mediu primitor. Focus-grupul cunoaste mai julte tipuri de abordari: 1. in studiul pietei si comportamentului consumatorului 2. in mediul universitar si stiintific 3. in mediul public si non-profit Focus-grupul, care prin enumerare, se pot transforma in definitie: Persoane care au anumite caracteristici si care furnizeaza informatii de calitate intr-o discutie ghidata pentru a ajuta la intelegerea temei studiate. 1.2. Detalierea caracteristicilor a. Focus-grupul presupune lucrul cu oamenii.Numarul participantilor trebuie sa fie suficient de mare pentru a asigura diversitatea si suficient de mic pentru ca toata lumea sa-si expuna

parerea.Cand exista mai mult de 12 persoane, apre tendinta de fragmentare a grupului.Astfel ideal este ca numar de participanti:5-10 persoane b. Grupurile sunt alcatuite din persoane care se aseamana intre ele din perspectiva unui factor important pentru cercetator (ex: sa fie tineri dintr-un anumit cartier) dar pot sa difere din perspectiva celorlalte caracteristici (venit, stare civila, sex). In mod traditional focus-grupurile au fost alcatuite din persoane care nu se cunosteau intre ele fiind considerat ideal ca participantiisa nu se cunoasca absolut deloc.In ultima vreme cercetatorii au inceput sa puna la indoiala aceasta regula mai ales intr-o comunitate in care e aproape imposibil sa gasesti persoane care sa nu se cunosca intre ele. c. Focus-grupurile furnizeaza informatii: Cercetatorii analizeaza deosebirile si asemanarile dintre informatiile evaluate din cel putin 3 focus grupuri pe aceeasi tema pentru a determina maniera in care difera opiniile persoanelor apartinand acestor grupuri. d. Focus-grupurile au o discutie directionala: Intrebarile utilizate sunt stabilite dinainte, formulate si ordonate de o asemenea maniera incat sa fie usor de inteles si logice pentru participanti. e. Utilizarea Focus-grupurilor ajuta la intelegerea punctelor de vedere , sentimentelor indivizilor legat de anumite probleme, fenomene sociale, produse. 2. Planificarea Focus-grupurilor Planificarea Focus-grupurilor este o sarcina cruciala care implica efortul tuturor membrilor echipei care trebuie sa se puna de acord asupra scopului studiului, rezultatele la care se asteapta sa se ajunga si ceea ce ar trebui facut, ce se poate face cu ajutorul resurselor de care dispun. De multe ori se face o greseala in acest tip de studiu implicandu-se ............................... Experienta cercetatorilor consacrati in utilizarea Focus-grupurilor arata ca este mult mai logic si mai eficient sa se inceapa cu o intalnire intre cercetatori si coabitorii studiului lamaurinduse chestiuni ca: problema principala care trebuie tratata scopul studiului informatiile care trebuie obtinute 3. Situatii in care se aplica focus-grupul Nu intotdeauna folosirea acestei metode este potrivita pentru studiul unei probleme. Aceasta metoda poate fi aplicata atunci cand: se cauta categorisirea sentimentelor si parerilor pe care oamenii le au fata de o anumita chestiune se incearca stabilirea diferentelor de perspectiva dintre grupuri si categorii diferite de persoane scopul este acela de a afla care sunt motivatiile, factorii care influenteaza opiniile si comportamentul se doreste trasarea unei linii de actiune pentru viitor prin testarea reactiilor la o anumita idee este nevoie de informatie vasta, eficienta si subtila in vederea practicarii unei cercetari cantitative pe scara larga apare nevoia de a intelege mai bine informatia deja obtinuta prin intermediul unui studiu cantitativ

4. Situatii in care nu se aplica focus-grupul cand se doreste ajungerea la un consens cand se doreste o actiune de educatie asupra participantilor cand se cere destainuirea unor informatii cu caracter personal, confidential, care pot fi folosite de ceilalati participanti la interviu daca apare necesitatea unor estimari si extrapolari statistice daca incarcatura emotionala a subiectului este puternica, iar o discutie poate genera conflicte cand cercetatorul nu este sigur ca poate pastra controlul asupra participantilor cand pot fi aplicate si alte metode cu rezultate cel putin egale si costuri mai scazute.

5.Determinarea numarului de grupuri necesara studiului Regula generala ar fi aceea a obtinerii saturatiei teoretice intelegand prin aceasta obtinerea tuturor informatiilor de care avem nevoie.In genral, saturatia teoretica se obtine dupa 3-4 focus-grupuri.Daca si dupa organizarea acestora se mai primesc informatiiatunci este necesar sa se continue cu alta serie de focus-grupuri.Motivul planificarii este acela al comparatiei dintre diferite categorii de persoane. 6 Intrebari folosite intr-un interviu de tip focus-grup a. Calitatile unei bune intrebari De obicei, un focus-grup cuprinde in fur de 12 intrebari pe un interval de 2 ore.Aceleasi intrebari, puse individual ar dura cateva minute, dar dezvoltarea lor duce la prelungirea timpului si totodata la surpinderea interactiunilor dintre participanti, caci raspunsurile unora dau nastere de idei in mintea altora., b. Calitatile intrebarilor folosite: 1. sunt intrebari naturale intr-o conversatie, creindu-se o atmosfera degajata 2. folosesc limbajul participantilor 3. nu se folosesc prescurtari, termeni de specialitate si tehnici.Nu trebuie indusa ideea ca doar unii pot raspunde 4. sunt usor de pronuntat(moderatorul nu trebuie sa se poticneasca in pronuntarea lor) 5. sunt clare (trebuie sa fie intelese de toti participantii) 6. scurte 7. deschise, fiind urmate de explicatie sau descriere/ exemplificari si cunt concise pentru a nu se depasi timpul alocat interviului 8. unidimensionale, referindu-se la un singur aspect.Nu se formuleaza: in ce sens acest program a fost folositor si practic pentru dvs?. Exista persoane care pot intelege diferit semnificatiea acestor termeni, ajungandu-se la deturnarea intregului set de intrebari, intrucat in acest exemplu sunt 2 intrebari.

c. Categorii de intrebari
Se fac remarcate urmatoarele categorii esentiale de intrebari: 4

intrebari de deschidere: sunt usoare, dar in acelasi timp nu sunt intrebari personale, de identificare. Au rolul de a determina pe fiecare sa intervina in discutie inca de la inceput.Cel mai adesea raspunsurile la intrabarile de deschidere nu sunt analizate si de aceea ele nu au decat rolul in angajarea in discutie a participantilor intrebari intorductive: il introduc pe participant in lumea temei, incurajandu-l sa converseze cu ceilalti. Ex: care este primul lucru care va vine in minte cand auziti sintagma.............................?.Incepand cu acel moment al primului raspuns, moderatorul are primele indicii cu privire la parerile participantilor, la viziunea lor asupra temei. intrebari de tranzitie: indreapta discutia spre intrebarile cheie dupa care se ghideaza studiul , fiind totodata elementul logic de lugatura intre intrebarile intorductive si cele cheie.Esenta lor se regaseste in inceracrea de a face apel tot mai mult la experienta participantilor in folosirea unui anumit produs/ serviciu intrebari cheie: sunt cele care conduc studiul, numarul lor variind intre 2-5.Este absolut obligatoriu ca moderatorul sa sti care sunt aceste intrebari, fiind posibila alocarea de timp mai indelungat raspunsurilor.Daca pentru alte tipuri de intrebari sunt suficiente cateva minute, pentru cele cheie poate aparea nevoia unei dezbateri de 1020min. intrebari de incheiere: pot fi de 3 tipuri: 1. intrebari care vizeaza toate aspectele discutate 2. intrebari de sumar 3. intrebarea finala

7. Strategii pentru gasirea participantilor la focus-grup a. Lista - Ideal ar fi sa se gaseasca liste care exista deja, cu persoane care corespund criteriilor cercetarii. - Este o metoda ieftina, rapida - Poate contine numele si alte caracteristici socio-demografice ale unor persoane care sunt clientii/ angajatii unei firme - Trebuie sa ne asiguram ca lista este actualizata, in caz contrar ea continand grave erori.Fiecarei organizatii care este disponibila sa puna la dispozitie lista cu membrii trebuie sa i se explice ca participantii vor fi remunerati pentru timpul petrecut in cadrul studiului b. Focus-grupurile parazite Au loc cu ocazia anumitor evenimente,Desi participantii au fost convocati cu un alt scopi (simpozion, sesiune de comunicare), are loc totusi o reuniune a participantilor in timpul unei mese.Astefel de focus-grupuri se utilizeaza mai ales atunci cand dorim o reprezentare nationala (ex: reuniunea inspectorilor generali a tuturor inspectoratelor judetene) c. In locatie Din ce in ce mai des, recrutarea pentru focus-grupuri are loc in locatii in care participantii vin pentru relaxare, cumparaturi.Initial, li se pun intrebari de filtrare.In cazul in care corespund scopului nostru sunt invitati sa participe la focus-grupul care se va intruni peste putin timp intr-un loc adecvat. d. Nominalizarile Le putem intalni sub 2 forme: 5

persoanele contactate nu participa la focus-grup dar pot indica altele cu caracteristici asemanatoare tehnica bulgarelui de zapada in cadrul careia nominalizarile au fost facute de participantii selectati deja prin filtrare, ei indicand totodata si alte persoane

e. Filtrarea aleatorie Se aleg la intamplare mai multe numere din cartea de telefon, dupa care persoanele sunt sunate si selectate cu ajutorul intrebarilor filtr.Dezavantajul este numarul mare de refuzuri.Pentru evitarea acestei situatii, se alege o persoana profesionista care sa vorbeasca cu subiectii. f. Afisele, anunturile in ziar sau la avizier ex: Ati cumparat o masina noua in ultimul an? Daca da, sunati la numarul de telefon........................................... sau Cautam colectionari de antichitati in vederea participarii la un studiu de piata.Nu este vorba despre o tragere la sorti.Daca sunteti selectat, veti primi 25$.Pentru informatii sunati la................... 2. Strategii de selectare a participantilor a. Trebuie stabilite clar conditiile: ex: filtrul 1: femeie filtrul 2: orasul x filtrul 3: casatorita a doua oara filtrul 4: copil mai mic de 1 an din prima casatorie filtrul 5: mama pentru prima data

b. Mentinerea unui control strict asupra procesului de selectie: cercetatarul trebuie sa se implice activ in controlul selectie participantilor.Exista situatii cand bugetul limitat nu permite cercetatorului sa se deplaseze in alta localitate daca cercetarea se desfasoara acolo.De aceea, persoanelor de la fata locului trebuie sa li se explice foarte clar conditiile de selectie.In caz contrar, riscam sa avem in focus-grup reprezentanti atipi care nu ne intereseaza in mod special. c. Trebuie eliminata subiectivitatea: Trebuie sa ne ferim sa alegem persoanele din memorie (aici vorbim despre o selectie limitata in mod diferit de ceea ce urmarim in studiu),Nu trebuie sa alegem persoane doar pentru ca isi manifesta interesul fata de o probleme, ci ele trebuie sa corespunda criteriilor de selectie.In studiu nu trebuies incluse doar persoane care consideram ca gandesc ca si noi.In aceasta situatie, nu vom afla ceva nou, ci vom confirma ceea ce stim.Totodata nu trbuie alese persoane care difera in mod flagrant de clelelalte. d. Alegerea aleatorie a participantilor: este o startegie care nu se aplica decat rareori intregii populatii.In cazul focus grupului, vom recurge la un astfel de procedeu doar in cazul in care persoanele selectate intrunesc criteriile generala, evitand subiectivitatea. 9.Determinarea oamenilor sa participe la focus-grup a. Stabilirea datei, orei, locului: acestea trebuie sa fie unele care sa nu se suprapuna cu alte activitati importante(sarbatori legale / religioase, zile de nastere, evenimente sportive foarte mediatizate, ziua alegerilor locale). Locul trebuie sa bine ales si necesita chiar cheltuieli suplimentare daca cercetatorul inchiriaza o sala special

b.

c.

d. e.

conceputa pentru asta.Locul nu trebuie sa fie zgomotos si sa fie lipst de alte evenimente care ar putea atrage atentia. Stabilirea unui contact personal cu potentialii participanti: un astfel de contact are loc cu 2 saptamani inainte de intreunirea focus-grupului uneori chiar si cu o luna.Este foarte important sa subliniem importanta studiului si a modului de valorificare al rezultatelor.Se poate apela la serviciile unei persoane cu prestigiu care sa faca invitatiile.In aceasta situatie participantii se pot considera onorati ca sunt invitati de o persoana importanta care-si face timp vorbeasca cu fiecare in parte(telefonic) Scrisoarea personalizata cu confirmare: dupa ce am primit acceptul participantilor, fiecaruia ii va fi transmisa o scrisoare personalizata care va ajunge la destinatar cu o saptamana inainte de intalnire.Scrisoarea oficiala, purtand antetul institutiei pentru care lucreaza cercetatorul, va fi semnata de o persoana implicata in cercetare si va contine un salut personal.Se ofera totodata cateva detalii depsre intalnire, loc si tema. Telefonul: inainte cu o zi de focus-grup, cercetatorul telefoneaza fiecarui participant reamintindu-i de intalnire Stimulente pentru participanti: nu trebuie sa se uite faptul ca fiecare participant face eforturi pentru a veni la focus-grup (isi lasa copiii singuri, treverseaza 2 orese, trebuie sa se deplasezesi sa discute in loc sa se odihneasca). De aceea, aproape ca este imposibil sa se organizeze focus-grupuri fara stimulente pentru participanti. Banii sunt cel mai comun stimulent si toti trebuie sa fie platiti la fel (nu se ofera o suma foarte mica).Stimulentul poate fi simbolic, inlocuind banii. Astfel, se poate oferi o masa care poate varia de la o gustare la o masa completa, cadouri, dar trebuie ca participantii sa stie ce sunt aceste cadouri: calendare, brosuri, reviste. 10. Calitatile unui bun moderator Sa respecte participantii si opiniile lor Sa aiba capacitatea de a audia aceleasi idei fara a se arata plictisit Sa asculte fiecare participant in parte si sa dea impresia ca asculta activ Trebuie sa se simta onorat ca modereaza discutia fara a o concepe ca pe o treaba oarecare Empatie Cunostiinte de fond adecvate su subiectul discutiei Capacitatea de a comunica simplu, clar Sa nu fie atasat de subiectul discutiei si daca este sa fie rezervat in exprimarea parerilor personale Atitudine prietenoasa si simtul umorului bine dozat (sa nu se faca ironii pe seama cuiva)

11. Caracteristicile analizei focus-grupului Analiza poate reprezenta un obstacol de netrecut pentru cercetatorul care efectueaza studii calitative.Volumul mare de informatii si complexitatea acestora ridica mari probleme.Nu trebuie uitat ca analiza se ghideaza dupa scop si de aceea depinde profunzimea si intensitatea ei. Scopul influenteaza toate aspectele studiului de la elaborarea intrebarilor pana la timpul si resursele alocate.Uneori apare o nepotrivire resursele pentru analiza si problema.Acest aspect poate avea 2 consecinte: 1. o analiza elaborata a informatiei nerelevante 2. a analiza inadecvata a informatiei complexe, de interes major.

De aceea trebuie sa existe un echilibru intre resursele disponibile si informatia analizata. Caracteristicile analizei sunt: 1. este un sistem secvential (intentionat, planificat): reflecta tot ce s-a spus in cadrul grupului, fiecare membru avand posibilitatea de a raspunde daca se ajunge la o concluzie 2. este verifivabila: si alti cercetatori trebuie sa ajunga la aceleasi concluzii daca folosesc documentele si informatiile pe care le punem la dispozitie 3. este un proces continuu Analiza focus grupului difera de analiza cifrelor.Spre deosebire de analiza cantitativa, care incepe cand am recoltat toate datele (sau o mare parte), analiza cantitativa incepe mai devreme o data cu primul focus grup, in acelsi timp cu acumularea de informatii.Este o procedura care favorizeaza transcrierea conversatiei de pe caseta, ajutand moderatorul sa inteleaga daca re nevoie de mai multe informatii despre problema.

12. Baza de analiza In functie de scopul studiului, de durata, de buget, nevoile clientului se folosesc diferite metode de inregistrarea informatiei ca baza pentru analiza.: transcrierea, inregistrarea audio, notite, memoria. a. Transcrierea: se bazeaza pe transcrierea integrala a discutiei focus-grupului si se poate intinde pe 30-50 pagini.Exista cateva principii care ajuta la transcrierea interviului: evidentierea enuntului moderatorului litere mari, ingrosate folosirea peste tot a aceluiasi stil 1 rand intre comentarii, 2 intre vorbitori diferiti, numar la pagina, antet data, numarul grupului nu se transcriu pauze de genul aaaaaaaa conversatia se trascrie exact, nu se fac corectari gramaticale se folosesc paranteze pentru momentele in care participantul rade, vorbeste tare, intrerupe pe altcineva alocati timp suficient transcrierii (transcrierea unei conversatii de 1 ora dureaza 4-8 ore) folosirea aparatelor de calitate reducerea la minim in timpul transcrierii a lucrurilor care pot deranja b. Casetele: se asculta casetele pe care au fost inregistrate Focus-grupurile si apoi se elaboreaza varianta condensata a acestora.Astfel, vom avea o transcriere de 15-30 pag. c. Notitele: de obicei notitele moderatorului sunt incomplete, schematice, el fiind atent mai mult la discutie .De aceea, cand se face analiza se apeleaza la notitele asistentului d. Memoria: analiza pe baza memoriei cere abilitati deosebite.De aceea, se cere ca acest tip de analiza sa fie lasata in seama profesionistilor. 13.Strategii de analiza De obicei este punctul in care cercetatorul se blocheaza, intreband ce are de facut cu toate transcrierile, notitele, casetele.Cei mai experimentati cercetatori in analiza focus-grup recomanda incepatorilor sa utilizeze metoda mesei incapatoare .Aceasta metoda utilizeaza o tehnica de nivel scazut, dar verificabila in acelasi timp.Nu este eleganta sau sofisticata dar functioneaza.Avem nevoie de: o camera in care sa se poate desfasura toate materialele culese si pot ramane nemiscate pana la final. Una sau mai multe mese incapatoare Transcrierile Carioci Foarfece Panou (hartie de ziar) Hartie colorata Lucrul propriu zis Transcrierile se taie in bucati, numerotandu-se fiecare rand al transcrierii pentru a sti de unde provine fiecare citat (astfel se poate recompune intreg textul).Transcrierile pot fi listate pe culori diferite.Fiecare culoare indica un anumit tip de public (ex: verde - elevi, albastru - parinti).In plus, pentru identificarea grupurilor de acelasi tip pot fi utilizate linii trasate in partea stanga a fiecarei transcrieri. Se vor utiliza cate 2 copii ale fiecarei transcrieri: 9

una de lucru si cealalta pentru dosar.Se recomnda sa nu se lucreze cu transcrieri intercalate.Daca se incepe cu analiza primului grup se continua cu al doilea pentru a sesiza schimbarile care survin de la grup la grup.Panoul (hartia de ziar) va fi amplasat pe podea.Daca analizam 10 intrebari aveam nevoie de 10 panouri,iar intrebarea se trece in susul paginii.Hartia cu intrebari are 3 parti: 1. comentariile parintilor 2. comentariile elevilor 3. comentariile profesorilor Se recomanda sa nu se scrie direct pe panou ci sa se foloseasca hartie lipita cu banda adeziva.In scurt timp, panoul va fi plin de observatii.Este psibil ca multe raspunsuri sa nu fie oferite intrebarilor care ne intereseaza ci sa devieze.Nu trebuie sa le aruncam ci sa le punem o cutie din mijlocul camerei.Pentru fiecare pagina se face un rezumat descriind cum a raspuns fiecare grup la intrebare.Comparam apoi asemanarile si deosebirile.Este momentul in care trebuie sa obtinem o interpretare a lucrurilor si sa facem recomandari.Trebuie sa ne decidem caror elemente le vom acorda importanta si greutate.Se iau in calcul urmatorii factori: frecventa: nu intotdeauna lucrurile mentionate des sunt si cele mai importamte.Trebuie sa fim atenti si sa identificam o remarca valoroasa cand dam de ea precizia: de obicei suntem atenti la comentariile precise, care ofera detalii implicarea emotionala: de obicei acordam mai multa importanta subiectelor care ii implica emotional pe participanti.Raspunsurile sunt dominate de pasiune, entuziasm, eclocventa raspandirea: desi se aseamana cu frecventa sunt diferite.Raspandirea se refera la care persoane au spus acelasi lucru, iar precventa de cate ori 14. Prezentarea rezultatului focus-grupului.Rapoartele A.Raportul scris: poate avea mi multe forme: Narativ: 15-30 pag.dar poate avea chiar si 100.Pericolul extinderii excesive este acela de a plictisi clientul, de aceea se recomanda o anumita moderatie. Raportul puncte-cheie: are doar cateva puncte cheie si se foloseste mai ales in studiile de piata , beneficiarul studiului urmarind discutiile din spatele unor oglinzi unidirectionale. Indiferent de tipul de raport, trebuie tinut seama de cateva cerinte: 1. redactarea trebuie sa fie exigenta, sa treaca prin mai multe corecturi 2. libbajul sa fie clar, lipsit de cuvinte intortocheate 3. raportul trebuie sa fie atractiv din punct de vedere vizual, aparentele contand f mult B. Raportul verbal: are urmatoarele caracteristici: 1. trebuie sa se stie exact timpul pe care il avem la dispozitie si cui ne adresam 2. se incepe cu mentionarea lucrurilor foarte importante, mai ales daca auditoriul este format din persoane care au timpul limitat 3. trebuie evitata plictiseala auditoriului 4. trebuie folosite 5-7 argumente transpuse in sintagme scurte 5. utilizarea stimulentelor vizuale, a citatelor 6. folosirea plansetelor 7. alegerea unui raportor potrivit 10

C. Raportul electronic: se pot folosi retroproiectoare, videoproiectoare, computere

11