Sunteți pe pagina 1din 22

Curs 1 Sistemul dreptului

- este alcatuit din totalitatea ramurilor de drept existente intr- un anumit stadiu; - sistemul dreptului are 2 subdiviziuni: - drept public - drept privat Ramurile de drept public se caracterizeaza prin faptul ca cel putin una din partile raportului juridic este o autoritate sau o institutie publica, partile raportului juridic aflandu- se pe pozitia de inegalitate juridical. Ramurile de drept privat se caracterizeaza prin faptul ca partile raportului juridic sunt numai personae publice sau juridice ele aflandu- se pe pozitia de egalitate juridica. Ambele tipuri de drept se subclasifica in mai multe ramuri: DREPTUL PUBLIC: - drept constitutional - drept penal - drept procesual penal - drept administrative - drept financiar/ fiscal DREPTUL PRIVAT: - drept civil - drept comercial - dreptul muncii - dreptul familiei - dreptul procesual civil

Norma Juridica
reprezinta o norma de conduita sociala sau de comportament social care trebuie respectata de toti membrii societatii chiar si prin forta de constrangere a statului; - are 3 caracteristici esentiale: 1. caracterul general- se aplica la fel in toate situatiile si conditiile; 2. caracterul impersonal- nu are un anumit destinatar ci se adreseaza in egala masura tuturor membrilor societatii; 3.caracterul obligatoriu- trebuie respectata intotdeauna fie prin convingere fie prin costrangere
-

Curs 2
Norma juridica are 3 elem componente: ipoteza, dispozitia, sanctiunea. IPOTEZA- ne arata cadrul/ contextul in care actioneaza norma juridica. DISPOZITIA- este cea mai importanta parte a normei juridice; - ne arata regula de conduita ce trebuie urmata; SANCTIUNEA:- consecinta sau efectul nerespectarii dispozitiei; - este singura parte a normei juridice ce poate lipsi; Norma juridica actioneaza sub trei planuri: in timp, in spatiu si asupra persoanelor. Actiunea in timp:- norma juridical actioneaza numai pt viitor adica de la data intrarii in vigoare si pana la data iesirii din vigoare. Exista doua exceptii de la aceasta regula: exceptia retroactivitatii: norma juridica va actiona si asupra unor situatii care au survenit inainte de intrarea sa in vigoare; exceptia ultraactivitatii : norma juridica se va aplica si unor situatii care vor surveni dupa iesirea sa din vigoare; Norma juridica intra in vigoare de la data publicarii ei in Monitorul Oficial si iese din vigoare prin abrogare sau prin cader4e in desuetudine. Abrogare poate fi: expresa(directa sau indirecta) sau tacita/implicita. Caderea in desuetudine= norma juridica cu toate ca nu a fost abrogata nu se mai aplica in practica sau in realitate datorita schimbarii contextului care a fost avut in vedere la elaborarea ei. Actiunea in spatiu:- regula aici este aceea a teritorialitatii ceea ce inseamna ca norma juridica se aplica pe teritoriul tarii unde a fost adoptata. Exista exceptii atat in sens negative cat si pozitiv: negative se refera la reprezentantele diplomatice straine (ambasade, consulate) si vehiculele acestora. Pozitiv se refera la navele si aeronavele aflate sub pavilionul unui anumit stat si care sunt considerate prelungiri ale teritoriului national.

Curs 3 Raportul juridic


- aceea relatie sociala cu caracter patrimonial sau personal nepatrimonial si care este reglementat de catre o norma juridica. Este format din: subiecte, continut si obiect. SUBIECTELE:- persoane participante la raportul juridic - se impart in 2 categorii de persoane: - fizice (subiect individual) - juridice (subiect colectiv), persoana morala Pers fizica poate fi numai omul potrivit ca individ. Intotdeauna pers fizica are un caracter individual iar pt a putea participa la raporturile juridice are nevoie de o anumita capacitate juridica, are 2 laturi: capacitate de folosinta si capacitate de exercitiu. Capacitatea de folosinta = capacit de a avea drepturi si obligatii. - incepe de obicei la nastere iar ca exceptie din momentul conceptiei cu conditia ca copilul sa se nasca viu nu neaparat viabil; - inceputul capacitatii de folosinta din momentul conceperii are relevanta in materie succesorala sau de mostenire; - in cazul in care tatal natural al copilului moare inainte de nasterea sa, copilul nu ar putea veni la succesiunea tatalui decedat dak s-ar considera momentul nasterii ca fiind inceputul capacit de folosinta; - stabilirea legala a momentului conceperii se face utilizand 3 prezumtii:- prezumtia celei mai scurte sarcini/gestatii(180 zile); - prezumtia celei mai lungi gestatii(300 zile); - prezumtia potrivit careia momentul conceperii s- a facut intre 180- 300 zile inainte de nastere; - ia sfarsit prin deces sau prin declararea judecatoreasca a mortii; - cererea de declararea judecatoresca a mortii poate fi inintata de catre orice persoana interesata- rudele, la judecatoria pe a carei raza teritoriala persoana respectiva si-a avut ultimul domiciliu; - in cadrul sentintei de judecata este obligatorie ascultarea concluziilor procurorului, aceste concluzii pot fi de admitere sau de respingere a cererii; - daca cererea e admisa pers e declarata moarta sau disparuta judec; - declararea judecatoreasca a mortii implica 2 variante: 1. declararea judec a mortii neprecedata de declararea judec a disparatiei - ea poate fi ceruta dupa cel putin 1 an de la data ultimelor stiri despre persoana respective; - legea impune ca persoana respectivea sa fi fost vazuta ultima data in imprejurimi care sa faca foarte putin probabila supravietuirea ei;

2. declararea este precedata de declarea judecatoreasca a disparitiei - poate fi ceruta dupa cel putin 4 ani de la data ultimelor stiri despre persoana respective; - legea impune ca persoana respectiva sa fi fost vazuta ultima data in imprejurari care sa faca mult mai probabila supravietuirea ei; - declararea judecatoreasca a mortii nu trebuie confundata cu declararea judecatoreasca a disparitiei - declararea judecatoreasca a disparitiei poate fi ceruta dupa cel putin 1 an de la data ultimelor stiri despre pers respectiva - declararea judecatoreasca a disparitiei nu are ca efect incetarea capacitatii de folosinta - efectul ei este instituirea curatelei asupra averii disparutului si eventual a tutelei asupra copiilor minori - in cazul in care persoana declarata moarta judecatoreste nu a murit in realitate ea poate cere anularea hotararii judec declarative de moarte - daca hotararea e anulata efectul anularii este revenirea la situatia anterioara cu o singura exceptie: cazul casatoriei sotului supravietuitor Capacitatea de exercitiu= capacitatea persoanei de a-si exercita drepturile si de a-si asuma obligatiile. Presupune 3 etape de manifestare: 1. pana la 14 ani- persoana fizica e total lipsita de capacitate de exercitiu; inseamna ca nu poate incheia nici un act juridic civil in nume propriu, pot insa face anumite acte marunte 2. intre 14- 18 ani- persoana fizica are capacitate de exercitiu restransa/limitata; inseamna ca majoritatea actelor juridice civile si actelor juridice in general le poate incheia in nume propriu dar cu acordul pretabil al parintelui, al tutorelui si unor autoritati tutelare; anumite acte le poate incheia singura dupa 16 ani: contractul de munca, poate avea propriul cont in banca, poate fi membru al unei asociatii sau fundatii 3. peste 18 ani persoana fizica are capacitate de exercitiu deplina; exista o situatie in care capacitatea de exercitiu deplina e dobandita si pana la 18 ani (situatia femeii casatorite de la 16 ani sau cu incuviintarea autoritatii tutelare chiar de la 15 ani); exista o situatie in care si o persoana cu peste 18 ani este total lipsita de capacitate de exercitiu- situatia interzisilor judecatoresti sau persoane puse sub interdictie.

Curs 4
In afara de capacitatea de folosinta si exercitiu persoana fizica mai este caracterizata prin anumite atribute de identificare: nume, domiciliu. NUMELE- acel grup de cuvinte care individualizeaza o persoana fizica in familie si in societate. NUMELE CIVIL al unei persoane fizice= numele de familie + prenume. Acesta este stabilit in marea majoritate a cazurilor de catre parinti. - parintii au numele de fam comun- numele de fam al copilului; - daca nu au un nume de familie comun vor pune fie numele de familie al unuia dintre ei fie numele de familie reunite - daca parintii nu se inteleg asupra numelui decide autoritatea tutelara - in cazul copiilor nascuti in afara casatoriei ei vor purta numele de familie al mamei - daca ulterior se stabileste si filiatia fata de tata copilul va putea purta numele de fam al tatalui daca acest lucru este in interesul sau - in cazut copiilor gasiti ai caror parinti nu sunt cunoscuti numele de familie si prenumele vor fi stabilite de starea civila - se schimba cel mai des ca efect al casatoriei - mai poate fi schimbat si prin adoptie sau infiere: - infiatul isi va schimba numele dupa cel al adoptatului - exceptie poate fi adoptata o persoana peste 18 ani (rar) - poate fi schimbat pe cale administrativa Legat de numele de familie si prenumele pot fi mentionate pseudonimul si porecla. Pseudonimul se bucura de protectie juridica si reprezinta acel nume sub care scriitorii i artistiiisi aduc operele la cunostinta publicului. Porecla nu se bucura de protectie juridica fiind utilizata in domenii specifice. DOMICILIUL- aceea localizare in spatiu care individualizeaza persoana fizica; e de trei feluri: obisnuit, legal, convetional DOMICILIUL OBISNUIT (de drept comun)- locul unde persoana fizica sta cea mai mare parte a anului in mod statornic DOMICILIUL LEGAL- se aplica in cazul interzisilor si al minorilor - interzisul are domiciliul legal impreuna cu tutorele - minorul are domiciliul legal impreuna cu tutorele sau cu parintii Daca parintii sunt divortati minorul are domiciliul legal cu acela dintre parintii caruia instanta i-a incredintat cresterea sa. DOMICILIUL CONVENTIONAL- acel loc ales de catre parti pentru incheierea anumitor acte juridice. Domiciliul nu trebuie confundat cu resedinta (locul unde persoana fizica sta perioade scurte de timp si in mod sporatic).

PERSOANA JURIDICA - reprezinta un ansamblu de peroane fizice ce au un scop comun si care participa impreuna la raporturile juridice - are 3 elemente constitutive: 1.ORGANIZAREA AUTONOMA/ DE SINE STATATOARE - semnifica atat structurarea sau compartimentarea interna a persoanei juridice cat si alcatuirea structurilor de conducere 2.PATRIMONIUL PROPRIU - alcatuit din totalitatea drepturilor si obligatiilorcu caracter ec - trebuie sa fie separat sau distinct atat de patrimoniul altor persoane juridice cat si de patrimoniul persoanelor fizice componente 3.SCOPUL PROPRIU DE ACTIVITATE DETERMINAT, LICIT SI MORAL= motivatia/ nevoia sociala care a stat la baza crearii persoanei juridice respective Persoana juridica poate fi clasificata in functie de: a)domeniul de activitate (forma de proprietate) - persoana juridica de drept public (statul, unitati adminstrative teritoriale, comune, orase, judete, societati comerciale cu capital integral de stat, regulile autonome atat de interes national cat si local, partidele politice). - persoana juridica de drept privat societatile comerciale cu capital integral privat, asociatiile, fundatiile sindicale, cultele religioase, asociatiile cooperative. b)scopul urmarit: - persoane juridice de scop patrimonial obtinerea unui castig banesc societati comerciale cu capital integral de stat, privat, mixt , regiile autonome de interes national, local si asociatiile cooperative. - persoane juridice cu scop nepatrimonial nu au scop obtinerea de castiguri banesti statul, unitatile administrative teritoriale, asociatiile, fundatiile, sindicale, partidele politice, cultele religioase. Legea romaneasca permite ca persoanele juridice cu scop nepatrimonial sa desfasoare activitati economice aducatoare de castiguri banesti. Diferenta fata de cele cu scop patrimonial e aceea ca veniturile obtinte nu sunt redistribuite ci sunt redistribuite pentru atingerea scopului persoanei juridice. c) nationalitate: - persoana juridica de nationalitate: romana, straina si mixta. Pers jurid pot fi infiintate prin: -actul de dispozitie al autoritatii publice competente (soc come cu capital integral de stat, regiile autonome de interes se creeaza prin hotarare de guvern) - prin hotarare de guvern, prin ordonanta, prin lege(rar, unitati administ teritoriale se creeaza prin lege)

Curs 5
ACTUL DE REINFIINTARE RECUNOSCUT- actul de infiintare numit de obicei statul e inregistrat la autoritatea publica componenta (ex: asoc cooperatiste ale carui statut e supus inregistrarii la autoritatile fiscale, cultele religioase recunoscute in mod legal ale caror regulamente de organizare sunt inregistrate la ministerul culturii si al cultelor) ACTUL DE INFIINTARE AUTORIZAT- actul de reinfiintare numit contract de soc, statut sau act constitutiv este supus autorizarii de catre o instanta de judecata. Ex1: societatile comerciale cu capital integral privat care dobandesc personalitate juridica printr-o incheiere pronuntata de catre judecatorul delegat de la registrul comertului din fiecare judet; Ex2:asociatiile si fundatiile care dobandesc personalitate juridica de la judecatoria pe a carei raza teritoriala isi declara sediul; Ex3:partidele politice care dobandesc personalitate juridica de la sectia civila a tribunalului Bucuresti; P.J infiintata la fel ca cea fizica are cap de folosint si exercitiu. Capacitatea de folosinta incepe de la data inregistrarii ei la autoritatea publica competenta. In acest domeniu functioneaza principiul capacitatii de folosinta al pers fizice. Aceasta inseamna ca pers fizica isi poate exercita numai acele drepturi si-si poate asuma numai acele obligatii care sa duca la indeplinirea obiectului sau de activitate. Capacitatea de exercitiu incepe mai tarziu adica din momentul crearii structurilor de conducere ale persoanei juridice. Actele acestor structuri de conducere sunt insasi actele p.j. si ii exprima vointa juridica. In cazul in care p.j. prejudiciaza prin activitatea sa alte pers ea va raspunde d p d v civil sau chiar penal. Daca producerea prejudiciului s-a datorat nerespectarii atributiilor de catre stucturile de conducere la raspunderea p.j. se adauga si raspunderea civila disciplinara sau chiar penala a persoanelor fizice vinovate apartinand structurilor de conducere. Urmatorul moment in existenta persoanei juridice dupa infiintarea ei este reorganizarea. Aceasta se realizeaza prin fuziune si prin absorbtie. In cazul fuziunii 2 sau mai multe pers jurid isi unesc patrimoniile creandu-se astfel o alta persoana juridica de dimensiuni mai mari. Fuziunea are atat un efect creativ cat si un efect extinctiv. Cel creativ se materializeaza in aparitia unei noi pers jurid inexistente anterior iar cel extinctiv se regaseste in disparitia persoanelor jurid ce au fuzionat. In cazul absorbtiei o anumita persoana juridica incorporeaza in structura sa cel putin inca o alta persoana. Ea are numai un efect extinctiv materializat in disparitia persoanelor juridice absorbite. Fuziunea si absorbtia reprezinta cele 2 forme ale comasarii.

O alta forma a reorganizarii este divizarea(totala si partiala). Divizarea totala- o pers juridica isi divide patrimoniul creandu-se astfel cel putin 2 alte pers juridice. Aceasta la fel ca si fuziunea are atat un efect creativ cat si un efect extinctiv. Cel creativ se concretizeaza in aparitia a cel putin 2 pers jurid inexistente anterior. Iar cel extinctiv se materializeaza in disparitia pers juridice care s-a divizat. Divizarea partiala- se desprinde o parte a patrimoniului pers jurid creandu-se astfel cel putin o alta pers juridica. In acelasi timp si vechea pers juridica isi mentine existenta. Are numai caracter creativ- aparitia unei noi pers jurid inexistente anterior. Ultimul moment in existenta pers jurid e incetarea existentei ei prin: 1. DIZOLVAREA: voluntara, de plin drept sau silita/fortata DIZOLVAREA VOLUNTARA- pers fizice componente ale pers juridice decid de comun acord ca nu mai este cazul sa continue activitatea persoanei juridice. In cazul pers de drept public dizolvarea voluntara se face prin actul de dispozitie a aceleasi autoritati publice care a si creat-o. DIZOLVAREA DE PLIN DREPT- avem trei situatii generale: a) at cand scopul pers juridice a fost atins b) at cand scopul pers jurid nu mai poate fi atins c) at knd a expirat termenul pt care a fost constituita pers jurid In afara de aceste 3 situatii generale mai exista 3 situatii speciale aplicabile de obicei soc comerciale cu capital integral privat, at cand: a) nr membrilor a scazut sub lim min prevazuta de lege b) capitalul social sau patrimoniul social social a scazut limita minima prevazuta de lege c) falimentul sau insolventa DIZOLVAREA SILITA-presupune trei situatii: a) scopul este ilicit si imoral b) scopul e licit si moral dar mijloacele folosite pt atingerea sa sunt licite si imorale c) se urmareste alt scop decat cel declarat la infiintare Dupa dizolvare intervine lichidarea care rep modalitatea practica prin intermediul careia dizolvarea e adusa la indeplinire. 2.LICHIDAREA- se realizeaza activul, se plateste pasivul patrimoniului. Lichidarea e realizata fie de catre persoane anume desemnate de catre membrii pers juridice fie in cazul soc com cu capital privat de lichidatori profesionisti. Odata cu indeplinirea ultimului act de lichidare putem spune ca a incetat existenta pers juridice.

Curs 6
CONTINUTUL RAPORTULUI JURIDIC - reprezinta drepturile subiective si obligatiile corelative lor Drept subiectiv- drept particular sau privat pe care il ridica la rangul de interes public. Obligatie- acea indatorire a unor persoane de a avea o anumita conduita in vederea realiarii dreptului subiectiv. Pers titulara a dreptului subiectiv se numeste subiect activ al raportului juridic, pe cand persoana detinatoare a obligatiei se numeste subiect pasiv al raportului juridic. Obiectul raportului juridic conduita partilor, adica actiunile sau inactiunile lor. De cele mai mult ori, aceste actiuni sau inactiuni se ezercita cu privire la bunuri. Bunurile sunt utile omului in activitatea sa cotidiana si pot fi insusite sub forma dreptului de proprietate. Bunurile pot fi clasificate in functie de mai multe criterii: 1.dupa gradul e determinare: - individual determinate sau certe - generic determinate sau generice sau de gen Bun individual determinat= acel bun care se caracterizeaza prin anumite insusiri proprii numai lor (bun unicat). Bun generic determinat= acel bun care se caracterizeaza prin insusiri generale sau comune (bunuri produse in serie). Distinctia dintre bunurile certe si cele generice prezinta interes in primul rand in ceea ce priveste transmiterea dreptului de proprietate. Dreptul de proprietate asupra bunurilor certe se transmite din momentul realizarii aordului de vointa. Dreptul de proprietate asupra bunurilor generice se transmite mai tarziu, adica din momentul individualizarii. Individualizarea b.generice are loc prin numarare, masurare, cantarire 2.dupa natura lor: - imobile - mobile Bunurile imobile- acele bunuri care nu pot fi mutate dintr-un loc in altul fara a le schimba destinatia economica. Ele se subclasifica astfel: - b. imobile prin natura lor (ex: cladirile, recoltele inca neculese) - b. imobile prin destinatie- acele b. care desi mobile prin natura lor, datorita scopului acestora, legea le considera imobile; sunt legate de un bun imobil dominant (ex: unelte agricole, mobilier casnic)

- b. imobile prin obiectul la care se aplica (ex: actiunile in justitie0 Bunurile mobile- bunurile care pot fi mutate dintr-un loc in altul fara a schimba destinatia economica. Ele se subclasifica in: - b. mobile prin natura lor (autovehicule, biciclete, bijuterii) - b. mobile prin determ legii- bunuri carora le este acordata acea carac prin reglementari legale desi nu sunt bunuri propriu- zise (actiunile si obligatiunile soc com, precum si obligatiunile de stat si municipale) - b. mobile prin anticipatie- acele bunuri care desi sunt imobile la un moment dat, in mod sigur vor deveni mobile (ex: recoltele inca neculese) Distinctia intre cele mobile si cele imobile prezinta interes in ceea ce priveste transmiterea prop., garantarea obligatiilor si legitimarea procentuala. Transmiterea dr. de prop. asupra b. imobile este supusa de lege unor reglementari mult mai stricte. Actul respectiv (vanzare- cumparare, donatie sau testament) trebuie sa aiba in mod obligatoriu forma autentica. Pe langa aceasta trebuie indeplinite si anumite formalitati de publicitate imobiliara. Garantarea obligatiilor- bunurile imobile fac obiectul ipotecii, iar bunurile mobile fac obiectul cajului sau amanetului. In domeniul legitimarii procesuale, in cazul unui litigiu sau un proces cu privire la un imobil, competenta este instanta pe a carui raza teritoriala se afla bunul respectiv, pe cand in cazul unui litigiu cu privire la un bun mobil, competenta este instanta de la domiciliul paratului. 3.daca isi consuma sau nu substanta pe timpul utilizarii: - b. consumabile sau consubtibile - b. neconsumabile B. consumabile isi consuma subst printr-o singura utilizare (alimente, bauturi, combustibili, medicamente, detergenti, cosmetice) 4.daca produc sau nu fructe: - b. frugifere - b. nefrugifere B.frugifere- acele bunuri care produc in mod repetat fructe fara a-si consuma substanta (ex: pomii fructiferi, roca). D.p.d.v al dreptului fructele se impart in 3 categorii: 1.Fructele naturale- fructe care se produc in mod spontan ca rezultat al actiunii fortelor naturii (ex: ciupercile, fructe de padure). 2.Fructele industriale- fructe produse ca rezultat al activ. omului (ex: marul din livada, gazonul de pe stadion) 3.Fructele civile- acele venituri sau sume de bani obtinute in urma exploatarii unor bunuri (ex: chiria, arenda, dobanda, dividendul) 5.dupa gradul de autonomie: - principale si accesorii B. principale- au o existenta de sine statatoare B. accesorii- nu au o existenta de sine statatoare, depind de un bun principal; - urmaresc soarta juridica a bunului principal

B. principal isi diminueaza valoarea fara existenta b. accesoriu. 6.daca pot fi sau nu urmarite in vederea executarii unor obligatii: - sesizabile - insesizabile B. sesizabile- pot fi urmarite in vederea examinarii unor obligatii. B. insesizabile- nu pot fi urmarite in vederea examinarii unor obligatii (ex: bunurile proprietate privata) 7.daca sunt sau nu in circuitul civil: - b. care sunt in circuitul civil- pot face obiectul oricarui act juridic - b. in circuitul civil limitat- au circulatia reglementata prin anumite prevederi speciale (ex: armele de vanatoare, de aparare, bunuri apartinand patrimoniului cultural national) - b. scoase din circuitul civil- nu pot face obiectul nici unui act juridic (ex: armele militare, subst. explozibile, cele radioactive, drogurile)

Curs 7 ACTUL JURIDIC

- reprezinta o manifestare de vointa facuta cu scopul de a produce efecte juridice adica de a crea, modifica sau stinge raporturi juridice. Actele juridice pot fi clasificate in functie de mai multe criterii: a) nr. manifestarilor de vointa exprimate: - unilaterale - bilaterale - multilaterale (mai rar) Actele juridice unilaterale pp o singura manifestare de dorinta (ex: testamentul, acceptarea unei succesiuni sau recunoasterea unui copil din afara casatoriei. Actele juridice bilaterale pp 2 manifestari ( ex: vanzare- cumparare, inchiriere, mandatul) Actele juridice multilaterale pp cel putin 3 manifestari de vointa (ex: contractul de soc civila, contractul de soc com) b) scopul urmarit: - acte juridice cu titlu oneros - acte juridice cu titlu gratuit Actele cu titlu oneros- fiecare dintre parti in schimbul avtajului material procurat urmareste un contraavantaj de la cealalta parte . Se subclasifica in: - comutative= partile isi cunosc de la inceput intinderrea drepturilor si obligatiilor reciproce ( ex: inchiriere, vanzare- cumparare) - aleatorii= partile nu isi cunosc de la inceput intinderea drepturilor si obligatiilor reciproce, acestea depinzand de un eveniment viitor despre care nu se stie cand sau daca se va produce (ex: contractul de asigurare, donatia cu clauza de intretinere) Actele cu titlu gratuit partea care procura un avantaj material nu urmareste in schimbun contraavantaj de la cealalta parte. Se subclasifica in: - liberalitati- se produce o micsorare definitiva a unui patrimoniu in avantajul altui patrimoniu (ex: donatia, testamentul) - dezinteresate- nu se produce o micsorare definitiva a unui patrimoniu in avantajul altui patrimoniu (ex; imprumutul fara dobanda, depozit gratuit) c) dupa forma: - consensuale - reale - solemne/ formale A.J. consesuale- se formeaza prin simplul acord de vointa al partilor(v-c). A.J. reale-pp redarea concomitenta a unui bun, concomitent cu realizarea acordului de vointa (ex: inchirierea, imprumutul de consum si de folosinta). A.J. solemne- pp indeplinirea obligatorie a unor formalitati prevazute de lege (ex: v-c de imobile, donatia, testamentul trebuie autentificate la notar). d) dupa gradul de autonomie: - principale

- accesorii A.J. principale- au o existenta de sine statatoare (ex: contract imprumut). Actele juridice accesorii- nu au o existenta de sine statatoare si depind de un act juridic principal ; incetarea efectelor actului juridic principal det si incetarea actului juridic accesoriu (ex:gaj si ipoteca). e) dupa modul de executare al obligatiilor sau prestatiilor reciproce - cu executate instantanee - cu executare succesiva A.J. cu executare instantanee- prestatiile reciproce se executa o singura data (ex: v-c sau imprumutul). A.J. cu ex succesiva- prestatiile reciproce se executa in mod regulat sau repetat in timp (ex: inchirierea sau donatia cu clauza de intretinere). f) dupa efectele produse: - constitutive - translative - declarative Actele juridice constitutive- au ca efect creearea de noi situatii jur inexistente anterior (ex: testamentul, donatia). Actele juridice translative- au ca efect stramutarea/ transmiterea unui drept subiectiv dintr-un patrimoniu in altul (ex:v- c, inchirierea) A.J. declarative- ele intaresc o situatie jurid deja existenta (ex:acceptarea unei succesiuni sau recunoasterea unui copil din afara casatoriei) g) dupa momentul producerii efectelor: - intre vii - pentru cauza de moarte A.J. intre vii- efectele lor se produc pe timpul vietii partilor. A.J. pt cauza de moarte- efectele actului au loc dupa decesul uneia dintre parti (ex: testament, asigurare de viata, donatie cu clauza de intretinere). CONDITIILE DE VALABILITATE ALE ACTULUI JURIDIC Sunt in numar de 4: capacitatea, consimtamantul,obiectul, cauza 1. CAPACITATEA - regula: orice pers are capacitatea de a incheia orice act juridic legal doreste - exceptiile de la aceasta regula= incapacitati ce pot fi: generale si speciale - incapacitati generale: minorii sub 14 ani, interzisii judecatoresti - incapacitati speciale: - interdictia pt soti de a incheia intre ei contracte de v-c pe timpul casatoriei, datorita comunitatii de bunuri; - interdictia pt minori de a incheia acte juridice cu tutorele sau cu rudele lui pana la gradul 4 inclusiv; - interdictia pt medici si preoti de a primi bunuri prin

donatie, testament (ca acte scrise) de la persoanele pe care le au in ingrijire; 2.CONSIMTAMANTUL - rep acordul de vointa intervenit intre parti in vederea incheierii unui act jur - pp 2 momente: oferta si acceptarea ofertei - se considera a fi format numai daca oferta e acceptata - odata format trebuie sa indeplineasca si el anumite conditii: - sa provina de la o pers cu discernamant (peste 18 ani) si apta psihic - sa fie exteriorizat si manifestat cu intentia de a produce efecte juridice - sa nu fie afectat sau alterat de un viciu de consimtamant= acele imprejurari sau conditii care denatureaza formarea consimtamantului; sunt in nr de 4: eroarea, dolul, violenta, leziune Eroarea- reprezentarea gresita a realitatii de catre cel putin una din partile actului juridic. Este de 3 feluri: 1.grava/obstacol- intervine in ceea ce priveste identitatea obiectului actului juridic sau in ceea ce priveste natura actului; 2.eroarea viciu de consimtamant propriu-zis- intervine in ceea ce priveste calitatile substantiale ale obiectului actului juridic sau in ceea ce priveste identitatea persoanei cu care s-a incheiat actul; 3.usoara- intervine in ceea ce priveste calitatile nesubstantiale ale obiectului actului juridic sau in ceea ce priveste pretul lucrului; Dolul- pp utilizarea de mij necinstite pt a induce in eroare o pers si a o det sa incheie un act jurid pe care nu l-ar incheia daca ar cunoaste situatia reala. Dolus (lt)= inselaciune Are in structura 2 elemente: - unul psihologic/subiectiv- consta in intentia de a induce in eroare alte persoanes; - unul material/obiectiv-consta in mijloacele practice folosite pt a duce intentia la indeplinire;

Curs 8
VIOLENTA- rep exercitarea de constrangeri pt a forta o pers sa incheie un act juridic pe care nu doreste sa-l incheie. Ea pote fi: fizica si

psihica sau morala. Ea poate fi indreptata impotriva pers respective, a rudelor sau a bunurilor. LEZIUNEA- rep o disproportie sau diferenta accentuata intre drepturile si obligatiile reciproce ale partilor. Ea necesita intrunirea simultana a urmatoarelor conditii: 1.una din partile actului sa fie o pers avand intre 14- 18 ani 2.actul respectiv sa fie unul bilateral si cu titlu oneros 3.minorul sa nu fi cerut acordul prealabil al parintelui sau tutorelui desi trebuia sa-l ceara 4.ca efect al actului resp minorul a suferit o paguba sau un prejudiciu OBIECTUL- se intelege conduita partilor participante la acel act. El trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: 1.sa existe in realitate- nu poate fi incheiat un act juridic cu privire la un bun care nu mai exista sau cu privire 2.sa fie determinat sau determinabil 3.sa fie posibil= sa existe posib efectiva a existentei lor in realitate 4.sa fie in circuitul civil 5.sa fie licit si moral CAUZA- prin cauza a actului juridic intelegem motivatia sau scopul avut in vedere de catre parinti atunci cand au incheiat actul juridic repectiv. Ea trebuie sa fie determinata, licita si morala. Efectele act juridic- se inteleg rap juridice create, modificate sau stinse ca rezultat al act juridic respectiv. Materie e guvernata de 3 principii: 1.principiul fortei obligatorii- partile au indatorirea de a-si exercita obligatiile in totalitate si cu buna credinta. Partea care nu isi respecta obligatiile va rapunde d p d v civil sau penal. Exista si exceptii: distrugerea lucrului in caz de vanzare-cumparare sau inchiriere decesul, insolvabilitatea sau punerea sub interdictie a uneia dintre parti in cazul contractului de mandat 2.principiul irevocabilitatii- nici una dintre parti nu poate revoca in mod unilateral de una din partile actului juridic. Pt modificarea acestora este necesar acorul tuturor. Exista si exceptii: revocarea donatiei facute intre soti revocarea donatiei pt ingratitudine revocarea unilaterala a contractului de locatiune, inchiriere fie de catre proprietar, fie de catre chirias 3.principiul relativitatii- efectele actului se produc intre parti actul neavand nici un efect pt terti. Exista si exceptii: - avanzi- cauza= acele pers care desi nu au participat la incheierea actului, efectele lui se produc si asupra lor datorita legaturilor pe care le au cu unele din parti. Exista 4 categorii de avanzi- cauza: a) succesorii universali- mostenesc un intreg patrimoniu (pers fiz sau jur)

b) succesorii cu titlu universal- mostenesc sau dobandesc o fractiune det dintr-un anumit patrimoniu c) succesorii cu titlu particular- mostenesc un bun det dintr-un patrimoniu d) creditori chirografari- acei creditori care nu dispun de nici o garantie reala asupra patrimoniului debitorului REPREZENTAREA- acea op juridica prin intermediul careia o anumita pers gestioneaza sau reprezinta interesele altei pers. Ea este de 2 feluri: legala si conventionala. Reprezentarea legala- are loc in mod automat ca rezultat al prevederilor legii. Parintii si tutorii rep d p d v legal interesele minorilor sau interzisilor. Reprez conventionala- are loc ca rezultat a unui contract sau conventii. De obicei ea imbraca forma contractului de mandat. Prin intermediul lui o anumita pers numita mandatar incheie acte juridice in numele si pe seama altei pers numite mandant. Cu toate ca numai mandatarul participa la incheierea lui, efectele actului se produc in patrimoniul mandantului. SIMULATIA- acea op juridica prin intermediul careia partile incheie in realitate 2 acte: unul public sau aparent si unul real sau ascuns. Tertii sau publicul cunosc numai actul public si au obligatia de a respecta numai actul public. Actul real (ascuns) este cunoscut numai de parti si isi produce efectele numai intre parti.

Curs 9
DREPTUL DE PROPRIETATE

- acel drept pe care il are o pers de a se bucura de un bun sau lucru in mod exclusiv si absolut dar in limitele det de lege - se exercita de obicei prin puteri proprii si in interes propriu - are trei atribute: 1.POSESIA- acea stare de fapt care consta in stapanirea materiala a unui lucru la fel ca un adevarat proprietar. Are in structura sa 2 elemente: - psihologic (subiectiv)- intentia de a se comporta ca un adevarat prop - material (obiectiv)- consta in contactul nemijlocit cu bunul respectiv Cu toate ca posesia si proprietatea se reunesc in aceiasi persoana ele nu trebuie confundate. Posesia este o stare de fapt, pe cand proprietatea este o stare de drept. 2.FOLOSINTA- consta in divizarea bunului conform destinatiei sale si nevoilor umane precum si in culegerea fructelor- trebuie facuta deosebirea intre posesorul de buna credinta si cel de rea credinta. Posesorul de buna credinta poate pastra fructele, se prezuma iar cel de rea credinta trebuie sa restituie fructele sau valoarea lor. 3.DISPOZITIA- consta in posibilitatea de a decide soarta juridica a bunului. Este cel mai important atribut al proprietatii si singurul care nu poate fi cedat Dreptul de proprietate poate fi: privat si public. Dreptul de proprietate public- acel drept pe care il are statul si unitatile administrative teritoriale de a dispune de anumite bunuri prin puteri proprii in regim de drept public si in interes public. Bunurile aflate in proprietate publica sunt: - inalienabile= nu pot fi instrainate (acte juridice civile), pot fi concesionate, nu vandute - insesizabile= nu pot fi urmarite in vederea executarii anumitor oblig - imprescriptibile= se manifesta sub aspect extinctiv si achizitiv Extinctiv= actiunea in revendicare asupra unui bun aflat in proprietate publica poate fi inaintata oricand Achizitiv= bunurile aflate in proprietate publica nu pot fi dobandite ca efect al prescriptiei ci al achizitatii. Bunurile aflate in prop publica se impart in: domeniul public al statului + unitatii adm. teritoriale si domeniul privat si ale unit adm teritoriale. Domeniul public al statului este alcatuit din urmatoarele elemente: - bogatiile de orice natura ale subsolului - apele cu potential hidroenergetic valorificat - spatiu aerian - marea teritoriala - rezervatiile naturale si parcurile nationale - ansambluri si situri arheologice, arhitectonice si istorice - bun destinate apararii nationale, ordinii publice si sigurantei statului

Domeniul public de unit adm teritoriale este alc din caile de comunicatie de interes local (ex: strazile, pietele).Bunurile cuprinse aici nu pot fi instrainate ci numai concesionate. Domeniul privat al statului si al unit adm terit este alc din diverse bunuri mobile sau imobile care pot fi instrainate si care pot face obiectul unor acte juridice civile (ex: spatii comerciale, succesiuni vacante) MODURILE DE DOBANDIRE A PROPRIETATII 1.EXPROPRIEREA pt cauza de utilitate publica= trecerea fortata in prop publica a anumitor bunuri imobile in vederea executarii unor lucrari de interes public. Ea este decisa fie de guvern in cazul unor lucrari de interes national, fie de consiliul judetean in cazul unor lucrari de interes local. Despagubirile se stabilesc fie de comun acord au in caz de divergente de justitie. 2.RECHIZITIA= trecerea temporara in prop publica a anumitor bunuri mobile sau imobile datorita unor imprejurari exceptionale (razboi, calamitati naturale). Dupa disparitia cauzei care a justificat achizitionarea, bunul se intoarce la proprietar. Daca bunul a fost deteriorat total sau partial proprietarul este indreptatit la despagubiri. 3.CONFISCAREA= trecerea fortata in prop publica a anumitor bunuri mobile sau imobile dat unor incalcari ale legii. Ea este decisa de catre unit adm sau de catre instantele penale. Poate fi obisnuita sau de drept comun. Obisnuita- o pedeapsa accesorie la anumite infractiuni grave. Speciala- se refera la bunurile folosite la savarsirea unor infractiuni. 4.AMENDAREA= trecerea in prop publica a unei anumite sume de bani datorita unor actiuni de cea mai mica gravitate.Poate fi: Amenda penala- decisa de instantele penale, rep parte a cazierului juridic Amenda contraventionala- decisa de diverse unit adm.

Curs 10
ASCENSIUNEA - rep alaturarea unui bun mai putin important la alt bun mai important ca efect al ascensiunii, proprietarul bunului mai important devine si proprietarul bunului mai putin important. Este de 2 feluri: - imobiliara (are ca obiect de prop b. imobiliare): artificiala si naturala - mobiliara Imobiliara naturala- se petrece ca rezultat al activitatii omului. Imbraca 3 forme: aluviunea, avulsiunea, cazul animalelor si pasarilor salbatice. Imobiliara artificiala- are loc ca rezultat al actiunii omului, pp 2 sit: constructia ridicata pe teren propriu dar cu materiale proprietate a altei pers- in aceasta situatie prop terenului devine si prop constructiei dar trebuie sa plateasca proprietarului materialelor contravaloarea acestora precum si eventualele daune constructia ridicata cu propriile materiale dar pe terenul proprietate a altei pers fara ca prop sa-si fi dat acordul de dorinta pt ridicarea constructiei; aici trebuie facuta diferenta intre constructorul de buna credinta si cel de rea credinta; Constructorul e de buna credinta- prop terenului trebuie sa-i plateasca acestuia contravaloarea materiala si a muncii sau manopera, sau sa-i plateasca o suma de bani egala cu sporul de val al supr de teren, spor de val rezultat in urma constructiei. Constructorul de rea credinta- prop terenului ii poate plati contraval mat a muncii, il poate forta sa darame construc si sa plateasca si daune. Accesiunea mobiliara: adjunctiunea, specificatiunea, confuziunea. ADJUNCTIUNEA- incorporarea unui bun mobil de mica importanta in str mat a altui bun mobil mai mare imp; cele 2 bunuri pot fi deosebite. SPECIFICATIUNEA- prelucrarea unei materii prime a.i rezulta un bun de o valoare mult mai mare. Daca valoarea materiei prime e mai mare decat val manoperei prop materiei prime va deveni si prop bunului dar va trebui sa plateasca manopera. Daca val mat prime e mai mica decat val manoperei, cel ce a executat manopera va deveni si prop bunului dar va trebui sa plateasca proprietarului mat prime contravaloarea acesteia. CONFUZIUNEA- contopirea structurii materiale a 2 bunuri mobile a.i ele nu mai pot fi deosebite. PRESCRIPTIA ACHIZITIVA SAU UZUCAPIUNEA - dobandirea prop asupra unor b imobile ca efect al posesiei prelungite UZUCAPIUNEA necesita intrunirea cumulativa a urmatoarelor conditii - posesorul sa posede cu intentia de a deveni proprietar - posesia sa fie utila si neviciata - posesia sa se exercita in termenul stabilit de catre lege

Exista in acest sens 2 termene de uzucapiune: - termenul de 30 ani (posesorul e de rea credinta si poseda just titlu) - termenul de 10 sau 20 ani( posesorul e de buna credinta si are just titlu); 10 ani cand adevaratul prop si bunul imobil respectiv se afla in acelasi jud; 20 ani cand adevaratul prop si bunul imobil se afla in jud dif. Just titlu- orice act translativ de proprietate provenind de la alta pers decat de la adevaratul proprietar.