Redresarea ]i stabilizarea

A. Structura unui alimentator electronic Producerea ]i distribu\ia energiei electrice se face cu o tensiune care evolueaz` sinusoidal n timp, avnd media zero; frecven\a este de 50 de Hz n Europa ]i de 60 Hz n America de Nord. Alegerea acestei forme este legat` de comoditatea producerii dar, mai ales, de posibilitatea utiliz`rii transformatoarelor pentru modificarea valorii tensiunii ]i a curentului. Totu]i, aparatura electronic` are nevoie de energie electric` furnizat` sub forma unei tensiuni continue, care nu-]i schimb` polaritatea ]i care r`mne practic constant` n timp. Aceasta este produs` de un alimentator, a c`rui structur` general` este prezentat` n Fig. 5.1.

Retea

Sarcina Redresor R Transformator Filtru F Stabilizator St RB bleeder S

220 V 50 Hz

Fig. 5.1. Schema bloc a unui alimentator. Transformatorul modific` amplitudinea tensiunii sinusoidale de la valoarea de 311 V (corespunznd tensiunii efective de 220 V) la valoarea convenabil` aparatului care trebuie alimentat. Urmeaz` apoi redresorul R, care determin` ca tensiunea (]i curentul) de la ie]irea sa s` fie monopolare (s` nu-]i schimbe sensul n timp). Forma de und` redresat` are o medie nenul` dar prezint` o ondula\ie (riplu, n jargonul electroni]tilor) inacceptabil de mare. Urmeaz` apoi un filtru de netezire F care mic]oreaz` aceast` ondula\ie. Dac` precizia cu care tensiunea de alimentare trebuie s` r`mn` constant` n timp este mare, dup` filtru se intercaleaz` un stabilizator de tensiune St, care mic]oreaz` substan\ial efectele asupra tensiunii de ie]ire produse att de varia\iile tensiunii nestabilizate de la intrarea sa ct ]i de modific`rile curentului absorbit de sarcina S. {n situa\ia c[nd [ntreruperea aliment`rii s-ar face cu alimentatorul [n gol (absen\a sarcinii) condensatoarele de filtrare ar r`m[ne [nc`rcate pentru mult timp ]i ar reprezenta un inconvenient, mai ales dac` alimentatorul este reglabil ]i este repornit la o tensiune mai mic`. Din acest motiv, este bine s` mont`m permanent la bornele sale o rezisten\` de valoare mare, cunoscut` [n

jargon ca "bleeder", care la deconectare s` coboare la zero tensiunea de ie]ire [ntr-un timp rezonabil, de ordinul secundelor. B. Redresorul monoalternan\` Prin redresare (rectification [n limba englez`), o tensiune alternativ` care atinge at[t valori pozitive c[t ]i negative este convertit` [ntr-una care are valori de o singur` polaritate. {n consecin\`, dac` tensiunea redresat` este aplicat` unui consumator (sarcin`), curentul va circula [ntr-un singur sens. Principiul redres`rii const` n comutarea c`ii de curgere a curentului astfel nct, de]i la intrare el circul` n ambele sensuri, trecerea sa prin sarcin` s` se fac` ntr-un singur sens (Fig. 4.2). Din acest motiv, comutarea trebuie s` se fac` sincron cu schimbarea sensului curentului alternativ de la intrare. Acest lucru se realizeaz` la generatoarele magnetoelectrice de curent continuu printr-un comutator mecanic care se nvrte odat` cu axul generatorului. Existen\a diodelor semiconductoare a f`cut posibil` construirea unor redresoare statice (f`r` piese mecanice n mi]care) care s` poat` fi conectate oriunde n circuitul de curent alternativ. Conducnd numai ntr-un singur sens, dioda sesizeaz` automat momentul schimb`rii sensului tensiunii alternative ]i, n acela]i timp, comut` calea de curent, blocndu-se sau intrnd n conduc\ie. Cel mai simplu redresor este cel monoalternan\`, prezentat n Fig. 5.2.

dioda conduce

dioda este blocata

+
U1 R s Us 0

Us U1

Fig. 5.2. Redresorul monoalterna\`. Tensiunea alternativ` U1 este desenat` cu linie [ntrerupt` iar tensiunea redresat` cu linie continu`. Atta timp ct tensiunea la bornele secundarului este negativ`, dioda este invers polarizat` ]i este blocat`; curentul prin ea este nul ]i, conform legii lui Ohm, nul` este ]i tensiunea pe rezisten\a de

sarcin`. Pentru semialternan\a pozitiv`, dioda este polarizat` direct ]i intr` n conduc\ie. Dac` neglij`m, n prim` aproxima\ie, c`derea de tensiune pe diod` (cu valoarea sub 1 V), ntreaga de tensiune de la bornele secundarului (cu valori uzuale de zeci de volti) se reg`se]te la bornele rezisten\ei de sarcin`, ca ]i cum aceasta ar fi legat` direct la bornele secundarului. {n concluzie, rezisten\a de sarcina este conectat` la tensiunea alternativ` numai pe parcursul semialternan\elor pozitive; [n timpul semialternan\elor negative ea este l`sat`, pur ]i simplu, [n gol.

C. Filtrul capacitiv De]i are o singur` polaritate, tensiunea produs` de redresor nu poate fi utilizat` direct la alimentarea unui aparat electronic deoarece ea sufer` varia\ii importante n timp; mai mult, curentul prin sarcin` este zero jum`tate din timp. Trebuie s` g`sim o solu\ie ca furnizarea curentului prin rezisten\a de sarcin` s` se fac` mult mai uniform; aceasta revine la nmagazinarea sarcinilor electrice pe intervalul de timp ct dioda conduce ]i utilizarea acestei rezerve pe durata ct dioda este blocat`. Dispozitivul care poate nmagazina sarcin` electric` este condensatorul ]i cu el se construie]te filtrul de netezire, ca n Fig. 5.3.
t aprox. t exact

U s max

Us

+
U1 Cf R s Us
0
evolutia aprox.

U
t U1

Fig. 5.3. Redresor monoalternan\` cu filtru capacitiv. S` consider`m c` la trecerea prin zero a sinusoidei el este ini\ial desc`rcat. Pe semialternan\a pozitiv` dioda intr` n conduc\ie ]i furnizeaz`, pe lng` curentul prin sarcin` (determinat de legea lui Ohm) un curent de nc`rcare a condensatorului, a]a cum se vede [n Fig. 5.4 a). Rezisten\a intern` a secundarului este suficient de mic` astfel nct nc`rcarea este practic instantanee ]i tensiunea pe condensator urm`re]te tensiunea de la bornele secundarului, atingnd o valoare maxim` egal` cu amplitudinea tensiunii sinusoidale a secundarului (de fapt, mai mic` dec[t aceasta cu valoarea tensiunii de deschidere a diodei).

+
U1 Cf

+ -

Rs

U1

Cf

+ -

+
Rs U1 Cf

+ -

dioda conduce evolutia tensiunii pe condensator dioda este blocata

condensatorul se descarca prin secundar

aceasta s-ar fi intimplat daca in locul diodei am fi avut un conductor a) b) c)

Fig. 5.4. {nc`rcarea ]i dec`rcarea condensatorului de filtrare. Din acest moment, tensiunea la bornele secundarului [ncepe s` scad`. Dac` n locul diodei am fi avut un simplu fir conductor, ca [n Fig. 5.4 c), condensatorul ar fi nceput s` se descarce prin secundar, tensiunea sa urmnd n continuare sinusoida, care acum este descendent`. Dioda ns` nu permite trecerea curentului n acest sens ]i ea se blocheaz` imediat ce sinusoida a atins valoarea maxim`, izolnd secundarul de restul circuitului a]a cum se vede [n desenul b) al figurii. Condensatorul r`mne s` se descarce numai prin rezisten\a de sarcin`; a]a cum ]ti\i, evolu\ia tensiunii este exponen\ial`, cu o constant` de timp egal` cu produsul Rs C f . Pentru valori mari ale acestei

constante de timp ( RsC f >> perioada retelei ), tensiunea, sc`z[nd [ncet, este aproximativ constant` ]i, confom legii lui Ohm, curentul de desc`rcare este ]i .= el aproximativ constant I s const I 0. {n cazul [n care dup` redresor este montat un stabilizator, a]a cum vom vedea, tensiunea pe sarcin` este men\inut` practic constant` (varia\ii sub 0.01 %) ]i curentul de desc`rcare este [ntr-adev`r constant. Cum, pe condensator, dU dt = I 0 C , evolu\ia tensiunii se face dup` o linie dreapt`, cu vitez` constant`. Condensatorul nu se descarc` complet pn` la nceperea noii semialternan\e pozitive, a]a c` dioda nu se mai deschide ncepnd chiar din acest moment, ci abia cnd tensiunea secundarului, crescnd sinusoidal, devine mai mare dect tensiunea pe condensator, care sc`dea. Dup` deschidere, dioda conduce din nou pn` n momentul cnd sinusoida ajunge la valoarea maxim`, asigurnd condensatorului o nou` rezerv` de sarcin` electric`. Din acest moment dioda se blocheaz` ]i procesul se repet` periodic.

Practic, majoritatea timpului rezisten\a de sarcin` prime]te curent de la condensator ]i nu de la diod`. Astfel, putem considera, pentru o filtrare bun`, c` durata t a desc`rc`rii condensatorului este aproximativ egal` cu perioada re\elei de alimentare t T = 20 ms Din acest motiv, adncimea ondula\iei rezult` simplu .

I T U 0 , Cf

(5.1)

rela\ie utilizat` [n proiectarea redresoarelor. De multe ori este nevoie s` caracteriz`m efectul filtr`rii printr-un factor adimensional, astfel nct s` nu mai conteze m`rimea tensiunii ob\inute. Se introduce, astfel, factorul de ondula\ie, ca fiind raportul dintre amplitudinea U 2 a ondula\iei ]i m`rimea medie a tensiunii

U 1 . 2 Umed

(5.2)

I 0Rs , ob\inem expresia factorului de ondula\ie ca

{n cazul nostru, [nlocuind valoarea medie a tensiunii de pe sarcin` cu

mono

T 2RsC f

(5.3)

Trebuie subliniat c` aceast` aproxima\ie este valabil` pentru filtr`ri bune, adic` la valori << 1. Am considerat, pentru simplitate, c` sarcina redresorului este un rezistor. {n realitate nu se [nt[mpl` aproape niciodat` a]a, pentru c` rezistoarele pot fi [nc`lzite ]i [n curent alternativ ]i, deci, nu au nevoie neap`rat de tensine continu`. Sarcina este, [n general, un circuit complex, care nu respect` legea lui Ohm ]i care are nevoie de o tensiune constant` dar necesit` un curent care nu este constant [n timp. Ce se [nt[mpl` dac` intensitatea curentului prin sarcin` sufer` o varia\ie foarte rapid` ? Panta cu care coboar` tensiunea pe condensator se schimb` brusc dar r`m[ne [n continuare suficient de mic` pentru ca tensiunea la bornele sarcinii s` nu varieze semnificativ. Curentul suplimentar este furnizat instantaneu de imensa rezerv` de sarcin` de pe condensator. {n realitate, [ns`, condensatoarele de valori foarte mari (mii ]i zeci de mii de F) utilizate la filtrare sunt condensatoare electrolitice cu aluminiu ]i sunt realizate prin [nf`]urarea unui sandwich metal-

4700 F

0.1 F ceramic

Fig. 5.5.

izolator-metal. Din acest motiv, ele prezint` o inductan\` semnificativ`, care se comport` ca un "]oc" pentru varia\iile bru]te de curent. {n consecin\` condensatorul nu poate furniza rapid v[rfurile de curent cerute de sarcin` ]i, [n consecin\`, [n aceste momente tensiunea pe sarcin` coboar` brusc. Rezolvarea const` [n montarea, [n paralel cu condensatorul de valoare foarte mare, a unui condensator de valoare mic`, dar cu inductan\` neglijabil` (Fig. 5.5). Acesta poate fi unul electrolitic cu tantal (disponibil de valori de c[\iva F) sau unul ceramic (valori de 0.1 F). Acum v[rfurile scurte de curent sunt suplinite de condensatorul de valoare mic` (dar care r`spunde rapid) iar varia\iile lente sunt suplinite de condensatorul de valoare mare care are o rezerv` de sarcin` mult mai mare. C[nd firele [ntre alimentator ]i circuitul care trebuie alimentat sunt lungi, pentru a elimina efectul inductan\ei lor, un alt condensator rapid trebuie montat chiar pe circuitul alimentat. D. Redresorul dubl` alternan\` n circuitul descris anterior, nc`rcarea condensatorului se f`cea o singur` dat` ntr-o perioad`, n timpul semialterna\ei pozitive. Datorit` pre\ului sc`zut al diodelor, azi se folose]te aproape exclusiv redresarea dubl` alternan\`, care ofer` [n acelea]i condi\ii, un riplu redus la jum`tate. O astfele de schem`, care utilizeaz` o punte de diode , este prezentat` [n Fig. 5.6. n timpul celei pozitive conduc diodele D2 ]i D4 , pe c[nd [n timpul semialternan\ei negative intr` [n conduc\ie diodele D 1 ]i D3 . Rezultatul este acela c` prin rezisten\a de sarcin` sensul curentului r`m[ne acela]i. Dac` aplic`m ]i filtrarea, forma de und` a tensiunii de pe sarcin` arat` ca [n Fig. 5.7, unde am desenat cu linie [ntrerupt` evolu\ia tensiunii redresate [n absen\a filtr`rii. De data aceasta, condensatorul se descarc` un timp egal practic cu jum`tate din durata perioadei sinusoidei de la intrare. Din acest motiv, peentru acela]i produs Rs C f , ad[ncimea ondula\iei ]i, corespunz`tor, factorul de ondula\ie au valori de dou` ori mai mici dec[t [n cazul filtr`rii monoalternan\`

dublaalt.

T 4RsC f .

(5.4)

cu T = 20 ms perioada re\elei de alimentare. Corespunz`tor, ad[ncimea , riplului este

I T U 0 2C f

(5.5)

D1 U1

Us D2

~
D4 D3

+
R s Us

0 U1

+
U1 _ D4

D2

D1

+
D3 Rs

U1

+
D3 Rs

+ _

Fig. 5.6. Redresorul dubl` alternan\`. S` vedem de Us T ce condensatoare avem nevoie pentru un curent de 1 A ]i un riplu rezonabil, de 1 V. t Cum perioada 0 re\elei [n Europa este de 20 mS, Fig. 5.7. Tensiunea de ie]ire a unui redresor dubl` alternan\` dup` filtrare. ob\inem o valoare

Cf

I 0T 1A 20 mS = = 10 mF=10 000 F , adic` o valoare destul de mare. 2U 2V

Dac` dorim curen\i mai mari, valoarea necesar` cre]te propor\ional. Condensatoarele electrolitice cu aluminiu ajung p[n` pe la 68 000 F, dar cele care suport` tensiuni ]i curen\i mari sunt voluminoase ]i scumpe. Sc`derea riplului de un num`r de ori se poate realiza cu pre\ul cre]terii capacit`tii de filtraj de acela]i num`r de ori. E bine, deci, s` nu ne [nc`p`\[n`m s` ob\inem un riplu prea mic, mai ales c` acesta poate fi redus ulterior de aproape zece mii de ori, mult mai comod ]i ieftin, prin stabilizare. Un riplu de 1-2 V este, din aceste motive, o alegere bun`. Merit` subliniat c` la redresarea dubl` alternan\`, ondula\ia are frecven\a de 100 Hz ]i nu de 50 Hz ca la redresarea monoalternan\`. Prezen\a unui riplu de 50 Hz la un redresor dubl` alternan\` este semnul sigur c` una sau dou` diode din punte sunt [ntrerupte ]i el func\ioneaz` ca unul monoalternan\`.

E. Stabilizatorul de tensiune cu diod` Zenner A]a cum am v`zut, tensiunea medie dup` redresare ]i filtrare depinde de amplitudinea tensiunii sinusoidale de la bornele secundarului transformatorului care, la r[ndul ei, este propor\ional` cu amplitudinea tensiunii de la re\ea. Or, aceasta nu este riguros constant`, datorit` m`rimii variabile a curentului absorbit de consumatori. {n plus, chiar dup` filtrare, tensiunea produs` mai are o component` variabil`, numit` ondula\ie, cu frecven\a de 50 Hz sau 100 Hz (dup` tipul redres`rii). Stabilizatorul (voltage regulator [n limba englez`) are rolul de a mic]ora aceste varia\ii, forma tensiunii la ie]irea sa apropiindu-se foarte mult de o func\ie constant`. Acest efect este m`surat prin factorul de stabilizare SU , definit ca raportul varia\iilor tensiunii la intrarea ]i respectiv, ie]irea sa
SU = U nestab U stab

(5.6)

Cu c[t acest factor are valori mai mari, cu at[t stabilizatorul este mai eficient. O alt` cauz` a varia\iei tensiunii produse de alimentator este provocat` de modificarea [n timp a curentului prin sarcin`. Aceast` varia\ie a tensiunii poate fi exprimat` ca U s = R0 I s unde R 0 este rezisten\a sa echivalent` Thevenin. Sc`derea tensiunii produse atunci c[nd sarcina absoarbe mai mult curent se datoreaz` rezisten\ei ecundarului transformatorului dar, [n principal, m`ririi ondula\iei, care este propor\ional` cu valoarea curentului. Dup` cum am ar`tat, tensiunea medie dup` filtrare este U smed U s max U 2 , deci scade la cre]terea ondula\iei. {n absen\a stabilizatorului, alimentatorul ar avea o rezisten\` intern` inacceptabil de mare. A]a cum se vede [n Fig. 5.8, diodele Zener prezint` la polarizare invers` I o regiune pe caracteristica static` unde tensiunea pe diod` r`m[ne practic 0 0U constant` la varia\ii importante ale curentului. Aici, rezisten\a dinamic` rZ = dU dI are valori de ordinul 5-10 . -10 mA Utiliz[nd aceast` proprietate, se realizeaz` stabilizatoare de tensiune, av[nd schema Fig. 5.8. Caracteristica invers` a unei diode Zener. din Fig. 5.9 a). Pentru ca dioda Zener s` stabilizeze tensiunea, curentul prin ea nu trebuie s` scad` nici un moment sub valoarea de 10 mA. Pentru varia\iile tensiunii de intrare, a]a cum se vede [n desenul b) al figurii, circuitul se comport` ca un divizor format din rezisorul R ]i rezisten\a

dinamic` rZ a diodei Zener (rezisten\a de sarcina are valori mult mai mari dec[t rZ ). Pentru a ob\ine un factor bun de stabilizare rezisten\a de "balast" R trebuie s` fie mult mai mare dec[t rezisten\a dinamic` a diodei Zener: R >> rZ .
nestabilizata Uin R nestabilizata stabilizata I out Uout DZ Rs rZ Uin R I out Uout Rs DZ T
50 mA

Uin 24

I out Rs

Uout

a)

b)

c)

Fig. 5.9. Stabilizator cu diod` Zener (a), schema sa echivalent` pentru varia\ii (b) ]i varianta perfec\ionat`, cu surs` de curent (c). {n aceast` aproxima\ie ob\inem factorul de stabilizare [n tensiune ca
SU R + rZ R rZ rZ

(5.7)

Pe de alt` parte, pentru a beneficia de rezisten\a dinamic` mic` a diodei, trebuie s` trimitem prin ea un curent de cel pu\in 10 mA, astfel c` rezisten\a R va fi parcurs` de I S + 10 mA ]i va trebui s` pierdem o tensiune cel pu\in egal` cu 10 mA R . {n consecin\`, nu putem ob\ine un factor de stabilizare prea mare. Dac` tensiunea pierdut` este de 5 V, R = 500 ]i S este pe U undeva [ntre 50 ]i 100. M`rirea acestui factor, f`r` sacrificarea unei tensiuni mai mari, se poate face dac` [nlocuim rezistorul R cu o surs` de curent, ca [n Fig. 5.9 c). De]i tensiunea pierdut` va fi aceea]i, rezisten\a dinamic` (la varia\ii) prezentat` de acest dispozitiv va fi mult mai mare; cu un simplu tranzistor bipolar putem ob\ine rezisten\e echivalente de ordinul M, cresc[nd astfel de 1000 de ori factorul de stabilizare. Privit` dinspre rezisten\a de sarcin` (Fig. 5.9 b), rezisten\a de ie]ire R 0 a stabilizatorului este rezisten\a echivalent` a divizorului
R 0 RrZ rZ R + rZ

(5.8)

]i este, deci, de ordinul a 5-10 .

O mic]orare semnificativ` a acestei rezisten\e se poate ob\ine dac` circuitului i se adaug` un tranzistor, ca [n Fig. 5.10. Sarcina este acum legat` [n emitorul tranzistorului, unde poten\ialul este cu 0.6 V mai cobor[t dec[t poten\ialul bazei. Astfel, varia\iile tensiunii pe sarcin` s[nt egale cu cele ale tensiunii de pe dioda stabilizatoare, factorul de stabilizare r`m[n[nd acela]i. A]a cum se vede [n figur`, numai 1 ( + 1) < 1100 din curentul prin sarcin` este absorbit din anodul diodei Zener ( fiind factorul de amplificare al tranzistorului). Putem scrie, deci, ( +1) I B IB Uin rezisten\a de ie]ire a stabilizatorului Uout perfec\ionat ca

R0 =

Us 1 VB = ; (5.9) Is IB

R VZ DZ IB

0.6 V

Is

Rs

dar frac\ia din dreapta este chiar rezisten\a de ie]ire a stabiliaztorului f`r` tranzistor, care era practic rezisten\a dinamic` a Fig. 5.10. Stabilizator cu diod` Zener ]i tranzistor. diodei Zener

r R0 = Z

(5.10)

Astfel, tranzistorul reduce de ori rezisten\a de ie]ire a stabilizatorului care ajunge, [n acest mod, la valori sub 0.1 . Performan\e mult mai bune s[nt oferite de stabilizatoarele integrate, disponibile odat` cu apari\ia tehnologiei circuitelor integrate. Cre]terea factorului de stabilizare este realizat` prin [nlocuirea rezistorului de balast cu o surs` de curent. De asemenea, utilizarea reac\iei negative face posibil` atingerea unor valori infime pentru rezisten\a de ie]ire. Chiar m`surat` cu un voltmetru digital, tensiunea de ie]ire apare a fi constant`, stabilizatorul apropiindu-se foarte mult de sursa ideal` de tensiune. O categorie special` de stabilizatoare o constituie referin\ele de tensiune. Ele nu s[nt destinate aliment`rii unor circuite ci producerii unei tensiuni electrice extrem de constante, necesare [n opera\ii de compara\ie cu alte tensiuni. Principala calitate a unei referin\e de tensiune este deriva ei cu temperatura. Cele mai bune performan\e sunt de ordinul a 1 ppm/ oC (1 ppm [nseamn` o parte la un milion adic` 10-6).

Enun\uri frecvent utilizate

(at[t de frecvent [nc[t merit` s` le memora\i)

-Schema bloc a unui alimentator electronic, care preia energia de la re\eaua de curent alternativ ]i o furnizeaz` apoi la o tensiune continu`, con\ine transformatorul, redresorul, filtrul de netezire, stabilizatorul ]i rezisten\a de desc`rcare (bleeder). - Transformatorul furnizeaz` [n secundar o tensiune alternativ` de valoare convenabil`; aceast` valoare este determinat` de tensiunea din primar ]i valoarea raportului de transformare. - Redresorul converte]te tensiunea alternativ` (care []i schimb` periodic polaritatea) [ntr-o tensiune continu`, cu o singur` polaritate. Valoarea acesteia nu este [ns` constant` [n timp, evolu[nd periodic [ntre zero ]i valoarea de v[rf. - La redresarea monoalternan\a, energia este primit` numai [n decursul unui anumit tip de semialternan\e (fie numai pozitive, fie numai pozitive); [n timpul celorlalte semialternan\e, secundarul este izolat fa\a de consumator (sarcin`). - Introducerea unui filtru capacitiv face ca tensiunea pe sarcin` s` nu mai coboare la zero, av[nd varia\ii mult mai mici; acest lucru se ob\ine prin [nc`rcarea periodic` a condensatorului de la transformator prin pulsuri de curent scurte ]i intense ]i desc`rcarea sa, [n restul timpului, prin sarcin`. Practic, majoritatea timpului sarcina prime]te curent de la condensator. - Ondula\ia (riplul) este propor\ional` cu perioada re\elei, cu intensitatea curentului prin sarcin` ]i invers propor\ional` cu capacitatea condensatorului. - Pentru a m`sura gradul de netezire indiferent de m`rimea tensiunii, se define]te factorul de ondula\ie prin raportul [ntre amplitudinea ondula\iei (jum`tate din valoarea v[rf la v[rf) ]i valoarea medie a tensiunii. - La redresarea dubl` alternan\` (folosit` aproape exclusiv azi) condensatorul se [ncarc` pe fiecare semialternan\`, timpul de desc`rcare fiind dublu fa\` de redresarea monoalternan\` iar riplul de dou` ori mai mic. - Cu redresarea dubl` alternan\`, pentru a ob\ine un riplu de 1 Vvv la un curent de 1 A avem nevoie de un condensator de 10 000 F ; capacitatea necesar` variaz` propr\ional cu intensitatea curentului ] i invers propor\ional cu m`rimea riplului. - Stabilizatorul mic]oreaz` varia\iile tensiunii de ie]ire, at[t cele produse de varia\ia tensiunii de intrare, c[t ]i cele produse de varia\ia curentului prin sarcin`. Performan\ele sale sunt caracterizate

de factorul de stabilizare, care trebuie s` fie mare, ]i de rezisten\a de ie]ire, care trebuie s` fie c[t mai mic`. - La un stabiliator cu diod` Zener, factorul de stabilizare este egal cu raportul dintre rezisten\a de balast ]i rZ (rezisten\a dinamica a diodei Zener) iar rezisten\a de ie]ire este egal` cu rZ . - Pentru ca stabilizatorul s` func\ioneze trebuie ca valoarea curentului prin dioda Zener s` nu coboare nici un moment sub 10 mA (altfel rezisten\a rZ cre]te mult). - Rezisten\a de ie]ire poate fi mic]orat` prin cuplarea unui tranzistor la ie]ire; dac` r`m[nem la aceea]i valoare a curentului prin sarcin`, acum putem m`ri rezisten\a de balast ]i, [n consecin\`, factorul de stabilizare. - O cale suplimentar` de m`rire a factorului de stabilizare este [nlocuirea rezisten\ei de balast cu o surs` de curent. -Toate aceste performante pot fi atinse mult mai comod ]i ieftin prin cump`rarea unui stabilizator integrat.