Sunteți pe pagina 1din 8

LEGENDA GHIOCELULUI

dup Eugen Jianu

Iarna era n puterea ei; peste tot numai omturi. i ntr-o bun zi, mic, alb i plpnd, ghiocelul i-a sunat clopoelul.

- Cine ndrznete s mi se mpotriveasc? s-a rstit Baba Iarn, scuturndu-i cojoacele de nea i ururii de ghea. S-a uitat mprejur i abia apoi a vzut ghiocelul.

- Tu erai? Tu i-ai gsit s mi te mpotriveti? Dac vreau, am s te nghe la noapte! A strigat Baba Iarn.

- Nu v mniai, Bab Iarn i Mo Omt, le-a spus ghiocelul. Soarele mi-a trimis veste printr-o raz jucu s m art lumii.

Dar peste noapte, Baba Iarn i Mo Omt au chemat Gerul n ajutor. A suflat i Mo Criv.

- Unde eti ghiocelule? Strigau i chicoteau ei. N-ai ngheat? Mai cutezi s ni te ridici mpotriv?

- Drept s v spun, mi-a fost foarte frig. Era ct pe ce s m smulg i vntul! Abia m-am putut ascunde dup un bulgre de zpad. Dac i la noapte va fi tot att de frig, voi muri ngheat! a spus cu tristee ghiocelul.

Soarele, auzind cu ct buntate le vorbete ghiocelul dumanilor si, i-a trimis n ajutor o mulime de raze calde, ntrindu-l.

Dis de diminea, ghiocelul a vzut rsrind alturi de el, de sub plapuma de nea, o mulime de frai i surori ghiocei. - Bab Iarn, Mo omt, hai s ne jucm de-a prinselea! strigau veseli ghioceii.

Aa s-a dovedit a fi ghiocelul mai tare dect iarna, artnd c el este vestitorul primverii!