Universitatea Transilvania Facultatea de tiine Economice Master Bologna Specializarea Relaii Economice Internaionale

Reglementari si raportari financiare potrivit IAS/IFRS in Romania si in SUA

Felegean Ioan Daniel

Cuprins
CAPITOLUL 1: NOTIUNI PRIVIND CONVERGENTA SI NORMALIZAREA CONTABILA 1.1 1.2 Procesul de reforma contabila si armonizare IFRS in Romania Proiectul de convergenta IFRS U.S. G.A.A.P.

CAPITOLUL 2: PARTICULARITATI CONTABILE SI FISCALE 2.1 Particularitati ale sistemului contabil romanesc. 2.2 Particularitatile sistemului contabil american U.S. G.A.A.P.

CAPITOLUL 3: SITUATII FINANCIARE CAPITOLUL 4. PREZENTAREA CELOR DOUA ENTITATI ECONOMICE 4.1 Prezentarea firmei Agricola International Bacau 4.2 Prezentarea firmei Sanderson Farms CAPITOLUL 5. STUDIU COMPARATIV AL RAPOARTELOR CELOR DOUA ENTITATI ECONOMICE CAPITOLUL 6: CONCLUZII SI PROPUNERI

CAPITOLUL 1: NOTIUNI PRIVIND CONVERGENTA SI NORMALIZAREA CONTABILA 1.1 Procesul de reforma contabila si armonizare IFRS in Romania Armonizarea contabilitatii internationale este procesul prin care regulile sau normele nationale, diferite de la o tara la alta, uneori divergente, sunt perfectionate pentru a fi facute comparabile. Pna acum un sfert de secol, contabilii nu numai ca vorbeau n limbi diferite sau utilizau limbaje diferite, dar, de asemenea, ei dadeau interpretari diferite acelorasi evenimente si tranzactii. Astazi, cuvntul de ordine pentru majoritatea specialistilor contabili din toate tarile lumii este "internationalizarea". De fapt, contabilitatea internationala s-a nascut din preocuparile de armonizare internationala a regulilor si practicilor contabile. De-a lungul timpului s-au manifestat anumite temeri legate de necesitatea si utilitatea aplicarii Standardelor Internationale de Contabilitate la nivel national, stiut fiind faptul ca influentele economice, culturale, sociale si-au pus amprenta asupra filozofiei, doctrinei si politicilor nationale de contabilitate. O serie de argumente hotartoare n favoarea Standardelor Internationale de Contabilitate se refera la accentuarea globalizarii economiilor nationale si a integrarii pietelor financiare si sistemelor informationale. Prin urmare, atragerea capitalului international se va baza si pe oferta de informatii relevante, inteligibile si, mai ales, comparabile, oferta elaborata ntr-un limbaj contabil universal nteles. Standardele Internationale de Contabilitate raspund acestor cerinte. Armonizarea contabila este o necesitate ce emana din cerintele utilizatorilor de situatii financiare. Investitorii si analistii financiari trebuie sa nteleaga situatiile financiare ale firmelor straine ale caror actiuni ar dori sa le cumpere. Acestia ar dori, de asemenea, sa poata sa compare situatiile financiare ale unor firme localizate n tari diferite si sa se asigure ca informatiile sunt relevante si autentificate prin auditare. De asemenea, firme care doresc sa acceade pe anumite piete nationale de capital vor fi obligate sa elaboreze situatii financiare care sa corespunda practicilor din tara respectiva. Avantajele utilizarii Standardelor Internationale de Contabilitate sunt resimtite mai pregnant de firmele care doresc sa aiba acces la finantare internationala (prin acceptarea propriilor titluri de valoare la cotatiile pietelor internationale de capital). Un alt grup implicat n armonizarea contabila este cel al companiilor multinationale de contabilitate. Numerosi clienti ai acestor firme au cel putin o filiala sau sucursala ntr-o alta tara. Prin urmare,

elaborarea, consolidarea si auditarea situatiilor financiare ale acestor companii ar genera costuri si respectiv onorarii mai reduse, o data cu armonizarea contabila. La nivelul autoritatilor fiscale exista proceduri complicate cu privire la impozitarea veniturilor/profiturilor obtinute n strainatate, datorita metodelor diferite de determinare a bazei de impozitare n tarile de realizare. Prin urmare, armonizarea ar reprezenta un avantaj si pentru guvernele nationale, care ar putea urmari si controla mai uor operatiile companiilor multinationale. Cel mai important obstacol n calea armonizarii l constituie dimensiunea diferentelor actuale privind practicile contabile nationale. Aceste diferentieri merg pna la "radacina"problemei: modul de producere a informatiei contabile. O alta chestiune este legata de national/nationalism. La nivel national pot exista reticente cu privire la acceptarea compromisurilor legate de schimbarea practicilor nationale, pentru a "semana" cu cele ale altor tari. Aceasta reticenta se manifesta nu numai la nivelul unei tari ci si la nivelul unei firme, care se teme ca-si va pierde ...suveranitatea. O alta preocupare legata de Standardele Internationale de Contabilitate se refera la temerea ca nu vor fi capabile de a raspunde schimburilor de circumstante sau atitudine, la nivel national (conversia situatiilor financiare ale entitatilor externe prin metoda curenta sau metoda temporala, pentru consolidarea de grup). Cu toate acestea, armonizarea contabila cstiga teren iar Standardele Internationale de Contabilitate si ntaresc tot mai mult pozitia n Europa, att n tarile membre ale Uniunii Europene, ct si n tarile foste comuniste. Programul de armonizare contabila din Romnia a prins viata n 1997, o data cu primele ncercari de a ne circumscrie unei contabilitati de inflatie. Numeroase critici au subliniat puternicul caracter fiscalist al informatiilor contabile raportate si ndepartarea de la esenta si fondul operatiilor economice care trebuiau oglindite n bilant. Romnia a avut cel putin doua motive importante de a demara acest program de armonizare: primul este legat de necesitatea atragerii de investitii straine si al doilea de integrare n Uniunea Europeana. Startul oficial n cursa "Standarde Internationale de Contabilitate versus legislatia contabila nationala" a fost dat n 1999, o data cu publicarea OMF 403/1999 "Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a 4-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele de Contabilitate Internationale". Ulterior a aparut o noua reglementare legislativa - OMF 94/2001 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene si
4

cu Standardele Internationale de Contabilitate - care completeaza si clarifica o parte din problematica armonizarii contabile romnesti. ncepnd cu exercitiul financiar 2006, raman in afara prevederilor acestor reglementari ntreprinderile mici si mijlocii, care vor aplica prevederile IAS, dar ntr-o forma simplificata. Suportul realizarii efective a procesului de armonizare este reprezentat practic de procesulde normalizare. Normalizarea reprezinta actiunea de stabilire a regulilor care stau la baza organizarii instrumentelor si tehnicilor contabile n mod unitar si simplificat. Scopul normalizarii l constituie realizarea unui obiectiv fundamental al contabilitatii, si anume realizarea unei imagini fidele a patrimoniului si rezultatului ntreprinderii, elaborarea unor principii fundamentale, a unor reguli si metode de baza precum si a unor procedure specifice. Una din schimbarile fundamentale produse n economia romneasca dupa 1990 este aceea ca tranzactiile sunt specifice economiei de piata (sunt determinate de cerere si oferta si nu de interventia statului). ncepnd cu acest an, Ministerul Finantelor a declansat dezvoltarea Sistemului Contabil din Romnia de la un sistem centralizat (destinatarul informatiilor era Guvernul) la unul descentralizat (furnizeaza informatiile necesare investitorilor si altor categorii de utilizatori cum ar fi creditorii, angajatii, furnizorii, clientii etc). Un alt impuls pentru dezvoltarea Sistemului Contabil din Romnia a fost generat de cerinta ca societatile comerciale romneati sa fie capabile sa stabileasca relatii mai strnse cu investitorii, furnizorii si clientii europeni si internationali. Aceasta deschidere a determinat dezvoltarea sistemului contabil romnesc pe baza unor principii si reguli contabile prevazute de Directivele Uniunii Europene si Standardele Internationale de Contabilitate, astfel nct situatiile financiare ntocmite de societatile comerciale sa poata fi ntelese de toate categoriile de utilizatori. Practic Ministerul Finantelor Publice a elaborat diverse reglementari care formeaza sistemul contabil romnesc, si anume Legea contabilitatii 82/1991, Regulamentul de aplicare al acesteia (HG 704/1993), diverse norme si precizari ulterioare: OMF 403/1999, nlocuit cu OMF 94/2001 referitor la aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, iar acesta din urma completat la rndul sau cu OMF 306/2002 pentru aprobarea Reglementarilor contabile simplificate, armonizate cu Directivele Europene, ambele n prezent abrogate prin OMF 1752/2005, cu privire la Reglementarile contabile conforme cu Directivele Europene.

Prin programul de dezvoltare a Sistemului Contabil, Romnia este considerata ca fiind o tara cu un sistem contabil armonizat si compatibil pe plan international. n concluzie, procesul de concepere a normelor contabile a reprezentat si reprezinta o disputa istorica ntre mai multi actori mentionam aici profesia contabila si puterea publica, statul. Binenteles ca la nivelul statelor n functie de puterea fiecaruia din cei doi actori s-au realizat obiectivele de normalizare. Din acest punct de vedere putem spune ca obiectul normalizarii contabile poate fi constituit de situatiile financiare sau de planul contabil general. 1.2 Proiectul de convergenta IFRS U.S. G.A.A.P. Proiectul de convergenta IFRS U.S. G.A.A.P. constituie un avans semnificativ al apropierii referentialelor contabile international recunoscute si ar putea sa faciliteze acceptarea de catre Comisia americana a valorilor mobiliare (SEC) de situatii financiare intocmite, conform standardelor internationale de raportare financiara, de societatile europene ce doresc sa se coteze pe piata americana, fara a face apel la un tablou de corespondente cu standardele americane. Acest proiect comporta doua faze. Faza 1, pentru care numai o parte din concluzii a trebuit sa intre in vigoare cel mai tarziu la scadenta europeana din 2005, a acoperit urmatoarele trei teme: divergentele care rezulta din propunerile IASB, in cadrul proiectului Ameliorarile standardelor existente: aceste divergente au fost rezolvate, de fiecare data cand a fost posibil, in cursul deliberarilor finale ale organismului international, inaintea publicarii, la 18 decembrie 2003, a standardelor revizuite definitiv; divergentele care rezulta din publicarea standardului american FAS 144, referitor la activele pe termen lung destinate a fi cedate si la activitatile abandonate: aceasta sectie a proiectului de convergenta a dat nastere la publicarea de catre IASB mai intai a expozeuluisondaj ED 4 apropiat de standardul american; se stie ca standardul definitiv IFRS 5 a trebuit sa intre in vigoare, pentru scadenta europeana din 2005; divergentele in materie de provizioane pentru riscuri si cheltuieli (proiect de convergenta intre standardul IAS 37 Provizioane, datorii eventuale si active eventuale si standardul american FAS 146 Contabilizarea costurilor asociate iesirii sau abandonurilor de activitati): concluziile referitoare la aceasta tema urmau sa intre in vigoare dupa 2005.

Faza 2, pentru care concluziile ar fi trebuit sa intre in vigoare dupa 2005, o aplicare anticipata putand, totusi, sa fie autorizata in unele cazuri. Temele vizate sunt in principalurmatoarele: stocuri (subactivitatea si pierderile din productie); politicile contabile, schimbarile de estimari si corectarile de erori; impozitele amanate: aplicarea abordarii diferentelor temporare; contractele de constructii (complemente practice, in asteptarea definitivarii asocierile in participatie: definiri si metoda consolidarii proportionale; cercetare si dezvoltare; situatii financiare intermediare.

proiectului pe termen lung, referitor la luarea in cont a veniturilor);

Procesul de convergenta intre referentialul international si cel american a obtinut o puternica sustinere din partea Comisiei Europene. Conform declaratiilor presedintelui IASB, Sir David Tweedie, si ale instantelor care conduc Comisia de valori mobiliare americana (SEC), sunt vizate pe termen mediu: o asistenta tehnica al carei scop este utilizarea notiunii de valoare justa; obligatia de a intocmi, prezenta si publica o situatie a performantei economice (comprehensive income); o adeziune la modelul american referitor la raportarea pe segmente. O aplicare mai ampla a notiunii de valoare justa pe termen scurt este putin probabila. In schimb, pe termen lung se vor gasi la ordinea zilei contabilitatea pensiilor si locatiilor. Presedintele organismului international a oferit Comitetului de reglementare contabila (structura a mecanismului de adoptare a standardelor IFRS la nivel european) detaliile privind subiectele care ar trebui sa figureze in procesul de convergenta. In acest sens, sunt vizate proiecte precum: gruparile de intreprinderi (dezvoltarea si revizuirea standardului IFRS 3); distinctia datorii/capitaluri proprii; instrumentele financiare; procesul de derecunoastere; informatiile privind performanta; contabilizarea veniturilor; masurarea valorii juste. Dincolo de aceste subiecte, Comisia de valori mobiliare americana a identificat, la randul ei, teme ale convergentei care vizeaza: consolidarile si entitatile ad-hoc (neacceptarea metodei consolidarii proportionale de catre Consiliul FASB va genera, probabil, si renuntarea la aceasta optiune din partea IASB); locatiile; imobilizarile necorporale. In sfarsit, consiliile celor doua organisme examineaza atat problema costului imprumuturilor (IAS 23), cat si a cheltuielilor de cercetare si dezvoltare (IAS 38), puncte asupra
7

carora standardele celor doua referentiale difera sensibil. Pentru moment, este prea devreme in a prevedea care este sensul spre care se indreapta convergenta pentru cele doua probleme. La 27 februarie 2006, FASB si IASB au actualizat memorandumul referitor la convergenta intre standardele lor pana in 2008. Nu poate fi neglijata nici armonizarea cadrelor conceptuale elaborate de FASB si IASB. Proiectul lansat de cele doua organisme nu vizeaza regandirea ansamblului cadrului conceptual ci, mai degraba, anumite puncte care solicita integrarea notiunilor aparute in continutul standardelor. Cu titlu de exemplu figureaza notiunea de valoare justa, care nu este prezenta in cadrele actuale.

CAPITOLUL 2: PARTICULARITATI CONTABILE SI FISCALE 2.1 Particularitati ale sistemului contabil romanesc. n tara noastra, dispozitivul normalizarii contabile si al reglementarilor n domeniu este alcatuit din: Legea contabiliatii 82/1991, republicata - Reglementeaza organizarea si conducerea contabilitatii n tara noastra precum prevede legea. Raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii revine Consiliului de Administrare sau alt organism de conducere, ordonatorilor de credite si alte organe nominalizate prin lege. Legea mai prevede delimitarea exercitiilor financiare sau perioadei contabile care de regula se identifica cu anul calendaristic, fara a exista interdictia de a folosi alte perioade de referinta. Cadrul conceptual al contabilitatii - Reuneste si clasifica principiile si conceptele ce stau la baza ntocmirii si prezentarii situatiilor financiare. Principalul scop al acestui ansamblu de principii este de a furniza un cadru coerent de referinta pe care Consiliul Organismului Britanic de Normalizare (IASB) sa-l utilizeze pentru dezvoltarea si revizuirea normelor contabile. n tara noastra, cadrul conceptual se identifica cu cadrul general pentru ntocmirea si prezentarea situatiilor financiare elaborat de IASB. Obiectivele cadrului conceptual sunt: a. Conceptul de situatie financiari- Situatiile financiare sunt rapoarte sau declara ii financiare ce consolideaza si prezinta informatiile comune tuturor categoriilor de utilizatori (interni si externi).

b. Obiectivele situatiilor financiare - Setul ce compune structura situatiilor financiare trebuie sa prezinte informatii despre pozitia financiara, performanaa financiara, modificarea pozitiei financiare si situatia fluxurilor de trezorerie. c. Recunoasterea si evaluarea elementelor n situatiile financiare Elementele recunoscute si evaluate, constituie elemente ale reprezentarii n situatiile financiare: activele, datoriile, capitalurile proprii, veniturile, cheltuielile, numerarul si echivalentele de numerar. d. Caracteristicile calitative ale informatiei prezentate n situatiile financiare relevanta Pentru a fi utile informatiile trebuie sa fie relevante fara de necesitatile de luare a deciziilor de catre utilizatori. Informatiile sunt relevante atunci cnd influenteaza deciziile economice ale utilizatorilor, ajutndu-i pe acestia sa evalueze evenimente trecute, prezente sau viitoare, confirmnd sau corectnd evaluarile lor anterioare. credibilitatea (fiabilitatea) Pentru a fi utila informatia trebuie sa fie credibila. Pentru a fi credibila informatia contabila trebuie sa respecte urmatoarele subcaracteristici:

Reprezentarea fidela. Pentru a fi credibila informatia trebuie sa reprezinte cu fidelitate tranzactiile si alte evenimente pe care aceasta fie si-a propus sa le reprezinte, fie se asteapta, n mod rezonabil, sa le reprezinte.

Prevalen_a economicului asupra juridicului. Pentru ca informatia sa prezinte n mod credibil evenimentele si tranzactiile pe care le reprezinta este necesar ca acestea sa fie contabilizate si prezentate n concordanta cu fondul lor si cu realitatea economica, si nu doar cu forma lor juridica.

Neutralitatea. Pentru a fi credibila informatia cuprinsa n situatiile financiare trebuie sa fie neutra, adica lipsita de influente. Prudenta. Prudenta nseamna includerea unui grad de precautie n exercitarea rationamentelor necesare pentru a face estimarile cerute n conditii de incertitudine, astfel nct activele si veniturile sa nu fie supraevaluate, iardatoriile si cheltuielile sa nu fie subevaluate, nu se permite, constituirea de rezerve ascunse sau de provizioane excesive, subevaluarea deliberata a activelor sau a veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberata a datoriilor sau a cheltuielilor, deoarece situatiile financiare nu ar mai fi neutre si de aceea nu ar mai avea calitatea de a fi credibile.

Integralitatea. Pentru a fi credibila informatia ia din situatiile financiare trebuie sa fie completa n limitele rezonabile ale pragului de semnificatie si ale costului obtinerii acelei
9

informatii. O omisiune poate face ca informatia sa fie falsa sau sa induca n eroare si astfel sa devina necredibila si defectuoasa din punct de vedere al relevantei.

comparabilitatea Utilizatorii trebuie sa poata compara situatiile financiare ale unei ntreprinderi n timp pentru a identifica tendintele n pozitia financiara si performantele sale. Utilizatorii trebuie totodata sa poata compara situatiilefinanciare ale diverselor ntreprinderi, pentru a le evalua pozitia financiara, performantele si modificarile pozitiei financiare.

inteligibilitatea (claritatea) O calitate esentiala a informatiilor furnizate de situatiile financiare este aceea ca ele pot fi usor ntelese de utilizatori. n acest scopse presupune ca utilizatorii dispun de cunostinte suficiente privind desfasurarea afacerilor si a activitatilor economice, de notiuni de contabilitate si au dorinta de a studia informatiile prezentate cu diligentele cuvenite. e. Conceptul de capital si mentinere a capitalului - Potrivit cadrului conceptual sunt

prezentate 2 concepte de capital: Capitalul financiar este sinonim cu capitalul propriu sau activul net contabil sau situatia neta. Capitalul fizic este capacitatea productiva a ntreprinderii. Reteaua de reglementari contabile - Reglementarile contabile reprezinta texte legale si elementare care nsotesc aplicarea standardelor internationale. Ele sunt de esenta nationala fiind un atribut al Guvernului din fiecare tara. Planul contabil general - Acesta se refera la sistemul de conturi, iar n cadrul sau la fiecare cont care reflecta elementele patrimoniale si care prezinta urmatoarele caracteristici: denumire si simbol cifric; clasa si grupa, stabilite n functie de un anumit criteriu de clasificare; continutul si functia contabila, precum si corespondenta cu alte conturi. De asemenea cuprinde si o monografie a nregistrarilor contabile. Ghidurile pentru n_elegerea si aplicarea standardelor de contabilitate - Acestea mai poarta denumirea de ghiduri profesionale si cuprind texte cu privire la particularitatile de ordin economic, financiar, comercial si juridic care influenteaza contabilitatea. Practic ele cuprind lucrari monografice si diverse practici cu privire la norme si reglementari ce se aplica agentilor economici. De asemenea, vom registra si n continutul lor si precizari cu privire la modul n care se obtin in informatiile, cum sunt elaborate rapoartele financiare si cum se prezinta informatia. Institutia normalizarii contabile. - Pentru realizarea procesului de normalizare este nevoie

10

de o institutie a normalizarii, care are ca principale obiective: elaborarea si mentinerea la zi a cadrului contabil general, a normelor contabile nationale, a planului de conturi general, a practicilor contabile si a dictionarelor contabile. La noi aceasta institutie este statala si este reprezentata de Ministerul Finantelor prin Directia Generala a Legislatiei Contabile asistata de Colegiul Consultativ al Contabilitatii.

2.2

Particularitatile sistemului contabil american U.S. G.A.A.P.

Pentru a oferi o prezentare si o anlaiza rezonabila a contabilitatii americane si a sistemului lor de raportare financiara ar fi nevoie de un volum separat. Pentru a cuprinde intr-un subcapitol esenta sistemului contabil care a facut sa curga atata crenala este nevoie de discernamant. Ne vom opri asupra informatiilor semnificative, asupra acelor aspecte care inca starnesc controverse si vom incerca sa identificam diferentele semnificative fata de alte tari 515c22f . Statele Unite ale Americii reprezinta o federatie formata din 50 de alte state, fiecare cu propriile sale organisme de reglementare a activitatilor economice si a obligatiilor fiscale, cu puteri extinse in intreiorul granitelor teritoriale. Pana si dreptul de a profesa ca si contabil autorizat se castiga in functie de legislatia fiecarui stat federativ, fara a fi conditionat de apartenenta la organismul profesional national, AICPA. In SUA, cercetarea contabila imbraca doua expresii: pe de o parte, ea este normativa, cautand sa uniformizeze practicile; pe de alta parte, ea este pozitiva, pentru ca incerarca sa explice, prin forta cercetarii de tip empiric, de ce contabilitatea este cea ce este, de ce contabilii fac ceea ce fac si care sunt efectele acestor fenomene asupra oamenilor si asupra resurselor. Dezvoltarea standerelor contabile americane se face prin referinta la principiile contabile general acceptate. In contabilitatea americana contul de "profit si pierdere" se prezinta in format vertical (in lista). In structura sa de baza sunt cuprinse veniturile si cheltuielile. Daca veniturile sunt mai mari decat cheltuielile exercitiul se soldeaza printr-un beneficiu. In caz contrar activitatea se termina in pierdere.

11

Clasificarea cheltuielilor se face dupa destinatia acestora sau functiile intreprinderii. Posibilitatea de alegere a datei de nchidere a anului fiscal este tipic unor state ce practic sistemul contabil anglo-saxon, posibilitate ce nu o ntlnim n practica romneasc unde exerciiul financiar este strict reglementat prin Legea contabilitii. In cazul societatilor pe actiuni, in contabilitatea americana, in partea de jos a contului se mentioneaza beneficiul pe actiune. Intr-o structura detaliata contul de "Profit si pierdere" se prezinta astfel: ----------------Vanzarile nete sau cifra de afaceri neta; Costul bunurilor vandute; Marja comerciala sau marja; Cheltuieli de exploatare; Cheltuieli de vanzare; Cheltuieli generale si administrative; Amortizari; Beneficiu din exploatare; Alte profituri sau cheltuieli; Dividende si dobanzi primite; Cheltuieli financiare cu dobanzile; Beneficiul curent inaintea impozitarii; Provizioane pentru impozit; Beneficiu (pierderea) net curent; Elemente extraordinare; Minus incidenta impozitului;
12

----

Profitul (pierderea) neta; Numarul de actiuni; Profitul pe actiune.

CAPITOLUL 3: SITUATII FINANCIARE 3.1 Situaiile financiare din contabilitatea romneasc armonizat i cele prevzute de US GAAP

Dup cum se observ n figura de mai sus primele trei situaii financiare cuprinse n raportul anual, cum denumesc americanii situaiile financiare, sunt similare ca denumire. n ceea ce privete "Situaia modificrilor capitalului propriu", n contabilitatea reglementat de GAAPuri aceasta se regsete sub forma situaiei "Repartizarea profitului", iar "Politicile contabile i notele explicative" sunt ntlnite n normele GAAP ca alte elemente ale situaiilor financiare. n ceea ce privete bilanul contabil i contul de profit i pierdere ca form, la noi este acceptat bilanul i contul de profit i pierdere n form vertical, preferat att n S.U.A. ct i n majoritatea statelor Comunitii Europene. Dac forma bilanului contabil i contului de profit i pierdere nu diferer, structura acestora este diferit la noi fa de cea a situaiilor financiare ntocmite de companiile americane. n Romnia, noile reglementri contabile de armonizare cu normele europene i internaionale prevd o structur a bilanului care respect criteriile de aranjare a activelor n ordinea cresctoare a lichiditii i a pasivelor n ordinea cresctoare a exigibilitii. n S.U.A. este pstrat aceeai ordonare a datoriilor n pasiv, capitalul fiind aranjat la sfritul bilanului, n
13

schimb activul este aranjat n ordinea descresctoare a lichiditii dup cum rezult i din tabelele de mai jos: Situaia comparativ a activului bilanier

Situaia comparativ a pasivului bilanier

Contul de profit i pierdere cuprinde: cifra de afaceri net, veniturile i cheltuielile exerciiului, grupate dup natura lor, precum i rezultatul exerciiului. Diferenele de structur ale contului de profit i pierdere rezult din tabelul urmator, unde se observ c la noi sunt aranjate n cadrul fiecrei activiti a ntreprinderii, veniturile aferente activitii respective, urmate de cheltuielile aferente, stabilndu-se apoi rezultatul din activitatea respectiv. n cazul contului de profit i pierdere n varianta american, activitatea de exploatare este structurat diferit,
14

cheltuielile de exploatare fiind ordonate att n funcie de natur ct i n funcie de destinaia lor economic. n cele mai multe cazuri companiile americane prefer s prezinte anumite categorii de venituri i cheltuieli cumulat. n tabelul de mai jos este prezentat un "Cont de profit i pierdere" detaliat.

Situaia comparativ a Contului de profit i pierdere

15

Contul de "Profit si pierderi" american distinge urmatoarele functii: ----Functia de productie, prin costul bunurilor vandute; Functia de vanzare, prin cheltuielile de vanzare; Functia administrativa, prin cheltuielile generale si administrative; Functia financiara in special cu cheltuieli cu dobanzile.

Elementele extraordinare apar distinct in structura documentului. Marimea impozitarii de platit este divizata in doua rubrici: Impozitul asupra beneficiului curent; Impozitul asupra elementelor exceptionale.

Particularitati ale contului de "Profit si pierdere" american Spre deosebire de conceptia multor tari din Europa continentala contul de "Profit si pierdere" american nu releva "valoarea adaugata" si nici "productia exercitiului". Notiunea fundamentala este cea de cost al bunurilor vandute fara a se face distinctia intre marfurile vandute si productia vanduta. In mod corespondent postul "Vanzari nete" nu precizeaza daca este vorba de venituri din vanzarea marfurilor sau din productia vanduta. Spre deosebire de viziunea european-continantala in S.U.A. numai productia vanduta este considerata ca o masura a produsului creat de o intreprindere producatoare. Este si motivul pentru care valoarea adaugata lipseste din structura contului. Din punct de vedere procedural in timp ce contabilii francezi fac apel la infirmatiile contabilitatii financiare pentru a intocmi un cont de "Profit si pierdere" cei americani se servesc de informatiile generate de contabilitatea analitica, adica de modul de identificare si calcul al cheltuielilor directe si indirecte care permit calculul (in intreprinderile producatoare) "costului bunurilor vandute". Desi cheltuielile de exploatare sun clasificate in mod analitic dupa functiile intreprinderii, contabilitatea americana permite identificarea celor 3 categorii de cheltuieli si venituri:

16

 Cele de exploatare; Veniturile si cheltuielile financiare; Veniturile si cheltuielile extraordinare.

Vanzarile nete sunt obtinute prin deducerea elementelor de reduceri comerciale din vanzarile brute. Pentru calculul si inregistrarea amortizarilor contabilitatea apeleaza la 2 termeni: "amortizare" corespunzator constatarii contabile a unei diminuari de valoare in cazul unei imobilizari corporale; "amortizare" corespunzator constatarii pierderilor de valoare in cazul unor active necorporale. Elementele extraordinare sunt definite mai restrictiv decat in Franta (termenul utilizat de contabilitatea franceza fiind cel de "exceptional").Cele doua caracteristici care clasifica un element extraordinar sunt: caracterul sau neobisnuit; manifestarea sa exceptionala.

CAPITOLUL 4. PREZENTAREA CELOR DOUA ENTITATI ECONOMICE 4.1 Prezentarea firmei Agricola International Bacau Cronica unui alt nceput S.C. AGRICOLA INTERNAIONAL S.A BACU a fost constituit la data de 1 septembrie 1992, prin preluarea n locaie de gestiune a mijloacelor fixe a cinci societi comerciale agricole i de industrie alimentar ca societate mixt romno-german, cu capital majoritar privat (51 %). Obiect de activitate: Prin preluarea n exploatare a capacitilor de producie aparinnd celor cinci societi cu capital de stat se realizeaz o structur complet integrat care cuprinde producia furajelor concentrate, selecia, reproducia, creterea i ngrarea porcilor i taurinelor, reproducia, incubaia i creterea psrilor pentru carne, creterea psrilor pentru ou, abatorizarea psrilor i animalelor, industrializarea crnii de pasre, porc, vit i oaie, distribuia
17

produselor obinute prin reeaua proprie de magazine i depozite de gross, prin ali distribuitori interni i la export. Sector de activitate: nfiinat acum cincisprezece ani, impune n agricultura romneasc conceptul modern de holding , pe fondul unei economii de pia firave ale crei prghii trebuiau puse n valoare de vitalitatea unei structuri din ce n ce mai atomizate de agenii economici. Viaa i practica au demonstrat, c o producie integrat n domeniul agriculturii i industriei alimentare, concentrat i specializat, conduce nemijlocit la creterea eficienei economice i mai ales rspunde cerinelor integrrii n Uniunea European. Partenerul german este grupul MOKSEL A.G din Germania, unul dintre cei mai mari comerciani de carne din vestul Europei. AGRICOLA INTERNAIONAL S.A. are dezvoltat sectorul de producie ,comer i distribuie, acest segment de piaa este distinct, adresndu-se ntregii mase de consumatori. Sediu, capital social, grup de firme: Societatea are forma juridic de societate pe aciuni i i desfoar activitatea n conformitate cu legile romne i statutul. Sediul societii este n Bacu, str.Calea Moldovei nr.94, avnd codul fiscal nr.2816014, nregistrat la Registrul Comerului sub nr.J/04/2214/1992, cod CAEN 2009 - 1012,(firmepenet.ro, 2011) avnd ca puncte de lucru 3 depozite i alte 3 depozite n regim cross-docking. Capitalul social subscris la nfiinare a fost de 300 mil.lei, divizat n 30.000 aciuni nominale. n prezent, capitalul social al holdingului s-a majorat la 54.268.160 lei, pe de o parte ca urmare a reevelurii imobilizrilor corporale conform H.G.nr.500/1994, pe de alt parte ca urmare a fuziunii prin absorbie facut cu S.C. CARBAC S.A., S.C. COMMBAC SA n anul 2000 i cu S.C. AVICOLA S.A., S.C. SUINPROD S.A. n anul 2005. De asemeni societatea Agricola Internaional S.A. face parte din grupul de firme AGRICOLA Bacu mpreun cu AICBAC S.A. specializat pe cultura cerealelor i creterea taurinelor, COMCEREAL SA specializat n achiziiile i depozitarea cerealelor, EUROPROD SA specializat n producerea semipreparatelor din carne i vegetale, SALBAC DRY SALAMI SA specializat n producerea preparatelor din carne i vegetale, BACPRINT SA specializat n tiprirea mprimatelor utilizate de grup i producerea ambalajelor din carton i AGRICONSTRUCT SA societate specializat n domeniul construciilor. Agricola Internaional SA funcioneaz n cadrul unei structuri integrate, ncepnd cu producia de furaje, obinerea de material biologic pentru reproducie, creterea i ngrarea psrilor i animalelor, abatorizarea crnii de pasre i porc i comercializarea produselor proprii la export i pe piaa intern, beneficiind de o reea proprie de 38 de magazine de desfacere n 8 judee ( Botoani, Iai, Neam, Bacu, Galai, Buzu, Constana i Bucureti) i o autobaz format din 132 de maini, din care autoutilitare frigorifice(80), maini transport cereale (12),
18

maini transport nutreuri (13) i maini transport psri i animale vii (7). S.C. Agricola Internaional S.A. Bacu, face parte din ramura Agricultur din cadrul Ministerului Agriculturii i Alimentaiei. Obiectul de activitate conform statutului societii, l constituie: producerea de nutreuri combinate i a premixurilor; creterea, exploatarea psrilor i obinerea puilor de o zi; ngrarea, exploatarea porcilor i obinerea scrofielor i a vieruilor de prsil; - abatorizarea i industrializarea crnii de pasre; abatorizarea i industrializarea carnii de porc i vit; producerea de salamuri crude, conserve, grsimi topite; desfacerea prin reeaua proprie de magazine a crnii i produselor din carne i a altor produse alimentare i industriale de larg consum; desfacerea prin prin ageni de vnzri; desfurarea de activiti, nchiriere, locaie de gestiune i participarea la orice fel de licitaii, cu respectarea legislaiei n vigoare. Cifra de afaceri, capital social divizat, active:

Cifr de afaceri: 90 mil. euro Capitalul social este imprit ntre persoane fizice, reprezentnd 76,9% i persoane juridice, fiind reprezentate de SALBAC ( 12.17 %) , EUROPROD (6.72%) i VION (2.24%).

fig nr. 1: Evoluia cifrei de afaceri (mii lei)

550,000 450,000 350,000 250,000 150,000 50,000 year 2007 year 2008
19

454,632 413,302 334,333 382,871

year 2009

year 2010

fig. Nr 2: Evoluia cifrei de afaceri (mii euro)

10 ,96 3 5 10 81 0,1 97,539

10 28 5,7

8 ,00 0 0 year 2 07 0 yea 2 r 008 yea 2009 r year 2 0 01

curs mediu euro

3.3373

3.6827

4.2373

4.30

Managementul organizaiei: Noua echipa managerial a societii mixte romno-germane a creat sinergiile i a mobilizat resursele pentru rezolvarea problemelor fundamentale ale companiei: ctigarea unui ct mai nsemnat segment de pia, meninerea echilibrului financiar i privatizarea societilor cu capital de stat aflate sub contract de locaie a gestiunii. ntreaga activitate de producie s-a reorganizat n centre de profit i centre de costuri conduse pe baz de buget i cash-flow, monitorizate n permanen. Preedintele, proaspt ales de la 1 ianuarie 2009 este d-l Grigore Horoi, secondat de d-na vicepreedinte Tatiana Maftei, director pentru Investiiile Agricola, pn n prezent. Situaia economico- financiar: Situaia financiar actual a Agricolei International poate fi usor descrisa ca o lupta pentru bani. Echilibrul este oarecum instabil, astfel orice perturbatie poate induce impacte majore. Sunt cteva amenintari potentiale care pot modifica situatia: factori macroeconomici, ca inflatia, rata de schimb, standardul de viata; - factori politici referitori la atitudinea fata de importuri si agricultura; - politica bancilor, cultura si comportamentul. Strategia afacerii urmareste integrarea pe verticala si utilizarea la maxim a resurselor si a oportunitatilor oferite de piata, dublate de un control riguros al costurilor.
-

20

Logistic. Reeaua de magazine Agricola Bacu Distribuia la Agricola se realizeaz prin reelele internaionale de tip cash & carry, hipermarket i supermarket, lanurile independente de retail, distribuitori naionali i zonali. De asemenea, Agricola Bacu dispune de for proprie de vnzri, de 4 depozite zonale n Bacu, Bucureti, Constana i Cluj i o flot proprie de vehicule specializate, pentru transportul produselor refrigerate sau congelate, care asigur un serviciu de livrare flexibil i sigur oricrui tip de magazin.

Dinamica pieei

vs.

dinamica cotei de pia

ca rn e p a s a re re frig e ra taca rn e p a s a re co n g e la ta S e m ip re p a ra te S a la m u ri cru d -u s ca te C a rn e p ro ce s a ta

100% 90% 80%

1%

426.496.737 217,014,247

391.045.134 179,151,879

3 .1 % 5 .6 %

1% 5 .9 % 7 .7 %

c a r n e p ro c e s a ta

70% 60%

s a la m u ri c r u d u s c a te s e m ip re p a ra te

mii tone

10,739,790 19,742,700 89,500,000 89,500,000

an 2008 an 2009

8,539,415 16,353,840 74,800,000 112,200,000

50% 40% 30% 20% 10% 0%

1 0 .0 %

1 2 .0 %
c a rn e d e p a s a re c o n g e la ta

8 .0 %

1 0 .0 %
A g ric o la 2 0 0 9

c a rn e d e p a s a re re frig e ra ta

A g ric o la 2 0 0 8

Profilul consumatorului (B2C)

Profilul consumatorului dup tip, vrst i sex Decizia de cumprare aparine n mare msur femeilor Brbaii au un rol important n influenarea deciziei de cumprare Adolescenii i tinerii (15-24 ani) constituie un factor semnificativ n influenarea deciziilor de cumprare.
21

Comportamentul consumatorului Produsele oferite de S.C. AGRICOLA INTERNAIONAL S.A BACU se adreseaz unui public larg, dar n mod special, consumatorii notri se ncadreaz n categoria persoanelor care achiziioneaz produsul n mod frecvent, pe baza unor reflecii , de folosin medie, i pentru un consum casnic.

4.2 Prezentarea firmei Sanderson Farms DR Sanderson, DR Sanderson Jr. si Joe Frank Sanderson si-au dat seama acum 60 de ani ca mica lor afacere de familie va deveni a patra companie producatoare de pasari din USA. In 1947 DR Sanderson si-a deschis o afacere de aprovizionare ferme cu seminte, furaje, ingrasaminte si accesorii agricole. In urmatorii ani fratii Sanderson au adaugat productia de pasari de curte afacerii deja existente, iar restul.a devenit istorie. Astazi Sanderson Ferme este una din cele mai mari corporatii producatoare de alimente de pe piata Sua, cu vanzari anuale de peste 1978 miliarde dolari anual. Datorita morilor pentru cereale si a celor opt incubatoare Sanderson Ferme satisfac cererea tot mai mare pentru produsele lor, ajungand la vanzari de peste 9.7 milioane de pui saptamnal. Cu un personal de peste 10.000 de angajati si peste 770 de producatori independeti cu care colaboreaza, reusesc sa ofere clientilor lor cele mai bune produse, acestea din urma fiind distribuite atat in aproape fiecare stat SUA, cat si peseta ocean. Conducerea companiei Sanderson Ferme s-au angajat sa adopte o noua abordare a tot ceea ce fac, nu numai a produselor, ci a intregii companii. Desi compania a crescut ca si dimensiuni, conducerea inca pastreaza aceleasi valori ale orasului natal- onestitate, integritate si inovatie, ce au adus succesul inca de cand a fost fondata. Familia Sanderson este foarte mandra de mostenirea pe care o au si vor continua sa isi serveasca clientii si consumatorii cu produse superioare, de neegalat si in anii urmatori.

22

CAPITOLUL 5. STUDIU COMPARATIV AL RAPOARTELOR CELOR DOUA ENTITATI ECONOMICE

Dup cum s-a precizat i n partea teoretic a prezentului proiect, primele trei situaii financiare cuprinse n raportul anual, cum denumesc americanii situaiile financiare, sunt similare ca denumire. n ceea ce privete "Situaia modificrilor capitalului propriu", n contabilitatea reglementat de GAAP-uri aceasta se regsete sub forma situaiei "Repartizarea profitului", iar "Politicile contabile i notele explicative" sunt ntlnite n normele GAAP ca alte elemente ale situaiilor financiare. n ceea ce privete bilanul contabil i contul de profit i pierdere ca form, atat Agricola International cat i Sanderson Farms Inc respect bilanul i contul de profit i pierdere n form vertical. Dei forma bilanului contabil i contului de profit i pierdere nu diferer, structura acestora este diferit la noi fa de cea a situaiilor financiare ntocmite de companiile americane astfel c bilanul companiei S.C. Agricola International Bacau S.A. este realizat n conformitate cu legislaia naional (OMFP 3055/2009), ceea ce presupune dispunerea activelor n ordine cresctoare a lichiditii, iar a pasivelor n ordinea cresctoare a exigibilitii, pe cnd cel al companiei americane descresctoare a lichiditii. Contul de profit i pierdere cuprinde: cifra de afaceri net, veniturile i cheltuielile exerciiului, grupate dup natura lor, precum i rezultatul exerciiului. Diferenele de structur ale contului de profit i pierdere sunt urmtoarele: la Agricola International SA sunt aranjate n cadrul fiecrei activiti a ntreprinderii, veniturile aferente activitii respective, urmate de cheltuielile aferente, stabilndu-se apoi rezultatul din activitatea respectiv, iar n situaia financiar a Sanderson Farms Inc activitatea de exploatare este structurat diferit, cheltuielile de exploatare fiind ordonate att n funcie de natur ct i n funcie de destinaia lor economic. Sanderson Farms Inc prezint aceeai ordonare a datoriilor n pasiv, capitalul fiind aranjat la sfritul bilanului, n schimb activul este aranjat n ordinea

23

n continuare se va prezenta situaia financiar a companiei SC Agricola Internaional SA Bacau. Situaia fluxurilor de trezorerie la data de 31 decembrie 2010 RON Fluxuri de numerar din activiti de exploatare - ncasrile n numerar din vnyarea de bunuri i prestarea de servicii - ncasrile n numerar provenite din redevene, onorarii, comisioane i alte venituri - ncasri din rambursri de TVA - plile n numerar ctre furnizorii de bunuri i servicii - plile n numerar ctre i n numele angajailor - pli effectuate pentru impozite i taxe, mai puin impozit pe profit - plile n numerar sau restituiri de impozit pe profit, doar dac nu pot fi identificate n mod specific cu activitile de investiii i de finanare Fluxuri de numerar din activiti de investiii - plile n numerar pentru achiziionarea de terenuri i mijloace fixe, active necorporale i alte active pe termen lung - ncasrile n numerar din vnzarea de terenuri i cldiri, instalaii i echipamente, active necorporale i alte active pe termen lung - plile n numerar pentru achiziia de instrumente de capital propriu i de crean ale altor ntreprinderi - avansurile n numerar i mprumuturile efectuate ctre alte pri - ncasrile n numerar din rambursarea avansurilor i mprumuturile efectuate ctre alte pri Fluxuri de numerar din activiti de finanare - veniturile n numerar din emisiunea de aciuni i alte instrumente de capital propriu - plile n numerar ctre acionari pentru a achiziiona sau a rscumpara aciunile ntreprinderii - veniturile n numerar din emisiunea de obligaiuni, credite, ipoteci i alte mprumuturi - ncasri din dividende - ncasri din mprumuturi - rambursrile n numerar ale unor sume mprumutate - plile n numerar ale locatarului pentru reducerea obligaiilor legate de o operaiune de leasing financiar - pli pentru dobnzi - plata dividendelor
24

2273903 28140856 840700 1159062 15670386 8630920 3502700 62709 719343 1205702 505114 16705 5150 3100 551059 0 0 0 1320702 5500075 662607 469337 735678 812100

Fluxuri de numerar total Numerar la nceputul perioadei Numerar la finele perioadei

43114 473588 516702

Situaia modificrilor capitalului propriu la data de 31 decembrie 2010

RON
Element al capitalului propriu 0 Capital subscris Prime de capital Rezerve din reevaluare Rezerve legale
Rezerve statutare sau contractuale

Sold la 1 ianuarie 1 2711450

Creteri Total, din Prin care 2 transfer 3

Reduceri Total, din Prin care 4 transfer 5

Sold la 31 decembrie 6 2711450

542290

62230

604520

Alte rezerve
Rezultatul reportat reprezentnd surplusul realizat din rezerve din reevaluare

4478895

4963550

9442445

Rezultatul

exerciiului

13215631

3256431

9956200

financiar Sold creditor Sold debitor Repartizarea profitului Total

20948266

5025780

3256431

22714615

Note la situaiile financiare la data de 31 decembrie 2010 Nota 1 Active imobilizate

RON
25

Elemente de activ 0 Brevete, licene Programe informatice Avansuri Total imobilizri necorporale Terenuri Construcii
Instalaii tehnice i mijloace de transport

Sold la 1 ianuarie 1 168492 168492 1758009 2934360 6182670 116031 126580 11117650 4212307 1343705 5556012 16842154

Valoarea brut Creteri Reduceri 2 171512 171512 381969 215716 1429561 13315 34240 2074801 1321242 1321342 3567555 3 56205 56205 129446 720075 19715 869236 925441

Sold la 31 decembrie 4=1+2-3 283779 283779 2139978 3020630 6892156 129346 141105 12323215 5533549 1343705 6877254 20709338

Alte instalaii, utilaje, mobilier Avansuri i investiii n curs Total imobilizri corporale Titluri de participare Creane imobilizate
Vrsminte de efectuat pentru imobilizri financiare

Total imobilizri financiare Total active imobilizate

Elemente de activ

Sold la 1 ianuarie

Deprecieri (amortizare i provizioane) Depreciere Reduceri nregistrat n cursul exerciiului 6 56205 56205 129446 720075 19725 869236 925441 sau reluri 7 171512 171512 381969 1429561 263271 2074801 3567555

Sold la 31 decembrie 8=5+6-7 187627 187627 1172828 4169566 1343639 6686033 8194902

0 Brevete, licene Programe informatice Total imobilizri necorporale Construcii Echipamente i utilaje Alte imobilizri corporale Total imobilizri corporale Total active imobilizate

5 72320 72320 920305 3460080 1100083 5480468 5552788

Nota 2 Provizioane pentru riscuri i cheltuieli

Denumirea provizionului 0 Provizioane pentru alte impozite Sold la 1 ianuarie n cont 1 2 5055 Transferuri Din cont 3 Sold la 31 decembrie 4=1+2-3 5055

Nota 3 Repartizarea profitului

Destinaia Profit net de repartizat 26 Suma 13244531

Rezerva legal Acoperirea pierderii contabile Dividende Alte repartizri legale Profit nerepartizat

804520 2997566 9442445 0

Nota 4 Analiza rezultatului din exploatare

Indicator 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Cifra de afaceri net Costul bunurilor vndute i al serviciilor prestate Cheltuielile activitii de baz Cheltuielile activitilor auxiliare Cheltuieli indirecte de producie Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete Cheltuieli de desfacere Cheltuieli generale ale administraiei Alte venituri din exploatare Rezultatul din exploatare 50082192 33896526 17302321 7878247 8715958 16185666 702 1750200 2020705 12474059 54144610 33956698 12243234 9116336 12597128 20187912 1786 1869760 1911381 16404985 Exerciiul precedent Exerciiul curent

Nota 5 Creane i datorii

Creane 0 Total, din care: Furnizori debitori Clieni externi Clieni interni Clieni inceri Provizioane pentru clieni inceri Alte creane cu bugetul statului Debitori diveri Dobnzi de ncasat Sold la 31 decembrie (col 2+3) 1 3788780 17929 721926 2178661 108317 108317 110323 759937 42 Termen de lichiditate Sub 1 an Peste 1 an 2 3 3788780 0 17929 0 721926 0 2178661 0 104019 4298 104019 4298 110323 0 759937 0 42 0

Datorii 0 Total, din care: Furnizori externi Furnizori interni Furnizori de imobilizri Furnizori facturi nesosite Clieni creditori Datorii legate de personal

Sold la 31 decembrie (col 2+3+4) 1 2592252 17311 1702511 19702 45711 98302 188426 27

Termen de exigibilitate Sub 1 an 1-5 ani Peste 5 ani 2 3 4 2592252 0 0 17311 0 0 1702511 0 0 19702 0 0 45711 0 0 98302 0 0 188426 0 0

Datorii cu asigurrile sociale Datorii la fondul de omaj Alte datorii la bugetul de stat Impozitul pe profit Impozit pe salarii Datorii la fonduri speciale Creditori diveri Dividende de plat Credite bancare Dobnzi de pltit Leasing

115711 92702 119207 1128 12781 9 1475 0 177276 0 0

115711 92702 119207 1128 12781 9 1475 0 177276 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Situaia financiar a Sanderson Farms Inc n conformitate cu prevederile GAAP.

Situaia activului bilanier ACTIVE CURENTE Numerar si echivalente Investitii temporare Conturi de Incasat Stocuri Cheltuieli platite anterior si alte active curente Beneficii viitoare din impozitul pe venit Alte active curente Participatii si creante imobilizate Patrimoniu, utilaje si echipamente Depozite si alte active pe termen lung Situaia pasivului bilanier Pasive Curente Note platibile si ratele curente ale datoriilor pe termen lung Conturi platibile Pasive inregistrate in avans Datorii pe termen lung Impozite amanate Alte passive Capitalul actionarilor Actiuni commune Actiuni preferential Capital depus Profituri repartizate
28

Situatia Contului de profit si pierdere Cifra afaceri Costul vanzarilor Profitul brut Costuri de distributie Cheltuieli administrative Alte venituri operationale (productive) Venituri din actiuni ale companiilor grupuilui Venituri din alte investitii in active fixe Alte venituri din dobanzi si sume similar Sumele investite in armonizare Dobanda platibila si alte taxe Profitul din activitatea obisnuita inaintea impozitarii Impozitul pe profit din activitatea obisnuita Profitul din activitatea obisuita dupa impozitare Venituri exceptionale Profit exceptional Impozitul pe profitul exceptional Profitul pe anul financiar Transferul de reserve Dividentele platite Profitul retinut in anul financiar

29

CAPITOLUL 6: CONCLUZII SI PROPUNERI

Lucrarea de fa i-a propus sa analizeze cele dou sisteme contabile: sistemul contabil romanesc i cel american. Ultima perioada din economia mondiala relecta tendinta tuturor statelor de armonizare si uniformizare sitemului acelorai principii i norme. Pentru a putea analiza mai exact diferenele i asemnrile n materie de rapoarte financiare, n special, s-a apelat la analiza activitii a dou companii cu acelai profil , cresterea si comercializarea puilor de gain i anume SC Agricola International SA Bacau si Sanderson Ferme Inc. Analiza ne-a ajutat sa nelegem i a percepem mai bine aspectele asemntoare i diferite dintre cele dou sisteme i totodat sa puteam, n final, nclina balana n favoarea unuia sau celuilalt sistem contabil, si sa sesiza avantajele i dezavantajele fiecruia. Din punct de vedere al coninutului situaiilor financiare, ambele variante cuprind cam aceleai componente. In ceea ce privete forma, ambele variante folosesc forma vertical. n ceea ce privete structura situaiilor financiare am artat c ntre cele dou variante exist i diferene (ordinea prezentrii elementelor bilaniere etc.),dar i asemnri. n ciuda faptului ca n Romnia coninutul situaiilor financiare s-a mbuntit, n sensul c acestea cuprind i un tablou al fluxurilor de numerar i o situaie a modificrilor capitalurilor proprii, totui nu putem afirma c procesul de armonizare s-a ncheiat, deoarece utilitatea informaiilor cuprinse n situaiile financiare depinde, mai ales, de calitatea acestora, i nu doar de cantitatea lor. Prezentm n continuare cteva modaliti de perfecionare a coninutului i calitii informaiilor cuprinse n situaiile financiare. n primul rnd, este absolut necesar ca utilizatorii informaiilor contabile s beneficieze i de informaii previzionale sub forma bugetelor sau previziunilor, avnd nvedere c informaiile coninute n situaiile financiare se refer la trecut, iar deciziile utilizatorilor au n vedere viitorul.
30

contabil international prin acceptarea

standardelor internaionale de raportare financiar, urmrindu-se a se realiza prin acceptarea

n acelai spirit al perfecionrii, subliniem necesitatea prezentrii n situaiile financiare (varianta romneasc) a unor informaii special pentru salariai, care s fie coninute ntr-un aa numit bilan social, document care se ntocmete n prezent n Frana spre exemplu. Nu n ultimul rnd, subliniem necesitatea prezentrii situaiei generale a entitii, respectiv furnizarea de informaii despre profilul activitii, locul deinut n sectorulde activitate respectiv, poziia pe pia, responsabilitile privind mediul nconjurtor etc, toate aceste informaii fiind absolut necesare utilizatorilor de informaii contabile.

BIBLIOGRAFIE 1. Feleaga N., Sisteme contabile comparate. Contabilitatile anglo saxone, vol I, Editura Economica, Bucuresti 1999. 2. Tabara N., Horomnea E., Mireca Cristina; Contabilitate internationala, editia a II a, Editura Tipo Moldova, iasi, 2010

3. Shapiro, A.C., Capital budgeting and investement analysis, Pearson, Prentice Hall, New Jersey, 2005 4. Rusu, D., Bazele contabilitii, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1980 5. Duescu, A., Ghid pentru nelegerea i aplicarea standardelor internaionale de contabilitate, Ed. CECCAR, Bucureti, 2001 6. Pntea, I., P., Bodea, G., Contabilitatea financiar romneasc conform cu Directivele Europene, Ediia a II-a, Ed. Intelcredo, Deva, 2007 7. Dicionar de economie, Ediia a II-a, Ed. Economic, Bucureti, 2001 8. www.frc.org 9. www.scritube.com 10. http://www.sandersonfarms.com 11. www.scribd.com 12 www.mfinante.ro

31

32