Dincolo de importanja lor ca resurse naturale de biodiversitate si peisaj, ele presupun condi{ii stricte de monitorizare a circulate!

turistice si de realizare a unor amenajari turistice adecvate din punct de vedere ambiental si estetic, care sa conduca la dezvoltarea unor forme variate de turism (odihna si recreere, etnografic, ecologic si stiinjific, alpinism, speologic), cu reale beneficii pentru comunitafile locale. Pentru aceasta sunt necesare politici adecvate care sa mcurajeze cresterea economiei locale Jntr-o maniera durabila, in concordanja cu strategiile de dezvoltare din alte domenii de activitate (Industrie, transporturi, silvicultura, agricultura).

din roci vulcanice, acesti munji au inaltimi ce depasesc 2000m - Pietrosul Calimanului avand maxima altitudine. Prezinta un relief vulcanic supus eroziunii externe, din care s-au pastrat partial conuri si caldere vulcanice. Deosebit de interesante sunt formatiunile sculptate natural, denumite Cei 12 apostoli , Stanca Rosie, Piatra Corbului, etc. In plus, pe versantul nordic al Rachitisului s-au pastrat urme a unui reliegf glaciar cu caldari tipice. In arealul acestui pare se afla specii de zimbru, tisa, smardar, floare de colt, sangele voinicului, laleaua pestrita. Animalele sunt reprezentate de specii de urs, ras, pisica salbatica, lup, jder, vulpe, mistret, cerb carpatin si caprior. Turistii beneficiaza de prezenta a numeroase poteci pentru drumejie, iar cazarea se poate face la Vatra Dornei in vile si hoteluri, la Panaci, Brosteni in casele localnicilor. > Parcul National Cheile Bicazului -Ha$ma$ Parcul se aria, in cea mai mare parte, in judejul Harghita, iar foarte putin din sectorul cheilor pe teritoriul judetului Neamt, la 35 km de orasul Bicaz si 26 km de orasul Gheorghieni. Un loc aparte il dejin cheile raului Bicaz, formate in formatiuni calcaroase si conglomerate. Muntele Haghimas prin caracteristicile sale adaposteste importante plante endemice, iar in jurul Lacului Rosu se gasesc, de asemenea, plante rare - omagul, barba ursului, vulturica, firufa endemica, cocosii bicazeni. Fauna include mamifere mari precum ursul, mistre^ul , urmate de lup, vulpe, jder, dihor, veverita. > Parcul National Piatra Craiului Acest spatiu geografic se afla pe teritoriul judejelor Arges si Brasov si are o suprafata totala de 14.800 ha. Zona de stricta protecjie cuprinde partea centrala a crestei principale a masivului, cu aproximativ 4000 ha cu regim de ocrotire totala a speciilor de flora si fauna. Se defineste prin pereti inalti, foarte abrupti, coljuri ascutite, polite pietroase, padine si areale cu grohotis, vai inguste, chei, in mare parte lipsite de o bogata vegetatie, unde roca apare la zi. Exista 53 de specii endemice - omagul, crucea voinicului, caldarusa, garoflta alba, clopotei, gentiane, micsandre salbatice, garofita Pietrei Craiului, macul galben, floare de colj, smardar, bulbucii de munte, iedera alba, etc. Fauna cuprinde specii de : urs, ras, lup, capra neagra, cocos de munte, vipera, corb, acvila de stanca, etc. Posibilitaji de cazare se gasesc la cabanele din jurul acestui masiv. > Parcul Natural al Munfilor Apuseni Parcul se afla in spajiul montan al judejelor Alba, Bihor, Cluj, cu o suprafaja de 75.784 ha. Printre punctele de interes turistic major din acest pare se inscriu: Cetatile Ponorului, Izbucul si Canionul Vaii Galbene, Cetatea Radesii si zona

Pestera Ursilor de la Chiscau, Groapa Ruginoasa, Ghe|arul de la Scarisoara, Pestera Minunata de langa catunul Casa de Piatra, pestera din Dealul Humpleului si altele. Datorita pozi|iei sale relativ centrale in cadrul Parcului si datorita faptului ca este un adevarat nod rutier spre care se indreapta principalele drumuri de acces in Parcul Natural, Platoul Padi constituie eel mai important punct de re|inere si de dispersare a ruristilor. Important sa este sporita de faptul ca aici caracteristicile naturale ale terenului permit deplasarea mai usoara a turistilor (astfel de la Padi se pot vizita toate punctele de interes turistic din Pare, intr-un sejur cu durata de 4-8 zile). Cetajile Ponorului, cu eel mai complex si pitoresc fenomen carstic, eel mai spectaculos din intreaga fara, este un obiectiv turistic de mare valoare europeana si interna|ionala. De mare interes este zona catunului Casa de Piatra, una dintre cele mai pitoresti asezari de munte din Jara noaastra; in apropierea acestuia se gaseste Pestera Ghejarului Vartop, in care, daca masa de gheata este redusa, in schimb parte impodobita cu formatiuni calcaroase justified, pe deplin, denumirea de ,,Petera Minunata", data acesteia. > Parcul Natural Vanatori Neamt Acest pare se afla pe teritoriul judejului Neam| si este printre primele arii protejate care si-a realizat un sistem de organizare si administratie propriu. Define o suprafa^a de 30.818 ha, fiind dominat de un important areal forestier. Se afla pe cursul mijlociu al raului Ozana, la aproape 3 km de comuna Vanatori, intr-o regiune dominata de dealuri cu altitudini intre 600-800 m. Nucleul acestui pare este format dint-un codru de stejari seculari cu varste de peste 100 de ani. In asocia^ie cu specia de Quercus robur se gasesc specii de jugastru, fag, carpen, par si cire salbatic. La nivelul speeiilor arbustive se afla specii de alun, corn, calin, paducel, lemn cainesc, maces. Impresionant este numarul de speciilor floricole, multicolore care dau un farmec aparte zonelor cu vegetafie ierboasa (angelica, clopojei, lacramioare, brebenei, viorele, sanziene, etc.). Dintre mamifere este prezent ursul, mistreful, rasul, capriorul, vulpea si iepurele. Posibilita^i de cazare exista in pensiunile rurale din localitatea Vanatori Neamt. Din totalul parcurilor nationale si naturale au fost prezentate doar cateva, pentru a se evidenjia resursele floristice si faunistice de care dispun si care pot deveni elemente de atractie pentru turistii doritori sa cunoasca specii deosebite, sa observe modul de viata al acestora, sa admire peisaje naturale de mare frumusete. Problema valorificarii economice, prin turism, a ariilor protejate trebuie sa se realizeze nu pe baza elementelor componente, ci pe baza valorilor de peisaj existente. Aceasta este o noua modalitate de abordare stiinjifica si economica de exploatare a resurselor de^imite de spa^ii geografice cu exhilibru ecologic fragil,

Pentru intreg spajiul deltaic romanesc au fost aprobate de Administrafia R.B.D.D. un numar de 19 trasee turistice: Tulcea - Canal Mila 23 - Garla Sireasa - Garla Sontea - Canal Olgufa - Dunarea Veche - Mila 23 - Lebada - Maliuc - Tulcea; Tulcea - Victoria - Canal Litcov - Canal Crian - Caraorman - Lebada - Maliuc - Tulcea; Tulcea - Maliuc - Lebada - Canal Crian - Caraorman - Lac Puiu, Popas rou - Lacul roule{ - Canal Rou - Canal Impujita - Canaf Busurca - Sulina - Tulcea; Murighiol - Canal DunavaJ - Canal Dranov - Golful Albina - Lacul Razim - Gura Portijei; Jurilovca - Gura Portijei; Lebada - Dunarea Veche - Canal Magearu - Dunarea Veche - Bra{ Sulina - Lebada. In funcfie de nivelul circulate! turistice si de urmarile negative care pot apare in timp, Administratia R.B.D.D. poate lua decizia de inchidere temporara a unor canale de circulate, sau devierea traseelor turistice pe alte canale secundare sau de schimbarea a acestora. > Parcul National Retezat in 1935 a fost infiinjat primul pare national din Romania - Retezat, pornindu-se initial de la un areal de 10.000 ha, la 54.000 ha. In cadrul acestuia, rezervajia s.tiin$ifica integrata, cu excluderea accesului turis.tilor, are o pozijie centrala fa{a de principalele trasee montane (in bazinul Zlatuiei) i ca urmare, condifii foarte bune de conservare.Vizitarea Parcului National Retezat se desfas.oara sub forma drumejiei montane, turitii avand la dispozijie pentru cazare cabanele Pietrele (230 loc.), Buta (72 loc.) i Gura Zlata (23 loc.), precum i posibilitatea de a utiliza corturi propietate personala. Dintre cele trei cabane numai Gura Zlata are acces auto. Celelalte doua, Pietrele i Buta, sunt situate la 1-1 l/2 ore de mers pe jos de la capatul unor drumuri accesibile circulate! auto. De la aceste cabane se desfas.oara o refea destul de ampla de poteci marcate, care conduc la numeroase puncte de interes turistic din cuprinsul parcului. Datorita configurajiei narurale a terenului, aceste poteci au unele porfiuni dificile, a caror parcurgere cere eforturi mari. De asemenea, majoritatea traseelor sunt lungi si prezinta diferenje de nivel mari, obligandu-i pe vizitatori la drumuri obositoare. Incepand din anul 1985, deschizandu-se drumul auto din lungul vaii Lapusnicu Mare pana la punctul Gura Bucurei, turistii pot patrunde in zona centrala a Parului, adica pana la Caldarea Bucurei, urcand din acest punct circa 1 '/2 ore. Pentru vizitarea Parcului exista administrate si personal pentru supravegherea turitilor, ceea ce a determinat aparijia unor fenomene negative,

dovedit practica din intreaga lume, supravegherea permanenta a vizitatorilor de catre personalul de specialitate al Parcului. > Parcul National Ceahlau Parcul National Ceahlau define 8.396 ha i include trei zone concentrice, care se desfas.oara pe acest masiv muntos de redusa extensiune spajiala s.i delimitat precis de unitafile montane inconjuratoare. Astfel, in partea centrala inalta se afla rezervafia ?tiin(ifica integrata, dezvoltata pe 4000 ha, ce include Platoul Ocolaelor, Varfurile Ocolau Mare, Ocolasu Mic i Varful Toaca. Accesul la aceasta zona se va face pe trasee obligatorii, sau prin realizarea, in perspectiva, a unei telecabine intre Durau i Varful Toaca. Posibilitati sigure de cazare se afla la Cabana Dochia. A doua zona, circumscrisa primei, este zona tampon, ce define 55% din suprafata parcului, cu un regim de valorificare turistica durabila, care sa asigure protecjia rezervafiei tiin{ifice din partea centrala. Cea de-a treia zona de prepare, cuprinde i areale locuite, as.ezari rurale ce urea pe vaile afluente ale Bistrijei, Bistricioarei i Izvorul Muntelui. Aici vor putea fi realizate amenajari turistice complexe, avand ca suport si baza de pornire stajiunea Durau i cabanele de versant Fantanele i Izvoru Muntelui. Edificarea amenajarilor turistice va fi astfel dimensionata meat sa menjina un echilibru activ in cadrul zonei de prepare. > Parcul National Rodnei Acest spajiu protejat se afla situat pe teritoriul judejelor Maramures., Bistrija Nasaud i Suceava, avand 46.399 ha. In sistem de ocrotire se gasesc Munfii Rodnei, alcatui|i din isturi cristaline, cu multe varfuri ce depas,esc 2000 m (Buhaescu Mare, Ineu, Pietrosu, Rebra). Din total, circa 750 de ha sunt strict ocrotite i cuprind in principal Masivul Pietrosu Mare. Exitenja unui relief glaciar bine conservat prin vai s.i caldari glaciare face ca peisajul alpin sa fie deosebit de atractiv pentru turis.ti. Exista 4 lacuri glaciare, din care cele mai cunoscute sunt Lala s.i Buhaescu. Sub aspect floristic, aceasta zona cuprinde specii deosebite ce aparfin etajului alpin i subalpin. Unele endemisme - gua porumbelului, paiuul, clopofelul, ghinjura, mierea ursului, floarea de r.olj sunt deosebit de valoroase pentru flora salbatica. Circa 305 din suprafajd masivului este acoperita de jnepeniuri, aflate in asociere cu smardar, zimbru i alte specii ierboase i floricole. Din punct de vedere faunistic, aici se intalnesc specii de urs, cerb, ras, capra neagra, marmota, acvila de munte, numeroase pasari i insecte. In apele repezi ale raurilor i a lacurilor glaciare mai mari se afla pastrav indigen si curcubeu, lostrifa. Ca urmare a importanjei biogeografice a fost declarat rezervajie a Biosferei. Posibilitafi de cazare exista la Borsa > Parcul National Calimani

label nr. 9 Rezervatiile Biosfcrei $i parcurile natiunale din Romania Zona protejata Delta D u n a r i i rezervatie a Biosferei Mt. Domogled - Valea Cernei Jude(u) Tulcea, Constanta Cara$-Severin, Gorj, Mehedinfi Suprafata (ha) 580.000 60.100 54.400 28.297 46.369 11.600 8.396 24.041 17.100 14.800 36.664 11.321

Muntii Retezat - rezervatie a Biosferei Hunedoara Cheile Nerei - Beu?nita Cara$-Severin

Muntii Rodnei - rezervatie a Biosferei Bistrifa Nasaud, Maramure, Suceava Cheile Bicazului - Mtii. Hajma? Muntele Ceahlau .Muntii Calimani Muntele Cozia Muntii Piatra Craiului Muntii Semenic - Cheile Cara$ului Munfii Macinului Neam{, Harghita Neamf Mure, Suceava Vaicea Arge, Brajov Cara-Severin Tulcea

Sursa: Ministcrul Apelor, Padurilor $i Protecjiei Mediului, 2000

Cele mai cunoscute parcuri nafionale au intrat de mai demult in circuitul turistic (Retezat, Rodna, Ceahlau, Munfii Apuseni, Bucegi, Domogled-Valea Cernei, Delta Dunarii), desi dotarea cea mai adecvata o au doar Munfii Retezat, Bucegi, Rodna. In cadrul parcurilor naturale se includ urmatoarele spafii geografice: Porfile de Fier, Gradistea Muncelului-Cioclovina din Munfii Sebesului, Munfii Apuseni, Munfii Bucegi, Vanatori-Neamf, Balta Mica a Brailei. Rezervafiile biosferei cuprind 645.313 ha, respectiv 45,9% din totalul ariilor protejate, cele stiinfifice defin un numar de 52 de unitafi cu circa 100.217 ha, urmate de cele naturale cu 527 unitafi si o suprafafS de 122.569,2 ha, precum si de monumente ale naturi cu 228 unitafi si 2.174,8 ha. Circa 2/3 din ariile protejate cu excepfia Deltei Dunarii se afla concentrate in aria carpatica si au rol major in protecfia unor specii floristice, faunistice valoroase. > Rezervatia Biosferei Delta Dunarii Un exemplu elocvent in efortul romanesc de conservare si valorificare a resurselor naturale prin turism este ,,Rezervafia Biosferei Delta Dunarii" (R.B.D.D.), ca imagine deosebitS a Romaniei turistice si pentru care turismul organizat nu afecteaza ecosistemele locale, el constituindu-se in factor important de relansare economics si socials a asezSrilor deltaice.
Orieinalitatea si ineditnl neisainlni hratele Diinarii si oanalplp HP

si plopi negri, ciudSfenia exotica a grindurilor Letea si Caraorman, cele peste 280 specii de pasari, fauna piscicola, plajele, climatul, cultura si asezarile acestei zone, unice in Europa, determina turismul itinerant si de sejur, eel stiinfific sau sportiv, precum si agroturismul. Turismul in aceasta zona va fi permis numai in limita capacitafii de suport ecologic a fiecarei zone, pe baza unor autorizafii (permise) de intrare in Delta Dunarii si numai in anumite areale. Rezervafia Delta Dunarii (580.000 de hectare pe teritoriul Romaniei) include un sistem ecologic unic in Europa (delta), cu o mare varietate de specii de plante, pesti, pasari (majoritatea fund migratoare si declarate monumente ale naturii) si mamifere. Regimul de protecfie integrals priveste circa 8,7% din suprafefe, care includ terenuri permanent sau temporar acoperite cu ape (lacuri, mlastini, stufarii etc.), paduri cu valoare ecologies sau stiintifica ridicata si/sau monumente ale naturii, terenuri emerse (grindurile) care constituie habitatul unor specii de flora si faunS protejate. Jumatate din suprafafa rezervafiei corespunde unei zone economice, in care predominS terenuri aflate in regim liber de inundafie (70%). Pe langS terenurile indiguite pentru folosinfS agricola, piscicola, silvica si cele pe care sunt amplasate asezarile, exists si zone (circa 4%) orientate cStre reconstrucfia ecologies, fiind afectate de activitatea antropica. Constituirea, din 1991, a Rezervafiei Biosferei ,,Delta Dunarii", cu autonomie proprie si prin sprijinul fmanciar al multor organisme internafionale, a facut ca turismul sS aibS aici alt statut, si sa fie incurajat eel in sistem organizat, care valorifica mai bine infrastructura turistica existentS si reduce, cat mai mult, formele de poluare care pot apare in cazul turismului individual, mai greu de controlat. La nivelul Deltei Dunarii se gasesc 9 zone turistice : Zona turisticS Letea-C.A.Rosetti, cu posibilitafi de cazare in orasul Sulina si in localitafile rurale limitrofe ; Zona turistica Chilia-Padina cu ofertS de cazare in pensiunile rurale din localitatea Chilia; Zona turisticS Mila 36-23 cu condifii de cazare in locuinfele localnicilor si pensiunile din Mila 23; Zona turistica Matifa -Bogdaproste cu posibilitSfi de campare pentru turisti; Zona turistica Gorgova-Uzlina cu oferta de cazare in localitatea Uzlina in pensiuni rurale; Zona turisticS a lacurilor Rosu-Puiu cu posibilitafi de campare pentru turisti; Zona turistica la complexului lacului Razim -Dranov cu ofertS de cazare in localitatea Murighiol, la Jurilovca si campingul si complexul turistic de la Portifa; Zona turisticS grindul Lupilor-Chituc cu cazare in pensiuni rurale si in locuinfele localnicilor; Zona turistica de interferentS cu apele marine, respectiv Sulina, Sf. Gheorehe. canalul Sondei. erindul Chituc si Gura Portitei cu multiple

sprijin pentra comunitatile locale pentra a obtine venituri suplimentare prin limitarea in schimb a activitajilor miniere, agricole si forestiere mult mai distructive pentru peisajele naturale.

r
"2. 3>

2.8.7.2. Aril protejate in Romania

^

,^ J
so T

l|

' Pe teritoriul Romaniei, primele arii protejate au fost constituie inca de la

3 ^5

*"

li-

p" 2-

1-1 P> en

5' !^

Cu >g 0

Cu ^

^>J

>-"

!ji

T3

Bate Sank: Moldova Tusnad

Figura 17. Principalele rezervatii din Romania

1 % 3^ oo

trecut au fost initiate proiecte de delimitare a unor zone care sa fie protejate de orice activitate economica. In Romania au fost identificate circa 3700 de specii de plante si 33 792 specii de animale (2002 - Ministral Mediului). Aproape jumatate din speciile vegetale sunt considerate specii rare (1253), vulnerabile (171), periclitate ( 39), extincte (74). Un numar de 23 au fost declarate monumente ale naturii. In lumea animala circa 33.085 sunt nevertebrate si doar

a 1 p

G o

Cu ft en 13 o

Cu

5'

cr ^

to

conservare deficitara, alte 55 de specii sunt periclitate , 69 specii sunt considerate vulnerabile si 24 de specii sunt foarte rare. Incercarile de ocrotire a florei si faunei dateaza de aproape un secol si se datoreaza initiativelor unor savanji romani, precum Emil Racovifa, Grigore Antipa, etc.
i*

*+ B" -<-

en

naturala din Romania in Bucegi (intr-o subunitate a acestora - Muntele Cocora).

* o

rt TO U

jD to

u) o

ag

K)

1 & >-t

ft S

cr o] o" TO

% O X o

& ca o 0
! '

<\

ca< -f-*-

Alexandra Borza, a fost elaborata si statuata, in 1935, Legea protectiei mediului. Aceasta prevedea ediflcarea unor rezervajii intinse, in cadral carora sa se intervina cu cat mai pujine modificari asupra starii inrfiale. La ora actuala, suprafata ariilor protejate insumeaza 11.000 km2, adica 4,8% din teritoriul national, din care parcurile najionale reprezinta 100.300,8 ha. Exista o puternica concentrare a ariilor protejate in spajiul montan si colinar, fiind cu mult mai redusa in perimetral campiilor'si luncilor. In Tabelul nr. 9 sunt prezentate rezervajiile biosferei si parcurile nationale . din Romania, care au fost nominalizate pe baza datelor existente si avand in vedere conjinutul Legii nr. 137/1995 si 5/2000 privind protectia mediului inconjurator. Ariile protejate ocupa la nivelul teritoriului national 197.343 ha, aproximativ 8,3% din suprafaja Jarii, avand 855 de areale cu statut special de protecfie. Parcurile najionale dejin 298 465 ha, circa 23,8% din tot teritoriul protejat, cu 11 unitati, iar cele naturale au 312378 ha, circa 30,2% din suprafafa protejata,
floristice faunistice de flora si fauna A peisagistice forestiere speologice geologice parcuri dentrologica

M-^

J'
^O

3 0

-+

-h

n ta

Ca

5'

Cu O

ca<

p f-t-

en <T>

ft

Cu

0?

c--

o>
tt

- 0 C I-! X. OH
^ ?

S- 3 CO f-*3 g O
i-h 3^ ft

3
5 Q3<

B" ^

O n

ti en i-c 173

en

si prin posibilitajile de desfasurare a activitafilor turistice, aceste parcuri reprezinta importante resurse ce imbogatesc patrimoniul turistic al unei \aei, diversificand oferta turistica. Constituirea parcurilor najionale si naturale ca produse turistice - se realizeaza insa in contextul amenajarii si dotarii corespunzatoare a acestora, actiune ce are la baza armonizarea functiilor lor stiintifice si turistice. Structura parcurilor este astfel conceputa meat sa permita o buna conservare a speciilor floristice si faunistice existente dar si derularea unor minime activitafi economice. In acest context, aceste arii protejare cuprind trei tipuri de zone : - o prima zona, aa zisa salbatica, constituie rezervaUa naturala propriu-zisa, care protejeaza global flora, fauna si peisajul, fiind supusa unui regim restrictiv activitajii umane, care se limiteaza numai la cercetarea stiinjifica; - o a doua zona, rezervajia integrala, denumita tampon ", mai extinsa in suprafata, inconjoara rezervatia stiinjifica, asigurandu-i o protecjie ecologica. Este supusa si ea unui regim restrictiv, dar nu exclude unele activitati umane, chiar economice, dar limitate. In cadrul ei sunt amenajate alei pentru circulate, uneori si alte construcjii turistice, chiar baze de cazare; - cea de-a treia zona, in mod obisnuit zona periferica, denumita si ,,preparc" este constiruita in jurul parcurilor in scopul de a pune la dispozi$ia vizitatorilor aceleasi obiective naturale, carora li se aplica insa o reglementare stricta de ocrotire. Ea comporta activitafi umane de diferite intensitati, cuprinzand cea mai mare parte a dotarilor turistice, servind ca zona de recepjie a fluxurilor turistice, asigurand dispersarea lor ordonata in interiorul parcului. - Activitatile umane interzise sunt : exploatarile miniere si forestiere, vanatoarea si pescuitul, pasunatul animalelor domestice, practicarea agriculturii, industriei si comerfului, construcjia de baraje, locuinje, linii electrice de inalta tensiune, este limitata construirea cailor de comunicatii etc., adica a tot ceea ce ar duce la ruperea echilibrului ecologic. - Activitatile umane permise sunt reprezentate de o serie de acjiuni legate de organizarea turismului (construirea de baza materiala, efectuarea unor trasee marcate, efectuarea de filmari documentare legate de istoricul parcurilor si al obiectivelor protejate, care sa evidentieze valoarea peisajului, a unor obiective, practicarea unor sporturi: echitatie, canotaj, schi), cercetarea stiinjifica, laboratoare si sta^iuni de cercetari stiinjifice. Aceste principii sunt valabile, de regula, in parcurile protejate cu suprafete mai mici din Europa, Australia, Oceania, Canada si America de Sud. Parcurile nafionale din Africa permit si unele activitaji umane ca pastoritul, vanatoarea, safari-urile. Unele parcuri nationale din Asia permit organizarea unor mici asezari de cult (Japonia), balneare (India, Vietnam, Indonezia). Parcurile najionale

Amenajarea turistica a parcurilor najionale si naturale variaza de la o {ara la alta, asa cum difera si echipamentele turistice ale fiecarui pare, acestea fiind determinate, in mare masura, de specificul obiectivelor sale naturale, dotarile existente, incadrandu-se (cantitativ) in limitele impuse de ecosistemele respective, a caror depasire poate determina perturbarea echilibrului lor. In acest context se aplica mai multe tipuri de suport: ecologic, social, psihologic, economic toate utilizate pentru a limita nivelul de derulare a unor activita{i traditionale ale populajiei ocale sia fine sub control fluxurile de turisti. Dotarile turistice cuprind, in general, baze de cazare foarte diversificate (terenuri de campare, corturi, cabane, refugii, vile, hoteluri, tabere de tineret, sate de vacanja etc.), baze de alimenta|ie publica (restaurante moderne cu specific, chioscuri, cofetarii etc.), mici magazine pentru corner^ adecvat, instalatii sportive (partii de schi, piscine, piste de patinaj, calarie) si de alte dotari pentru divertigment, caracteristice fiecarui loc. Dar, indiferent de gradul de dotare al acestor parcuri, fiecare dintre ele trebuie sa aiba un echipament de baza constituit din instalajii sanitare, aflate in tot cuprinsul parcului, poteci si alei marcate, locuri de odihna si amenajari pentru vizitarea diferitelor obiective naturale. Alaturi de parcurile nafionale si naturale, ca unitaji operafionale si de gestionare, dar si de valorificarea a resurselor naturale prin rurism, putem aminti: - rezervatiile biosferei, care ocupa areale intinse si fac parte din programele interna|ionale de asistenja si protec^ie. in cadrul lor, pot coexista asezari si chiar localitaji, in care activitatea umana are caracter permanent si diversificat; - rezervatiile $tiintiflce integrate, care sunt portiuni din natura de o valoare deosebita prin existenja unor elemente floristice sau faunistice endemice, a unor formafiuni geologice reper, a unor situri paleontologice de valoare najionala sau/si universala; - rezervatiile naturale au dimensiuni variabile si o foarte mare varietate a obiectivelor ocrotite. De regula, sunt ,,esantioane" de natura nemodificata care confin raritaji naturale (floristice, forestiere, geologice, faunistice, geomorfologice etc.). Sunt permise anumite intervenjii antropice, dar numai in vederea asigurarii condijiilor optime de protejare a rezervajiei (Fig. 17); - monumentele naturii, elemente naturale deosebit de atragatoare reprezinta unicate, rarita^i, endemisme, de important na|ionala, care trebuie protejate prin orice mijloc. Prin dimensiunile lor, monumentele naturii au un caracter punctual si nu constituie un ecosistem reprezentativ etc. Toate incercarile de a pune in valoare resursele turistice existente in ariile protejate are drept finalitate practicarea ecoturismului. Acesta include acele activitaji turistice menite sa reduca influenza negativa a turismului de masa, sa permita doar acele initiative cu rol de cunoastere si de simpla vizitare fara a pune baza pe dotari turistice si alte amenajari specifice. Potrivit practicilor

geografic, modificand caracteristicile i calitatea ecosistemelor naturale, determinand degradarea unor spajii geografice, mai mult sau mai pu|in extinse, ajungand in stadiul de ,,ireversebilitate". Acest efecte nedorite sj adesea profund negative au determinat contrareacjii, adoptarea unor masuri legislative,' gasirea unor instrumente eficiente in sprijinul conservarii naturii, definirea unor categorii de arii protejate. 2.8.7.1. Arii protejate: concept, clasificare Crearea, amenjarea sj ocrotirea ariilor protejate are un dublu obiectiv: - pe de o parte, protecfia naturii fa{a de aspectele nefaste ale evolufiei societafii contemporane, care au determinat, in numeroase situa^ii, un proces intens de distrugere a mediului inconjurator, uneori cu implicafii grave asupra echilibrului biologic al spajiului respectiv; - pe de alta parte, de a proteja cadrul natural pentru al pune la dispozijia oamenilor pentru odihna i recreere. Deci, politicii conservarii ,,clasice" a naturii, adica a protecfiei ei impotriva influenjelor negative ale omului, i s-a adaugat in prezent protecfia naturii in folosul omului. Aceasta ca un revers firesc al tehnicizarii crescande a societa|ii, cand nevoile umane de compensare fizicS si psihica se indreapta spre natura, in mijlocul careia oamenii gasesc condifii favorabile pentru menjinerea sanata^ii i reconfortarea fizica sj psihica, necesita^i pe care si le pot satisface, in mare masura, practicand turismul. Rela^ia intre cerinfele menfinerii echilibrului mediului natural si cele impuse de practicarea turismului - ca factor important al presiunii antropice asupra naturii - ridica o serie de probleme si intrebari. Ariile naturale protejate au devenit din ce in cce mai mult, parte a turismului, tocmai pentru ca ele prezinta o stare ideala a mediului inconjurator, mai pu(in afectata de presiunea antropica, un spajiu de recereere pentru cei stresaji de viaja cotidiana a marilor orae. Zonele naturale protejate sunt considerate de specilitii in geografia turismului ca parte a potenjialului turistic natural, resursa turistica ce poate fi valorificata ca atare. Ca urmare a existat si exista o disputa permanenta legata de incompatibilitatea intre turism, cu toate componentele sale i protecjia mediului. Organismele neguvernamentale de sub egida O.N.U. acjioneaza pentru utilizarea controlata a arealelor naturale protejate ca resursa turistica deosebit de valoroasa. Exista o politica de armonizare intre mediu si societate, fundamentata pe definirea ,,limitei de suportabilitate a mediului" (carrying capacity), ce trebuie respectat de utilizator, respectiv de industria turistica. Uniunea International!* pentru Conservarea Narurii (U.I.C.N.) a stabilit si definit chiar o serie de categorii operafionale de arii protejate: - parcuri nafionale destinate cercetari tiin|ifice si turismului de recreere; - parcuri naturale cu rol de conservare a peisajului natural;
'

- rezervajii tiin{ifice destinate menjinerii unor peisaje rare, in scopul cercetarii stiintifice, dar si pentru menfinerea in patrimoniul natural; - rezervajii peisagistice destinate pastrarii unor forme de relief sau asociafii vegetale cu valoare estetica; - monumente ale naturii, care pot fi forme de relief unice, sau specii de plante si animale rare, pe cale de disparijie, situate in exteriorul sau interiorul perimetrelor construite. Indiferent insa de numele pe care il au, scopul lor este ,,de a conserva, cat este posibil, natura in stare virgina, de a modela peisajul dupa principii estetice, {inand cont de exigence biologice si economice si de a procura odihna tuturor celor care cauta repaus, voie buna si pace". Ele sunt create pentru a beneficia de avantajele lor atat generajiile actuale, cat si cele viitoare. ,,Noi vrem sa protejam natura, nu numai pentru ea insasi, dar mai ales pentru oamenii care cauta in ea o sursa de bucurie, sanatate si recreere inteligenta" spunea Dl. Sonnemann (Germania) inca din 1970 (Consiliul European, ,,Raport asupra creerii parcurilor naturale, regionale si parcurilor naturale de frontiers", Doc, 2708/ 1970.). f > In spiritul acestor principii, parcul national este definit ca ,,un areal relativ intins, unde unul sau mai multe ecosisteme nu sunt material alterate de exploatarea si ocuparea umana, unde speciile de plante si animale, aspectele geomorfologice si habitatele sunt de un interes stimjific, educativ si recreativ deosebit, sau care define un peisaj natural de o mare frumusefe; unde autoritatea cea mai competenta a farii a luat masuri de prevenire sau eliminare cat mai curand posibila a oricarei exploatari sau locuiri a intregului areal, de intarire efectiva a respectului fa$a de factorii ecologici, geomorfologici sau estetici care au justificat stabilirea lui; unde vizitatorilor le este permisa intrarea in condijii speciale pentru scopuri de cercetare, educative, culturale si recreative" (Simona Marinescu Condurafeanu-Fesci, 1985.)> Parcurile naturale au fost organizate mai tarziu, crearea lor fiind determinate de dezvoltarea crescanda a turismului, reprezentand primul concept pentru a veni in ajutorul faunei persecutate si florei ameninfate. Ele desemneaza un teritoriu de o frumusefe aparte, care grupeaza o serie de atracjii turistice, respectiv fenomene naturale originale, monumente istorice si de arta, elemente naturale originale, elemente de etnografie si folclor si care, fara a se prejudicia echilibrul sau natural, servesc recreerii populafiei. Aceste defmijii subliniaza cele doua funcjii fundamentale ale parcurilor nationale si naturale: funcfia ?tiin(ifica, de conservare a resurselor naturale si funcfia turistica, de satisfacere a necesitatilor culturale, de odihna si recreere a oamenilor. Ideea organizarii parcurilor nafionale si naturale a aparut, mai intai, in {arile dezvoltate din punct de vedere industrial ca o motivate sociala i educativa. Prin frumusetea peisaielor. ttrin asoectele originale. remarcabile ale comno-

vanatorii, numarul exemplarelor ce pot fi vanate se stabilete anual, de inspectoratele silvice, vanarea speciilor deosebite: urs, capra neagra, ras, lup fund posibila doar pe baza unor aprobari. In prezent, Asociajia Generala a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi din Romania (circa 53.000 vanatori si 130.000 pescari sportivi), si nu numai, se ocupa de intrejinerea fondurilor de vanatoare si pescuit, de buna gospodarire a vanatului, de organizarea partidelor si competitor interne si Internationale si este membra a organismelpr Internationale de profil. Impreuna cu Romsilva dispune de 119 cabane de vanatoare si de drumuri de acces la fondurile de vanatoare. De retinut ca un numar de 25 de cabane de vanatoare (Tab. nr. 8), situate in zona montana i apartinand S.N.Romsilva, sunt in prezent destinate turismului international de vanatoare, fiind deservite de personal silvic specializat in vanatoare si ocrotirea vanatului (ele nu sunt incluse in circuitul turistice general).
Tabelul nr. 8

Continuare Tabelul nr. 8 13. Lacul Ro$u Hunedoara 14. Aujel 15. Reciu 16. Cotu Jiefului 17.Campusel Maramure$ 18. Novat 19. Izvorul Izei 20. Poiana Mure? 21. Lapusna Neamf 22. Teiu? Prahova Mun^ii Tarcau Munfii Giurgeu Munfii Maramure? Munjii Rodnei Munfii Jible Munfii ureanu Munfii Parang Munjii Parang Munfii Retezat Munfii Suhard

Cabane silvice pentru vanatoare

Judetul / Cabana
Alba 1. lezer 2. Babele 3. Oa$a Arge? 4. Piatra Craiului Baciiu 5. In{arcatoarea Bistrita 6. Colibija 7. Dealu Negru Cluj 8. Varu 9. Izvoarele Cernei Covasna lO.Cormos 11. Bodvai Harghita
12. Ivo

Munjii Trascau Mun(ii ureanu Munjii ureanu

23. tevia Suceava 24. Darmova Valcea

Mun{ii Baiului

Obcinele Mestecani?

Munjii Piatra Craiului

25. Obarsia Lotrului

Munfii Lotru
Sursa: S.N. Romsilva, 2003 '

Mun{ii Tarcau

Munjii Calimani Munfii Bargaului

Munfii Gilau-Muntele Mare Muntii Mehedinfi

Dupa cum este cunoscut, acest segment al ofertei turistice se adreseaza mai ales celor cu venituri ,,peste mediu" si necesita o capacitate specifica de organizare, informare si educare. Pentru ruristi sunt valoroase exemplare cu statut de trofee care sunt materializate prin marimea blanurilor, pieilor, coarnelor. Privit pe ansamblu, Romania define un valoros potential cinegetic care poate determina o evolufie pozitiva a turismului de vanatoare ce poate contribui la cresterea incasarilor valutare in turism si promovarea unei imagini turistice atractive ca destinajie turistica pentru potentiali clienti cu venituri deosebite. 2.8.7. Potentialul turistic al ariilor protejate Intervenfiile antropice din ce in ce mai agresive, presiunea antropica puternica si in continua cretere - datorata, in principal, proceselor de

Mun^ii Intorsurii Munjii Intorsurii

Muntii Giueeu

rol - de a objine resurse de carne si piei, blanuri i de a apara prin reducerea efectivelor faunei salbatice a culturilor agricole i a animalelor domestice. In perioada medievala, premoderna si chiar actuala practicarea excesiva a vanatorii a condus la dispari^ia unor specii- zimbrul, bourul, castorul sau la scaderea drastica a efectivelor- capra neagra, lup, ras, pisica salbatica, jder de padure. Vanatorile s-au derulat cu utilizarea armelor de foe, a cainilor de vanatoare, a soimilor dresaji. Ultimele reglementari legislative in domeniu (Legea 103/1996, si Legea 654/2001) arata ca fondul cinegetic al Romaniei reprezinta o resursa naturala de interes national si international si care este astfel gestionata incat sa permita conservarea biodiversitajii faunei, menfinerea echilibrului ecologic si practicarea vanatorii in sistem organizat sau individual. Suprafaja unui fond de vanatoare este de circa 5000 ha la campie, 7000 ha la deal si podis., 10.000 ha la munte. Gestionarea acestor fonduri se face de catre Regia Nationals a Padurilor, Asociajiile Generale a Vanatorilor i Pescarilor Sportivi, unitajile de cercetare stiinjifica cu profil cinegetic si de alte organizajii vanatoresti constituite in mod legal. Repartijia fondurilor face ca circa 68% sa aparjina organizajiilor vanatoresti, 30% unitajilor din Regia Najionala a Padurilor, 2% pentru protecjia fondului genetic al unor specii valoroase de vanat, pentru derularea unor activita^i de cercetare stiinjifica si unitaji de inva$amant cu profil silvic. Activitajile de vanatoare sunt permise pentru 25 de specii de mamifere (bizam, capra neagra, cerb lopatar, dihor, iepure, jder, hermelina, marmota, mistre{, nutria, nurca americana, rasul, veverija, sacalul, viezurele, vulpea, etc.) si pentru 59 de specii de pasari din care peste 70% de apa (2 specii de beca^ine, 5 specii de gaste salbatice, 16 specii de rate salbatice, 2 specii de sitari, 4 specii de sturzi, prepelite, potarnichi, ierunci, cocosi de munte, porumbei gulerati si de scorbura, turturele, 4 specii de ciori, etc.). Prin vanatoare, ca acjiune, se in^elege cautarea, starnirea, urmarirea, haituirea, ranirea, uciderea si capturarea finala a vanatului sau orice alta activitate cu aceiai fmalitate pentru vanatori. In functie de diversitatea formelor de relief, de oferta trofica si cerin^ele ecologice ale fiecarei specii, reparti^ia vanatului este inegala. La nivelul teritoriul national exista mai multe zone cinegetice (Fig. 16) care se detaeaza prin specii cinegetice caracteristice fiecareia: zona I - care cuprinde arealele de pajisti si pasuni alpine din Munjii Rodnei, Calimani, Ceahlau, Ciucas, Bucegi-Fagaras, Lotru-Cindel, Parang, Retezat fiind cunoscute pentru capra neagra, niarmota, cocos de mesteacan etc. zona II - include spatiul montan cu paduri de conifere si de amestec conifere cu fag, cunoscute pentru urs, cerb, ras, mistret, caprior, jder, ierunca, cocos de munte etc.; zona III - inglobeaza arealele colinare inalte sj de podis., cu paduri de foioase in principal, unde dominante sunt: mistretul, capriorul, cerbul, lupul, vulpea, iepurele etc.;

zona V - ocupa, in special, balfile si teritoriul luncilor, cu variate specii de balta: raje si gaste salbatice, lisije etc.

I caprj ncajira 1 terb $i nrs [Jjl cilprior 51 mistret ^3 icpiire $i t . i z i i n v a n d t do baits

Figura 16. Principalele zone cinegetice din Romania

In cadrul acestor zone de interes major s-au constituit (pentru o mai buna gestionare si valorificare a fondului cinegetic), la nivelul fiecarui jude|, fondurile de vanatoare (peste 2500). Exista judeje cu un numar mare de asemenea fonduri, si anume: 40-50 fonduri in Maramures, Suceava, NeamJ, Valcea, Gorj, Cara-Severin, Arges; 20-40 unitaji in Covasna, Harghita, Braov, Sibiu, Buzau, Alba; iar cu fonduri reduse judejele Braila, Gala^i, Constan{a, lalomija, Calarasi etc. Dupa bogajia, varietatea si numarul de exemplare ce se pot vana, pe primele locuri se afla judefele care au {inuturi colinare si de podis, dar valoarea economics a vanatului este mai mica. Fauna montana, in schimb, are o valoare cu mult mai mare, ea oferind cele mai renumite trofee. Din anul 1997, in fiecare an se organizeaza, in comuna Poiana Marului (Brasov), sarbatoarea ,,Vanatoare in Carpafi". Pe teritoriul Romaniei vanatoarea are vechi tradifii, reglementarea acesteia prin lege realizandu-se inca din 1851 in Translivania prin introducerea permisului de DOrt arma. in 1854 a nermisului de vanatnare si arml 1886 m Tarilp Rnmanp

,o
Pentru marirea valorii recreative a padurilor din zona periurbana a Bucurestiului (Baneasa, Sinesti, Snagov, Caldarusani, Cernica, Pustnicul, Comana, Mogosoaia) si, implicit, pentru crearea unor condijii civilizate de odihna si recreere a vizitatorilor in mijlocul naturii, sunt necesare masuri pentru imbunata|irea inzestrarii naturale a padurilor si echiparea tehnico-edilitara a acestora. 2.8.5. Potentialul turistic al faunei Fauna, ca si vegetatia, se impune prin varietate, densitate si valoarea trofeelor, din punct de vedere turistic prezentand importan|a prin valoarea sa estetica, recreativ-cinegetica si stiinjifica. Desi are o mobilitate accentuata in spatiu, fauna se structureaza, la randul sau, altitudinal, contribuind la individualizarea unor asociatii faunistice deosebite, cu numeroase elemente de interes cinegetic. Etajul faunistic al stepei i silvostepei cuprinde, in special, specii adaptate la conditii climatice specifice si resurse naturale vegetale limitate. Suprafejele ocupate cu fauna salbatica sunt cu caracter insular, reduse ca marime si includ un mare numar de specii de rozatoare (grivan cenusiu, popandau, harciog, orbete, soarecele de camp). Alaturi de acestea exista si cateva specii de mamifere cu valoare cinegetica precum iepurele de camp si de vizuina, dihorul de stepa si dihorul patat, bizamul, lupul, vulpea, viezurele. Pasarile sunt mai numeroase: potarnichi, prepelite, fazani, grauri, ciocanitori, dumbravenci, ciocarlia de Baragan si de stol, privighetori, mierle, fase de camp, soimul randunelelor, sorecarul mare, eretele alb. Pe cale de disparijie sunt dropia, spurcaciul, declarate monumente ale naturii. Reptilele sunt reprezentate prin serpi, soparle de camp, broasca Jestoasa de uscat. Pe cursurile inferioare ale raurilor traiesc numeroase specii de pesti, valoroase pentru pescuitul sportiv, precum: somnul, crapul, bibanul, linul, stiuca, babusca, platica, {iparul, carasul; in domeniul apelor statatoare naturale sau amenajate predomina crapul indigene si chinezesc. Etajul faunistic al padurilor de stejar este specific zonelor de dealuri inalte si munti mijlocii si se caracterizeaza printr-o mare varietate a speciilor si dispersie spajiala. Pe acest spajiu geografic se fac interference intre speciile faunistice montane si eel din zonele de campie care tranziteaza pe termen scurt in ambele sensuri. Fauna specifica acestui areal cuprinde: veverija, iepurele, lupul, vulpea, pisica salbatica, mistretul, ursul. Pasarile sunt reprezentate de: codobatura, gaija, pitigoi, sturzul de vase, gaia rosie, graur, mierla, viesparul, ciocanitoarea, bot grosul, fiuierarul de munte, s.a., iar reptilele cuprind, in principal, sarpele orb, soparla de camp, gusterul broasca rosie de padure. Cursul mijlociu al raurilor include o flora acvatica specifica (muschiul de apa, piciorul cocosului de apa, broscarija, ciuma apelor), iar fauna piscicola cuprinde grindelul, lipanul, mreana, scobarul; lup, vulpe, viezure, pisica salbatica, jder de piatra, pars), rozatoare (veveri$a, iepure), pasari cantatoare - ierunca, porumbelul salbatic, codobarura, fluierarul de munte, pitigoiul de livada, pifigoiul de munte, ciocarlia de padure, ciocanitori, s.a. fauna acvatica bogata (clean, mreana, zlavoaca etc.); Etajul faunistic al padurilor de conifere, sau amestec fag cu conifere, este mult mai bogata in fauna cinegetica de talie mare: urs, cerb, ras, jder, dar si pasari: cocosul de munte, (prezent doar in nordul \arii, ip Munjii Maramuresului si Rodnei, la izvoarele Bistritei), cocosul de mesteacan (protejat de lege, ca si cocosul de munte, si prezent in cateva areale in Mun^ii Calimani si Cearcanu-Maramures, unde se ala si rezervafie specializata in ocrotirea acestei specii: Cornedei - Ciungii Balasinii) (Cianga N., 2002), ierunca, gainusa de alun etc. Acvifauna este dominata de pastravi, lipan, lostrija (pe Bistrija Aurie, Viseu - in aval de Viseu de Jos si chiar pe Somesul Cald, regenerata in crescatoria de la Gilau). Etajul faunistic al zonelor alpine si subalpine se remarca prin un numar mai redus al speciilor faunistice datorita condijiilor climatice mai aspre si formele de vegeta|ie mai modeste. Se remarca cateva specii: capra neagra, marmota, vulturul barbos, vulturul plesuv brun, acvila de munte, vanturelul rosu, pietrarul etc. In golurile alpine insorite apar: vipera comuna, soparla de munte, broasca de munte. In concluzie, din punct de vedere turistic, etajul forestier este acela care concentreaza cea mai mare varietate de specii de interes cinegetic, din categoria vanatului cu blana si cu o valoare a trofeelor remarcabila chiar pe plan international. Se contureaza chiar areale care ofera conditii deosebite de favorabile habitarii ursidelor (Rodna, Calimani, Curghiu, Harghita, Vrancea, Sureanu); cervideelor (Obcinele Bucovinene, Munfii Bistrifei, Harghita, Vrancei, Buzaului etc.), caprelor negre (ocrotite de lege)(in zona alpina a Carpa^ilor Meridionali si Mun|ilor Rodnei), care in cazul turismului cinegetic - de vanatoare ofera trofee deosebit de valoroase. Prezenta unei faune bogate a favorizat, in cadrul activitatilor turistice, dezvoltarea unor forme recreative specifice: vanatoarea si pescuitul. Cu toate acestea, din fauna Romaniei doar o mica parte prezinta interes cinegetic (40%), cele mai reprezentative fund: cocosul de munte si de mesteacan, fazanul, ierunca, gasca si raja salbatica, potarnichea, prepelija, sitarul, bizamul, nurca, vidra, marmota, jderul, capra neagra, capriorul, cerbul, ursul, mistretul, iepurele, lupul, vulpea, pisica salbatica etc. Posibilitatile de a vana se bazeaza pe existenta fondurilor de vanatoare, care sunt repartizate astfel: 68% organizajiilor si asociafiilor vanatoresti legal constituie; 30% Regiei Najionale a Padurilor; 2% pentru realizarea rezervatiilor de geofond si de cercetare cu profil silvic. 2.8.6. Zone cinegetice

2.8.4. Spatii verzi recreative fn zona periurbana a Bucuretiului Pentru orasul Bucuresti suprafaja padurilor-parc si a padurilor de agrement necesare la 1000 locuitori este de 30 ha, iar distan{ele la care se pot situa acestea in funcjie de marimea orasului sunt de pana la 35 km pentru padurile-parc si 35-50 km pentru padurile de agrement. Gradul de solicitare a populajiei urbane pentru recreere este in funcfie de accesibilitatea padurii, distanfa fa{a de oras, peisajul silvestru, dotarile din padure. Padurile-parc, situate in zona periurbana interioarS a orasului (0-35 km) sunt dotate cu drumuri de acces, cu poteci, parcaje auto, restaurante, bufete. Aici sunt create condifii pentru odihna de scurta si lunga duratS (poieni si pajisti, campinguri, cabane, hoteluri), pentru recreate si odihnS (stranduri, cinematografe, biblioteci) si pentru practicarea jocurilor distractive si sportive (amenajaii speciale pentru cros, calarie, tir, tenis, volei). In zona periurbana a Bucurestiului Padurea Baneasa si Snagov sunt incadrate in categoria padurilor-parc. (Fig. nr. 15). Padurile de agrement, care se identified de fapt cu padurea de recreere, sunt acele paduri situate, de obicei, in zona periurbana exterioara (30-50 km), sau chiar in cea interioara, care prezinta un interes deosebit din punct de vedere turistic sau stiinjific; peisajele naturale valoroase sau punctele de perspectiva care atrag excursionistii sunt amenajate sumar, pentru nevoile sociale ale populafiei: drumuri de acces, locuri de adapost, poieni. In funcjie de accesibilitatea padurii, amenjarile de interes social, cadrul natural in care sunt amplasate obiectivele de interes turistic sau stiinjific, peisajele naturale intalnite, distan^a la care padurile se afla de ora si starea drumurilorpadurile de recreere din zona periurbana a Bucurestiului se impart in 4 categorii de valori pentru agrement si recreere: I. Grupa I - excepfionale sau foarte bune: Snagov-parc, Baneasa, Caldarusani, Andronache, Pustnicul, Crenica, Mogosoaia, Sinesti, Zavoi-Buda, Zavoi-Adunati Copaceni, Cernica trand, Dumitrana; II. Grupa II - bune: Comana, Raioasa, Cotroceanca, Malu-Spart, Cascioarele, Zavoaiele Argesului, Socola, Bogdana, Motoc, Saftica, Balotesti, Caciulafi, Pasarea, Gulia, Lucianca, Calugareni, Crucea-Fantanele; III. Grupa III - satisfacatoare: Izlaz, Padina Tatarului, Moara Vlasiei, Corbeanca, Buciumeni, Stefanesti; IV: Grupa IV - slabe: Runcu, Tiganca, Teius, Babele, Campurelu, Dragomiresti, Ciocanesti, Singureni Deal. Sub aspectul folosirii padurilor pentru agrement si recreere deosebim: Paduri intens solicitate: Baneasa, Snagov Pare, Pustnicul, Cernica, Mogosoaia, Andronache, Buda, Adunafi-Copaceni, Sinesti, Fundu-Lacului, Socola, Bogdana;
Padurile mnderat xnlicitntp- 7.avnaiplp Aropcnlni Mnar

Nicule$ti

Peris

Tunari

/tefaneftl

Joita \\Dragomiresti Vale

Adunatii Copaceni drum national drum judetean +-no> camping, S , aeroport .. , APP? nautlc5 -<- re|ea hidrograttca * baza lacuri uri, spafii verzii ., m^nastiri, biserici, monumente de arhitecturS - Lalea Draguluj

V
Gostinari

Figura 15. Bucurejti ?i imprejurimile sale

Paduri slab solicitate: Comana, Calugareni, Crucea, Padina, Islaz, Gulia, Lucianca. Paduri nesolicitate (partial solicitate): majoritatea trupurilor mici de

a) Padurea-parc - constituie o zona de agrement deosebit de importanta din zona periurbana; face parte din categoria padurilor sociale cu funcjii de recreere, are de obicei peste 100 ha suprafaja si rezulta in urma amenajarii padurilor, sau a unor par^i din padure, prin introducerea unor specii floristice oraamentale, lnfiin|area unor drumuri si alei, dotari cu caracter utilitar si de servire a vizitatorilor. In vederea organizarii in plan orizontal, parcurile de recreere se compartimenteaza in 2-3 zone: de odihna pasiva; de odihna activa; mixta. Zona de odihna pasiva este rezervata cu precadere plimbarilor in aer liber, prezentand ca motivate si diferite puncte de atracjie (poieni, rejea corespunzatoare de alei si poteci, restaurante, gradini zoologice etc.); este o zona ,,linistita" situata la distance mai mari fa{a de caile de comunicajie si mijloacele de transport. Se impune dotarea zonei de acest tip de band (in lungul aleilor si locurilor de popas), adaposturi de ploaie, panouri de orientare, cosuri etc., iar pentru diversificarea peisajului se recurge la ameliorarea compozijiei arboretelor mai ales pe traseele de plimbare. Zona de odihna activa se caracterizeaza prin prezenja unor amenjari si dotari speciale, cum sunt: terenurile de sport de diferite tipuri (tenis, badminton, fotbal, handbal) plaje, stranduri, poieni pentru jocuri de grup, poteci pentru orientare turistica si drumejie, cicloturism, calarie, vetre pentru foe, band, cosuri si lazi pentru gunoi menajer etc. Ea este situata in imediata apropiere a mijloacelor de transport, la marginea masivelor impadurite, suporta 20-50 vizitatori/ha/zi i permite odihna, luarea mesei, adapostirea in caz de timp nefavorabil. Zona de odihna mixta imbina caracteristicile spajiilor de odihna activa cu cele de odihna pasiva. Suprafaja padurilor-parc cu func^ii de odihna, de recreate si odihna este supusa, deci, parcelarii, pentru a objine diferite efecte peisagistice, pentru a ,,deschide" perspective care sa puna in valoare toate obiectivele turistice de valoare (puncte de belvedere, poieni, izvoare, stancarii etc.), iar in cadrul parcelelor se constituie areale unde exista, sau vor fi amplasate dotari specifice pentru recreere si odihna, campinguri, unitafi de alimentajie publica etc. Desi asigura, in primul rand, recreerea la sfarit de saptamana, padurile-parc creeaza un cadru optim si pentru odihna de scurta durata, dispunand de hoteluri, moteluri, popasuri turistice. Ele se pot organiza si in zone balneare, climaterice importante, cu condifia sa existe posibilitaji lesnicioase de acces. Exemple tipice de paduri-parc sunt: Snagov, Trivale din Pitesti, Crangul Buzau de la Buzau, Lacul Sarat din zona Braila, Bucov Pare, Paulesti Pare in zona periurbana a Ploiestiului, Capela - Cetatuia la Ramnicu Valcea, Padurea Verde de la Timisoara, Hoia de la Cluj, Poiana Brasov si Varte - Stejaris din Brasov, Pare Oras de la Alexandria etc. b) Padunie de agrement sunt mult mai extinse decat padurile-parc si se

prima categoric de paduri, ele dispun de dotari si amenajari sumare, reprezentate prin drumuri si poteci marcate ce due la obiectivele turistice existente in zona (cabane, puncte de belvedere, cabane vanatoresti si pastorale etc.). Structura si compozitia padurilor de agrement este, cu rare exceptii, naturala, spre deosebire de padurile pare unde sunt frecvente formele structurale ,,gradinarite" i ,,cvasigradinarite", plantatiile decorative. In cazul zonelor impadurite, constitute in spa^ii verzi recreative si de agrement, trebuie evitate taierile rase in scopul ob|inerii de masa lemnoasa, practicandu-se doar taieri de igienizare, taieri de ingrijire prin care sa se asigure o compozitie variata si o vizibilitate la minimum 100 m. Atunci cand se reorganizeaza spajiul verde recreativ sau se extinde, in urma suprasolicitarii zonelor existente, se fac si taieri mai insistente, de extindere si de deschidere de noi poieni, respectiv taieri pentru realizarea cailor de acces, sau a dotarilor specifice. Padurile de agrement constituie o rezerva posibila pentru extinderea padurilor-parc. Alaturi de padurile-parc, padurile de agrement intens solicitate de popula^ia urbana din vecinatate, sau de alti vizitatori, care se remarca prin valente estetice si recreative deosebite sunt numeroase: Cernica, Pustnicu, Mogosoaia, Saftica, Comana, Calugareni, Zavoiu Buda, Malu Spart-Cascioarele (in teritoriul Bucurestiului, jude^ul Giurgiu); Ceala, Mandruloc (in teritoriul Arad, judetul Arad); Uileac, Poiana Vanatorilor, Baile Felix si Baile 1 Mai (in teritoriul Oradea, judetul Bihor), Dumbrava (in teritoriul Bistrita, judetul Bistrita); Tampa, Poiana Brasov, Dambul Morii, Paraul Rece, Stejaris (in teritoriul Brasov, judetul Brasov); Feleac, Faget, Baicu, Horia (in teritoriul Cluj, judejul Cluj), Suga, Arcu, Fantana Popii (in teritoriul Sfantu Gheorghe, judetul Covasna), Balvanyos (in teritoriul Miercurea Ciuc, jude^ul Harghita), Borsec (in teritoriul Borsec, jude^ul Harghita), Fagul Inalt (in teritoriul Gheorghieni, judejul Harghita), Valea de Arama, Zanoaga, Poienari (in teritoriul Deva, judetul Hunedoara); Padurea Mare, Baronul Stejaris (in teritoriul Tg.Mures, judetul Mures); Dumbrava, Teius, Cisnadioara, Carmen Paltinis (in teritoriul Sibiu, jude^ul Sibiu); Barzavita, Calnic (in teritoriul Reita, judetul Caras-Severin), Padurea Verde, Bistra, Selesteanu, Hotar, Bazos, Ghioroc (in teritoriul Timisoara, jude|ul Timis); Berarie, Frumusana, Ferneziu (in teritoriul Baia Mare, jude^ul Maramures); Neptun - Comorova (in teritoriul Constanta, judejul Constanta); Eminescu (in teritoriul Baneasa, judetul Constanta); Trivale, Grigoresti, Valea lui Drag, Zavoaiele Argesului (in teritoriul Pitesti, jude^ul Arges); Odaia Sarbilor, Geangoiesti (in teritoriul Targoviste, jude^ul Dambovi^a); Lacul Sarat, Tudor Vladimirescu (in teritoriul Braila, jud. Braila), Straharet (in teritoriul Slatina, judetul Olt); Crangul lui Bot, Bucov Pare, Paulesti-Parc, Paulesti-Sanatoriu, Crangul Teiului (in teritoriul Ploiesti, judejul Prahova); Pare Oras. (in teritoriul Alexandria, jud. Teleorman); Lunca Mischii, rvrnplp Mnflpni C\n tfritnriiil frainva indfthil noli"*: Canela Cetatuia fin teritoriul

tipul cinegetic - include padurile caracterizate printr-un fond cinegetic valoros, care ofera posibilitaji de recreere prin vanatoare; tipul piscicol - cuprinde padurile pe langa care exista lacuri sau ape curgatoare populate cu pesti (pescuit sportiv); Tabel nr. 7 Functiiie indeplinite de padure Rolul functional Functie sanitara Tipul functional
Moderator climatic Igienic

practicarea de sporturi usoare, recreere de scurta durata (pana la o zi) pentru populajia urbana din orasele limitrofe (Bucuresti, Timisoara, Craiova, Pitesti, Sibiu, Brasov, etc.). 2.8.3. Fondul forestier recreativ din zonele periurbane Cautarea de spatii libere verzi, cu sau fara dotari recreative, in teritoriul periurban, se datoreaza in mare masura dezvoltarii insuficiente a sistemului recreativ in orase. Cadrul recreativ periurban, cu elementele sale naturale specifice, cu posibilitatile inedite oferite recreearii este o realitate ce nu poate fi neglijata. Padurile, cursurile de apa, lacurile, diferitele forme de relief impreuna cu rejeaua de circulate care asigura relatii teritoriale contribuie la dezvoltarea fenomenului recreativ din aceste zone, conduc la accentuarea formelor colective si individuate de recreere in teritoriu periurban, indeosebi recreerea in padure. Recreerea trebuie privita, dupa cum spunea scriitorul german Scheller, ca un fenome de trecere de la o stare ,,violenta", la starea care este ,,normair, idealul recreerii fiind linistea launtrica unita cu miscarea fizica. Recreerea in padure are efecte si mai evidente, determine revitalizarea temporal a organismului uman stresat de atmosfera urbana, improspateaza fizicul si psihicul uman, constituie "... un strop de vitalitate smuls de organismul uman ambianjei naturale silvestre, pentru refacerea propriei vitality, o veritabila silvoterapie, un antidot impotriva stresului urban (Patrasciociu N., sa.a 1987). Cele mai reprezentative zone de agrement de utilitate turistica sunt ,padurile-parc" si ,,padurile de agrement". Importanta lor, necesitatea organizarii, amenajarii, extinderii acestora, cresterea valorii lor recreative sunt determinate de factorul demografic, materializat prin cresterea populatiei si intensificarea presiunii acesteia asupra padurilor din jurul oraselor, cu scopul de a asigura condole de mediu si ambianja necesara odihnei si agrementului. Capacitatea de recreere, valoarea recreativa a padurilor cu functie predominant* de agrement (functie sociala), din zona periurbana, depinde de calitajile elementelor naturale specifice fondului forestier si cadrului natural stajional, dar si de echipamentele si dotarile tehnico-edilitare destinate agrementului recreerii. Cele mai reprezentative si importante spa^ii verzi recreative prezente in periurban - padurile-parc si de agrement - necesita permanent lucrari de organizare si amenajare, de extindere in teritoriu, pentru a spori capacitatea de a-si exercita, in condi|ii optime, functiile sociale. Organizarea sau reorganizarea acestor teritorii pun problema reasezarii zonarii func^ionale a padurii supuse presiunii crescute a populatiei urbane din marile orase din vecinatatea, sau chiar in tranzit, nu inainte de a analiza insa situajia actuals si de perspectiva a dezvoltarii centrelor urbane din apropierea acestor paduri, luandu-se in considerare ritmul de crestere a numarului de vizitatori in oerspectiva si cerintele acestora, cresterea nivelului

EfectuI functional
Ambianja naturala terapeutica in cazul unor maladii lonizarea si purificarea aerului de praf, fum, gaze nocive, microorganisme etc. Satisfac{ii si produse vSnatoresti, divertisment, deconectare, recreere, reconfortare Satisfactii legate depescuitul sportiv, divertisment, deconectare, recreere, reconfortare Cunoastere, drumejie, educate, recreere, reconfortare Adipost pentru tabere sezoniere, campinguri, terenuri de sport etc. Odihna si destindere in mediu natural, plimbari si alte distracfii Armonie organica, favorabila ,,gandirii pozitive", stimularii sentimentului de frumos Soprirea valorii estetice a unor tntregirea lor cu un cadru peisagistic adecvat

Functie recreativa $i de agrement

Cinegetic

Piscicol

Juristic Cadru pentru campare, sport etc. Agrement

Functie estetica

Peisagistic

Cadru peisagistic pentru

- tipul recreativ - padurile ce ofera turistilor o ambianja deosebita, reconfortare, recreere prin deplasari pe trasee turistice mai lungi, drumetie, posibilitatea cunoasterii naturii etc. - tipul cadru pentru camping - include padurile dotate cu instalajii specifice genului camping (casute, sat de vacanja);
- tinul

,,Padurea nu este numai un mic univers vegetal, ci si o entitate de ordin estetic si afectiv, mai ales pentru neamul nostru romanesc, care si-a mentinut si modelat fiinfa in cetatea vegetala de peste versanjii cununii carpatine". (Dinu V., 1984) Padurea, indiferent ca-si face aparijia in arealele de campie, de deal sau in zona montana, introduce in spafiul acestora o nota de varietate, de armonie si chiar farmec, le asigura un cadru emotiv, cu multiple implicajii de natura estetica si psihologica. Scut viu, viguros si impunator al spafiului geografic romanesc, padurea ni se infatiseaza ca un element dominant de peisaj - armonios si deosebit de frumos privindu-1 din afara, in ambianja reliefului accidental mai ales. Dar frumusejea si farmecul cresc pe masura ce patrundem in imparajia ei, in templele intunecate ale codrilor seculari de rasinoase sau sub inaltele cupole verzi ale padurilor de fag. Funcfia estetico-peisagisticd a padurilor noastre se exercita sub variate forme: imbracand versanjii bazinelor hidrografice, versanjii lacurilor de acumulare, intrerupand uniformitatea vastelor campii tabulare din Campia Romana, acoperind terenurile cu exces de umiditate etc. Formele de viaja atat de complexe si variate ale padurii, frumusefea specifica, schimbatoare de la un anotimp la altul, farmecul greu de definit si atractiv al fiinfei ei explica de ce, in toate timpurile, padurea a furnizat literaturii populare si culte, si artelor nesecate izvoare de inspiratie. Pentru tofi marii poe$i, ca si pentru anonimul mare poet popular, arborele si padurea au constituit sursa inepuizabila de inspiratie a unor opere care s-au inscris in tezaurul spiritualitajii universale. ,JSurdzdtoare copildriei, binevoitoare dragostei, compdtimitoare bdtrdnefii, tofi gdsesc in ea posibilitatea de a continua un vis?" nota Anne de Noailles despre padure, in care dupa lasatul serii ... vezi i auzi oaptele frunzei cdtre frunza, ale tufiului cdtre tufis., murmure, suspine; pasarea se atinge u$or de pasdre, insecta ii face drum sub cupolele pddurii ... ". Funcfia turisticd define un rol major in valorificare economics a padurii, care dincolo de exploatarea ofera si sansa de conservare si refacere ecologica. Fondul forestier cu utilizare in activita^i turistice este inclus in nomenclatoarele silvice ca paduri de agrement, de recreere si protectie sanitara (paduri de interes social) (Fig. 14). Funcjia de agrement, de recreere exprima destinatia ei in plan social conferita prin valorificarea complexa, prin amenajare si gestionare durabila, a capacitatii acesteia de a satisface motiva|iile si cerin|ele turistilor de a se apropia de natura si de un mediu curat, fiind permise o serie de activitati recreative precum: vanatoarea, pescuitul, turismul de drumetie si orientare turistica, camping, sporturi usoare si agrement, etc. In prezent, acest tip de paduri insumeaza 2,45 mil. ha (N.Patrascoiu si colab., 1987), grupate pe patru clase, din care trei prezinta importanta deosebita

Protec{ia solurilor cotttra eroziunilor Protecfia regim apelor

Protecfia contra factorilor climatici daunStori Protecfia intereselor 5tiinfifice rezervajii, parcuri

PADUREA DE INTERES SOCIAL

FUNCJIE RECREATIVA 1 AGREMENT

Figura 14. Schema clasificarii polifunctionale a padurilor de interes social

- padurile de pe o raza de 40 km in jurul oraselor cu peste 100.000 locuitori; 25 km in jurul oraselor cu o populate de 20.000-100.000 locuitori; 15 km in jurul oraselor mici, sub 20.000 locuitori; - padurile din jurul stajiunilor balneclimaterice de interes national; - padurile din jurul celorlalte stajiuni balneoclimaterice, climaterice, cabane turistice, hanuri, popasuri turistice, tabere, case de odihna - pe o raza de un km in jurul acestora. In cadrul padurilor cu funcfie recreativa se identified mai multe tipuri de

Continuare Tabelul nr. 6

Grupa 2. Paduri de interes tiintific i de ocrotire a genofondului i ecofondului forestier

2a

Parcuri nafionale, care cuprind suprafeje de teren i de ape (din fondul forestier ce pSstreaza nemodificat cadrul natural cu flora $i fauna sa, destinata conservar ecofondului si genofondului forestier, cercetarii stiintifice, recreafiei si turismulu constituie potrivit legii privind protec{ia mediului inconjurator (se refers la zonel supuse regimului de ocrotire integrals, respectiv, la rezervafiile incluse in parcuril nafionale). Parcurile naturale care cuprind suprafefe de teren (din fondul forestier), de intinderi variate, destinate conservSrii unor medii de viafa, a genofondului si ecofondulu forestier, constituie potrivit legii privind protecfia mediului inconjurator. Rezervafiile naturale ce cuprind suprafefe de teren si de ape (din fondul forestier) de intinderi variate, destinate consrvarii unor medii de viafa, a genofondului ecofondului forestier, constituie potrivit legii privind protecfia mediulu inconjurator. Rezervafiile stiin(ifice ce includ suprafefe d eteren si de ape (din fondul forestier) de intinderi variate destinate cercetarilor tiin(ifice de specialitate si conservari fondului genetic autohton, constituite potrivit legii protecfiei mediului inconjurator. Rezervajiile peisagisticein care sunt cuprinse asociajii de vegetafie sau forme dej relief de mare valoare esteticS (din fondul forestier), prin a caror conservare se urmareste integritatea frumuse{ilor naturii, constituite porivit legii privind protecjia mediului inconjurator. Monumentele naturii, reprezentand asociafii sau specii de plante si de animale pe cale de disparijie, arbori seculari, fenomene geologice unice, precum si locur fosilifere din fondul forestier, constituite potrivit legii privind protecfia mediulu inconjurator. Padurile in care sunt amplasate suprafeje experimentale pentru cercetari forestiere de durata (neconstituite in rezervafii stiinjifice)

2b

2c

2d

2e

2f

2h

Padurile stabilite ca rezervafii pentru producerea de seminfe forestiere i conservarea genofondului forestier, neincluse in rezervafiile constituie potrivit legii privind protecjia mediului inconjurator (a-f) Padurile destinate ocrotirii unor specii rare din fauna indigena sau colonizata Padurile seculare de valoare deosebita, precum si porfiunile d epadure cu specii forestiere rare (lisa, zambru, castan comestibil, alun turcesc, liliac .a) Parcurile dendrologice si arboretum-ulrilor Pidurile constituite in zone de protecfie (zone-tampon) a rezervajiilor din parcurile najionale si a altor rezervajii
Sursa: Ciurgiu V., 1988 (prelucrat partial)

Padurea constituie, pentru turism, un mediu ambiant cu evidenta valoare recreativa, chiar terapeutica, exercitand o puternica atracjie - care este direct proportionate cu masivitatea acesteia, componenja specifica, varsta arboretului etc. De aceea, cea mai mare parte a fondului forestier se inscrie potenjialului turistic natural fie ca obiectiv de sine statator, fie ca etapa tranzitorie catre regiunea montana inalta, unde locul padurii este luat de: - etajul subalpin - ce se caracterizeaza prin altemanja dintre jnepenisuri si pajistile alpine, cu extindere intre 1600 - 1900 m. Spre limita inferioara apare zona coniferelor, unde datorita pozifiei de interferenja altitudinala arborii au modificari de inal^ime si coronament. Limita superioara are 1900 m in Carpatii Meridionali si in Orientali (Rodnei si Calimani), atinge 2100 m in Bucegi, coboara la circa 1600 m in Masivul Biharia.Vegeta|ia ierboasa cuprinde mai multe specii care aparjin gramineelor: parusca (Festuca supina), iarba vantului (Agrostis rupestris), {eposica (Nardus stricta), firuja (Poa media) asociate cu alte specii de ericacee -merisor, apoi de specii de afm, smardar,etc.. Elementul predominant este jneapanul (Pinus montana), care apare pe unele platforme structurale din Munjii Maramuresului, Rodnei, Calimani, Ceahlau si pe areale mai reduse in Munjii Bargaului, Bistrija, Penteleu, Ciucas, Bucegi, Fagaras, Retezat, Godeanu, farcu. Pe suprafeje foarte reduse se mai intalneste in Mun^ii Apuseni si in Semenic, aici dominant fiind ienuparul (Junisperus nana si Junisperus communis). Vegetajia este completata si de aparifia, uneori singulara sau sub forma de palcuri, a unor specii lemnoase, precum: molidul, bradul, zambrul, mesteacanul, iar pe vai anini de munte. Pe versanjii insoriji si pietrosi apare bujorul de munte (smardar-Rhododendron kotschyi), care prin colorirul viu al florilor, de un roz intens, puncteaza verdele pajistilor; - etajul alpin este situat la altitudini intre 1900-2540 m. Aici se intalnesc speciile de salcii pitice (Salix herbaccea, Salix reticulata), tufarisuri de afm, azaleea, jnepenisuri, unele plante ierboase: Jeposica, iarba coarna (Carex curvula), iarba stancilor (Agrostis rupestris), rogozul de munte (Carex sempervirens), paiusul etc.; urmate de asociajii de muschi si licheni xerofili sau muschi hidrofili in spajiile turboase. Prezen|a unor specii cu flori viu colorate genereaza un covor impestrijat, plin de pitoresc si frumuseje, care sporeste atractivitatea locurilor. 2.8.2. Functia social turistica a padurii Padurea ... asigura o influenza binefacatoare asupra starii generate a organismului, nu numai prin ameliorarea climatului, ozonificarea aerului si purificarea sa de particulele de praf si alte elemente toxice, ci si prin efectul calmant, de confort psihic caracteristic intregii ambiance din padure, prin spectacolul de varietaji (coloristic, cinegetic, peisagistic, muzical, etc.) inegalabil ne care nadurea Tl ofera vizitatorilor. cu atata eenerozitate. in orice anotimn al

2i

2j 2k 21

Arealul padurilor de molid

UCRAINA

Grape si subgrupe functionate

la Ib

Tabelul nr. 6 Grupa padurilor de interes social-turistic

HP
Criterii de incadrare

Grupa 1. Paduri cu functii de recreare

Paduri-parc si alte paduri de recreare, de intensitate funcfionala foarte ridicata Padurile din jurul Municipiului Bucuresti, al celorlalte municipii, ora$elor si comunelor, care se delimiteaza {inandu-se seama de urmatoarele criterii: Categorii de localitafi
:

i -i,.!;; :.-:n'r
'.!'
!. V . l p .

Padure de recreare la 1000 locuitori (ha)

'

Latimea maxima 1 a zonei circulare a padurilor de agrement (km)

Municipiul Bucuresti; Celelalte municipii i orase; - cu peste 100 mii locuitori; BULGARIA - intre 20 i 100 mii locuitori; - sub 10 mii locuitori;

30

50

20 17 15

40 25 15

Arealul padurilor de amestec de fag i "" "

.A

Ic Id le If

Padurile din jurul stafiunilor balneoclimaterice si climatice, si al sanatoriilor, de intensitate funcjionala foarte ridicata. Padurile din jurul stajiunilor balneoclimaterice, si climatice ji al sanatoriilor, de intensitate funcfionala medie si ridicata ,

Benzile de paduri din jurul hotelurilor, motelurilor, cabanelor turistice, camping-urilor si taberelor permanente, pe o suprafa{a de pana la 50 ha in raport cu importanja obiectivului. Padurile din jurul Jntreprinderilor agricole si stafiumnilor de mecanizare a agriculrurii, situate pe o raza de 1 km i in suprafaja maxima de 50 ha, in situafiile in care mdeplinesc si funcfii speciale de agrement. Padurile situate la o distanja de pana la 2 km fa{a de comunele din regiunea de campie si coline joase, in suprafaja de pana la 50 ha. Benzile de padure de-a lungul cailor de comunicajie de interes turistic deosebit, constituite din parcele intregi. Paduri de interes cinegetic deosebit. Padurile care protejeaza objective speciale Benzile de padure situate de-a lungul cailor de comunica{ie de interes turistic,

* =

Ih
BULGARIA

dupa Gcografia Romanic!, vol.2

li Ij

Figura 13

Ik 11

 Manifestarea ciclurilor vegetale specifice fiecSrui anotimp se constituie in elemente de polarizare a turi$tilor, deoarece fiecare anotimp atrage prin ceva specific. Tranzifia de la un anotimp la altul schimbS estetica i atractivitatea peisajelor naturale prin forme si culori, Fiecare unitate majora de relief se identifies prin specii vegetale deosebite, unele cu caracter dominant, altele endemice, relicte sau aflate pe cale de disparifie, cu valoare de monumente ale naturii. Frumuse^ea peisajelor naturale, pu{in antropizate este datS de alternate dintre zonele forestiere mai mult sau mai pufin compacte si zonele cu vegetate ierboasS, dominate de multe specii floricole.
In ultimele decenii ale secolului trecut In multe \&n cu tradijie deosebitS In industria vacan^elor s-a pus accent pe acfiuni de p&strare i conservare a peisajelor naturale, iar existenja fondului forestier a condus la dezvoltarea silvoturismului (Franca, Marea Britanie, SUA, etc.) In acest sens, fenomenul de inflorire a liliacului in partea de sud-vest a Jarii, aflata sub influenza submediteraneana, declanseaza un aflux turistic deosebit spre zona Ponoare din judejul Mehedinfi, sau Caraova si Eftimie Murgu din Caras-Severin, unde se organizeaza anual ,,sarbatoarea liliacului". Un interes turistic deosebit prezinta i fenomenul de inflorire a bujorului de campie din Fanetele Clujului, dar i inflorirea narciselor din Poiana Narciselor de la Negrileasa (Muntii Apuseni) sau de la Dumbrava Narciselor de langa Sercaita. Obiective turistice deosebit de atractive sunt i diferitele plante relicte, reprezentate prin: nufarul egiptean (Nymphaea lotus termalis) de la Baile Felix i 1 Mai; cetina cu negi din Cheile Bicazului; strugurii ursului din Rezervatia Masivului Bihor, dar i plantele endemice rare: floarea de coif din masivele calcaroase i stancariile Bucegilor, Pietrei Craiului, Fagaraului, din Retezat, Trascau, Cheile Turzii, Cheile Bicazului; garofija de munte (Piatra Craiului) etc. Vegetafia luxuriantd specifica s.i deosebit de variata din Delta Dunarii, hamacurile dintre dunele grindurilor maritime, rezervajia Hamacu Mare reprezinta s.i ele elemente importante de atracjie turistica. Valoarea turistica a vegetatiei sporete si prin prezenfa unor rezervafii s,tiin(ifice sau a unor specii declarate monumente ale naturii: Codrii de la Slatioara, Fagetele seculare din Semenic, Padurea Comana, Ciornuleasa, Frasinu, Padurea Mociar, Dosul Laurului (Depr. GurahonJ) etc. si, respectiv, Teiul lui Eminescu (de pe Dl. Copou din lasi), Stejarul Unirii de la Roman, Gorunul lui Horea de la Tebea, Molidul candelabru de la Tiha Bargaului, Fagul imparatului de la Muncel, stejarii seculari de la Cristian (jud. Braov). Inveliul vegetal al Romaniei este foarte divers sub aspectul asocierii componentelor, generand o diversitate peisagistica deosebita. Dintre toate forma{iunile vegetale padurea pare sa concentreze cele mai numeroase i importante valence turistice, indiferent ca sunt situate in proximitatea oraselor,

Considerat eel mai complex ecosistem natural, cu funcjii bine definite i esenfiale pentru existenja omului, padurea devine in prezent, odata cu urbanizarea galopanta, un important factor de destindere si agrement, o parte din paduri servind exclusiv func^ia turistica, stimuland drume|iile i excursiile, locurile de recreere i popas etc., fund reale oaze de linite. - Padurea reprezinta un ecosistemul natural dominat de specii arboricole, cu desfas.urare restransa in zona de campie s.i mult mai mare in zona montana (la 1600-1800 m), cu forme perene sau permanente, care poate avea funcfiuni variate in funcfie de vechime, densitate, structura speciilor, accesibilitate. In principal, aceasta, pe altitudine este dispusa pe trei etaje: - etajul padurilor de stejar, unde gorunetele au cea mai puternica extensiune, avand limita superioara intre 600-700 m altituidine, iar cea inferioara coboara la 200-300 m. Alaturi de gorun se intalnesc i alte specii de stejar cu caracter termofil (cer, garnija, stejar pedunculat), aflate in asociajie cu: carpen, arfar, paltin, jugastru, tei, salcie, frasin, iar pe alocuri fag s.i castan bun. Stratul arbustiv este alcatuit din: alun, lemn raios, mojdrean, carpinifa, paducel. Speciile ierboase sunt foarte numeroase, unele aparand i in spajiul fagetelor: viorele, ghiocei, brebenei, lacramioare, piciorul cocoului, mierea ursului, asociate i cu unele graminee; - etajul padurilor de fag se desfaoara de la partea inferioara i mijlocie a regiunii montane (500-600 m) i pana la 1200-1400 m, dar coboara i in zona dealurilor inalte din Subcarpaji, Podisul Getic, Podiul Sucevei (Fig. nr. 13). Un fenomen interesant il constituie aparijia insulara a unor inversiuni de vegetable, cand molidiurile coboara spre fundul vailor, iar padurile de amestec pot urea in altitudine. Predominant este fagul comun (Fagus silvatica), alaturi de care mai apar i alte specii de fag: Fagus taurica pe valea Nerei (Bozovici) Niscov (Buzau), valea Cernei (Herculane), Luncavifa (Dobrogea), sau fagul balcanic (moesica) in apropierea Craiovei (Padurea BucovaJ), fagus orientalis in Banat i Dobrogea de Sud. Alaturi de fag se intalnesc numeroase alte specii: gorunul, ulmul, mesteacanul, frasinul, jugastrul, marul i parul paduret, paltinul, arfarul, teiul, alunul turcesc, paducelul, cornul, lemnul cainesc etc. - etajul padurilor de conifere se desfasoara intre 1200 i 1600 -1800 m altitudine, fiind prezent in toate masivele montane romaneti. Predominant este molidul(Picea excelsa), asociat in multe locuri cu bradul (Abies alba), pinul (Pinus silvestris), uneori cu fagul, paltinul de munte, mesteacanul, zada (Larix decidua), laricele, zambrul (Pinus cembra), tisa (Taxus baccata - relict). Vegetajia secundara este reprezentata de zmeur, afm, coacaz de munte. Stratul ierbaceu este mult mai redus, fiind format de ferigi, macriul iepurelui, paiuul rou, .a. Pe langa funcjia economics, padurile indeplinesc i alte funcjii, (Tab.nr.6),

Conform ultimei strategii elaborate de ministerul de resort principalele acjiuni strategice si masuri pe termen scurt si mediu - care sa duca la reabilitarea si modernizarea litoralului romanesc si alinierea sa la nivelul calitativ al ofertelor de litoral din farile europene - sunt legate de prelungirea sezonului turistic in statiunile cu baze de tratament, modernizarea infrastructurii generale si edilitare, extinderea spatiilor verzi si reducerea fenomenelor de poluare, mai ales a serului, apei si fonice, realizarea unor parcuri acvatice de agrement, cresterea calitatii serviciilor turistice, crearea unor moderne porturi turistice, cluburi nautice si a unor forme de agrement si recreere moderne: golf, biliard, cazinou, echitajie. in plus pentru a preveni degradarea in timp si spatiu a acestei resurse turistice de interes national s-a realizat un ghid privind amenajarea si utilizarea zonelor de litoral cu rol important in gestionarea si conservarea componentelor naturale si intenjia de a reduce conflictele economice existente si potentiate legate de nivelul de exploatare si valorificare economica. De asemenea, in perioada 2004-2005 a fost modificata si legea de exploatare a zonelor de litoral, pentru a diminua distrugerile si a limita realizarea de noi constructii pentru a se asigura o dezvoltare durabila a turismului de litoral romanesc.

2.8. Potentialul turistic al componentelor fnveliului biogeografic

Componentele invelisului biogeografic -florasi fauna - joaca un rol deosebit in diversificarea potentialului turistic natural si contribuie la sustinerea fenomenului turistic, generand chiar anumite forme de turism.

- localitatca Slanic-Prahova, situata la 45 km de orasul Ploiesti. Principala salina este inca folosita in exploatarea si comercializarea sarii, iar accesul se face cu ajutorul unui lift de mare capacitate. Doar unele galerii sunt utilizate pentru tratamente balneare (sala Unirea) sau pentru agrement, sporturi usoare. Terapia in salinele amenajate si, in general, speleoterapia da rezultate incurajatoare in tratarea astmului bronsic, bronsitelor cronice, alergiei cailor respiratorii superioare; jntervine in suprimarea stresului cutanat si pulmonar; aerosolii de Na, Ca si Mg avand un rol deosebit in favorizarea respiratiei profunde.

2.8.1. Flora i rolul ei In dezvoltarea turismului sunt puternic

influentate de condifiile morfologice si climatice, de particularitatile pedologice, geologice si morfometrice care favorizeaza sau restrang repartijia speciilor vegetale. Aceasta cuprinde vegetajia campiilor, a dealurilor si podisurilor, a etajului montan, precum si vegetatia azonala specifics luncilor, bailor, mlastinilor. La acestea se mai adauga vegetatia existenta in apele curgatoare, in Delta Dunarii si cea din Marea Neagra. Potentialul natural al vegetatiei este deosebit de variat si complex. Ea se asociaza altor elemente, generand peisaje geografice deosebit de atractive; alteori asociatiile vegetale, compozitia si structura floristica a acestora pot deveni elemente atractive, obiective turistice specifice. Particularitatile componentelor fitogeografice, prin care acestea intra sub inciden^a diferitelor forme de turism, sunt: dimensiunea si varsta plantelor, ciclul de vegetate, varietatea compozitiei

2.6. Salinele terapeutice Salinele, prin microclimatul ,,de salina", constituie un element important al potenjialului balnear. Recunoasterea si utilizarea in balneoterapie a microclimatului de salina s-a realizat mai ales in a doua jumatate a sec. XX si, in special, in ultimele patru decenii, cand au fost introduse in circuitul terapeutic salinele de la Slanic Prahova, Praid, Targu Ocna, la care se adauga Ocna Dej si Cacica cu posibilitafi reale si multiple de utilizare. Cel mai important tip de microclimat, microclimatul de salina are un caracter sedativ de crutare, cu valori foarte reduse ale indicilor de stres. Este un climat echilibrat sub aspectul umezelii, umiditatea relativa fund de circa 60-80%; usor racoros ca temperatura (de 12-13C); curentii de aer au viteze reduse, practic insesizabile; presiunea aerului este constants. In condijii de salina se remarca, deci, o constants evidenta a parametrilor fizici, chimici si microbiologici, practic fara variatii zilnice si sezoniere (spre deosebire de aerul din exterior). Intre localitatile care detin asemenea resurse turistice naturale pot fi amintite: - localitatea Cacica, situata in judeful Suceava, la 14 km de orasul Gura Humorului, unde salina cuprinde un acces prin numeroase trepte, in interior mai multe galerii care au fost amenajate diferit- sala festivitati, doua bisericuje, sala tratament balnear; - localitatea Praid situata la 9 km de statiunea turistica Sovata, unde salina cuprinde galeriile - losif, Gh. Doja, Pardele si mai multe camere de fosta exploatajie mai mici; dintre acestea cura balneara se practica in galeria Gh. Doja si camera 608; - localitatea Baile Turda, aflate pe valea Ariesului, la 4 km de orasul Turda si 30 km de Cluj-Napoca. Principala salina se afla situata in parte de nord si accesul se face dificil prin coborarea a numeroase trepte construite din lemn. Salina include mai multe galerii, iar in cea principals exista posibilitatea de a face cura de aer sarat; - localitatea Ocna Sugatag se gaseste la 20 km de orasul Sighetu Marmatiei, iar salina s-a aflat in exploatare pana in anul 1955. Aceasta include mai multe ocne din care utilizata pentru tratament balnear este doar Drago Voda; - localitatea Targu Ocna, aflata la 60 km de orasul Bacau, 34 km de orasul Adjud, 18 km de sta^iunea turistica Slanic Moldova. Din anul 1975 functioneaza un adevarat sanatoriu balnear subteran in principala galerie a salinei care deserveste si turistii de la Slanic Moldova; - localitatea Ocna Dej, aflata la 3 km de orasul Dej care cuprinde o salina aflata inca in exploatare curenta, cu acces prin galerie in trepte, unde se practica in mod temporar climatoterapia cu aer sarat; - localitatea Ocna Mures, situata la 21 km de orasul Aiud, care define o salina cu mai multe ocne; aici exista singura camera cu aburi sarati din tara, iar

 o faza lichida reprezentata de solujia apoasa a substanjelor solubile organice si anorganice din namol, ce ocupa interstijiile dintre particulele solide. Ea provine din apa lacurilor (in cazul namolurilor lacustre), din apa minerals (in namolurile minerale i unele turbe) i din precipitajii; o faza gazoasa rezultata in urma diferitelor procese fizico-chimice si biochimice, si reprezentata i prin hidrogen sulfurat (H2 S), dioxid de carbon (CO2), O2, H2 etc. Namolurile au efecte deosebite in afecfiunile reumatice, circulatorii periferice, ginecologice etc., principiile active fiind de natura chimica, fizica, mecanica - determinate de compozijia chimica, microbiologica i enzimatologica. Utilizarea peloidelor, ca factori terapeutici, a inceput inca in a doua parte a sec. XIX la Techirghiol (folosind namol sapropelic) si Vatra Dornei (pe baza namolului de turba exploatat la Copaceni si, ulterior, la Poiana Stampei-Pilugani), tratamentul cu peloide devenind in timp o procedure cunoscuta, aplicata curent in numeroase stajiuni balneare i balneoclimaterice, de pe litoralul Marii Negre i pana in zona montana. Dupa condi^iile de formare si compozi^ia lor chimicS namolurile se diferen^iaza in: a) Namoluri sapropelice se formeaza pe fundul lagunelor i lacurilor sarate prin sedimentarea sub apa a materiilor organice si minerale si sub influenza proceselor microbiologice si fizico-chimice. Au, in general, culoare neagra datorita monosulfurilor de fier, fiind prezente pe fundul lacurilor sarate: Techirghiol (cu rezerve exploatabile estimate la peste 500.000 m3), Amara, Lacul Sarat, Ursu, Alunis, Costiui, Ocna Sibiului, Bazna, Ocnele Mari, Slanic etc. Acestea sunt utilizate in tratarea afecjiunilor locomotorii, fie sub forma impachetarilor s.i a bailor de namol, sau pentru ob|inerea unor factori medicamentosi de extract, cum este Pel Amar, otyinut din namolul sapropelic din Lacul Amara i avand un efect sporit asupra acelorasi afec|iuni. b) Namolurile minerale se formeaza in mod natural, in jurul izvoarelor minerale, ca urmare a proceselor fizico-chimice si microbiologice care se declaneaza la contactul apei minerale cu un pat argilos. Se pot otyine si in bazine artificiale captusite cu un pat argilos, de data aceasta formarea fiind dirijata (tot prin procese microbiologice si fizico-chimice, la contactul apa minerala - pat argilos). Astfel de namoluri minerale gasim la Govora (namol silicios, iodat), Geoagiu (feruginoase), Sangeorz-Bai (uor radioactive - radonic), Voslobeni, Pucioasa, Baile Tunad, Madaras, Turia (sulfatate), la care se adauga si namolurile cu ape carbogazoase din Depresiunea Dornei si Depresiunea Borsec; namolurile de la Covasna etc. c) Namolurile de turba se formeaza in mlastini, prin transformarea incompleta a materialului vegetal, in condifii de umiditate avansata. Namolul de turba a fost utilizat pentru prima data la Vatra Dornei, in 1880; urmat de Borsec in anul 1889, importante resurse de acest gen existand la Vatra Dornei, Borsec,
^ r\ f\ f\f\/\

Proprietajile chimice ale namolurilor si chiar utilizarea terapeutica, efectele tratamentului {in atat de prezenja substanjelor organice, cat si de mineralizarea lor (slab mineralizate, sub 15 g saruri solubile/1; mineralizate 15-35 g/1; puternic mineralizate 35-150 g/1 si saturate in saruri - cu peste 150 g/1 saruri solubile in faza lichida). Namolul se aplica mai ales sub forma de bai, impachetari, cataplasme (aplicafii de namol, la temperaturi variate, pe regiuni limitate ale corpului), sau sub forma de oncfiuni (o metoda de aplicare a namolului rece, practical pe literal). Principalele indicafii ale namoloterapiei le constituie afecjiunile aparatului locomotor, afecjiunile ginecologice cronice, bolile endocrine, dermatologice etc.

2.5. Gazele terapeutice naturale

Gazele terapeutice au origine mofetica, fund si ele utilizate in tratamentul balnear fie asociate cu apele minerale, fie separat, in Romania fiind cunoscute mai multe zone cu aparijii de emenajaii gazoase de CO2 si sulfatariene. Asa sunt ivirile de emanatii de CO2 din zona eruptivului neogen Gutii - Calimani Harghita, in localitajile: Covasna - cea mai mare si cea mai pura (98,0% CO2) emena^ie mofetica din Europa, cu amenajari moderne pentru tratament; Turia, Baile Santimbru, Baile Harghita - cu emenajii de o puritatea deosebita (peste 94% CO2); Balvanyos, Tusnad-Bai, Sangeorz-Bai - cu mofete utilizate rudimentar, in incaperi improvizate. Legat de manifestable postvulcanice din zona eruptivului sunt cunoscute i cateva iviri gazeifere care conjin, pe langa CO2, si H2S, care imprima gazului un caracter sulfurat, emenatiile de acest tip fiind cunoscute sub denumirea de sulfatard (cele mai reprezentative la Turia, Baile Harghita, Baile Santimbru, Suga Bai). Daca emanafiile carbogazoase sunt intens utilizate in cura balneara, amenajandu-se instalatii adecvate, mai mult sau mai pufin moderne, pentru tratatment mofetic la Covasna, Tusnad, Vatra Dornei, Slanic Moldova, Borsec, Harghita Bai etc., ivirile sulfatariene sunt insuficient i empiric valorificate in cura balneara. Mofeta naturala (numai emanatia de CO2 - gaz uscat), utilizata in scop terapeutic in Romania, este un fenomen unic in lume, aplicarea tratamentului realizandu-se colectiv, in incaperi amenajate in forma unui ,,circ roman". Termenul de ,,mofeta" s-a extins si pentru gazele (CO2) extrase din ape carbogazoase si utilizate in scop terapeutic. Alaturi de apele minerale care indeplinesc condijiile de imbuteliere si CO2 (rezultat din emanatii naturale sau caotat orin foraje pana la stratul de gaz) poate

- Apele alcaline $i alcalino-teroase se administreaza si sub forma de inhalatii (in afec{iuni O.R.L. si bronho-pulmonare), sub forma de comprese sau bai (in afecjiuni dermatologice etc.) Apele iodurate sunt ape minerale cu un conjinut de iod de minimum 1 mg/1, fund indicate in afectiuni endocrine, metabolice, guta etc. Izvoarele cu ape minerale complexe cu continut de iod sunt prezente la Baile Olanesti, Calimanesti-Caciulata, Carei (fund indicate in cura interna); dar i la Bazna, Govora, Praid, Baltatesti, Sacelu, Sarata Monteoru etc. (indicate in cura exteraa si inhalajii, pulverizafii). b) Apele termale i termominerale Se leaga genetic de apele de adancime, cantonate de-a lungul faliilor majore din vestul {aril, orientate, in general, pe direcjie nord-sud. Insular ele apar insa si in regiunea carpatica. Termalismul se leaga, in primul caz, de tectonica accentuata i un gradient geotermal rezultand din aceasta, iar in al doilea caz, de efectul remanent al activitatilor vulcanice neogene. Apele termale existente se impart in trei categorii distincte: hipotermale, pana la 31C, mezotermale, intre 31 si 38 si hipertermale, peste 38, ajungandu-se chiar la peste 70 in unele cazuri. Cea mai bogata in ape termale este Campia de Vest, cu apari^ii la zi la Baile Felix, 1 Mai, Calacea, Marghita, Tinea, Teremia etc. Surse de ape termominerale se intalnesc si in Muntii Apuseni la Moneasa (32C), Geoagiu (34C), Vata de Jos (35-38C); in grabenul Cemei - la Baile Herculane (62C in cazul apelor din foraje); in zona Vadu Oii-Topalu. Orizonturi cu ape termale ce au temperaturi de peste 50C au fost interceptate i de o serie de foraje sapate la Ticleni, Calimanesti-Caciulata, Cozia, Bivolari, Siriu etc. In Carpatii Orientali, hidrotermalismul este legat de vulcanismul neogen. Ca urmare, exista ape mezotermale la Toplija, la Baile Tusnad (unde pe langa apele mezotermale, intr-un foraj a fost interceptat un zacamant de adancime cu ape de peste 64C). (Cianga N., 2002) c) Ape minerale de consum curent In paralel cu activitatea de valorificare a apelor minerale in cadrul unitajilor de tratament balnear (pentru cura interna sau externa) s-au desfasurat i activitaji de valorificare a acestor ape prin imbuteliere ,,avand la baza tehnici de captare si stocare tot mai adecvate. Acestea au evoluat de la vechile captari empirice din secolul XIX, pana la captarile moderne cu sonde, protejarea zacamintelor i realizarea condijiilor de stocare temporara, fara pierderea calitatilor si a continutului de CO2, precum si eliminarea factorilor potemjiali de poluare a orizonturilor acvifere" (Cianga N., 2002, pg.88). Aceasta activitate prezinta o importanta economica-sociala deosebita, fie pentru asigurarea apei minerale ,,de masa", de consum curent, pe plan intern, dar

inceput sa se faca, in mod regulat, la Borsec, inca din 1804. Activitatea de valorificare prin imbuteliere, cu suisurile si coborasurile acesteia, a inregistrat o extindere si cretere generala, atat sub aspectul cantitatii imbuteliate i comercializate, cat si a zacamintelor ce au intrat sub aceasta incidental Borsec, Sancraieni- Ciuc, Casin-Iacobeni, Saru Domei, Poiana Negri, Biborteni, Mamas, Stanceni, Buzias, Lipova, Stana de Vale etc. 2.3.3.2. Izbucurile carstice Frecvent, apa patrunsa in sistemele subterane apare la zi sub forma izvoarelor carstice sau a izbucurilor, acestea din urma fund izvoare cu un debit bogat, intermitente in general, care apar la baza abrupturilor carstice laterale ce marginesc vaile, in chei, constituindu-se in componente deosebit de pitoresti si atractive ale peisajelor carstice. Ele prezinta o frecvenja deosebita in Muntii Apuseni si in Mun^ii Banatului, cele mai atractive prin particularitatile pe care le au fiind izbucurile: Calugdri, declarata rezervatie geologica in complexul carstic Vascau, cu dubla intermitemja; Galbena - de pe dreapta vaii Galbena, cu un debit de circa 1 m3/sec. - reprezinta locul unde reapare apa vaii Cetajii dupa 4 km de curs subteran, fiind integral complexului carstic Cetajile Ponorului; Bulbuci - in amonte de cheile cu acelasi nume si Izbucul de la marmita din valea Bulbuci; Bujorel - de pe valea Posaga; Izbdndi$- uncuiu? i Gala$eni - in Munjii Padurea Craiului; Coteful Dobre$tilor (Izbucul Coibei Man) - in sudul Munsilor Bihor; sau izbucurile Bratca, Toplifei, Radesei, Ponor, respectiv cele din bazinul Garda Seaca: Gura Apei - constituind sursa de apa din valea Gardisoara (ce depasete ca amploare izbucul Galbenei, siruata la izvoarele Gardisoarei), Coliba Chiobului (aproape de izvoarele Gardisoarei) etc. De asemenea, sunt cunoscute: Izbucul Cernei de sub Ciuceava Chicerii, considerat izvorul principal al Cernei; izbucurile Minif si Baba Stana la izvoarele Minisului, iar spre aval Izbucul Irma $i Bigar; Izbucul hvernei - in Podisul Mehedinji; Izbucul Izei - in zona calcarelor eocene din nordul Munjilor Rodnei; izbucul deschis in partea centrala a Cheilor Dambovicioarei, la baza versantilor taia^i in calcarele jurasice etc.

2.4. Namolurile terapeutice (peloidele)

Namolurile sau peloidele (de la grecescul pelos = mai) sunt substante care se formeaza in condijii naturale, sub influenta proceselor geologice si biologice, fiind folosite in scopuri terapeutice ca atare, sau dupa o prealabila pregatire prin macinare, amestec cu ape minerale sau incalzire, deoarece substantele minerale si organice continute au o actiune benefica asupra organismului. In concep^ia actuala, namolurile reprezinta amestecuri eterogene de substante organice si minerale, in stari de agregare si forme structurale variate. Ele contin: o faza solidd, compusa din substante organice (celuloza, lignina, rasina,

U C R A I N A

-
U C R

DnpiA.PmiJM,WJ2 120km

120km

tA.Pritiju. 1972

Figura 12. Raspandirea apelor minerale sulfuroase Figura 11. Raspandirea apelor minerale sarate

Ocna Mures, Ocna Sugatag, Targu Ocna, Cojocna, Ocna Dej, Ocnele Mari, Ocnija, Praid, Slanic Prahova, Someseni, Telega etc. - Apele minerale clorurate-sodice hipotone (1-15 g/1) provin din izvoarele minerale prezente in zona cutelor diapire si sunt folosite predominant in cura interna, inhalatii, pulverizajii, gargarisme: Sangeroz Bai, Slanic Moldova, Calimanesti-Caciulata, Baile Olanesti, Buzias, Sarata Monteoru, Targu Ocna, Bradet, Bal^atesti, Covasna etc. Izvoarele minerale sarate se leaga, deci, de prezenfa simburilor de sare din zona cutelor diapire care, datorita marii solubilitafi a Na Cl in apa genereaza un ,,sirag" de izvoare sarate (cunoscute si sub denumirea de muratori sau slatine) ce incep din jud. Suceava si continua la marginea muntilor pana la vest de Olt; dar contureaza si un brau circumtransilvan pe latura interna a munjilor. - Apele sulfuroase yi sulfatate - Apele sulfuroase se asociaza, in general, cu prezen^a formatuinilor gipsifere sau sulfurilor din Carpajii Orientali; a conglomeratelor din Subcarpatii Getici etc. (Fig. nr. 12) si con|in eel pujin 1 mg de sulf titrabil; in contact cu aerul ele isi pierd stabilitatea si isi modifica aspectul - devenind din transparente laptoase. Aoele sulfuroase slab concentrate se folosesc in cura interna in urmatoarele

in afec^iuni cronice ale vezicii biliare etc. Se administreaza si sub forma de inhalajii, avand o acjiune antiinflamatoare, antiseptica si desensibilizanta asupra mucoasei cailor respiratorii. In cura externa se utilizeaza apele sulfuroase cu o concentrate mare de H2S/1, fiind indicate in tratamentul afecjiunilor reumatismale degenerative inflamatorii, afecfiunilor sistemului nervos periferic si ale sferei genitale, dar si in tratamentul unor boli de piele la: Pucioasa, Nicolina-Iasi, Mangalia, Baile Herculane, Olanesti, Calimanesti, Baile Govora - stadium de interes general. - Apele sulfatate prezinta un interes mult mai restrand, se leaga de acelasi substrat, dar in acest caz este prezent si radicalul SO4, izvoarele sulfatate nefiind folosite in mod organizat pentru cura balneara (Ivanda in Banat; izvoarele Mircea si Breazu de langa Iai) desi in alte fari se utilizeaza cu succes in terapia afecfiunilor hepato-biliare si intestinale. - Apele alcaline $i alcalino-teroase Acest tip de ape minerale se cantoneaza indeosebi in Carpajii Orientali, in Banat si in nordul Transilvaniei, avand eel pu|in 1 g saruri dizolvate la litru. - Apele alcalino-teroase se caracterizeaza prin predominant bicarbonatului de Ca si Mg, avand efecte deosebite in tratamentul tulburarilor metabolice,
4. *. oft

nx:

 conjinut de gaze dizolvate cu efecte biologice, in concentrajii stabilite (1000 mg CO2/1; 1 mg H2S/1); temperaturi de peste 20C, indiferent de continutul mineral, care le confera caracteristica de ape termale, respectiv: hipotermale (20-31C), termale (32-38C) si hipertermale (peste 38C); existenja unei acjiuni terapeutice stiinjific recunoscuta. Sursele hidrominerale, fie ca sunt provenite din aparijii naturale la zi (izvoare), fie ca sunt interceptate si captate prin foraje, sunt variate ca si conjinut hidrochimic. In literatura de specialitate au existat, in lungul timpului, numeroase incercari de clasificare a apelor minerale, folosind drept criterii de referin^a: amplasarea geografica, temperatura, compozijia fizico-chimica, efectele terapeutice etc. In prezent, se accepta existenja apelor minerale de masa si apelor minerale terapeutice - cu statut de medicament. De asemenea, se diferenjiaza: ape minerale propriu-zise, cu peste 1 g/1 substance solide dizolvate, subdivizate in: ape cu mineralizare medie (1-15 g/1); ape concentrate (15-35g/l); ape foarte concentrate (35-150 g/1) si ape de mare concentrate (peste 150 g/1). ape oligominerale, cu mineralizari sub 1 g/1 substance dizolvate, dar cu continut de component biologici activi. Datorita structurii geologice complexe a teritoriului Romaniei, |ara noastra dispune de rezerve foarte mari de ape minerale aparjinand tuturor categoriilor recunoscute de Organizatia Mondiala a Sanatatii (ape oligometalice, alcaline, alcalino-teroase, clorurate-sodice, iodurate, sulfatate, sulfuroase, feruginoase, arseniacale, carbogazoase, radioactive). Aceste ape minerale se cantoneaza, cu precadere, in zona montana (cu ape carbogazoase), apoi in zona dealurilor subcarpatice si chiar podi - unde predomina apele minerale clorurate, sodice si bicarbonatate. In zona de campie isi fac aparitia apele termominerale. Din punct de vedere genetic, tipurile hidrochimice dominante, legate de faciesul litologic, sunt apele carbogazoase, cele clorosodice si sulfuroase-sulfatate. Apele carbogazoase se asociaza cu zona montana vulcanica, fund rezultatul direct al fenomenelor postvulcanice, de emanatie a CO2 si conjin eel putin 1 g CO2/1. Ele iau nastere prin impregnarea apelor vadoase cu bioxid de carbon, in aureola mofetica a eruptivului Oas-Gutii-Tible si Calimani-GurghiuHarghita, eel mai extins areal cu acelasi hidrochimism se grupeaza la Bixad, Sapanta/Valea Borcutului, Bilbor, Borsec, Baile Harghita, Homorod, Tusnad, Sancraieni, Bodoc, Covasna, Zizin, Mamas etc. (Fig. 10). Alte areale cu mofete si izvoare carbogazoase exista in Munjii Metaliferi (Geoagiu, Rapolt, Boholt, Chimindia etc.) dar si in Campia de Vest si Dealurile Vestice, unde CO, dizolvat in apele carbogazoase urea din adancuri prin sistemul

U C R A I N A

DnpJA.Ptkij.il. ml

Figura 10. Raspandirea apelor minerale carbogazoase

Dintre sta|iunile cu izvoare carbogazoase mixte, bicarbonatate, clorurate-sodice, feruginoase, sulfuroase etc., recunoscute si pe plan international, men^ionam: Sangeorz-Bai, Borsec, Vatra Dornei, Valcele (jud. Covasna), Bibor^eni, Lipova, Buzias, unde aceste ape sunt folosite atat in cura externa (in tratatemntul afec|iunilor aparatului cardiovascular), cat si pentru cura interna (in tratatmentul dispepsiilor, gastritelor, afecjiunilor inflamatorii ale cailor urinare etc.). Apele minerale clorurate-sodice (sarate) (Fig.nr.ll) In balneologie sunt considerate ape clorurate-sodice apele ce con|in peste 1 g/1 NaCl, dar ele au, de regula, concentratii mult mai mari (>15 g/1). - Apele minerale cu o concentrate de peste 15 g/1 NaCl sunt considerate ape sarate (hipertone), fiind prezente in Marea Neagra (15,5 g/1), limanele maritime sau lacurile de stepa sarate (70-80 g/1 - Lacul Techirghiol), lacurile sarate formate in vechi ocne de sare parasite (Ocna Sibiu - 230 g/1; Ocna Dej - 260 g/1, Ocna Mure - 266 g/1 etc.). Ele se utilizeaza in cura externa, pentru tratatmentul afecjiunilor aparatului locomotor, reumatismelor degenerative, afec|iunilor ginecologice etc. Stajiunile ce folosesc apa sarata in cura externa sunt: pe literal (valorificand apa marii): Mangalia, Venus, Neptun, Eforie Nord; pe malul lacului Techirghiol: Eforie Nord, Techirghiol; in vecinatatea lacurilor sarate: Sovata, Ocna Sibiu, Bazna, Amara, Balta Alba, Lacul Sarat; in zona masivelor de sare, cu ape minerale

Tabelul nr. 5 Caracteristicile principalelor zficaminte hidrominerale din Romania

Zacflmantul Tipde Mineralizare sursa mg/1 _______ . Izv. foraj 8046-9286 Izv. foraj Izv. foraj Izv. foraj Foraj Foraj Foraj Izvor Izv. foraj Foraj Foraj Foraj .Izv. foraj Izv. foraj Izv. foraj Izv. foraj Izvor Izvor Foraj Foraj Izv. foraj Izv. foraj Foraj Izvor Izv. foraj Izv. foraj 8359 250-4000 3500-4800 860-8972
4717

Tabelul nr. 5 CalimanestiCaciulata Olane?ti Oovora Sacelu (Gj) Moneasa Viaja de Jos Geoagiu Bai Calan Boholt Tinea Lipova Buzia$ Somejeni Baifa Bazna B. Felix - 1 Mai Calacea
'

Izv. foraj Izv. foraj Izv. foraj Izv. foraj Izv. foraj Izv. foraj Izv. foraj Izvor Izvor Izv. foraj Izv. foraj Izv. foraj Izv. foraj Izvor Izv. foraj Foraj e Foraj e

436-17778 6290-18840 1800-7500 2800-4600 234-256 1083-1218 1061,2-1363,3 1000-2000 4775,8 8578 3114,5 5684-7169 1900-14500 2132,0 68374 700-1009 800-1100

2173,4 2235,5 2005,9 1977-2545

12,5

Terapie Terap. Terapie Terapie Terapie-agrement Terapie-agrement Terapie-agrement Terapie-agrement Imbuteliere Terapie

Conflnut

coz

Debit Cumul I/s

Utllizare

Temp, ape
termale __*___

33-39'C (foraje)

7,2 6,4 5,1 8,3 4,0

25,0

32C 38-39,5C

Valea Mariei Slngeorz Bai Vatra Domei aru Dornei Dorna Candreni Co?na Poiana Negri Bilbor Borsec Tojorog Stanceni Sancraieni Baile Tu$nad Tu$nad Sat Malna? Bodoc Cain Balvanyoj Poian Targu Secuiesc Covasna Zizin Biborfeni Valcele Varghi? Vlahifa

633,6 1108,0 92,1-93,3 1874,2 2250

2941

0,0 1,5 6,9

15,0

Terapie-agrement Terapie-agrement Terapie-agrement Imbuteliere tmbuteliere Imbuteliere Imbuteliere RezervS Terapie-Tmbutel i ere Imbuteliere Imbuteliere tmbuteliere

. -

3,0 0,6
7,0 0,5
22,0

23,032,0C
25-29C

2,5 0,4 6,0

13,5

1728-4905 2800-4600 1000-4000 1700-1800 1300-1500 3048 3495-8278 1127-6001 509-6781 1200-1600 203-5361 5131-10331
6816

1230,0 1000-2500 1012-1596 1300,0

1400

27-49C 39-42C

0,8-1,0 Terapie-imbuteliere Terapie-imbuteliere Terapie-agrement Terapie-agrement Terapie Terapie-agrement Terapie-agrement

0,6 0,8 3,5 7,2 4,9 0,4 0,5 0,2 0,9 0,3 1,4
10,2

2,3 1,1 2,2

1665,0 1505-1948 889-1896 101-1424,0 1000-1400 2200,0 553-1875 2500-2700 792-2840 1000-2500 132-2165 700-1900 1012-1865

Terapie-agrement 28-6 1C (foraj) Imbuteliere Terapie-imbuteliere Imbuteliere Imbuteliere Terapie Imbuteliere Terapie-agrement Terapie-tmbuteliere Imbuteliere Imbuteliere Terapie-tmbuteliere Imbuteliere Terapie Agrement Terapie-imbuteliere

60
3,5

Sursa: Cianga N., 2002

1965-3525 633-17377 756-15463 4975-5514 3400-3600

0,7 7,9 2,5 2,0 1,5 0,5

10,8 60,0

1300-1900
641,0

1500-3500 ^872-1200,0
6431

Odorheiu Secuiesc Izv. foraj Slanic Moldova Baile Herculane Izv. foraj Izv. foraj

25155-2491 1000-8500

Terapie-agrement 47-62C

Prin calitajile lor fizico-chimice si valoare terapeutica apele minerale si termale romaneti sunt similare si chiar superioare apelor minerale din vestitele sta|iuni Bolzano (Italia), Baden-Baden (Germania), Karlovy-Vary (Cehia). a) Apele minerale ocupa un loc aparte in cadrul resurselor turistice potentate, generand una dintre cele mai vechi forme de turism - turismul balnear. Importanja lor deosebita se datoreste eficienjei in prevenirea si tratamentul (prin cura interna sau externa) a diferitelor afecjiuni, dar mai ales varietajii lor hidrochimice si unui numar impresionant de izvoare cu debite exploatabile. Pana in prezent nu exista o definite unica data apelor minerale, farile aderand fie la conceptul latin, care defmeste apa minerala doar prin ac|iunea sa terapeutica; fie la conceptul german care ia in considerate criterii cantitative de compozijie chimica. !n general, apele minerale sunt acele ape care provin dintr-o sursa naturala (izvor) sau forata artificial si indeplineste una din condijiile urmatoare: con|inutul de saruri minerale dizolvate este de peste 1 g/1; prezenta unor elemente chimice cu actiune farmacoloeica cunoscuta (Tier.

2.3.3. Potentialul turistic al apelor subterane Apele subterane, prin formele de organizare hidrografica existente, se implica si ele in derulare actului turistic, constituind objective naturale de atracfie turistica sau ,,materie prima" pentru diferite activitafi turistice. Ele intra in fondul turistic al Romaniei fie sub forma lacurilor si raurilor endocarstice din pesterile accesibile, fie prin aparitia izvoarelor minerale si, respectiv, termale de mare adancime, a izbucurilor etc. 2.3.3.1. Apele minerale i termale reprezinta principalul factor natural de cura din Romania atat prin volumul rezervelor, cat si prin calitafile terapeutice pe plan intern si international, care sunt valorificate prin cura externa si interna, dar si prin imbuteliere - ca apa de masa. (Tab. nr. 5)
87

variind intre 10 - 20 m si 200 - 300 m, predominarea suprafefelor plane dau o nota evidenta de monotonie, astfel meat resursele turistice ale cadrului natural sunt reduse, atsit din punct de vedere calitativ, cat si cantitativ. In aceste condijii valenfele turistice sunt date de: - Formele de relief specifice se inscriu intre 80-200m, iar in unele unitaji aceste valori sunt depasite in apropierea podisurilor sau coboara mai mult Tnspre zonele de lunca si culoarele de vale (Dunare, Siret, Olt); specifice pentru teritoriul romanesc sunt unele campii inalte, tabulare, piemontane, de subsistenja; - Gradul de fragmentare si energia de relief are valori foarte mici moderate fapt ce explica prezenfa raurilor vailor largi in alternanfa cu interfluvii netede, rauri meandrate, a zonelor mlastinoase, a formajiunilor de crovuri in strate groase loess, a dunelor de nisip; - Structurile litologice sunt reprezentate de pietrisuri, nisipuri, loess si aluviuni recente; - Alternanja mult mai evidenta a culoarelor de vale cu campurile plate in Campia de Vest si in Campia Romana, ceea ce ofera o schimbare de peisaj (care, in general, este mai monoton si pufin atractivi); - Clima temperat continental^ prezinta trasaturi de ariditate in Campia Romana si influence oceanice in Campia de Vest, iar in Campia Banatului influence mediteraneene. Bioclimatul este excesiv, care presupune eforturi de adaptare la temperaturile mai ridicate si lipsa de umiditate a aerului. Amplitudinile termice sunt mai mari, verile calduroase, iernile mai reci, insofite de vanturi, fenomene de ceafa, polei, viscole (eel mai des intalnite in Campia Romana); in aceste conditii suportabilitatea climatului vara depinde de apropierea unor areale forestiere, oglinzi si cursuri de ape, iar iarna este mai pu^in atractiva pentru activitafi turistice; - Existenja unor importante si atractive resurse de origine hidrologica, care au dus la dezvoltarea unui turism polivalent, dar cu predominarea tentelor recreativ-curative. Arealul de campie si lunca este mult mai sarac in resurse hidrominerale , fiind prezente unele lacuri cu ape sarate in Campia Romana (L. Sarat, L Amara, etc.). Un loc aparte il detin lacurile cu apa dulce din lunci si lacurile antropice care sunt cautate pentru agrementul de sfarsit de saptamana si pescuit sportiv; - Fondul forestier este mai redus, acesta fiind partial inlocuit de terenurile agricole; in general fondul forestier este cantonat in rezervajii naturale sau in apropierea luncilor, a asezarilor umane; - Speciile faunistice sunt mai pujin variate, cu un potential cinegetic redus, existand un mic numar de fonduri de vanatoare pentru vanatul de talie medie si mica; - Predominarea terenurilor agricole, cu o frecventa deosebita a

Gradul inalt de umanizare a spajiilor de campie si lunca explica nu atat numarul mare de asezari cat mai ales marimea acestora, unde s-au mai pastrat pujine forme tradijionale de organizare si bunuri culturale sau etnofolclorice deosebite; Prezenja unor zone de lunca face ca peisaj ele sa fie mult mai atractive pentru recreere, agrement, pescuit si vanatoare sportiva, sporturi nautice, etc.; Exista, totusi, cateva elemente fizico-geografice ale spatiului care prezinta atractivitate turistica, polarizand - in anumite perioade ale anului - diferite segmente ale populatiei, dar numai pentru activitaji turistice de profil limitate: Potenfialul turistic al reliefului celor doua campii se leaga, in principal, de prezenja reliefului fluvial. In acest sens, albiile raurilor si Dunarii au constituit totdeauna locuri de polarizare turistica prin prezenta limanelor, ostroavelor, meandrelor, plajelor etc. Malurile joase si nisipoase sunt favorabile pentru practicarea helioterapiei si inotului; brajele parasite si limanurile asigura condijii propice pentru pescuit sportiv, sporturi nautice sau alte activitati desfaurate in cadrul turismului de sfars.it de saptamana; luncile si terasele ofera suprafeje favorabile pentru diferite amenajari turistice specifice. Lacurile cu apa dulce din jurul capitalei si chiar din intravilan: Buftea, Mogosoaia, Straulesti, Baneasa, Cernica, Herastrau, Tei, Floreasca, respectiv oglinzile de apa de la Snagov, Caldarusani, Fundata, Mostistea etc. sunt utilizate atat pentru pescuit sportiv, agrement nautic, cat si pentru plaja sau inot. Prezenja lacurilor de stepa sarate din estul Campiei Romane, formate in crovuri rezultate in urma tasarii loessului, au dus la apari^ia si dezvoltarea unor stabilimente balneare ce folosesc apa sarata si namolul sapropelic in scop balnear (Lacul Sarat, Lacul Amara, Lacul Movila Miresei etc.). Apele termominerale cu valenfe terapeutice din Campia de Vest au susjinut dezvoltarea sta^iunilor balneare recunoscute pe plan national si international Felix, 1 Mai, Lipova, sau a celor de interes local de la Tinea s.i Calacea. In ultimii ani sunt exploatate in interes balnear si apele termominerale interceptate prin foraje in zona capitalei. Arealele impadurite, reprezentate prin Padurea Pustnicu, Cernica, Snagov, Baneasa, Comana, Spataru, Ciornuleasa etc., care se asociaza uneori cu prezenja lacurilor de campie, au devenit in timp obiective preferate pentru recreere si odihna. Prin urmare, Campia Romana prezinta interes turistic prin lacurile sarate din Campia Brailei i Baragan, prin lacurile antropice de pe Olt si din zona Vlasia - Mostistea, prin limanele fluviale sau ochiurile de padure care au supraviejuit in timp; in timp ce Campia de Vest isi valorifica cu precadere resursele geotermale si bioclimatul excitant-stimulativ, ce favorizeaza cura balneara in cadrul stafiunilor men^ionate. Amenajarile turistice sunt mai reduse

- Gradul de fragmentare si energia de relief are valori moderate, fapt ce explica prezenja platourilor structurale, culmilor rotunjite, pante medii si mici, poduri de terasa, depresiuni intracolinare mai extinse; - Structurile sedimentare si rocile mai friabile sunt dominante, multe fund cu aspect cutat sau boltite, elemente care explica prezenfa unor procese erozionale si alunecari de teren mai puternice; - Alternanja mult mai evidenta a unitafilor deluroase cu zonele depresionare si culoarele de vale impozante ale Barladului, Siretului, Jiului, Oltului, Argesului etc., care sporesc pitorescul acestor finuturi; - Bioclimatul sedativ, de crujare, specific zonelor deluroase, cu usoare nuanje de stimulare in Subcarpafi, constituie un factor natural de cura. O important deosebita pentru turismul balnear din aceste zone prezinta bioclimatul subteran al vechilor saline, un real factor terapeutic, prin ionizarea puternica a aerului. Concentrajia mare a aerosolilor din cavitajile subterane ale ocnelor de sare de la Sianic, Praid, Targu Ocna explicS aparifia sanatoriilor subterane pentru tratarea afecjiunilor respiratorii; - Climatul specific de deal si podis, cu cresterea sezonului cald pana la 240 de zile (din martie - pSnS in octombrie), temperaturile moderate, de 8-10C si precipitafiile reduse favorizeazS desfasurarea unor multiple activitaji turistice, tot timpul anului. Pozifia geograficS diferita in latitudine si faja de arcul carpatic favorizeaza prezenfa unor topoclimate; valorile medii multianuale ale principalilor parametrii meteorologici si climatici au valori moderate, fapt ce explicit pretabilitatea deosebita pentru activitSfile turistice pe toata durata anului; - Existenfa unor bogate si atractive resurse de origine hidrologic, care au dus la dezvoltarea unui turism polivalent, dar cu predominarea tentelor recreativ-curative. Arealul colinar si de podis s-a dovedit bogat in resurse hidrominerale mai ales la contactul cu unitajile montane, precum si in lacuri cu valoare terapeutica (Lacul Ursu, Ocna Sibiu, Ocna Dej, Cojocna, Telega, Sianic, Ocnele Mari), cu evidente func{ii balneare; In timp ce iazurile prezente in Podisul Moldovei si Campia Transilvaniei au valoare pentru agrementul de sfarsit de saptamana si pescuit sportiv; - Speciile faunistice sunt variate, cu un potential cinegetic deosebit, existand importante fonduri de vanatoare pentru vanatul de talie medie si mica; - Predominarea terenurilor agricole, cu o frecvenja deosebita a plantafiilor pomicole si viticole - in alternanfa cu areale impadurite si fanefe naturale - ofera un farmec deosebit prin forme si colorit; - Gradul inalt de umanizare a spafiilor deluroase si de podis atesta numarul mare al asezarilor, care in decursul secolelor si-au pastrat forme tradijionale de organizare si bunuri culturale sau etnofolclorice deosebite, ce pot starni interesul si curiozitatea turistilor de toate varstele; Prezenfa unor locuri cu fenomene geologice bizare, sau structuri geologice
Sfi fstc.
oS no ,%/->i

,,Vulcanii noroiosi" de la P&clele Mari si Mici din Depresiunea Policiori ofera o imagine selenara si totusi activa - prin expulzarea gazelor, apei si noroiului la suprafa^a solului, intr-o continua bolborosire; Focurile ,,nestinse" de la Andreiasu (jud. Vrancea); Blocurile de calcar de la Badila (langa tabara de sculptura de la Magura - jud. Buzau); Carstul pe sare, dezvoltat in Subcarpa^i - pe circa 90 km2 si in Depresiunea Transilvaniei - pe 60 km2, este pus in evidenfS prin lapiezuri, tuburi de org5, nise, v3i de dizolvare, poduri naturale. Aceste microforme de relief apar frecvent la Cacica, TSrgu Ocna, ,,intre RSmnice", la SISnic-Prahova, Ocnele Mari, Ocna Sibiului, Praid, Sovata etc.; Repere de marca pentru cererea turisticS constituie si ravenarile impresionante, cu un farmec aparte, de la ,,Rapa Rosie" (langa Sebes) sau ,,Grdina Zmeilor" din Podisul Somesan, rezultate in urma acjiunii proceselor erozionale intense, care determina spalarea rapida a rocilor friabile, lasand in urmS adevarate ,,bad-lands"-uri sau forme reziduale ciudate constituite din roci mai dure. Cele mai atractive unitaji deluroase si de podis sunt: - Subcarpafii $i Dealurile Transilvanene, cu numeroase sectoare de chei scurte dar spectaculoase pe usi|a, Putna, Milcov, Teleajen, Sianic, Doftana, Bizdidel (afluent al lalomijei), Raul Alb (afluent al Dambovi|ei), Argesel, Raul Doamnei, Valsan, Capra etc (in Subcarpa|i); unde se concentreaza un numar mare de stajiuni balneare de interes na|ional si regional (Sovata, Bazna, Ocna Sibiu, Ocna Mures, Govora, Calimanesti, Olanesti, Pucioasa, Sarata Monteoru, Balfatesti etc.) si un bogat si interesant tezaur etnofolcloric; - Podiul Mehedinfi i Podi$ul Dobrogei - cu un pitoresc inedit dat de relieful carstic cu pesteri, abrupturi si chei; sau de eel ruiniform in zona Munjilor Macin, cu maguri inecate in grohotis si stancarii, formate pe granite sau sisturi verzi; de prezenja vailor in chei (cheile de pe vaile Crucea, Stupina, Pestera, Galbiori, Sarpu etc.); a vailor Casimcei, Telijei si Taipei etc. In zona subcarpatica, colinara si de podis se gasesc importante stajiuni turistice, multe de interes national, care valorifica resursele turistice prezente, de asemenea amenajarile turistice au caracter mai complex , fiind dominate de cele care sunt utilizate in turismul blanear. Desi mai pujin atractiva sub aspectul frumusejilor naturale si diversitatea peisajelor, prin varietatea resurselor turistice exista oportunita|i de practicare a multiple forme de turism pe toata durata anului. 2.1.3. Potentialul turistic al campiilor i luncilor

in Munjii Ceahlau: Duruitoarea (30 m) de pe Piriul Rupturii, din nord-vestul masivului, sau cascadele de pe Bistro Mare si Bistro Mica, afluenji ai Bicazului dinspre Ceahlau etc. Un loc aparte defin cele mai faimoase si frumoase cascade din Munjii Rodnei: Cascada Cailor, dezvoltata in trepte, pe o diferenfa de nivel de 152 m (intre 1245 m si 1093), pe abruptul nordic al masivului; Negoiescu, Cormaia (in sectorul sudic), Cascada Dracului - de pe Valea Izvorul Bailor (unul din izvoarele Vaii Vinului) etc. Cascade de un pitoresc desosebit exista si in Cheile Runcului, chei sapate in platoul vulcanic din Munjii Gutai. Abrupturile, crestele si piscurile constituie elemente de discontinuitate evidente in peisaj, care impresioneaza turistul prin spectaculozitatea si marefia lor. Atractivitatea lor creste proportional cu diferenfa de nivel pe care aceste elemente o inregistreaza, intre baza si fruntea - respectiv - baza si va"rful versantului. Abrupturile sunt frecvente mai ales in zonele carstice, dar apar si in cazul masivelor cristaline sau al defileelor si cheilor, geneza lor fiind legata de structura, denudare diferen|iala sau de tectonica. Sunt remarcabile abrupturile Pietrii Craiului, Bucegilor, Ceahlaului, Pietrii Mari, Domogledului, Bedeleului, Raraului, Zaganului etc. Valorificarea lor, in prezent, se realizeaza prin ,,contemplare" de la distanja sau prin practicarea alpinismului, deoarece amenajarea unor astfel de elemente ale reliefului este foarte costisitoare. Crestele i piscurile se constituie in adevarate puncte de belvedere asupra regiunilor inconjuratoare. Importanta lor turistica si puterea de atracfie este cu atat mai mare cu cat crestele sunt mai lungi si mai inalte, sau cu cat sunt mai izolate de restul formelor de relief. Un rol important in conturarea unor creste muntoase impozante, prezente in Munfii Fagaras, Parang, Retezat si Rodna, a revenit ghetarilor cuaternari, care au modelat puternic structurile cristaline, generand custuri sau complexe de custuri, creste simple sau compuse. Creasta calcaroasa a Muntilor Piatra Craiului se impune prin spectaculozitate si singularitate, fiind un rezultat al modelarii exercitate de agenjii externi asupra flancului vestic al unui sinclinal suspendat al grupei Bucegi. In comparafie cu aceasta creasta impozanta, ,,Creasta Cocosului" din Muntii Gutai reprezinta resturile unor vechi structuri vulcanice. Crestele, piscurile si abrupturile stancoase au conturat in cadrul regiunii de orogen un important domeniu pentru practicarea alpinismului, cu peste 1000 de trasee cu diferite grade de dificultate, atat pentru alpinism de vara cat si de iarna. Ele sunt localizate cu precadere in sectoarele cu abrupturi calcaroase, sau in masivele muntoase cu o zona alpina tipica - cu caldari si creste impozante - in Bucegi, Piatra Craiului, Retezat, Apuseni, Fagaras, Cheile Bicazului.

pe circa 1200 - 1400 m diferenja de altitudine (de la 800 m pana la 2200 m de la caz la caz). Domeniile schiabile cele mai reprezentative se afla in Munjii Bucegi, Postavaru, Parang, Muntele Mic-Tarcu etc. unde exista si o serie de amenajari in acest sens: partii de schi, saniuja, telecabine, telescaune, teleschiuri, baby schii etc. Masivele muntoase amintite permit amenajarea unor partii in sistem ,,releu", intre 900-1000 si respectiv 2200 m, favorizand valorificarea succesiva, de la poale spre culme, a domeniului schiabil si ca urmare prelungirea sezonului de sporturi de iarna pana primavara (mai). Progresul tehnic din domeniul transporturilor, al mijloacelor de urcat pe cablu si al construcjiilor a favorizat aparijia si dezvoltarea modei sporturilor de iama in secolul XX. Pasurile si trecatorile au o valoare peisagistica relativ redusa, rolul lor in domeniul turismului fiind mai mult de natura funcjionala. Ele faciliteaza cresterea potenjialului de comunicajie, oferind condign relativ optime pentru construirea unei refele dense de cai de comunicajie (rutiere si feroviare) pana in apropierea obiectivelor turistice. Pasurile si trecatorile concentreaza si, in acelasi timp, dirijeaza fluxurile turistice, asigura accesul spre zonele intramontane sau realizeaza legatura intre regiunile intra si extracarpatice. Desi nu sunt forme de relief ce cumuleaza elemente de atractivitate, pasurile sunt adesea puncte de belvedere, beneficiind de o serie de dotari pentru cazare, alimentajie publica si chiar agrement (Pasul Tihuja, Mestecanis, Prislop, Bratocea, Predeal, Giuvala, Vlahija etc. Trecatorile au si ele un rol de natura funcjionala, asemenea pasurilor, dar spre deosebire de acestea se suprapun vailor raurilor in zonele de defileu sau chei, avand si o valoare estetica, peisagistica. Ele sunt numeroase pe raurile ce taie zonele montane: pe Olt - Tusnad, Racos, Cozia, Turau Rosu; pe Jiu - Lainici; pe Crisul Repede - Ciucea; pe Mures, pe Buzau etc. 2.1.2. Potentialul turistic al unitatilor de deal i podi Dealurile si podisurile Romaniei reprezinta formele de relief cu cea mai larga extensie la nivelul teritoriului national. Acestea prezinta o reparti^ie relativ uniforma, flancand arcul carpatic romanesc atat pe latura extema, cat si cea interna. Spre deosebire de zona montana, aceasta treapta majora se caracterizeaza prin atenuarea contrastelor si fragmentarii, reducerea varietajii petrografice, ceea ce se reflecta si asupra potenfialului turistic al formelor de relief, care este mai modest, de complexitate medie. Intre mun{i si dealuri linia de contact este mai greu de descifrat, existand multe depresiuni de contact sau structurale, iar spre campie trecerea se face mai lent. In aceste condign valenfele turistice sunt date de: - Formele de relief specifice se inscriu intre 200-800 m; in unele unitaji aceste valori sunt depasite (in Subcarpaji) sau coboara mai mult (in Dealurile de

Stanisoara; a fortificafiei medievale Turnu Rosu - ridicatS, in 1433, de lancu de Hunedoara; prin prezen^a unor vestigii romane si a stajiunii Calimanesti - Caciulata. - Defileul Jiului este unul dintre acela mai impunatoare defilee din Romania, care se desfasoara intre Livezeni si Bumbesti Jiu, pe circa 33 km. Valea este deosebit de ingusta, cu versanji abrupfi, meandre incatusate (Paius, Carligul Caprei, Carligul Inchis), rupturi frecvente de panta in albia minora. Datorita reliefului foarte accidental, traseului deosebit de salbatic, abia la sfarsitul secolului XIX se realizeaza drumul prin defileul, asfaltat in anul 1968, iar calea ferata a fost data in exploatare abia in 1948, necesitand construcfia a numeroase viaducte, tunele (38) si polate (construcfii din beton de tip tunel, care protejeaza calea ferata de materialul dezagregat de pe versan^i). - Defileele Mure$ului. Muresul, in drumul sau de la izvoare la Tisa, traverseaza Carpafii Orientali si Carpajii Occidentali, strapungerea zonelor montane realizandu-se prin defilee, unele mai mici, altele de zeci de kilometri. Se impune prin lungimea sa: - Defileul Toplita-Deda - un culoar transversal veritabil, sapat de Mure in lungul contactului dintre Munfii Calimani si Masivul Fancel (Munfii Gurghiu), in roci vulcanice. Defileul se caracterizeaza, pe cei 44 km, prin succesiunea unor sectoare de evidenta ingustare si bazinete depresionare (Stanceni, Lunca Bradului si Rastolija) cu un potential de habitat deosebit; - Defileul Orastiei, de natura epigenetica, desfasurat intre confluenja Sebesului si respectiv Sighiselului cu Muresul; - Intre Deva si Lipova se contureaza un culoar de tip defileu, unde Muresul a sculptat cateva defilee (in amonte de Branisca, de Zau de Savarsin si de Lipova), ce nu depasesc 8 - 9 km, in alternanja cu sectoare de largiri puternice, iar elementele de potential turistic cu rol de polarizare turistica sunt, predominant, cele antropice. - Defileul Cernei se suprapune vSii superioare a raului, pe circa 40 km, desfasurandu-se din dreptul Culmii Gardoman si pana la confluenja cu Belareca, fiind flancat in vest de Munjii Cernei si Godeanu, iar in est de Munjii Mehedin{i. Pe ansamblu, defileul se prezinta ca o succesiune de porfiuni de vale ingusta, dintre care unele sunt chei tipice (Cheile Corcoaiei - cu numeroase forme carstice, Cheile Bobotului, Piatra Puscata, Cheile de la Ogasul Ursului) si bazinete ori largiri ale luncii cu dimensiuni variabile (Lunca Cernisoarei, lovanului, Balmosului - dezvoltate in zone de confluenja, adesea cu profil asimetric). - Defileul Cri$ului Repede (40 km) se afla la contactul Munjilor Padurea Craiului - Vladeasa si respectiv Mese - Plopis, fiind sapat, in mare parte, in calcarele mezozoice ale marginii nordice a Padurii Craiului, unde s-a format si unul dintre sectoarele cele mai spectaculoase, cu infajisare salbaticS, cu pesteri

se prezinta ca o succesiune de ingustari, cu aspect de chei, si bazinete depresionare mai mici sau mai extinse. - Alte defilee importante prin potenfialul lor natural si chiar antropic sunt: Defileul llvei, cu sectoare de chei impozante in dreptul rocilor vulcanice dure, sapat in vestul Munjilor Bargau; Defileul Buzaului, de circa 10 km, intre Munjii Siriu si Podu Calului, modelat in gresii, ce dau un relief de turnuri, ace - cu grohotisuri la baza; Defileele Prahovei, o axa turistica importanta, cu elemente peisagistice deosebite, impunandu-se Defileul Clabucetelor (la sud de Predeal) si Defileul Posada (intre Sinaia si Posada) cu meandre incatusate, praguri, repezisuri; Defileul Bistrijei Ardelene, cu aspect salbatic in sectoarele de ingustari, cu aspect de chei (perefi abrupfi, stand, cascade), Cascada Diavolului la intrarea in defileu; Defileele Some$ului Mare ji Mic, sapate in roci dure granitice, sisturi cristaline si metamorfice, inguste in general si cu rupturi de panta; Deflleele epigenetice de la Vata de Jos, Halmagiu si Gurahont, sapate de la Crisul Alb; Defileul Arie$ului Mare, de circa 24 km, la contactul Munjilor Metaliferi cu Muntele Mare, grefat pe roci conglomeratice si gresii; Defileul Cormaia din sudul Munjilor Rodnei; Defileul Cavnic situat la marginea nord-vestica a Masivului Preluca; Defileul Crasnei de la imleul Silvaniei etc. Cascadele se datoreaza existentei, in talvegul unor rauri, a rupturilor de panta de amplitudini diferite. Cascadele, elemente de atracjie turistica deosebita, caracterizeaza, in special, arealele calcaroase puternic tectonizate, spectaculozitatea lor fiind direct proportionals cu inatyimea pragului si volumului apei deversate peste prag. Numeroase si spectaculoase cascade se gasesc in Munjii Apuseni: Cascada ladolina $i Saritoarea ledufului (pe valea ladei si, respectiv, a afluentului sau Iedu|u); Cascada Moara Dracului, cu o denivelare de 20 m, situata in zona de izvoare a Draganului; Cascada Vadu Cris,ului - formata la varsarea, in Crisul Repede, a cursului subteran Vadu Crisului; Cascada Radesei, de 5-6 m altitudine, nascuta la confluenja Radesei cu Piraul Feredeu, de unde incepe, de fapt, Somesul Cald; Cascadele Ofelu Boghii si Bulbuci (in amonte de Cheile Bulbuci) din bazinul Paraului Boga (afluent al Crisului Pietros); Cascada Varciorog - pe afluentul cu acelasi nume al Ariesului; Rdchifele - pe valea Stanciului etc. Menjionam, de asemenea, si cascadele: Beus,nifei - in cadrul Cheilor Nerei, Bohui, la iesirea din Pestera Bohui (Mun^ii Banat); Dracului - din cheile vaii Cheia (Masivul Postavaru); Tamina ?i 7 Scari - cascade in trepte in bazinul Timisului (pe versantul vestic al Masivului Piatra Mare); Vdnturis. - pe Izvorul Dorului, Urlatoarea - pe Valea Urlatoarea, Zanoaga - de pe lalomija, sau cascadele de pe vaile Cerbului si Jepilor, acestea din urma aflate in Munjii Bucegi, unde vaile scurte dar foarte abrupte, ce strabat abrupturile ce marginesc Platoul Bucegilor, prezinta frecvente rupturi de panta si favorizeaza, astfel, aparijia cascadelor. In Mun{ii Vrancei se afla Cascada Putnei (10-12 m), dezvoltata pe un bane

 In perimetrul Masivelor Ciucas-Zagan, Piatra Mare, Postavarul fluxurile turistice sunt polarizate de cheile de pe Valea Cheijei i Valea Stanii; Cheile Pdrdului apte Scdri - cu cele sapte cascade mici, de 2,5 m i pana la 15 m inaltime, cu marmite formate la baza lor; Cheile Rdnovului. In Muntii Bucegi se succed cheile lalomijei, de mici dimensiuni in general: Cheile Ur$ilor, Pe$terii, Tdtaru Mic, Tdtaru Mare, Zdnoaga Mica, Zdnoaga Mare, Orzei si Dobre?tilor, iar in Piatra Craiului s-au dezvoltat Cheile Dambovicioarei pe o lungime de 18 km, cu versanti abrup^i, turnuri i stanci ascutite sj Cheile Zdrne$tilor. Pe flancul sudic al Fagarasului, pe gnaisuri si roci cristaline, Argesul a modelat, in aval de Lacul Vidraru, Cheile Argeyului de 2,5 km lungime; iar pe eel al Muntilor Parang si Capatanii au fost sculptate Cheile Oltefului (3,5 km), cu numeroase pesteri dezvoltate in domeniul versantilor, Cheile Galbenului (6 km), deosebit de ingusta si salbatica. Cheile Jiefului se afla in sectorul vestic al Muntilor Parang, iar Cheile Cibinului s-au format in sisturile cristaline ce caracterizeaza versantul nordic al Muntilor Cibin. Elemente de potential turistic de tipul cheilor prezinta si unele vai ce coboara de pe versantii sudici ai Muntilor Valcan si Mehedinji: Cheile Runcului si Cheile Sohodolului, respectiv de pe versantii sud-vestici ai Retezatului: Cheile Bu(ii, cu caracter epigenetic, de numai 200 m lungime, dar cu pereji inalti de peste 150 m. In Muntii Banatului, cu areale calcaroase extinse, au fost sculptate chei monumentale, de mari dimensiuni: Cheile Nerei, Timiului, Miniului, Bdrzavei, Gdrliftei, Bohuiului etc., dar apar si o succesiune de chei mai mici formate pe seama formatiunilor carbonatice in alternan^a cu sisturi cristaline. Densitatea cea mai mare a sectoarelor de chei se inregistreaza in Muntii Apuseni, iar in cadrul acestora se impun Muntii Trascau, cu renumitele Cheile Turzii pe Valea Hasdate, Turului, Ro$iei; in bazinul Geoagiului: Cheile Ampoifei, Fene?ului; mai spre nord, se succed Cheile Galdei, care adapostesc cea mai joasa stajiune din Europa unde vegeteaza floarea de colt (590 m), Gdldifei, Geoagiului, Rdmefului etc. (Grigore M., 1989). In Muntii Bihor, o valoare estetica si peisagistica deosebita prezinta: Cheile Sighi$telului, formati prin prabusirea tavanului unei peteri initiate, Cheile Boga, Bulbuci, Galbenei etc. in bazinul Crisului Negru, iar in Muntii Padurea Craiului Cheile Vimei i Roiei. Defileele caracterizeaza sectoarele de vale transversala, puteraic adancite antecedent si epigenetic, prin eroziune liniara, dar cu versanjii mai evazati. Sunt mai largi decat cheile, firul apei fiind insotit de o albie majora, uneori cu mici

Defileul Dunarii - reprezinta cea mai mare vale transversala din Carpati, cu 144 km, intre Bazias si Gura Vaii, fiind flancat la nord de Munjii Locvei, Almajului, Mehedinfi i, respectiv, Podisul Mehedin^i. Include mai multe bazinete depresionare (Pojojena, Moldova Veche, SicheviJa-Liubcova, Dubova i Orsova) si ingustari puternice (de 3 km si pana la 29 km lungime). Cel mai reprezentativ si mai important sub aspect peisagistic este sectorul de ingustare format intre Plavisevija si Ogradena, cunoscut sub denumirea de ,,Cazanele Dunarii", unde defileul imbraca un aspect specific de ,,chei", cu versanji abrupti si inalji, cu abrupturi calcaroase (cca 250 m) in arealul Ciucaru Mare (316 m) si Ciucaru Mic (130 m), cu nise carstice reprezentate prin Pestera cu Musca (254 m), strabatuta de un mic parau subteran, Pestera Chindiei (15 m) cu picturi rupeste, Pestera Liliecilor etc. (Sencu V, 1979). In cadrul ,,Cazanelor" se individualizeaza Cazanele Mari (3,8 km), bazinetul tectonic Dubova si Cazanele Mici. Prin construirea barajului Por^ile de Fier I s-a format lacul de acumulare cu acelasj nume, cu nivelul lacului situat cu 28 m deasupra nivelului initial al apelor Dunarii, avand o suprafata de circa 700 kmp si un volum de apa de 12 km3 (Pop Gr., 1996). Defileele Oltului. Datorita complexitajii sectoarelor montane strabatute de Olt i prezenjei sectoarelor de vale cu caracter transversal Oltul si-a sculptat o serie de defilee mai scurte sau mai lungi, mai impozante sau mai reprezentative sub aspect peisajistic, Astfel, dinspre amonte spre vale se succed: Defileul Bogota (2 km), taiat de Olt intr-o bara cristalina acoperita de aglomerate vulcanice, la nord de Miercurea Ciuc; Defileul Jigodin , situat la sud de Jigodin-Bai, unde pe circa 1,6 km valea Oltului se adanceste si se ingusteaza puternic in roci andezitice; Defileul Tu$nad - ceva mai lung (15 km), axat pe contactul conurilor vulcanice Pilica i Ciomatu (Puciosu), cu statiunea Tusnad Bai; Defileul Bicsad - Malna intre Munfii Baraolt si Bodoc; Defileul de la Raco (17 km), sapat de Olt in rocile bazaltice ale Persanilor nordici, cu renumita rezervatie geologica ce ocrotete coloanele de bazalt de aici si, nu in ultimul rand, Defileul Oltului de la Turnu Ro$u-Cozia, care in sens larg se desfasoara pe 58 km, intre Boita si Calimanesti, fiind eel de-al doilea defileu, ca marime, dupa Defileul Dunarii. Aceasta strapungere grandioasa a Oltului cuprinde, de fapt, doua sectoare de defileu si o depresiune: in nord Defileul Turnu Ro$u (17 km), modelat in sisturile cristaline ale contactului dintre Muntii Fagaras si Lotru, intre Boija si Caineni; Depresiunea Loviftei - ce insofeste Oltul pe circa 25 km, fiind cunoscuta sj sub denumirea de Jara Lovistei si Defileul Cozia (16 km) - unde Oltul s-a adancit prin antecedents in sisturi cristaline, micasisturi si gnasuri ce aprtin Muntilor Capatanii si Masivului Cozia. Spatiul defileului se constituie intr-o importanta axa de polatizare turistica prin peisaiul de

Tabelul nr. 2

Principalele chei i defilee din Romania Oblectivul turistic

Deflleul Dunarii Defileul Oltului Deflleul Mure$ului Defileul Cernei Defileul Cri?ului Repede Defileul Jiului Deflleul Ilvei Deflleul Arie$ului Dafileul Lapu$ului Deflelul Vaii Cormaia Deflleul Buzaului Defileul Prahovei Deflleul Ha$datelor Deflleul Somesului Deflleul Crisului Negru Defileul Cri$ului Alb Cheile Sebe?ului Cheile Caraului Cheile Bistritei Aurii Cheile Barzavei Cheile Nerei Cheile Videi Cheile Garli$tei Cheile Dambovicioarei Cheile Jietului Cheile Buhui Cheile Bicazului Cheile lalomitei Cheile Timi$ului Cheile Galbenului Cheile Galbenei

Continuare - Tabelul nr. 2

Unitatea montanS
Munfii Banatului Munfii Fagara? -Munfii Lotrului Munjii Calimani Munfii Mehedinfi Munfii Padurea Craiului Munfii Retezat-Parang Munfii Bargau Munfii Trascaului Masivul Preluca Munfii Rodnei Munfii Siriu Munfii Baiu Munfii Trascau Culmea Prisnel Munfii Codru-Moma Munfii Metaliferi Munfii Cindrel Munfii Aninei Munfii Rodnei Munfii Dognecea Munfii Aninei Munfii Padurea Craiului Munfii Aninei Munfii Piatra Craiului Munfii Parang Munfii Aninei Munfii Hasina? Munfii Bucegi Munfii Semenic Munfii Capafanei Munfii Bihorului

Lungime (km)
144
60 44 40 40 30 30 30 28 22 10 9 7 3

Cheile Runcu Cheile Lazurilor Cheile Rudariei Cheile Bistrifei ( Zugreni) Cheile Oltetului Cheile Varghijului Cheile Albacului Cheile Arge;ului Cheiloe Co$nei Cheile Bicajelului Cheile Cri$ului Alb Cheile Dambovitei Cheile Rametului Cheile Raului Mre Cheile Moldovei

Munfii Gutai Munfii Piatra Craiului Munfii Almajului Munfii Rodnei Munfii Capafanei Munfii Perjani Munfii Bihorului Munfii Fagira$ului Munfii Rodnei Munfii Hama Munfii Metaliferi Munfii lezer Munfii Trascau Munfii Cindrel Munfii Rarau

5 5 4 4

3,5 3,5 3,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5

2 2 2
Sursa: Pompei Cocean, 1997

5,5 3,5
36 18
17,5

16 14 10 9 8 8 8 8

6,2
6 6 6

pere^ii cheii ce inal{a cu 200 - 250 m deasupra talvegului, prezentand in partea superioara turnuri si col^i uriasi de calcar si sectoare de largire - unde turistul poate intalni salase sau diferite obiective turistice: lacuri (L.Dracului), pesteri numeroase (Grigore M., 1989). Cheile Mini$ului, din partea centrala a Munjilor Aninei, masoara 14 km, au un prim sector foarte ingust si salbatic si altul ceva mai larg, dar cu un peisaj deosebit de atractiv, cu pesteri suspendate deasupra albiei, cu izbucuri (Bigar, Irma, Minis, Baba Stana etc.). Alaturi de aceste sectoare de chei le putem menjiona si pe cele dezvoltate pe rocile vulcanice din Munjii Gutai: Cheile Tatarului de pe Mara, sau Cheile Runcului pe Valea Runcului (afluent al Marei) cu pereji verticali de 100 m inaljime uneori, cu infa^isare salbaticS, cu numeroase rupturi de panta si cascade pitoresti. In gresiile de Tarcau din Munjii Vrancei numeroase vaii mici, dar puternic adancite, prezinta si ele chei cu praguri, cascade, repezisuri - cum sunt cele de pe Putna, Tisifa, Lepsa, Coza etc. In lungul vSii Bistrifa, in aval de Vatra Dornei, se impun in peisaj Cheile Zugrenilor; in sectorul nordic al Raraului se detaseaza cheile mici, dar

vai transversale in raport cu Carpatii (Dunarea, Muresul, Oltul, Crisul Repede, Jiul), sau partial transversale (Bistrija, Trotus, Buzau, Teleajen, Prahova, Dambovija, Nera, Cara etc.), de un pitoresc aparte. In aceste sectoare, dar nu numai, apele curgatoare au creat defllee sau chei, vai de tip canion, care sunt in numar de circa 300 si insumeaza peste 1600 km (1,4% din lungimea totala estimata a rejelei hidrografice de 118.000 km) (Grigore M., 1989). Vaile in chei si defileele sunt ingustari puternice ale raurilor care s-au adancit epigenetic in structuri tabulare, monoclinale sau cutate, generand sectoare de vale cu profil ingust, versanti abrupti, uneori de sute de metri altitudine, cu perejii surplombaji, marmite laterale sau de fund, uneori cu izbucuri ce {asnesc din peretele de piatra, cu multe repezisuri, cascade in trepte etc. (Fig. 6) Ele pot rezulta si in urma eroziunii regresive a raurilor ce strapung siruri de culmi, sau prin prabusirea tavanului pesterilor (in cheile Sibistelului, Radesei, Somesului Cald etc.). Cheile se formeaza in roci calcaroase, mai pujin pe alte roci sedimentare, dar si pe roci vulcanice sau pe sisturi cristaline. Dimensiunea lor depinde de duritatea rocilor strabatute, de ritmul si intensitatea adancirii vaii, de faza de sculptare etc., si aproape totdeauna imprima peisajelor trasaturi deosebite, de mare expresivitate. Cele mai representative (Tab. nr. 2) si mai cunoscute din fara sunt: Cheile Bicazului masoara circa 8 km, cu adancimea albiei de peste 200 m si chiar 300 m in anumite sectoare, cu doua compartimente distincte: Cheile Mari - sculptate in calcare si Cheile Mici - in conglomerate. Sectorul de maxima ingustare se inregistreaza in perimetrul cunoscut sub denumirea de ,,Gatul ladului", cu perefii foarte apropiaji, cu frecvente surplombe, grote mici. Un aspect monumental imbraca Piatra Altarului, sau Turnul Bardaului, situata in partea centrala si pe stanga vaii Bicaz, un obiectiv turistic de prim ordin pentru alpinisti, datorita dificultafii deosebite a traseelor. Acestea sunt cele mai renumite pentru spectaculozitatea perejilor si inalfimea acestora.Deosebit de pitoresti sunt cheile de pe afluenjii mai mari ai Bicazului: Bicajel, Lapos, ugau, Cupa etc., cu pereji inalfi de 350 - 400 m si foarte apropiafi, la 3 - 4 m. Cheile Cara$ului se constituie, alaturi de Cheile Bicazului, intr-unul dintre cele mai frumoase sectoare de chei din Romania, avand o lungime de 18 km si un caracter evident transversal fa{a de Munfii Aninei. Versanfii verticali au 150 - 250 m inalfime, apropiindu-se uneori pana la doi metri (Sencu V., 1978), cu numeroase stand calcaroase, frecvente pesteri ce au intrarile situate la diferite altitudini faj:a de nivelul albiei Carasului, cu marmite laterale de mari dimensiuni, marmite de fund impresionante, ce au adancimi de 15 - 20 m etc. Cheile Nerei sunt caracterizate pe cei 18 km lungime printr-un oeisai

G v O

a: ,,Pe$terile Romaniei - Potential turistic", Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 1995

- potential de pozipe favorabil H- - potential de pozitie satisfacator + - potential de pozitie nefavorabil

-a 1

Prin unirea celor doua formafiuni se nasc coloanele ce pot forma adevarate ,,paduri": in Pestera Topolnifa - Galeria Coloanelor, in Petera Osoi - ,,Sala Padurii impietrite" etc. - Draperiile rezulta in urma prelingerii apei incarcate cu carbonaji pe perefii pesterii, generand in timp depuneri sub forma unor suprafeje valurite. - Gururile sunt mici bazinete, asemanatoare unor cuiburi, care se formeaza pe planseele salilor sau culoarelor subterane, fiind formate din mici baraje de diferite forme, uneori dispuse in trepte, in spatele carora se pot aduna apele rezultate prin prelingere, generind lacuri minuscule. - O valoare stiintifica si estetica deosebita prezinta peterile cu gheafd, care au cantitaji mari de gheaja, conservata datorita existence! unor condifii topoclimatice si particularitafi morfologice deosebite ale unor pe?teri: Pestera Scarisoara, care prin volumul de peste 75.000 m3 gheaja este cea mai mare din sud-estul Europei; Pestera Borjig (langa CetSfile Ponorului), cu un volum de circa 30.000 m3; Ghe^arul Focul Viu din Munjii Bihor unde, la o anumita ora a zilei, razele soarelui patrunse prin aven sunt puternic reflectate de masa de gheaja, colorand in rosu atmosfera pesterii, Ghejarul Vartop si Ghejarul Barsa. - Unele dintre pesterile Romlniei adapostesc picturi rupestre, de o important stiinfifica-cognitiva deosebita. Este cazul pesterilor Gaura Mica de la Pescari, din Defileul Dunarii, cu picturi executate cu argila rosie, in numar de circa 400, reprezentand, cu precadere, pasari si braduji; a celei de la Cuciulat din Podisul Somesan, cu cele mai frumoase picturi rupestre din Romania, realizate in aceeasj perioada cu celebrele picturi din Altamira sau Lascaux; pestera Adam din Dobrogea etc. O categoric aparte de pesteri sunt acelea care conserva urme ale locuirii omului preistoric: Pestera Ciur-Izbuc din Munjii Padurea Craiului, Cioclovina

Continuare Tabelul nr.l

IV

n HI
IV
+ -H+

III

III

HI

+++

++

-H-

++

***

**

**

**

***

***

**

**

**

**

**

**

**

ii

II

II

II
I

o a.

3* <s!

S 3-

s: o.

J2 Ol o'

T aT

0) ^

j flJ^

. 5*

01 3<
"0 3 o> -co *e

c 3 c! < 0)

" o

Pod.i M.MehedinJ

o o

cy CO

Pod. $ome?an

istemul Ponorici - Cioclovina n Apa

iliecilor de la Gura Dobrogei

egenda: "* - potential de atractivitate deosebit " - potential de atractivitate mediu - potential de atractivitate limitat

O parte din pesterile Romaniei constituie unicate pe plan national, flind declarate monumente ale naturii sau rezervajii speologice: Pestera Topolnija, Tausoarelor, Scarisoara, Closani, Cetajile Ponorului, Ursjlor etc. Multe dintre ele au intrat in circuitul turistic, desi amenajarea lor in scopul vizitarii este adesea necorespunzatoare, sau chiar inexistenta.
M.Capatanei M.Sebeului M.Sebejului M.Sebejului M.Bucuegi M.Rodnei Dobrogea M.Bucegi M.Barsei stera din Valea Fundata :$tera din Cariera Cuciulat

M.Capatanei

2.1.1.2. Atracfii turistice spec/f/ce zone/ montane

e$tera din Valea Stanii 'ambovi-cioarei

etera aven din Cloaca Irebeneilor

olovragi

luierilor

ura Mare

ilomitei

aujoare

Refeaua hidrografica si relieful se constituie, la nivelul {arii noastre, intr-un ansamblu de componente care prin interferenfa lor imprima peisajelor trasaturi de mare expresivitate, generand anumite categorii de potential natural, de o varietate remarcabila. Dispunerea principalelor trepte de relief sub forma unui edificiu cu o configurable concentrica, asociata cu particularitafile genetice si de

OS

CO

05

J 3
^

O)

CD< OQ

<""> **

0* C

N ff

-CO

fl) "t

i-l

CO

Tabelul nr.I Potentialul speoturistic al Romaniei Numele pesterii Grupa montana cavernament moras antului idu Crijului itranului ilaseni rifa ur - Izbuc ur Ponor jnchii eziad smilor tiejarul de sub Zgura$ti hetarul Scari$oara yarul Polifei jliba Mare :tatile Ponorului lietarul Barsa stemul Zapodie-Pestera Neagra M.Padurea Craiului M.Padurea Craiului M.Padurea Craiului M.Padurea Craiului M.Padurea Craiului M.Padurea Craiului M.Padurea Craiului M.Padurea Craiului M.Padurea Craiului M.Padurea Craiului M.Padurea Craiului M.Bihor M.Bihor M.Bihor M.Bihor M.Bihor M.Bihor M.Bihor Potentialul speoturistic al Romaniei speleoterme Potential de pozitie Vestigii paLarh.

Grad de dificultate

Laeuri, cascade
**
* * * *

Gheafa fosila

**
***

** **
*

+ +++ +++ + +

III III

** ** **
*

II II
III I

** ** ** ** ** ** ** ** **
*** * *

**
***

++
+ + +

**
***

II
IV HI II
III III III III III

**
*

* *

**
***

++
+ + +

** ** **
*

** **
***

+ + +

**
***

* *** *
*

IV
III III

**
***

** **

+ +

**

Continuare - Tabelul nr.I le^arul Focul Viu agura -ilor icula :tera din Valea Firei uda lui Papara Dmarnic )povat acovita uhui aura Haiduceasca 5tera de la Gura Ponicovei :tera Mare de al Scronijte stera lui Ion Barzoni apolnita estera lui Epuran urecea :verna odului losani M.Bihor M.Bihor M.Bihor M.Bihor M.Bihor M.Bihor M.Trascau M.Aninei M.Aninei M.Aninei M.Aninei M.Locvei M.Almaj Culoarul Cernei Culoarul Cernei Pod.i M.Mehedinti Pod.$i M.Mehedinp Pod.si M.Mehedinti Pod.si M.Mehedinti Pod.ji M.Mehedinp Pod.si M.MehedinJ

**
* ***

+ +

II II II IV
III III

**
*

**
***

++ ++
+ +++ +

**
***

** **
* ***

** ** **

**

** ** ** ** ** ** ** **
* ***

II
III I III

+ +

**
* *

++ ++

II
III III I III

* *

++
+

++ **
* * *

++ ++ ++

** ** ** **
*

II 11 IV

* *

+ +++

++

II II

Batrana, sau din Masivul Bedeleu, Ciumarna, Scari{a-Belioara, reprezentat prin toate formele specifice reliefului exocarstic de disolufie (doline, polii, lapiezuri etc.); vaile incrustate in chei pe zeci si sute de metri; bazinele inchise Ocoale-Scarisoara, axat pe Valea Ocoale, cu numeroase pe?teri (Scarisoara, Pojarul Polijei, Zgurasti, Avenul din Sesuri) si Padi-CetaJile Ponorului- ce include: Platoul Podis presarat cu doline, Lumea Pierduta cu numeroasele sale avenuri, Cetajile Ponorului cu trei avenuri impresionante, Groapa de la Barsa-cu numeroase pesteri (Zapodie, Ghejarul de la Barsa etc.); Groapa de la Ruginoasa-un organism toren^ial de foarte mari dimensiuni, unic in felul sau si taiat in gresii moi de culoare roscata; izbucurile numeroase ce apar din perefii abrupji ai versanjilor etc. > Carstul subteran-pesterile pesterile sunt adevarate ,,palate" subterane care pot concura adesea cu marejia templelor create de mana omului. Ele apar in zonele calcaroase ca forme endocarstice, care au general speoturismul. Sunt forme carstice foarte cautate de turisti, datorita atractivitajii determinate de forma deosebita a golului subteran, dimensiunile sale, de prezenja speleotermelor, a depozitelor de gheaja fosila, de prezenja unor picturi rupeste. (Fig.5) (Tab.nr.l) Romania dispune de un important potential speologic, cu cele peste 10.900 pesteri fara noastra situandu-se, in prezent (in urma dezmembrarii lugoslaviei), pe locul doi dupa Fran|a. O parte a pesterilor noastre pot fi considerate adevarate complexe carstice subterane, cu rauri si cascade (Topolnifa, Ceta^ile Ponorului, Vantului, Comarnic etc.), cu sisteme dezvoltate pe mai multe nivele, cu mineraliza|ii rare etc. Sali de dimensiuni impresionate, cu o acustica deosebita, se gasesc in pesterile: Vantului, Sura Mare, Comarnic, Topolnija, Tausoare etc.. Pestera din Valea Firei (in Munjii Apuseni) adaposteste una dintre cele mai impunatoare ,,sali" subterane din lume, care are circa 300 m lungime si o inal^ime de circa 100 m. Elementele cele mai admirate de turisti sunt speleotermele - depuneri de calcit prin picurare (stalagmite, stalactite, coloane, ,,macaroane"); prin prelingere capilara (draperiile, baldachinele) sau prin precipitare. Stalactitele sunt forma{iuni ce atarna din tavanul pesterilor, formate din calcit, iar lungimea lor variaza de la cajiva centimetri la 5-7 m, cu diametre variabile de la cajiva milimetri la metri. Exemplare numeroase, de o frumusete rara, se intalnesc in Pestera Ursilor (de langS Chiscau), Topolni^a, Pojarul Poli^ei etc.

I I

Muntii Timi$ului (Bdrsei), aflati la extremitatea vestica a Carpa^iilor de Curbura, reprezentafi de masivele Piatra Mare si Postavaru, abunda si ei in elemente de relief specifice, dezvoltate pe calcare. Postavaru se impune prin interfluviile structurale spectaculoase , reprezentate de creasta puternic degradata, cu numerosi martori reziduali Postavaru - Muchea Cheii, o cresta tectonica si de eroziune cu rauri de pietre si trene de grohotisuri la baza; prin prezenfa unor chei mici, dar pitoresti formate de Valea Cheii si Valea Cetajii. In Piatra Mare atrage abruptul tectonic si structural ce marcheaza latura estica a platformei structurale, care se ridica impozant deasupra Vaii Garcinului, cu unele forme reziduale; pe versantul vestic apar vaile de tip ,,horoaba" ale Taminei si ale Sipoaiei, chei etc. (Valeria Velcea, 1961 si 1987). Carpatii Meridional! se caracterizeaza si ei prin extensiunea relativ redusa a calcarelor si conglomeratelor, roci care apar mai frecvent la cele doua extremitati ale ramei muntoase: in Munjii Bucegi si Piatra Craiului, respectiv in Muntii Mehedinti si Mun^ii Cernei, pe areale restranse fiind prezente si in Masivul Buila-Vanturarifa (din Mun|ii Capatanii), Piuele lorgovanului (2081 m) din sud-vestul Retezatului, unde calcarele au favorizat dezvoltarea unui relief carstic reprezentat predominant prin doline, avene, pesteri si lapiezuri; un peisaj asemanator este si eel suprapus arealelor calcaroase din sudul Mun^ilor Sureanu - cu doline concentrate in aria Ponorici, campul carstic din Platoul Vartoape, ponoare etc. In Muntii Bucegi si Piatra Craiului prezenja calcarelor si conglomeratelor a favorizat dezvoltarea unui relief carstic deosebit de atractiv, cu multe elemente ,,unicat", cu trasee de alpinism ce au un grad ridicat de dificultate. Se impun prin spectaculozitate: abruptul prahovean al Bucegilor, cu o diferenta de nivel de peste 1000 m, dominat in partea superioara de varfuri semete: Costila, Caraiman, Jepii Mici si Mari, Piatra Arsa, Varful cu Dor, Furnica, cu un relief ruiniform impresionant prin varietatea si multimea formelor; creasta calcaroasa ingusta si puternic zimjata a Pietrei Craiului, desfasurata pe circa 25 m, frecvent cu altitudini de peste 2000 m, cu versanti foarte abrupti, numeroase hornuri inguste formate pe liniile de diacleza (Hornul Inchis, Hornurile Grindului etc.) si vai de tip ,,horoaba" (seci) (Prapastiei, Crapaturii) etc.; ,,Babele", ,,Sfinxul", ,,Ciupercile" de pe platoul Bucegilor, rezultate in urma modelarii conglomeratelor si gresiilor prezente aici; cheile din lungul lalomitei: Pesterii, Ursilor, Tataru Mic si Mare, Zanoaga Mida si Mare, Orzei, Dobresti etc.; Muntii Mehedinti polarizeaza fluxurile turistice prin crestele stancoase si salbatice, puternic fragmentate de torenfi din Piatra Closani si Culmea Domogled - Varful lui Stan; prin cheile pitoresti sculptate de Motru, Motru Sec. Cosustea sau cele din Valea Cernei CCorcnaia. Cheile CiucevelorV nrin

altitudine (Sencu V., 1981) sau Crovul Medvedului - dolina cea mai mare din fara, cu diametru de circa 1 km si adancimea de 170 m. Carpatii Occidentali, spre deosebire de celelalte doua sectoare carpatice, se impun prin carstul de interfluviu, suspendat sub forma de platouri, cu lapiezuri de disolufie si campuri de lapiezuri, doline singulare sau asociate, polii de diferite dimensiuni, avene; prin bazine carstice inchise printr-un adevarat labirint de chei si o circulate subterana deosebit de intensa si extinsa, care a general forme de adanc deosebit de originale si variate in acelasi timp. Marefia si densitatea extraordinara a formelor carstice este reflexul litologiei (aici apar cele mai reprezentative areale cu roci carstice puternic tectonizate, de grosimi considerable), corelat cu cantitajile mari de precipitafii cazute (1000-1200 si chiar 1400 mm/an) In Munfii Banatului relieful carstic este prezent mai ales in Munfii Aninei - unde se inregistreaza cea mai mare lungime a cheilor calcaroase din Carpaji. Se remarca frecvenja mare a culmilor calcaroase, ce depasesc rar 900 m si prezinta abrupturi structurale; Podisul carstificat al labalcei si podurile carstice suspendate (ce corespund unor zone de sinclinal) Colonovaj;, Ravnistea, Ceresnaia sunt presarate cu campuri de lapiezuri si de doline rezultate prin disolufia calcarului sau prin prabusire; densitatea mare a cheilor spectaculoase, sapate de Nera, Cara, Minis, Buhui, Garlistea etc. Aici sunt prezente si o serie de lacuri carstice de dolina: Ochiul Beului, Lacul Dracului etc., avene impozante, ca de exemplu avenul Poiana Gropii de 235 m adacime (al doilea ca marime din |ara). in Muntilor Almaj se contureaza cateva areale deosebite prin valoarea lor peisagistica: Platoul suspendat Carbunari, cu campuri de lapiezuri si doline, dar mai ales relieful carstic deosebit din spajiul geografic al Cazanelor Dunarii, cu abrupturi impunatoare, relief ruiniform, pesteri etc. Muntii Apuseni se constituie intr-o zona renumita pentru dezvoltarea carstului, sub toate formele sale de manifestare, prin extensiunea si personalitatea reliefului carstic fiind unic in fara noastra, unde se inregistreaza si cateva superlative sau elemente singulare (Valeria Velcea, Savu Al., 198.); cea mai lunga pestera (pestera Vantului, cu peste 21 de galerii, lungimea totala explorata fiind de circa 43.000 m); eel mai adanc aven - Avenul din Stanu Foncii de 11,35 km, cu izbucul Astileu; singurele pesteri cu gheafa fosila, de mare interes stiinjific, la Scarisoara, Focul Viu, Vartop, Barsa, Bor|ig, toate in Muntii Padurea Craiului. Formele carstice domina in Munfii Bihor, Trascau, Padurea Craiului si Codru Moma, cele mai tipice si impunatoare fiind: carstul de creasta in Culmea Ramefului, Coljii Trascaului, Culmea Sandulesti, Prisaca etc., carstul de masive izolate specific pentru Piatra Craivii, Piatra Cetii, Piatra Bulzului, Plesa Ramefului, Piatra Grohotisului;
. carstlll HP nlatr.ii HJn Dlot,,1 \r~~~x.. ^ TT-*^ . _ . . . _ -

Muntii Oas, unde formatiunile tipice s-au pastrat insular, cu altitudini de 600-700 m, ,,inecate" in depozite sedimentare si, de asemenea, defileele epigenetice de pe raurile Tur si Talna, taiate in roci eruptive; Masivele Ignis (1307 m) si Gutai (1443 m): primul define un platou vulcanic intins, relativ bine conservat, unde eroziunea a pus in evidenfa depresiuni suspendate primitoare (Poioana Izvoarelor de pe Valea Runcu, cu stafiunea climaterica Izvoarele si Poiana lui Stefan la izvoarele Marei) si chiar chei salbatice sculptate de Mara (Cheile Tatarului), Runcu (Cheile Runcului) etc., sau neckuri vulcanice reprezentate prin Cetajuia Mare si Mica, Dl. Ascufita, Dl. Florilor, Dl. Minei, Piatra Sapanjei etc.; iar al doilea - Masivul Gutai - este un aparat vulcanic de mari dimensiuni, distrus prin explozii vulcanice si eroziunea exercitata de agenjii externi, din care s-a pastrat ,,Creasta Cocosului", un dyke vulcanic dezvoltat pe andezite si cateva varfuri impozante dispuse in semicerc: Gutaiul Doamnei, Gutaiul Mic si Mare, Mogosa, Varaticul etc.; Muntele Tibles, cu aspect de amfiteatru urias (10 km diametru), reprezinta un masiv subvulcanic scos la zi prin indepartarea depozitelor sedimentare acoperitoare, unde se evidenjiaza Satra Pintei (1041 m), un neck izolat impadurit si inconjurat de glacisuri si cateva centre de erupjie secundare cu aspect de cupole vulcanice: Tibles (1893 m) si Neteda (1322 m); - In Muntii Metaliferi relieful vulcanic este reprezentat de nucleele de eruptiv ce domina interfluviile larg ondulate prin aspectele lor tipice de maguri: Cetatea Rosiei, Rosia Poieni, Gemenele, Corabia, Piatra Surligata (in sectorul Rosia Montana), aparate vulcanice tipice, bine conservate; corpurile intrusive exhumate ale magurilor Savarsin, Cerbia, Cazaneti, Magura Vatei care au altitudini reduse, in jur de 1000 m, dar se impun in peisaj prin masivitate. O importanta turistica deosebita prezinta coloanele de bazalt de la Detunata si Detunata Goala (ultima declarata monument al naturii), unde lavele bazaltice s-au solidificat sub forma unor neckuri compuse din coloane prismatice. > Relieful modelat pe calcare, domolite, conglomerate Acest tip de relief rezulta din conlucrarea unor roci solubile cu apa si se defineste printr-o raspandire spafiala azonala si o mare varietate de forme si fenomene. Desi arealele calcaroase dejin doar 2% (circa 4.750 kmp) din suprafata Romaniei (in afara zonelor montane fund prezente si in Podisul Mehedinfi si Podisul Dobrogei de Sud), ele se remarca printr-un relief carstic de mare spectaculozitate, reprezentat prin platouri carstice de diferite dimensiuni si la altitudini diferite, campuri de lapiezuri si de doline, relief rezidual, chei, cascade, pesteri, avenuri, etc. Ca elemente structurale, bine inscrise in relief, se contureaza seria sinclinalelor suspendate din Masivele Rarau, Ceahlau, Ciucas, Postavaru, Piatra Mare, Bucegi, Piatra Craiului, Buila Mare - Vanturarnja etc., in care se disting suprafeje structurale, cueste, vai adaptate la structura. In Carpatii Orientali calcarele si conglomerate sunt prezente pe suprafeje
relativ rfiHllSfi HisnilSR Hisrnntinim ci nrpHr>minant onK fnrm<* nn/->t- ein^linolo

In Muntii Rarau apar, in urma eroziunii diferenjiate, turnuri, piramide, pereji verticali, vestite fiind Pietrele Doamnei, Popii Raraului, Piatra Zimbrului, Piatra Soimului etc., iar pe latura nordica - langa Pojorita - se ridica varfurile ,,gemene" Adam si Eva, grefate pe dolomite. Muntele Ceahlau se impune in peisaj prin aspectul sau inedit, unic, cu o parte centrala mai inalta, unde se contureaza doua platforme structurale, cu suprafefe relativ netede, denivelate intre ele cu circa 200 m (Ocolasul Mare si Ocolasul Mic), peste nivelul carora se ridica cateva preeminence piramidale, de mare atractivitate: Toaca (1900 m), Batca lui Ghedeoni (1844 m), Lespezi (1802 m), Ocolaul Mic, Ocolasu Mare (1907). La periferia masivului se individualizeaza o serie de abrupturi, cu aspect ruiniform, cele mai impozante fiind cele care marginesc bazinele paraielor Izvorul Muntelui, Neagra si Paraul Schitului, ideale pentru practicarea aplinismului. In cadrul platourilor, dar mai ales in spafiul geografic al abrupturilor se individualizeaza o mare varietate de forme rezultate prin dezagregarea fizica a conglomerated, ce compun - pe ansamblu - un relief ruiniform de mare spectaculozitate, reprezentat prin turnuri si coloane de tip Panaghia, Dochia, Detunata, Caciula Dorobanjului, Piatra cu Apa, Claile lui Miron - cu infatisari variate; stand bizare - Batca Neagra; colji - Caprele, Ciobanul, Turnu Sihastrului, la care se adauga, ca forme structurale: Polifa cu Crini, Piatra Lata, Lespezi etc. Masivul Hasma$ul Mare include un relief carstic prezent in cadrul unor platouri nu foarte extinse, extins in spajiul format de : Cheile Bicazului, unde valea s-a adancit puternic pe verticala, cu 300 - 600 m sub nivelul culmilor, generand un peisaj magnific, dominat parca ostentativ de Piatra Altarului (Bardaului); abruptul vestic al Hasmasului Mare (1792 m); magurile calcaroase-dolomitice Licas, Suhardu Mare, Hasmasul Negru (1773 m), Piatra Ascujita (1707 m) etc., alaturi de care se inalfa, oarecum izolat, Piatra Singuratica (1587 m). In Carpatii Curburii turismul si turistii beneficiaza din plin de potenjialul turistic natural oferit de Munfii Ciucas, Postavaru si Piatra Mare, unde prezenfa flisului conglomeratic cretacic de circa 700 m grosime si, respectiv, a calcarelor mezozoice a favorizat, din plin, dezvoltarea unor forme si microforme de relief specific, cu un potential atractiv deosebit, de mare valoare estetica si peisagistica. Muntii Ciucas se impun, in primul rand, prin relieful sau rezidual extrem de pitoresc, care apare fie pe liniile de creasta sau in apropierea acestora, fie in zona abrupturilor marginale. Cele mai atractive forme sunt date de stSnci ciudate, de cele mai multe ori grupate, dar si izolate: Ciobanul cu Oile, Babele la Sfat, Tigaile Mici si Mari, Sfinxul Ciucasului, Mana Dracului, Turnul Vulturilor, Podul de Arama; formele structurale de mari dimensiuni: Turnu lui Goliat, Turnu de AramS; crestele zimfate ale Muchiei Cheii (din Zagan); turnurile etajate i pintenii

sculptate fie in jurul resturilor suprafe^ei de eroziune Borascu: Zanoaga, Zanoguja, Slaveiul, Radesu, fie pe versantii nordici ai Retezatului: Galesu, Taurile Custurii, Taul Negru, Pietrele (situate la peste 2200 m) (Gastescu P., 1971) sau din Muntele Borascu, Tarcu, Bloju etc.; multimea lacurilor glaciare (peste 80), dintre care se impun prin diferite caracteristici: Bucura - cu o suprafaja de 10 ha (Gastescu P., 1971) si o adancime de 15,7 m, fiind eel mai extins lac glaciar din Romania; Zanoaga - de 29 m adancime si deci eel mai adanc lac glaciar, Taul Negru, Taul Portii, Galesu, Slaveiul. O mare parte a lacurilor din grupa Retezat - Godeanu sunt insirate de-a lungul unor vai glaciare, fie in spatele unor praguri determinate de prezenja unor pachete de roci dure (Taul Agatat, Lia, Viorica, Florica in lungul vaii Bucura), fie in spatele unor morene frontale (L.Ana). Multe dintre lacurile glaciare sunt in diferite faze de colmatare, astfel meat adancimea lor abia mai atinge 1 -2m. - Muntii Bucegi, fiind grefati pe conglomerate si calcare, nu se caracterizeaza prin prezen^a unui relief glaciar clasic. Aici s-au pastrat doar local, pe fa^ada nordica, urme ale unei glaciatiuni cuaternare - care au ,,supravietuit" proceselor intense de modelare in postglaciar. Ca forme glaciare relativ bine conservate pot fi mentionate: Custura Padina Crucii, vaile glaciare cu praguri ale Vaii Malaesti si Tiganesti, sau circurile secundare in trepte, prezente in complexul glaciar al Vaii Morarului. Atractivitatea reliefului glaciar sporeste si in sectoarele unde isi fac aparitia marile si raurile ,,de pietre" sau ,,blocuri" din Muntii Parang, Rodna; aglomerarile de blocuri dintr-o serie de circuri glaciare ale Muntilor Retezat - ca efect direct al gelifractiei etc. In concluzie, cea mai mare suprafata ocupata de relieful glaciar caracterizeaza Muntii Fagaras (127 km2), unde sunt peste 170 de circuri si 50 de vai glaciare, de dimensiuni variate, in timp ce Muntii Retezat adapostesc -pe circa 54 km2 - eel mai complex relief glaciar. > Potentialul turistic al reliefului vulcanic i pseudovulcanic Relieful vulcanic i pseudovulcanic, grefat pe roci vulcanice, este mai putin spectaculos, dar se constituie in ,,materie prima" a turismului - stand la baza aparitiei si dezvoltarii fenomenului turistic in numeroase locuri ale coroanei carpatice. Prezenta lantului eruptiv pe latura vestica a Carpatilor Orientali si sud-estul Muntilor Apuseni a dus la intregirea zonei de orogen, la complicarea lui structurala si la diversificarea accenruata a reliefului, deoarece relieful vulcanic reprezinta o categorie cu stil aparte al formelor. Aceste forme etaleaza atractii peisagistice multiple, care sunt in dependents directa cu marimea si forma corpurilor vulcanice, cu gradul de patrundere a eroziunii, vechimea eruptiilor, etc. Ca rezultat al activitatilor postvulcanice,
rpHpfiilni viilfanir i c*=> xGnnmZ mrifptplp ci culfotafplp ont*1^ A& irrimira

Relieful vulcanic caracterizeaza masivele vulcanice si este alcatuit din conuri vulcanice cu sau fara cratere, caldere, platouri vulcanice de lava. i piroclastite, dykuri (cu aspect de zid sau creasta ascutita), neckuri ( cu forma de coloane sau a unui filon magmatic), toate diferentiate ca dimensiuni i extindere spatiala de catre eroziunea de suprafa^a postvulcanica (Mihai lelenicz i colob., 1999), coloane bazaltice etc. - Muntii Cdlimani-Gurghiu-Harghita-Ciomatu Mare, cu altitudini ce depasesc 1600-1700 m, pastreaza eel mai bine forme de relief vulcanic. Aici se desfaoara un etaj al conurilor vulcanice ce include caldere generate de explozii i prabusjri (in Calimani), cratere drenate dar bine pastrate, uneori ingemanate (craterul Saca - din Gurghiu, Cucu - din Muntii Harghita), cratere nedrenate ce adapostesc lacuri (craterul Ciomatului Mare cu Lacul Sfanta Ana), numeroase corpuri vulcanice lipsite de cratere i un etaj al platourilor de aglomerate vulcanice , moderat fragmentate (eel mai reprezentativ fiind Platoul Vlahija). La contactul dintre conurile invecinate, rejeaua hidrografica majora a sculptat defllee transversale pitoresti: Defileul Tunad pe Olt, desfasurat intre conurile Pilica i Ciomatu Mare, sau Defileul Topli^a - Deda, intre Muntii Calimani si Gurghiu. - Muntii Calimani se impun printr-un platou de lava bine dezvoltat i, mai ales, prin aparatul vulcanic central ce atinge 1900 - 2100, de tip caldera, cu aspect de amfiteatru urias (10 km diametru) care prezinta numeroase conuri secundare. Principalele elemente de atractie turistica se leaga de marginile craterului initial, unde eroziunea a modelat creste dantelate, pereti verticali (Fata Gardului), coloane grupate (12 Apostoli) sau singuratice (Tihu, Pietrele Rosii) si chiar mici circuri glaciare suspendate pe marginea craterului. - In Muntii Gurghiu relieful vulcanic, ce prezinta interes pentru rurism, este reprezentat de un aliniament de aparate vulcanice de 1500 - 1700 m, cu cratere bine conservate, unele transformate in caldere: Masivul Fancel-Batrana (cu o caldera bine pastrata, cu un diametru de 13 km) (W.Schreiber, 1987), conurile Saca, Tatarca (cu un crater de circa 4,5 km diametru), Sumuleu, Ciumani (cu doua cratere ingemanate, ambele de aproximativ 2 km in diametru). - Muntii Harghita se remarca, de asemenea, ca un aliniament format din 10 conuri vulcanice, eel mai reprezentativ fiind Harghita de 1800 m, cu un crater relativ bine pastrat, continual spre sud de conurile Muntele Mic, Ostoros, Rachitis,, Arotas, conul Luci - cu craterul drenat de Valea Corno, care adapostete o mlastina oligotrofa (Tinovul Luci) declarata rezervatie naturala, urmat de conurile Cucu, Murgu, Pilica i, pe stanga Oltului, Ciomatu Mare (1301 m) cu doua cratere ingemanate: unui intreg, care adaposteste Lacul Sfanta Ana si altul drenat de Paraul ROS.U, in care s-a format Tinovul Mohos. - Relieful vulcanic caracteristic grupei Oa$-Gutai-Tibles este mai putin reprezentativ, puternic erodat, cu o frecvenja mare a neckurilor, care adesea ooarta numele de ,,magura" sau ,,chicera", cu forme subcrustale de cupole sau

> Reliefui glaciar La antipodal platformelor de nivelare se situeaza relieful glaciar, dezvoltat in zonele montane inalte, la peste 2000 m in Carpajii Meridional! si 1850 - 1900 m in nordul Carpajilor Orientali, unde ghefarii cuaternari s-au manifestat din plin ca factor modelator. Relieful glaciar maresle, evident, gradul de atractivitate a zonelor respective, inlroducand variajii in peisajul geografic al munjilor inalji prin prezenfa crestelor, custurilor, circurilor glaciare si vailor glaciare. Predomina circurile simple, suspendate deasupra vailor glaciare, care adapostesc aproape tot atatea lacuri glaciare. Nu lipsesc insa nici circurile complexe-conjugate sau lobate-prezente la peste 2300 m in Munjii Retezat, Parang, FSgaras, unde modelarea glaciara a fost mai pulernicS si mai avansata. Peisajul glaciar carpatic are un caracter evident insular, instalat doar pe masivele cele mai inalte ale Carpajilor Meridionali si ale grupei nordice (Munjii Rodnei, Maramures), general de ghe^ari de tip alpin si pirenaic. Elementele cele mai spectaculoase sunt reprezentate de crestele alpine prelungi, rezultate in urma intersectarii circurilor glaciare instalate pe ambii versanji ai culmilor muntoase, fapt ce explicS aspectul lor de spinSri inguste, abrupte, exemplele cele mai tipice fund: - creasta principals a Muntilor Rodnei, compusS dintr-un aliniament de custuri orientate vest-est, pe circa 30 km, punctata de varfurile cele mai inalte, de peste 2000 m (Vf. Pietrosu Mare - 2304 m; Vf. Rebra - 2221 m; Vf. Puzdrele - 2188 m si Ineu - 2279 m) ale masivului. Sub varfurile amintite, pe versanjii nordici, se afla cele mai mari circuri glaciare complexe din Munjii Rodnei, separate prin creste secundare (custuri) mai scurte, cu numeroase lacuri glaciare (BuhSescu, Negoescu, Lala Mare si Mica, Izvoru Cailor, Galati etc.) - In Munfii Fagara se impune creasta nordicS principals, de peste 60 km lungime, frecvent peste 2500 m altitudine (in varfurile Moldoveanu - 2544 m, Negoiu - 2535 m, Vislea Mare - 2526 m, Caltun - 2522 m si Vanatoarea lui Buteanu - 2507 m), din care procesele de gelifraclie au detasat ,,ace" i hornuri impozante: Acele Cleopatrei, Turnurile Podragului si Arpaselului, Strunga Dracului etc., ce se constituie in importante elemente de polarizare, de atracjie luristica. Muntii lezer se impun, in primul rand, prin cateva sectoare de cuslurS: Coljii lui Andrei si Coljii Cremenei. Intensitatea mult mai mare a glaciajiei, in acest spajiu montan, a determinat frecventa mai mare a custurilor secundare, foarte bine dezvoltate, multimea circurilor glaciare complexe, sau a unor circuri mai mici suspendate (de cuib) in versanti (peste 30 de lacuri glaciare, I.Pisola, 1971). Lacul Mioarelor se afla la altitudinea cea mai mare (2282 m), iar Podragul este eel mai adanc (15,5 m). Alaturi de acestea se remarca si lacurile Capra, Buda, Caljun situate pe versantul sudic al Fagarasului, sau Balea, Urlea, Avrig etc. de pe versantul nordic. - Muntii din grupa Parang au fost afectaji de glacia^iune la altitudini de peste 2100-2200m, agresiunea modelSrii glaciare fund cea mai evidenta in

se afla si cele mai reprezentative circuri complexe. Custura principals, orientata si aici pe direcjia vest-est, are doar 10 km, intre Vf. Parangul Mare (2519 m) si Vf. Mohoru (2337 m) si cuprinde circuri complexe, compuse din circuri glaciare suspendate, mai mici, ce adapostesc cochete lacuri glaciare. Cele mai impozante, prin mSrime si numarul lacurilor adSpostile, sunt circurile complexe Slaveiul, Rosiile, Mija, Calcescu, GSuri, lezeru etc. din bazinul Jiefului i respectiv Lotrului, la care se adaugS si altele, mai mici, din bazinul Latorijei (Urdele, Muntinu) sau circurile simple de pe versantul sudic al Masivului Parang, situate la izvoarele Gilortului, Galbenului, Romanului, lasului etc.Urmele proceselor de modelare glaciara sunt prezente si in Mun^ii Sureanu, cu cateva circuri mici,modeste, situate in jurul Varfului Sureanu (2509 m) si Varful lui Patru (2130 m); pe larura nordica a Munplor Candrel (lezeru Mare, lezeru Mic, Gropata), sau sub Varful Steflesti din Munjii Lotrului. Vaile glaciare, cu un profil longitudinal accidental, sunt prezente cu precadere pe versanjii nordici si nord-estici ai Parangului, unde ghe^arii au avut o dezvoltare mai puternica, masa de ghea^a acumulata in circurile complexe coborand pe vaile Jie^ului, Lotrului, Latori|ei (in sectoarele lor superioare, pe ca^iva kilometri lungime). In Muntii Retezat, Godeanu si f arcu condi^iile climatice deosebit de favorabile au facilitat dezvoltarea unor ghejari putemici, care au modelat relieful preglaciar grefat predominant pe roci cristaline metamorfozate, sculptand creste glaciare cu frecvente sectoare de custura cu aspect ruiniform (rezultat in urma proceselor intense de degradare), varfuri impozante - uneori cu versanti aproape verticali, ce prezinta la baza lor intinse ,,mari" de grob.otis.uri. Se constituie in atractii turistice pitoresti: creasta glaciara principals din Retezat, de circa 18 km lungime, desfauratS pe aliniamentul varfurilor Zlatna - Sesele - Judele - Bucura - Peleaga - PSpusa - Varful Mare, din care se desprinde o creasta secundarS, la fel de spectaculoasa, cu varfuri intre 2300 m - 2500 m: Peleaga - Custura- LazSru; creasta principals stancoasS, de circa 12 km lungime, a Masivului Godeanu, orientals pe directia vesl-esl, cu versantul nordic abrupl si punclatS de o serie de varfuri de pesle 2100 m: Plalina, BorSscu Mare, Galbena, Gugu, Moraru, Godeanu; stancariile sSlbatice din Custura MStaniei, Piatra Scorilei, Cleanfu Horei etc. i formele glaciare grupate in jurul Vf. Tarcu (2190 m), Vf. Baicului, Vf. Brusluru, Vf. Pielrii elc. (circuri cu pereji slancosi, vai glaciare scurte de 1,5-2 km); surprinde numSrul mare al circurilor glaciare asociate sub forma unor complexe glaciare, cu un diamelru de circa 2 - 3 km: complexul Bucurei, LSpusnicului, complexul Peleaga din Relezal, sau complexul Pallina si Hin Mnntii Gndeanu. cu numeroase

RELIEF 1 GEOLOGIE
trepte i forme de relief peisaj geomorfologic forme bizare de relief sj structuri geologice forme geologice monumente ale naturii

munfi cu potential turistic mediu, datorat unui tip de relief specific, cu forme erozionale deosebite (Muntii Oas, Tibles, Capatanii, Lotrului, Poiana Ruscai, lezer, Trascau, Locvei, Aninei, Cernei s.a.); munfi cu potential redus, cu altitudini scazute, forme monotone, domoale, grad ridicat de impadurire, accesibilitate redusa (Munjii Almas, Zarand, Buzau, Tarcau, Codru-Moma s.a.). 2.1.1.1. Principalele tipuri de relief cu functie turistica deosebita

CLIMA
temperatura aerului precipitajii lichide stratul de zapada durata de stralucire a soarelui

Varietatea petrografica si complexitatea structurala a Carpatilor, succesiunea sistemelor de modelare de diferite tipuri au influentat, in mod evident, formarea diferitelor tipuri si forme de relief, jucand un rol deosebit in conturarea aspectului actual al reliefului tarii noastre. Asocierea lor sub cele mai variate forme, mai simple sau complexe, configurajia lor atractiva, structura geologica, funcfionalitatea si modul de integrare in relieful de ansamblu al Romaniei alcatuiesc componente de baza ale peisajului. > Relieful modelat pe isturi cristaline Duritatea deosebita a rocilor de acest tip a imprimat masivelor muntoase fizionomii contrastante, in functie de altitudine si de tipul modelarii. Acestea constituie puternice noduri orografice, culmi rotunjite si etajate, sisteme de vai inguste si adanci, cu frecvente rupturi de panta. La acestea se mai adauga nivele de eroziune, forme glaciare, relief periglaciar si crionival care toate dau o anume individualitate peisagistica. Complexele de nivelare (platformele de eroziune) constituie, prin prezenta si specificul lor, una dintre caracteristicile morfologice de baza ale Carpajilor Romaneti, reprezentand pentru turism si turisti elemente morfometrice deosebit de favorabile drumetiilor, deoarece asigura o vizibilitate deosebita asupra spajiilor geografice inconjuratoare. Platformele (nivelele) de eroziune se mscriu in peisaj sub forma unor poduri interfluviale largi, suspendate (platforma Borascu, la circa 2000 m - in Carpatii Meridionali, Farcas-Carligatele la circa 1700 m - 1300 m in Muntii Apuseni), considerate resturi ale peneplenei carpatice (L.Sawicki, 1912; Valeria Velcea, 1987), ce domina vaile adanci, sau sub forma unor poduri netede, extinse ca suprafata, respectiv culmi rotunjite ce se desfac din principalele noduri orografice, apartinand platformelor Rau-es si Gornovita (in Muntii lezer, Candrel, ureanu, Godeanu, Tarcu, Bucegi), sau Marisel si Fenes-Deva (in Muntii Apuseni), respectiv Carja-Tomnacica si Teregova-Caras (in Muntii Banatului). Acestea includ asezari umane temporare si sunt locuri de organizare a unor sarbatori traditionale, denumite nedei (targuri a ,,doua tari"), care adunau la un loc locuitori de pe o parte si alta a Carpatilor. In plus, farmecul platformei Borascu este dat de prezenta circurilor glaciare marginale, care diversifies peisajele

HIDROGRAFIA
ape freatice i ape minerale rauri, lacuri (si cele terapeutice) naturale si antropice Marea Neagra i Delta Dunarii izbucuri, cascade

VEGETATIA
tipuri de padure flora specifica monumente ale naturii paduri de interes social

FAUNA
fond cinegetic (vSnat cu par i pene) fond piscicol specii faunistice

REZERVAJH
rezervajii ale Biosferei parcuri nationale rezervajii naturale de diferite tipuri