Beneficiile consumului de fructe

Ananasul - fructul de aur Ananasul (Ananas comosus) este numele comun att al plantei tropicale ct i al fructului. Ca i bananele sau portocalele, ananasul se cultiv numai n zonele calde. Originar din sudul Braziliei i al Paraguayului, unde btinaii l numeau nana, adic fructul delicios, parfumat, ananasul a fost adus n Europa de Cristofor Columb i a fost cultivat n sere ncepnd cu anul 1720. Se povestete c atunci cnd Cristofor Columb a ajuns n Guadalupe, a fost ntmpinat de btinai cu ananas, n semn de bun venit. Acesta a notat n carnetul sau: Este asemenea conului de brad, dar este de dou ori mai gros. n plus, gustul lui este excelent. Poate fi tiat cu un cuit aa cum se despica napul i pare a fi foarte sntos. La plecare, Cristofor Columb a primit un ananas n dar de la indieni, pentru a-l oferi apoi lumii ntregi. In secolul al XV-lea, numai regii se rsfau cu parfumul nana, dar din secolul al XVIII-lea, cnd a nceput s se cultive n sere, fructul devine preferatul multora. ntr-un text scris n 1789 se precizeaz: Avocado, grapefruit, papaya, imense trufe de ananas cresc fr nici un chin n sere. Femeile mnnc ns cu pruden acest ultim fruct, altfel devin sterile. Prin 1790, fructul ajunge i n Hawaii, dar abia n secolul XX aceast exotic insul devine una din principalele productoare de ananas din lume. Hawaienii l numesc fructul de aur, fiind un simbol al ospitalitii, similar pinii cu sare de la noi i l folosesc mai ales n prjitura cu nuc. Ananasul are o mulime de caliti nutritive. Conine toat gama de vitamine (A, B, C, E), acid citric, acid malic, iod, magneziu, potasiu, fosfor, calciu, mangan, sulf, fier, zaharoza, glucoza, celuloza i bromelin. Ananasul este unul dintre puinele alimente care ajut la scderea n greutate, datorit bromelinei ce o conine, calmeaz arsurile stomacale, stimuleaz circulaia sanguin, ajut la dispariia negilor i a btturilor, are o aciune antioxidant puternic, fiind recomandat n ateroscleroz, boli ale inimii, astm, artrite reumatoide, afeciuni ale colonului. Este nutritiv, dezintoxicant, diuretic, ntarete sistemul imunitar. Este recomandat a fi consumat regulat n anemii, obezitate, intoxicaii, guta, litiaza, deminaralizare, sinuzite acute.
1. Banana

n lume, bananele ocup locul patru dup orez, gru i porumb n consumul uman. Sunt crescute n 130 de ri din lume, mai mult dect orice alt fruct de cultur. Bananele sunt originare din Asia de Sud-Est. Uniunea Europeana este cel mai mare importator de banane din lume, pe care le import din Africa, America Latin i Caraibe. O banan mare (25 cm) conine: 602 mg potasiu, 2 g proteine, 4 g fibr i 36 g carbohidrai i numai 140 calorii. Efecte benefice ale bananei: Bananele i ajut pe cei care doresc s se lase de fumat, prin nivelurile mari de vitamina C, A1, B6, B12 pe care le conin, precum i datorit magneziului i potasiului; acestea ajut corpul s se refac dup efectele lipsei de nicotin. Conform revistei The New England Journal of Medicine, cine mnnc banane in mod regulat i reduce riscul de infarct cu pana la 40%. Bogate in fier, bananele stimuleaz producerea de hemoglobine din sange, ajutnd astfel in cazurile de anemie. Conform unui studiu recent asupra persoanelor ce sufera de depresie, majoritatea au afirmat c se simt mai bine dup ce mnnc o banan; acest lucru se ntampla deoarece banana conine trytophan, un tip de proteina pe care organismul l transforma in serotonin, substana despre care se tie c duce la relaxare, la mbuntirea strii afective.

2. Castanele comestibile

Castanele comestibile, sunt diferite de alte fructe oleaginoase prin faptul ca sunt sarace in grasimi si au un continut mai ridicat de amidon. Acestea au o textura sfaramicioasa si o aroma usoara, dulce. De obicei, ele sunt consumate fierte sau prajite, adaugate in supe sau umpluturi, sau pot fi macinate in faina si utilizate pentru copt. Sunt necesare deoarece: - sunt o sursa importanta de hidrati de carbon, fosfor, lecitina si vitamina C - caloriile pe care le contin castanele nu provin din grasimi, ci din carbohidrati - sunt lipsite de colesterol si de sodiu, fapt pentru care sunt o alegere foarte buna pentru cardiaci. - sunt o buna sursa de fibre - ajuta la tratarea problemelor respiratorii, cum ar fi tusea convulsiva. - repara gaurile microscopice din vasele de sange si capilare si imbunatatesc elasticitatea acestora. 3. CTINA Despre fructele de ctin se tie deja c au mai mult vitamina C dect oricare dintre citrice conine ntre 400 i 1500mg de vitamina C, cantitate superioar cele existente n cpuni, kiwi i portocale. Extractele de mldi de ctin roie, numite tamarix, sunt folosite n tratatea bolilor mduvei osoase, ale splinei sau ale ficatului. Persoanele care sufer de anemie sau de alte afeciuni hepatice pot consuma sirop de ctin, care este un bun tonifiant pentru sistemul imunitar, fiind benefic mai ales n perioada sezonului rece. Proprietile de antianemic, antigripal, antisclerotic, antiinflamator i de tonic al sistemului imunitar recomand ctina alb n tratarea unor afeciuni grave de tipul cirozei, dizenteriei, ulcerului gastric, aterosclerozei, eczemelor infecioase i a asteniei. Prin coninutul mare de caroten, ajut la termoreglarea organismului. 4. CURMALE Curmala este fructul obinut de la palmierul Phoenix dactylifera. Fructul este considerat un ndulcitor, prin cantitatea de 70% zahr pe care o conine, reprezentnd un aliment de baz n Magreb. La nivel mondial, cei mai mari productori de curmale au fost Iranul i Irakul (pn la rzboiul din golf). n Columbia se produc doar n oraul Soata. Curmalele au un procent mare de zahr, pn la 70%; n plus sunt nutritive prin naltul coninut de carbohidrai, fier, potasiu i fosfor. Conin vitamina: A, tiamin, riboflavin, niacin, tripofan i acid scorbic. Curmalele sunt considerate ca fiind benefice pentru sntate. n naturoterapie se folosesc n caz de astm, grip, tuberculoz, tuse, febr, cancer, durere de stomac, oboseala ochilor i gonoree. Constituie un excelent produs, fructele fierte n lapte stimulnd cile respiratorii. Fructele se pot consuma ca atare sau pregtite n marmelade, prjituri, ngheat, etc.

5. Grapefruit

In mod sigur ai mancat macar o data in viata din acest fruct. Te-ai gandit insa si ce beneficii aduce consumul de grapefruit? In primul rand enzimele existente in acest fruct stimuleaza digestia si este excelent in cazul in care cineva doreste sa piarda din greutate. Mult timp s-a crezut ca este o alta varietate de pomelo, dar in secolul al XIX-lea a primit si o denumire anume: Citrus paradisi. A fost din ce in ce mai cultivat tocmai datorita ajutorului pe care il ofera in curele de slabire. Grapefruit-ul rosu este mai bogat in licopen si lupta impotriva formarii tumorilor. Ne fereste de cancerul de piele, de colon, plamani si de san. Grapefruit-ul fara seminte este mai bun deoarece contine mai mult fosfor si calciu. De asemenea este si o sursa importanta de fibre, vitamina C si acid folic.Consumul de grapefruit scade si nivelul colesterolului. S-a efectuat si un studiu pe 57 de pacienti care aveau nivelul colesterolului ridicat. Au urmat un regim sarac in grasimi si o parte au mancat grapefruit rosu, o parte grapefruit alb si un grup nu au consumat de niciun fel. Pentru persoanele care au mancat grapefruit in aceasta perioada s-a constatat o scadere a nivelului de colesterol, insa pentru ceilalati schimbarile au fost nesimnificative. Este recomandat totusi ca inainte de a incepe o dieta cu grepfruit sa consulti si un medic pentru ca este posibil sa interactioneze cu anumite medicamente. Pe de alta parte aceste seminte, mai exact consumul acestora distruge anumiti paraziti si influenteaza organismul sa produca bacterii benefice. Incearca sa consumi suc de grapefruit rosu. Studiile arata ca acest suc este mai sanatos decat sucul de portocale, ananas sau chiar si mere.Acest suc are un continut bogat de magneziu si vitamina B1. 6. Fructul KAKI Datorit formei sale, fructul Kaki este foarte asemntor cu roia, iar culoarea acestuia variaz de la galben spre portocaliu roiatic. Este un fruct exotic cunoscut i sub numele de Fructul Zeilor, originar din Asia fiind cel mai rspndit n China. Este bogat n vitamina C i Beta-caroten. Are gust asemntor piersicii combinat cu pepene galben. Reduce riscul bolilor cardiovasculare, hipertensiunea i diabetul.
7. KIWI

Denumire stiintifica:Actinidia chinensis Denumire populara:agrisa chinezeasca Origine: Istoria fructului a nceput n Valea Ghang Kiang, din Sud-Estul Chinei, de unde n anul 1847 un membru al Societii Regale de Horticultur din Marea Britanie a trimis primele semine n afara granielor rii de origine. n 1906 a fost plantat i n Noua Zeeland unde a rodit prima dat n 1910. Aici fructul a fost "rebotezat" cu numele de astzi, dup numele psrii naionale, probabil datorit asemnrii ca form i culoare. Astzi kiwi se cultiv n Noua Zeeland, SUA, Italia, Japonia, Frana, Grecia, Spania, Australia i Chile. Forma: Fructul are o form ovaloid, de mrimea unui mr mijlociu (7-10 cm lungime i o greutate de circa 80-100 g), cu miezul verde, crnos, acrior. Coaja verde-maronie pufoas , acoperit cu periori aspri. Pulpa fructului este crnoas, de culoare verde, cu semine mici, viabile, dispuse circular ctre interiorul fructului.

Beneficii asupra sanatatii: -Protejeaza ADN-ul

Are capacitatea de a apara organismul de actiunea radicalilor liberi avand efect antioxidant .Principalul antioxidant solubil in apa este tocmai vitamina C, care abunda in fructul de kiwi, rolul ei fiind acela de a reduce severitatea unor afectiuni ca: osteoartrita, artrita reumatoida, astmul si de a preveni aparitia cancerului de colon, a aterosclerozei, a problemelor de inimia si diabet. De asemenea, vitamina C, de a impiedica recidiva infectiilor la nivelul urechii. Imbunatateste sanatatea inimii si a colonului: Deoarece este foarte bogat in fibre, acesta reduce nivelul colesterolului "rau" si implicit riscul de boli cardiovasculare, elimina toxinele din colon si previne aparitia cancerului de colon . Fiind bogat in vitamina C, polifenoli, vitamina E, magneziu, potasiu si cupru, kiwi protejeaza vasele de sange si inima,consumul regulat reducand riscul de formare a cheagurilor de sange. Amelioreaza problemele respiratorii: Efectele protectoare au fost descoperite in urma unui studiu realizat pe un esantion de copii cu varsta de 6-7 ani care au consumat kiwi sau citrice, diminuand riscul problemelor respiratorii. Acestia si-au redus numarul episoadelor de wheezing (suieratura respiratorie acuta) cu 44%, in comparatie cu ceilalti copii. Beneficiile au fost foarte evidente in cazul copiilor astmatici, insa efectele protectoare s-au observat si la cei care au consumat chiar un fruct pe saptamana. Protejeaza ochii impotriva degenerescentei maculare:Potrivit unui studiu publicat in Arhivele de Oftalmologie, 3 portii de fructe consumate in fiecare zi reduc cu 36% riscul de aparitie a degenerescentei maculare, principala cauza a pierderii vederii la persoanele in varsta. 8. Lmi verzi Lamaile verzi au proprietati stimulative, carminative, antiseptice, antivirale, aperitive i hemostatice. Datorita faptului ca acest fruct ajuta la oprirea diviziunii celulare, este util n prevenirea cancerului. Este bine cunoscut faptul c lmile verzi poate preveni scorbutul. n plus, reduce riscul de guta. Mai mult dect att, acestea reduc inflamaia asociata cu boli precum artrita si osteoporoza. n plus, ajut la controlul diabetului zaharat si hipertensiunii arteriala si previne bolile de inima. Lamaile verzi sunt benefice n mbuntirea digestiei i vindec indigestia, durerile de stomac, diareea i greaa. n plus, acestea reduc respiratia urat mirositoare. Consumul regulat de lamai verzi este ajuta la pierdere n greutate. Ele mbuntesc rezistena organismului la diverse boli. Plus, uleiul de lamai verzi vindeca problemele respiratorii, depresia i amelioreaz oboseala. Acestea ajut, de asemenea, la combaterea celulitei i la detoxifiere. Din punct de vedere nutritional, lamaile verzi sunt o sursa buna de vitamina C, vitamina B6, acid folic, potasiu, flavonoide si alti fitonutrienti.
9. Litchi (Lychee)

Litchi au o coaja groasa care se desface usor. Supranumite ciresele chinezesti, litchi au un miez alb si dulce si un sambure care nu trebuie mancat, pentru ca este toxic. Litchi sunt recomandate in perioada rece a anului pentru efectul lor anti-oboseala, fiind o sursa excelenta de energie, in conditiile in care au doar 60 de calorii in 100 de grame de fruct. Sunt foarte bogate in vitamina C, la un nivel similar celui din citrice si au capacitatea de a stimula reactia naturala a organismului in lupta cu infectiile tipice sezonului. Sunt bogate in vitamina B si au capacitatea de a reechilibra sistemul neuromuscular. Aceste fructe sunt ideale pentru continutul crescut de vitamina B9 care ajuta la refacerea celulara. Medicina traditionala chineza recomanda litchi impotriva durerilor de cap. Pe langa atatea beneficii sunt si foarte bogate in fibre.

10. Mango

Acest fruct tropical, cunoscut si sub denumirea de fructul fericirii, reprezinta o excelenta sursa de energie si sanatate, dar si un element des folosit in dietele de slabit. Mango este cultivat de cateva mii de ani in Asia de Sud-Est, in special in India, principalul producator mondial, tara in care este considerat fruct national si numit "regele fructelor". Este foarte apreciat datorita proprietatilor sale revigorante si curative descoperite de-a lungul timpului. Pulpa unui fruct de mango crud contine aproximativ 15% zahar, 1% proteine si cantitati semnificative de vitamine (A, B si C), beta-caroten, minerale (calciu, fosfor, fier) si fermenti. Fructele de mango au actiune directa asupra sistemului nervos central, exercitand, prin continutul lor de fosfor si acid glutamic, un rol protector asupra nervilor. Prin aportul sau de potasiu, acest fruct favorizeaza echilibrul activitatatii musculare si, implicit, al activitatii cardiace. Datorita continutului bogat de enzime, fructele de mango stimuleaza digestia, ele putand fi astfel folosite in dieta celor care doresc sa slabeasca. Cu doar 60 de calorii la 100 g, acest fruct este cunoscut drept un element indicat pentru slabit, deoarece cam doua-trei fructe consumate inainte de masa ofera senzatia de satietate si astfel aportul alimentar va putea fi redus. In acelasi timp, fructele de mango ajuta in prevenirea cancerului de colon, mai ales in cazul celor care sufera de o carenta de fibre. Fructele contin si compusul numit mangiferina - antiinflamator, antidiabetic si antioxidant. In plus, acidul galic din pulpa fructului are rol de protectie a organismului impotriva virusurilor. 11. Portocale rosii Proprietti: Proprietile specifice ale acestui fruct, se datoreaz unor concentraii crescute de antocianin. Antocianina, un pigment rou care confer acestei varieti de portocale cu o culoare special , este un tip de antioxidant , despre care oamenii de tiin afirm c are numeroase proprietii curative. Acest pigment caracteristic portocalelor roii, este i un antioxidant renumit pentru efectele sale anti-aging. Sucul de portocale roii restricioneaz capacitatea celuleloradipocite de a acumula grsimi. Aceste fructe stimuleaz imunitatea i ne feresc de bolile de sezon.Dulci i zemoase, aceste fructe conin, de asemenea fier, calciu i vitamina A. Acest mineral are un rol important n scderea tensiunii arteriale, reduce riscul de infarct i de accident vascular, protejeaz inima i ofer energie organismului.

12. Papaya Papaya, cunoscut i ca mamao, pepene de copac, lechoza (Venezuela), sau pawpaw, este fructul arborelui Carica papaya, din genul Carica. Originar din Mexicul de sud, America Central i nordul Americii de Sud, papaya este acum cultivat n majoritatea rilor tropicale. Este un arbore mic, fr ramuri, singura tulpin avnd ntre cinci i zece metri nlime, cu frunze aranjate n spiral limitate la vrful trunchiului. Fructele sunt coapte cnd sunt moi (precum un avocado copt, chiar puin mai moale) i devin galben-portocalii. Papaya este bogat ntr-o enzim numit papain (o proteaz care este folositoare la frgezirea crnurilor i a altor produse. Este folosit la ruperea fibrelor dure de carne i este utilizat de mii de ani n America de Sud. Este inclus drept component n prafurile comercializate pentru frgezirea crnii. Enzima din papaya este de asemenea comercializat sub form de tablete ca un remediu pentru probleme digestive.Seminele negre sunt comestibile i au un gust iute. Uneori, sunt mcinate i nlocuiesc piperul negru.

Beneficii: -Foarte apreciate in cosmetica datorita continutului de vitamina A -extractele de Papaya sunt folosite pentru produsele destinate frumusetii si mentinerii tineretii -reducand ridurile si conferind rezistenta parului si unghiilor. - imbunatateste fucntiile vizuale -previne arsurile solare sicancerul de piele datorita continutului de beta-caroten Prin continutul sau de fier, papaya poate fi folosit si in tratarea anemiei feriprive. 13. Pitahaya -fructul dragonuluiOriginar din Mexic si America de Sud, pitahaya mai este cunoscut si sub numele de fructul dragonului. El este de fapt fructul unui tip de cactus si provine dintr-o floare care se deschide doar noaptea. Acesta este cultivat si in Taiwan, Olanda Vietnam, Tailanda, Filipine sau Israel. Miezul sau crnos poate fi folosit in salate, aperitive sau in torturi ; cu toate acestea nu are un gust senzaional, fiind descris ca un castravete dulceag. Raportul nutrienilor calorici este: 84% carbohidrai, 6% proteine, 10% grsimi. Aduce un aport de 60 de calorii la 100 de grame. Are un coninut ridicat de vitamina C, potasiu si magneziu, dar conine si mult licopen, puternic antioxidant folosit in tratamentele de ntinerire. 14. POMELO Pomelo este fructul citric cel mai mare si este adesea considerat o varietate de grapefruit, n fapt diversele varietti de grepfrut fiind hibrizi dintre pomelo si diferite soiuri de portocal. Pomelo este originar din trile Asiei de Sud-Est. Pentru ntia data a fost cultivat pe teritoriul actual al Malaeziei. Planta arat ca un mic copcel, cu frunze lucioase, care poate atinge naltimea de 7 metri si ncepe s produc fructe cam la 4 ani de la plantare. Are calitti nutritionale deosebite (44 calorii), continnd proteine, carbohidrati, calciu, fier, betacaroten, vitaminele B1, B2, si vitamina C. Este util in perioadele de convalescenta, in cele de suprasolicitare fizica si psihica. 15. Rodia O singura rodie pe zi asigura 40% din doza zilnica recomandata de vitamina C pentru adulti, este bogata in acid folic si vitaminele A si E. Acest fruct contine de 3 ori mai multi antioxidanti decat vinul rosu sau ceaiul verde. In mod natural, rodia creste in zone ca Afganistan, Pakistan, Iran, Himalaya, nordul Indiei, dar se cultiva si in zonele mediteraneeana, caucaziana, Asia, Malayezia, Spania, California, Arizona etc. Are efecte anti-imbatranire, lupta impotriva aparitiei unor maladii ca Alzheimer, cancer, boli de inima, artrite si chiar protejeaza creierul fatului.