Sunteți pe pagina 1din 62

Manual pentru reducerea consumurilor de abur prin drenarea condensului

Dimensionarea, alegerea [i montajul oalelor de condens

2006

Rom Energy Armstrong s.r.l. Str. Polona nr. 35, sc. 1, ap. 2, Sector 1, Bucure[ti, Romania Tel/Fax: +(40) 21.211.91.91 Tel/Fax: +(40) 21.211.47.22 E-mail: rea@romenergy.ro www.romenergy.ro

ARMSTRONG INTERNATIONAL S.A. Parc Industriel des Hauts-Sarts, 2e Avenue 4, B-4040 Herstal, BELGIUM Tel.: +32 (0)4 240.90.90 Fax: +32 (0)4 240.40.33 www.armstrong.be marketing@armstrong.be ARMSTRONG INTERNATIONAL, Inc. 816 Maple Street, P.O. Box 408, Three Rivers, Michigan 49093, USA Tel. (269) 273.14.15 Fax (269) 278.65.55 www.armstronginternational.com

Produsele Armstrong sunt desenate n alb

Index Alfabetic
Cuprins
Tabele de recomand`ri [i Instruc]iuni de utilizare ......................................... pagina B Tabele cu abur .................................................................. 2 Aburul expandat ............................................................... 3 Aburul ...Concepte de baz` .......................................... 4-7 Oala de condens cu clopot ........................................... 8-9 Oala de condens cu plutitor [i termostatic` ...................10 Oala de condens cu bimetal .......................................... 11 Oala de condens cu disc (termodinamic`) .................... 11 Oala de condens termostatic` ....................................... 12 Oala de condens cu clopot [i control diferen]ial automat .......................................... 13 Selectarea oalelor de condens ..................................14-15 Cum se dreneaz` Sistemele de distribu]ie a aburului ....................16-19 |nso]itorii de abur .............................................. 20-21 Echipamente de \nc`lzire prin convec]ie .......... 22-24 Pre\nc`lzire de aer de proces ................................ 25 Schimb`toare de c`ldura cu manta [i fascicul tubular ............................................. 26-27 Evaporatoare .................................................... 28-29 Cazane cu manta ............................................. 30-31 Echipamente sta]ionare cu camera de abur \nchis` ............................... 32-33 Usc`toare rotative cu sifon de drenare ............ 34-35 Vase de expansiune ......................................... 36-37 Instala]ii cu absor]ie de abur ................................. 38 Depistarea defectelor ..................................................... 39 Instalarea [i testarea ................................................. 40-43 Dimensionarea liniilor de alimentare cu abur [i de retur de condens .............................................. 44-46 C`ldur` specific`-Greutate specific` ............................. 47 Tabele inginere[ti uzuale ................................................ 48 Factori de conversie ....................................................... 48 Pierderile de abur printr-un orificiu dat ............................ 49 Alte Produse ................................................................... 49 Scheme de montaj .................................................... 50-56 IMPORTANT: Acest Manual prezint` \n rezumat principiile generale de instalare [i func]ionare a oalelor de condens. Montajul [i exploatarea echipamentelor de drenare a condensului se vor face numai de c`tre personal calificat. Alegerea [i montarea trebuie s` fie \nso]ite \ntotdeauna de asisten]` sau consultan]` tehnic` competent`. Acest manual nu trebuie s` fie utilizat niciodat` f`r` asisten]` sau consultan]` tehnic`. Va recomand`m s` lua]i legatura cu Armstrong sau Rom Energy Armstrong pentru alte detalii. Dezvolt`rile [i perfec]ion`rile f`cute de firma Armstrong \n proiectarea, construc]ia [i func]ionarea oalelor de condens au dus la nenumarate economii de energie, de timp [i de bani. Acest manual s-a putut realiza dup` o \ndelungat` experien]` prin folosirea tuturor cuno[tin]elor dob^ndite [i transmise mai departe. Manualul se ocup` de principiile de func]ionare a oalelor de condens [i prezint` aplica]iile specifice pentru o gam` larg` de procese [i industrii. Ve]i constata c` este un instrument util, complementar altor publica]ii Armstrong [i la Programul Software 1 Armstrong pentru dimensionarea [i alegerea oalelor de condens. Manualul cuprinde de asemenea Tabele de recomand`ri care prezint` un rezumat al constat`rilor noastre privind tipul de oal` de condens care va asigura performan]e optime \ntr-o anume situa]ie [i de ce. Armstrong a considerat important s` \mpart`[easc` experien]a acumulat` \nc` de c^nd a inventat oala de condens cu clopot \n 1911. De atunci, economiile realizate de beneficiari au confirmat deviza companiei Armstrong, potrivit c`reia "CUNO{TIN}ELE NE|MP~RT~{ITE |NSEAMN~ ENERGIE PIERDUT~". Pe scurt, prin corelarea problemelor energetice cu cele de mediu se mic[oreaz` costurile pe care industria trebuie s` Ie plateasc` pentru ambele. Ajut^nd societ`]ile s`-[i administreze consumurile energetice, produsele [i serviciile Armstrong ajut` de asemenea la protejarea mediului ambiant.

Reducerea consumurilor energetice


Vorbind despre energie, te g^nde[ti la mediul \nconjur`tor [i invers Orice societate care este preocupat` de energie este preocupat` implicit [i de mediul \nconjur`tor. Mai pu]in` energie consumat`, \nseamn` mai pu]ine reziduuri, mai pu]ine emisii poluante [i un mediu ambiant mai s`n`tos.

Abrevia]ii, B Abur Concepte de baz`, 4, 5, 6, 7 Cum este utilizat` c`ldura aburului, 4 Expandat, 3 Necesitatea dren`rii, 5 Pierderi, 7 Pierderi, verific`ri pentru, 39, 43 Tabele, 2 Aer Cauza \nc`lzirii lente, temperaturi joase, 6 Efectul asupra temperaturii aburului 6 Abur expandat, 3 Abur secundar, 3 Bimetalic`, Oala de condens, 11 By-pass-urile, 40 Cazane cu manta, 30, 31 C`ldur` specific`, 47 Coeficien]i de siguran]` Explica]ie, 14, 15 Pentru diferite activit`]i, 16-38 Colectoarele cazanelor, 16 Depanarea problemelor oalelor de condens, 39 Dimensionarea oalelor pentru Autoclave, 32 Cazane cu manta, 30, 31 Colectoarele cazanelor, 16 Concentratoare, 30, 31 Echipament de \nc`lzire cu convec]ie, 22, 23 Echipamente sta]ionare \nchise cu camer` de abur, 32, 33 Evaporatoare, 28, 29 Expandor de abur, 36, 37 Instala]ie de \nc`lzire cu abur, 38 |nc`lzitoare cu aspira]ie, 26 |nc`lzitoare de ap`, 26 |nc`lzitoare unitare, 22 |nso]itorii de abur, 20, 21 Linii \nso]itoare, 20, 21 Linii de ramifica]ie, 18 Magistral` de abur, 16,17, 18 Manta, cazane cu, 30, 31 Pre\nc`lzitoare de aer de proces 25 Pre\nc`lzitoare de aer 22 Pres` pentru placaj 32 Refierb`toare 26 Retorte, 32, 33 Schimb`toare de c`ldur`, 26,27 Separatoare de abur, 19 Separatoare, 19 Serpentine Ambutisate, 26, 27 |nc`lzire cu convec]ie, 22, 23 |necate, 26,27

Tubulare, 22, 23, 27 Serpentine \ngropate 26, 27 Sisteme de distribuire a aburului, 16, 17,18, 19 Tuneluri de uscare, 25 }evi, serpentine, 22, 23, 27 Usc`toare de proces, 25 Usc`toare rotative, 34, 35 Vaporizoare, 26 Dimensiuni flan[e. 48 Disc, Oale de condens cu, 11 Echipamente de \nc`lzire cu convec]ie 22, 23 Echipamentele sta]ionare \nchise, cu camera de abur, 32, 33 Evacuarea aerului, 12 Evaporatoare, 28, 29 Expandoare de abur, 36, 37 Factori de conversie, 48 Greutate specific`, 47 Instala]ie cu absorb]ie cu abur, 38 Instalare, 40, 41, 42, 43 |nso]itorii de abur, 20, 21 |ntre]inerea oalelor de condens,39,43 Linii Abur, 16,17,18, 44 Retur, 44 Linii de abur, 16,17,18 Linii \nso]itoare abur, 20, 21 Linii de ramifica]ie, 18 Lovituri de berbec, 5 Oale de de condens Bimetalic`, 11 Cu clopot, 8, 9 Cu clopot [i control diferen]ial automat 13 Cu disc, 11 Cu plutitor [i termostatic`, 10 Termostatic`, 12 Pierderi de abur, 7 Pre\nc`lzitoare de aer de proces, 25 Presiune diferen]ial`, 15 Protec]ie \mpotriva \nghe]ului, 42 Regulatorul de condens diferen]ial, automat, 13 Schimb`toare de c`ldur` cu manta [i fascicul tubular, 26, 27 Scurtcircuitarea, 14 Selectarea oalelor de condens, 14,15 Separarea unitar`, 14 Serpentine ambutisate, 26, 27 Serpentine \ngropate, 26, 27 Serpentine tubulare, 22, 23, 27 Sisteme de distribu]ie a aburului, 16, 17,18, 19 Tabele (grafice) Coeficien]i pentru dimensionarea oalelor de condens pentru serpentine multiple, 22 Diferen]` de temperatur`, 29

Procentul de abur expandat format la evacuarea condensului la o presiune redus` 3 Recomand`ri, Gatefold, 16, 18, 20, 22, 24, 25, 26, 28, 30, 34, 36, 38 Tabele de abur, 2 Tabele de recomand`ri, 16, 18, 20, 22, 25, 26, 28, 30, 32, 34, 36, 38 Tabele utile pentru ingineri, 48 Tabele, informa]ii uzuale Aer,efect asupra temperaturilor aburului, 6 Ratele de condensare pentru ]evi de abur, 24 Constante pentru determinarea de kcal unei instala]ii de \nc`lzire, 24 Pierderi, abur, 7 }evi Capacitate De abur, 44, 45, 46 De condens, 46 Factori de conversie, 48 Dimensiuni, 48 Dimensiuni pentru calculul pierderilor prin radia]ie, 17 Propriet`]ile aburului saturat, 2 Reduc]ia de temperatur` cauzat` de aer, 6 Valorile k Serpentine ambutisate,27, 29 Serpentine tubulare, 27, 29 Usc`toare rotative, 34, 35 Valorile k Serpentine ambutisate, 27, 29 Serpentine tubulare, 27, 29 Verificarea oalelor de condens, 43 Verific`ri, oale de condens, 39, 43

Instruc]iuni pentru folosirea Diagramelor de recomand`ri


Referiri cu privire la diagramele de recomand`ri apar la capitolele "Cum se dreneaz`" din acest manual, pag. 16-38. Un sistem de cod cu privire la caracteristici va poate da informa]ii rapide (este codificat de la A la Q). Diagramele acoper` tipurile de oale de condens cu principalele avantaje \n diferite aplica]ii. De exemplu s` presupunem c` sunte]i interesa]i pentru cea mai bun` oal` de condens pentru a drena un cazan de fierbere cu manta [i drenare gravita]ional`. Ve]i proceda \n felul urm`tor: 1. C`uta]i la "Cum se dreneaz` cazanele cu manta"-pag. 30-31 [i privi]i \n col]ul din st^nga jos al paginii 30. 2. Ve]i g`si "Cazane cu manta, drenare gravita]ional`" [i citi]i "Prima alegere [i cod". |n acest caz prima alegere este IBLV iar caracteristicile sunt B, C, E, K, N. 3. Acum ne referim la diagrama de jos "Modalitatea \n care diferite tipuri de oale de condens corespund solicit`rilor specifice de func]ionare", unde \n st^nga pute]i constata ce reprezint` fiecare litera. De exemplu litera B se refer` la capacitatea oalelor de condens de a rezolva problema conserv`rii energiei. 4. Urm`rind spre dreapta pe linia "B" ve]i \nt`lni prima noastr` alegere, \n acest caz lB. Av^nd la baza testele f`cute [i condi]iile de func]ionare, performan]ele \n domeniul conserv`rii energiei ale IB sunt cotate ca "Excelent". Folosi]i aceea[i procedur` pentru celelalte litere. Abrevia]iuni: IB- oal` de condens cu clopot IBLV- oal` de condens cu clopot cu orificiul de ventila]ie l`rgit IBT- oal` de condens cu clopot prev`zut cu ventil termic de aerisire F&T- oal` de condens cu flotor [i termostatic` CD- oal` de condens termodinamic` DC- oal` de condens diferen]ial` automat` CV- supap` de sens T- clopot cu ventil termic de aerisire PRV- regulator de presiune

Grafic recomandare (vezi pag. B pentru Coduri)


Echipamente Cazane cu manta evacuare gravita]ional` Cazane cu manta evacuare cu sifon Prima alegere [i codul IBLV B,C,E,K,N DC B,C,E,G,H,K,N,P Alt` variant` F&T sau termostatat` IBLV

Modalitatea \n care diferite tipuri de oale de condens corespund solicit`rilor specifice de func]ionare Cod Caracteristic` A B C D E F G H I J K L M N O P Q Clopot F&T Continuu Bine Bine Bine Slab Nu Excelent Excelent Excelent Slab Acceptabil Excelent Imediat Slab Mare Slab Inchis Disc Intermitent Slab Slab Excelent Excelent Nu (5)NR Slab Slab Bine Excelent Slab T^rziu Slab Mic` Slab (8)Deschis Termostatic DC

Mod de func]ionare (1)Intermitent Conservarea energiei (durat` de Excelent func]ionare) Rezisten]` la uzur` Excelent Rezisten]` la coroziune Excelent Rezisten]` la [oc hidraulic Excelent Da Evacueaz` aer, [i CO2 la temperatura aburului Poate evacua aer la presiune Slab sc`zut` (0,02 bar) Capacitatea de a evacua cantiAcceptabil t`]i mari de aer la pornire Func]ioneaz` la contrapresiune Excelent Rezisten]` la \nghe] (6) Bine Purjeaz` sistemul Excelent Func]ioneaz` la capacit`]i mici Excelent Reac]ioneaz` la dopurile de Imediat condens Capacitatea de a drena Excelent impurit`]ile Dimensiuni de gabarit (7)Mare Capacitatea de a drena aburul Acceptabil expandat Deschis Pozi]ia la avariere (deschis-\nchis)

(2) Intermitent Continuu Acceptabil (3)Excelent Acceptabil Bine (4)Slab Nu Bine Excelent Excelent Bine Bine Excelent T^rziu Acceptabil Mic` Slab (9) Excelent Excelent Excelent Da Excelent Excelent Excelent Bine Excelent Excelent Imediat Excelent Mare Excelent Deschis

1. Eliminarea condensului este Intermitent`. 2. Poate fi continu` la debite mici. 3. Excelent c^nd aburul expandat este reutilizat.

4. Oalele de condens cu bimetal [i cu membran` - bune. 5. Nerecomandate la presiuni sc`zute. 6. Oale din font` nerecomandate. 7. |n construc]ie o]el-inox sudat - medie.

8. Se pot avaria \n pozi]ia \nchis datorit` impurit`]ilor. 9. Se pot avaria fie \n pozi]ia deschis, fie \nchis, func]ie de construc]ia burdufului.

Tabele de abur
Ce sunt... Cum se utilizeaz`
Rela]iile dintre cantitatea de caldur` [i temperatura/presiune sunt preluate din Tabelele cu propriet`]ile aburului saturat.

Propriet`]ile aburului saturat


Presiune \n bari (abs.) Col. 1 P 0,010 0,020 0,030 0,040 0,050 0,060 0,070 0,080 0,090 0,10 0,20 0,30 0,40 0,50 0,60 0,70 0,80 0,90 1,00 1,5 2,0 2,5 3,0 3,5 4,0 4,5 5,0 6,0 7,0 8,0 9,0 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150 200

Defini]iile termenilor utiliza]i

Abur saturat este abur pur la temperatura ce corespunde temperaturii apei la fierbere, la presiunea existent`. Presiune absolut` [i presiune manometric` (Coloana 1). Presiunea absolut` este presiunea manometric` + 1 bar. Rela]ia presiune-temperatur` (Coloana 1 [i 2). Pentru fiecare presiune a aburului saturat corespunde o anumit` temperatur`. Exemplu: Temperatura corespunz`toare aburului saturat la presiunea de 10 bar este \ntotdeauna 180C. Volumul specific al aburului (Coloana 3) este volumul pe unitatea de mas` \n m/kg. Caldura apei la satura]ie (ColoaneIe 4 [i 6). Este c`ldura necesar` pentru a cre[te temperatura unui kilogram de ap` de la 0C p^na la punctul de fierbere corespunz`tor presiunii respective. Caldura latent` sau c`ldura de vaporizare (Coloanele 5 [i 7). Cantitatea de c`ldur` necesar` pentru a transforma un kilogram de ap` la temperatura de fierbere \ntr-un kilogram de abur. Este aceea[i cantitate de c`ldur` cu cea ob]inut` din condensarea unui kilogram de abur saturat \ntr-un kilogram de ap` la satura]ie. Aceast` cantitate de c`ldur` este diferit` pentru fiecare combina]ie de presiune-temperatur`, a[a cum se vede \n tabelele de abur saturat. CUM SE UTILIZEAZ~ TABELUL Suplimentar determin`rii rela]iei presiune-temperatur`, pute]i calcula cantitatea de abur care va condensa pentru fiecare unitate de c`ldur` care se [tie c` va fi cedat` \n kcal (kJ). Invers, tabelul poate fi folosit pentru a determina c`ldura \n kcal (kJ) cedat` de aburul saturat care condenseaz`. |n sec]iunea cu aplica]ii a manualului ve]i g`si c^teva referiri la utilizarea tabelelor de abur. 1 kcal = 4,186 kJ 1 kJ = 0,24 kcal

kJ kcal Temp. Volumul C`ldura C`ldura C`ldura C`ldura aburului specific \n apei la latent` \n apei la latent` \n \n C m/g satura]ie J/kg satura]ie Kcal/kg \n kJ/kg \n Kcal/kg Col. 2 Col. 3 CoI. 4 CoI. 5 CoI. 6 CoI. 7 t SV q r q r 7,0 17,5 24,1 29,0 32,9 36,2 39,0 41,5 43,8 45,8 60,1 69,1 75,9 81,3 86,0 90,0 93,5 96,7 99,6 111,4 120,2 127,4 133,5 138,9 1436 147,9 151,8 158,8 164,9 170 4 175,4 179,9 184,1 188 191,6 195,0 198,3 201,4 204,3 207,1 209,8 212,4 223,9 233,8 250,3 263,9 275,6 285,8 295,0 3033 311,0 318,1 324,7 330,8 3366 342,1 365,7 129,20 67,01 45,67 34,80 28,19 23,47 20,53 18,10 16,20 14,67 7,650 5,229 3,993 3,240 2,732 2,365 2,087 1,869 1,694 115,9 0,8854 0,7184 0,6056 0,5240 0,4622 0,4138 0,3747 0,3155 0,2727 0,2403 0,2148 0,1943 0,1774 0,1632 0,1511 0,1407 0,1317 0,1237 0,1166 0,1103 0,1047 0,09954 0,07991 0,06663 0,04975 0,03943 0,03244 0,02737 0,02353 002050 0,01804 0,01601 0,01428 0,01280 001150 0,01034 0,005877 29 73 101 121 138 151 163 174 183 192 251 289 317 340 359 376 391 405 417 467 504 535 561 584 604 623 640 670 696 721 742 762 778 798 814 830 844 858 871 884 897 908 961 1.008 1.087 1.154 1.213 1.267 1.317 1.363 1.407 1.450 1.492 1.532 1.571 1.610 1.826 2.484 2.460 2.444 2.443 2.423 2.415 2.409 2.403 2.398 2.393 2.358 2.335 2.319 2.305 2.293 2.283 2.274 2.265 2.257 2.226 2.201 2.181 2.163 2.147 2.133 2.119 2.107 2.084 2.065 2.046 2.029 2.013 1.998 1.983 1.970 1.958 1.945 1.933 1.921 1.910 1.899 1.888 1.839 1.794 1.712 1.640 1.571 1.505 1.442 1.380 1.319 1.258 1.197 1.135 1.070 1,004 592 7,0 17,5 24,1 28,9 32,9 36,2 39,0 41,5 43,7 45,8 60,1 69,1 75,8 81,3 85,9 89,9 93,5 96,7 99,7 111,5 120,5 127,8 134,1 39,5 144,4 148,8 152,8 160,1 166,4 172,2 177,3 182,1 186,5 190,7 194,5 198,2 201,7 205,1 208,2 211,2 214,2 217,0 229,7 240,8 259,7 275,7 289,8 302,7 314,6 325,7 336,3 346,5 356,3 365,9 375,4 384,7 436,2 593,5 587,6 583,9 581,2 578,9 577,0 575,5 574,0 572,8 571,8 563,3 558,0 554,0 550,7 547,9 545,5 543,2 541,2 539,3 531,8 525,9 521,0 516,7 512,9 509,5 506,3 503,4 498,0 493,3 488,8 484,8 481,0 477,4 473,9 470,8 467,7 464,7 461,7 459,0 456,3 453,6 451,1 439,3 428,5 409,1 391,7 375,4 359,7 344,6 329,8 315,2 300,6 286,0 271,1 255,7 239,9 141,4

Aburul expandat (secundar)

Ce este aburul expandat? C^nd condensul fierbinte sau apa fierbinte din cazan, sub presiune, este evacuat la o presiune mai sc`zut`, o parte din el se revaporizeaz`, devenind ceea ce este cunoscut sub denumirea de abur expandat. De ce este important? Acest abur expandat este important deoarece con]ine unit`]i de c`ldur` care pot fi utilizate, aceasta conduc^nd la func]ionarea eficient` a instala]iei - [i care, altfel, ar fi pierdute. Cum se produce? Atunci c^nd apa este \nc`lzit` la presiune atmosferic` (1,013 bari), temperatura ei cre[te p^na atinge 100C, cea mai mare temperatur` la care apa poate exista, la aceast` presiune. O \nc`lzire suplimentar` nu m`re[te temperatura, ci transform` apa \n abur.

C`ldura absorbit` de ap` la m`rirea temperaturii ei p^na la punctele de fierbere este numit` c`ldur` sensibil` sau c`ldura lichidului saturat. C`ldura necesar` transform`rii apei, la temperatura de fierbere, \n abur, la aceea[i temperatur`, este numit` c`ldur` latent`. Unitatea de c`ldur` utilizat` \n mod obi[nuit este Kcal, care reprezint` cantitatea de c`ldur` necesar` pentru m`rirea temperaturii unui kg de ap` cu 1C, la presiunea atmosferic`. Dac` apa este \ncalzit` sub presiune, temperatura de fierbere este mai mare de 100C, astfel \n^t c`ldura sensibil` necesar` este mai mare. Cu c^t presiunea este mai mare, cu at^t temperatura de fierbere [i con]inutul de c`ldur` vor fi mai mari. Dac` presiunea este mic[orat` brusc, o anumit` cantitate de c`ldur` sensibil` va fi eliberat`. Acest exces de c`ldur` va fi absorbit sub form` de c`ldur` latent`, f`c`nd ca o parte a apei s` se vaporizeze brusc \n abur.

Condensul, la temperatura aburului [i la o presiune sub 10 bari, are un con]inut de c`ldur` de 182,1 kcal/kg (vezi col.6 \n Tabelul Aburului). Dac` acest condens este desc`rcat la presiune atmosferic` (1bar), con]inutul s`u de c`ldur` scade instantaneu la 99,7 kcal/kg. Surplusul de 82,3 kcal vaporizeaz` brusc o parte din condens. Procentul de condens care se vaporizez` brusc poate fi calculat astfel: Se \mparte diferen]a dintre con]inutul ridicat [i cel sc`zut de c`ldur` la c`ldura latent` de la presiunea mai sc`zut` [i se inmul]e[te cu 100. Pun^nd toate acestea \ntr-o formul`: %abur expandat = q1-q2 r x 100

q1 = c`ldur` sensibil` din condens la presiunea mai ridicat`, \nainte de evacuare q2 = c`ldura sensibil` din condens la presiunea mai sc`zut`, la care are loc evacuarea r = c`ldura latent` din abur la presiunea mai sc`zut`, la care s-a evacuat condensul
182,1-99,7 %abur expandat= x100=15,3% 593,3

Tabel 3-1. Procentul de abur expandat ce se formeaz` la destinderea condensului la o presiune redus`
Curba A B C D E G H J Contrapresiunea 0,25 0,5 1 2 4 6 8 10

Graficul 3-1 arat` cantitatea de abur expandat care se formeaz` c^nd evacu`m condensul la diferite presiuni. La pagina 48 se g`sesc alte tabele folositoare.

PROCENTUL DE ABUR EXPANDAT

BAR DE LA CARE ABURUL ESTE DESC~RCAT

Aburul . . . Concepte de Baz`


Aburul este un gaz invizibil generat prin adaos de energie termic` apei dintr-un cazan. Trebuie ad`ugat` energie suficient` pentru a m`ri temperatura apei p^n` \n punctul de fierbere. Apoi, energia suplimentar` - f`r` nici o alt` cre[tere a temperaturii transform` apa in abur. Aburul este un mediu de transfer de c`ldur` foarte eficient [i u[or de controlat. El este utilizat cel mai adesea pentru transportul energiei dintr-o surs` central` (cazan) la numero[i consumatori din instala]ii \n care este utilizat pentru \nc`lzirea aerului, apei sau \n alte procese. Cum s-a observat, pentru a face ca apa fierbinte s` se transforme \n abur sunt necesare kcal suplimentare. Aceste kcal nu sunt pierdute ci sunt \nmagazinate \n abur gata de a fi eliberate pentru diverse procese: \nc`lzirea aerului, coacerea ro[iilor, opera]iuni de uscare etc. C`ldura necesar` pentru a transforma apa clocotit` \n abur este numit` c`ldur` de vaporizare sau c`ldur` latent`. Cantitatea este diferit` pentru fiecare combina]ie de presiune / temperatur`, cum arat` \n tabelele de abur.

Aburul la lucru...

Cum este utilizat` c`ldura aburului C`ldura trece de la un nivel ridicat de temperatur` la un nivel mai sc`zut de temperatur` printr-un proces cunoscut ca transfer de c`ldur`. Pornind din focarul cazanului, c`ldura se transfer` prin ]evile cazanului apoi c^nd presiunea mai mare din cazan \mpinge aburul afar`, acesta \nc`lze[te ]evile sistemului de distribu]ie. C`ldura trece din abur, prin pere]ii ]evilor \n aerul \nconjur`tor, mai rece. Acest transfer de c`ldur` transform` o parte din abur \n ap`. Din acest motiv liniile de distribu]ie sunt, de obicei, izolate pentru a minimiza acest transfer de c`ldur` nedorit care \nseamn` pierderi. C`nd aburul ajunge la schimb`toarele de c`ldur` din sistem, povestea se schimb`. Aici transferul de c`ldur` din abur este dorit. C`ldura trece \n aerul dintr-un pre\nc`lzitor de ap` sau \n alimente \ntr-un vas de g`tit. Nimic nu trebuie s` \mpiedice acest transfer de c`ldur`.

Drenarea condensului...

De ce este necesar` Condensul este produsul secundar al transferului de c`ldur` dintr-un sistem de abur. El se formeaz` \n sistemul de distribu]ie datorit` radia]iei inevitabile. El se formeaz` de asemenea \n utilajele de \nc`lzire [i tehnologice ca rezultat al transferului de c`ldur` de la abur la substan]a \nc`lzit`. Imediat ce aburul a condensat [i [i-a cedat c`ldura latent` valoroas`, condensul fierbinte trebuie \ndep`rtat f`r` \nt^rziere. De[i c`ldura disponibil` dintr-un kg de condens este neglijabil`, \n compara]ie cu un kg de abur, condensul \nc` mai este ap` fierbinte valoroas` [i trebuie returnat la cazan.

Figura 4-2. Aceste desene arat` c^t` c`ldur` este necesar` pentru a genera 1 kg de abur la o presiune de 10 bari. De notat c`ldura suplimentar` [i temperatura mai ridicat`, necesare pentru a face apa s` fiarb` la o presiune de 10 bari dec^t la presiunea atmosferic`. Observa]i de asemenea cantitatea mai mic` de caldur` necesar` pentru a transforma apa \n abur la temperatur` mai mare. Figura 4-1. Aceste desene arat` cantitatea de c`ldur` necesar` pentru a genera un kg de abur la presiunea atmosferic`. De notat c` este nevoie de 1kcal pentru fiecare spor de temperatur` de 1C p^n` la temperatura de fierbere, \ns` va fi nevoie de mult mai multe kcal pentru a transforma apa de 100C \n abur la 100C.

Defini]ii

Kcal. O kcal este cantitatea de caldur` necesar` pentru a m`ri temperatura unui kg de ap` rece cu 1C. sau o kcal este cantitatea de c`ldur` cedat` de un kg de ap` prin r`cire, s` zicem de la 20 la 19C. Temperatura. Este gradul de c`ldur` f`r` implicarea cantita]ii de c`ldur` disponibil`. C`ldura. Este o m`sur` a energiei disponibile f`r` implicarea temperaturii. Pentru ilustrare, o kcal care m`re[te temperatura unui kg de ap` de la 10C la 11C poate proveni din aerul ambiant la o temperatur` de 20C sau de la o flacar` cu temperatura de 500.

Necesitatea dren`rii sistemului de distribu]ie. Condensul care se adun` la partea de jos a conductelor de abur poate fi cauza loviturilor de berbec. Aburul circul`nd cu o vitez` p^n` la 150km/h formeaz` valuri c^nd trece peste acest condens. Dac` se formeaz` destul condens, aburul de mare vitez` \l \mpinge, cre^nd un dop periculos care cre[te din ce \n ce mai mare pe m`sur` ce preia lichidul din fa]a lui. Orice obstacol ce i-ar putea schimba direc]ia - arm`turi, ventile regulatoare, teuri, coturi, blinde - ar putea fi distrus. Pe l^ng` deteriorarea provocat` de lovitura de berbec, apa cu vitez` mare poate eroda fitingurile, ciupind suprafe]ele metalice.

Necesitatea dren`rii echipamentului de transfer c`ldur`. C^nd aburul vine \n contact cu condesul r`cit sub temperatura aburului, el poate produce un alt tip de lovituri de berbec, cunoscute sub denumirea de [oc termic. Aburul ocup` un volum mult mai mare dec`t condesul, iar \n momentul \n care condenseaz` brusc poate transmite unde de [oc \n sistem. Aceast` form` de lovitur` de berbec poate deteriora utilajele si avertizeaz` c` condensul nu este evacuat in sistem. Evident, condensul din schimb`torul de c`ldur` ocup` spa]iu [i reduce dimensiunea fizic` [i capacitatea utilajului. Eliminarea lui rapid` mentine utilajul plin cu abur (fig. 5-3). Pe m`sur` ce aburul condenseaz`, el formez` o pelicul` de ap` pe interiorul schimb`torului de c`ldur`.

Gazele necondensabile nu se transform` \n lichid care s` curg` liber. Ele se acumuleaz` ca o pelicul` sub]ire pe suprafa]a schimbatorului de c`ldur` - \mpreun` cu murd`rie [i piatr`. Toate sunt bariere poten]iale pentru tansferul de c`ldur` (fig. 5-1). Necesitate elimin`rii aerului si a CO2 Aerul este prezent mereu \n timpul pornirii utilajului [i \n apa de alimentare a cazanului. Apa poate con]ine deasemenea carbona]i dizolva]i care elimina dioxid de carbon gazos. Viteza aburului \mpinge gazele spre pere]ii schimb`toarelor de c`ldur`, put^nd bloca transferul de c`ldur`. Acest lucru complic` problema evacu`rii condensului pentru c` aceste gaze trebuie eliminate \mpreun` cu condensul.

Figura 5-1 Barierele poten]iale ale transferului de c`ldur`: c`ldura aburului [i temperatura trebuie s` str`bat` aceste bariere pentru a-[i face treaba. Figura 5-2. Condensul l`sat s` se colecteze \n ]evi sau tuburi este suflat in valuri de aburul care trece peste el p`n` blocheaz` fluxul de abur \n punctul A. Condensul din zona B provoac` o diferen]` de presiune care permite presiunii aburului s` \mping` dopul de condens \nainte ca pe un berbec. Figura 5-3. Serpentina pe jum`tate plin` cu condens nu poate func]iona la capacitatea maxim`.

Fig. 5-4. Observa]i c` radia]ia c`ldurii de la sistemul de distribu]ie provoac` formarea condensului, [i, deci, necesit` oale de condens la punctele joase ale ventilelor regulatoare. |n schimb`toarele de c`ldur`, oalele de condens au func]ia vital` de eliminare a condensului \nainte ca el s` devin` o barier` pentru transferul de c`ldur`. Condensul fierbinte este returnat prin oalele de condens la cazan, pentru reutilizare.

Aburul . . . Concepte de Baz`


Efectul aerului asupra temperaturii aburului Efectul aerului asupra transferului de c`ldur`
Extrem de coroziv, poate ataca ]evile [i schimb`toarele de c`ldur` (Fig. 72). Oxigenul p`trunde \n sistem ca gaz dizolvat \n apa de alimentare rece. El agraveaz` ac]iunea acidului carbonic, acceler^nd coroziunea [i provoc^nd coroziunea \n puncte a ]evilor de fier [i o]el (Fig. 7-3).

C^nd \n sistemul de abur p`trunde aer [i alte gaze, acestea consum` o parte din volumul pe care l-ar ocupa, altfel, aburul. Temperatura amestecului de aer/abur scade sub cea a aburului pur. Fig. 6-1. explic` efectul aerului \n conductele de abur. Tabel 6-1 [i graficul 6-1 prezint` diversele reduceri de temperatur` provocate de aer \n diverse procente [i la presiuni diferite.

Fluxul normal de abur spre suprafa]a schimb`toarelor de c`ldur` antreneaz` cu el aer [i alte gaze. Cum ele nu condenseaz` [i nu se golesc gravita]ional, aceste gaze necondensabile formeaz` o barier` \ntre abur [i suprafa]a schimb`toarelor de c`ldur`. Propriet`]ile izolante excelente ale aerului reduc transferul de c`ldur`. De fapt, \n anumite condi]ii chiar [i din 1% volumul de aer \n abur poate reduce eficien]a transferului de c`ldur` cu 50% (fig.7-1). Cand gazele necondensabile (\n principal aer) continu` s` se acumuleze [i nu sunt eliminate, ele ar putea umple treptat schimb`torul de c`ldur` [i pot opri total fluxul de abur. Utilajul este atunci blocat cu aer.

Figura 6-1. Incinta care con]ine aer [i abur furnizeaz` numai c`ldura presiunii par]iale aburului [i nu c`ldura corespunz`toare presiunii totale.

Coroziunea

Incint` de abur: 100% abur Presiune total`: 10 bar Presiunea aburului: 10 bar Temperatura aburului: 180C

Dou` cauze principale ale depunerilor de piatr` [i ale coroziunii sunt dioxidul de carbon [i oxigenul. CO2 p`trunde \n sistem sub form` de carbona]i dizolva]i \n apa de alimentare [i c^nd se amestec` cu condensul rece, formeaz` acid carbonic.

Pe scurt, oalele de condens trebuie s` dreneze condensul pentru c` acesta poate reduce transferul de c`ldur` [i poate provoca lovituri de berbec. Oalele de condens trebuie s` evacueze aerul [i gazele necondensabile pentru c` acestea pot reduce transferul de c`ldur` prin mic[orarea temperaturii aburului [i formarea de izola]ii termice \n sistem. Ele pot \ntre]ine coroziune distructiv`. Este esen]ial s` se elimine c^t mai rapid condensul, aerul [i CO2. O oal` de condens, care este pur [i simpli o supap` care deschide \n prezen]a condensului, aerului [i CO2 [i \nchide \n prezen]a aburului face acest lucru. Din ra]iuni economice, oala de condens trebuie deasemenea s` func]ioneze perioade \ndelungate cu un minimum de \ntre]inere.

Eliminarea sustan]elor nedorite

Incint` de abur: 90% abur [i 10% aer Presiunea total`: 10 bar Presiunea aburului: 9 bar Temperatura amestecului: 175.4C

Tabel 6-1 Reducerea temperaturii datorat` de prezen]a aerului

Graficul 6-1. Amestec aer/abur Reducerea temperaturii cauzat` de diferite procentaje de aer la diferite presiuni. Acest grafic determin` procentul de aer la presiuni [i temperaturi cunoscute prin determinarea punctului de intersec]ie dintre presiune, temperatur` [i procentul de aer, \n volum. De exemplu, s` presupunem un sistem cu presiune de 9 bari, cu o temperatur` la schimb`torul de c`ldur` de 160C. Din grafic se determin` c` \n abur exist` 30% aer \n volum.

Sarcina oalei de condens este s` elimine din sistem condensul, aerul [i CO2 imediat ce se acumuleaz`. |n plus pentru eficien]` [i economie, oala de condens mai trebuie s` asigure: 1. Pierderi minime de abur Tabelul 7-1 arat` c^t pot fi de costisitoare pierderile de abur nesupravegheate. 2. Durata lung` de via]` [i siguran]a n serviciu Uzarea rapid` a pieselor aduce oala de condens \n stare de nesiguran]`. Oala de condens eficient` economise[te bani prin minimizarea cheltuielilor pentru testare, repara]ii, cur`]ire, sta]ionare [i altor pierderi asociate. 3. Rezisten]a la coroziune Elementele active ale oalei de condens trebuie s` fie rezistente la coroziune pentru a combate efectele d`un`toare ale condensului acid sau \nc`rcat cu oxigen.

Rolul oalelor de condens

4. Capacitatea de a elimina aerul Aerul poate fi prezent \n abur [i mai ales la pornire. Aerul trebuie eliminat pentru a asigura un transfer de c`ldur` eficient [i pentru a preveni blocarea sistemului. 5. Capacitatea de a elimina CO2 Eliminarea CO2 la temperatura aburului va impiedica formarea acidului carbonic. Deci oala de condens va trebui s` func]ioneze la, sau aproape de temperatura aburului deoarece CO2 se poate dizolva \n condensul care s-a r`cit sub temperatura aburului. 6. Functionarea in condi]ii de contrapresiune Contrapresiunea din liniile de retur condens presurizate poate s` apar` \nt^mpl`tor sau dac` sistemul a fost conceput s` func]ioneze presurizat. O oal` de condens trebuie s` poat` s` func]ioneze \n condi]iile de contrapresiune real` din sistemul s`u de retur. 7. Func]ionarea \n condi]iile prezen]ei impurit`]ilor Impurit`]ile sunt o preocupare continu` deoarece oalele de condens sunt amplasate \n punctele joase din sistemul de abur. Condensul preia

impurit`]ile [i piatra din ]evi [i solidele pot fi antrenate din cazan. Chiar [i particulele care trec prin filtre sunt erozive [i, deci, oala de condens trebuie s` fie capabil` s` func]ioneze \n prezen]a impurit`]ilor. O oal` de condens care nu indepline[te toate aceste caracteristici de func]ionare / construc]ie, va reduce eficien]a sistemului [i va m`ri cheltuielile. C^nd o oal` de condens asigur` toate aceste caracteristici, sistemul poate realiza: 1. |nc`lzirea rapid` a echipamentelor de transfer de c`ldur` 2.Temperatura maxima a echipamentelor pentru un transfer de c`ldur` sporit al aburului 3. Func]ionarea la capacitatea maxim` a echipamentului 4. Economie maxim` la combustibil 5. Efort de munc` redus pe unitatea de produc]ie 6. |ntre]inere minim` [i durabilitate mare de func]ionare, f`r` probleme. Uneori \n practic` nu sunt necesare toate aceste caracteristici constructive, dar \n mare majoritate a utilizatorilor, oala de condens care satisface toate cerin]ele va da cele mai bune rezultate.

Figura. 7-1. Aburul care condenseaz` \ntr-un ansamblu de transfer de c`ldur` deplaseaz` aerul la suprafa]a de transfer de c`ldur` unde se colecteaz` sau se \ntinde form^nd o izola]ie foarte eficient`.

Figura. 7-2. CO2 gazos se combin` cu condensul r`cit sub temperatura aburului [i formeaz` acid carbonic care corodeaz` ]evile [i schimb`toarele de c`ldur`. Observa]i canalul ros \n ]eava ilustrat`.

Figura. 7-3. Oxigenul din sistem accelereaz` coroziunea (oxidarea) ]evilor, provoc^nd ciupituri, cum se poate vedea \n poza de mai sus.

Fig. 7-2 [i 7-3 sunt prezentate cu acordul [i amabilitatea Dearborn Chemical Company, USA Tabelul 7-1. Pierderile de abur prin orificii de diferite m`rimi la 7 bar M`rimea orificiului (inch) 1/2 7/16 3/8 5/16 1/4 3/16 1/8 kg de abur pierdut pe lun` 379.500 289.500 213.600 147.700 95.400 53.200 23.800

Aceste valori de pierderi reprezint` abur curat [i uscat, curg^nd printr-un orificiu cu muchie ascu]it` spre atmosfer` f`r` a avea condens. Prezen]a condensului va reduce aceste pierderi datorit` efectului de expandare c^nd are loc o c`dere de presiune.

Oala de condens cu clopot


Oala de condens Armstrong cu clopot este o oal` de condens mecanic`, func]ion^nd pe baza diferen]ei de densitate dintre abur [i ap`. (vezi fig. 8-1). Aburul, p`trunz^nd sub clopot face ca clopotul s` se ridice [i s` \nchid` valva de evacuare. Condensul care intr` \n oala de condens transform` clopotul \ntr-o greutate care se scufund` [i deschide supapa oalei de condens pentru a elimina condensul. Spre deosebire de alte oale de condens mecanice, clopotul purjeaz` de asemenea aerul [i bioxidul de carbon, \n mod continuu, la temperatura aburului. Acest principiu simplu de eliminare a condensului a fost introdus de Armstrong \n 1911. Anii de cercetare pentru \mbun`t`]irea materialelor [i a fabrica]iei au f`cut oalele de condens cu clopot Armstrong practic f`r` egal \n ceea ce prive[te eficien]a \n func]ionare, siguran]` [i durabilitate. de evacuare pentru o capacitate maxim`. Cum clopotul este deschis la baz`, el rezist` la loviturile de berbec. Punctele \n care ar putea apare o uzur` sunt \nt`rite pentru o durabilitate mare. O oal` de condens cu clopot Armstrong poate conduce la conservarea energiei chiar [i \n prezen]a uzurii. Uzura treptat` m`re[te u[or diametrul scaunului [i modific` forma [i diametrul valvei cu bil`. |ns` pe m`sur` ce are loc aceast` ac]iune, bila se a[eaz` mai ad^nc, men]in^nd o etan[are perfect`. de condens cu clopot are doar dou` p`r]i mobile - ansamblul p^rghiilor valvei [i clopotul. Asta \nseamn` c` nu exist` puncte fixe, nu exist` articula]ii complicate care s` se blocheze - nimic care s` se gripeze, s` se aga]e sau s` se colmateze.

Piese rezistente la coroziune

Valva [i scaunul oalelor de condens cu clopot Armstrong sunt din o]el inoxidabil cu con]inut ridicat de crom, rectificate. Toate celelalte elemente active sunt din o]el inoxidabil rezistent la uzur` [i coroziune.

Func]ionare sigur`

Durata de via]` ndelungat`

Inima oalei de condens cu clopot Armstrong este un sistem unic de p^rghii care multiplic` for]a furnizat` de clopot pentru a deschide valva sub presiune. Nu exist` pivo]i fic[i care s` se uzeze sau s` creeze fric]iune. Ea este conceput` s` deschid` orificiul

Oala de condens cu clopot Armstrong datoreaz` o mare parte a siguran]ei ei unei construc]ii care face practic s` nu aib` probleme provocate de impurit`]i. De remarcat c` valva [i scaunul sunt la partea de sus a clopotului. Particulele mai mari de impurit`]i cad la fund, de unde sunt pulverizate de mi[carea \n sus [i \n jos a clopotului. Cum valva unei oale de condens cu clopot este fie \nchis`, fie deschis` la maximum, exist` o trecere liber` a particulelor de impurit`]i. |n plus curentul rapid de condens de sub marginea clopotului creeaz` o ac]iune liber` de autosp`lare care m`tur` impurit`]ile din oala de condens. Oala

Func]ionarea la contrapresiune

Presiunea ridicat` din linia de retur condens reduce pur [i simplu presiunea diferen]ial` pe valva de evacuare. Pe m`sur` ce contrapresiunea se apropie de presiunea de intrare, evacuarea devine continu`. Contrapresiunea nu are nici un efect nefavorabil asupra func]ion`rii oalei de condens cu clopot \n afara reducerii capacit`]ii, provocat` de presiunea diferen]ial` sc`zut`. Exist` doar o for]` mai redus` aplicat` clopotului ca s` deschid` valva, f`c^nd oala de condens s` penduleze.

Figura1. Oala de condens este instalat` \n linia de evacuare \ntre utilajul \nc`lzit cu abur [i conducta de condens de retur. La pornire, clopotul este cobor^t [i supapa este deschis` la maximum. Pe m`sur` ce fluxul ini]ial de condens intr` \n oala de condens [i curge pe sub baza clopotului, el umple corpul oalei de condens [i scufund` complet clopotul.

Figura 2. Aburul intr` de asemenea \n oala de condens sub baza clopotului, ridic^ndu-se [i acumul^ndu-se la partea de sus, produc^nd flotabilitatea clopotului. Acesta se ridic`, ridic^nd valva spre scaunul ei p^n` c^nd valva se va \nchide etan[. Aerul [i CO2 trec continuu prin aerisirea clopotului [i se colecteaz` la partea de sus a oalei de condens. Aburul care trece prin orificiul de aerisire este condensat prin radia]ie.

Tipuri de oale de condens cu clopot Armstrong pentru diferite aplica]ii specifice

Disponibilitatea de oale de condens cu clopot, cu corpuri construite din diferite materiale, pentru diferite configura]ii de conducte [i condi]ii de lucru, permit o flexibilitate mare \n utilizarea oalei de condens corespunz`toare pentru a satisface necesit`]i specifice. Vezi tabelul 9-1.

1. Oale de condens din o]el inoxidabil Corpurile ermetice, din o]el inoxidabil, permit acestor oale de condens s` reziste la \nghe]uri f`r` s` fie avariate. Ele pot fi instalate pe \nso]itorii cu abur, colectoarele din aer liber [i \n alte locuri supuse \nghe]ului. Sunt construite pentru presiuni de p^n` la 45 bari [i temperaturi de p^na la 345C. 2. Oale de condens din font` Oale de condens cu clopot, standard, pentru uz general la presiuni de p^na la 17 bari [i temperaturi p^na la 232C. Oferite cu racorduri laterale, orizontale, racorduri laterale cu filtre \ncorporate [i racorduri de intrare, la baz` - ie[ire, la v^rf (verticale).

3. Oale de condens din o]el forjat Sunt oale de condens cu clopot, standard, pentru presiuni \nalte, temperaturi \nalte (inclusiv abur supra\nc`lzit) p^na la 180 bari [i respectiv 560C. 4. Oale de condens din o]el inoxidabil turnat Sunt oale de condens cu clopot, standard, de mare capacitate, pentru utiliz`ri \n medii corozive. Pot fi reparate. Pentru presiuni de p^na la 47 bari [i temperaturi p^na la 263C.

Tabelul 9-1. Parametrii tipici de construc]ie pentru oale de condens cu clopot Font` Racorduri inch mm 1/2 - 2 1/2 15 - 65 cu filet O]el inox 1/2 - 1 15 - 25 cu filet sudat cu mufe O]el forjat 1/2 - 2 15 - 50 cu filet sudat cu mufe sau flan[e 0 la 180 p^n` la 9.500 O]el turnat 1/2 - 1 15 - 25 cu filet sudat cu mufe sau flan[e 0 la 40 p^na` la 2.000 Otel inox turnat 1/2 - 2 15 - 50 cu filet sudat cu mufe sau flan[e 0 la 47 p^n` la 9.500

Tip racorduri Presiune de lucru (bar)

0 la 17

0 la 45 p^n` la 2.000

Capacitate (kg/h) p^n` la 9.500

3. Pe m`sura ce condensul care intr` \ncepe s` umple clopotul, clopotul \ncepe s` exercite o for]` de tragere asupra p^rghiei. Pe m`sura ce condensul \ncepe s` se ridice, se exercit` o for]` mai mare p^na c^nd este suficient de mare s` deschid` valva corespunzator diferen]ei de presiune existente. 4. C^nd valva \ncepe s` se deschid`, for]a presiunii pe valva este redus`. Clopotul se scufund` rapid [i deschide complet valva. Aerul acumulat este evacuat primul, urmat

de condens. Curentul de la baza clopotului preia impurita]ile [i Ie elimin` din oala de condens. Evacuarea continua p^na c^nd clopotul este umplut cu mai mult abur [i ciclul se repet`.

Oala de condens cu plutitor [i termostatic`


Oala de condens cu plutitor [i termostatic` este o oal` de condens mecanic`, func]ion^nd at^t pe principiul densit`]ii c^t [i pe cel al temperaturii. Valva plutitorului func]ioneaz` pe principiul densit`]ii: o manet` leag` plutitorul sferic de valv` [i scaun. Odat` ce condensul atinge un anumit nivel \n oala de condens, plutitorul se ridic`, deschiz^nd orificiul [i evacu^nd condensul. O etan[are de ap` format` de condens \mpiedic` pierderile de abur viu. Cum valva de evacuare este sub ap`, ea nu poate evacua aerul [i necondensabilele. C^nd acumularea de aer [i gaze necondensabile provoac` o sc`dere considerabil` a temperaturii, o aerisire termostatat` de la partea de sus a oalei de condens o va evacua. Aerisirea termostatat` deschide de la o temperatur` cu c^teva grade sub satura]ie, deci este capabil` s` fac` fa]` unui volum mare de aer printr-un orificiu complet separat \ns` la o temperatur` u[or redus`. Oalele de condens cu plutitor [i termostatic` Armstrong asigur` o capacitate mare de evacuare a aerului, reac]ioneaz` imediat la condens [i pot fi utilizate at^t \n aplica]ii industriale c^t [i \n sisteme de conditionare de aer. Func]ionare sigur` la presiune de abur modulat` |n sistemele cu presiune de abur modulat` este posibil ca presiunea din schimb`torul de c`ldur` care se dreneaz` s` varieze de la presiunea maxim` de intrare a aburului p^na la vid, \n anumite condi]ii. Astfel, \n condi]ii de presiune zero, numai for]a gravita]ional` este cea care \mpinge condensul printr-o oal` de condens. |n aceste condi]ii de presiune sc`zut` de abur se pot elibera de asemenea cantit`]i substan]iale de aer. Func]ionarea eficient` a oalei de condens cu plutitor [i termostatic` satisface toate aceste cerin]e specifice. Tabel 10-1 Parametrii tipici de construc]ie pentru oalele de condens cu plutitor [i termostatic`. Font` inch Racorduri mm Tip Racorduri Presiune de lucru (bar) Capacitate (kg/h) 1/2 - 2 15-80 O]el turnat 2-3 50 - 80 Func]ionare la contrapresiune ridicat` Contrapresiunea nu are nici un efect nefavorabil asupra func]ion`rii oalei de condens cu plutitor [i termostatic`, \n afara reducerii capacit`]ii datorat` presiunii diferen]iale reduse. Oala de condens nu va fi \mpiedicat` s` \nchid` [i nu va pierde abur datorit` contrapresiunii ridicate.

cu filet, sudat cu filet sau cu muf` sau flan[` flan[` 0 la 17 p^n` la 94400 0 la 31 p^n` la 170000

Figura 10-1. Func]ionarea oalei de condens cu plutitor [i termostatic`

1. La pornire presiunea sc`zut` a sistemului \mpinge aerul prin aerisirea termostatic`. Aerisirea este urmat` \n mod normal de o \nc`rc`tur` mare de condens, ridic^nd plutitorul care deschide valva principal`. Restul de aer continu` s` fie evacuat \n aerisirea deschis`.

2. C^nd aburul ajunge la oala de condens, aerisirea termostatic` \nchide, ca reac]ie la temperatura mai ridicat`. Condensul continu` s` curg` prin valva principal`, care este pozi]ionat` de plutitor \n a[a fel \nc^t s` evacueze tot condensul ce intr` \n oala de condens.

3. Pe m`sur` ce \n oala de condens se acumuleaz` aer, temperatura scade sub cea a aburului saturat. Aerisirea termostatat` deschide [i evacueaz` aerul.

10

OALE DE CONDENS CU DISC (TERMODINAMIC~)


Oala de condens cu disc este un dispozitiv temporizat care func]ioneaz` pe principiul varia]iei vitezei de curgere a fluidului. Ea con]ine numai un element mobil, discul. Deoarece este foarte u[oar` [i compact`, oala de condens cu disc satisface cerin]ele multor aplica]ii \n care spa]iul este limitat. Pe l^ng` simplitatea oalei de condens cu disc [i pe l\ng` dimensiunile sale reduse, ea ofer` de asemenea [i alte avantaje, cum ar fi rezisten]a la [ocuri hidraulice, evacuarea complet` a \ntregului condens, c^nd este deschis`, [i o func]ionare intermitent` pentru o ac]iune de purjare permanent`. Figura 11-2.

CAMERA DE INCLZIRE

Camera de \nc`lzire din oalele de condens cu disc Armstrong, \ncon- TABEL11-2. Parametrii tipici de joar` discul [i camera de control. construc]ie pentru oalele de conCurgerea controlat` din camer` spre dens cu disc ie[ire comand` ciclul \nchis-deschis. Asta \nO]el O]el seamn` c` nu condi]iile Materiale corp [i capac carbon inox de mediu ci construc]ia 10-25 15-25 oalei controleaz` ciclul de Racorduri (mm) filet, filet func]ionare. F`r` acest Tip racorduri sudur` sau control, ploaia, z`pada [i sau flan[` flan[` vremea rece ar putea deregla ciclul de fun- Presiune 0 p^n` la 41 0 p^n` la 41 c]ionare a oalei de con- de lucru (bar) Capacitate (kg/h) p^n` la 1300 p^n` la 1150 dens.

1. La pornire condensul [i aerul care intr` \n oala de condens, trec prin camera de \nc`lzire din jurul camerei de control [i prin orificiul de intrare. Acest flux ridic` discul de pe orificiul de intrare [i condensul trece mai departe, la orificiile de ie[ire.

2. Aburul intr` prin pasajul de intrare [i curge sub discul de control. Viteza pe fa]a discului de control cre[te, cre^nd o presiune sc`zut` ce trage discul c`tre scaun.

OALA DE CONDENS BIMETALIC~


Figura 11-1

3. Discul \nchide pe cele dou` fe]e concentrice ale scaunului, \nchiz^nd pasajul de intrare [i totodat` re]in^nd aburul deasupra discului. Are loc o scurgere controlat` a aburului dinspre camera de control; aburul expandat ajut` la men]inerea presiunii \n camera de control. C^nd presiunea de deasupra discului se reduce, presiunea la intarare ridic` discul de pe scaun. Dac` condensul este prezent, va fi eliminat, [i ciclul se repet`. Oala de condens bimetalic` func]ioneaz` pe principiul temperaturii, utiliz^nd dou` straturi de elemente bimetalice care au coeficien]i de dilata]ie diferi]i. La cre[terea temperaturii elementele se vor dilata \n mod diferit [i se vor curba. Tija conectat` la aceste elemente ac]ioneaz` o valv` in pozi]ie deschis` sau \nchis`. TABEL11-1. Parametrii tipici de construc]ie pentru oalele de condens bimetalice Racorduri inch mm Tip racorduri Presiune de lucru (bar) Capacitate (kg/h) O]el [i o]el inox 1/2-3/4 15-20 cu filet, sudate cu muf` sau flan[ate 0 la 24 p^n` la 1200

1. La pornire, temperatura este scazut` [i elementele de bimetal sunt orizontale. Valva este deschis` iar condensul [i aerul sunt evacuate din oala de condens.

2. C^nd aburul ajunge la oala de condens, temperatura cre[te iar elementele de bimetal se curbeaz`. Valva va \nchide [i opre[te evacuarea p^n` c^nd se acumuleaz` suficient condens subr`cit \n fa]a oalei de condens [i temperatura scade.

11

Oala de condens termostatic`


Oalele de condens termostatice Armstrong sunt disponibile \n variante cu burduf cu presiune variabil` sau membran` [i sunt construite dintr-o larg` diversitate de materiale, inclusiv o]el inoxidabil, o]el carbon, bronz. Aceste oale de condens sunt utilizate la aplica]ii cu solicit`ri foarte mici de condens. Tabelul 12-1. Parametrii de construc]ie pentru oalele de condens termostatice Cu Burduf Cu diafragm`
Material corp [i capac Racorduri (mm) Tip racorduri O]el inox 15-20 filet, sudur` 0-20 Bronz 15-20 filet \n unghi drept 0-3 O]el inox O]el carbon 10-25 filet, sudur` 0-27 15-20 filet, sudur` 0-40 Bronz 15-25 filet \n unghi drept 0-4

Functionarea termostatic`

Oalele de condens termostatice func]ioneaz` pe principiul diferen]ei de temperatur` dintre abur [i condensul r`cit [i aer. Aburul m`re[te presiunea \n interiorul elementului termostatic , provoc^nd \nchiderea oalei de condens. Pe m`sur` ce condensul [i gazele necondensabile se adun` \n faza de r`cire, temperatura \ncepe s` scad` [i elementul termostatic se contract` [i deschide valva. Cantitatea de condens adunat` \naintea oalei de condens depinde de

Presiune de lucru (bar) Capacitate (kg/h) p^n` la 1600 p^n` la 750 p^n` la 30 p^n` la 40 p^n` la 450

condi]iile de func]ionare, presiunea aburului [i m`rimea conductelor. Este important de remarcat c` \n spatele acumul`rii de condens poate avea loc o acumulare de gaze necondensabile.

Not`: Oalele de condens termostatice pot fi utilizate de asemenea pentru evacuarea aerului dintr-un sistem de abur. Atunci c^nd aerul se acumuleaz`, temperatuta scade [i aerisirea termostatat` evacueaz` automat aerul la o temperatur` u[or sub cea a aburului, pe intregul domeniu de presiuni de lucru.

Figura12-1. Func]ionarea oalei de condens termostatic`

1. La pornire, condensul [i aerul sunt \mpinse \naintea aburului direct prin oala de condens. Burduful termostatic este complet contractat [i valva r`mne complet deschis` pn` cnd aburul se apropie de oala de condens.

2. Pe m`sur` ce temperatura din oala de condens cre[te, ea \nc`lze[te rapid burduful \nc`rcat, m`rind presiunea de vapori din interior. Cnd presiunea din burduf se egalizeaz` cu presiunea sistemului din corpul oalei de condens efectul de arc al burdufului face ca acesta s` se dilate, \nchiznd valva. Cnd temperatura din oala de condens scade cu cteva grade sub temperatura aburului saturat, presiunile din burduf [i corpul oalei de condens devin inegale, iar burduful se poate contracta deschiz^nd valva oalei de condens.

Func]ionarea oalei de condens cu membran` termostatic` cu presiuni egale este foarte asem`n`toare cu cea a burdufului, descris` \n figura 12-1. Camera este umplut` par]ial cu un lichid. Pe m`sur` ce temperatura din oala de condens cre[te, ea \nc`lze[te lichidul, m`rind presiunea de vapori din interior. Cnd presiunea din interior dep`[e[te presiunea aburului din jur, membrana este \mpins` \n jos pe scaunul valvei [i oala de condens este \nchis`. O sc`dere de temperatur` provocat` de condens sau gazele necondensabile, r`ce[te [i reduce presiunea din camer` permi]^nd membranei s` se ridice de pe scaunul valvei.

12

Oala de condens cu clopot [i control diferen]ial automat


Regulatoarele de condens cu clopot [i control diferen]ial automat (DC) sunt concepute s` func]ioneze \n aplica]ii \n care condensul trebuie ridicat din punctul de drenare sau \n aplica]ii de drenare gravita]ional` unde cre[terea vitezei poate ajuta evacuarea. Ridicarea condensului din punctul de evacuare - numit` deseori sifonare reduce presiunea condensului, f`c^nd ca o parte din el s` expandeze brusc \n abur. Cum oalele de condens obi[nuite nu pot face distinc]ia dintre aburul expandat [i cel viu, ele \nchid [i \mpiedic` evacuarea M`rind viteza la drenarea gravita]ional`, se ajut` la direc]ionarea condensului [i a aerului c`tre DC. Un by-pass intern de abur , controlat printr-un ventil dozator produce cre[terea de vitez` [i extrac]ia unui abur secundar. Acesta este apoi colectat pentru a fi utilizat in alte schimb`toare de c`ldur` sau va fi golit in linia de retur a condensului. |n func]ie de aplica]ie, debitele de condens ce trebuie drenate difer` foarte mult. Totu[i, o singur` oal` de condens DC asigur` o capacitate suficient` pentru majoritatea aplica]iior. Tabel 13-1. Parametrii tipici de construc]ie pentru regulatorul de condens diferen]ial, automat
Font` Racorduri inch mm Tip racorduri 1/2 - 2 15-50 cu filet sau flan[` 0 la 19 O]el turnat 1/2 - 3 15-80 cu filet sau flan[` 0 la 41

Functionarea oalei de condens DC Condensul, aerul, [i aburul (viu [i expandat) intr` prin racordul de intrare al oalei de condens. |n acest moment aburul expandat [i aerul s^nt separate automat de condens. Apoi ele se \ndreapt` \n by-pass-ul \ncorporat la un debit controlat, form^nd aburul secundar (Vezi fig. 13-2). Valva se regleaz` la cantitatea de abur expandat prezent la func]ionarea la capacitate maxim` sau pentru a satisface necesarul de vitez` al sistemului. Condensul este evacuat printr-un orificiu separat controlat de clopot. Datorit` construc]iei cu dou` orificii, exist` o diferen]` de presiune controlat`, prestabilit` pentru sistemul de abur secundar \n timp ce diferen]a maxim` de presiune este disponibil` pentru evacuarea condensului.

Presiune de lucru (bar) Capacitate p^n` la 9100 p^n` la 9100 (kg/h)

Figura 13-1.

Fig. 13-2 Func]ionarea oalei de condens DC

Pentru o folosire eficient` a aburului, Armstrong recomand` aceast` configura]ie dac` aburul expandat este refolosit.

Configura]ia recomandat` c^nd aburul expandat [i necondensabilele sunt descarcate direct \n conducta de retur condens.

13

Alegerea oalelor de condens


Pentru a beneficia din plin de pe urma oalelor de condens descrise \n sec]iunea precedent`, este esen]ial s` se aleag` oale de condens de dimensiuni [i presiuni corecte pentru o anumit` utilizare [i s` se instaleze [i \ntre]in` \n mod corespunz`tor. Unul din scopurile acestui manual este s` se furnizeze informa]ii care fac aceste lucruri posibile. Instalarea [i operarea \n fapt a echipamentelor de drenare trebuie efectuate numai de personal cu experien]` \n acest domeniu. Selec]ia sau instalarea trebuie s` fie \nso]it` mereu de o asisten]` sau consultan]` tehnic` competent`. Acest Manual nu va fi utilizat niciodat` ca un \nlocuitor pentru asisten]` sau consultan]` tehnic`. V` recomand`m ca pentru alte detalii s` contacta]i Armstrong sau Rom Energy Armstrong. CONSIDERENTE DE BAZ~ Drenarea unitar` \nseamn` utilizarea unei oale de condens separate pe fiecare instala]ie cu abur-condens inclusiv, pe c^t posibil, fiecare camer` de distribu]ie sau serpentin` ale unei instala]ii. Discu]ia de la paragraful scurtcircuitare explic` de ce trebuie f`cut` drenarea individual` \n loc de drenarea unui grup de echipamente.

BAZA}I-V~ PE EXPERIEN}~ Selecta]i oalele de condens cu ajutorul experien]ei acumulate. Fie a dvs. fie prin cuno[tin]ele Rom Energy Armstrong, fie din ceea ce au \nv`]at al]ii din utilizarea de oale de condens pe echipamente similare. DIMENSIONATI SINGURI Dimensionarea este simpl` cu ajutorul Programului Trap-A-Ware ("Dimensionarea [i selec]ia oalelor de condens"). Chiar [i f`r` acest program de calculator, pute]i dimensiona usor oalele de condens c^nd cunoa[te]i sau pute]i calcula: 1. Cantit`]ile de condens, \n kg/h 2. Coeficientul de siguran]` care se va utiliza 3. Presiunea diferen]ial` 4. Presiunea maxim` admisibil` 1. CANTITATEA DE CONDENS Fiecare capitol 'CUM' din acest Manual con]ine formule [i informa]ii utile despre propor]iile de condensare ale aburului [i procedeele de dimensionare corespunz`toare. 2. COEFICIENTUL DE SIGURAN}~ sau FACTORUL EXPERIEN}~ CARE TREBUIE UTILIZAT Utilizatorii au constatat c` trebuie s` utilizeze \n general, un coeficient de

Fig. 14-1 . Doi consumatori de abur drena]i \n grup, printr-o singur` oal` de condens, numit` captare \n grup pot avea ca rezultat scurtcircuitarea.

Fig. 14-2. Scurtcircuitarea este imposibil` cnd fiecare instala]ie este golit` prin propria sa oal` de condens.

siguran]` la dimensionarea oalelor de condens. De exemplu, o sepentin` care condenseaz` 300kg/h poate necesita o oal` de condens care s` poat` face fa]` p^n` la 900 kg/h pentru cea mai bun` func]ionare general`. Acest coeficient de siguran]` de 3:1 are grij` de diversele viteze de condensare, sc`derile ocazionale de presiune diferen]ial` [i de factorii de construc]ie a sistemului. Coeficien]ii de siguran]` vor varia de la un minim de 1,5:1 la un maxim de 10:1. Coeficien]ii de siguran]` din acest Manual se bazeaz` pe ani de experien]` ai utilizatorilor. CONFIGURA}IA AFECTEAZ~ COEFICIEN}II DE SIGURAN}~ Mai important` dec\t modific`rile obi[nuite de cantit`]i [i presiune este construc]ia \n sine a ansamblului \nc`lzit cu abur. Vezi figurile 14-3,14-4 [i 14-5, care arat` trei unit`]i condensatoare, fiecare produc^nd 300 kg condens pe or`, \ns` cu coeficien]i de siguran]` de 2:1 , 3:1 , 8:1 . SCURTCIRCUITAREA Dac` o singur` oal` de condens leag` mai mult de un punct de evacuare, condensul [i aerul de la una sau mai multe instala]ii pot s` nu ajung` la oala de condens. Orice diferen]` a vitezelor de condensare va avea ca rezultat o diferen]` de c`dere de presiune a aburului. O diferen]` de c`dere de presiune, prea mic` pentru a fi \nregistrat` pe un manometru de presiune, va fi suficient` pentru a l`sa aburul de la o instala]ie cu presiune mai mare s` blocheze fluxul de aer sau condens de la instala]ia cu presiune mai mic`. Rezultatul net este o \nc`lzire redus`, pierderi de produc]ie [i combustibil. (Vezi fig. 14-1 [i 14-2).

Figura 14-3. Serpentin` continu`, presiune constant`, curgere liber` la oala de condens a 300kg/h de condens de la o singur` serpentin` de cupru, la 3 bari. Evacuarea gravita]ional` la oala de condens. Volumul spa]iului de abur este foarte mic. Coeficient de siguran]` 2:1.

Figura 14-4. Schimb`tor cu plac` tubular` cu func]ionare modulat` de presiune, curgere gravita]ional` c`tre oala de condens. Cantitatea de condens 300kg/h la 5 bar. Tuburile multiple au un pericol minor de scurtcircuitare. Utiliza]i un coeficient de siguran]` de 3:1

Figura 14-5. Cilindru mare golit prin sifon. 300kg/h de la un usc`tor cilindric de 1200 mm diametru, 2500 mm lungime cu spa]iu de 2.8m la 2 bari. Coeficientul de siguran]` este de 3:1 cu un DC [i de 8:1 cu IB.

14

SELEC}IA ECONOMIC~ A OALEI CU CONDENS / ORIFICIULUI De[i, pentru cele mai bune performan]e este necesar un coeficient de siguran]` adecvat, un coeficient prea mare provoac` probleme. Pe I^ng` cheltuielile mai mari pentru oala de condens [i instalarea ei, una supradimensionat` inutil se uzeaz` mai repede. {i \n cazul defect`rii unei oale de condens, una supradimensionat` pierde mai mult abur, ceea ce ar putea provoca lovituri de berbec [i o contrapresiune mare \n sistemul de retur.
3. PRESIUNEA DIFEREN}IAL~ Diferen]ialul maxim este diferen]a dintre presiunea cazanului sau a liniei de abur sau presiunea din aval a unui PRV [i presiunea liniei de retur. Vezi fig 15-1. Oala de condens trebuie s` fie capabil` s` deschid` la aceast` presiune diferen]ial`.

poate utiliza \n siguran]` diferen]ialul maxim. Controlul modulat al aliment`rii cu abur provoaca modific`ri mari ale presiunii diferen]iale. Presiunea din instala]ia drenat` poate scadea la cea atmosferic` sau chiar mai mic` (vid). Acest lucru nu \mpiedic` evacuarea condensului dac` se urmeaz` practicile de instalare indicate \n acest Manual. IMPORTANT. Ave]i grij` s` citi]i cele ce urmeaz`, care se ocup` de reducerile mai pu]in obi[nuite \ns` importante ale presiunii diferen]iale. 4. PRESIUNEA MAXIM~ ADMISIBIL~ O oal` de condens trebuie s` fie capabil` s` reziste la presiunea maxim` admisibil` a sistemului sau la cea de proiect. Ea ar putea s` nu trebuiasc` s` func]ioneze la aceast` presiune \ns` trebuie s` fie capabil` sa o suporte. Ca un exemplu, presiunea maxim` de intrare este de 26 de bari iar presiunea liniei de retur este de 11 bari. Aceasta are ca rezultat o presiune diferen]ial` de 15 bari, totu[i oala de condens trebuie s` fie capabil` s` reziste la presiunea maxima admisibil` de 26 bari. Vezi fig. 15-1.

FACTORII CARE INFLUEN}EAZ~ PRESIUNEA DIFEREN}IAL~ Cu excep]ia defect`rii regulatoarelor de presiune, presiunea diferen]ial` variaz` de obicei spre minimul valorii normale sau de proiect. Acest lucru poate fi provocat de varia]iile presiunii de intrare sau ale celei de ie[ire. Presiunea de intrare poate fi redus` sub valoarea ei normal` de: 1. Un ventil regulator sau regulator de temperatur` modulant. 2. Golire cu sifon . Fiecare metru de ridicare dintre punctul de golire [i oala de condens reduce presiunea de intrare ([i cea diferen]ial`) cu 0.1 bari. Vezi fig. 15-2.
Presiunea de evacuare poate fi marit` peste valoarea ei normala prin: 1. Frecarea \n conducte. 2. Alte oale de condens care evacueaz` \ntr-un sistem de retur de capacitate redus`. 3. Ridicarea condensului. Fiecare metru de ridicare m`re[te presiunea de evacuare ([i scade pe cea diferen]ial`) cu 0.1 bari c^nd evacuarea este doar condens. Totu[i \n prezen]a aburului expandat, contrapresiunea suplimentar` poate fi redus` Ia zero. Vezi fig. 15-3, observ^nd supapa de sens.

DIFEREN}IALUL DE LUCRU C^nd instala]ia lucreaz` la capacitate, presiunea aburului la intrarea oalei de condens poate fi mai mic` dec^t presiunea liniei de abur, iar presiunea din colectorul de retur de condens poate cre[te peste cea atmosferic`. Dac` diferen]ialul de lucru este de cel pu]in 80% din diferen]ialul maxim, la selectarea oalelor de condens se

Figura 15-1. A minus B este presiunea diferen]ial`: Daca B este contrapresiunea , sc`de]i-I din A.Daca B este vid aduna]i-I la A.

Figura 15-2. Condensul de la punctul de drenare inferior este ridicat la oala de condens prin sifonare. Fiecare metru de ridicare reduce presiunea diferen]ial` cu 0.1 bar. Se va observa etan[area cu apa de la partea inferioar` [i faptul c` oala de condens este prevazut` cu supap` de sens integrat` pentru a evita curgerea invers`.

Figura 15-3. La deschiderea valvei de evacuare a oalei de condens, presiunea aburului va ridica condensul. Fiecare metru de ridicare va reduce presiunea diferen]ial` cu 0.1 bari.

15

Cum se dreneaz` sistemele de distribu]ie a aburului


Sistemele de distribu]ie a aburului leag` cazanele de abur [i echipamentele care utilizeaz` aburul, transport^ndu-I \n orice loc din instala]ie unde este nevoie de energie termic`. Cele trei componente principale ale sistemelor de distribu]ie a aburului sunt : colectoarele cazanelor, liniile de abur [i liniile de ramifica]ie. Fiecare dintre ele \ndepline[te o anumit` cerint` a sistemului [i \mpreun` cu separatoarele de abur [i oalele de condens, contribuie la utilizarea eficient` a aburului. COLECTOARELE DE PlC~TURI Un lucru comun tuturor sistemelor de Figura 16-1 Dimensionarea piciorului de drenare distribu]ie a aburului este necesitatea mont`rii unor colectoare de pic`turi la diferite intervale (fig. 16-1). Acestea sunt instalate pentru: 1. A lasa condensul s` cad` prin curgere liber` din aburul \n deplasare rapid`. 2. A colecta condensul p^n` c^nd presiunea diferen]ial` \l poate evacua prin oala de condens. COLECTOARELE CAZANELOR Un colector de cazan este o linie de abur de tip specializat care poate primi abur de la unul sau mai multe cazane. EI este cel mai adesea o conduct` orizontal` care este alimentat` pe la partea de sus, [i, la rindul ei alimenteaz` conductele de abur. Este important s` se dreneze corect colectorul cazanelor pentru a se asigura c` orice antrenare (apa din cazan [i solide) va fi \ndepartat` \nainte de distribu]ia \n sistem. Oalele de condens care deservesc colectorul trebuie s` fie capabile s` evacueze cantit`]i mari de condens, imediat ce acestea sunt prezente. Rezisten]a la [ocul hidraulic este de asemena un considerent \n selec]ia oalelor de condens. SELEC}IA OALELOR DE CONDENS {I COEFICIENTUL DE SIGURAN}~ PENTRU COLECTORUL DE CAZANE (NUMAI ABUR SATURAT) Pentru practic toate aplica]iile la colectorul cazanelor se recomand` un coeficient de siguran]` de 1.5:1. Capacitatea necesar` a oalei de condens se poate ob]ine utiliz^ndu-se urmatoarea formula: Capacitatea necesar` a oalei de condens = coeficient de siguran]` x sarcina conectat` la cazan x coeficient de antrenare (de obicei 10%) EXEMPLU: Ce dimensiune de oal` de condens este necesar` pentru o sarcin` conectat` de 20000 kg/h cu un coeficient de antrenare de 10% ? Folosind formula: Capacitatea necesara a oalei de condens = 1,5 x 20000 x 0,10 = 3000 kg/h Capabilitatea de a reac]iona imediat la dopuri de condens, rezisten]a excelenta la [ocuri hidraulice, capabilitatea de a face fa]` la murd`rie [i func]ionarea eficient` la sarcini foarte sc`zute sunt tr`saturi care fac oalele de condens cu clopot cele mai potrivite pentru aceste aplica]ii. INSTALAREA Dac` fluxul de abur prin colector este doar \ntr-o singur` direc]ie, la cap`tul din aval va fi suficient` o singur` oal` de condens. La o admisie \n punctul din mijloc al colectorului (fig 16-2), sau \ntr-un sistem cu abur \n dou` direc]ii, se va instala c^te o oal` de condens la fiecare cap`t al colectorului.

Figura 16-2 Colectoare de abur la cazan


Dimensionat corect Dimensionat incorect

Piciorul de drenare dimensionat corect va prelua condensul. Un picior de drenare incorect va crea un efect venturi picolo iar pulsa]iile de presiune pot antrena condensul din oala de condens (vezi Fig 18-2 [i Fig 18-3).

Oal` de condens cu supap` de sens intern` Piciorul de drenare va avea acela[i diametru ca [i conducta drenat` p^n` la 100mm. Peste 100mm diametrul piciorului de drenare va fi 1/2 din diametrul conductei

Oal` de condens cu supap` de sens intern`

Tabel cu recomand`ri (vezi tabelul de la pag. B pentru referin]e privind "codul de caracteristici") Prima alegere [i codul de Alt` variant` caracteristici Colector cazan IBLV M, E, L, N, *F & T B, Q *La aburul supra\nc`lzit nu se va utiliza niciodat` o oal` de condens cu plutitor [i termostat. Utiliza]i \ntotdeauna un IB cu clapet` de re]inere interioar` [i valv` [i scaun tratate. Echipamentul de drenat Magistralele de abur [i linii de ramifica]ii, condi]ii f`r` \nghe] Magistrale de, abur liniile de ramifica]ie \n condi]ii de \nghe] Prima alegere, codul [i alternativa B, M, N ,L, F,E, C, D, Q Alternativa B, C, D, E, F, L, M, N, Q, J Alternativa 0 - 2 bari *IB F&T *IB Termostatic` sau CD Peste 2 bari *IB **F&T *IB Termostatic` sau CD Echipamentul de drenat

*Se va prevedea supap` de re]inere interoar` c^nd presiunile sunt fluctuante **Se va folosi IBLV dac` F&T este limitat` de presiuni sau temperaturi

16

CONDUCTELE PRINCIPALE DE ABUR

Una din utilizarile cele mai obi[nuite ale oalelor de condens este la conductele principale de abur. Aceste linii trebuie men]inute f`r` aer [i condens pentru a men]ine func]ionarea corespunz`toare a echipamentelor consumatoare de abur. lnstalarea necorespunz`toare de oale de condens pe conductele principale de abur duce deseori la lovituri de berbec [i dopuri de condens ce pot avaria valvele de control [i alte echipamente.

aprinderea focurilor de la cazan, permi]^nd conductelor [i echipamentelor s` acumuleze presiune [i temperatur`, f`r` vreun ajutor manual sau supraveghere. ATEN}IE: Indiferent de metoda de \nc`lzire, acorda]i un timp suficient \n cursul ciclului de \nc`lzire pentru a minimiza solicitarea termic` [i pentru a preveni orice deteriorare din sistem.

T1 = Lungimea total` a liniei de abur \n m c = C`ldura specific` a materialului conduc]iei \n kcal/kg/C (]eav` o]el = 0.115 kcal/ kg/C) t2 = Temperatura final` t1 = Temperatura ini]ial` r = C`ldura latent` \n kcal/kg (vezi tabelele de abur, col. 6) NOTA: pentru calcule rapide, t2 poate fi luat` ca 0C iar r poate fi fixat la 500 kcal/h. Pentru determinarea rapid` a cantit`]ii de condens \n cursul \nc`lzirii unei conducte de abur, utiliza]i tabelul 17-3. Odat` g`sit` valoarea corect`, \nmul]i]i cu un coeficient de siguran]` 2 , coficientul de siguran]` recomandat pentru toate oalele de condens aflate \ntre cazan [i cap`tul conductei.

SELEC}IA OALELOR DE CONDENS {I COEFICIENExist` doua metode utilizate pentru TUL DE SIGURAN}~ \nc`lzirea conductelor de abur: supraPENTRU CONDUCTELE vegheate [i automate. PRINCIPALE DE ABUR
|nc`lzirea supravegheat` este larg utilizat` pentru \nc`lzirea ini]ial` a conductelor cu diametru mare [i/sau lungi. Metoda sugerat` este ca ventilele de purjare s` fie deschise complet pentru a se sufla \n atmosfer` \nainte de admisia aburului \n conduct`. Apoi oalele de condens preiau sarcina de eliminare a condensului care s-ar putea forma \n condi]iile de func]ionare. |nc`lzirea liniilor principale de la o central` termic` va urma aproape acela[i procedeu. |nc`lzirea automat` are loc la Tabelul 17-1. Dimensiuni de conduct` pentru calculul pierderilor prin radia]ie
Conducta Diametrul exterior Suprafa]a Greutatea ext.

Cantit`]ile de condens din conducta izolat` sau neizolat`, pentru metoda de \nc`lzire fie supravegheat` sau automat` se pot calcula cu formula: Qc = (Wp x T1) x c x (t2-t1) r

Qc = Cantitatea de condens \n kg Wp = Greutatea conductei \n kg (vezi tabelul 17-1) Tabelul 17-3. Cantitatea de condens pentru 20 m de conduct`-\nc`lzit` de la 0C la temperatura aburului saturat

inch 1 /8" 1/4" 3/8" 1/2" 3/4" 1" 1 1/4" 1 1/2" 2" 2 1/2" 3" 4" 5" 6" 8" 10" 12" 14" 16" 20"

DN 6 8 10 15 20 25 32 40 50 65 80 100 125 150 200 250 300 350 400 500

mm 10.2 13.5 17.2 21.3 26.9 33.7 42.4 48.3 60.3 76.1 88.9 114.3 139.7 165.1 219 273 324 355 406 508

m/m 0.03 0.04 0.05 0.07 0.09 0.11 0.13 0.15 0.19 0.24 0.28 0.36 0.44 0.52 0.69 0.86 1.02 1.12 1.28 1.60

kg/m 0.493 0.769 1.02 1.45 1.90 2.97 3.84 4.43 6.17 7.90 10.1 14.4 17.8 21.2 31.00 41.60 55.60 68.30 85.90 135.00

Cantitatea de condens \n kg

Presiunea aburului \n bari Figura 17-2. Viteze de condensare pentru conducte de abur kg/h/m Presiunea aburului \n bari Conducte cu izola]ie Conducte f`r` izola]ie 1,0 1 4 2 1 5 4 1 ,5 6 8 1 ,5 7 12 2 8 16 2,5 9 21 3 10

17

Pentru oalele de condens instalate \ntre cazan [i cap`tul conductei de abur se aplic` un coeficient de siguran]` de 2:1. Pentru oalele de condens instalate la cap`tul conductei sau \nainte de ventilele regulatoare sau de \nchidere care sunt \nchise o parte din timp, se va aplica un coeficient de siguran]` de 3:1. Oala de condens cu clopot este recomandat` pentru c` ea poate face fa]` la murd`rie [i dopuri de condens [i rezist` la [ocurile hidraulice. |n plus \n cazul \n care o oal` de condens cu clopot se defecteaz`, de obicei o face \n pozi]ia deschis`.

Instalarea.
Ambele metode de \ncalzire utilizeaz` colectoare de pic`turi [i oale de condens la toate punctele joase sau \n punctele de golire natural` cum ar fi: - |naintea conductelor de ridicare - La capatul conductelor - |naintea compensatorilor de dilata]ie sau coturilor - |naintea ventilelor sau regulatoarelor Instala]i colectoare de pic`turi [i acolo unde nu exist` puncte de golire natural` (vezi fig. 18-1, 18-2, 18-3). Acestea vor fi instalate de obicei la Conducte principale

intervale de 50 m [i niciodat` mai mari de 75 m. La o \nc`lzire supravegheat`, lungimea colectorului de pic`turi trebuie s` fie cel pu]in 1 1/2 ori diametrul conductei, \ns` niciodat` mai pu]in de 250 mm. Face]i colectoarele de pic`turi la \nc`lzirile automate cu o lungime minim` de 700 mm. Pentru ambeIe metode este bine s` se utilizeze un colector de pic`turi cu acela[i diametru ca [i conducta, la o dimensiune de ]eav` de p^n` la 100 mm [i de cel pu]in 1/2 din diametrul conductei, la m`rimi de ]eav` de peste 100 mm, \ns` niciodat` mai pu]in de 100 mm (vezi tabela 18-1.)

Figura 18-1. Drenare cu oal` de condens prin filtrul montat \n fa]a PRV

Figura 18-2. Colector pic`turi pe o conduct` principal`

Figura 18-3. Drenarea cu oala de condens cu picior de drenare (colector de pic`turi) \n fa]a unei conducte de ridicare. Distan]a "H" \n m \mpar]it` la 10 = presiunea static` (bari) pentru a \mpinge apa prin oala de condens.

Tabelul 18-1. Dimension`rile recomandate pentru colectorul de pic`turi pentru conducta de abur [i linia de ramifica]ie M D H
Lungimea minim` a colectorului de pic`turi (mm)
Diametrul conductei de abur mm in 1/2 3/4 1 2 3 4 6 8 10 12 14 16 18 20 24 Diametrul colectorului de pic`turi mm 15 20 25 50 80 100 100 100 150 150 200 200 250 250 300 in 1/2 3/4 1 2 3 4 4 4 6 6 8 8 10 10 12 |nc`lzire supravegheat` L 250 250 250 250 250 250 250 300 380 460 535 610 685 760 915 |nc`lzire automat` L 710 710 710 710 710 710 710 710 710 710 710 710 710 760 915

Tabelul de recomand`ri (vezi pag. B pentru Coduri)


Echipamentul de drenat Separatorul de pic`turi Prima alegere [i codul IBLV B, M, L, E, F,N, Q Alternativa DC

15 20 25 50 80 100 150 200 250 300 350 400 450 500 600

18

Liniile de ramifica]ie

Liniile de ramifica]ie sunt plec`ri din conducta de abur care alimenteaz` elemente specifice ale echipamentelor consumatoare de abur. ntregul sistem trebuie s` fie astfel proiectat [i conectat inc^t s` se previn` acumul`rile de condens \n orice punct.

Selec]ia oalelor de condens [i coeficientul de siguran]` pentru liniile de ramifica]ie

Formula pentru calculul cantit`]ii de condens este aceea[i cu cea utilizat` pentru conductele de abur. Liniile de ramifica]ie au de asemenea un coeficient de siguran]` recomandat de 3:1.

de sub 3 m [i \n fig.19-2 pentru trasee de peste 3 m. Vezi fig. 19-3 pentru configura]ia c^nd ventilul regulator trebuie s` fie sub conducta principal`. Instala]i un filtru cu sec]iunea egal` cu cea a conductei \nainte de fiecare ventil regulator precum [i \naintea PRV, dac` se utilizeaz`. Asigura]i ventile de purjare, de preferin]` cu oalele de condens lB. La c^teva zile dup` pornirea sistemului examina]i filtrele pentru a vedea dac` este necesar` o cura]ire.

condens sau de presiune. Pentru ob]inerea capacit`]ii necesare a oalei de condens utiliza]i urm`toarea formul`: Capacitatea necesar` a oalei de condens \n kg/h = coeficient de siguran]` x debitul de abur \n kg/h x procentul anticipat de condens (de obicei 10% la 20%.) Exemplu: Ce dimensiune de oal` de condens va fi necasar` la un debit de 500 kg/h? Utiliz^nd formula: Capacitatea necesar` a oalei de condens = 3x500xO,1 0=150kg/h. Pentru separatoare se recomand` oala de condens cu clopot cu o aerisire mare. Atunci c^nd murd`ria [i [ocul hidraulic nu sunt probleme importante, o alternativ` acceptabil` este o oal` de condens cu plutitor. |n multe cazuri ar putea fi de preferat o oal` de condens cu clopot [i control diferen]ial automat. Aceasta combin` cele mai bune caracterictici ale celor dou` tipuri de mai sus [i sunt recomandate pentru cantit`]i mari de condens, care depa[esc capacitatea de separare a separatorului.

Separatoarele

Instalarea

Configura]ia recomandat` a conductelor de legatur` dintre conducta principal` [i regulatorul de presiune este ilustrat` \n fig. 19-1 pentru trasee

Separatoarele de abur sunt destinate elimin`rii \ntregului condens care se formeaz` \n sistemele de distibu]ie ale aburului; ele sunt utilizate cel mai adesea \naintea echipamentelor \n care aburul uscat este esen]ial. Ele sunt deasemenea obi[nuite \n liniile de abur secundar, care, prin \nsa[i natura lor, au un procent mare de condens antrenat. Factorii importan]i \n selec]ia oalelor de condens sunt capabilitatea de a face fa]` la dopurile de condens, de a asigura o rezisten]` bun` la [ocurile hidraulice [i de a func]iona \n sarcin` redus`. Selec]ia oalelor de condens [i coeficien]ii de siguran]` pentru separatoare |n toate cazurile se aplic` un coeficient de siguran]` de 3:1, chiar dac` se recomand` tipuri diferite de oale de condens, \n func]ie de nivelurile de

Instalarea

Figura 19-1. Configura]ia de conducte pentru traseu mai mic de 3 m. Nu este necesar` oal` de condens dec^t dac` \nclina]ia \n spate spre colectorul de alimenatare este mai mic` de 50 mm pe m.

Conecta]i oalele de condens la linia de evacuare a separatorului, la 250300 mm, sub separator, ]eava de golire [i colectorul de n`mol trebuie s` aib` aceea[i dimensiune ca [i racordul de golire.

Figura 19-2. Conducta pentru un traseu mai mare de 3 m. Este necesar un colector de pic`turi [i oala de condens \nainte de ventilul regulator. Filtrul dinaintea ventilului regulator poate servi drept colector de pic`turi dac` racordul de purj` merge la o oala de condens cu clopot. Acest lucru va minimiza de asemenea problema cur`]irii sitei. Oala de condens trebuie s` fie prev`zut` cu o clapet` de re]inere interioar` sau o clapet` oscilant` instalat` \naintea oalei de condens.

Figura 19-3. Indiferent de lungimea traseului,\naintea ventilului regulator aflat sub alimentarea cu abur va fi necesar un colector de pic`turi [i o oal` de condens. Dac` serpentina este deasupra ventilului regulator, se va instala o oal` de condens [i dup` ventilul regulator.

Figura 19-4. Goli]i partea din aval a separatorului. Sunt necesare un colector de pic`turi [i colector de n`mol pentru a se asigura o curgere direct` [i rapid` a condensului la oala de condens.

19

Cum se dreneaz` conductele de abur supra\nc`lzit


La prima vedere aceast` problem` poate creea confuzie datorit` idei c` aburul supra\nc`lzit nu produce condens; de aceea conductele de abur supra\nc`lzit nu ar avea deloc condens de-a lungul lor. Aceasta este adev`rat c^nd conductele au ajuns la temperatura [i presiunea corespunz`toare aburului supra\nc`lzit, dar eliminarea condensului este absolut necesar` p^na la atingerea acestor parametri. Acest capitol va explica ce este aburul supra\nc`lzit [i aplica]iile unde se folose[te. C`ldura specific` oric`rei substan]e este cantitatea de c`ldura necesar` a ridica temperatura unui kg din acea substan]` cu un C. Conform acestei defini]ii , c`ldura specific` a apei este 4,186 kj, iar c`ldura specific` a aburului supra\nc`lzit variaz` func]ie de temperatur` [i presiune. C`ldura specific` descre[te c^nd temperataura cre[te dar cre[te odat` cu cre[terea presiunii. Aburul supra\nc`lzit se produce prin ad`ugarea unui set suplimentar de serpentine \n cazan sau \n zona de evacuare gaze arse folosindu-se astfel c`ldura acestora \n loc s` fie aruncate la co[. Sau prin ad`ugarea unei camere suplimentare de supra\nc`lzire undeva dup` cazan [i conectat` la conducta principal` de abur. O diagram` schematic` a unui generator de abur prev`zut cu o sec]iune de supra\nc`lzire este prezentat` mai jos. Aceast` ap` poate fi eliminat` prin separatoare de pic`turi [i oale de condens la ie[irea aburului din cazan, dar nu sunt 100% eficiente. |n aplica]iile unde aburul uscat este absolut necesar, sunt ad`ugate serpentine suplimentare la cazan ca treceri pentru schimb de c`ldur` prin convec]ie. Se livreaz` astfel o cantitate de c`ldur` suplimentar` pentru vaporizarea apei r`mas` \n emulsia apa - abur , realiz^ndu-se o u[oar` supra\nc`lzire ce asigur` un abur absolut uscat. |ntruc^t aburul supra\nc`lzit cedeaz` o foarte mic` cantitate de c`ldur` pentru a ajunge la satura]ie, acesta nu este un mediu bun pentru transferul de c`ldur`. Anumite procese cum ar fi centralele termoelectrice necesit` abur uscat pentru ac]ionarea turbinelor. Aburul supra\nc`lzit reduce cantitatea de condens la pornirea de la rece [i cre[te puterea ob]inut` prin \nt^rzierea condens`rii \n treptele turbinelor. Av^nd abur uscat durata de via]` a paletelor turbinelor este mai \ndelungat`. Aburul supra\nc`lzit poate ceda energie f`r` s` ajung` la condensare pe c^nd aburul saturat nu. Deasemenea aburul supra\nc`lzit poate fi transportat pe distan]e lungi f`r` s` ajung` la condensare. tul sistemului [i a evita avariile cauzate de loviturile de berbec [i eroziune.

Dimensionarea cantit`]ilor de condens \n cazul aburului supra\nc`lzit


Cantit`]ile de condens ce trebuiesc drenate \n cazul aburului supra\nc`lzit pot varia \ntre debite foarte mari la pornire [i aproape de zero \n timpul func]ion`rii normale. |n consecin]` se va calcula pentru fiecare aplica]ie \n parte. Pe timpul pornirii , conducte foarte mari sunt umplute cu abur de la rece. |n aceast` perioad` vom reg`si \n conducte doar abur saturat la presiuni sc`zute p^na c^nd temperatura va cre[te. Pentru a evita stresul \n conducte aceast` opera]iune se face \n timp \ndelungat. Cantit`]i mari de condens la presiuni sc`zute sunt condi]iile de pornire ceea ce necesit` oale de condens de mare capacitate. Aceste oale de condens trebuie s` lucreze corect [i \n condi]ii de func]ionare normal` adic` de debite foarte mici [i abur supra\nc`lzit. Capacit`]ile de pornire se calculeaz` astfel: Folosind:

De ce se dreneaz` sistemele de abur supra\nc`lzit?


Primul motiv ar fi \nc`rcarea la pornire. |nc`rcarea cu condens poate fi important` datorit` dimensiunilor mari a conductelor. La pornire robinetele manuale sunt cele mai folosite \ntruc^t timpul de manevr` permite ac]ionarea lor. Aceasta este cunoscut` ca pornire supravegheat`. Un al doilea motiv pentru utilizarea oalelor de condens este pierderea supra\nc`lzirii sau by pasarea supra\nc`lzitoarelor din motive tehnice astfel trec^ndu-se la folosirea aburului saturat. Pentru aceste cazuri neprev`zute nu este timp pentru ac]ion`ri manuale, deci folosirea oalelor de condens este inevitabil`. Acestea sunt situa]iile \n care dimensionarea corecta a oalelor de condens este o necesitate. Condensul trebuie eliminat imediat ce se formeaz` pentru a p`stra randamen-

C = 0,48Wp( t2 - t1 )/H Unde: C = Cantitatea de condens \n kg Wp = Greutatea total` a conductei ( tabelul 17-1 pag 17 ) H = C`ldura total` la presiunea X minus c`ldura sensibil` la presiunea Y ( C`ldura latent` a aburului. Pentru \nc`lziri de lung` durat` folosi]i c`ldura total` a aburului saturat la presiunea aburului supra\nc`lzit ce se livreaz` (X) minus c`ldura sensibil` a aburului saturat la presiunea medie pe timpul \nc`lzirii(Y) ). 0,48 = C`ldura specific` a o]elului conductei \n kj/kg/C

Propriet`]ile aburului supra\nc`lzit


Aburul supra\nc`lzit are c^teva propriet`]i care \l fac inutilizabil pentru transfer de c`ldur` dar ideal pentru ac]ion`ri [i transfer de mas`. Diferit fa]` de aburul saturat, presiunea [i temperatura aburului supra\nc`lzit sunt independente. Aburul supra\nc`lzit se formeaz` la aceea[i presiune ca aburul saturat dar temperatura [i volumul cresc. |n cazanele cu tamburi separarea apei de abur se face extrem de dificil. Suprapunerea volumelor mici de ap` \n tambur cu varia]ii rapide ale \nc`rc`rii produce contrac]ii severe [i condi]ii de v`lurire la suprafa]a de separa]ie abur /ap` ceea ce conduce la antrenarea apei odat` cu aburul.

19-1

Exemplu: Presupunem o \nc`lzire cu 50C/h Diametrul conductei 14" Abur supra\nc`lzit la 83bar, 577C Temperatura ambiant` 21C 60m distan]` \ntre 2 oale de condens Pentru primele 2 ore: W=60mx68,3kg/m=4.098 kg T2-T1=121-21=100c H=2.753kj/kg(83 barg)-454kj/kg(0,35barg)=2.299kj/kg C= 0,48kj/kg/Cx4.098kgx100C/1.978kj/kg=85,6kg Tabelul 19-1.1 Tabelul perioadelor de timp de \nc`lzire Perioada de timp Presiunea medie \n barg 0,35 9,7 48 83 83

Pentru urmatoarele 2 ore: Singurul parametru care s-a modificat este caldura sensibil` ( 775kj/kg ) a aburului saturat la presiunea medie pe timpul respectivei perioade. C=0,48kj/kg/Cx4.098kgx100C/1.978kj/kg=99,4kg

Temperatura la sf^r[itul fiec`rei perioade \n C 121 221 321 421 577

Debitul de condens pe o conduct` de 14" kg/h 42,9 49,7 61,5 58,3 76,2

primele 2h urm`toarele 2 h a 3-a perioad` de 2h a 4-a perioad` de 2h a 5-a perioad` de 2h Pentru a ne asigura c` condensul este eliminat corespunz`tor, dimensionarea picioarelor de drenare [i a conductelor trebuie s` fie facut` corect la instalarea oalelor de condens.Tabelul18.1 de la pag 18 indic` alegerea dimensiunilor colectorului de pic`turi ( picior de drenare ) func]ie de dimensiunile conductelor. Problema este dac` s` se izoleze colectorul de pic`turi [i conducta c`tre oala de condens sau nu. Raspunsul este NU ! Se va izola numai \n cazuri de siguran]`. Neizolarea ajut` la formarea permanent` a condensului [i prelungirea duratei de via]` a oalei de condens.

Tipuri de oale pentru abur supra\nc`lzit


Oala de condens cu bimetal Oala de condens cu bimetal este reglat` s` nu deschid` p^n` c^nd condensul nu s-a r`cit p^n` sub temperatura de satura]ie. La presiunea existent`, aceasta va ram^ne \nchis` at^ta timp c^t aburul la orice temperatur` va fi \n oala de condens. Dac` temperatura aburului cre[te, elementele de bimetal vor trage [i mai mult tija \nchiz^nd [i mai ferm oala de condens. Oala de condens cu bimetal poate drena debite mari la pornire. Pentru acest motiv este foarte potrivit` pentru drenarea aburului supra\nc`lzit. |n timpul func]ion`rii pe abur supra\nc`lzit, condensul din oala de condens trebuie s` se r`ceasc` sub temperatura de satura]ie pentru ca oala de condens s` deschid`. Din aceast` cauz` condensul se poate acumula \n conduct` , [i creea mari avarii robinetelor, coturilor [i altor arm`turi, dac` colectorul de pic`turi [i conducta p^n` la oala de condens nu sunt bine dimensionate. Oala de condens cu clopot O etan[are cu ap` protejeaz` valva de \nchidere \nc^t aburul viu nu ajunge la ea deci nu pot exista pierderi de abur iar durata de via]` este crescut`. Valva de evacuare se g`se[te \n partea superioar` , deci este protejat` \mpotriva impurit`]ilor permi]^nd \n acela[i timp evacuarea aerului. Se pot evacua cantit`]i mari de condens la pornire [i totodat` func]ioneaz` bine [i la debite mici. Probleme pot apare datorit` dezamors`rii ei ( pierderea etan[`rii de ap`) . Trebuie executat un montaj corect pentru evitarea acestei probleme. Vezi fig.18.3 la pag 18. La dimensionarea oalei de condens pentru abur supra\nc`lzit se va ]ine cont de debitul de condens la pornire f`r` a aplica factorul de siguran]`. Materialele se vor alege pentru presiunea [i temperatura maxim` a aburului supra\nc`lzit.

19-2

Cum se instaleaz` oale de condens la \nso]itorii de abur


|nso]itorii cu abur sunt destina]i men]inerii fluidului dintr-o conduct` de produs la o anumit` temperatur`. |n majoritatea cazurilor ace[ti \nso]itori cu abur sunt utiliza]i \n aer liber ceea ce fac condi]iile climaterice s` devin` un considerent critic. Scopul principal al oalelor de condens de pe inso]itorii cu abur este re]inerea aburului p^n` c^nd caldura sa latent` este utilizat` la maximum [i apoi s` evacueze condensul [i gazele. La fel ca orice alt echipament de transfer de c`ldur`, fiecare linie de inso]itor trebuie s`-[i aib` propria oal` de condens. Chiar dac` pe linia de fluid principal se pot instala mai mul]i \nso]itori, este necesar` instalarea individual` de oale de condens, pentru prevenirea scurtcircuit`rilor. Vezi pag. 14. La selectarea [i dimensionarea oalelor de condens este important s` se ]in` seama de compatibilitatea lor cu obiectivele sistemului, deoarece oaleIe de condens trebuie: 1. S` conserve energia printr-o func]ionare sigur` pe o perioad` \ndelungat` de timp. 2. S` asigure o evacuare periodic` brusc` pentru a purja condensul [i aerul din linie. 3. S` func]ioneze \n condi]ii de sarcin` redus`. 4. S` reziste la deterior`ri provocate de \nghe] \n cazul opririi aburului. Nici o industrie nu-[i poate permite s` pl`teasc` costul exorbitant al aburului pierdut prin conductele de \nso]ire cu abur. Selec]ia oalelor de condens pentru \nso]itorii cu abur Cantitate de condens ce trebuie drenat` pe un \nso]itor de abur poate fi determinat` din pierderea de c`ldur` din conducta de produs, utiliz^ndu-se formula Qc = S x k x t r Qc = Cantitatea de condens \n kg/h S = Suprafa]a exterioar` din linia de produs \n m2/m (Vezi tabelul 17-1) k = Coeficientul de transfer de c`ldur` \n Kcal/m2/h/C (Vezi tabelele 21-1 [i 21-2) t = Diferen]a de temperatur` \n C r = C`ldura latent` \n Kcal/kg (Din tabela de abur)

Instala]ii tipice de \nso]itori cu abur


Figura 20-1 Figura 20-2

Tabelul de recomand`ri (vezi pag. B pentru Coduri)


Echipamentul de drenat Linii \nso]itoare Prima alegere [i codul *IB A, B, C, L, J, N. I, K Alternativa Termostatic` sau CD

* Selecta]i un orificiu de oal` de condens de 5/64" pentru a conserva energia [i a evita \nfundarea cu murd`rie [i piatr`.

20

Exemplu:

Un \nso]itor cu abur cu o presiune de abur de 11 bari este utilizat la o conduct` cu un diametru de 100 mm, 30 m lungime. }eava este izolat` pentru a men]ine o temperatur` de 90C cu o temperatur` de proiect \n exterior de -25C. S` mai presupunem c` izola]ia ]evii este eficient` 75%. Care este cantitatea de condens? Utiliz^nd formula: Qc =

este adecvat` cea mai mic` oal` de condens. Bazat pe capabilitatea ei de conservare a energiei printr-o func]ionare sigur` pe o perioad` \ndelungat` de timp, de a face fa]` la sarcini reduse de a rezista la \nghe] [i de a purja sistemul, pentru liniile inso]itoare cu abur se recomand` o oal` de condens cu clopot.

expunerii la condi]iile climatului ambiant. Nu supradimensiona]i oalele de condens sau \nso]itorii de abur. Alege]i un orificiu de 5/64"al oalei de condens pentru a conserva energia [i pentru a se evita colmatarea cu murd`rie [i piatr`.

Instalarea

30m x 0.36 m x 11kcal/m/h/C x 0,25 =7,1kg/h 481,0

La majoritatea \nso]itorilor cu abur debitul oalei de condens este surprinz`tor de sc`zut, deci, de obicei

Coeficientul de siguran]`

Utiliza]i un coeficient de siguran]` de 2:1 indiferent de implicarea sau nu a

Instala]i liniile distribu]ie sau alimentare la o \n`l]ime oarecare deasupra liniilor de produs care necesit` \nso]itor cu abur. Pentru o evacuare eficient` a condensului [i purjarea necondensabilelor, \nclina]i liniile \nso]itoare pentru golirea gravita]ional` [i capta]i la toate punctele joase. Acest lucru va ajuta de asemenea la evitarea \nghe]`rii \nso]itorului cu abur (vezi fig.20-1, 20-2 [i 21-1). Pentru conservarea energiei, returna]i condensul la cazan. Utiliza]i ruptoare de vid imediat \nainte de oalele de condens pentru a asigura golirea la oprire la sistemele de evacuare gravita]ional`. Acolo unde predomin` condi]iile de \nghe] se sugereaz` utilizarea de drenere de protec]ie la \nghe] pe colectoarele de evacuare ale oalelor de condens.

Figura 21-1. Instala]ie tipic` de \nso]itor

Tabelul 21-2. Factorii K - M`surat \n medii cu deplasare lent` Mediu Material Mediu Factor K de conduct` de \n Kcal/h/ \nc`lzire \nc`lzit C/m Tabelul 21-1. Factorii K \n Kcal/h/m/C pentru transferul de c`ldur` de la liniile \nso]itoare de abur \nc`lzite cu abur, din o]el, la liniile de produs, \n func]ie de v^scozitatea produsului. V^scozitatea la temperatura medie SSU 35 70 350 700 2000 3500 Centistokes 3 13 75 150 475 750 Greutatea specific` a lichidului 1 100 74 59 49 35 25 0.934 112 100 74 64 49 39 0.876 148 112 100 83 0.825 172 148 Aer Aer Ap` Ap` Ap` Abur Abur Abur Abur Abur Abur Ap` Ap` Ap` Font` O]el Font` O]el Cupru Font` O]el Cupru Font` O]el Cupru Font` O]el Cupru Aer (gaz) 5 Aer (gaz) 7 Aer (gaz) 7 Aer (gaz) 10 Aer (gaz) 11 Ap` (gaz) 10 Ap` (gaz) 11 Ap` (gaz) 15 Ap` 750 Ap` 900 Ap` 1000 Ap` 200-250 Ap` 300-350 Ap` 300-400

21

Cum se instaleaza oalele de condens la echipamentele de \nc`lzire cu convec]ie


Echipamentele de \nc`lzire cu convec]ie, cum ar fi instala]iile de \nc`lzire, pre\nc`lzitoarele de aer [i serpentinele din ]evi se afl` practic \n toate industriile. Acest tip de echipament este destul de elementar [i va necesita o \ntre]inere de rutin` redus`. |n consecin]`, oalele de condens sunt neglijate perioade \ndelungate de timp. Una din problemele care rezult` \n urma acestei neglijen]e este condensul rezidual din serpentina de \nc`lzire care poate provoca pagube datorate \nghe]ului, coroziunii [i loviturilor de berbec. - utiliza]i un coeficient de siguran]` de 3:1 la presiunile diferen]iale de lucru. 2. Presiune de abur variabil` Oale de condens F&T [i oale de condens cu clopot prev`zute cu aerisire cu bimetal. - abur de 0-1 bar - coeficient de siguran]` de 2:1 la o presiune diferen]ial` de 0,1 bar. - abur de 1-2 bari - 2:1 la p de 0,2 bar. - abur peste 2 bari - 3:1 la 1/2 p max pe oala de condens Oale de condens cu clopot f`r` clopot termostat La abur numai peste 2 bari - 3:1 la 1/2 din p max pe oala de condens. este produc]ia de Kcal cu o presiune de abur de 1,15 bari \n instala]ie [i o temperatur` de intrare a aerului de 15C. Pentru a transforma valoarea standard \n cea real`, utiliza]i factorii de conversie din tabelul 24-1. Odat` cunoscute condi]iile reale de temperatur`, \nmul]i]i cantitatea de condens cu coeficientul de siguran]` coresunzator. 2. Metoda m/min [i cre[terea temperaturii aerului Acolo unde se cunosc numai m/min de capacitate a ventilatorului [i cre[terea de temperatur` a aerului, produc]ia real` \n Kcal se poate afla utiliz^ndu-se formula urmatoare: Kcal/h = m/min x 18 x cre[terea de temperatur` \n C Exemplu: Ce dimensiune de oal` de condens va goli un pre\nc`lzitor de 100 m/min care produce o cre[tere de temperatur` de 30C? Presiunea aburului este de 5 bari. Utiliz^nd formula: 100 x 18 x 30 = 54.000 Kcal/kg Acum,\mp`r]ind 54.000 Kcal/h la 503,4 Kcal/kg (c`ldura latent` a aburului) pentru a ob]ine 107,3 Kg/h condens [i \nmul]ind cu coeficientul de siguran]` recomandat de 3, se determin` c` este necesar` o oal` de condens cu o capacitate de 322 Kg/h. Factorul 18 din formula de mai sus este ob]inut dup` cum urmeaz`: 1 m/min x 60 = 60 m/h 60 m/h x 1,25 (greutatea specific` a aerului la 5C) = 75 kg/h 75 kg/h x 0,24 (c`ldura specific` a aerului \n Kcal/Kg/C)=18 Kcal/h/C 3. Metoda condensului Odat` determinat` produc]ia \n Kcal: 1. Se \mparte Kcal la c`ldura latent` a aburului la presiunea aburului utilizat`. Vezi coloana 2 a tabelului 24-1 sau Tabelele de abur. Aceasta va da greutatea reala a aburului condensat. Pentru o aproximare str^ns` se poate aplica o regul` empiric` utilizat` \n mod obi[nuit \n care produc]ia de Kcal este \mpar]it` la 500. 2. Se \nmul]e[te greutatea real` a aburului care condenseaz` cu un coeficient de siguran]` de 3 pentru a ob]ine capacitatea de evacuare continu` a oalei de condens.

Tipul [i dimensiunea oalelor de condens care se vor utiliza, va fi determinat` \n func]ie de diversele cerin]e ale aplica]iilor implic^nd presiune de abur constant` sau variabil`. Exist` dou` metode standard pentru dimensionarea oalelor de condens pentru serpentine. 1. Presiune constant` de abur Oale de condens cu clopot [i oale de condens cu plutitor [i termostatic` (F& T)

Selec]ia oalelor de condens [i coeficien]ii de siguran]`

Alegerea oalelor de condens pentru instala]ii de \nc`lzire [i pre\nc`lzitoare de aer

Pentru a calcula cantitatea de condens se pot utiliza trei metode. Condi]iile de operare cunoscute vor determina metoda care se va utiliza. 1. Metoda Kcal Evaluarea standard a instala]iilor de \nc`lzire [i a altor serpentine de aer

Grafic 22-1. COEFICIEN}II DE MULTIPLICARE PENTRU DIMENSIONAREA OALELOR DE CONDENS |N CAZUL SERPENTINELOR CU }EVI MULTIPLE
COEFICIENT MULTIPLICARE

20 17 15 12 10 8 7 6 5 4

Circula ]ie de a er for]a t` Uscare - argil` Uscare atmosfe r` ume d` nc`lzir i spa]ii
1,2 1,3 1,4 1,5 1,75 2 2,5 3 4 5 6 8 10 12 15 18

1,14

PRESIUNE ABUR BAR

Tabel de recomand`ri (vezi tabela de la pag. B)


Echipamentul de drenat Prima alegere [i codul B,C,E,K,N Alternativ` B,C,E,K,N Alternativ` Presiune constant` 0-2 bar peste 2 bar IB *F&T IB *F&T IB IB IB IB Prima alegere [i codul B,C,G,H,L Alternativ` B,C,G,H,L Alternativ` B,C,G,H,L Alternativ` Presiune variabil` 0-2 bar peste 2 bar F&T IBLV F&T IBLV F&T IBLV *F&T IBLV *F&T IBLV *F&T IBLV

Instala]ii de \nc`lzire Instala]ii de pre\nc`lzire aer Serpentine cu aripioare de radia]ie

B,C,E,K,N IB IB Alternativ` Termo- Termostatic static

* Utiliza]i IBLV peste limit`rile de temperatur`/presiune ale F&T DE NOTAT: 1. asigura]i ruptor de vid ori de c^te ori apar presiuni subatmosferice. 2. Nu utiliza]i oale de condens F&T la abur supra\nc`lzit.

22

Alegerea oalelor de condens la serpentine

|n masura \n care este posibil, fiecare ]eav` va fi prev`zut` cu o oal` de condens individual` pentru evitarea scurtcircuit`rii. Serpentine cu o singur` teav` Pentru dimensionarea oalelor de condens pentru o singur` ]eav` sau ]evi drenate individual, g`si]i rata de condensare pe m \n tabelul 24-2. |nmul]i]i rata de condensare pe m cu lungimea \n m [i cu m/m a ]evii din tabelul 24-3 pentru a ob]ine cantitatea normal` de condens. Pentru \nc`lzire rapid`, aplica]i un coeficient de siguran]` de 3:1 pentru selec]ia oalei de condens [i utiliza]i o oal` de condens cu clopot cu o aerisire termic`. Acolo unde nu este necesar` o \nc`lzire rapid`, se utilizeaz` un coeficient de siguran]` de 2:1 pentru selec]ia oalei de condens [i selecta]i o oal` de condens cu clopot standard. Serpentine cu ]evi multiple Pentru dimensionarea oalelor de condens pentru drenarea serpentinelor formate din mai multe ]evi, proceda]i \n felul urm`tor:

1. Determina]i m ]evii \nmul]ind lungimea ]evii cu suprafa]a exterioar`, m/m (Tabelul 24-3) 2. |nmul]i]i m de ]eav` cu viteza de condensare dat` \n tabelul 24-2. Aceasta d` cantitatea normal` de condens. 3. Din graficul 22-1, g`si]i coeficientul pentru condi]iile dvs. de func]ionare. 4. |nmul]i]i cantitatea normal` de condens cu coeficientul pentru a ob]ine capacitatea necesar` de drenare continu` a oalei de condens. De notat c` coefieientul de siguran]` este inclus \n coficientul de multiplicare. Recomand`rile privind coeficientul de siguran]` sunt date pentru: 1. Dep`[irea pericolului de scurtcircuitare creat de ]evile multiple din echipament. 2. Asigurarea unei capacit`]i adecvate a oalei de condens \n condi]ii severe de func]ionare. Pe vreme extrem de rece temperatura de intrare a aerului poate fi mai mic` dec^t cea calculat` iar cererea crescut` de abur \n toat` fabrica poate conduce la o presiune sc`zuta de abur [i la o cre[tere a presiunii \n conducta de abur condensat. Toate conduc la

mic[orarea capacit`]ii sale de drenare. 3. Asigur` eliminarea aerului [i a altor necondensabile.

ATENTIE !

Pentru \nc`lzire la presiune redus`, utiliza]i un coeficient de siguran]` la presiunea diferen]ial` real`, nu neap`rat presiunea de alimentare cu abur, re]in^nd c` oala de condens trebuie de asemenea s` poat` func]iona la presiunea diferen]ial` maxim` \nt^lnit`. Instalarea |n general, urma]i recomand`rile produc`torului. Fig. 23-1, 23-2, 23-3 [i 23-4 reprezint` consumul produc`torilor de elemente de \nc`lzire cu convec]ie.

Fig. 23-1. Drenarea [i aerisirea serpentinei de \nc`lzire a aerului

Fig. 23-3. Metoda general aprobat` de drenare [i pozare a conductelor pentru instala]iile de \nc`lzire de \nalt` presiune (peste 1 bar) cu refulare orizontal`. Colectoarele de pic`turi de la fig. 23-3 [i 23-4 trebuie s` fie de minimum 250-300 mm.

Fig. 23-2. Captarea [i aerisirea serpentinei de \nc`lzire a aerului

Fig. 23-4. Metod` general aprobat` pentru conducte [i oale de condens la instala]iile de \nc`lzire de joas` presiune (sub 1 bar) cu refulare vertical`.

23

Tabelul 24-1. Tabel cu constante pentru determinarea cantit`]ii de c`ldur` \n Kcal la o instala]ie de \nc`lzire \n alte condi]ii dec^t cea standard - standardul fiind cu o presiune de abur de 1,15 bar la o temperatur` de intrare a aerului de 15C. Pentru utilizare \nmul]i]i capacitatea standard \n Kcal a instala]iei de \nc`lzire cu constanta indicat`. Presiune a aburului, \n bari 1,15 1,35 1,7 2,0 2,5 3,0 4,5 6,0 6,5 8,0 C`ldura latent` a aburului kcal/kg 537,0 534,7 528,8 525,0 521,0 516,7 506,3 498,0 495,6 488,0

Temperatura de intrare a aerului \n C 24 1,64 1,73 1,79 1,86 1,96 2,13 2,25 2,31 2,40 -12 1,45 1,54 1,61 1,67 1,77 1 ,93 2,05 2,11 2,20 0 1,28 1,37 1,44 1,49 1,59 1 ,75 1 ,87 1,92 2,01 +10 1,07 1,12 1,21 1,27 1,33 1,42 1 ,58 1 ,69 1,74 1,83 +15 1,00 1,05 1,31 1,19 1,25 1,43 1,49 1,61 1,66 1,74 +20 0,92 0,97 1,05 1,11 1,17 1,26 1,41 1,52 1,57 1,66 +32 0,78 0,82 0,90 0,97 1,02 1,11 1,26 1,36 1,41 1,50

Tabelul 24-2. Ratele de condensare pentru conduct` de abur, kg/h/m Presiunea aburului, bari Conduct` cu izola]ie Conduct` f`r` izola]ie 1.0 1 4 2 1 5 4 1.5 6 8 1.5 7 12 2 8 16 2.5 9 21 3 10

Tabelul 24-3. Dimensiuni de conduct` pentru calculul pierderilor prin radia]ie Conducta inch 1/8 1/4 3/8 1/2 3/4 1 1 1/4 1 1/2 2 21/2 3 4 5 6 8 10 12 14 16 20 Dn 6 8 10 15 20 25 32 40 50 65 80 100 125 150 200 250 300 350 400 500 Diametrul exterior mm 10,2 13,5 17,2 21,3 26,9 33,7 42,4 48,3 60,3 76,1 88,9 114,3 139,7 165,1 219 273 324 355 406 508 Suprafa]a exterioar` m/m 0,03 0,04 0,05 0,07 0,09 0,11 0,13 0,15 0,19 0,24 0,28 0,36 0,44 0,52 0,69 0,86 1 ,02 1 ,12 1 ,28 1,60 Greutatea kg/m 0,493 0,769 1,02 1,45 1,90 2,97 3,84 4,43 6,17 7,9 10,1 14,1 17,8 21,2 31 ,00 41,60 55,60 68, 30 85,90 135,00

24

24-1

24-2

Cum se dreneaz` pre\nc`lzitoarele de aer de proces


Pre\nc`lzitoarele de aer de proces sunt utilizate pentru uscarea h^rtiei, lemnului, laptelui, amidonului [i a altor produse, precum [i pentru pre\nc`lzirea aerului de combustie pentru cazane. Exemple obi[nuite de acest tip de echipamente sunt usc`toarele de proces, tunelurile de uscare [i pre\nc`lzitoarele de aer de combustie. |n compara]ie cu instala]iile de \nc`lzire de aer pentru \nc`lzirea prin convec]ie, \nc`lzitoarele de aer de proces func]ioneaz` la temperatur` foarte ridicat`, 260C nefiind neobi[nuit`. Aceste utiliz`ri la temperaturi extrem de ridicate necesit` abur de \nalt` presiune ([i uneori, chiar supra\nc`lzit).

Selec]ia oalei de condens [i coeficientul de siguran]`

Determina]i cantitatea de condens pentru pre\nc`lzitoarele de aer de proces cu urm`toarea formul`: Qc = V x c q x 60min /h x t r Qc = cantitatea de condens \n kg/h V = metri cubi de aer pe minut c = c`ldura specific` a aerului \n Kcal/kg/C q = densitatea aerului - 1,2 kg/m la 15C (temperatura de alimentare cu aer) t = cre[terea de temperatur` \n C r = c`ldura latent` a aburului \n Kcal/kg.

Exemplu: Care ar fi cantitatea de condens la o serpentin` de tunel de uscare cu un debit de 60 m/minut de aer [i necesit^nd o cre[tere de temperatur` de 35C ? Presiunea aburului este de 5 bari. Utiliz^nd formula: Qc= 60x0,24x1,2x60x35 509,5

Qc =72kg/h |nmul]ind cu un coeficient de siguran]` de 2, care este cel recomandat pentru toate pre\nc`lzitoarele de aer de proces cu presiune constant`, va fi necesar` o oal` de condens cu o capacitate de 144 kg/h. Aceasta se bazeaz` pe o singur` serpentin`. Pentru cre[teri mai mari de temperatur`, ar putea fi necesare serpentine suplimentare, \n serie.

Coeficien]i de siguran]`

Pentru presiuni constante de abur, utiliza]i un coeficient de siguran]` de 2:1 la presiunea diferen]ial` de lucru. Pentru presiuni variabile de abur, utiliza]i un coeficient de siguran]` de 3:1 la 1/2 din presiunea diferen]ial` maxim` de pe oala de condens. Figura 25-1 .Pre\nc`lzitor de aer de proces

Instalarea

Asigura]i liniei pentru un ansamblu \ntreg de echipamente de \nc`lzire a aerului de proces - inclusiv toate racordurile oalelor de condens - o rezerv` adecvat` pentru dilata]ia datorat` varia]iilor mari de temperatur`. Instala]i oale de condens la 250300 mm sub serpentine, cu un colector de n`mol de cel pu]in 150 mm. La pre\nc`lzitoarele cu presiune at^t constant` c^t [i variabil`, instala]i un ruptor de vid \ntre serpentin` [i oala de condens. Instala]i o aerisire pe fiecare serpentin` pentru eliminarea aerului [i a altor necondensabile care pot provoca o coroziune rapid` (vezi Fig. 25-1 ).

Tabel de recomand`ri (vezi tabela de la pag. B pentru coduri)


Echipamentul drenat Prima alegere [i codul Presiune constant` 0-2 bar peste 2 bar IB *F&T IB IB Prima alegere [i codul B,C,G,H,L Alternativa Presiune variabil` 0-2 bar peste 2 bar F&T IBLV *F&T IBLV

Pre\nc`lzitoare B,F,K,I,M,A de aer Alternativa de proces

Lua]i \n considerare o golire de siguran]` \n cazul \n care condensul este ridicat dup` oala de condens sau este prezent` o contrapresiune (vezi pag. 42 - schema de conducte).

C`derea de presiune a zidului pentru oalele de condens F&T poate fi oarecum diferit` la unele modele [i dimensiuni. Nota]i: 1. Asigura]i ruptor de vid oriunde pot apare presiuni subatmosferice. 2. Nu utiliza]i oale de condens F&T la abur supra\nc`lzit.

25

Cum se dreneaz` schimb`toarele de c`ldur` cu manta [i serpentine \necate


Serpentinele \necate sunt elemente de transfer de c`ldur` care sunt cufundate \n lichidul care trebuie \nc`lzit, evaporat sau concentrat. Acest tip de serpentin` poate fi g`sit \n practic toate instala]iile care utilizeaz` abur. Exemplele obi[nuite sunt cazanele de ap`, refierb`toarele, \nc`lzitoare cu aspira]ie, evaporatoarele [i vaporizatoarele. Acestea sunt utilizate pentru \nc`lzirea apei pentru uz tehnologic sau menajer, vaporizarea gazelor industriale cum ar fi propanul [i oxigenul, concentrarea de fluide cum ar fi zah`rul, le[ie [i p`cur` pentru transport [i pulverizare. Diversele cerin]e care presupun presiuni de abur constante sau variabile determin` tipul de oal` de condens care va fi utilizat`. Factorii de selec]ie a oalelelor de condens includ capabilitatea de a vehicula aer la presiuni diferen]iale reduse, conservarea energiei [i eliminarea n`molului [i a dopurilor de condens. Trei metode standard de dimensionare ajut` la determinarea tipului [i dimensiunilor corespunz`toare ale oalelor de condens pentru serpentine. III Pentru presiune de abur constant` sau variabil` cu evacuare prin sifonare. Se va utiliza o oal` de condens cu clopot [i control diferen]ial automat, cu un coeficient de siguran]` de 3:1.O alternativ` este un IBLV cu un coeficient de siguran]` de 5:1. Aplica]i coeficientul de siguran]` la diferen]ialul maxim la presiunea constant` de abur. Aplica]i coeficientul de siguran]` de la 1/2 din presiunea diferen]ial` maxim` la presiunea variabil` de abur. Schimb`toare de c`ldur` cu manta si fascicul tubular Un tip de serpentin` \necat` este schimb`torul de c`ldur` cu manta si fascicul tubular (Fig. 26-1 ). |n aceste schimb`toare sunt instalate numeroase tuburi \ntr-o carcas` sau manta cu un spa]iu liber limitat. Acest lucru asigur` un contact direct cu ]evile pentru orice fluid care curge \n manta. De[i termenul "serpentin` \necat`" presupune c` aburul este \n tuburi iar tuburile sunt scufundate \n lichidul care trebuie \nc`lzit, poate exista [i situa]ia invers`, \n care aburul este \n manta iar \n tuburi este un lichid. Selec]ia oalei de condens pentru schimb`toare de c`ldur` cu manta si fascicul tubular Pentru determinarea condensului la schimb`toarele de c`ldur` cu manta si fascicul tubular se utilizeaz` urm`toarea formul` atunci c\nd se cunosc valorile reale * (Dac` se cunosc numai dimensiunile serpentinei, utiliza]i formula ar`tat` pentru serpentinele ambutisate. Ave]i grij` s` selecta]i factorul "U" aplicabil). Qc = mxtxCx60xs.g. r

Coeficientul de siguran]`

I Presiune de abur constant` Oale de condens cu clopot sau F&T utiliza]i un coeficient de siguran]` de 2:1 la presiuni diferen]iale de lucru. II Presiune de abur variabil` Oale de condens F&T sau cu clopot 1. abur 0-1 bar - 2:1 la o presiune diferen]ial` de 0,1 bar 2. abur 1-2 bar - 2:1 la o presiune diferen]ial` de 0 2 bar 3. abur peste 2 bar - 3:1 la 1/2 din presiunea diferen]ial` de pe oala de condens.

Fig. 26-1. Schimb`toare de c`ldur` cu manta [i fascicul tubular (Schema tipic` de conducte)

Tabel de recomand`ri (vezi tabela de la pag. B pentru coduri)


Echipamentul drenat Prima alegere [i codul Presiune constant` 0-2 peste bar 2 bar Prima alegere [i codul
B,C,G,H,I,L Alternativa B,C,G,H,I,L Alternativ` B,C,G,H,I,L Alternativa

Presiune variabil` 0-2 peste bar 2 bar


F&T1 DC DC IBT F&T DC IBT F&T1 DC DC IBLV *F&T1 DC IBLV

Schimb`toare B,C,E,F,G,I,K,N,Q IBLV IBLV cu manta [i DC DC Alternativa fascicul tubular F&T *F&T Serpentine am- B,C,E,F,G,I,K,N,Q DC DC butisate [i serpentine dreAlternativa IBLV IBLV nate prin sifon Serpentine am- B,C,E,F,G,I,K,N,Q IBLV IBLV butisate [i serpentine drenate DC DC Alternativa gravita]ional F&T F&T

* Utiliza]i IBLV peste limit`rile de presiune/temperatur` ale F&T 1. Dac` apar murd`rie [i volume mari de aer se poate utiliza eficient o oal` de condens cu clopot cu o aerisire termostatic` extern`. De notat: Asigura]i ruptor de vid oriunde apare o presiune atmosferic`. Asigura]i o golire de siguran]` c^nd condensul este ridicat, la func]ionare cu presiune variabil`.

Qc= Cantitatea de condens \n kg/h m = Debitul de lichid \n I/min t = Cre[terea de temperatur` \n C c = C`ldura specific` a lichidului \n Kcal/kg/C 60 = 60 min/h s.g. = Greutatea specific` a lichidului r = C`ldura latent` a aburului, \n Kcal/kg (Vezi tabelul de abur) Exemplu: S` presupunem un debit de ap` de 30 I/min, cu o temperatur` de admisie de 20C [i o temperatur` de iesire de 120C. Presiunea aburului este de 1 bar. Determina]i condensul, utiliz^nd formula: Qc=30 x 100 C x 1 kcal / kg / C x 1 s. g. : 539 kcal / kg = 335kg / h * Dimensiona]i oalele de condens pentru refierb`toare, vaporizoare [i evaporatoare (procese care creeaz` vapori) utiliz`nd formula pentru serpentine ambutisate.

26

Serpentine ambutisate
Ca regul` de baz` inginereasc`, pentru a cre[te temperatura a 500l de ap` cu 1C se va condensa 1kg de abur. Foarte adesea rezervoarele deschise de ap` sau chimicale sunt \nc`lzite prin intermediul serpentinelor ambutisate (Fig. 27-1). Presarea canelurilor de pe placa celor dou` jum`t`]i produce spa]ii pentru abur. Cnd sunt sudate, jum`t`]ile formeaz` trecerile pentru intrarea aburului, transferul de c`ldur` [i evacuarea condensului.

la: t1

125 -> 95 125 <- 74

t2

Serpentine tubulare

de condensare cu coeficientul de siguran]` recomandat.

Selec]ia oalelor de condens pentru serpentinele ambutisate Cnd dou` lichide \n curgere sunt separate [i au temperaturi diferite, una din ele \n cre[tere \n timp ce cealalt` scade, exist` o diferen]` logaritmic` de temperatur` \ntre cele dou` lichide ca [i \ntre abur [i lichid (sau \ntre intrarea [i ie[irea unui schimb`tor de c`ldur`) tm. t -t tm= 1 2 t1 Ln x t2 t1= diferen]a de temperatur` cea mai mare t2= diferen]a de temperatur` cea mai mic` Ln se poate determina cu o precizie u[or mai mic` utiliz^nd graficul 29-1 Exemplu: Care este diferen]a de temperatur` medie logaritmic` a unui lichid care este \nc`lzit de la 74C la 95C [i un alt lichid care trece de la o temperatur` de 125C la 95C. Utiliz\nd formu-

t1 =125-95 = 30C t2 = 95-74 = 21C Diferen]a de temperatur` medie logaritmic` este: 30-21 tm= 30 Ln x 21 Pentru a determina schimbul total de c`ldur`, utiliza]i urm`toarea formul`. H=A x k x tm unde H=Transferul de c`ldur` \n kcal/h A=suprafa]a \n m k=Transferul total de caldur` \n kcal/m/h/C (Tabelul 27-2) tm=diferen]a de temperatur` medie logaritmic` Suprafa]a de \nc`lzire=8m Transfer de c`ldur`=900 kcal/h/C/m Temperatura medie logaritmic`=25C Presiunea aburului este de 2,5 bari =125 C ceea ce d` o caldur` latent` de 52 kcal/kg. 90000 \mp`r]it la 521=172,7 kcal/h. Pentru determinarea oalei de condens corespunz`toare necesar` acestei situa]ii, \nmul]i]i cantitatea de condens cu coeficientul de siguran]` potrivit. Pentru determinarea capacit`]ii necesare a oalei de condens \nmul]i]i viteza

Serpentinele tubulare sunt tuburi de transfer de c`ldur` cufundate \n vase cu volum mare \n compara]ie cu serpentinele \nsele (Fig. 27-2). Aceasta este diferen]a principal` \n compara]ie cu schimb`toarele de c`ldur` cu manta [i tuburi. Ca [i serpentinele ambutisate, ele pot fi golite gravita]ional sau cu sifon, \n func]ie de condi]iile predominante \n instala]ie. Spre deosebire de serpentinele ambutisate, majoritatea serpentinelor tubulare sunt instalate \n vase \nchise.

Selec]ia oalelor de condens pentru serpentinele tubulare

Determina]i cantitatea de condens pentru serpentinele tubulare prin aplicarea uneia dintre formule, \n func]ie de datele cunoscute. |n cazul \n care capacitatea este cunoscut` utiliza]i formula de la schimb`toarele de c`ldur` cu manta [i fascicol tubular. Atunci c^nd dimensiunile fizice ale serpentinei sunt cunoscute, utiliza]i formula de la serpentinele ambutisate.

Instalarea
Atunci c^nd la schimb`toarele de c`ldur` cu manta [i fascicul tubular, serpentinele ambutisate [i cele tubulare se utilizeaz` evacuare gravita]ional`, amplasa]i oala de condens sub serpentina de \nc`lzire. La o func]ionare modulat` utiliza]i un ruptor de vid. Acesta poate fi \ncorporat \n oalele de condens F&T sau montat pe ]eava de intrare la o oal` de condens cu clopot. A[eza]i un colector de pic`turi voluminos \naintea oalei de condens care s` aib` rol de rezervor. Acesta asigur` golirea serpentinei atunci c^nd exist` o cantitate maxim` de condens [i o presupune diferen]ial` minim` de abur. Evita]i ridicarea condensului de la un schimb`tor de c`ldur` cu manta [i fascicul tubular, serpentin` ambutisat` sau serpentin` tubular` \n condi]ii de func]ionare modulat`. Totu[i dac` acest lucru trebuie f`cut, se recomand` urm`toarele: 1. Nu \ncerca]i s` ridica]i condensul cu mai mult de 0.2 bar fa]` de presiunea diferen]ial` normal`, fie \nainte fie dup` oala de condens. 2. Dac` ridicarea condensului are loc dup` oala de condens, instala]i o evacuare de siguran]` de joas` presiune (vezi pagina 42). 3. Dac` ridicarea condensului are loc \naintea oalei de condens (ridicare cu sifon), instala]i un regulator de condens automat, diferen]ial pentru a evacua eficient tot aburul expandat.

Tabel 21-1. Valorile k ale serpentinei Tabel 21-2. Valorile K ale serpentinei ambutisate \n kcal/h/m/C tubulare \n kcal/h/m/C
Tip serviciu Circula]ia Natural` For]at` 245-975 730-5800 875 2200 2450 245-730 Tip serviciu Abur la solu]ii de ap` Abur la ulei u[or Abur la ulei mediu Abur la Bunker C Abur la gudron asfaltic Abur la sulf topit Abur la parafin` topit` Abur la melas` sau sirop Dowtherm la qudron asfaltic Circula]ia Natural` For]at` 500-975 730-1350 200-220 300-540 100-200 245-490 80-150 200-400 80-120 90-300 120-170 170-220 120-170 200-250 100-200 345-440 80-150 245-300

Abur la ap` Pre\nc`lzitor cu ]evi 1 1/2 Pre\nc`lzitor 975 cu ]evi 3/4 Abur la ulei 50-150 Abur la lichid 1450-3900 clocotit Abur la ulei 245-730 clocotit

Figura 27-1. Serpentin` ambutisat`, Figura 27-2. Serpentin` continu`, termostatat` , golit` cu sifon. golit` cu sifon.

27

Cum se dreneaz` evaporatoarele


Evaporatoarele reduc con]inutul de ap` dintr-un produs prin utilizarea c`ldurii. Ele sunt foarte obi[nuite \n multe domenii industriale, mai ales \n cea a h\rtiei, alimentar`, textile, chimice [i o]eluri. Un evaporator este un schimb`tor de c`ldur` cu manta [i fascicul tubular \n care aburul este de obicei \n manta iar produsul este \n tuburi [i \n mi[care. |n func]ie de tipul produsului [i de rezultatele dorite, ar putea fi necesar` o evaporare \n mai multe trepte sau efecte. Efectul triplu este cel mai obi[nuit de[i \n unele utiliz`ri pot fi \nt\lnite 5 sau 6 trepte. Exist` multe variabile \n construc]ie datorit` utiliz`rilor largi la diferite produse. Capacit`]ile de abur pentru evaporatoare pot varia de la aproximativ 500 kg/h la 50.000 kg/h \n timp ce presiunile de abur pot varia de la 10 bar \n primul efect p^n` la 60 cm Hg vid \n ultimul efect. Cum evaporatoarele func]ioneaz` de obicei continuu exist` o cantitate uniform` de condens care trebuie evacuat. Este important de re]inut c` oalele de condens trebuie selectate dup` presiunea diferen]ial` real` pentru fiecare efect. Cele trei considera]ii majore la instalarea oalelor de condens la evaporatoare sunt: 1. Cantit`]i mari de condens 2. Presiuni diferen]iale reduse la unele efecte. 3. Evacuarea aerului [i contaminan]ilor.

Coeficientul de siguran]`

C^nd cantitatea este destul de constant`, un coeficient de siguran]` de 2:1 ar trebui s` fie corespunz`tor c^nd se aplic` la o cantitate real` de condens de peste 25000 kg/h. Sub 25000 kg/h, utiliza]i un coeficient de siguran]` de 3:1. Pentru evaporatoarele cu efect simplu [i multiplu, se recomand` oale cu clopot [i control diferen]ial automat. Pe l^ng` oferirea unei func]ion`ri coninue, oalele de condens DC evacueaz` aer [i CO2 la temperatura aburului, evacueaz` aburul de vaporizare [i reac]ioneaz` imediat la dopurile de condens.

Efectul simplu

|n timp ce produsul este \mpins \n tuburile evaporatorului, se adaug` c`ldur` pentru eliminarea unei cantitati specifice de umiditate. Dup` ce se face acest lucru, at^t vaporii de produs c^t [i produsul concentrat sunt \nchise \n camera separatoare din care vaporii sunt extra[i [i pot fi utiliza]i \n alt` parte. Concentratul este apoi pompat \ntr-o alt` parte a procesului. (Fig. 28-2).

Figura 28-1 .Sistem de evaporator cu efect triplu

Efect multiplu

La utilizarea metodei cu efect multiplu, exist` o conservare a c`ldurii deoarece \n primul efect se utilizeaz` abur de la cazan [i apoi vaporii genera]i din produs sunt utiliza]i ca surs` de c`ldur` \n cel de al doilea efect. Vaporii genera]i aici sunt utiliza]i ca surs` de c`ldur` \n cel de-al treilea efect [i \n final, \nc`lze[te apa pentru alte procese sau pre\nc`lze[te materia prim` (Fig.28-1 ).

Figura 28-2. Sistem de evaporator cu efect simplu

Tabel cu recomand`ri (vezi tabela de la pag. B pentru cod)


Echipamentul de drenat Evaporator cu efect simplu Evaporator cu efect multiplu Prima alegere codul [i alternativele A,F,G,H,K,M,P Alte variante A,F,G,H,K,M,P Alte variante 0-2 bar Peste 2 bar

DC IBLV F&T DC IBLV F&T

DC IBLV F&T DC IBLV F&T

28

Instalarea

Datorit` faptului c` un evaporator este \n principiu un schimbator de c`ldur` cu manta [i fascicul tubular, cu aburul \n manta, pe schimb`torul de c`ldur` trebuie s` fie aerisiri separate de abur. Plasa]i aceste aerisiri \n orice loc \n care exist` tendin]` de acumulare a aerului cum ar fi in zona calm` a mantalei . Instala]i o oal` de condens separat` pentru fiecare efect. De[i condensul de la primul efect poate fi returnat la cazan, condensul de la fiecare efect succesiv nu poate fi returnat la cazan, datorit` contamin`rii de la produs.

Selec]ia oalelor de condens pentru evaporatoare

C^nd se calculeaz` condensul pentru evaporatoare, ave]i grij` la selectarea valorii k (kcal/h/m/C). Ca o regul` general`, se pot utiliza urm`toarele valori pentru k: 1400 pentru evaporatoare cu circula]ie natural` cu abur de joas` presiune (p^n` la 2 bari). 2400 pentru circula]ie natural` cu abur de \nalt` presiune (p^n` la 3 bari) 3600 pentru evaporatoare cu circula]ie for]at` Pentru a calcula transferul de c`ldur` pentru schimb`toarele de c`ldur` cu debit continuu, presiune de abur constant` utiliza]i urm`toarea formul`:

H=A x k x tm unde: H = Transferul de c`ldur` \n kcal/h A = Suprafa]a \n m k = Viteza total` de transfer de c`ldur` kcal/h/m/C tm = Diferen]a de temperatur` medie logaritmic` t1-t2 tm= t1 Ln x t2 unde: t1 = Diferen]a de temperatur` cea mai mare t2 = Diferen]a de temperatur` cea mai mic` Diferen]a de temperatur` medie logaritmic` poate fi determinat` cu o precizie u[or mai mic` utiliz^nd diagrama din graficul 29-1.

Grafic 29-1. Grafic de diferen]` de temperatur` medie pentru schimb`toare de c`ldur`

Tabel 29.1. Valorile k ale serpentinei tubulare \n kcal/h//C Tip de serviciu Abur la vapori Pre\nc`lzitor cu ]evi 1 1/2 Pre\nc`lzitor cu ]evi 3/4 Abur la ulei Abur la lichid clocotit Abur la ulei clocotit Circula]ia Natural` For]at` 245-975 730-580 875 2200 975 2450

*Diferen]a de temperatur` medie logaritmic`

50-150 245-730 1450-390 245-730 -

Tabela 29-2. Valorile K ale serpentinei ambutisate \n kcal/h/m/C Tip de serviciu Abur la solu]ii apoase Abur la ulei u[or Abur la ulei mediu Abur la Bunker C Abur la gudron asfaltic Abur la sulf topit Abur la parafin` topit` Abur la melas` sau sirop Dowtherm la gudron asfaltic Circula]ia Natural` For]at` 500-975 730-1350 200-220 300-540 100-200 245-490 80-150 80-120 200-400 90-300

120-170 170-220 120-170 200-250 100-200 345-440 80-150 245-300

29

Cum se dreneaz` cazanele cu manta


Cazanele cu manta de abur sunt \n esen]` fierb`toare cu manta de abur sau concentratoare. Ele pot fi g`site peste tot \n lume [i aproape \n orice domeniu de utilizare: ambalarea c`rnii, fabricarea h^rtiei [i zaharului, la topiri, prelucrarea fructelor [i legumelor [i alimentelor pentru a numi numai c^teva. Exist` dou` tipuri de baz` de cazane cu manta de abur - cu evacuare gravita]ional` [i evacuare cu sifon rabatabil. Fiecare tip necesit` o metod` specializat` de captare a condensului cu toate c` probleme majore implic` am^ndou`. Problema cea mai important` \nt^lnit` este aerul captat \n mantaua de abur care afecteaz` nefavorabil temperatura. Cazanele cu manta efectueaz` \n general opera]ii \n [arj` [i men]inerea unei temperaturi uniforme sau "de fierbere" critic`. Cu o cantitate excesiv` de aer, varia]iile mari de temperatur` care pot apare pot avea ca rezultat arderea produsului [i/sau o produc]ie lent`. Mai precis, \n anumite condi]ii chiar [i 1/2 din 1% vol. de aer \n abur poate forma o pelicul` izolant` pe suprafa]a de transfer de c`ldur` [i poate reduce eficien]a chiar cu 50 %. O a doua preocupare \n utilizarea cazanelor cu manta de abur este necesitatea unei evacu`ri permanente, corespunz`toare a condensului. O acumulare de condens \n manta duce la un control nesigur al temperaturii, reduce produc]ia cazanului [i provoac` lovituri de berbec. t= cre[terea \n temperatur` a lichidului, \n C r=C`ldura latent` a lichidului, \n kcal/kg Exemplu: Care ar fi capacitatea recomandat` pentru oala de condens pentru un cazan evacuat gravita]ional, cu un diametru interior de 800 mm [i o presiune de lucru a aburului de 7 bar, \nc`lzind un lichid de la 20 C la 143C? Utiliz^nd formula: Qc = 850 x 1,18x123 =248 kg/h 498

Selectia oalelor de condens pentru cazanele cu manta

Capacitatea necesar` a oalei de condens pentru cazane poate fi determinat` prin utilizarea urm`toarei formule: Qc= k x A x t r unde: Qc=Cantitatea de condens, \n kg/h k=Transferul de c`ldur`, \n kcal/h/m/C A=Suprafa]a, \n m

K = 850 kcal/h/m/C factorul considerat pentru o]el inoxidabil A = 1,18 m (dat de fabricantul cazanului). Pentru o alt` metod` de determinare a cantit`]ii de condens, utiliza]i urm`toarea formul`: Qc= V x s.g. x c x t rxh unde: Qc= Cantitatea de condens, \n kg/h V= Litri de lichid de \nc`lzit s.g.= greutatea specifica a lichidului \n kg/m c= C`ldura specific` a lichidului \n kcal/kg/C t=Cre[terea de temperatur` a lichidului, \n C r= C`ldura latent` aaburului \n kcal/kg h= timpul \n ore de \nc`lzire a produsului Acum doar \nmul]i]i cu un coeficient de siguran]` de 3 pentru a ob]ine 744 kg/h de condens [i a selecta oala de condens de tipul [i capacitatea corespunz`toare.

Figura 30-1. Cazan cu golire gravita]ional`

Grafic recomandare (vezi pag. B pentru Coduri)


Echipamente Cazane cu manta evacuare gravita]ional` Cazane cu manta evacuare cu sifon Prima alegere [i codul IBLV B,C,E,K,N DC B,C,E,G,H,K,N,P Alt` variant` F&T sau termostatat` IBLV

30

Exemplu : Selecta]i o oal` de condens pentru un cazan de 1000 I, utiliz^nd 1,5 bari pentru a \nc`lzi un produs cu o greutate specific` de 1,03 [i o c`ldur` specific` de 0,90 (lapte). Pornind de la temperatura camerei de 20C, produsul va fi \nc`lzit la 80C \n 1/2 h. Utiliz^nd formula:
Qc= 1000 x 1,03 x 0,90 x 60 = 209,1 kg/h 531,9 x 0.5

Bazat pe cerin]ele standard [i pe problemele implicate la cazanele cu evacuare gravita]ional` fix`, oala de condens cea mai eficient` este oala de condens cu clopot. Oala de condens cu clopot evacueaz` aer [i CO2 la temperatura aburului [i asigur` o eficien]` total` \mpotriva contrapresiunii. Recomandarea principal` pentru cazanele cu evacuare cu sifon rabatabil este oala de condens cu clopot [i control diferen]ial automat. Pe l^ng` asigurarea acelora[i caracteristici ca [i IB, DC ofer` o aerisire excelent` la presiuni foarte reduse [l capabilitatea de a face fa]` aburului expandat. Dac` pentru evacuarea cu sifon se selecteaz` o oal` de condens IB, utiliza]i o oal` de condens cu o m`rime mai mare.

Recomand`ri generale pentru eficien]` maxim`

Viteza de fierbere dorit` Datorit` faptului c` produsul fiert are o importan]` at^t de mare \n selec]ia oalei de condens, o instala]ie cu mai multe cazane cu manta trebuie s` fac` \ncerc`ri utiliz^nd dimensiuni diferite de oale de condens pentru a determina m`rimea care d` cele mai bune rezultate. Alimentarea cu abur Pentru a furniza abur la cazane utiliza]i linii de abur cu o m`rime suficient`. Plasati duza de intrare sus pe manta, pentru a ob]ine cele mai bune rezultate. Ea trebuie sa fie prevazut` cu fante pentru a da un flux de abur pe \ntreaga suprafa]` a mantalei. Instalarea Instala]i oalele de condens aproape de cazan. Pute]i m`ri [i mai mult siguran]a [i capacitatea de manipulare a aerului prin instalarea unei aerisiri temostatate \n punctele \nalte ale mantalei. Vezi fig. 30-1 [i 31-1. Nu drena]i niciodat` dou` sau mai multe cazane cu o singur` oal` de condens. Drenarea \n grup va avea \n mod invariabil ca rezultat o scurtcircuitare.

Acum \nmul]i]i cu coeficientul de siguran]` de 3 pentru a ob]ine 627 kg/h de condens [i a selecta oala de condens de tip [i capacitate corespunz`toare.

Figura 31-1. Cazan cu golire cu sifon rabatabil`

31

Cum se dreneaz` echipamentele sta]ionare \nchise, cu camera de abur


Echipamentele sta]ionare, \nchise cu camer` de abur \nchid presele pentru fabricarea placajului sau alte produse \n foi, forme cu manta de abur pentru piese de cauciuc [i mase plastice, autoclave pentru vulcanizare [i sterilizare [i retorte pentru fiert. A= Suprafa]a total` a pl`cii \n contact cu produsul, \n m R= Rata de condensare, \n kg/m/h (pentru dimensionarea oalelor de condens se poate utiliza o rat` de condensare de 35 kg/m/h ) SF=Coeficientul de siguran]` Pl`cile din cap`t vor avea jum`tate din aceast` cantitate. ExempIu: Care este condensul pentru o plac` mijlocie de la o pres` cu o plac` de 600 x 900 mm? Utiliz^nd formula: QC=0,54mx35kg/m/hx3=56,7 kg/h Pl`cile de cap`t vor avea jum`tate din aceast` cantitate. Coeficientul de siguran]` recomandat pentru toate echipamentele de acest tip este de 3:1. Oala de condens cu clopot este prima alegere recomandat` la camerele cu manta cu abur, usc`toare [i prese de c`lcat deoarece ea poate purja sistemul, poate rezista la [ocuri hidraulice [i poate conserva energia. Oalele de condens de tip cu disc [i termostatice pot fi variante acceptabile. Instalarea De[i cantitatea de condens pe fiecare plac` este mic`, instalarea de oale de condens individuale este esen]ial` pentru prevenirea scurtcircuitarii, Fig. 32-1. Instalarea de oale de condens individuale asigur` o temperatur` maxim` [i uniform` pentru o presiune de abur dat` prin golirea eficient` a condensului [i purjarea necondensabilelor.

Produse \nchise \n presa cu manta cu abur

Produsele din material plastic [i cauciuc, cum ar fi cutiile pentru baterii, juc`rii, fitinguri [i pneuri sunt formate [i vulcanizate iar placajul este comprimat [i \nt`rit cu clei \n echipamente de acest tip. Presele de c`lcat din sp`l`torii sunt o form` specializat` de pres` cu o camer` de abur numai pe o fa]` a produsului. Alegerea oalei de condens [i coeficientul de siguran]` Cantitatea de condens pentru echipamentele sta]ionare \nchise, cu camer` de abur este determinat` utiliz^nduse urm`toarea formul`: QC=A x R x SF OC=Cantitatea de condens, \n kg/h

Injec]ie direct` de abur \n camera de produs

Acest tip de echipament combin` aburul cu produsul pentru a trata, steriliza [i fierbe. Exemplele obi[nuite sunt autoclavele utilizate \n producerea de produse din cauciuc [i mase plastice, sterilizatoarele pentru pansamente [i halate chirurgicale [i retorte pentru fierberea produselor alimentare \nchise deja \n cutii. Selec]ia oalei de condens [i coeficientul de siguran]` Calcula]i condensul utiliz^nd urm`toarea formul`: Qc= W x c x t rxh

Figura 32-1. Produsul cuprins \n presa cu manta de abur

unde: Qc=Condensul kg/h W= Greutatea materialului, \n kg c= C`ldura specific` a materialului \n kcal/kg/C t= Cre[terea temperaturii materialului \n C r= C`ldura latent` a aburului \n kcal/kg (vezi tabeul de abur) h =Timpul \n ore Exemplu: Care va fi cantitatea de condens pe o autoclav` con]in^nd 100 kg de articole de cauciuc care trebuie \nc`lzite la 150C de la temperatura ini]iala de 20C? Autoclava func]ioneaz` la o presiune de abur de 8 bari iar procesul de \nc`lzire dureaz` 20 de minute. Utiliz^nd formula: Qc= (100 x 0,50kcal / kg / C x 130 C x 60) : (488,8kcal / kg x 0.33 x 20) = 39kg/h |nmul]i]i cu un coeficient de siguran]` de 3:1 pentru a ob]ine capacitatea cerut`, de 117 kg/h.

Grafic recomandare (vezi pag. B pentru Coduri)


Echipament drenat Produse \nchise \n presa cu manta cu abur Injec]ie direct` de abur \n camera de produs Produs \n camer` - Manta cu abur Prima alegere [i codul IB B,K,E,A *IB A,B,E,H,K,N,Q *IB A,B,E,H,K Alegere alternativ` CD [i termostatic **DC Termostatic [i F&T [i **DC

*Este recomandat un ventil de aerisire auxiliar ** Prima alegere pentru vase cu volum mare

32

Cum aburul este \n contact cu produsul, v` pute]i astepta la un condens murdar. |n plus, vasul este o camer` cu volum mare care necesit` o considera]ie special` la purjarea condensului si a necondensabilelor. Din aceste motive se recomand` o oal` de condens cu clopot cu o aerisire termostatic` auxiliar`, instalat` pe partea de sus a camerei. Acolo unde nu se poate instala o aerisire termostatic`, la distan]`, lua]i \n considerare purjarea unui volum mare de aer prin oala de condens propriu-zis`. Ca o prim` alegere la camerele mari trebuie considerat un regulator DC. Ca o alternativ` se va considera o oal` de condens F&T sau termostatic` care trebuie precedat` de un filtru, acesta din urm` fiind verificat regulat dac` nu este colmatat.

Instalarea

Cum aburul [i condensul sunt \n contact cu produsul, se va evita trimiterea condensului la cazan. |n practic toate cazurile acest echipament este evacuat gravita]ional la oala de condens. Totu[i, foarte adesea exist` o ridicare de condens dup` oala de condens. Cum presiunea aburului este de obicei constant`, aceasta nu reprezint` o problem`. Pentru o \ndep`rtare complet` a aerului [i o \nc`lzire mai rapid`, instala]i o aerisire termostatic` la un punct \nalt al vasului. Vezi fig. 33-1.

Produsul \n camer` Aburul \n manta

Autoclavele, retortele [i sterilizatoarele sunt deasemenea exemple obi[nuite ale acestui tip de echipamente, totu[i, condensul nu este contaminat de pe urma contactului cu produsul [i poate fi returnat direct la cazan. Oalele de condens cu posibilit`]i de purjare [i evacu`ri de volume mari de aer sunt necesare pentru o func]ionare eficient`.

Selectia oalei de condens [i coeficientul de siguran]` Dimensiona]i oalele de condens pentru echipamentele cu "produs \n camer` - abur \n manta" utiliz^nd aceea[i formul` ca [i pentru injec]ia direct` cu abur. Coeficientul de siguran]` este tot 3:1 . Oala de condens cu clopot este recomandat` pentru c` ea conserv` abur, purjeaz` sistemul [i rezist` la [ocuri hidraulice. Utiliza]i oala de condens IB \n combina]ie cu o aerisire termostatic` la partea de sus a camerei pentru o capacitate mai mare de manipulare a aerului. Ca alternativ`, se poate utiliza o oal` cu condens F&T sau termostatic`. La camerele mari unde nu se poate instala o aerisire, ca prim` alegere posibil` se va considera o oal` de condens DC. Instalarea La echipamentul cu "produs \n camer` - abur \n manta" , aburul [i condensul nu vin \n contact cu produsul [i pot fi \ndreptate spre sistemul de retur al condensului. Acolo unde este posibil, instala]i o aerisire termostatic` auxiliar` \ntr-un punct \nalt \ndep`rtat, de pe camer`. Vezi fig 33-2.

Figura 33.1. Injec]e direct` cu abur \n camera cu produs

Figura 33-2. Produsul \n camer`-Aburul \n manta

33

Cum se dreneaz` usc`toarele rotative necesit^nd golire cu sifon


Exist` dou` categorii de usc`toare rotative care difer` \n mod semnificativ at^t ca func]ie c\t [i ca metod` de operare. Prima usuc` un produs aduc^ndu-I \n contact cu partea exterioar` a unui cilindru umplut cu abur. Cea de a doua ]ine produsul \n interiorul unui cilindru \n rota]ie \n care se utilizeaz` tuburi umplute cu abur pentru a-I usca prin contact direct. |n unele aplica]ii se utilizeaz` deasemenea o manta cu abur care \nconjoar` cilindrul. Coeficientul de siguran]` Coeficientul de siguran]` ale ambelor tipuri de usc`toare depinde de tipul de evacuare ales. Dac` este instalat un DC, se va utiliza un coeficient de siguran]` de 3:1 bazat pe solicitarea maxim`. Acesta va permite o capacitate suficient` pentru a face fa]` aburului expandat, dopurilor mari de condens, varia]iilor de presiune [i elimin`rii de necondensabile. DC execut` aceste func]ii at^t la o presiune constant` c^t [i la o presiune variabil`. Dac` se utilizeaz` o oala de condens cu clopot cu o aerisire mare, m`ri]i coeficientul de siguran]` pentru a compensa volumul mare de necondensabile [i abur de vaporizare prezent. |n condi]ii de presiune constant`, utiliza]i un coeficient de siguran]` de 8:1. La func]ionare modulat` m`ri]i-I la 10:1.

Cilindru rotativ umplut cu abur, cu produsul \n exterior

Aceste usc`toare sunt utilizate pe scar` larg` \n industria h\rtiei, textilelor, a maselor plastice [i alimentar`, \n care exemplele comune sunt cilindrii de la ma[ina de uscat, tamburii usc`tori, prese de c`lcat de la sp`l`torii [i usc`toarele de la ma[inile de fabricat h\rtie. Viteza lor de func]ionare variaz` de la 1 sau 2 rpm la viteze circumferen]iale de 5000 rpm. Presiunea de lucru a aburului variaz` de la cea subatmosferic` p^n` la mai mult de 14 bari. Diametrele pot varia de la 150 mm sau 200 mm pin` la 4 m [i peste. |n toate cazurile, este necesar` golirea prin sifonare iar condensul va fi \nso]it de abur expandat.

Selectia oalelor de condens Cantit`]ile de condens pot fi determinate utiliz^ndu-se urm`toarea formul`: Qc= d x R x W unde: Qc= Condensul, \n kg/h d= Diametrul usc`torului, \n m R= Rata de condensare, \n kg/m2/h W= L`]imea usc`torului, \n m. Exemplu: Determina]i condensul unui usc`tor de 1500 mm diametru, 3000 mm la]ime [i o rat` de condensare de 35 kg/m/h. Utiliz^nd formula: Condens = (1,5) x 35 x 4=659,4 kg/h Pe baza capabilita]ii ei de a face fa]` la aburul de vaporizare, dopuri de condens [i de purjare a sistemului, ca prim` alegere se recomand` DC. Dac` se urmeaz` procedeele de dimensionare corect` ar putea fi corespunz`toare [i IBLV.

Figura 34-1. Usc`tor cu produs \n exterior

Un cilindru rotativ golit cu un sifon, \nconjurat de abur. O parte din condens vaporizeaz` brusc \n abur datorit` sifonului \nconjurat de abur [i ridic`rii prin sifon \n cursul evacu`rii.

Tabel cu recomand`ri (vezi tabela de la pag. B pentru racorduri)


Echipament de drenat Usc`toare rotative Prima alegere [i codul DC A,B,K,M,P,N Alt` variant` IBLV*

*La presiune constant` utiiiza]i un coeficient de siguran]` de 8:1 iar la func]ionare modulat` utiliza]i 10:1.

34

Produsul \ntr-un usc`tor rotativ , \nc`lzit de abur

Acest tip de usc`tor \[i g`se[te o larg` aplica]ie \n industria ambal`rii c`rnii precum [i cea alimentar`. Exemplele obi[nuite sunt usc`toarele de cereale, fierb`toarele rotative [i condi]ionatoarele de fasole. Viteza lor de rota]ie este relativ sc`zut`, limitat` de obicei la c^teva r.p.m., \n timp ce presiunea aburului poate varia de la 0 Ia10 bari. Aceste viteze reduse de rota]ie permit condensului s` se acumuleze la baza camerei de colectare \n practic toate cazurile. Din nou va fi necesar` golirea prin sifonare [i \n cursul evacu`rii condensului se genereaz` abur expandat.

Selec]ia oalei de condens Condensul generat de aceste usc`toare poate fi determinat prin utilizarea urm`toarei formule: Qc = N x L x R x S unde: Qc= Condensul \n kg/h N= Num`rul de tuburi L= Lungimea tuburilor \n m R= Rata de condensare \n kg/m/h (de obicei 30-45 kg/m/h) S=Suprafa]a exterioar` a ]evii, \n m/m (Vezi tabelul 35-1).

formula: Qc= 30 x 3 x 40 x 0,13 = 468 kh/h La aceste usc`toare se recomand` un DC pentru capabilitatea sa de purjare [i de manipulare a aburului de vaporizare. IBLV necesit` o dimensionare corespunz`toare pentru anumite aplica]ii. Instalarea |n toate cazurile, golirea condensului se efectueaz` printr-un racord rotativ, fig. 34-1. [i fig. 35-1. DC trebuie amplasat \n acest caz la 250-300 mm sub racordul rotativ cu un colector de n`mol prelungit de 150 mm. Acestea asigur` un rezervor pentru excesele de condens precum [i un colector pentru piatra antrenat`.

Exemplu: Care va fi condensul de la un fierb`tor rotativ con]in\nd 30 de ]evi de o]el de 1/4", de 3m lungime cu o vitez` de condensare de 40kg/m/h? Utiliz^nd Figura 35-1. Usc`tor cu produs \n interior

Tabelul 35-1 Un cilindru rotativ golit cu un sifon \nconjurat cu abur. O parte din condens vaporizeaz` brusc \n abur datorit` sifonului \nconjurat de abur [i ridic`rii prin sifonare \n cursul evacu`rii. Conducta inch 1 /8 1 /4 3/8 1 /2 3/4 1 1 1 /4 1 1 /2 2 2 1 /2 3 4 5 6 8 10 12 14 16 20 Dn 6 8 10 15 20 25 32 40 50 65 80 100 125 150 200 250 300 350 400 500 Diametrul exterior mm 10.2 13.5 17.2 21 .3 26.9 33.7 42.4 48.3 60.3 76.1 88.9 114.3 139.7 165.1 219 273 324 355 406 508 Suprafata exterioara m/m 0.03 0.04 0.05 0.07 0.09 0.11 0.13 0.15 0.19 0.24 0.28 0.36 0.44 0.52 0.69 0.86 1.02 1.12 1.28 1.60 Greutatea kg/m 0.493 0.769 1.02 1 .45 1.90 2.97 3.84 4.43 6.17 7.9 10.1 14.1 17.8 21.2 31.00 41.60 55.60 68.30 85.90 135.00

35

Cum se dreneaz` expandoarele de abur


Atunci c^nd condensul fierbinte sau apa de cazan, sub presiune, sunt evacuate la o presiune mai sc`zut`, o parte este reevaporat`, devenind ceea ce se cunoa[te sub numele de abur expandat. Con]inutul de c`ldur` a aburului expandat este identic cu cel al aburului viu la aceea[i presiune, de[i aceast` c`ldur` valoroas` este pierdut` c^nd este l`sat s` scape prin aerisirea expandorului. Prin dimesionarea corespunz`toare [i instalarea unui sistem de recuperare a aburului expandat, con]inutul de c`ldur` latent` al aburului expandat poate fi utilizat la \nc`lzire prin convec]ie, \nc`lzirea sau pre\nc`lzirea apei, uleiului sau altor lichide [i la \nc`lzirea \n procese la joas` presiune. Daca exist` disponibil [i abur uzat, acesta poate fi combinat cu aburul expandat. |n alte cazuri, aburul expandat va trebui s` fie suplimentat cu abur viu de adaos la o presiune redus`. Cantitatea real` de abur expandat, variaz` \n func]ie de condi]iile de presiune. Cu c^t diferen]a dintre presiunea ini]ial` [i presiunea de pe partea de evacuare este mai mare, cu at^t cantitatea de abur expandat care va fi generat`, va fi mai mare. Pentru a se determina cantitatea exact`, \n procente, de abur expandat format \n anumite condi]ii, vezi capitolul respectiv din acest Manual.

Selec]ia oalelor de condens

Condensul poate fi claculat utiliz^ndu-se urm`toarea formul`: Q= LLxP 100

Q= Condensul \n kg/h (care va fi vehiculat de oala de condens) L= Debitul de condens \n expandor, \n kg/h P= Procentul de abur expandat Exemplu: Determina]i condensul dintr-un expandor cu 2300 kg/h de condens la 7 bari intr^nd \n recipientul reductor men]inut la 0,7 bari. De la capitolul respectiv, procentul de abur expandat este P = 10,5% Utiliz^nd formula: Q= 2300 - (2300 x 10,5)/100 = 2060 kg/h. Datorit` importan]ei conserv`rii energiei [i datorit` func]ion`rii la contrapresiune, oala de condens cea mai potrivit` pentru aburul expandat este de tip cu clopot, cu o aerisire mare la clopot. |n plus, IB lucreaz` intermitent, evacu^nd aerul [i C02 la temperatura aburului. |n unele cazuri, oala de condens cu plutitor [i termostatic` este o alternativ` acceptabil`. Un avantaj deosebit al F&T este capabilitatea ei de a face fa]` la cantit`]i mari de aer la pornire.

Figura 36-1. Schi]` de instalare a unui expandor

Expandor de abur cu adaos de abur viu, cu prezentarea fitingurilor [i racordurilor recomandate. Clapetele de re]inere din liniile de intrare \mpiedic` pierderile de abur expandat c^nd linia nu se utilizeaz`. By-pass-ul este utilizat c^nd nu se poate utiliza aburul expandat. Supapele de siguran]` \mpiedic` acumularea de presiune [i \mpiedicarea func]ion`rii oalelor de condens de \nalt` presiune. Reductorul de presiune reduce aburul de \nalt` presiune la valoarea aburului expandat astfel \nc^t s` poat` fi combina]i pentru utilizarea \n proces sau inc`lzire.

Vezi Graficul 3-1. pentru procentul de mare presiune abur expandat format la evacuarea condensului la presiune redus`.
Un al treilea tip de dispozitiv care poate fi alegerea preferat`, \n multe cazuri, este DC. EI combin` cele mai bune caracteristici ale celor dou` de mai sus [i este recomandat pentru cantit`]ile mari de condens care dep`[esc capacitatea de separare a expandorului. Coeficientul de siguran]` Cantitatea sporit` de condens de la pornire [i diversele cantit`]i din cursul func]ion`rii, \nso]ite de o presiune dlferen]ial` redus`, dicteaz` un coeficlent de siguran]` de 3:1 pentru drenarea expandoarelor.

Tabel de recomand`ri (vezi tabela de la pag. B pentru coduri)


Echipament de drenat Expandor Prima alegere [i codul IBLV B,E,M,L,I,A,F Alt` variant` F&T sau *DC

*Recomandat acolo unde condensul dep`[e[te capacitatea de separare a expandorului.

36

Instalarea

Liniile de retur de condens con]in at^t abur expandat, c^t [i condens. Pentru recuperarea aburului expandat, colectorul de retur merge la un expandor, unde condensul este golit iar aburul este trimis prin ]evi de la expandor la consumatori, Fig. 36-1. Cum un expandor provoac` o contrapresiune pe oalele de condens care refuleaz` \n recipient, aceste oale de condens trebuie astfel selectate \nc^t s` poat` func]iona la contrapresiune [i s` aib` o capacitate suficient` la presiunile diferen]iale existente. Liniile de condens trebuie \nclinate spre expandor [i acolo unde la un astfel de recipient vin mai multe linii, fiecare linie trebuie echipat` cu o clapet` de re]inere rabatabil`. Atunci, oricare linie care nu se utilizeaz` va fi izolat` de celelalte si nu va fi alimentat` \n sens contrar cu abur expandat rezidual care rezult`. Dac` oala de condens func]ioneaz` la joas` presiune, se va asigura golirea gravita]ional` la vasul de condens. |n general, amplasamentul ales pentru expandor trebuie s` satisfac` cerin]ele de cantitate maxim` de abur expandat [i de lungime minim` a conductei.

Liniile de condens, expandorul [i liniile de abur de joas` presiune trebuie izolate pentru prevenirea pierderilor de abur expandat prin radia]ie. Nu se recomand` instalarea unei duze de pulverizare pe ]eava de intrare \n interiorul vasului. Ea s-ar putea \nfunda, oprind curgerea condensului [i ar putea produce o contrapresiune la oalele de condens. Echipamentele de joas` presiune care utilizeaz` abur expandat trebuie prev`zute cu oale de condens individuale [i trebuie evacuate la un retur de joas` presiune. Volumele mari de aer trebuie evacuate din expandor, deci, se va utiliza o aerisire termostatic` pentru eliminarea aerului [i pentru a-I \mpiedica s` treac` la sistemul de joas` presiune.

Dimensiunea important` este diametrul interior. Acesta va trebui s` fie astfel \nc^t viteza de ridicare a aburului expandat s` fie suficient de redus` pentru a se asigura c` apa antrenat` cu aburul expandat este \ntr-o cantitate mic`. Dac` viteza de ridicare este men]inut` redus`, \n`l]imea vasului nu este important`, \ns` este bine s` se utilizeze o lungime de 700-1000 mm. S-a constatat c` o vitez` a aburului de aproximativ 3m/sec \n expandor va da o separare bun` a aburului [i apei. Pe aceast` baz` s-au calculat diametrele interioare corespunz`toare pentru diverse cantit`]i de abur expandat, rezultatele s^nt reprezentate \n graficul 37-1. Aceast` curb` d` diametrele interioare cele mai mici recomandate. Dac` este mai convenabil, se poate utiliza un vas cu o m`rime mai mare. Graficul 37-1 nu ]ine seama de presiune ci numai de greutate. De[i volumul de abur [i viteza de ridicare sunt mai reduse la o presiune mai mare, pentru c` aburul este mai dens, exist` o tendin]` sporit` de antrenare. Se recomand`, deci, ca indiferent de presiune, Graficul 37-1 s` fie utilizat pentru a afla diametrul interior. Pentru informa]ii suplimentare privind dimensionarea expandoarelor cere]i Buletinul Armstrong 201.

Dimensiunile expandorului

Expandorul poate fi construit de obicei dintr-o bucat` de conduct` de diametru mare, cu capetele sudate sau prinse \n bol]uri. Racordul de intrare condens trebuie s` fie la 150200 mm deasupra ie[irii condensului dup` expandare.

Figura 37-1. Recuperarea aburului expandat de la un pre\nc`lzitor de aer Aburul expandat este luat de la expandor [i este combinat cu abur viu a c`rui presiune este redus` la cea a aburului expandat printr-un reductor de presiune.

Grafic 37-1. Determinarea diametrului interior al expandorului pentru o anumit` cantitate de abur expandat Afla]i cantitatea de abur expandat disponibil (\n kg/h) pe orizontal`, citi]i pe curb` [i pe axa vertical , pentru a ob]ine diametrul \n mm.

Diametrul interior al expandorului, mm

Kg. de abur expandat

37

Cum se dreneaz` instala]iile cu absorb]ie


O instala]ie cu absorb]ie r`ce[te apa pentru utilizare la condi]ionarea aerului sau \n proces prin evaporarea unei solu]ii apoase, de obicei bromur` de litiu. Aburul furnizeaz` energia necesar` pentru partea de concentrare a ciclului [i, cu excep]ia pompelor electrice, este singura alimentare cu energie pe parcursul \ntregului ciclu. O oal` de condens instalat` pe o instala]ie cu absorb]ie cu abur trebuie s` fac` fa]` unei cantit`]i mari de condens [i s` purjeze aerul \n condi]ii de joas` presiune modulat`. La capacitatea maxim` se va aplica un coeficient de siguran]` de 2:1 iar oala de condens trebuie s` fie capabil` s` evacueze aceast` cantitate la un diferen]ial de 0,1 bar. Cu alte cuvinte, instala]ia din exemplu va necesita o oal` de condens capabil` s` manipuleze 2.400 kg/h condens la 0,1 bar [i capacitatea de a func]iona la o presiune diferen]ial` maxim`, de obicei 1 bar. Comparativ, instala]iile cu absorb]ie \n dou` trepte func]ioneaz` la o presiune mai mare a aburului, de 11 bari. Ele au un avantaj fa]` de cele cu o singur` treapt` prin aceea c` consumul lor de energie per kcal de refrigerare este mai mic. La instala]iile cu absorb]ie, cu abur, \n dou` trepte, se va utiliza un coeficient de siguran]` de 3:1. La presiuni de peste 2 bari, capacitatea oalei de condens trebuie realizat` la 1/2 din presiunea diferen]ial`. La presiuni sub 2 bari, capacitatea oalei de condens trebuie realizat` la o presiune diferen]ial` de 0,15 bari. Totu[i, oala de condens trebuie s` fie capabil` s` func]ioneze la o presiune maxim` de intrare de 11 bari. Oala de condens F&T cu un ruptor de vid \ncorporat este ideal` pentru golirea instala]iilor de absorb]ie at^t cu o singur` treapt`, c^t [i \n dou` trepte. Ea asigur` un debit de condens uniform, variabil, [i o func]ionare cu economisirea energiei. O oal` de condens cu clopot cu o aerisire termostatic` extern` poate fi deasemenea acceptabil`.

Instalarea

Selec]ia oalei de condens [i coeficientul de siguran]`

Determina]i condensul \n kg/h produs de o instala]ie cu absorb]ie cu abur de joas` presiune (de obicei, 2 bari sau sub), o singur` treapt`, prin calcularea kcal/h de refrigerare [i \mp`r]irea acestei valori la 500. ExempIu: C^t condens se va forma \ntr-o instala]ie cu absorb]ie cu o singur` treapt` cu o capacitate nominal` de 600.000 kcal/h ? |mp`r]ind 600.000 kg/h la 500 condensul este calculat a fi de 1.200 kg/h.

Instala]i oala de condens sub serpentina de abur a instala]iei cu absorb]ie, cu o \n`l]ime a colectorului de pic`turi de cel pu]in 400 mm (fig. 38-1). Aceasta asigur` o presiune diferen]ial` minim` de 0,04 bar pe oala de condens. Indiferent de tipul de oal` de condens utilizat, pentru acest serviciu se recomand` un sistem de captare de rezerv`. |n cazul \n care \n sistemul de golire una dintre componente necesit` o \ntre]inere, instala]ia cu absorb]ie poate func]iona pe sistemul de rezerv` \n timp ce se efectueaz` repara]iile. Acest lucru asigur` o func]ionare continu`, ne\ntrerupt`. |n unele cazuri, cantit`]ile foarte mari de condens pot necesita utilizarea a dou` oale de condens care func]ioneaz` \n paralel pentru a face fa]` cantit`tii normale. Figura 38-1. Metod` general valabil` de conectare a instala]iei cu absorb]ie cu abur cu sistem de captare de rezerv`.

Tabel de recomand`ri (vezi tabela de la pag. B pentru coduri)


Echipament de drenat Instala]ia cu absorb]ie Prima alegere [i codul F&T A,B,G Alternativa *IB

Not`: Se va prevedea ruptor de vid [i sistem de rezerv`. * Cu ventil de aerisire termostatic exterior

38

Problemele ce pot apare la oalele de condens Armstrong [i cauzele ce le produc


Rezumatul de mai jos se va dovedi util \n localizarea [i remedierea aproape a tuturor problemelor la oalele de condens. Multe dintre ele sunt de fapt mai degrab` probleme ale sistemului dec^t probleme ale oalei de condens. Ori de c^te ori o oal` de condens nu func]ioneaz` iar motivul nu este imediat evident, se va urm`ri evacuarea de la oala de condens. Dac` oala de condens este instalat` cu o iesire de prob`, acest lucru va fi simplu, dac` nu, se va desface racordul de evacuare. H. Pentru oalele de condens cu disc, oala de condens poate fi instalat` invers. lat un separator sau vor trebuie remediate condi]iile pentru apa de alimentare a cazanului.

Oala de condens fierbinte - nu descarc`

|nc`lzire \nceat`

Oala de condens rece - nu descarc`

A. Nu vine condens la oala de condens. 1. Oala de condens instalat` deasupra ventilului de by-pass neetan[. 2. }eava sifonului de la cilindrul golit cu sifon rupt` sau deteriorat`. 3. Vidul din serpentinele pre\nc`lzitorului de ap` poate \mpiedica golirea. Instala]i un ruptor de vid \ntre schimb`torul de c`ldur` [i oala de condens.

Dac` oala de condens nu evacueaz` condens, atunci: A. Presiunea ar putea fi prea ridicat`. 1. Presiune gre[it` specificat` ini]ial. 2. Presiunea a fost m`rit` f`r` instalarea unui orificiu mai mic. 3. PRV defect (PRV - reductorul de presiune) 4. Manometrul de presiune de la cazan indic` o valoare mic`, eronat`. 5. Orificiul l`rgit de uzura normal`. 6. Vidul \nalt din linia de retur m`re[te presiunea diferen]ial` peste care ar putea func]iona oala de condens. B. Lips` de condens sau abur la oala de condens. 1. Oprit de filtrul \nfundat dinaintea oalei de condens. 2. Ventil defect \n linia spre oala de condens. 3. Conducta sau coturile \nfundate. C. Mecanism uzat sau defect. Repara]i sau \nlocui]i, dup` caz. D. Corpul oalei de condens plin cu n`mol. Instala]i filtru sau elimina]i n`molul la surs`. E. Pentru IB, aerisirea clopotului umplut` cu n`mol. Preveni]i prin: 1. Instalarea unui filtru. 2. L`rgirea u[oar` a aerisirii. 3. Utilizarea unei s^rmuli]e de cur`]ire a aerisirii. F. Pentru oalele de condens F&T, dac` aerisirea nu func]ioneaz` corect, oala de condens se poate bloca datorit` prezen]ei aerului. G. Pentru oalele de condens termostatice, burduful se poate rupe din cauza [ocului hidraulic, fac^nd oala de condens s` se defecteze \n pozi]ia \nchis`.

Pierderi de abur

Dac` oala de condens pierde abur viu, problema se poate datora uneia dintre cauzele de mai jos: A. Supapa nu se a[eaz` pe scaun 1. O bucat` de zgur` fixat` \n orificiu. 2. Piese uzate. B. Oala de condens IB \[i pierde amorsarea. 1. Dac` oala de condens sufl` abur viu, \nchide]i c\teva minute ventilul de intrare. Apoi deschide]i treptat. Dac` oala de condens amorseaz`, sunt [anse ca ea s` fie bun`. 2. Pierderea amors`rii se datoreaz` \n general c`derilor bru[te sau frecvente ale presiunii de abur. La aceste aplica]ii va fi necesar` instalarea unei clapete de re]inere pozi]ia B sau C din fig. 41-2. Dac` este posibil, amplasa]i oala de condens mult sub punctul de drenare. C. Pentru oalele de condens F&T [i termostatice, elementele termostatului ar putea s` nu se \nchid`.

C^nd oala de condens func]ioneaz` satisf`c`tor, \ns` instala]ia nu se \nc`lze[te corect: A. Una sau mai multe instala]ii scurtcircuiteaz`. Remediul const` \n instalarea unei oale de condens la fiecare instala]ie. B. Oalele de condens ar putea fi prea mici pentru aplica]ie, chiar dac` par s` vehiculeze eficient condensul. |ncerca]i cu o oal` de condens cu o m`rime mai mare. C. Oala de condens ar putea avea o capacitate insuficient` de aerisire sau aerul din schimb`tor ar putea s` nu ajung` la oala de condens [i s` nu poat` fi evacuat. n oricare caz, utiliza]i ventile de aerisire auxiliare.

Probleme misterioase

Dac` oala de condens lucreaz` satisf`c`tor c^nd evacueaz` \n atmosfer`, \ns` apar probleme c^nd este conectat` la linia de retur, verifica]i urm`toarele: A. Contrapresiunea poate reduce capacitatea oalei de condens. 1 . Linia de retur prea mic` - oala de condens fierbinte. 2. Alte oale de condens pot sufla abur - oala de condens fierbinte. 3. Aerisirea atmosferic` \n vasul de condens poate fi \nfundat` - oala de condens fierbinte sau rece. 4. Obstruc]ii \n linia de retur - oala de condens fierbinte. 5. Vid \n exces \n linia de retur oala de condens rece.

Curgere continu`

Probleme imaginare

Dac` oala de condens IB sau cu disc refuleaz` continuu sau o oal` de condens F&T sau termostatic` evacueaz` la capacitate maxim`, verfica]i urm`toarele: A. Oala de condens prea mic`. 1. Trebuie instalat`, \n paralel, o oal` de condens mai mare sau oale de condens suplimentare. 2. S-ar putea s` se fi utilizat oale de condens de \nalt` presiune pentru aplica]ii la joas` presiune. Instala]i m`rimea adecvat` a mecanismului interior. B. Condi]ii anormale ale apei Cazanul poate spuma sau se poate umple, arunc^nd cantit`]i mari de ap` \n liniile de abur. Va trebui insta-

Dac` este evident c` aburul scap` de fiecare dat`, c^nd oala de condens evacueaz`, re]ine]i: condensul fierbinte formeaz` abur expandat c^nd este evacuat la o presiune mai sc`zut`, \ns` de obicei acesta condeneaz` rapid \n linia de retur.

39

Instalarea si testarea oalelor de condens Armstrong


|nainte de instalare Trage]i conducta la oala de condens. |nainte de a instala oala de condens, cur`]a]i conducta sufl^nd cu abur sau aer comprimat. (Cur`]a]i filtrele dup` aceast` suflare). Ventilele de \nchidere din linia de evacuare a oalei de condens sunt necesare atunci c^nd oala de condens are un by-pass. Este o idee bun` c^nd \n vasul de refulare este o presiune ridicat`. Vezi clapetele de re]inere. By-pass-urile (fig. 41-3 [i 41-4) nu sunt recomandabile pentru c` dac` sunt l`sate deschise ele vor \mpiedica func]ionarea oalei de condens. Dac` este neap`rat necesar` o func]ionare continu`, utiliza]i doua oale de condens \n paralel, una ca rezerv`. Racorduri. Dac` se utilizeaz` numai unul singur, el trebuie s` fie pe partea de evacuare a oalei de condens. Cu dou` racorduri evita]i montajele orizontale sau verticale "in line". Cel mai bine este s` se instaleze \n unghi drept, ca \n figurile 40-1 [i 41-3 sau paralele, ca \n figura 41-4. Leg`turile standard |ntre]inerea este simplificat` dac` se p`streaz` lungimi de nipluri de intrare [i ie[ire identice pentru oale de condens de o dimensiune [i tip dat. O oal` de condens cu fitinguri [i semicuple identice poate fi p`strat` \n magazie. |n cazul \n care o oal` de condens trebuie reparat`, este simplu s` se desfac` cele dou` racoduri, s` se scoat` oala, s` se instaleze rezerva [i s` se str^ng` racordurile. Repara]iile se pot face apoi \n atelier [i oala reparat`, cu fitinguri [i semicupl`, poate fi p`strat` \n stoc. Ventilele de prob` (fig. 40-1) asigur` un mijloc excelent de verificare a func]ion`rii oalei de condens. Utiliza]i un robinet mic cu cep. Asigura]i o clapet` de re]inere sau un ventil de \nchidere \n linia de refulare pentru a izola oala de condens \n timpul verific`rilor.

ABC-ul amplas`rii oalelor de condens

Accesibil` pentru inspec]ie [i repara]ie. Sub punctul de drenare, ori de c^te este posibil. Aproape de punctul de drenare. Conectarea oalelor de condens Pentru conect`ri tipice vezi figurile 40-1 la 43-4. Ventilele de \nchidere sunt necesare \naintea oalei de condens c^nd oala de condens gole[te conducte de abur, cazane mari de ap`, etc, \n care sistemul nu poate fi oprit pentru \ntre]inerea oalelor de condens. Ele nu sunt necesare pentru instala]iile mici \nc`lzite cu abur - o pres` de sp`l`torie, de exemplu. Ventilul de \nc`lzire din alimentarea cu abur la ma[in` este de obicei suficient.

Figura 40-1. Montaj tipic de IB

Figura 40-1. Montaj tipic IB vertical`

40

Filtre. Instala]i filtre \naintea oalelor de condens c^nd se specific` acest lucru sau c^nd condi]iile de cur`]enie pretind aceasta. Unele oale de condens sunt mai susceptibile la problemele de murd`rie dec^t altele - vezi tabelul de recomand`ri. Unele oale de condens au filtre \ncorporate. C^nd se utilizeaz` un ventil de purjare a filtrului, \nchide]i ventilul de alimentare cu abur \nainte de a deschide ventilul de purj` al filtrului. Condensul din corpul oalei de condens va izbucni \napoi prin filtre pentru o cur`]ire corespunz`toare. Deschide]i ventilul de abur \ncet. Colectoarele de n`mol - sunt excelente pentru re]inerea pietrei [i eliminarea eroziunii care poate apare \n coturi atunci c^nd nu sunt prev`zute colectoare de n`mol. Cur`]a]i periodic.

Instala]iile de sifon necesit` o etan[are a apei [i, cu excep]ia DC, o clapet` de re]inere \n sau \naintea oalei de condens. }eava sifonului trebuie s` fie cu o m`rime mai mic` dec\t m`rimea nominal` a oalei de condens utilizate, \ns` nu mai mic` de 1/2" (DN 15). Ridicarea condensului Nu supradimensiona]i ]eava vertical` de refulare. De fapt o m`rime de ]eav` mai mic` dec\t cea normal` pentru aplica]ia respectiv` va da rezultate excelente. Clapetele de re]inere - sunt necesare frecvent. Ele sunt o necesitate dac` nu se utilizeaz` ventil de \nchidere pe linia de refulare. Figura 41-2 indic` trei amplasamente posibile pentru clapete de re]inere exterioare - oalele de condens cu clopot Armstrong au clapete de re]inere interioare \n timp ce oalele de condens cu disc actioneaz` ca ni[te clapete de re]inere proprii. Amplasamentele recomadate sunt indicate \n fig. 41-2. Figura 41-2 Localizarea clapetelor de sens

Clapete de re]inere pe, linia de refulare - \mpiedic` apari]ia curgerii inverse [i izoleaz` oala de condens c^nd ventilul de prob` este deschis. De obicei este instalat` \n punctul B din fig. 41-2. C^nd linia de retur este ridicat` iar oala de condens este expus` la condi]ii de \nghe], instala]i clapeta de re]inere \n punctul A, fig. 41-2. Clapetele de re]inere de pe linia de intrare - \mpiedic` pierderea etan[eit`]ii \n cazul \n care presiunea scade brusc sau c^nd oala de condens este deasupra punctului de picurare la oalele de condens IB. Se recomand` o clapet` de re]inere Armstrong din o]el inoxidabil, pozi]ia D. Dac` se utilizeaz` o clapet` de re]inere rabatabil`, instala]i-o \n pozi]ie C, fig. 41-2.

Oal` de condens cu clapete de sens \ncorporate

Figura 41-1 Oal` de condens cu clopot cu intrarea pe jos [i ie[irea lateral`

Figura 41-3 Oal` de condens cu clopot cu By-pass

Figura 41-4 Oal` de condens vertical` cu By-Pass

41

Ori de c^te ori exist` probabilitatea ca presiunea de intrare s` scad` sub presiunea de ie[ire a unei oale de condens principale, mai ales \n prezen]a aerului foarte rece, se va utiliza o oal` de condens cu golire de siguran]`. O astfel de aplica]ie ar fi o serpentin` de \nc`lzire cu func]ionare modulat` care trebuie golit` cu o linie de retur ridicat`. |n cazul unei goliri insuficiente de la oala de condens principal`, condensul se ridic` \n golirea de siguran]` [i este evacuat \nainte de a putea p`trunde \n schimb`torul de c`ldur`. O oal` de condens F&T poate fi o golire de siguran]` bun` datorit` capacit`]ii ei de a manipula cantit`]i mari de aer [i datorit` simplit`]ii func]ion`rii. Oala de condens de golire de siguran]` trebuie s` fie de aceeasi m`rime (capacitate) ca oala de condens principal`. Aplicarea corespunz`toare a unei goliri de siguran]` este ilustrat` \n fig. 42-1. Intrarea la golirea de siguran]` trebuie s` fie situat` pe colectorul de pic`turi al schimb`torului de c`ldur`, deasupra intr`rii la oala de condens principal`. Ea trebuie s` refuleze \ntr-un canal deschis. Bu[onul de golire trebuie conectat prin ]eav` la intrarea oalei de condens principale. Acest lucru \mpiedic` pierderea condensului format \n golirea de siguran]` de radia]ia corpului c^nd oala de condens principal` este activ`.

Golirea de siguran]` are un ruptor de vid \ncorporat pentru a men]ine func]ionarea atunci c^nd presiunea din schimb`torul de c`ldur` scade sub cea atmosferic`. Intrarea ruptorului de vid va fi instalat` cu o curbur` S pentru a se \mpiedica aspirarea murd`riei c^nd func]ioneaz`. Ruptorul de vid trebuie s` fie prev`zut la intrare cu un tub egal \n eleva]ie cu fundul schimb`torului de c`ldur` pentru prevenirea sc`p`rilor de ap` \n cursul func]ion`rii ruptorului de vid, iar colectorul de pic`turi [i corpul oalei de condens sunt \necate.

instalate mai multe oale de condens \ntr-un c`min de abur, izolarea oalelor de condens poate asigura protec]ia \mpotriva \nghe]`rii.

M`suri de precau]ie \mpotriva \nghe]`rii

Protec]ia \mpotriva \nghe]ului

O oal` de condens selectat` [i instalat` \n mod corespunz`tor nu va \nghe]a at^ta timp c^t aburul intr` \n oala de condens. |n cazul \n care alimentarea cu abur este oprit`, aburul condenseaz`, form^nd un vid \n schimb`torul de c`ldur` sau \nso]itorul de abur. Acesta \mpiedic` golirea liber` a condensului din sistem \nainte ca \nghe]ul s` apar`. Instala]i un ruptor de vid \ntre echipamentul care se gole[te [i oala de condens. Dac` nu este o golire gravita]ional` prin oala de condens la linia de retur, oala de condens [i linia de refulare trebuie golite manual sau automat prin intermediul unei evacu`ri de protec]ie \mpotriva \nghe]ului. De asemenea, c^nd sunt

1. Nu supradimensiona]i oala de condens. 2. Men]ine]i liniile de refulare ale oalei de condens foarte scurte. 3. |nclina]i liniile de refulare ale oalei de condens \n jos pentru o evacuare gravita]ional` rapid`. 4. Izola]i liniile de refulare ale oalei de condens [i liniile de retur ale condensului. 5. Acolo unde liniile de retur condens sunt expuse la mediul ambiant, se va lua \n considera]ie instalarea de \nso]itori. 6. Dac` linia de retur este supra\n`l]at`, trage]i o linie de refulare vertical` adiacent` la linia de golire la v\rful colectorului de retur [i izola]i linia de golire [i linia de refulare a oalei de condens, \mpreun`. Vezi fig. 42-2. Not`: O linie de refulare orizontal` lung` provoac` probleme. Se poate forma ghea]` la cap`t, \nfund^nd \n ultim` instan]` ]eava. Aceasta va \mpiedica oala de condens s` func]ioneze. Nu mai poate intra abur \n oala de condens [i apa din corpul oalei de condens \nghea]`. Figura 42-2.

Figura 42-1. Conexiune tipic` de oal` de condens cu golire de siguran]`

Instala]ie \n aer liber pentru a permite testarea [i \ntre]inerea oalei de condens la nivelul solului, cnd liniile de alimentare cu abur [i cele de retur sunt mult deasupra. Linia de golire [i linia de refulare a oalei de condens sunt izolate \mpreun` pentru prevenirea \nghe]`rii lor. Remarca]i amplasarea clapetei de re]inere \n linia de refulare [i a ventilului de purj` A care gole[te conducta de abur atunci c^nd oala de condens este deschis` pentru cur`]ire sau repara]ii.

42

Verificarea oalelor de condens Armstrong

Programul de verific`ri Pentru o durabilitate maxim` a oalei de condens [i economisirea aburului, se va stabili un program regulat de verificare a oalelor de condens [i de \ntre]inere preventiv`. Dimensiunile oalei de condens, presiunea de lucru [i importan]a lor vor determina frecven]a verific`rii oalelor de condens. Tabela 43-1. Frecven]a anual` a verfic`rii recomandat` pentru oalele de condens Cum se testeaz`
Presiunea de lucru (bar) Aplica]ie Drenare |nso]itor cond. principale Serpentin` Proces

1. Refulare condens Oalele de condens cu clopot [i cele cu disc trebuie s` aib` o refulare de condens intermitent`. Oalele de condens F&T trebuie s` aib` o refulare continu` de condens, \n timp ce oalele de condens termostatice pot s` fie fie continue, fie intermitente, \n func]ie de cantitate. C^nd o oal` de condens cu clopot are un debit extrem de sc`zut, ea va avea o refulare continu`, ceea ce provoac` un efect de picurare. Acest mod de func]ionare este normal \n aceste condi]ii. 2. Aburul expandat Nu-I confunda]i cu sc`parea de abur viu prin ventilul oalei de condens. Condensul, sub presiune, re]ine mai multe unit`]i de c`ldur` - kcal/kg dec^t condensul la presiune atmosferic`. Atunci c^nd condensul este refulat, aceste unit`]i de c`ldur` suplimentare reevaporeaz` o parte din condens. Cum se identific` aburul expandat. Utilizatorii oalelor de condens confund` uneori aburul expandat cu sc`parea de abur viu. lat` cum se poate face deosebirea: Dac` aburul sufl` continuu, \ntr-un flux "albastru", este o sc`pare de abur viu. Dac` aburul "plute[te" intermitent (de fiecare dat` c^nd oala de condens refuleaz`) \ntr-un nor albicios, este abur expandat. 3. Suflare continu` cu abur Probleme. Vezi capitolul respectiv.

4. Lips` debit Posibile probleme. Vezi capitolul "Probleme". Testul cu dispozitiv de ascultare (stetoscop) Utiliza]i un stetoscop sau ]ine]i un cap`t al unei tije pe capacul oalei de condens [i cel`lalt cap`t la ureche. Va trebuie s` pute]i auzi diferen]a dintre refularea intermitent` a unor oale de condens [i refularea continu` a altora. Aceast` stare de func]ionare corect` poate fi deosebit` de sunetul cu vitez` mai mare al unei oale de condens care sufl`. Pentru aceast` metod` este necesar` o experien]` vast`, deoarece prin conducte se pot transmite [i alte zgomote. Metoda de testare cu pirometrul Aceast` metod` ar putea s` nu dea rezultate precise, depinz^nd de construc]ia liniei de retur [i de diametrul orificiului oalei de condens. De asemenea, atunci c^nd se refuleaz` \ntr-un retur comun, o alt` oal` de condens ar putea avea sc`p`ri, produc^nd o temperatur` ridicat` la ie[irea oalei de condens care se verific`. Se pot ob]ine rezultate mai bune cu dispozitivul de ascultare. cere]i Buletinul Armstrong 310.

0-7 7-17 17-30 30 [i peste

1 2 2 3

1 2 2 3

2 2 3 4

3 3 4 12

Metoda ventilului de prob` - este cea mai bun`. Fig. 40-1 ilustreaz` conexiunea corect`, cu robinetul de \nchidere \n linia de retur pentru a izola oala de condens de colectorul de retur. lat` ce trebuie c`utat la deschiderea ventilului de prob`:

Figura 43-1. Montaj tipic al oalei de condens cu flotor [i temostatic`

Figura 43-2. Montaj tipic al unei oale de condens cu clopot [i control diferen]ial automat

Figura 43-3. Montaj tipic al unei oale de condens cu disc (termodinamice)

Figura 43-3. Montaj tipic al unei oale de condens termodinamic`

43

Dimensionarea conductelor de alimentare cu abur [i a liniilor de retur condens


Defini]ii Dimensionarea conductelor
de \nc`lzire cu presiune sc`zut` au de obicei viteze mai mici. Un alt considerent este extinderea ulterioar`. Dimensiona]i-v` liniile pentru viitorul previzibil. Dac` ave]i \ndoieli, ve]i avea mai pu]ine probleme cu liniile supradimensionate dec^t cu acelea care sunt la limit`. Exemplu: Care este capacitatea maxim` a unei linii de abur cu o presiune de 4 bari si un diametru de 50 mm? Citind \n coloana st\ng` a tabelului 45-1 "Presiunea aburului \n bari" la 4 [i apoi la dreapta p^n` la coloana pentru o ]eav` de abur de 50 mm \n diametru, se determin` c` ]eava va avea o capacitate de 570 kg/h.

Conducta de abur sau magistrala transport` abur de la cazan \ntr-o zon` \n care sunt instala]i mai mul]i consumatori de abur. Liniile de ramifica]ie de abur. Transport` aburul de la conducta principal` la ansamblul \nc`lzit cu abur. Liniile de refulare ale oalei de condens - transport` condensul [i aburul expandat de la oala de condens la o linie de retur. Liniile de retur ale condensului primesc condens de la mai multe linii de refulare ale oalelor de condens [i transport` condensul \napoi la sala cazanelor.

Dimensionarea conductelor dintr-un sistem de abur este determinat` de doi factori principali. 1. Presiunea ini]ial` la cazan [i p admisibil al \ntregului sistem. p total al sistemului nu trebuie s` dep`[easc` 20% din presiunea total` maxim` de la cazan. Aceasta include toate p - pierderile pe linie, coturi, ventile, etc. Re]ine]i, c`derile de presiune reprezint` o pierdere de energie. 2. Viteza aburului. Eroziunile [i zgomotul cresc odat` cu viteza. Vitezele rezonabile pentru aburul de proces sunt \ntre 30 [i 60 m/s, \ns` sistemele

Tabelul 44-1. Diametre interioare [i exterioare de ]eav` conform DIN 2448. Racord de Racord de Diametrul Grosimea Diametrul conduct` (in) conduct` DN exterior (mm) peretelui (mm) interior (mm) 1/2 15 21.3 2.0 17.3 3/4 20 26.9 2.3 22.3 1 25 33.7 2.6 28.5 1 1/4 32 42.4 2.6 37.2 1 1/2 40 48.3 2.6 43.1 2 50 60.3 2.9 60.3 2 1/2 65 76.1 2.9 70.3 3 80 88.9 3.2 82.5 4 100 114.3 3.6 107.1 5 125 139.7 4.0 131.7 6 150 168.3 4.5 159.3 8 200 209.1 5.9 207.3 250 273.0 6.3 260.4 Temp. aburului Presiunea \n bari 250 1 3 8 12 20 40 100 106 1,11 1,20 1,20 127 250 1 3 8 12 20 40 100 1,10 1,30 1,15 1,18 1,28 250 1 3 8 12 20 40 100 1,18 1,20 1,26 1,28 1,29 -

Tabela 44-2. Viteza aburului \n m/sec Diametrul conductei inch mm 1/2 2 4 6 15 50 100 150 Presiunea aburului \n bari (g) 1 12 25 100 17 19 21 22 33 38 41 44 37 44 47 50 50 50 50 50

Tabelul 44-3. Factori de capacitate pentru abur supra\nc`lzit

Dimensiunea conductei 32 300 350 400 1,02 1,17 1,14 1,14 1,19 1,30 1,04 1,17 1,09 1,09 1,11 1,17 1,52 1,04 1,17 1,06 1,06 1,06 1,10 1,17

450 1,05 1,17 1,06 1,06 1,06 1,04 1,06 450 1,13 1,30 1,09 1,10 1,09 1,05 1,06 450 1,19 1,16 1,12 1,10 1,06 1,00 0,98

500 1,06 1,15 1,06 1,04 1,03 1,00 0,98 500 1,15 1,30 1,10 1,09 1,08 1,02 0,97 500 1,30 1,16 1,12 1,09 1,05 1,00 0,95

Temp. aburului Presiunea \n bari

Dimensiunea conductei 100 300 350 400 1,08 1,08 1,09 1,15 1,19 1,25 1,12 1,00 1,08 1,09 1,11 1,14 1,47 1,13 1,11 1,10 1,09 1,09 1,11 1,14

Temp. aburului Presiunea \n bari Pentru a determina capacit`]ile de abur supra^nc`lzit utiliza]i factorii de corec]ie a coeficientului din tabelul 44-3.

Dimensiunea conductei 200 300 350 400 1,19 1,20 1,23 1,23 1,21 1,23 1,20 1,20 1,18 1,16 1,13 1,13 1,40 1,20 1,17 1,14 1,11 1,04 1,06 1,01

44

Tabela 45-1 poate fi de asemenea utilizat` pentru determinarea presiunii necesare pentru manipularea unei cantit`]i cunoscute de condens. Dac` o ]eav` de abur de 65 mm trebuie s` transporte 4100 kg/h de condens, ce presiune va fi necesar`? Citind pe coloana pentru o ]eav` de abur m`sur^nd DN 65 p^n` se ajunge la 4100 [i apoi spre st^nga, se determin` c` presiunea de abur necesar` pentru a face fa]` cantit`]ii de condens este de 16 bari (g). Pentru determinarea rapid` a vitezei aburului, vezi Tabelul 44-2. Pentru o m`sur`toare exact`, se poate utiliza formula: V= Q 3600 x S

linie de 5,5 bar (g). Din tabele afl`m o c`dere de presiune de 38mm H2O/m astfel \nc^t p total va fi de 150 x 38 = 5700 mm H2O/m x 0,57 bar. Presiunea la cap`tul conductei va fi 6 - 0,57 = 5,43 bar (g). Liniile de refulare ale oalelor de condens Liniile de refulare ale oalelor de condens sunt de obicei scurte. Presupun^ndu-se c` oala este dimensionat` corect pentru aplica]ie, utiliza]i o linie de refulare de aceea[i dimensiune ca [i leg`turile la oala de condens. La un p foarte mic \ntre oala de condens [i linia de retur de condens, liniile de refulare ale oalei de condens pot fi m`rite cu o m`rime de ]eav`. Liniile de retur de condens Pentru instala]iile de m`rime medie [i mare se va apela la serviciile unui consultant pentru proiectarea ]evii sau ]evilor de retur pentru condens. De obicei se consider` c` este bine s` se selecteze o ]eav` de retur o dat` sau de dou` ori mai mare pentru: 1) m`rirea capacit`]ii instala]iei, [i 2) eventuala colmatare a ]evii cu n`mol [i piatr`. Exemplu: care este p \ntr-o linie de

retur de condens de DN 40 cu o capacitate de 400 kg/h, c^nd presiunea aburului este de 2 bari iar linia de retur condens \n atmosfer` este de 150 m lungime? Din tabelul 46-1 lua]i factorul de capacitate corespunz`tor cu 2 bar = 0,256 [i apoi \mp`r]i]i debitul dat la acest factor: 400/0,256=1562 kg/h Oale de condens [i contrapresiune mare Contrapresiunile excesive fa]` de standardele normale pot apare datorit` colmat`rii liniilor de retur, m`rimii debitului de condens sau func]ion`rii defectuoase a a oalei de condens. |n func]ie de func]ionarea oalei de condens, contrapresiunea poate fi o problem` sau nu. Vezi tabelul de recomand`ri de pe coperta B. Dac` exist` posibilitatea existen]ei unei contrapresiuni \n liniile de retur, ave]i grij` ca oala selectat` s` poat` lucra \n aceste condi]ii. Contrapresiunea coboar` presiunea diferen]ial` [i. deci, capacitatea oalei de condens este mic[orat`. |n cazuri severe, reducerea capacit`]ii ar putea face necesar` utilizarea de oale de condens mai mari pentru a compensa sc`derea presiunii diferen]iale de lucru.

unde: V= viteza \n m/s Q= Cantitatea de abur in m/h S= Suprafa]a interioar` a ]evii \n m (vezi tabelul 44-1) C^nd este cazul, putem afla p \ntr-o linie de abur utiliz^nd graficul 46-1. Exemplu: Ce c`dere de presiune va fi prezent` \ntr-o linie de abur dreapt`, DN 80, cu lungime de 150m cu un debit de 2000 kg/h [i o presiune de 6 bari (g) [i care va fi presiunea la cap`tul liniei? S` presupunem o presiune medie \n

Tabela 45-1. Grafic de capacit`]i \n kg/h (Viteza 30m/sec) Presiunea aburului bar (g) 0.1 0.3 0.5 1 2 3 4 5 6 8 10 12 14 16 18 20 22 25 30 35 40 50 60 70 80 100 Diametrul conductei de abur aburului 15 7.5 10 11 15 25 35 45 55 66 88 115 130 160 180 200 230 270 300 370 450 520 650 840 970 1300 1500 20 13 17 19 26 44 62 83 100 120 165 210 250 290 350 380 430 490 560 630 830 970 1200 1500 1700 2400 2760 25 22 28 32 46 72 100 135 165 200 270 340 400 470 550 610 700 770 900 1100 1350 1550 1950 2400 2900 3700 4500 32 35 46 52 74 122 170 220 270 330 430 570 650 770 920 1050 1150 1300 1500 1840 2250 2600 3300 4250 5000 6600 7900 40 55 72 81 115 190 270 360 440 520 690 910 1060 1200 1450 1650 1850 2050 2400 3000 3600 4350 5300 6800 7800 10500 12500 50 90 120 130 190 310 440 570 700 830 1100 1450 1700 2000 2400 2600 3000 3400 3900 4800 5800 6800 8500 11000 12500 16800 20000 65 150 200 220 320 520 750 980 1200 1300 1950 2460 2900 3400 4100 4600 5100 5800 6600 8300 10000 11700 14500 18700 22000 29000 34000 80 240 315 370 500 820 1180 1570 1900 2300 3100 3900 4600 5400 6500 7200 8000 9000 10500 13000 15500 18100 23000 29000 24000 46000 54000 100 400 520 575 790 1330 1850 2450 3000 3600 4900 6100 7300 8500 10000 11500 12600 14400 16500 20500 25000 29000 37000 47000 53000 74000 87000 125 620 810 900 1300 2100 2900 3900 4900 5900 7950 10100 11500 13500 16300 18000 20000 23000 25500 33000 40000 46000 57000 74000 85000 115000 138000 150 930 1200 1350 1900 3100 3400 5680 7200 8400 11400 14300 17000 20000 24000 26000 30000 33000 38000 48000 58000 67000 84000 111000 127000 167000 275000

45

Tabelul 46-1. Grafic de capacit`]i pentru liniile de condens p \n mm H20 pe m liniar de conduct` 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 36 38 40 42 44 46 48 50 Diametrul conductei \n mm 10 20 25 32 40 50 65 80 100 125 150

CAPACITATEA DE CONDENS \n kg/h 67 95 116 134 150 164 177 190 201 212 232 251 268 285 300 315 329 342 355 368 380 392 403 414 425 435 446 456 465 475 153 217 266 307 343 376 406 434 461 486 532 575 615 652 687 721 753 784 813 842 869 896 922 947 972 996 1020 1042 1065 1087 310 438 537 620 693 759 820 877 930 980 1074 1160 1240 1315 1387 1454 1519 1581 1641 1698 1754 1808 1861 1912 1961 2010 2057 2103 2148 2193 677 958 1174 1355 1516 1660 1793 1917 2033 2143 2348 2536 2711 2876 3032 3180 3321 3457 3587 3713 3835 3953 4067 4179 4287 4393 4497 4598 4697 4794 1048 1483 1816 2097 2345 2569 2775 2966 3146 3317 3633 3924 4195 4450 4691 4920 5138 5348 5550 5745 5933 6116 6293 6466 6634 6798 6958 7114 7267 7417 2149 3040 3723 4299 4807 5265 5687 6080 6449 6798 7447 8043 8599 9120 9614 10083 10531 10961 11375 11774 12160 12535 12898 13252 13596 13932 14260 14580 14894 15201 3597 5087 6230 7194 8044 8811 9715 10175 10792 11375 12461 13460 14389 15262 16088 16873 17623 18343 19035 19703 20350 20976 21584 22175 22751 23313 23862 24398 24923 25437 6413 9070 11108 12827 14341 15710 16968 18140 19240 20281 22217 23997 25654 27210 28682 30082 31420 32702 33937 35128 36280 37397 38481 39535 40563 41564 42542 43499 44434 45350 13527 19130 23430 27055 30248 33135 35790 38261 40582 42777 46860 50615 54110 57392 60496 63449 66270 68976 71580 74093 76523 78878 81165 83389 85555 87668 89731 91747 93721 95653 25410 40485 35935 57255 44012 70123 50821 80971 56819 90529 62242 99169 67230 107115 71871 114511 76231 121457 80355 128027 88024 140247 95077 151484 101642 161943 107807 171767 113639 181058 119186 189896 124485 198339 129568 206438 134460 214231 139179 2217502 143743 229023 148167 236071 152463 2429152 156641 249572 160710 256055 164679 262379 168554 268533 173342 274589 176049 280494 179679 286279

Capacitatea de condens expandat \n kg/h \ntr-un retur de condens la presiune atmosferic`. Capacit`]ile de mai sus au fost calculate cu o presiune primar` = 0,35 bar (g). Pentru alte presiuni \nmul]i]i capacit`]ile de mai sus cu urm`torii coeficien]i 1 bar: 0,415 12 bari: 0,09 2 bari: 0,256 17 bari: 0,07 4 bari: 0,162 31 bari: 0,06 7 bari: 0,124 42 bari: 0,055 9 bari: 0,108 Graficul 4-1. C`derea de presiune a aburului \n linii de abur saturat

s re

iu

ne

de

ab

ur

(g

C`derea de presiune a aburului

Cantitatea de abur \n kg/h

46

C~LDURA SPECIFIC~ - GREUTATEA SPECIFIC~


Tabelul 47-1. Propriet`]i fizice - lichide [i solide
Lichid (L) sau solid (S) Acid acetic, 100% Acid acetic,10% Aceton`, 100% Alcool etilic, 95% Alcool, metilic, 90% Aluminiu Amoniac, 100% Amoniac, 26% Aroclor Azbest, plac` Asfalt Asfalt, solid Benzen Zid`rie de c`r`mid` [i zid`rie Sol` - clorur` de calciu, 25% Sol` - clorur` de sodiu Argil`, uscat` C`rbune Gudroane de c`rbune Cocs, solid Cupru Plut` Bumbac, pnz` Ulei din semin]e de bumbac Dowtherm A Dowtherm C Etilen glicol Acid gras - palmilic Acid gras - steanic Pe[te, proasp`t, mediu Fructe, proaspete, medii Benzin` Sticl`, pyrex Sticl`, vat` de Ulei, 2 p`rti ap`, 1 parte clei uscat Glicerin`, 100% Miere Acid clorhidric, 31,5% Acid clorhidric, 10% Ghea]` Ghea]` |nghe]at` Untur` Plumb Piele Ulei din semin]e de in Magneziu, 85% Sirop de ar]ar Carne, proasp`t`, medie Lapte Nichel Acid azotic, 95% Acid azotic, 60% Acid azotic, 10% Kerosen Combustibil pentru calorifere nr. 2 Combustibil pentru calorifere nr. 3 Combustibil pentru calorifere nr. 4 Combustibil pentru calorifere nr. 5 Combustibil pentru calorifere nr. 6 }i]ei 34 API continental Motorin` 28 API Hrtie Parafin` L L L L L S L L L S L S L S L L S S S S S S S L L L L L L S S L S S L L L L L L S S S S S L L L S L S L L L L L L L L L L L S S gr. spec. la 18-20C 1,05 1,01 0,78 0,81 0,82 2,64 0,61 0,90 1,44 0,88 1,00 1,1-1,5 0,84 1,6-2,0 1,23 1,19 1,9-2,4 1,2-1,8 1,20 1,0-1,4 8,82 0,25 1,50 0,95 0,99 1,10 1,11 0,85 0,84 0,73 2,25 0,072 1,09 1,26 c`ld. spec. la 20C kcal/kg/C 0.48 0.96 0.514 0.60 0.65 0.23 1.10 1.00 0.28 0.19 0.42 0.22-0.4 0.4 0.22 0.689 0.786 0.224 0.2-0.37 3,35 la 40C 0.265 0.10 0.48 0.32 0.47 0.63 0.35-0.65 0.58 0.653 0.550 0.75-0.82 0.80-0.88 0.53 0.20 0.157 0.89 Lichid (L) sau solid (S) Parafin` topit` Fenol (acid carbolic) Acid fosforic, 20% Acid fosforic, 10% Anhidrin` ftalic` Cauciuc vulcanizat SAE - SW (ulei de ma[in` nr. 8) SAE - 20 (ulei de ma[in` nr. 20) SAE - 30 (ulei de ma[in` nr. 30) Nisip Ap` de mare M`tase Hidroxid de sodiu, 50 Hidroxid de sodiu, 30 Ulei de soia O]el, maleabil la 70F O]el inoxidabil, seria 300 Zaharoz`, 60% sirop de zah`r Zaharoz`, 40% sirop de zah`r Zah`r, trestie [i sfecl` Sulf Acid sulfuric, 110% Acid sulfuric, 98% Acid sulfuric, 60% Acid sulfuric, 20% Titan (industrial) Toluen Tricloretilen Tetraclorur` de carbon Terebentin` Legume, proaspete, medii Ap` Vinuri, de mas`, de desert, medie Lemn, derivate din Ln` Zinc L L L L L S L L L S L S L L L S S L L S S L L L L S L L L L S L L S S S gr. spec. la 18-20C 0,90 1,07 1,11 1,05 1,53 1,10 0,88 0,89 0,89 1,4-1,76 1,03 1,25-1,35 1,53 1,33 0,92 7,90 8,04 1,29 1,18 1,66 2,00 1,84 1,50 1,14 4,50 0,86 1,62 1,58 0,86 1,00 1,03 0,35-0,9 1,32 7.05 cald. spec. la 20C kcal/kg/C 0,69 0,56 0,85 0,93 0,232 0,415

0,19 0 94 0,33 0,78 0,84 0,24-0,33 0,11 0,12 0,74 0,66 0,30 0,203 0,27 0,35 0,52 0,84 0,13 0,42 0,215 0,21 0,42 0,73-0,94 1,00 0,90 0,90 0,325 0.095

0.58 0.34 1,15 0.60 1,05 0.75 0,90 0.50 0,90 0.50 0.70 0,92 0.64 11,34 0.031 0,86-1,02 0.36 0,93 0.44 0,208 0.27 0.48 0.70 1,03 0.90-0.93 8,90 0.11 1,50 0.50 1,37 0.64 1,05 0.90 0,81 0.47 0,86 0.44 0,88 0,90 0,93 0,95 0,85 0,88 1,7-1,15 0,86-0,91 0.43 0,42 0,41 0,40 0,44 0,42 0,45 0,62

Tabel 47-2. Gaze

gr. spec. la 18-20C Aer Amoniac Benzen Butan Dioxid de carbon Monoxid de carbon Clor Etan Etilen` Freon - 12 Hidrogen Hidrogen sulfurat Metan Azot Oxigen Propan Dioxid de sulf Vapori de ap` (abur) 1,00 0,60 2,00 1,50 0,97 2,50 1 ,10 0,97 0,069 1,20 0,55 0,97 1,10 1 ,50 2 30

c`ld. spec.la 20C (kcal/kg/C) 0,24 0,54 0,325 0,455 0,21 0,255 0,118 0,50 0,45 0,16 3,42 0,25 0,60 0,253 0,225 0,46 0,162 0,453

47

Tabele utile pentru ingineri


Tabela 48-1. Conducte conform DIN 2440
Diametrul inch Diametrul Grosimea Greutate ext. peretelui mm mm mm kg/mm

Tabela 48-2. Conducte conform DIN 2441


Diametrul inch Diametrul Grosimea Greutate ext. peretelui mm mm mm kg/mm

Tabela 48-3. Conducte conform DIN 2448


Diametrul inch Diametrul Grosimea Greutate ext. peretelui mm mm mm kg/mm

1/8 1/4 3/8 1/2 3/4 1 1 1/4 1 1/2 2 2 1/2 3 4 5 6

6 8 10 15 20 25 32 40 50 65 80 100 125 150

10,2 13,5 17,2 21,3 26,9 33,7 42,4 48,3 60,3 76,1 88,9 114,3 139,7 165,1

2,0 2,35 2,35 2,65 2,65 3,25 3,25 3,25 3,65 3,65 4,05 4,5 4,85 4,85

0,407 0,650 0,852 1,22 1,58 2,44 3,14 3,61 5,10 6,51 8,47 12,1 16,2 19,2

1/8 1/4 3/8 1/2 3/4 1 1 1/4 1 1/2 2 2 1/2 3 4 5 6

6 8 10 15 20 25 32 40 50 65 80 100 125 150

10,2 13,5 17,2 21,3 26,9 33,7 42,4 48,3 60,3 76,1 88,9 114,3 139,7 165,1

2,65 2,9 2,9 3,25 3.25 4,05 4,05 4,05 4,5 4,5 4,85 5,4 5,4 5,4

0,493 0,769 1 ,02 1,45 1 ,90 2,97 3,84 4,43 6,17 7,90 10,1 14,4 17,8 21 ,2

1/8 1/4 3/8 1 /2 3/4 1 1 1/4 1 1/2 2 2 1/2 3 4 5 6

6 8 10 15 20 25 32 40 50 65 80 100 125 150

10,2 13,5 17,2 21 , 3 26,9 33,7 42,4 48,3 60,3 76,1 88,9 114,3 139,7 168,3

1.6 1.8 1.8 2.0 2.3 2.6 2.6 2.6 2.9 2.9 3.2 3.6 4.0 4.5

0.344 0.522 0.688 0.962 1.41 2.01 2.57 2.95 4.14 5.28 6.81 9.90 13.5 18.1

Dimensiuni de flan[e conform DIN DN D


25 32 40 50 65 80 100 125 150 200 250 300 100 120 130 140 160 190 210 240 265 320 375 440

PN6 k z M D
75 90 100 110 130 150 170 200 225 280 335 395 4 4 4 4 4 4 4 8 8 8 12 12 10 12 12 12 12 16 16 16 16 16 16 20 115 140 150 165 185 200 220 250 285 340 395 445

PN10 k z
85 100 110 125 145 160 180 210 240 295 350 400 4 4 4 4 4 4 4 8 8 8 12 12

M
12 16 16 16 16 16 16 16 20 20 20 20

D
115 140 150 165 185 200 220 250 285 340 405 460

PN16 k z
85 100 110 125 145 160 180 210 240 295 355 410 4 4 4 4 4 8 8 8 8 12 12 12

M D
12 16 16 16 16 16 16 16 20 20 24 24 115 140 150 165 185 200 235 270 300 360 425 485

PN25 k z
85 100 110 125 145 160 190 220 250 310 370 430 4 4 4 4 8 8 8 8 8 12 12 16

M D
12 16 16 16 16 16 20 24 24 24 27 27 115 140 150 165 185 200 235 270 300 375 450 515

PN40 k z M
85 100 110 125 145 160 190 220 250 320 385 450 4 4 4 4 8 8 8 8 8 12 12 16 12 16 16 16 16 16 20 24 24 27 30 30

z - num`rul de [uruburi de prindere M - dimensiunea [uruburilor de prindere

FACTORI DE CONVERSIE METRICI |N UNIT~}I ANGLO-SAXONE


Lungime 1 mm = 0,0394 inch 1 mtr. = 3,28 feet Suprafa]a 1 cm = 0,155 sq inch 1 m = 10,764 sq feet Volum 1 dm = 61,02 cu. inch 1 m = 35,31 cu. feet Vitez` 1 m/sec = 3,281 feet/sec Greutate 1 kg = 2,205 pound(Ib.) Presiune 1 kg/cm = 14,22 psi 1 kg/m = 0,205 psf C`ldur` 1 kcal = 1000 cal 1 kilowatt-or` = 859,8 kcal 1 Btu/Ft2/h/C = 4882 kcal/m/h/C Temperatur` tc = 5/9 tfi tc = 5/9(tf-32) tf = 5/9 tc tf = 5/9tc+32

1 inch = 25,4 mm 1 foot = 0,305 m 1 sq. inch = 6,45 cm 1 sq. foot = 0,0929 cm 1 cu. inch = 16,39 cm 1 cu. foot = 28,32 cm 1 foot/sec = 0,305 m/s 1 pound (Ib.) = 0,452 kg

1 bar = 14,5 psi 1 psi = 0,0689 bar

48

Pierderile de abur printr-un orificiu dat


DIAM. MM

1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5 6 7 8 9 10 12 14 16 18 20 25 30 35 40

1 1 2 3 5 7 10 13 16 20 29 40 52 65 81 116 158 207 262 323 505 727 990 1293

2 1 3 5 8 11 15 19 25 30 44 59 78 98 121 174 238 310 393 485 757 1091 1484 1939

PRESIUNEA DE ABUR |N VALORI RELATIVE (BARI REL.) - PIERDERI KG/H 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 2 4 6 8 11 13 15 17 19 21 23 25 5 10 15 22 30 39 49 61 87 119 155 196 242 349 475 620 785 969 1515 2181 2969 3878 10 18 28 40 54 71 90 111 160 218 284 360 444 640 871 1137 1440 1777 2777 3999 5443 15 26 40 58 79 103 131 162 233 317 414 523 646 931 1267 1654 2094 2585 4039 5816 19 31 53 76 104 136 172 212 305 416 543 687 818 1221 1663 2171 2748 3393 5301 7634 21 42 66 95 129 168 213 263 378 515 672 851 1050 1512 2058 2688 3403 4201 6564 28 50 78 113 153 200 254 313 451 614 801 1014 1252 1803 2454 3206 4057 5009 7826 33 58 91 131 178 233 294 364 523 713 931 1178 1454 2094 2850 3723 4711 5816 37 66 104 149 203 265 335 414 596 811 1060 1341 1656 2385 3246 4240 5366 6624 42 74 116 167 228 297 376 465 669 910 1189 1505 1856 2676 3642 4757 6020 7432 46 82 129 185 252 330 417 515 742 1009 1318 1669 2060 2966 4038 5274 6674 8240 51 90 141 204 277 362 458 565 814 1108 1446 1832 2262 3257 4433 5791 7329 9048 55 95 154 222 302 394 499 616 887 1207 1577 1996 2464 3548 4829 6308 7983 9856

9088 10350 11613 12875 14137 15399

9452 11269 13087 14905 16722 18540 20358 22175

7917 10391 12865 15339 17813 20287 22761 25235 27709 30183

7109 10340 13572 16803 20034 23266 26497 29728 32960 36191 39422

S-a folosit formula lui Napier: ARIA ORIF X PRES.ABS. X 3600 (SEC) / 70 = KG PIERDERI / H

Alte produse
Filtre tip Y Filtrele tip Y produse de firma Armstrong au o gam` larg` de dimensiuni [i sunt confec]ionate din materiale speciale put^nd rezolva practic toate necesit`]ile de filtrare din instala]ii. Se va solicita Buletinul Nr. 171 . Pompe de condens Pompele de condens Armstrong nu folosesc energie electric` pentru antrenare, ci energia aburului sau a aerului comprimat, put^nd pompa chiar [i din instala]ii sub vid \ntr-o conduct` de retur condens sub presiune sau pot fi folosite pentru a ridica condensul \n orice aplica]ie. Se va solicita Buletinul Nr. 1230. Colectoare - Distribuitoare Colectoarele de condens [i distribuitoarele de abur Armstrong sunt special proiectate pentru debite mici \n industria chimic`, petrochimic` [i cauciucului. Se va solicita Buletinul Nr. 164 [i 612. Drenere de lichide de lichide din gaze Drenerele cu flotor de lichide din gaze sunt proiectate pentru drenarea lichidelor din gaze sau pentru eliminarea apei din lichide mai u[oare. Capacitate maxim`: 318.000 kg/h. Presiune maxim`: 124 bar. Se va solicita Buletinul Nr. 1401. Ventile de aerisire termostatice Exist` dou` modele: Modelul TV-2 este construit cu conexiuni intrare-ie[ire \n linie, av^nd corpul din bronz [i lucreaz` la o presiune maxim` de 8,5 bar. Se va solicita Buletinul Nr. 455. Seria TTF este construit` cu conexiuni intrare-ie[ire \n linie sau \n unghi drept av^nd corpul din inox [i lucreaz` la presiuni 0 - 20 bari. Cere]i Buletinul Nr. 457. Specializarea personalului \n domeniul conserv`rii energiei C`l`uzindu-ne dup` deviza c` "cuno[tin]ele nemp`rt`[ite \nseamn` energie pierdut`", Armstrong acord` o mare importan]a instruirii personalului oferind o gam` larg` de posibilit`]i, incluz^nd documenta]ie tehnic`, casete video etc. Multe dintre ele sunt oferite gratuit, altele cu un cost minim.Se va solicita Buletinul Nr. 815. Asisten]a tehnic` este cel mai important lucru pe care Armstrong Interna]ional \l ofer` Reprezentan]ii Armstrong sunt califica]i \n fabric` [i au suficient` experien]` pentru a acorda asisten]a tehnic` necesar`. De asemenea Reprezentan]ii Armstrong sunt asista]i, pentru aplica]ii speciale, de speciali[tii Armstrong.

49

50

51

52

53

54

55

56

S-ar putea să vă placă și