Sunteți pe pagina 1din 4

Comparatii intre relieful tarilor sau unitatilor fizico-geografice de pe teritoriul Europei (subiecte din variantele de bac din anii

precedenti) 1. Precizai dou deosebiri i o asemnare ntre relieful Munilor Alpi i relieful Munilor Scandinaviei. Deosebiri: -muntii Alpi s-au format in timpul orogenezei alpine (sunt munti tineri) -muntii Scandinaviei s-au format in timpul cutarilor caledonice (munti vechi) -altitudinea mai mare a muntilor Alpi (4807 m in vf Mont Blanc) fata de 2469m in muntii Scandinaviei Asemanari: ambele unitati prezinta relief glaciar 2. Precizai dou deosebiri i o asemnare ntre relieful Munilor Carpati i relieful Munilor Ural. Deosebiri: Carpatii s-au format in timpul cutarilor alpine (munti tineri), pe cand m-tii Ural s-au format in timpul orogenezei hercinice (munti vechi) Modele de subiecte 2 4 profudegeogra.eu Orientarea celor 2 catene montane e diferita (carpatii se desfasoara sub forma unui arc de cerc , iar muntii Ural au orientare n-s) -altitudinile mai mari din Carpati (alt max 2655) iar in Ural 1895 m Asemanari: ambele unitati s-au format prin cutare 3. Precizai dou deosebiri i o asemnare ntre relieful Cmpiei Padului i relieful Cmpiei Europei de Est Deosebiri:Campia Padului s-a format prin bararea cu cordoane litorale a unui golf, urmata de colmatare iar Campia Europai de Est este formata prin eroziunea unor podisuri vechi Campia Padului are aspect mai neted iar Campia Europei de Est prezinta un aspect mai valurit creat de ghetarii de calota (morene) Asemanare: prezenta rocilor sedimentare in ambele campii 4. Comparai regiunile montane din Peninsula Scandinav i Peninsula Iberic, preciznd o asemnare i dou deosebiri din punct de vedere al reliefului Deosebiri: Regiunile montane din peninsula Scandinava s-au format in timpul cutarilor caledonice (munti vechi) iar cele din Peninsula Iberica s-au format in timpul cutarilor hercinice Altitudinile mai mari din Peninsula Iberica (3487 m) Asemanari:prezenta reliefului glaciar in ambele zone 5. Precizai dou deosebiri i o asemnare ntre relieful Suediei si relieful Bosniei Hertegovina Deosebiri: - In Suedia apar Alpii Scandinaviei munti vechi ce s-au format in timpul cutarilor caledonice iar in Bosnia Hertegovina apar Alpii Dinarici munti tineri formati in timpul cutarilor alpine - In Suedia apar unitati montane (alpii scandinaviei,) de podis(norlland) de campie (Skane) in timp ce in bosnia hertegovina relieful este predominant muntos (Alpii Dinarici) Asemanari: -in ambele tari apare relieful glaciar si in ambele tari se intalnesc altitudini mai mari

de 2000 de m 6. Precizai trei deosebiri ntre relieful statului Bulgaria si Irlanda Deosebiri: In Irlanda relieful este alcatuit dominant din campii si coline iar in Bulgaria predomina un relief mai inalt In Bulgaria exista munti cu altitudini mai mari (2925 m , Muntii Rilla), in timp ce in Irlanda muntii au altitudini reduse (cca 1041 m) Aparitia unitatilor montane formate in timpul cutarilor alpine in Bulgaria (Stara Planina), pe cand in Irlanda apar munti formati in timpul cutarilor caledonice si hercinice Unitatile de campie din Bulgaria sunt mai inalte (Campia Inalta a Dunarii) in timp ce in Irlanda campiile sunt joase Aparitia tarmului cu riass in Irlanda Modele de subiecte 2 5 profudegeogra.eu 7. Precizai ce tip genetic de lacuri exist n regiunile de cmpie, din Polonia i care este cauza formrii lor. Lacurile au geneza glaciara (lacurile Mazuriei) si au fost create de ghetarii de calota 8. Precizai dou asemnri i o deosebire ntre relieful Masivului Central Francez i relieful Munilor Pdurea Neagr. Asemanari :ambele unitati s-au format in timpul orogenezei hercinice Ambele unitati prezinta relief vulcanic si carstic Deosebiri: altitudinea mai mare din Masivul Central Francez Comparatii intre relieful tarilor sau unitatilor fizico-geografice de pe teritoriul Europei 9. Precizai.o asemnare i dou deosebiri ntre relieful statului Franta si Italia Asemanari: In ambele tari se desfasoara lantul muntilor Alpi Dezvoltarea reliefului glaciar (circuri, vai glaciare, morene) in ambele tari Prezenta unui relief variat (ambele tari au munti, dealuri, piemonturi si campii) Deosebiri Existenta vulcanilor activi in Italia Altitudinea maxima este mai mare in Franta (4807 m in vf Mont Blanc) spre deosebire de Italia (2912 m in Apenini) 10. Precizai trei deosebiri ntre relieful Peninsulei Scandinavia i relieful Peninsulei Iberice Deosebiri: In peninsula Scandinava exista unitati formate in timpul cutarilor caledonice (Alpii Scandinaviei), in timp ce in Peninsula Iberica exista unitati formate in timpul cutarilor hercinice (Messeta,muntii Iberici) si alpine (Pirinei, Cordiliera Betica) In peninsula Scandinava campiile ocupa suprafete mici (campia Skane), sunt de origine fluvio-glaciara si prezinta un relief glaciar (morene) in timp ce in Peninsula Iberica campiile sunt de origine fluviala sau litorala si nu prezinta relief glaciar Altitudinea maxima este mai mare in Peninsula Iberica (3487 m) 11. Precizai trei asemnri ntre relieful Cmpiei Padului i relieful Cmpiei Panonice. Ambele campii s-au format prin sedimentare in bazine tectonice Ambele unitati sunt drenate de rauri importante. Prin Campia Padului trece raul Pad, iar prin campia Panonica trece Dunarea Ambele unitati sunt inconjurate de zone inalte. Campia Panonica (de Alpi , Carpati,si Alpii Dinarici); Campia Padului de Alpi si Apenini(laambele zone trecerea spre munti se face prin piemonturi sau glacisuri).

12. Precizai dou deosebiri i o asemnare ntre relieful Munilor Scandinaviei i relieful Munilor Alpi. Deosebiri: Muntii Scandinaviei sunt munti vechi ce s-au format in timpul cutarilor caledonice in timp ce muntii Alpi sunt munti tineri ce s-au format in timpul cutarilor alpine Altitudinea max din Muntii Alpi este 4807 m, fata de altitudinea maxima din muntii Scandinaviei care este de 2469 m Orientarea diferita a lanturilor montane Asemanari: Modele de subiecte 2 6 profudegeogra.eu Ambele unitati au relief glaciar 13. Precizai dou deosebiri i o asemnare ntre relieful Munilor Alpi i relieful Munilor Ural Muntii Alpi s-au format in timpul cutarilor alpine in timp ce muntii Ural s-au format in timpul cutarilor hercinice Orientarea diferita a lanturilor montane Altitudinrea maxima mai ridicata din Alpi (4807 m) Asemanari: ambele unitati s-au format prin cutare in ambele unitati apare relieful glaciar (in Uralul Nordic putin extins), si relieful carstic (in Alpi in partea de sud in Ural in partea centrala) 14. Precizai trei asemnri ntre relieful Cmpiei Europei de Est i relieful Cmpiei NordEuropene. Ambele unitati s-au format prin sedimentare Ambele zone prezinta pe suprafata lor forme ale glaciatiunii de calota (morene, pradoline) In ambele zone apare un strat de loess unde s-au format crovuri 15. Relieful Europei s-a format n perioade diferite. Precizai dou argumente care s susin aceast afirmaie. Existenta unor orogeneze rogeneza caledonica, orogeneza hercinica, orogeneza alpina 16. Precizai dou asemnri i o deosebire ntre relieful Munilor Carpai i relieful Munilor Pirinei. Deosebiri: In muntii Pirinei exista ghetari de circ in timp ce in Carpati nu apar ghetari ci doar relief glaciar Orientarea diferita a lanturilor montane Altitudinea mai mare din Pirinei (3407m) fata de Carpati (alt max 2655 m) Asemanari:ambele unitati s-au format in timpul cutarilor alpine 17. Precizai trei deosebiri ntre relieful Greciei si relieful Finlandei Finlanda se suprapune peste o unitate veche de scut peste care s-au depus in timp sedimente ce a dat nastere unor campii, iar in Grecia apar unitati formate in timpul cutarilor alpine Existenta reliefului glaciar de calota in Finlanda (aliniamente de morene, drumlinuri) Altitudinea max din Finlanda este de 1328 m(in nordul Laponiei), in timp ce in Grecia altitudinea max este de 2917 m in muntii Olimp 18. Explicai formarea fiordurilor n Peninsula Scandinav. S-au format prin instalarea ghetarilor in vai in timpul erei pleistocene. Odata instalati ghetarii incep sa erodeze si sa largeasca valea. Dupa topirea ghetarilor valea modelata (largita, pereti abrupti) este invadata de apele marii.

19. Precizai dou asemnri i o deosebire ntre relieful Munilor Pirinei i relieful Munilor Apenini Asemanari: ambele unitati s-au format in timpul orogenezei alpine Modele de subiecte 2 7 profudegeogra.eu prezenta reliefului glaciar Deosebiri: existenta ghetarilor de circ in muntii Pirinei altitudinea mai mare din muntii Pirinei orientarea diferita a lanturilor montane 20. Precizai dou asemnri i o deosebire ntre relieful Munilor Carpai i relieful Munilor Alpi Asemanari: ambele unitati s-au format in timpul cutarilor alpine prezenta reliefului glaciar diversitate petrografica Deosebiri: existenta ghetarilor alpini in Alpi orientarea lanturilor montane extensia mare a reliefului vulcanic in Carpati 21. Precizai dou deosebiri i o asemnare ntre relieful Munilor Scandinaviei (Alpilor Scandinaviei) i relieful Alpilor Dinarici Deosebiri:Muntii Scandinaviei s-au format in timpul cutarilor caledonice in timp ce Alpii Dinarici s-au format in timpul cutarilor alpine Frecventa mare a reliefului carstic in Alpii Dinarici spre deosebire de muntii Scandinaviei unde extensie mare are relieful glaciar. Alpii Dinarici se continua spre vest printr-un tarm dalmatic pe cand muntii Scandinaviei se continua cu un tarm de fiorduri Asemanari: ambele unitati au relief glaciar si altitudini de peste 2000 de m 22. Precizai trei asemnri ntre relieful Munilor Alpi i relieful Munilor Pirinei Asemanari: s-au format in timpul orogenezei alpine prezinta relief glaciar si ghetari (ghetari de vale in Alpi si ghetari de circ in Pirinei) diversitate petrografica Comparatii intre relieful tarilor sau unitatilor fizico-geografice de pe teritoriul Europei 23. Precizai dou deosebiri i o asemnare ntre relieful Munilor Alpi i relieful Munilor Caucaz Deosebiri: altitudinea maxima este mai mare in Caucaz (5642 m) fata de 4807 m in muntii Alpi existenta unor varfuri de natura vulcanica (vf Elbrus) Asemanari: ambele unitati s-au format in timpul cutarilor alpine Prezentai patru caracteristici ale reliefului Cmpiei Europei de Est - fundament de platforma veche peste care s-a depus cuvertura sedimentara - altitudini cuprinse intre 26 de m(regiunea caspica) si 380 de m - existenta pe suprafta ei a unui relief glaciar pleistocen(morene) - aparitia unor zone mai inalte aflate pe structura de domuri sau datorate miscarilor pliocen-pleistocene)