Sunteți pe pagina 1din 4

REFERAT LEGUMICULTURA

Ing. Grigore ARDELEAN

27.01.2009

CONOPIDA

Cunoscut i sub denumirea de Brassica oleracea var. botrytis, conopida provine din specia de varza salbatica var. silvestris, zona de origine este foarte controversata intalnindu-se mai multe zone de origine si prin evolutia specilor s-a ajuns la forma cunoscuta astazi. La nceput a fost numit varz de Cipru, fiind cunoscut de 2500 ani, era cultivat n Egiptul i Persia antic, ulterior planta ncepnd s fie cultivat i n Italia, pentru ca, n secolul al XVI-lea s se popularizeze n ntreaga Europ. Astazi este cultivata pe suprafete mari din vestul Europei, datorita cererii mari de consum (7 kg./loc./an in Marea Britanie). La noi se cultiva, in toate zonele tari, pe suprafete mult mai mici decat cele cultivate cu varza. Partea comestibil a conopidei fiind nflorescena format din lstari ngroai, utilizata la prepararea diferitelor feluri de mancaruri, putnd fi consumat i crud n salate. Este des folosita in componenta muraturilor si in industria conservelor. Valoarea energetica Nutrient Apa Energie Proteine Calciu Fier Magneziu Fosfor Potasiu Sodiu Vitamina C Vitamina B1 Vitamina B2 Vitamina B-6 Cantitatea medie in 100 gr. produs 90 g 31 kcal 2.9 g 33 mg 0.73 mg 20 mg 60 mg 321 mg 23 mg 80 mg 0.080 mg 0.102 mg 0.222 mg 2 Pentru c are o valoare caloric destul de sczut (31 kcal/100 g), conopida este indicat persoanelor care urmeaz o cur de slbire. Consumul ridicat de conopid, se asociaz cu o inciden sczut a bolilor de inim i a atacului cerebral. Enzimele care se gsesc n conopid ajut la detoxificarea organismului. Compuii toxici, dac nu sunt eliminai la timp pot duce la deteriorarea celulelor, ceea ce poate cauza cancerul. Enzimele specifice, mpreun cu vitaminele i mineralele coninute n conopid dau acestei plante proprietile sale anti- cancerigene

In cultura se comporta ca o planta anuala, temperatura optima de crestere este de 18 20C , cnd s-a format, nflorescena trebuie ferita de lumina la soiurile care nu sunt protejate de frunzele din rozeta, care sub influienta luminii capata culoarea alb galbui. La unele soiuri inflorescenta este protejata de frunzele din rozeta astfel va avea o culoare alba. Plant este destul de sensibila, mai ales la temperaturi sub 0C, cnd se pteaz i nu mai produce recolte de calitate. Fiind caracterizata ca o planta de climat umed si racoros, rezultatele cele mai bune se pot obtine primavara si toamna, cand nivelul umiditatii din sol este relativ mare de 70-80% din capacitatea de camp, de asemenea si umiditatea relativa a aerului, favorizeaza obtinerea de productii ridicate. Conopida se cultiv pe soluri fertile, bine lucrate i ngraate cu gunoi de grajd, prefera solurile luto-nisipoase sau lutoase bogate in humus, bine drenate, structurate. Consumul specific de substante minerale pentru obtinerea unei tone de produs se incadreaza intre valorile medii de 5 kg. N; 1,5 kg.P2O5 ; 5,5 kg. K2O. In functie de perioada de vegetatie soiurile pot fi; extratimpurii (90100 zile) timpurii (100120 zile) semitimpurii (120140 zile) semitarzii (140160 zile) tarzii (160180 zile) Cultura conopidei in camp incepe prin pregatirea terenului din toamna cand se admnistraza 6070 kg/ha P2O5; 3040 kg/ha K2O; 2030 tone gunoi de grajd bine descompus, care se incorporeaza cu aratura adanca la 2830 cm. Primavara se grapeaza si se administreaza 4060 kg/ha N, la pregatirea patului germinativ se poate face o erbicidare, care trebuie incorporata in sol, pentru combaterea buruienilor. Pentru obtinera productiilor timpurii se folosesc soiuri cu perioada de vegetatie scurta, rasadul este obtinut in rasadnite calde, astfel ca la momentul plantarii are 12 frunze adevarate. 3

Plantarea rasadului se face in ultima decada a luni martie sau prima decada a luni aprilie pentru zona noastra. Lucrarile de intretinere constau in ; completarea golurilor combaterea buruienilor afanarea solului irigatie (la nevoie) fertilizari tratamente fitosanitare protejarea inflorescentelor (la nevoie) Pentru culturiile de toamna, se face o fertilizare de baza, urmata de aratura de vara la 1520 cm. Pentru maruntirea solului se fac 12 treceri cu discul imediat dupa executarea araturii pentru a preveni uscarea terenului si pierderea apei din sol. Rasadul se obtine direct in camp dupa care se repica si se planteaza manual sau semimecanizat la sfarsitul lunii iunie sau inceputul lunii iulie in functie de perioada de vegetatie a soiului utilizat. Pe terenurile bine maruntite si nivelate se poate face semanatul direct in camp cu semanatori de precizie cu norma de samanta de 11,5 kg./ha. Semanatul realizandu-se in luna mai. Recoltarea se face prin treceri succesive, prin taierea sub inflorescenta, lasandu-se cateva frunze protectoare a carui limb se scurteaza. Productia este influientata cantitativ de soiurile si tehnologia de cultivare folosita si de regula este mai mica la culturile din primavara fata de cele din toamna. Pastrarea conopidei se poate face pe o perioada scurta de timp. La umiditate ridicata de 80-85% si o temperature de 510C., in pivnite sau depozite, plantele care au inflorescenta incomplete formata se pot pastra o perioada mai lunga de timp (46 saptamani) cu radacinile in nisip. Pentru obtinerea productilor de conopida primavara devreme sau toamna tarziu se pot utiliza spatiile protejate din sere si solarii.