Sunteți pe pagina 1din 320

MIHAELA MINULESCU

PSIHODIAGNOZA MODERN
CHESTIONARELE DE PERSONALITATE

Edi ia a IV-a
































Editura Funda iei Romania ae Maine, 2007
Editur acreditat de Ministerul Eauca iei ,i Cercet rii
prin Consiliul Na ional al Cercet rii Stiin ifice
ain Inv mantul Superior


Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale a Romniei
MINULESCU, MIHAELA
Psihodiagnoza modern . Chestionarele de personalitate /
Mihaela Minulescu, Ed. a IV-a, Bucuresti, Editura Funda iei
Romania ae Maine, 2007
Bibliogr.
ISBN 978-973-725-874-8

159.9.072:159.923(075.8)
159.9.072.533(075.8)


Reproducerea integral sau Iragmentar , prin orice Iorm
si prin orice mijloace tehnice, este strict interzis
si se pedepseste conIorm legii.

R spunaerea pentru con inutul ,i originalitatea textului
revine exclusiv autorului/autorilor.





Tehnoredactor: Vasilichia IONESCU
Coperta: Marilena B LAN
Bun de tipar: 14.05.2007; Coli tipar: 20
Format: 16/61u86
Editura Funda iei Romania ae Maine
Bulevardul Timisoara nr. 58, Bucuresti, Sector 6
Tel./Fax: 021/444.20.91; www.spiruharet.ro
e-mail: contactedituraromaniademaine.ro
UNIVERSITATEA 63,58+$5(7
FACULTATEA DE SOCIOLOGIEPSIHOLOGIE


MIHAELA MINULESCU








PSIHODIAGNOZA MODERN
CHESTIONARELE DE PERSONALITATE
Edi ia a IV-a
















EDITURA FUNDA IEI ROMNIA DE MINE
Bucuresti, 2007














5




CUPRINS










Cuvant nainte ..................... 11

Capitolul I. Cerin e fundamentale n construirea
yi experimentarea chestionarului de personalitate


1.1. Principalele limite si diIicult i intrinseci m sur rii personalit ii
prin chestionare .....................

15
1.2. Cerin e generale si etape generale n construirea unui chestionar 17
1.3. Strategiile de construire a chestionarelor de personalitate .... 20
1.3.1. Metoda intuitiv ................. 20
1.3.2. Metoda empiric ................... 21
1.3.3. Metoda analizei Iactoriale ............. 23
1.4. Modalit ile de construire a itemilor chestionarelor de personalitate 25
1.4.1. Problema limbajului ................ 26
1.4.2. Rela ia item tr s tur ............... 29
1.4.3. Caracteristici de supraIa ale itemilor ......... 30
1.4.4. Caracteristici semantice ale itemilor .......... 33
1.4.5. Caracteristici psihometrice ............ 35
Extinderi: Caracteristici privind generarea itemilor ......... 35
Concepte caracteristice .............. 39
Proiect aplicativ de semestru ........... 42
Test de evaluare a cunostin elor .......... 42
BibliograIie si comentarii ............. 43

6
Capitolul II. Chestionarul de Personalitate California
2.1. Tr s turi de personalitate ............... 50
2.2. Teoria lui H. Gough privind dimensiunile interrela ionale
ale personalit ii ....................

52
2.3. Concep ia lui Gough privind evaluarea personalit ii
si construirea unui chestionar dedicat normalit ii ......

53
2.4. Varianta din 1972 a Inventarului de Personalitate CaliIornia .. 56
2.4.1. Cele 18 dimensiuni ale personalit ii normale.
Prezentarea scalelor; con inuturi si atribute
n comportamentul interpersonal ............


56
2.4.2. Interpretarea scalelor ............... 70
2.5. Utilizarea datelor C.P.I. n consilierea educa ional
si voca ional .....................

78
2.6. Scalele abreviate M.M.P.I. ................ 80
2.7. Varianta 1987 a C.P.I. si modelul cuboid ........... 82
2.8. ExempliIicarea interpret rii unui proIil ........... 84
Extinderi: Cercet ri desI surate cu chestionarul C.P.I. ......... 85
Adjective Check List, ACL ............. 90
Concepte caracteristice .............. 91
Test de evaluare a cunostin elor ............. 94
BibliograIie .......................... 94

Capitolul III. Chestionarul 16 Factori Primari - 16 P.F.Q.,
Chestionarul de Anxietate - C, Chestionarul de Personalitate
pentru Adolescen i - H.S.P.Q.

3.1. Teoria Iactorial a lui R.B. Cattell asupra Iorm rii
si Iunc ion rii personalit ii ..............

96
3.2. Chestionarul 16 Iactori primari 16 P.F.Q. ........ 103
3.2.1. Date despre chestionar ................ 103
3.2.2. Prezentarea Iactorilor ............... 104
3.2.3. Modalitatea de calcul a Iactorilor secundari ....... 115
3.3. Chestionarul de personalitate pentru adolescen i H.S.P.Q. .. 116
3.3.1. Sinteze ale cercet rilor axate pe dinamica Iactorilor
n adolescen .................

117
3.3.2. ExempliIicarea interpret rii unui proIil 16 P.F. ..... 120
3.4. Chestionarul ,C Cattell privind nivelul anxiet ii ...... 122
3.5. ExempliIicarea interpret rii unui proIil ,C .......... 126
Extinderi: Date de cercetare .................. 128
Concepte caracteristice .............. 130
Test de evaluare a cunostin elor ............. 131
BibliograIie .......................... 132
7
Capitolul IV. Chestionarele de tip ,Big Five: NEO PI R, ABCD - M
4.1. Strategia de construire pornind de la speciIicul lingvistic .... 134
4.2. Sensul superIactorilor n contextul interpret rii structurii
si dinamicii personalit ii: teoria lui Costa si McCrae ....

139
4.3. Chestionarul NEO P R. Prezentarea Iactorilor si Ia etelor ... 144
4.4. Date de cercetare privind leg tura dintre Big Five
si superIactorii motiva ionali .....................

155
4.5. Date de cercetare privind semniIica ia superIactorilor personalit ii
n raport de sindroamele clinice ..............

157
4.6. Abord ri structurale: modelele de tip circumplex ....... 160
4.7. Cercet ri romnesti. Replicarea modelului psiholingvistic
n limba romn ....................

164
4.8. Chestionarul ABCD M. Prezentarea Iactorilor si Ia etelor acestora 166
4.9. ExempliIicare proIil NEO PI R ............... 168
Extinderi: Instrumente de tip Big Five ............. 169
Concepte caracteristice .............. 172
Test de evaluare a cunostin elor ............. 176
BibliograIie .................... 176

Capitolul V. Inventarul de personalitate Myers-Briggs
5.1. Teoria lui C.G. Jung privind tipologia de personalitate ..... 181
5.2. Inventarul tipologic Myers-Briggs Iorma G ....... 185
5.2.1. Atitudinile: Extraversia (E) si Introversia (I). PreIerin a J. *P. 187
5.2.2. Descrierea scalelor MBTI .............. 187
5.3. Temperamentul ..................... 190
5.4. ExempliIicare ..................... 191
Extinderi: Utilizarea MBTI n selec ia proIesional , consiliere
voca ional si n cercetare .............

194
Concepte caracteristice .............. 200
Test de evaluare a cunostin elor .......... 201
BibliograIie .................... 202

Capitolul VI. Chestionarul Eysenck de personalitate, EPQ
yi Inventarul Eysenck de Personalitate, E.P.I.

6.1. Teoria lui Eysenck privind structura personalit ii si m surarea
acesteia ......................

203
6.2. Cei trei Iactori tipologici ai personalit ii: con inuturi si cercet ri
experimentale ....................

207
8
6.3. EPQ, Eysenck Personality Questionnaire si EPI, Eysenck
Personality Inventory ..................

211
6.4. Interpretarea Iactorilor din E.P.I. ............ 212
6.5. E.P.Q. include si o a IV-a scal , psihotismul ......... 213
6.6. ExempliIicarea unui proIil E.P.I. ............ 214
Extinderi: Date de cercetare privind cei trei superIactori n studiul
personalit ii delictuale ..............

215
Concepte caracteristice .............. 216
Test de evaluare a cunostin elor .......... 217
BibliograIie .................... 218

Capitolul VII. Chestionarul de tendin e accentuate Smiescheck
7.1. Teoria lui K. Leonhard privind normalitatea si condi ia
de anormalitate ....................

219
7.2. Chestionarul de tendin e accentuate ........... 222
7.3. Prezentarea caracteristicilor unor tipuri de Iiri accentuate .... 222
Extinderi: 1. Convertirea notelor brute n procente ......... 235
2. Abord ri contemporane ale condi iei psihopatologice
a personalit ii ..................

236
3. Evolu ii si tablouri clinice ale unora dintre personalit ile
accentuate ...................

238
Concepte caracteristice .............. 242
Test de evaluare a cunostin elor .......... 245
BibliograIie .................... 246

Capitolul VIII. Inventarul Multifazic de Personalitate Minnesota
8.1. Construirea M.M.P.I. .................. 247
8.2. Scalele standard ale M.M.P.I.: con inutul scalelor de validare
si al scalelor clinice, aspectele de psihopatologie ........

253
8.3. Condi ia de normalitate a scorurilor ............. 258
8.4. CodiIicarea rezultatelor .................. 259
8.5. ExempliIicarea interpret rii unui proIil MMPI ......... 260
Extinderi: Prezentarea noilor scale standard si experimentale
din MMPI 2, MMPI 2 A ...............

264
Concepte caracteristice .............. 268
Test de evaluare a cunostin elor .......... 269
BibliograIie .................... 270

9
Capitolul IX. Chestionarul Psihopatie, Nevroz , Paranoia, P.N.P.
9.1. Cteva date de istorie .................. 271
9.2. Analiza itemilor si constituirea sc rii deIinitive .......... 273
9.3. Interpretarea chestionarului PNP ............ 274
Extinderi: Date de cercetare privind veridicitatea diagnosticului ... 276
Test de evaluare a cunostin elor .......... 277
BibliograIie .................... 277

Capitolul X. Teste de temperament: GZTS, STR-R, ZKPQ, A.I.S.S.
10.1. Eviden a comportamental a caracteristicilor temperamentale 278
10.2. Chestionarul de personalitate GuilIord-Zimmerman .... 279
10.3. Chestionarul de temperament Strelau (revizuit), STR R .... 282
10.4. Chestionarul de personalitate Zuckermann Kulman, ZKPQ . 286
10.5. Inventarul Sensation Seeking, A.I.S.S. .......... 289
Extinderi. Inventarul AISS, itemii, grila, interpretarea ....... 289
Test de evaluare a cunostin elor .......... 291
BibliograIie .................... 291
Glosar ........................ 293
Bibliografie general .................. 307


















10







































11


&89171$,17(






Secolul XX a repre:entat un triumf al ,tiin ei aplecate spre cunoa,terea
realului exterior fiin ei umane. Secolul XXI va trebui s compense:e printr-o
egal preocupare pentru cunoa,terea realit ii interioare, a psihicului uman, a
structurilor profunae, a ainamicii, a sensurilor formative. Acest lucru cu atat
mai mult cu cat, aac vrem s st panim r ul ain lume, aistrugerea ,i haosul
social, pasul va fi spre cunoa,terea ,i st panirea aistrugerii ,i haosului propriu
spre responsabilitatea profuna a gesturilor ,i ac iunilor proprii asumate
con,tient.
Dac ast :i omul obi,nuit ,tie ain ce n ce mai mult aespre felul cum
este alc tuit ,i func ionea: corpul uman, el ,tie ns foarte pu in aespre propriul
psihic, liberul arbitru, visul emancip rii inaiviaului ae sub tutela naturii, se
aoveae,te, examinat naeaproape, o himer . Nu noi suntem aaev ra ii st pani
ai comportamentului, aeci:iilor, reac iilor, chiar ganaurilor noastre. Si nici
m car nu este cineva ain exteriorul nostru, acela pe care s -l putem nvinui
sau ruga. Mult ain ceea ce facem, suntem, aeciaem, ganaim, vis m ine ae
interiorul profuna al fiin ei noastre, ae for ele uria,e ale realit ii psihice, la fel
ae uria,e precum cele care in laolalt structura atomului ntr-o entitate.
Mai ales ain aceast perspectiv privite lucrurile, observa ia unora
aintre ganaitorii cei mai sceptici ai secolului trecut ,i ae:v luie aaev rata
semnifica ie. aac va fi s mai exist m, secolul abia nceput va trebui s fie un
secol al fiin ei noastre profunae, al transcenaen ei. Un secol n care omul va fi
responsabil ae sine sau nu va mai fi aeloc. Un secol n care vom c uta temeiul
fiin rii n acel imago dei noi n,ine, renun ana la himera egocentrismului
pentru a putea aa curs ,i sens poten elor creative ntr-un moa constructiv ,i
armonic pentru realitatea ain /ur.
Inc ain 1956, Jung vorbe,te, n Sinele descoperit, ae moaul paraaoxal,
,aubla ganaire prin care trebuie s lucre:e mintea omului ae ,tiin aac
aore,te s n eleag ceva ain realitatea psihismului uman. Pe ae o parte,
intervine cunoa,terea asigurat prin eauca ia ,tiin ific , ba:at n principal pe
aaev rul statistic, furni:ana o imagine ra ional ,i realist a lumii, imagine n
12
care inaiviaul concret apare ca un fenomen marginal, f r a /uca un rol
aecisiv. Pe ae alt parte, concomitent, va trebui s intervin n /uaecat al
aoilea tip ae ganaire, aiametral opus, care porne,te ae la situarea inaiviaului
n centrul cunoa,terii, ,aat existen ial ira ional, care este aaev ratul purt tor
al realit ii, omul concret, opus omului ,normal.
Ca psihoaiagnostician, mai ales utili:ana aatele ob inute prin
instrumente ae evaluare cuantificabile, precum chestionarele ae
personalitate, este aificil, aar absolut necesar, s - i asumi responsabilitatea
ae a veaea, aincolo ae informa iile normali:ate, felul cum aatele ob inute
prin aceste instrumente pot fi integrate n ecua ia personal a omului viu pe
care l ai n fa . S ai n acela,i timp o limpeae ganaire analitic ,i o
intui ie sintetic privina aspectele ainamice specifice persoanei.
Psihoaiagno:a este un pas. M rimea real a acestui pas, moaul cum
putem s cunoa,tem, pentru a a/unge la n elegere, sensul normativ sau
iaeografic al aemersului nsu,i, r man o aeci:ie personal a fiec ruia aintre
psihologi, aeci:ie care ine ,i ae cat ae largi ,i aprofunaate sunt cuno,tin ele
sale, cat ae responsabil este aispus s se implice n interpret ri, aep ,ina
tenta ia unui aemers aiagnostic reauc ionist ,i asumanau-,i aificila sarcin a
unei n elegeri centrate pe subiect, pe structura ae profun:ime. Un astfel ae pas
nu cere forma ia unui eruait, aar cere instinctul cercet torului, pentru care
fiecare aspect aeschiae noi posibilit i, formulea: noi ipote:e care se cer
corelate, verificate, care conauc spre noi aspecte tot mai structurate ,i mai
coerente, aar f r a uciae misterul, ,corola ae minuni a unicit ii fiin ei vii,
transformana-o ntr-un aaev r ncremenit ,i irelevant pentru via . F r a
ambi iona spre aeci:ii aefinitive, pentru c via a ira ional ,i proteic nu va
putea fi nicioaat supus ,i cuprins ntr-o aogm .
Ceea ce ne putem aori este s p ,im cu sfial , aar con,tien i, n
sanctuarul :eului, nu ceranau-i supunere sau naurare, ci ncercana s
cuprinaem ,i s ne integr m armoniei ,i orainii crea iei primoraiale. Atunci,
abia atunci, vom putea spune, o aat cu Jung, c nu numai cunoa,tem, aar ,i
n elegem, nu numai ne n elegem pe noi n,ine, aar n elegem ,i pe cel
asemenea nou ,i totu,i mereu unic om obi,nuit. Cana omul obi,nuit al
planetei se va ntoarce spre sine pentru a sonaa profun:imile insonaabile ale
psihismului propriu, n elegana astfel frumuse ea ,i for a fiin ei umane,
oamenii nu vor mai fi un pericol pentru Terra.
Psihologia este un ghia, poate fi un prim pas. Truaa ,i victoria
asumate inaiviaual ne pot mbog i mereu via a. Este foarte posibil ca, o
aat cu era realit ii virtuale, testele psihologice s cunoasc o cu totul alt
turnur . Jiitorul este mereu incitant ,i aeschis.
13
Prin acest curs am urm rit cunoa,terea, n elegerea ,i formarea
abilit ilor ,i aeprinaerilor care permit practicarea activit ilor specifice
pentru testarea psihologic . cum se construie,te un chestionar psihologic ,i
care sunt cerin ele ,tiin ifice ce permit ca re:ultatele ,i interpretarea
comportamentului persoanei s fie valiae, care sunt strategiile ae testare
psihologic a personalit ii, tipuri ae teste ,i tipuri ae aplica ii practice.
Aplica ie. construirea unui chestionar aeaicat unei tr s turi ae
personalitate, aplicarea experimental pe un lot ae subiec i ,i anali:a
,tiin ific (anali:a ae itemi ,i fiaelitatea consisten a intern ) a acestuia.


n prezentarea unor concepte-cheie au Iost prelucrate si datele din
urm toarele dic ionare de psihologie:
Dictionary of Psychology, A. S.Reber, The Penguin, 1985.
Dic ionar ae psihologie, R.Doron, F.Parot, Humanitas, 1991.
Dic ionar ae psihologie, U.Schiopu, 1997.
Dic ionar ae psihologie, Larousse, Editura Univers Enciclopedic, 1998.



Autoarea

















14


















15

Capitolul I
CERIN E FUNDAMENTALE N CONSTRUIREA
SI EXPERIMENTAREA CHESTIONARULUI
DE PERSONALITATE



Capitolul prim se centrea: pe problematica tehnicii ae
construire ,i experimentare a chestionarelor aestinate evalu rii
personalit ii. Dintre aspectele teoretice ,i practice sunt pre:entate:
principalele limite ,i aificult i intrinseci m sur rii personalit ii prin
chestionare, cerin ele generale ,i etapele generale care intervin in
construirea ,i experimentarea instrumentelor psihologice ae acest tip,
strategiile ae construire a chestionarelor ae personalitate prin metoaa
intuitiv , metoaa empiric ,i metoaa anali:ei factoriale. Sunt pre-
:entate ,i principalele tipuri ae probleme care apar in construirea ,i
experimentarea itemilor chestionarului, respectiv: strategiile generale
ae construire a itemilor ,i problema limbafului utili:at, tipurile ae
rela ii intre item ,i tr s tura ae personalitate, problemele legate ae
caracteristicile ae suprafa ale itemilor, ae caracteristicile semantice
ale itemilor ,i ae cele psihometrice. De asemenea, sunt pre:entate
conceptele semnificative, un test cu intreb ri ae evaluare a cuno,-
tin elor ,i referin ele bibliografice.
In caarul acestui curs stuaentul reali:ea: ,i un proiect ae cer-
cetare, al c rui con inut este pre:entat la finele acestui capitol.

1.1. Principalele limite yi dificult i intrinseci m sur rii
personalit ii prin chestionare

nainte de a prezenta cerin ele Iundamentale care in de constru-
irea si validarea unui chestionar de personalitate, vom trece n revist
cteva dintre principalele limite si diIicult i pentru acest gen de
instrumente de evaluare a personalit ii.
Ceea ce teoreticieni de anvergura unor Anastasi sau Cronbach,
acum 40 de ani, si Angleitner, John, Ihr sau HoIstee si De Raad, Costa
si McCrae pentru anii `90 reproseaz chestionarelor ca instrumente ine
de limitele capacit ii de opera ionalizare a dimensiunilor de m surat, de
exprimare, dar si de controlul modului cum este transmis si receptat
16
inIorma ia. Mai mult depinde de o diIicultate exterioar instrumentului
propriu-zis, si anume de inten ionalitatea si starea interioar a res-
pondentului si distorsiunile consecutive acesteia. Analizele moderne
ncearc s reconsidere, ntr-o manier sistematic , diIeritele nivele ale
problematicii chestionarelor, n primul rnd modul de construire a
itemilor, Iorma si con inutul lor; n al doilea rnd, se adreseaz chiar
tehnicilor statistice, pentru a detecta surse de distorsionare sau pentru a
construi modele sistemice de control matematic al corel rii inIorma iilor
(a dimensiunilor si a Ia etelor acestora, att ntre ele, ct si cu alte
aspecte ale personalit ii).
Urmarea acestui sistematic eIort de control al circula iei si
prelucr rii inIorma iei la toate nivelele, de la Iormularea si construirea
chestionarului la receptarea, la prelucrarea si rezolvarea itemilor de
c tre subiect si apoi la interpretarea acestor r spunsuri ntr-o manier
care s se apropie ct mai mult de realitatea vie, este constituit , pe de o
parte, din taxonomi: rile care au clariIicat, n ultimul deceniu, o bun
parte din ,haosul unor probleme precum Iormatul itemilor, con inutul
lor, caracteristicile situa ionale etc. Pe de alt parte, aceste probleme Iac
obiectul unor dezbateri n simpozioane interna ionale cu teme precum:
cauzalitatea (Silva, Westmeyer, 1994), dezirabilitatea (Nowack, HoIstee
& Hendriks, Parlhus, Borkenau & OstendorI, Fernandez-Ballesteros &
Zamarron, 1995), bazele biochimice ale personalit ii (Zuckermann,
1994), luarea deciziei n psihodiagnoz (Westmeyer, 1994, van der
Berken & van Arle, Vos, 1995).
Si totusi, dac ar Ii s concluzion m, nu se pune att problema
relativiz rii valorii chestionarelor n cunoasterea personalit ii (cum au
Iost sau sunt unii tenta i s gndeasc ), ci a m surii n care un instrument
a c rui standardizare mpinge spre inIeren e tipologice, cu un ,grad mediu
de generalitate, poate surprinde si unicitatea, Iorma vie a psihismului,
Ielul cum se maniIest acele tr s turi n complexitatea interdetermi-
n rilor psihice. Si nu este corect s cerem unui instrument s cuantiIice
ceea ce, n esen a sa, nu a putut Ii cuantiIicat psihismul viu.
Asadar, limita principal a chestionarului de personalitate este
intrinsec acestui tip de demers cuantiIicabil.
De asemenea, dintre diIicult ile clasice avute n vedere, a c ror
rezolvare va mai nsemna nc multe teme de cercetare, sunt: ,vizibili-
tatea itemilor, gradul de schimbare vs. constan a comportamentului
m surat, speciIicitatea mare a r spunsurilor n sIera personalit ii, care
atrage diIicult i n gruparea lor n categorii bine deIinite de tr s turi
sau structuri ale personalit ii si determinarea unor criterii externe
adecvate prin care s se calculeze empiric gradul de validitate.
17
O alt problem major ine nu att de construirea chestionarelor,
ct de interpretarea datelor. Originea chestionarelor st , probabil, n
necesitatea de a realiza un interviu ct mai sistematizat. Ceea ce implic
supozi ia c Iiecare r spuns trebuie considerat sau ponderat ca indiciu al
existen ei sau al prezen ei aspectului avut n vedere. Interpretarea
Iactual veridic literal se bazeaz pe validitatea de con inut si se
apropie Ioarte mult de situa ia interviului sistematizat. Interpretarea
psihologic diagnostic simptomatic este posibil n urma
experiment rii si valid rii chestionarului, respectiv a stabilirii empirice
a rela iei dintre r spunsurile la itemi si un criteriu speciIicat de validare
(Anastasi, 1957).
O a doua surs de interminabile discu ii privind ce anume inter-
pret m atunci cnd interpret m r spunsul la itemi este Iaptul c exist o
inerent ambiguitate a r spunsurilor, dovedit de altIel experimental
(Eisenberg, 1941, Forsman, 1993), ceea ce conduce spre posibilitatea
unei game relativ largi de interpret ri pentru Iiecare r spuns. Formularea
mai speciIic si mai clar a itemilor, precum si Iormularea unor seturi
de r spunsuri speciIicate, pot conduce, pe de o parte, la sc derea gamei
de posibilit i de interpretare de c tre subiect a con inutului, dar, para-
doxal, conduc si spre o ,vizibilitate prea mare, care Iace ca r spunsurile
s poarte amprenta prea puternic a seturilor atitudinale, a inten iona-
lit ii, a eIectului de Ia ad si, nu n ultimul rnd, a st rilor emo ionale
pe care le tr ieste sau le-a traversat de curnd subiectul. Exist voci, n
domeniul psihologiei personalit ii, care, o dat cu Allport (1937), con-
sider c persoana poate Ii adecvat descris numai n termenii
paternurilor speciIice de interrela ionare, mai pu in prin tr s turi
comune. Modelul din 1994, descris de McCrae si Costa, pune n bun
m sur problema clariIic rii a ceea ce putem m sura n mod real din
natura uman si a modalit ilor n care putem trata aceast inIorma ie.

1.2. Cerin e generale yi etape generale
n construirea unui chestionar

n construirea unui chestionar de evaluare a personalit ii exist
dou probleme esen iale cu care se conIrunt orice psiholog:
1. deIinirea constructului, deci a tr s turii care trebuie m surat ;
2. construirea unui set de itemi prin care subiectul este ,ntrebat
n leg tur cu acele comportamente care sunt relevante pentru tr s -
tura respectiv sau n leg tur cu situa iile relevante pentru acea tr -
s tur . R spunsurile subiectului la acesti itemi vor servi ca indicatori
ai constructului.
18
Vom ncerca s prezent m n continuare cteva dintre problemele
legate de construirea si experimentarea acestui set coerent de itemi, care
reprezint chestionarul de personalitate.
Un tip de cerin e n prima etap de construire a unui chestionar
priveste alegerea tipului de prob sau chestionar. Ce prob alegem
depinde de: 1. scopul test rii (ce test m) si 2. deIinirea domeniului de
aplicare (ae ce test m: consiliere voca ional , expertiz clinic , expertiz
judiciar , psihoterapie, selec ie proIesional sau reorientare proIesional
etc.). Acest gen de probleme apare n m sura n care testarea trebuie s
r spund , desigur, unor probleme speciIice care apar uneori ntr-un
context speciIic ce trebuie deIinit, la rndul lui, iar pe de alt parte
psihologul porneste de la bun nceput avertizat n leg tur cu tipul de
expecta ii ale subiectului (motiva ii, st ri aIective, atitudini, prejudec i
si idiosincrasii) care pot distorsiona comunicarea prin chestionar.
Alegerea tipului de probe nseamn , n aceast etap , n acelasi
timp, construirea itemilor experimentali cu un set de cerin e care in
intrinsec de construirea chestionarului: adecvarea con inutului itemilor,
num rul de itemi, omogenitatea sau neomogenitatea acestora. Aceste
cerin e vor inIluen a calit ile psihometrice ale itemilor si ale chestio-
narului, aspecte pe care le vom discuta mai pe larg n alt subcapitol.
O a doua etap , ulterioar constituirii unui prim esantion de
itemi, priveste aplicarea experimental a acestora. Ini ial, aplicarea se
poate realiza pe un minim de 20 subiec i (Meili, 1964), pentru a r s-
punde unor ntreb ri ce se reIer la Iactori care pot inIluen a aleatoriu
rezultatele, diminund Iidelitatea.
Dintre sursele de eroare posibile ce pot Ii avute n vedere si co-
rectate n aceast etap men ion m: 1. standardizarea corect a instruc-
tajului si a condi iilor speciIice de r spuns; 2. standardizarea tipului de
r spuns; 3. Iormularea unor itemi sau scale de ,validare a chestiona-
rului n raport cu atitudinea subiectului (supra- sau subestimare a unor
simptome sau situa ii, atitudini de Ia ad , gradul de dezirabilitate la
diIerite genuri de subiec i); 4. construirea unor exemple introductive.
A treia etap a experiment rii priveste analiza statistic preli-
minar , pentru eliminarea itemilor care nu sunt omogeni, nu sunt
semniIicativi, dubleaz un anumit aspect investigat etc. Se realizeaz ,
n genere, pe un num r de subiec i care s permit clariIicarea urm -
toarelor aspecte: 1. nivelul de diIicultate al itemilor; 2. reparti ia co-
rect a r spunsurilor n Iunc ie de diIerite posibilit i (precizarea
grilei); 3. capacitatea de discriminare.
19
Aceste aspecte conduc la reparti ia echilibrat a itemilor n ches-
tionar, coborrea nivelului de diIicultate al limbajului la nivelul cate-
goriei de persoane pentru care este construit chestionarul, eliminarea
acelor itemi care nu contribuie la posibilitatea de a dihotomiza subiec ii
n Iunc ie de variabila testat sau care sunt irelevan i n raport cu aceast
posibilitate. Aceast ultim calitate, capacitatea de discriminare, este
considerat , al turi de omogenitate, ca inseparabil de semniIica ia
psihologic a testului, respectiv de validitatea sa (Meili, 1964). Aceste
cerin e impun ca, pe de o parte, grupul de subiec i s Iie reprezentativ
pentru dimensiunea avut n vedere (criteriu exterior) si, pe de alt
parte, sarcina sau con inutul itemilor s se reIere la variabila avut n
vedere. Aceast capacitate de diIeren iere se determin statistic Iie prin
metoda corela iei cu un criteriu exterior, Iie comparnd corela iile
Iiec rui item cu rezultatul global al scalei sau al chestionarului experi-
mentat. Scopul acestei etape este de a elimina acei itemi care sunt
neadecva i si de a-i ordona pe cei r masi n Iunc ie de gradul de
diIicultate (dac este cazul), de tipul de gril Iolosit (de exemplu, nu se
vor pune itemii ntr-o succesiune prelungit de reac ii relevante prin
acelasi Iel de r spuns numai DA, numai NU).
De asemenea, vor Ii elimina i si itemii reprezentativi pentru tr -
s tur , dar care, datorit unor motive precum dezirabilitatea, primesc
acelasi tip de r spuns de la marea majoritate a subiec ilor (de exemplu,
itemi de Ielul: ,Este important s existe o lege moral care s -mi gu-
verneze comportamentul).
A patra etap are ca scop standardizarea interpret rii prin stan-
dardizarea chestionarului. O prim cerin este constituirea, conIorm
etapelor anterioare, a chestionarului n Iorma lui deIinitiv . O a doua
este de a construi un esantion sau lot de subiec i ct mai diversiIicat,
n Iunc ie de criteriile speciIice categoriei de persoane testate cu acest
instrument. Pe acesti subiec i vom aplica: consemnele deIinitive,
exemplele care ajut la Iamiliarizarea subiectului cu tipul de pro-
bleme, experimentarea limitei de timp avute n vedere (dac este cazul
acestui din urm aspect, se va cere subiec ilor s ncercuiasc num rul
itemului la care r spund, apoi, din minut n minut, acelasi lucru, pn
cnd ultimul subiect termin de r spuns).
Urmeaz calcularea diIeritelor Iorme de Iidelitate cerute de instru-
ment. Se va continua cu cercet ri privind diIeritele Ia ete ale validit ii
instrumentului, n m sura n care ne intereseaz si consecin ele deci-
ziilor, generalizarea testului pe alte popula ii sau alte culturi si societ i,
ori Ielul n care testul prezent coreleaz cu alte modalit i de a m sura
20
tr s tura avut n vedere si speciIicitatea instrumentului, determinarea
unor Ia ete speciIice tr s turii prin ncercarea de a g si subIactori care
contribuie la varia ia comportamentului n cadrul aceleiasi tr s turi,
validitatea deciziilor n diIerite contexte aplicative etc.

1.3. Strategiile de construire a chestionarelor de personalitate

Megargee, discutnd n 1972 problemele antrenate de construirea
Inventarului de personalitate CaliIornia, modul de selectare a varia-
bilelor, strategia de construire a testului propriu-zis, realizeaz si o ana-
liz sistematic a metodelor de construc ie a unui chestionar. Aceast
clasiIicare Iace obiectul unui acord cvasi-general printre cercet torii si
constructorii de chestionare. n mod Iundamental, n Iunc ie de moda-
litatea de construire si selectare a itemilor, metodele generale de
construire a unui chestionar sunt trei: 1. metoda intuitiv sau abordarea
ra ional ; 2. metoda criteriului extern sau metoda empiric ; 3. metoda
criteriului intern sau metoda Iactorial . Desigur, pot exista si diIerite
combin ri ntre elementele speciIice celor trei tipuri de strategii, deci si
metode mixte. Vom urm ri pe rnd caracteristicile demersului experi-
mental si consecin ele Iiec rei op iuni n termenii limitelor si avantajelor.

1.3.1. Metoda intuitiv
Metoda intuitiv se bazeaz pe abordarea ra ional a construirii
unui chestionar care pune autorul n postura creatorului care decide ce
itemi trebuie inclusi si ce con inuturi sunt relevante pentru a traduce
tr s tura ntr-un comportament, decizie care antreneaz n special
experien a sa de via , cunoasterea psihologiei umane n general si a
tipului de probleme psihice antrenate de tr s tura- int , n special.
Hase & Goldberg (1967) clasiIic abord rile ra ionale n Iunc ie
de dou criterii. AstIel, 1. criteriul privind selec ia con inutului itemilor
divizeaz strategiile intuitive n abord ri n care selec ia itemilor se
bazeaz pe n elegerea strict intuitiv a tr s turii si, respectiv, abord ri
n care selec ia este ghidat de o teorie Iormalizat asupra personalit ii
si comportamentului uman; de asemenea, 2. criteriul privind instan a
care selec ioneaz itemii divizeaz n strategii n care autorul chestio-
narului este cel care opteaz , Ia de strategiile n care se constituie un
grup de persoane-judec tori.
Megargee (1972) diIeren iaz ntre selec iile pur intuitive si cele
mixte, denumite ,par ial empirice, n care selec ia este par ial ghidat
de datele experimentale. Acest tip de selec ie se Ioloseste, de exemplu,
21
pentru acele scale din C.P.I. construite pe baza analizei consisten ei
interne. n astIel de scale, autorul selecteaz intuitiv un lot de itemi
care par s reIlecte acea tr s tur , urmnd ca alegerea ini ial s Iie
analizat sub raportul consisten ei interne si s Iie p stra i acei itemi
care prezint un nivel suIicient de ncredere. Patru din cele 18 scale
ale variantei C.P.I. 1972 sunt construite n acest mod.
AstIel, un posibil demers intuitiv poate cuprinde, n genere,
urm torii pasi:
1. selec ia intuitiv a con inutului itemilor si a lotului ini ial de itemi;
2. administrarea ntregului lot de itemi unui grup de subiec i;
3. calcularea scorurilor totale la aceast scal preliminar ;
4. calculul corela iilor dintre scorurile la itemi si scorurile totale
pentru to i itemii din lotul preliminar;
5. acesti coeIicien i de corela ie vor servi drept criteriu pentru selec ia
Iinal a itemilor care prezint cele mai nalte corela ii ntre scorurile
proprii si scorurile totale. Deci, ntr-un astIel de demers mixt, datele
empirice pot Ii utilizate pentru a creste validitatea discriminativ a
testului prin eliminarea itemilor care Iie au paternuri de r spuns
ambigui, Iie au corela ii semniIicative cu scale care m soar alt
tr s tur .
Megargee consider ca principal avantaj al strategiei intuitive vali-
ditatea de con inut ridicat . Un al doilea avantaj const dintr-o coeren
intrinsec , n m sura n care un asemenea instrument este urmarea unei
consisten e n abordare si/sau reIlect un cadru teoretic univoc.
Principalele dezavantaje, dou la num r, in pe de o parte de
Iaptul c omogenitatea si con inutul itemilor depind de abilitatea auto-
rului de a-si imagina si anticipa r spunsurile la problemele itemilor a
persoanelor caracterizate prin tr s tura respectiv . Pe de alt parte, la
Iel de simplu va Ii si pentru subiect s n eleag sensul si modelul de
r spuns expectat de autor sau de chestionar, ceea ce i va Iacilita posi-
bilitatea de a distorsiona voit r spunsurile pentru a simula ori disimula
reac ii convenabile sau dezirabile.

1.3.2. Metoda empiric
Ia nivelul acestei metode, selec ia itemilor este ghidat doar de
rela ia determinat empiric ntre itemul testului si o m sur -criteriu spe-
ciIic . Aceast metod mai poart numele de strategia criteriului extern.
Etapele principale ale strategiei constau n:
1. asamblarea unui esantion ini ial de itemi de obicei pe baze
ra ionale sau reunind itemii din diIerite chestionare;
22
2. administrarea lor unui grup de subiec i care diIer ntre ei doar
la nivelul tr s turii evaluate (deci cele dou loturi-criteriu ar
trebui, n mod ideal, s Iie asem n toare n orice privin , cu
excep ia tr s turii speciIicate);
3. determinarea, pentru Iiecare lot, a Irecven ei r spunsurilor
Acord / Dezacord;
4. determinarea semniIica iei statistice a diIeren elor ob inute;
5. itemii care diIeren iaz semniIicativ cele dou loturi sunt se-
lecta i pentru scala preliminar ;
6. aceast scal se aplic din nou loturilor-criteriu ini iale;
7. dac r spunsurile analizate sunt satisI c toare, scala va Ii
validat pe noi laturi, cu scopul de a identiIica si elimina
itemii cu o slab capacitate de discriminare;
8. aceast scal prescurtat si raIinat va Ii din nou validat .
Avantajul pentru diagnoz al unei astIel de selec ii ghidate de
criterii exterioare judec ii calitative a psihologului const n Iaptul c ,
pe de o parte, dep seste abilitatea intuitiv a unui singur om, iar, pe de
alt parte, reprezint o consecin a comportamentului unui mare
num r de persoane Ia de con inutul itemilor si poate detecta astIel
itemi discriminativi care sunt departe de a Ii eviden i de la sine.
De exemplu, n constituirea scalei de socializare a C.P.I., denu-
mit ini ial scala de delincven , expectan a constructorului pentru un
item de Ielul ,Am Iost destul de independent si liber de constrngeri
din partea Iamiliei era ca tinerii delincven i din lotul-criteriu s r s-
pund ,Da, n m sura n care studiile sociopsihologice relev aceast
independen n cazul copiilor delincven i.
Dar, empiric, s-a selec ionat pentru item ca semniIicativ pentru
gril r spunsul ,Nu, dat Iiind Iaptul c tinerii delincven i r spund
semniIicativ ,Nu comparativ cu lotul de nondelincven i. Ia Iel, pentru
sociopatie, ne-am putea astepta ca un astIel de subiect s r spund
,Fals la itemul ,Majoritatea timpului am I cut ceva r u sau gresit;
empiric, rezultatele indic si Iaptul c r spunsurile marii majorit i a
sociopa ilor, r spuns diIeren iator Ia de subiec ii comuni, sunt de tipul
,Adev rat.
Acest aspect, al dependen ei includerii itemilor de acurate ea
selec iei loturilor-criteriu, Iace ca organizarea gresit a acestor loturi
s conduc la arteIacte, la selec ii gresite de itemi care sunt, de Iapt,
irelevan i. De exemplu, n selectarea itemilor scalei de psihopatie din
MMPI, lotul martor de nondelincven i era semniIicativ mai tn r dect
grupul care reprezenta ,popula ia anormal , iar consecin a a Iost c
23
scorurile la anumi i itemi la adolescen ii nondelincven i erau Ioarte
apropiate de scorurile lotului-criteriu de delincven i, uneori chiar mai
mari dect acestea.
Deci, n metoda criteriului extern, rela ia empiric stabilit cu un
criteriu exterior si nu con inutul maniIest al itemilor determin selec-
tarea lor pentru chestionarul deIinitiv. Chiar n situa ia n care nu ne
putem explica psihologic de ce lotul criteriu se ndreapt spre un
r spuns paradoxal (Iie rela ia itemului cu criteriul este obscur , Iie
direc ia r spunsului pare absurd ), itemul va Ii inclus n chestionar
dac este capabil empiric s diIeren ieze loturile.
n aceeasi ordine de idei, psihologul nu este preocupat de
adev rul real sau literal al r spunsului subiectului, deci dac un anumit
subiect este asa cum aIirm c este prin r spunsul la un anumit item
(v. diIeren a dintre chestionar si interviu), ci interesul se centreaz pe
rela ia dintre r spunsul subiectului la item si alte dimensiuni compor-
tamentale implicite. Din aceste motive, scalele derivate empiric pot Ii
mai subtile si mai diIicil de trucat dect cele ra ionale.
Aceast sc dere a validit ii aparente sau de con inut Iace, n
acelasi timp, ca scalele s Iie ceva mai greu acceptate de subiec i (ade-
sea apar reac ii de tipul: ,Nu n eleg de ce v intereseaz acest lucru
sau ,Nu n eleg de ce acest aspect are importan pentru angajarea
mea ca. etc). Acelasi tip de cauz Iace scala destul de diIicil de
explicat nespecialistilor, care presupun aceeasi ecua ie ca aceea a
interviului: interesul pentru con inutul Iactual al itemilor.
Metoda analizei criteriului extern devine decisiv atunci cnd se
pune problema utilit ii predictive, practice a diIeritelor criterii, deci
pentru construirea unor chestionare de tip voca ional sau pentru
tr s turi care sunt marcate de prejudecata mentalit ii comune.

1.3.3. Metoda analizei factoriale
Aceast metod pune accent pe analiza criteriului intern, res-
pectiv pe tehnici statistice care permit ca, o dat cu identiIicarea unui
Iactor care apare ca dimensiune responsabil de varia ia semniIicativ
a comportamentului, s construim si o scal pentru a deIini psihologic
si a evalua respectivul Iactor.
Pasii n strategia analizei Iactoriale pornesc de la:
1. construirea pe baze a priori a unui lot relativ mic de itemi (celelalte
metode aveau Iiecare n vedere selectarea Iinal dintr-un num r
ini ial mare de posibili itemi), itemi ce par s Iie strns lega i de
Iactorul vizat;
24
2. acesti itemi sunt administra i unui num r mare de subiec i care, n
paralel, sunt adesea testa i si cu alte instrumente identiIicate deja ca
semniIicative n raport cu Iactorul sau dimensiunea vizat ;
3. se procedeaz la intercorelarea itemilor, matricea rezultat Iiind
analizat Iactorial, rotat conIorm procedurii alese, ob inndu-se o
clusterizare care este responsabil de un anumit cuantum al varia-
iei comportamentului subiec ilor testa i;
4. se determin corela ia Iiec rui item cu Iactorul sau Iactorii rezulta i
(nc rc tura Iactorial a itemului);
5. vor Ii selecta i pentru scala Iinal acei itemi care au cea mai nalt
nc rc tur Iactorial . Ceea ce am ob inut este o solu ie structural
simpl , n care Iiecare dintre Iactori este responsabil pentru o anu-
mit tr s tur .
n aceast metod pot interveni distorsiuni datorate metodei de
analiz Iactorial (HoIstee, De Raad, Goldberg, 1992; Hendriks, HoIstee,
De Raad, 1993) sau ,lipsei de distinctivitate conceptual ntre structur
si Ienomen (Perugini, 1993). n aceste condi ii, abilitatea cercet torului
const n analiza semniIica iei psihologice a itemilor care structureaz
un anumit Iactor, pentru a da consisten psihologic , sens calitativ,
acelui produs al analizei statistice cantitative. Marea majoritate a chesti-
onarelor contemporane sunt construite prin aceast metod , n prezent
existnd tendin a de a Ii puse sub semnul ntreb rii orice chestionare
care nu au Iost supuse analizei Iactoriale.
Avantajul principal al unei astIel de scale este puritatea Iactorilor
si omogenitatea lor. AstIel putem Ii siguri c scorurile egale reprezint
perIorman e echivalente la testul respectiv, un deziderat central al ins-
trumentelor psihometrice.
n acelasi timp, sunt Irecvente vocile din rndul unor psihodiag-
nosticieni de orientare clinic si nu numai, care, interesa i n primul
rnd de validitatea practic a diagnozei, consider c scalele de tip
Iactorial nu rela ioneaz suIicient de Ilexibil si de relevant cu compor-
tamentul viu, deci cu modelele comportamentale complexe n care
Iactorul respectiv apare doar ca una dintre determinante. n acest sens,
Iacem trimitere din nou la modelul Costa & McCrae, care, accentund
valoarea de construct abstract a dimensiunilor Iactoriale bazale, oIer
o modalitate inteligibil de a include semniIica ia acestora pentru ceea
ce autorii numesc ,adapt rile caracteristice persoanei.
n anii `90 exist preocup ri metodologice privind integrarea
diIeritelor tipuri de metode pentru a se ajunge, pe de o parte, la deter-
minarea separat a diIeritelor surse de varian n interiorul aceluiasi
Iactor (modelul Multi-Tr s tur , Multi-Metod MTMM aplicat n
25
domeniul Big Five de cercet tori precum Gallucci, Iauriola, Ieone,
Iivi, Perugini, 1994; Steyer, Ferring & Schmitt, 1992); pe de alt parte,
de a dep si o structur Iactorial simpl pentru a ob ine modele geome-
trice de tip circumplex, care ncearc s redea ceva din complexitatea
personalit ii (HoIstee, De Raad & Goldberg, 1992; Perugini, 1993).
Asupra acestor din urm cercet ri vom reveni.

1.4. Modalit ile de construire a itemilor chestionarelor
de personalitate

Dintre problemele cel mai viu discutate n literatura de specialitate
legate de construirea itemilor, vom lua n considerare dou : 1. modali-
t ile propriu-zise de construire; 2. limbajul n care se construieste itemul
si relevan a limbajului pentru diagnoza personalit ii. Se consider , de
exemplu, cu o argumentare aplicat pe structurile lexicale, c ,un esan-
tion optim de unit i descriptive, bazat pe paradigmele lexicale, nu a
Iost nc construit (De Raad, 1994).
Trecnd n revist ntr-o extins analiz caracteristicile psiho-
metrice ale diverselor tipuri de itemi, Angleitner, John si Ihr (1986)
relev o anumit neglijare, ntr-o Iaz de nceput a istoriei psihodiag-
nozei, a propriet ilor itemilor sau stimulilor, n Iavoarea unei centr ri
aproape exclusive pe principiile de construire a scalelor. Consecin a,
probat de autori, este c nici cele mai soIisticate tehnici de grupare a
itemilor nu sunt capabile s remedieze distorsiunile datorate unei
idiosincratice si nesistematice abord ri a problematicii gener rii lotu-
lui ini ial de itemi.
Problemele la care nu s-au preocupat s r spund creatorii clasici
de inventare de personalitate si pe care le dezbat n prezent creatorii
moderni sunt: 1. cum trebuie construit lotul ini ial de itemi; 2. cum tre-
buie scrisi acesti itemi; 3. cum inIluen eaz caracteristicile Iormale si de
con inut ale Iormul rii Ielul n care vor prelucra subiec ii acel item.
Aceste aspecte sunt dezb tute n prezent si de al i autori (De Raad,
Mulder, Kloosterman & HoIstee, 1998; HoIstee, 1990; Angleitner,
OstendorI & John, 1990; De Raad, 1992; Caprara & Perugini, 1994,
HoIstee, 1994).
nc din 1972, Meehl, ntr-o lucrare reIeritoare la schimb ri de
perspectiv n evaluarea personalit ii, comenteaz Iaptul c cercet rile
avnd ca obiect construirea si validarea testelor de personalitate ar
trebui s se concentreze mai degrab pe acele aspecte negative care
impieteaz asupra valorii diagnostice a itemilor si chestionarelor,
26
acestea Iiind oricum mult mai multe si mai importante dect caracte-
risticile pozitive: ,Iista propriet ilor de nedorit este considerabil mai
lung dect cea a propriet ilor de dorit. Aceasta echivaleaz cu a spune
c , dat Iiind structura min ii umane (un Iapt al realit ii si nu doar o
sl biciune a unei metode psihometrice sau a unei teorii), n cursul
construirii unei scale s-ar putea s trebuiasc s cheltuim mai mult timp,
mai mul i bani, mai multe resurse intelectuale si mai mult energie
m surnd lucruri care s nu Iie reIlectate de item, dect lucrurile pe care
dorim s le reIlecte. (Meehl). Ceea ce se si ntmpl n cercetarea si
psihodiagnoza personalit ii n ultimii ani.

1.4.1. Problema limbajului
O problem comun const n deIinirea relevan ei pentru
personalitate a anumitor cuvinte din vocabularul curent. O deIini ie
clasic dat de Allport si Odbert (1936) consider drept relevan i
pentru personalitate to i acei termeni care pot Ii Iolosi i pentru a
,distinge comportamentul unui om de comportamentul altuia.
Mai recent, ntr-un studiu realizat de Angleitner, OstendorI si
John (1990), se ncearc o deIinire si operare selectiv prin trei moda-
lit i. Prima dintre ele identiIic o taxonomie a tipurilor de caracteristici
de personalitate care pot Ii reg site direct la nivelul limbajului natural
(adjective, substantive, adverbe, verbe etc). AstIel, clasiIicarea cuprinde
sase categorii de con inuturi: tr s turi stabile; st ri si dispozi ii psihice;
activit i; roluri sociale; rela ii si eIecte sociale; abilit i si talente;
caracteristici care in de prezen a Iizic . A doua modalitate se reIer la
speciIicarea unor criterii de excludere: un termen nu este relevant pentru
personalitate dac este nondistinctiv si nu se aplic la to i indivizii;
termeni ce se reIer la originea geograIic , na ionalitate, identit i pro-
Iesionale sau lega i de o anumit munc ; termeni care se reIer doar la o
parte din persoan si termeni a c ror implica ie pentru personalitate este
metaIoric si neprecis . A treia modalitate este o gril de identiIicare
prin care se exclud acei termeni care nu se potrivesc n nici una dintre
urm toarele propozi ii-criteriu: 1. pentru adjective: ,Ct de . sunt?
sau ,Ct de . s-a comportat X? 2. pentru substantive: ,Este X .?
sau ,Po i s spui c X este un .?; 3. pentru substantive atributive: ,.
lui X este remarcabil sau ,Prezint / posed X .?
ntr-o serie de studii realizate asupra limbii olandeze, cercet tori
precum HoIstee (1990) indic cinci tipuri de obstacole care trebuie
avute n vedere cnd se pune problema utiliz rii limbajului natural n
construirea unui sistem stiin iIic de categorii psihonosologice. AstIel:
27
1. domeniul este greu de delimitat, att n privin a categoriilor, ct
si n cea a alegerii itemilor din interiorul categoriei respective;
2. m sura n care termenii sunt traductibili dintr-o limb n alta
este limitat ;
3. rolul coplesitor al aspectelor evaluative n limbajul comun
este stnjenitor pentru un punct de vedere stiin iIic;
4. nu se pot aplica taxonomiz ri simple sau reguli precise;
5. mai mul i termeni (si expresii) sunt paradoxali cnd sunt Iolo-
si i la persoana nti (autodescrieri). n acelasi timp, autorul
observ c ,ncerc rile de a construi un limbaj total artiIicial
s-ar dovedi inutile ntr-un Iel sau altul. Fie pentru c nu ar Ii
n eles de clien i, de auditoriul intelectual, de sponsori sau de
nsisi investigatorii; sau, mai probabil, acesti termeni vor
asimila Ioarte curnd chiar impedimentele limbajului zilnic,
ca, de exemplu, n cazul lui inteligent sau introvert.
Ca strategie principal pentru a dep si aceast posibil situa ie
este selectarea acelor termeni care se subsumeaz principiului polarit ii
tr s turilor de personalitate, veriIicnd dac este posibil o ancorare
recursiv a n elesului termenului prin introducerea unor neologisme
atunci cnd sunt cerute, si abandonnd acei termeni care rezist unei
neg ri neechivoce. De asemenea, pledeaz pentru Iormularea itemilor la
persoana a treia singular si pentru chestionare care se dau spre com-
pletare celor care cunosc subiectul. Consider c se cer abandonate
chestionarele care cer subiectului nsusi s se autocaracterizeze n
Iunc ie de itemi care genereaz paradoxuri atunci cnd sunt aplica i la
persoana nti. Faptul c autoevalu rile sunt intrinsec deIicitare pentru
c erorile de judecare nu pot Ii calculate este reluat de HoIstee n 1994,
o dat cu aceeasi recomandare: evaluarea personalit ii unei persoane
trebuie I cut prin chestionare Iormulate la persoana a treia singular si
date spre completare celor care cunosc persoana testat . Aceast
procedur poate s includ sau nu ca evaluator si persoana testat . De
asemenea, se reIer la necesitatea extinderii studiilor care au n vedere
validitatea predictiv , n m sura n care scopul select rii si construirii
unui limbaj pentru personalitate este de a mbun t i predic ia diIeren-
elor individuale n via a real .
McCrae (1990), trecnd n revist problemele limbajului, aIirm
transant un scepticism legat de capacitatea omului obisnuit, a
nespecialistului, de a n elege adev ratele baze ale personalit ii. Din
punctul de vedere al acestui cercet tor si creator de teste american, n
studierea limbii trebuie s se continue examinarea leg turilor empirice
28
cu alte sisteme ale personalit ii, trebuie s se dep seasc utilizarea
lexiconului pentru a analiza limbajul vorbit si scris actual. McCrae si
Costa dezvolt variante ale aceluiasi chestionar, care se pot administra
Iie spre autoevaluare (persoana nti singular), Iie spre evaluarea
subiectului de c tre al ii (persoana a treia singular).
O alt direc ie de studiu al limbajului personalit ii este promo-
vat prin cercet rile lui De Raad s.a., prezentate n 1992 ntr-un articol
sintetic reIeritor la diIeren ierile ntre adjective, substantive si verbe
privind capacitatea acestora de a capta si reda sensuri ale personalit ii.
Analiznd datele de cercetare psiholingvistic de tip Big Five realizate
separat pe cele trei categorii verbale, descoper c utilizarea idiosincratic
n scalele de evaluare este mai probabil pentru substantive dect pentru
verbe si, de asemenea, pentru verbe n raport cu adjectivele. DiIeren ele
n modul cum sunt utilizate cele trei categorii de termeni conduc n
practic , de exemplu, la diIeren e n ordinea Iactorilor si chiar n nu-
m rul Iactorilor rezulta i n urma analizei Iactoriale. Factorii deriva i
prin substantive prezint o tendin spre o descriere mai coerent si bine
deIinit ; de asemenea, acesti Iactori tind s cuprind cele mai extreme
semniIica ii ale dimensiunilor derivate din utilizarea adjectivelor.
n aceeasi ordine de compara ie, Iactorii deriva i din substantive
au o mai larg varia ie de sensuri. Aceste aspecte conIirm caracteristica
substantivelor de a Ii reprezentative prin ele nsele. Verbele si extrag
par ial sensurile din situa ii interpersonale. Din acest motiv, ele sunt mai
condi ionate si au nevoie de mai mult speciIicare. De Iapt, observ De
Raad, comportamentele introduse prin verbe sunt considerate semniIica-
tive pentru personalitate doar dac acele comportamente sunt n elese ca
Iiind determinate de anumite dispozi ii. Deci verbele pot Ii considerate
ca relevante pentru personalitate n m sura n care capteaz astIel de
rela ii cauzale. Un studiu realizat pe limba german de Angleitner si
Riemann (1993) subliniaz capacitatea verbelor de a capta aspecte tem-
peramentale.
Se speciIic , de asemenea, Iaptul c o posibil surs de varia ie a
dimensiunilor Big Five n diIerite limbi ine de diIeren ele de rela ionare
ntre cele trei tipuri de categorii de termeni adjective, substantive si
verbe diIeren e speciIice pentru aceste limbi. Concluzia cercet torilor
se ndreapt spre un acord n ceea ce priveste o mai bun capacitate a
adjectivelor de a deveni descriptori de personalitate, dar este preIerabil
s se combine capacit ile de captare ale diIeritelor clase lingvistice (De
Raad si HoIstee, 1993), conIorm speciIicului Iiec rei limbi. n orice caz,
29
ntr-o disput care priveste modalitatea de utilizare practic , se speciIic
utilizarea de propozi ii si Iraze si nu a unor cuvinte singulare (Goldberg,
1982; Brigs, 1992) n Iormatul cel mai simplu acceptabil din punct de
vedere gramatical (De Raad, 1994).

1.4.2. Rela ia item - tr s tur
Ca prim etap n construirea itemului, decizia privind tr s tura
si con inuturile psihologice implic o constant raportare a itemului, n
Iiecare etap , la validitatea sa discriminativ , astIel:
1. DeIinirea tr s turii, optim din prisma unei teorii structurale
care s reIlecte si importan a pentru via a diIeren elor interindividuale
generate de dimensiunea psihic avut n vedere. Aceast deIinire
trebuie realizat explicit, cuprinznd o descriere att a rela iilor de tip
convergent, ct si a celor de tip divergent cu alte tr s turi sau constructe
psihologice, dar si cu tipurile relevante si speciIice de maniIestare a
tr s turii respective (Angleitner, 1986).
2. Pentru evitarea Iormul rii unor itemi neproductivi sau de tip
idiosincratic, trebuie utilizate loturi de subiec i pentru generarea exem-
plarelor Iiec rui tip de item, iar selec ia lor s se bazeze pe un acord
ntre un num r de persoane-judec tori privind gradul de relevan al
con inutului itemului pentru tr s tur .
3. Pentru a putea capta inIluen a contextului situa ional, se are n
vedere dac n textul itemului sunt incluse aspecte relevante ale
acestuia si dac con inutul este ct mai explicit posibil.
Angleitner realizeaz o descriere sistematic a rela iei item-
tr s tur bazndu-se pe propriile cercet ri si pe descrieri anterioare de
categorii de clase de rela ii logice, realizate de Janke, 1973 si Iennertz,
1973.
n acest ,sistem categorial prezentat sintetic n tabelul 1, cate-
goriile centrale a c ror Irecven este ridicat n aproximativ toate
genurile de chestionare sunt primele dou : reac iile comportamentale
(deschise, acoperite si vegetative) si atributele tr s turilor, care pot Ii
Iie nemodiIicabile, Iie modiIicabile (calitativ sau n Iunc ie de con-
textul situa ional). Celelalte cinci categorii dorin e si interese, Iapte
biograIice, atitudini si opinii, reac ii ale altora, itemi bizari se reIer
preponderent la con inuturi legate indirect de tr s tura de persona-
litate; de altIel, acest Iapt este responsabil si de diIeren e n stabilitatea
r spunsurilor la itemii de aceste tipuri (Goldberg, 1963).
30
Tabelul 1. Taxonomia rela iilor posibile ntre item yi tr s tur
Nr. Denumire Definirea con inuturilor psihologice
1. descrieri
de reac ii
Itemii evalueaz :
a. comportamente deschise, observabile
b. comportamente acoperite, interne, neobservabile de
al ii: senza ii, sentimente, cogni ii interioare
c. simptome biopsihologice, precum reac iile psihoIiziologice
2. atribute
ale
tr s turii
reprezint dispozi ii: de obicei descrise prin adjective sau
substantive; pot Ii de dou Ieluri:
1. nemodiIicabile, si
2. modiIicabile, cnd se speciIic Irecven a, durata,
contextul situa ional
3. dorin e si
trebuin e
inten ia de a se angaja n comportamente speciIice,
dorin a pentru ceva anume (nu si acelea pentru care se
speciIic realizarea n prezent n timpul test rii)
4. Iapte
biograIice
itemi centra i pe aspecte relevante din trecut
5. atitudini opinii puternic sus inute, atitudini si opinii Ia de
diverse categorii de subiecte generale, sociale, personale
6. reac ii ale
altora
itemi care descriu comportamente, reac ii si atitudini ale
altora Ia de persoan
7. itemi
bizari
majoritatea itemilor de acest Iel descriu comportamente
si tr iri evident neobisnuite, stranii, care par s se
asocieze empiric cu tr s tura respectiv

1.4.3. Caracteristici de suprafa ale itemilor
Etapa consecutiv deciziilor privind constructul si tipurile de
con inuturi relevante este etapa scrierii propriu-:ise. AltIel spus, g -
sirea Iormei celei mai adecvate pentru diIerite tipuri de con inuturi,
sarcin care include att problema formei ae con inut celei mai adec-
vate pentru a da itemului calitatea de bun indicator al constructului,
dar si a formei ae r spuns celei mai potrivite pentru a da subiectului
posibilitatea s -si exprime propria situa ie.
n ceea ce priveste Iorma de r spuns, n general, r spunsurile la
itemi pot Ii subsumate unor comportamente verbale nalt standardizate,
comportamente provocate de stimuli verbali (Angleitner, 1986). Sunt
r spunsurile exprimabile ntr-o reac ie de tip aihotomic precum ,Da/Nu,
,Adev rat/Fals; sau trihotomic precum ,Da/Nu/Nu stiu, ,ntotdeauna
/Uneori /Niciodat , sau prin utilizarea unei scale mai extinse, de tip
31
Iikert, n patru, cinci, sase sau sapte grade precum ,Acord total,
,Acord par ial si ,Acord par ial, ,Acord total.
Sau putem preIera situa ia n care itemii sunt exprima i sec si
general, iar r spunsurile redau con inutul propriu-zis al diverselor
comportamente posibile? De exemplu: ,Cnd trec pe lng o persoan
de sex opus, a. mi vine s traversez pe partea cealalt ; b. rosesc si gr -
besc pasul; c. ntorc capul s o privesc mai bine; d. nu-i acord nici o
importan .
n tipul de r spuns tradi ional ,Da/Nu, eventual ,Nu stiu,
subiectul tr ieste diIicultatea de a alege un r spuns prea extremizat.
De aceea, n construirea unor itemi pentru astIel de Iorme de r spuns
este important s se moduleze con inutul itemului, prin speciIicarea
Irecven ei sau intensit ii, pentru a se evita ca si acesta s exprime
situa ii la Iel de extreme ca si r spunsurile. De exemplu: ,Uneori mi
se ntmpl s spun o minciun sau ,De cele mai multe ori m simt
att de obosit, nct m apuc somnul. Ia astIel de itemi, modula i, se
pot utiliza r spunsurile dihotomizate.
n prezent nu se mai includ printre variantele posibile de r spuns
,? sau ,Nu stiu, considerndu-se nesatisI c toare din punctul de ve-
dere al inIorma iei: po i interpreta Iie esecul subiectului de a n elege
itemul, Iie nesiguran a subiectului, inaplicabilitatea itemului si chiar
un grad intermediar de r spuns n situa ia unor itemi nemodula i
(Anastasi, 1957).
De exemplu, cercet rile eIectuate asupra Ielului cum interpreteaz
subiec ii tipul de r spuns ,mediu indic cel pu in patru modalit i de
utilizare ale sale (Goldberg, 1981): o atribuire situa ional (conduita
mea depinde de situa ie); o expresie a incertitudinii (nu m pot decide
pentru c nu-mi cunosc suIicient de bine acest aspect); ambiguitatea
itemului (nu sunt sigur ce poate s nsemne acest item); neutralitatea
(m aIlu undeva la medie n ceea ce priveste aceast caracteristic ).
Cercet rile au demonstrat ns c si modularea prin intensitate,
Irecven sau m sur este o surs de ambiguitate, pentru c subiec ii
nu n eleg acelasi lucru prin cuvinte ca ,rar, ,uneori, ,adesea,
,Irecvent, ,de obicei. n decursul timpului s-a preIerat ca Iorm de
r spuns tehnica alegerii Ior ate, dezvoltat mai ales de chestionarele
pentru selec ia proIesional industrial sau n armat n perioada anilor
`40. n esen , cer subiectului s aleag ntre dou sau mai multe r s-
punsuri, descrieri, Iraze care par egale din perspectiva acceptabilit ii,
dar a c ror validitate este diIerit Ia de criteriul extern. De obicei se
alc tuiesc perechi sau tetrade. n cel din urm caz se construiesc, de
32
Iapt, dou perechi: dou Iraze dezirabile si dou Iraze indezirabile. n
Iorme si mai extinse, de tipul a cinci variante de r spuns, subiectului i
se cere, de obicei, s precizeze care este cel mai caracteristic si care
este cel mai pu in caracteristic r spuns pentru el.
O Iorm mai special a tehnicii r spunsurilor Ior ate este metoda
Q a sort rii, dezvoltat de Stephenson (1950), care cere subiectului s
realizeze o rangare a unui num r impar de r spunsuri-situa ii (cinci,
sapte, nou ), sortndu-le gradat, n Iunc ie de un criteriu dat, de la o
extrem spre cealalt . AstIel de tehnici urm resc s dea subiectului o
posibilitate de a se exprima mai personal.
2. n ceea ce priveste Iorma itemului propriu-zis, situa iile sunt de
o diversitate dezarmant ; ncerc rile de analiz lingvistic a itemilor
sunt relativ rare, mai ales n leg tur cu caracteristicile sintactice si
semantice si eIectul lor asupra consisten ei itemului. Opinia curent
asupra caracteristicilor de supraIa precum lungimea itemului, comple-
xitatea sintactic a propozi iei sau Irazei, este c acestea trebuie corelate
cu modul cum are loc prelucrarea itemului de c tre subiectul sau su-
biec ii care ncearc s r spund . Modelele de cercetare cognitive de tip
psiholingvistic pentru procesul de citire, realizate de cercet tori precum
Foss & Hakes, 1978, sau Wiggins, 1965, sprijin concluzia, important
pentru constructorii de chestionare, c gradul de comprehensibilitate al
propozi iilor care sunt supuse unui mai mare num r de transIorm ri si la
mai multe nivele n proces rile n elegerii este invers propor ional cu
complexitatea prelucr rii. Deci, cu ct num rul de transIorm ri este mai
mic, cu att este mai usor de n eles propozi ia respectiv (ia mai pu in
timp si duce la mai pu ine erori).
Trei sunt aspectele cele mai importante ale structurii de supraIa
a itemilor: 1. lungimea (num rul de cuvinte, litere, propozi ii); 2. com-
plexitatea (care creste o dat cu num rul de nega ii, trecerea la diateza
pasiv , timpul trecut si alte moduri dect indicativul n ceea ce priveste
utilizarea verbelor, precum si cu reIerire personal ); 3. formatul propriu-zis
al itemului, dat de tipul de propozi ie si de tipul de r spuns.
Iievert (1969), Ihr si Angleitner (1980), Angleitner s.a. (1986)
recomand itemi ct mai scur i, cu evitarea multor propozi ii si nega ii.
Iungimea medie a itemilor din principalele chestionare analizate (altele
dect cele de tip Big Five) este de aproximativ 12 cuvinte; conjugarea la
timpul trecut si la modul conjunctiv sau condi ional apare doar n 10,5
din cazuri; doar 4,5 dintre itemii curen i nu au reIerire personal . Exist
si o corelare posibil cu categoria de rela ie item-tr s tur . AstIel, ches-
tionarele care con in itemi biograIici (si avem exemplul MMPI-ului)
33
con in si cel mai mare num r de itemi la trecut; Irecven a mai mare a
itemilor lega i de dorin e, interese, atitudini, opinii, caracteristic de
exemplu pentru testul 16 PFQ, conduce la exprimarea prin ac iuni de
natur ipotetic , deci verbe la modul conjunctiv sau condi ional (Ihr,
Angleitner, 1980).

1.4.4. Caracteristici semantice ale itemilor
O alt direc ie de studiu se axeaz pe procesele cognitive impli-
cate in r spunsul la itemi si, consecutiv, delimitarea caracteristicilor
semantice responsabile de diIicult ile sau conIuziile n acest tip de
procesare a inIorma iei. S-a studiat analiza con inutului protocoalelor
de r spuns cu voce tare, timpii de reac ie, aprecierea prin rangare a
gradului de similitudine dintre itemi (de exemplu, Rogers, 1971, 1974,
1977), precum si stadiile ipotetice ale procesului de r spuns, de la citi-
rea itemului, ncepnd cu (1) reprezentarea con inutului; (2) procesele
de comparare cu inIorma ia stocat despre sine nsusi, si terminnd cu
(3) veriIicarea mental a r spunsului, n Iunc ie de utilitate (n eleas
mai ales prin prisma congruen ei cu normele sociale si cu valorile
avute n vedere) (cI. Angleitner s.a., 1986).
Aceste stadii de prelucrare, tratate ca etape secven iale si dis-
tincte, sunt ns interactive si chiar paralele n procesul mental real.
Ceea ce, ntr-o descriere strict cognitiv , apare ca proces logic, este n
Iapt o procesare de tip euristic n care, n Iiecare dintre etape, intervin
aspecte inIluen ate de caracteristicile itemului, dar si de starea global
a psihismului subiectiv (inclusiv activarea unor complexe sau a unor
con inuturi ale inconstientului care, n momentul prezent, pot interveni
n proces rile inIorma iei I r ca subiectul s Iie constient sau deplin
constient de aceasta).
Pornind ns de la item, Angleitner (1986) descrie cinci caracteris-
tici semantice care intervin semniIicativ, ngreunnd sau simpliIicnd
proces rile r spunsului: comprehensibilitatea (ct de usor poate Ii n e-
les itemul), ambiguitatea (dac este posibil atribuirea a mai mult dect
un singur n eles); nivelul ae abstracti:are (cu ct inIorma ia este mai
abstract , cu att cere o procesare mai desI surat ); graaul ae referire
personal (inIorma ia care include direct si semniIicativ pe subiect);
evaluarea (sau m sura dezirabilit ii sociale a con inutului itemului).
Dintre cauzele care conduc spre o sc zut comprehensibilitate
sunt utilizarea unor cuvinte neuzuale, neobisnuite, a unor structuri pro-
pozi ionale complicate, Ior ate sau neclare, erorile gramaticale.
34
Ambiguitatea reprezint incertitudinea legat de n elesul sti-
mulului (spre deosebire de caracterul echivoc, n eles ca diIeren ntre
persoane n ceea ce priveste interpretarea itemului cI. Goldberg,
1963). Cauzele ambiguit ii in de prezen a unor cuvinte sau aIirma ii
cu mai multe n elesuri, a unor rela ii echivoce ntre propozi iile Irazei;
in, de asemenea, de incompatibilitatea dintre itemi si Iormatul r spun-
sului prin introducerea unei nega ii, a unor conjunc ii de tip ,sau-sau,
a unor Iraze cu mai multe propozi ii principale.
Aceste greseli pun subiectul n diIerite posturi: (1) nu recunoaste na-
tura ambigu a itemului si, pur si simplu, l n elege gresit (interpretndu-l
n alt sens dect cel expectat); (2) recunoaste ambiguitatea itemului, ns
nu este sigur de care dintre n elesurile posibile este vorba.
Nivelul de abstractizare ridicat intervine n procesele de com-
parare ntre item si experien a personal . Un item concret, care aIirm
o inIorma ie speciIicat precum cei care se reIer la comportamente
clar speciIicate, numesc condi ii si situa ii semniIicative, sau includ
Iapte a c ror veridicitate poate Ii aIirmat ajut la o evocare rapid
din memorie. Itemul abstract cere procesarea n continuare a n ele-
sului s u, integrarea treptat si/sau suplimentarea inIorma iei prin
exemple, reIeriri la Iapte concrete. Itemii abstrac i sunt, de regul , cei
care prezint atitudini, opinii, descrieri generale, cer interpretarea unor
evenimente generale sau integrarea lor de-a lungul unor situa ii di-
verse, compararea cu standarde nespeciIicate, inIeren e personale.
Sunt cercet ri care indic o rela ie direct propor ional ntre gradul de
abstractizare si diIeren ierile n modul cum n eleg subiec ii acesti
itemi (Angleitner, 1986).
Gradul n care con inutul itemului este semniIicativ pentru
imaginea de sine a subiectului este n direct rela ie cu capacitatea
acestuia de a r spunde pe baza unei percep ii sau a unei experien e
proprii asupra lucrurilor, n m sura n care subiectul este direct
men ionat prin item, Iie la nivelul tr irii unor evenimente sau al
ac iunii si al implic rii emo ionale. ReIerirea personal intervine n
stadiul compar rii item - eu.
M sura n care un item evoc valori, standarde aprobate social,
determin ri si prejudec i comune, este direct propor ional cu proba-
bilitatea ca subiectul s selecteze r spunsul n sensul dezirabilit ii
sociale. Acest gen de judecat intervine mai ales n stadiul evalu rilor
utilit ii si consecin elor.

35
1.4.5. Caracteristici psihometrice
n studiile clasice, acest tip de caracteristici a constituit proble-
matica principal . Parametrii avu i n vedere n analiza itemilor sunt:
media ca m sur a tendin ei centrale, varian a, stabilitatea ca m sur a
gradului n care subiec ii si p streaz la retest r spunsul ini ial si core-
la ia item - test ca determinare a capacit ii de discriminare a Iiec rui
item. Determin rile caracteristicilor psihometrice, deja comentate n
lucrarea Ba:ele psihoaiagnosticului, 2001 si Teorie ,i practic in psi-
hoaiagno: , 2003, sunt utile oric ror cercet ri care urm resc selec ia
scalei Iinale n urma experiment rii pe loturi de subiec i, stabilirea
caracteristicilor psihometrice ale chestionarului, n special n calculul
validit ii, compararea caracteristicilor si valorii psihodiagnostice a
dou sau mai multe chestionare, studii privind m sura n care anumite
caracteristici care in de construc ia itemilor inIluen eaz stabilitatea si
validitatea intern a itemilor.
Cercetarea extins desI surat de Angleitner, John si Ihr asupra
unor chestionare importante n aria psihodiagnozei personalit ii, studiu
care a cuprins si determinarea si m surarea tuturor caracteristicilor men-
ionate, i-a condus spre concluzia c ,inIluen a caracteristicilor itemilor
asupra calit ii chestionarelor este att sistematic , ct si substan ial .
Modul n care au r spuns chestionarele intrate n studiu MMPI, MPI,
MMQ, EPI A si B, 16 PFQ A si B, FPI, Giessen Test si PIT dovedeste
numeroase neregularit i si erori de construc ie, datorate lipsei de
sistematizare si, mai ales, dovedeste Iaptul c ,structura de supraIa a
stimulului verbal, dac este m surat cuprinz tor, este un determinant
esen ial al Iidelit ii si validit ii r spunsurilor subiec ilor la itemi (as-
pecte n care exist o mare variabilitate la nivelul acestor chestionare).
Aceste cerin e s-au constituit azi ntr-o metodologie sistematic
de construire si experimentare a chestionarului de personalitate, apli-
cat n special la nivelul inventarelor de tip Big Five, care tinde s
devin si indicator de acceptabilitate al oric rui nou instrument.

EXTINDERI

Caracteristici privind generarea itemilor

n cadrul unui program de dezvoltare a testelor de personalitate,
Jackson (1964) ncepe prin accentuarea necesit ii de a opera deIini ii
speciIice si reciproc exclusive pentru Iiecare construct-proiect realizabil
n condi iile trecerii n revist a literaturii de specialitate privind dimen-
36
siunea respectiv . Ceea ce echipa condus de Jackson si realizeaz ,
genernd un lot ini ial de itemi pentru Iiecare construct avut n vedere,
cu ajutorul a ceea ce autorul numea ,o gril de situa ii si secven e com-
portamentale (Jackson, 1970). De exemplu, n cadrul a ceea ce Jackson
numeste n 1970 ,un sistem secven ial de dezvoltare a scalei de perso-
nalitate, unui grup de judec tori exper i li se dau descrieri derivate ale
unor persoane , int care exempliIic n mare m sur n comporta-
mentul lor tr s tura dat . Pasul urm tor const n sarcina de a judeca si
ranga probabilitatea ca aceste persoane s aprobe Iiecare dintre itemii
respectivi. De asemenea, grupul are si sarcina de a stabili gradul n care
itemii pot Ii considera i relevan i pentru constructul respectiv.
Modelul lui Jackson poate Ii considerat ca prim ncercare de a
sistematiza generarea de itemi. Acest model nu a avut cu adev rat
impact n epoc , dar venea s r spund unor probleme ridicate anterior
de un alt cercet tor, Ioevinger (1957). DeIicien a major incriminat de
Ioevinger reIeritor la procesul de generare a itemilor pentru a repre-
zenta un anumit construct ine de imposibilitatea de a-l repeta ca pe
orice experiment psihologic si acest lucru mai ales datorit nc rc turii
de idiosincrasie, de subiectivitate n aprecierea de c tre cercet tor a anu-
mitor con inuturi si comportamente, conIorm propriilor sale preconcep ii,
stereotipuri, experien e. n Iormularea regulilor care ar putea nl tura
unele inIluen e negative, Ioevinger pleac de la postularea Iaptului c
itemii lotului trebuie extrasi dintr-o arie de con inuturi mai larg dect
tr s tura propriu-zis . Consecin ele acestui postulat l conduc la Iormu-
larea unor reguli: 1. ar trebui s Iie construi i si itemi care s evalueze
alte tr s turi nrudite, dar cu valoare discriminativ pentru tr s tura
dat ; 2. itemii trebuie alesi n asa Iel nct s reprezinte toate con inu-
turile posibile care ar putea exprima tr s tura respectiv , n Iunc ie de
toate teoriile alternative cunoscute; 3. domeniile con inuturilor ar trebui
s Iie reprezentative pentru importan a lor existen ial .
Am insistat aici asupra acestei abord ri a problemei con inutului
itemilor pentru c , o dat cu aceste cerin e teoretice, n cmpul cer-
cet torilor intr o cerin taxonomic : aceea de a elabora o re ea
nomologic n care s Iie cuprinse constructele care sunt evaluate.
Peste 15 ani, Buss & Craick (1983) public un al doilea model
coerent privind sarcina de generare a itemilor, dependent de ceea ce
autorii numesc ,Irecven a ac iunii si care se bazeaz pe gradul de
prototipicitate al unui comportament pentru o anumit tr s tur . Primul
pas al acestui program const n selectarea n mod sistematic a unui set
de tr s turi, dintr-un model structurat de comportament interpersonal,
37
realizat de Wiggins (1979). Al doilea pas se pune n practic printr-un
esantion larg de subiec i, care au sarcina de a identiIica o serie de
comportamente observabile care corespund tr s turii, sau, altIel spus,
genereaz acte comportamentale care pot Ii considerate maniIest ri ale
tr s turii.
Al treilea pas este ncredin at unui alt lot de subiec i, care vor
aprecia prin rangare gradul de prototipicitate al acestor acte comporta-
mentale pentru tr s tura dat . Aceast evaluare nu se Iace la ntmplare,
ci se bazeaz pe un set de reguli de evaluare a ,prototipicit ii si pe
consensul unui mare num r de vorbitori ai unei limbi. Aceast proce-
dur elaborat de Buss si Craick este prima care ncearc s capitalizeze
cunostin ele semantice ale oamenilor n leg tur cu acele comporta-
mente care sunt tipice pentru o anumit tr s tur . Dezavantajul princi-
pal al metodei const n Iaptul c nu mai este la Iel de util atunci cnd
se pune problema construirii unor itemi pentru o tr s tur pentru care nu
exist denumiri elaborate la nivelul limbajului comun si Ia de care ne
putem astepta ca oamenii s nu aib intui ii semantice bine deIinite, ca,
de exemplu, n cazul anumitor dimensiuni ce se maniIest n bolile
psihice (Angleitner s.a., 1986).
Studiul men ionat examineaz modul de generare a itemilor la
majoritatea chestionarelor de personalitate si g seste c n practic este
vorba mai mult de o combinare a celor trei puncte de vedere, astIel:
autori precum Cattell construiesc noi itemi l snd neexplicat ra iunea
care a stat la baza gener rii lor; autorii MMPI-ului, Hathaway si
McKinley, utilizeaz exper i pentru a le Iurniza maniIest rile tipice
pentru tr s tura patologic vizat ; majoritatea, printre care si GuilIord si
Gough, copiaz itemi din alte chestionare. Goldberg (1971), studiind
chestionarele americane, constat c itemii construi i la nceputul seco-
lului si-au g sit drum, prin medierea mai multor serii de mprumuturi,
pn n chestionarele importante ale anilor `70 - `80.
Subiectivitatea ini ial care greveaz n mod obisnuit procedeele
de generare a itemilor nu poate Ii corijat de metodele statistice de
experimentare n m sura n care, de exemplu, ceea ce a Iost l sat pe
dinaIar sau uitat nu mai poate Ii recuperat pentru a deveni parte a
scalei rezultate. Una dintre idiosincrasiile care greveaz si n prezent
chestionarele avansate este subiectivitatea autorului n decizia asupra
denumirii scalei rezultate sau a Iactorului rezultat, decizie care va
reIlecta n mare m sur preconcep iile acestuia (Angleitner s.a. 1986).
Iat , de pild , n inventare importante de personalitate, multitudinea de
denumiri ntlnite pentru o aceeasi tr s tur (situa ia emotivit ii,
conservatorismului, Iactorului intelectual etc.).
38
Cercet rile prezentate indic interesul actual pentru a desI sura
eIorturi concertate spre sistematiz ri ale diIeritelor probleme cu care
se conIrunt generarea itemilor, dar si spre a o transIorma ntr-o
activitate c reia s i se controleze maximal variabilele. Este si aceasta
o expresie a ra ionalismului extrem, care poate avea eIecte paradoxale,
ngustnd creativitatea natural .
O tendin contrar este cea a unor creatori de chestionare,
precum Gough, de a Iolosi strategiile ntr-o manier Ilexibil , de a-si
dezvolta instrumentul din interiorul aceluiasi lot ini ial de itemi, unii
prelua i, al ii rescrisi, al ii nou crea i, dup cum vom vedea n capitolul
dedicat Inventarului de personalitate CaliIornia.
Cercet rile comparative realizate asupra unora dintre chestiona-
rele importante si universal recunoscute au demonstrat, de exemplu, c
scalele care evalueaz constructe similare sau aproape similare tind s
cuprind tipuri de itemi relativ asem n tori, indiIerent de diIeren ele
dintre chestionare privind construc ia si chiar teoria de baz . De exemplu,
Angleitner s.a. (1986), analiznd comparativ scalele de anxietate si de
nevrotism din diverse chestionare, demonstreaz c n acestea pre-
valeaz n general itemi care descriu o mul ime de reac ii psihoIizio-
logice. Scalele de extraversie sau cele de nesinceritate, dimpotriv , au
un procent ridicat de itemi comportamentali. Acest lucru pare s
ndrept easc concluzia autorilor c ntre cercet tori exist o intui ie
mp rt sit privind care tipuri de itemi sunt mai adecva i n expri-
marea sau m surarea unor anumite tr s turi ale personalit ii, chiar
dac aceste intui ii nu au Iost, pn n prezent, sistematizate.
De asemenea, pornind de la metoda prototipurilor si a Irecven elor
de ac iune a lui Buss si Craik, construit n principal pe tr s turi de tip
interpersonal, se pot constitui astIel de taxonomiz ri si pentru alte clase
de comportamente. Problema cea mai ignorat de c tre constructorii de
chestionare pare s Iie cea a contextului situa ional, mai exact a speci-
Iicit ii comportamentului uman legat de situa ie. Angleitner observ
c , n general, constructorii de itemi procedeaz ca si cnd n elesul
psihologic al caracteristicilor situa ionale ar putea Ii captat doar ca o
reIerire condi ional , temporal sau adverbial .
Problemele consecutive unei astIel de trat ri a con inuturilor
itemilor probleme de Ielul ,Este semniIicativ o reprezentare a
contextului situa ional ntr-un item care trebuie s Iie, n acelasi timp,
scurt, clar si precis? sau ,Care este capacitatea real de evocare a
tr s turii date printr-un unic act comportamental? sau ,Este asigurat
tipicitatea n asa m sur nct s putem proceda, n mod real, la o
39
rangare a comportamentului? au condus spre necesitatea unei
sistematiz ri a caracteristicilor itemilor si a problematicii aIerente
Iiec rei etape a construirii scalei de experimentare.
Angleitner grupeaz astIel patru categorii de probleme: 1. probleme
care in de decizii privind tr s tura si rela ia ei cu evenimente obser-
vabile, respectiv rela ia semantic item-tr s tur si rela ia logic Iormal ;
2. scrierea propriu-zis sau selectarea itemului care pune probleme pri-
vind caracteristicile psiholingvistice de supraIa ale itemilor; 3. citirea
si procesul cognitiv de receptare a itemului, respectiv probleme care in
de comprehensibilitate; 4. relevan a itemului sau analize statistice si
calit i psihometrice.

Concepte caracteristice

analiz de item, analiza n detaliu a itemilor individuali ai unui test
sau chestionar cu scopul de a evalua Iidelitatea si validitatea Iiec ruia;
analizele se centreaz pe con inutul itemilor si pe Iorma acestora si se
pot desI sura cantitativ sau calitativ, stabilind ct contribuie eIectiv
Iiecare la Iidelitatea general si validitatea testului. Analiza calitativ
se preocup si de aspecte precum ambiguitatea, diIicultatea etc.
analiz factorial , metod statistic ce ncearc s pun n eviden
Iactorii comuni unui ansamblu de variabile care au ntre ele anumite
corela ii. Analiza rezultatelor ob inute prin administrarea mai multor
teste mentale
chestionar de personalitate, n sens larg, un set de ntreb ri -itemi care
se reIer la o tem (aspect al personalit ii) sau un grup de aspecte nve-
cinate acesteia; n sens speciIic, un instrument de evaluare standardizat
empiric, aspect care decurge din taton ri practice, neghidate de un
scop sau de un cadru teoretic
factor, n general, orice aspect care are o inIluen cauzal asupra unui
Ienomen; prin extindere, Iactorul este o variabil independent . n sta-
tistic , un produs al analizei Iactoriale, numere ntr-o matrice Iactorial ;
analiza Iactorial ideal identiIic un num r mic de Iactori Iiecare
ortogonal Ia de ceilal i. Factorii care apar n urma analizei Iactoriale
trebuie s Iie examina i subiectiv pentru a determina dac reprezint
dimensiuni psihologice evidente. Exist o tendin mai ales cnd tehnica
analizei Iactoriale se aplic inventarelor de personalitate, s se identiIice
Iactorii care apar cu tr s turile. Strict vorbind, Iactorul nu este o tr s -
tur ; tr s tura este inIerat pornind de la Iactorul ob inut, reprezint o
regularitate subiacent bazei de date de la care s-a pornit, astIel c cei
40
doi termeni, tr s tur si Iactor nu trebuie considera i sinonimi. Pentru a
putea s stabilim o tr s tur valid avem nevoie de inIorma ii adi ionale
(DP 85)
ideosincrasie, deIineste dispozi ia individului de a organiza, prin si
pentru el nsusi, date si Iapte identice, dup dispozi iile sale personale,
aIective sau cognitive. De exemplu, majoritatea greselilor de limbaj se
datoreaz comportamentelor ideosincrasice (DP 91)
intui ie, sesizarea direct a elementelor organizate spontan ntr-un
ansamblu determinat. C.G. Jung Iace din ea o Iunc ie Iundamental a
psihicului, datorit c reia, n mod subit, un con inut ne este prezentat
sub o Iorm deIinitiv , I r ca noi s stim cum s-a ajuns aici
metod , ansamblu de proceduri, demersuri sau reguli adoptate n con-
ducerea unei cercet ri. n multiplele domenii aplicative n psihologie
s-au dezvoltat metode care traseaz modalit i de interac iunea practi-
cianului cu persoanele studiate sau asupra c rora se intervine; vorbim
de metoda observa iei, metod de grup, metod global sau analitic ,
metod nondirectiv , metod comportamental etc. Este esen ial s se
raporteze Iaptele observate la metodele utilizate pentru studiu (DP 91)
psihodiagnoz , n mod speciIic, se reIer la proceduri de diagnosticare
a anormalit ilor psihologice, a tulbur rilor mentale etc. Mai general,
termenul este Iolosit pentru orice procedur de evaluare psihologic sau
de personalitate. Termenul de psihodiagnostic se reIer la orice tehnici
valide de evaluare a personalit ii prin interpretarea modelelor de com-
portament, inclusiv a celor non-verbale (DP 85)
psihometrie, se reIer la m surarea a ceea ce este psihologic, respectiv
aplicarea principiilor matematice si statistice datelor din psihologie; mai
speciIic, se reIer la testarea mental incluznd evaluarea personalit ii,
evaluarea inteligen ei, determinarea aptitudinilor etc.
taxonomie, clasiIicare sistematic , n special a Iormelor vii
teorii ale personalit ii, n Iunc ie de orientarea general si modul cum
caracterizeaz termenul de personalitate, deosebim ntre: teorii tipologice:
pun accent pe clasiIicarea indivizilor n Iunc ie de tipuri (de exemplu,
Jung, introvert vs. extravert); teorii privind tr s turile: astIel de teorii
opereaz pe presupunerea c personalitatea unui om este un complex de
tr s turi sau moduri caracteristice de comportament, gndire, de a sim i
sau reac iona. Teoriile recente utilizeaz analiza Iactorial pentru a izola
dimensiunile subiacente ale personalit ii si, probabil, R.B.Cattell este
una dintre teoriile cele mai dezvoltate care se bazeaz pe un set de
tr s turi surs presupuse a exista n cantit i relative n Iiecare persoan
si care sunt ,inIluen ele structurale reale subiacente personalit ii.
41
Abord rile tipologice si cele privind tr s turile sunt complementare;
teorii psihodinamice si psihanaliste avnd la baz teoriile lui Freud,
Jung sau cele psihosociale ale lui Adler, Fromm, Sullivan, Horney,
Iaing si Pearls cu accentuarea Iactorilor de dezvoltare; teorii behavioriste
care se centreaz pe o extindere a teoriilor nv rii; teorii legate de
nv area social care trateaz personalitatea din perspectiva acelor
aspecte care sunt achizi ionate n context social; teorii situa ionale care
pun accent pe Iaptul c ceea ce este consistent n comportamentul
observabil este larg determinat de caracteristicile situa iei mai degrab
dect de tr s turi sau Iactori interiori; teorii interac ioniste, eclectice,
care men in ideea c personalitatea emerge din interac iuni dintre pre-
dispozi ii si calit ile particulare si maniera n care mediul inIluen eaz
Ielul lor de a se maniIesta. n concluzie putem discerne pentru termenul
de personalitate dou aspecte generale; primul deriv din primele trei
tipuri de abordare pentru care personalitatea reprezint un construct
teoretic legitim, o entitate ipotetic interioar care are un rol cauzal
pentru comportament, si o Ior explicativ autentic ; pentru celelalte
perspective, este conceput ca un Iactor secundar inIerat pe baza consis-
ten ei de comportament (DP 85)
test de personalitate, orice instrument proIesionist pentru evaluarea
personalit ii. Se disting n principal teste directe, care se adreseaz
direct comportamentului observabil sau care poate Ii evaluat constient,
precum chestionarele sau inventarele de personalitate, si teste in-
directe, sau proiective, care se adreseaz ntregului personalit ii si
aspectelor inconstiente (exemplu, testul Szondi) (DP 85)
tr s tur de personalitate, reprezint o dispozi ie sau caracteristic
subiacent presupus care poate Ii Iolosit ca o explica ie pentru
regularit ile sau aspectele consistente ale comportamentului acesteia.
n sens mai larg, o descriere a modurilor de comportament, percepere,
gndire caracteristice pentru o persoan ; acest sens este Iolosit strict
descriptiv, I r existen a unei inten ii explicative (DP 85)
tr s tur , n genere o caracteristic rezistent care poate servi ca
explica ie pentru regularit ile comportamentale observate la acea per-
soan , pentru ceea ce este consistent n comportamentul ei. Tr s tura
este o entitate teoretic care este Iolosit pentru a explica consisten ele
comportamentale ale persoanei sau diIeren ele dintre consisten ele
comportamentale ale mai multor persoane; n acest sens, este incorect
s utiliz m termenul pentru a desemna aceste aspecte comportamen-
tale n sine (DP 85).
42
Proiect aplicativ de semestru

Cu statut obligatoriu: Construirea unui chestionar dedicat
unei tr s turi de personalitate
Cerin e si pasi:
x ve i alege o tr s tur de personalitate;
x ve i deIini clar tr s tura (dimensiunea) preciznd si Ia etele ei
(studiu bibliograIic);
x ve i construi un chestionar pilot, conIorm metodei ra ionale; n
construirea itemilor ve i ine seama de toate tipurile de leg tur
item tr s tur ;
x ve i experimenta chestionarul pilot aplicndu-l pe un num r de
subiec i;
x ve i realiza analiza de itemi (grad de discriminare si grad de diIi-
cultate);
x ve i realiza analiza Iidelit ii prin metoda consisten ei interne;
x ve i restructura chestionarul conIorm datelor de cercetare.
Adaptabilitate, agresivitate (n general, n adolescen , n toxi-
comanie etc.), angajament organiza ional, anxietate, asertivitate, asu-
marea riscului, atitudini creative, carisma, capacitatea de cooperare,
capacitatea de convingere, capacitatea de decizie, capacitatea de
evaluare (judicativ ), capacitatea de mediere, creativitate (artistic ,
tehnic , comercial etc.), empatie, independen n decizii, inteligen
emo ional , intui ie, ncredere n sine, locul controlului, optimism,
prezen social , perseveren , r bdare, responsabilitate, respect de
sine, satisIac ie n munc , siguran de sine, sim ul umorului, spirit
moral-etic, sugestibilitate, toleran , timiditate sunt numai cteva
exemple de tr s turi de personalitate pentru care pute i ncerca s
construi i un chestionar speciIic.

1est de evaluare a cunoytin elor

1. Care este principala limit a chestionarelor de personalitate?
2. Care sunt problemele esen iale n construirea unui chestionar de
personalitate?
3. Care sunt etapele generale n construirea unui chestionar de
personalitate?
4. Care sunt strategiile de construire a chestionarelor de personalitate
si cum pot Ii deIinite Iiecare?
5. Care sunt principalele avantaje si dezavantaje ale metodei ra ionale?
43
6. Care este speciIicul metodei empirice si avantajele utiliz rii acesteia
n construirea chestionarului de personalitate?
7. Care sunt avantajele si dezavantajele metodei analizei Iactoriale?
8. Ce tipuri de rela ii pot exista ntre con inutul si Iorma itemilor si
tr s tura testat (comportamentul deIinit teoretic)?
9. Care sunt caracteristicile de supraIa ale itemilor?
10. Care sunt caracteristicile semantice ale itemilor?
11. Care sunt problemele legate de caracteristicile semantice ale itemilor?
12. Care sunt caracteristicile psihometrice ale itemilor?

Bibliografie yi comentarii

Allport, G. W. & Odbert, H. S., 1936, Trait Names: A Psycho-lexical Stuay,
Psychological Monographs, 47
Allport, G. W., 1937, Personality: A Psychological Interpretation, Holt,
Rinehart & Winston, New York
Anastasi, A., 1987, Psychological Testing, MacMillan Publ. Co., New York
Cronbach, I. G., 1960, Essentials of Psychological Testing, Harper & Row,
New York
Angleitner, A., OstendorI, F., John, O. P., 1990, Towaras a Taxonomy of
Personality Descriptors in German. A Psycho-lexical Stuay, ,European
Journal oI Personality, 4, 89-118
Angleitner, A., John, O. P., Ihr, F. J., 1986, Its What You Ask ana How
You Ask It: an Itemmetric Analysis of Personality Questionnaires, n
Angleitner, A. & Wiggins, J. S. (eds), Personality Assessment via
Questionnaires, Springer-Verlag, Berlin, 61-108
Angleitner, A., Riemann, R., 1991, What Can We Learn from the Discussion
of Personality Questionnaires for the Construction of Temperament
Inventories?, n Strelau, J., Angleitner, A. (eds), Explorations in
Temperament: International Perspectives on Theory and Measurement,
p. 191-204, Plenum Press, Iondon
Assessment ana Testing, 1991, A Survey oI research, University oI Cambridge
Bannister, D., 1977, New Perspectives in Personal Construct Theory,
Academic Press, New York
Brand, C. R. & Egan, V., 1989, The ,Big Five Dimensions of Personality?
Eviaence from Ipsative, Aafectival Self-Attributions, Personality and
Individual DiIIerences, 10, 1165-1171
Briggs Myers, I., McCaulley, M. H., 1985, Manual: A Guiae to the
Development ana Use of the Myers Briggs Type Inaicator, Consulting
Psychologist Press, Palo Alto
44
Brokkem, F. B., 1978, The Language of Personality, tez de doctorat,
Universitatea Gronigen, Olanda
Buss, D. M., & Craik, K. H., 1983, The Act Frequency Approach to
Personality, ,Psychological Review, 90, 105-126
Caprara, G. V. si Perugini, M., 1994, Personality Structure in Italian,
,European Journal oI Personality, 8
Cattell, R. B., 1943, The Description of Personality: Basic Traits Resolvea
into Clusters, ,Journal oI Abnormal and Social Psychology
Cattell, R. B., 1946, Description ana Measurement of Personality, World
Book, New York; & 1947, Confirmation ana Clarification of Primary
Personality Factors, Psychometrika, 12, 197-220
Costa, P. T. & McCrae, R. R., 1985, The NEO Personality Inventory Manual,
Odessa, Fl, Psychological Assessment Resources
Costa, P. T. & McCrae, R. R, 1989, The NEO-PI/NEO-FFI Manual
Supplement, Odessa, PAR; 1992, NEO-PI-R Professional Manual,
revised, NEO Personality Inventory, and NEO-Five-Factor Inventory,
Odessa, PAR
De Raad, B. & Calje, H., 1990, Personality in the Context of Conversation:
Person Talk
De Raad, B., s.a., 1988, op. cit., HoIstee, W. K. B., 1990, The Use of
Everyaay Language for Scientific Purpose, ,European Journal oI
Personality, 4, 77-88; De Raad, B., 1992, The Replicability of the Big
Five Personality Dimensions in the Three Worla Classes of Dutch
Language, ,European Journal oI Personality, 6, 15-29; Caprara &
Perugini, 1994, op. cit., HoIstee, W. K. B., 1994, op. cit.
Digman, J. M., 1990, Personality Structure: Emergence of the Five-Factor
Moael, ,Annual Review oI Psychology, 41, 417-440
Spranger, E, 1928, Types of Man, Stechert, New York; & Allport, G. W.,
Vernon, P. E., Iindsey, G., 1960, A Stuay of Jalues, Houghton MiIIlin,
Boston (ed. a III-a), unde autorii, bazndu-se pe tipologia lui Spranger
omul teoretic, economic, estetic, social, politic si religios construiesc
un test omonim n dou p r i, cu un total de 45 de itemi. De exemplu:
,Cnd asista i la o ceremonie Iastuoas (bisericeasc sau academic , o
instalare n Iunc ie, sunte i mai mult impresionat de: a. culoarea si Iastul
ocaziei; b. inIluen a si puterea grupului). PreIerin a este reprezentat
graIic printr-un proIil. Autorii consider testul ca Iiind de tip ideograIic.
Eisenberg, P., 1941, Inaiviaual Interpretation of Psychoneurotic Inventory
Items, ,Journal oI General Psychology, 25, 19-40. Experiment
constatativ, ancheteaz subiec ii n leg tur cu motivul pentru care au
dat anumite r spunsuri la itemii testului (r spunsuri de Iormatul Da ?
Nu). n aIara unei game largi explicative pentru Iiecare r spuns,
descoper si explica ii identice pentru Iormate de r spunsuri opuse.
45
Forsman, I., 1993, Giving Extreme Responses to Items in Self-Esteem Scales:
Response Set or Personality Trait? ,European Journal oI Psychological
Assessment, 9, 1, 33-40, care descoper c num rul de r spunsuri
extreme coreleaz semniIicativ ntre scale diIerite, ceea ce-l conduce la
aIirma ia c a da r spunsuri extreme poate Ii un aspect independent de
con inutul scalei; analiza a condus spre determinarea Iaptului c acest tip
de r spunsuri erau n mare m sur determinate de o respingere cate-
goric a acelor itemi care descriu o caracteristic negativ a persoanei.
Eysenck, H. J. & Eysenck, S. B. G., 1975, Manual of the Eysenck Personality
Questionnaire, University oI Iondon Press, Iondon
Fiske, D. W., 1949, Consistency of the Factorial Structures of Personality
Ratings from Different Sources, ,Journal oI Abnormal and Social
Psychology, 44, 329-344, & Tupes, E. C. & Christal, R. C., 1961,
Recurrent Personality Factors Basea on Trait Ratings, U.S. Air Force,
Iakeland
Foss, D. J., Hakes, D. T., 1978, Psycholinguistics, Englewood CliIIs: Prentice Hall
Francis, I. J., 1991, The Dual Nature of the EPQ Lie Scale among College
Stuaents in Englana, Personality and Individual DiIIerences, 12,
1255-1260
Galluci, M., Iauriola, M., Ieone, I., Iivi, S., Perugini, M., 1994, Comparing
Different MMTM Methoas on the Big Five Domains, lucrare prezentat
la a VII-a conIerin EAPP, Madrid
Perugini, M., Ieone, I., Galluci, M., Iauriola, M., 1994, Selection of a Short
Aafective Checklist to Measure Big Five, lucrare prezentat la a VII-a
conIerin a EAPP, Madrid
Steyer, R., Ferring, D., Schmitt, M. J., 1992, States ana Traits in Psychological
Assessment, ,European Journal oI Psychological Assessment, 2, 79-98,
n care autorii propun o clas de modele denumite ,modele de tr s turi-
st ri latente (ISTM) care iau n considerare eIectele sistematice ale si-
tua iei n care se desI soar evaluarea si interac iunile persoan -situa ie.
Prin ,situa ie se n eleg toate inIluen ele trec toare asupra comporta-
mentului persoanei n momentul evalu rii caracteristici ale situa iei,
tr iri recente, st ri psihoIiziologice etc.
Goldberg, I. R., 1963, A Moael of Item Ambiguity in Personality Assessment,
Educational and Psychological Measurement, 28, 273-296
Goldberg, I. R., 1971, A Historical Survey of personality Scales ana
Inventories, n McKeynolds, P. (ed.), Advances in Psychological
Assessment, vol. 2, Palo Alto, 293-336
Goldberg, I. R., 1981, Language ana Inaiviaual Differences: The Search for
Universals in Personality Lexicons, n Wheeler, I. (ed.), ,Review oI
Personality and Social Psychology, 2, 141-165, Sage, Beverly Hills, CA
46
Goldberg, I. R., 1982, Unconfounaing Situational Attributions from Uncertain,
Neutral ana Ambiguous Ones: A Psychometric Analysis of Description
of Oneself ana Jarious Types of Others, ,Journal oI Personality and
Social Psychology, 41, 3, 517-552
Goldberg, I. R., 1992, From Ace to Zombie: Some Explorations in the
Language of Personality, n Spielberg, C. D., Nutcher, J. N. (eds),
Advances in Personality Assessment, vol. 1, p. 203-234, Erlbaum,
Hillsdale, N.J.
Briggs, S. R., 1992, Assessing the Five-Factor Moael of Personality
Description, ,Journal oI Personality, 60, 253-293
Goldberg, I. R., op. cit., HoIstee, W. K. B., De Raad, B., Goldberg, I. R.,
1992, Integration of the Big Five ana Circumplex Approaches to Trait
Structure, ,Journal oI Personality and Social Psychology, 63, 146-163
Hase, H. D. & Goldberg, I. R., 1967, The Comparative Jaliaity of Different
Strategies of Deriving Personality Inventory Scales, Psychological
Bulletin, 67, 231-248
HoIstee, W. K. B. s.a., op. cit.; Perugini, M., 1993, A circumplex Hierarchical
Approach to Inaiviauate a Taxonomy of Personality Characteristics,
tez de doctorat, Universitatea din Roma
HoIstee, W. K. B., 1994, Who Knows Best about Personality, lucrare prezen-
tat la a VII-a conIerin EAPP, Madrid
HoIstee, W. K. B., De Raad, B., Goldberg, I. R., op. cit.; Hendriks, A. A: J.,
HoIstee, W. K. B., De Raad, B., 1993, Construction of the AB5C
Personality Questionnaire, lucrare prezentat la a II-a conIerin EAPP,
Gronigen
Jackson, D. N., 1967, Personality Research Form Manual, Goshen, Research
Psychologists
Jackson, D. N., 1970, A Sequential System for Personality Scale Development,
n Spielberger, C. D. (ed.), Current Topic in Clinical and Community
Psychology, vol. 2, Academic Press, New York, 61-96
Janke, W., 1973, Das Dilemma von Persnlichkeitsfragebogen, Iennertz, E.,
1973, Thesen :ur Itemsammlung bei Persnlichkeitsfragebogen; ambele
n Reinhart, G. (ed.), Bericht ber aen 27. Kongress aer Deutschen
Gesellschaft fr Psychologie, Kiel, 1970, HograIe, Gttingen
John, O. P., 1990, The ,Big Five Factor Taxonomy: Dimensions of Personality
in the Natural Language ana in Questionnaires, n Pervin, I. (ed.),
Handbook oI Personality Theory and Research, New York, GuilIord,
66-100
Jung, C. G., 1921, Psychologische Typen, Gesammelte Werke, vol. VI,
Rascher-Verlag, Zrich (1960); par ial tradus n 1994, ,Descrierea ti-
purilor psihologice, antologia C. G. Jung, vol. II, Ed. Anima Bucuresti.
Jung introduce de Iapt prima dat termenul de introversie n 1910, n
,Psychic ConIlicts in a Child, par. 13, Collected Works 17, apoi n
1912, n ,Symbols oI transIormation, C. W. 5, par. 19. Si mai pe larg,
47
n comunicarea ,A Study oI Psychological Types, Iormularea explicit
apare n C. W. 6, par. 858: ,Propun Iolosirea termenilor extraversie si
introversie pentru a descrie aceste misc ri opuse ale libidoului.
Kelly, G. A:, 1955, The Psychology of Personal Constructs, Norton, New York
Iienert, G. A., 1969, Testaufbau una Testanalyse, Beltz, Weinheim; Ihr, F. J.,
Angleitner, A., 1980, Eine Untersuchtsung :u Sorachlichen Formulierungen
aer Items in Deutschen Persnlichkeitsfragebogen, ,ZeitschriIt Ir
DiIerentielle und Diagnostische Psychologie, 1, 217-235; Angleitner
s.a., op. cit.
Ioevinger, J. I., 1957, Obfective Tests as Instruments of Psychological
Theory, Psychological Reports, 3, 635-694
Marcus, S. & Catina, A., 1976, Rolul constructelor in cunoa,terea empatic ,
,Revista de psihologie, 3, 253-263; 1978, Stiluri apreciative, ,Revista
de psihologie, 1, 37-37; 1980, Stiluri apreciative, Ed. Academiei,
Bucuresti
Minulescu, M., 1982, Re:olvarea ae probleme ,i stilul cognitiv in investiga ia
fuaiciar (cercet ri psihologice asupra activit ii si personalit ii lucr to-
rilor din judiciar), tez de doctorat, Universitatea Bucuresti; 58,6 dintre
proIesionistii eIicien i apar in modalit ii empatice si 29,3 modalit ii
antagonice; tendin a de a utiliza mecanisme proiective n inIeren ele si
aprecierea interpersonal este nalt semniIicativ , Iiind discriminativ
empiric din perspectiva criteriului eIicien ei proIesionale. AstIel nct
una din concluziile cercet rii este c stilul empatic si cel analogic de eva-
luare interpersonal se maniIest pentru aceast categorie proIesional ca
o caracteristic speciIic a structurii personalit ii.
Minulescu M., 1996, Chestionarele ae personalitate in evaluarea psihologic ,
Ed. Garell, Bucuresti
McClelland, D. C., 1981, Is Personality Consistent? n Rabin, A. I., ArnoII,
J., Berclay, A. M. & Zucker, R. A. (eds), Further Explorations in
Personality, Wiley, New York, 87-113
McCrae, R. R. & Costa, P. T., 1990, Personality in Aaulthooa, New York,
GuilIord, p. 23, vorbesc despre structura de personalitate ca patern al
covarierii tr s turilor ntr-o popula ie.
McCrae, R. R. & Costa, P. T., 1994, A Trait Perspective on the Description
ana Explanation of Behavior, VIII ConIerence oI EAPP, Madrid
McCrae, R. R., 1994, Psychopathology from the Perspective of the Five-Factor
Moael, n Strack, S. & Iorr, M. (eds), DiIIerentiating Normal and
Abnormal Personality, New York, Springer, 29-39. Consider c
psihologia personalit ii ar trebui s proIite de un cadru general unde
explica iile pot Ii c utate la nivele diIerite; un astIel de cadru general este
modelul oIerit n lucrare.
Meehl, 1972, Reactions, Reflections, Profections, n Butcher, J. N. (ed.)
Objective Personality Assessment: Changing Perspectives, Academic
Press, New York, 131-189
48
Megargee, E. I., 1972, The California Personality Inventory Hanabook,
Jossey-Bass, San Francisco, Washington, Iondon: capitolul Strategia
construirii itemilor & capitolul Metode generale de construire a
inventarelor, p. 15-28
Meili, R., 1964, Manuel au aiagnostique psychologique, P.U.F., Paris
Miljkovitch, J., 1981, Factorial Analysis ana the Distances Computations in
Repertory Gria Test of G. A. Kelly. Introauction to a Digital
Programme, ,Review oI Applied Psychology, 31, 1, 41-58
Norman, W. T., 1963, Towaras an Aaequate Taxonomy of Personality
Attributes: Replicatea factor structures in peer nomination personality
ratings, ,Journal oI Abnormal and Social Psychology, 66, 573-583
OstendorI, F., 1990, Sprache una Persnlichkeitsstruktur: Zur Jaliaitt aes
Fnf-Faktoren-Moaells aer Persnlichkeit, Roderer-Verlag, Regensburg
Peabody, D. P. & Goldberg, I. R., 1989, Some Determinants of Factor
Structure from Personality Trait Descriptors, n ,Journal oI
Personality and Social Psychology, 57, 552-567
Peabody, D. P., 1987, Selecting Representative Trait Aafectives, ,Journal oI
Personality and Social Psychology, 52, 59-71. Realizeaz o descriere
detaliat a clasiIic rii esantionului de descriptori si o selec ie a ter-
menilor care reprezint aceast clasiIicare; pe baza lor conchide, dup
o analiz de detaliu, c scalele lui Cattell nu sunt reprezentative.
Deoarece aceste 35 de scale au stat la baza cercet rilor lui Tupes si
Christal, precum si ale lui Norman, nici Iormul rile timpurii ale celor
cinci superIactori nu le consider reprezentative. IdentiIic probleme
mai ales pentru doi din cei cinci Iactori: stabilitatea emo ional si cultura.
Perugini, M., 1993, A Circumplex Hierarchical Approach to Inaiviauate a
Taxonomy of Personality Characteristics, tez de doctorat, Universitatea
din Roma
Pervin, I. A., 1994, A Critical Analysis of Current Trait Theory, Psychological
Inquiry, 5, 103-113; de asemenea, n 1993, The Three Disciplines of
Personality ana the Problem of Jolition, VIIth ConIerence oI EAPP,
Madrid, unde subliniaz rolul Iundamental al problematicii voin ei n
modul cum n elegem procesele personalit ii, pe cele motiva ionale n
particular.
Ribot, T. A., 1897, The Psychology of Emotions, Iondon
Rogers, T. B., 1971, The Process of Responaing to Personality Items: Some
Issues, a Theory ana some Research, Multivariate Behavioral Research
Monograph, 6; 1977
Rust, J., 1989, Hanabook of the Rust Inventory of Schi:otypal Cognitions,
The Psychological Corporation, Iondon
Silva, F., 1994, Structure ana Causality in Personality ana Behavior;
Westmeyer, H., 1994, The Causal Status of Structural Concepts in
49
Personality Psychology, ambele comunicate la a VII-a conIerin a
EAPP, Madrid
Nowack, W., 1995, Perspectives on the Self: Is the Iaeal Self Socially
Desirable?
HoIstee, W. K. B., Hendriks, A. A. J., 1995, Shoula We Try to Control for
Socially Desirable Responaing?
Paulhus, D. I., 1995, Meaning the Dimensionality of Socially Desirable
Responaing: A Paraaox
Borkenau, P., OstendorI, F., 1995, Are Social Desirability Scales Useful to
Iaentify Subfects who Respona in a Socially Desirable Way?
Fernandez-Ballesteros, D., 1995, Are Social Desirability ana Faking
Different Dimensions a II-a conIerin a EAPA, Trier
Zuckerman, M., 1994, Gooa ana Baa Humors: Biochemical Bases of
Personality Disoraers, a VII-a conIerin a EAPP; Westmeyer, A.,
1995, The Constructionist Approach to Psychological Assessment:
Problems ana Prospects
Bercken (Van der), J. H. I., Van Aarle, E. J. M., 1995, Recursive Diagnosis:
A Moael for Diagnostic Reasoning contribu ie la a III-a conIerin a
EAPA, Trier
Stephenson, W., 1950, The Significance of Q-Technique for the Stuay of
Personality, n Reymert, M. I. (ed.), Feelings and Emotions, McGraw-
Hill, New York, p. 552-570
Stephenson, W., 1950, The Significance of Q-Technique for the Stuay of
Personality, n Reymert, M. I. (ed.), Feelings and Emotions, McGraw-
Hill, New York, p. 552-570
Wiggins, J. S., 1979, A Psychological Taxonomy of trait Descriptive Terms:
the Interpersonal Domain, ,Journal oI Personality and Social
Psychology, 37, 395-412
Wiggins, J. S., 1994 (lucrarea original prezentat n 1973). In Defense of
Traits, n Hogan, R., Johnson, J. A., Briggs, S. P. (eds), Handbook oI
Personality Psychology, San Diego, CA, Acad. Press
Witkin, H. A. & Goodenough, D. R., 1977, Fiela Depenaency ana
Interpersonal Behavior, ,Psychological Bulletin, 84, 661-689; 1981,
Cognitive Styles. Essence ana Origins, International University Press,
New York
Witkin, H. A., Iewis, H. B., Hertzman, M., Meissner, P. B., Wapner, S,
1954, Personality through Perception: An Experiment ana Clinical
Stuay, Harper, New York




50


Capitolul II
CHESTIONARUL DE PERSONALITATE CALIFORNIA






Pre:entarea Chestionarului ae Personalitate California cuprinae:
aspecte generale privina tr s turile ae personalitate, teoria lui H. Gough
privina aimensiunile interrela ionare ale personalit ii, concep ia lui
Gough privina evaluarea personalit ii ,i construirea unui chestionar
aeaicat normalit ii, varianta ain 1972 a Inventarului ae Personalitate
California (cele 18 aimensiuni stanaara ale personalit ii normale ,i
pre:entarea scalelor, interpretarea scalelor), utili:area aatelor C.P.I.
in consiliere eauca ional ,i voca ional , scalele abreviate ale M.M.P.I.
ob inute ain r spunsurile la chestionarul C.P.I., aate aespre cercetare,
aespre varianta 1987 a C.P.I. ,i moaelul cuboia, exemplificarea inter-
pret rii unui profil. De asemenea, sunt pre:entate conceptele semni-
ficative, un test cu intreb ri ae evaluare ,i referin ele bibliografice.

2.1. 1r s turi de personalitate

n via a cotidian cnd evalu m tr s turile de personalitate sau
proIilul ,caracterial al unei persoane ne baz m pe seturi de date ob i-
nute din observa ie pe care le utiliz m ca ,dovezi sau argumente. n
psihodiagnoz , acelasi proces de evaluare este mult mai sistematic
incluznd opera iuni distincte si integrnd inIorma ia ob inut prin:
x observarea unor modele de comportament si de tr ire, cel mai
adesea prin auto-descrieri ale persoanei (aspecte nc rcate de su-
biectivitate), dar si prin ob inerea unor produc ii si expresii sau a
unor perIorman e ale persoanei (aspecte nc rcate de obiectivitate
prin gradul mai redus de interven ie a eului constient n cons-
truirea r spunsului);
x evaluarea comportamentelor si a tr s turilor subiacente de perso-
nalitate care ar putea determina aceste regularit i observate (sau
tipuri sau modele de personalitate).
51
Validitatea unor astIel de evalu ri este substan ial mai ridicat
dect a celor ob inute n varianta observa iei cotidiene (nc rcate de pro-
pria subiectivitate si de prejudec ile evaluatorului) si este cuantiIicat
prin mijloace stiin iIice controlabile pentru Iiecare instrument de inves-
tiga ie utilizat. Desigur, si evalu rile psihodiagnostice suport inIluen a
unor aspecte care le dau caracter relativ, la care am I cut reIerire n
capitolul prim, precum: inIluen a dispozi iilor trec toare, a seturilor de
r spuns ale subiectului etc. Cercetarea stiin iIic Iace eIorturi continui
de a elimina sau minimaliza astIel de inIluen e.
Modelul evalu rii tr s turilor de personalitate si realizarea, pe baza
lor, a predic iilor asupra comportamentului, pune problema explic rii n
cadrul dinamic al dezvolt rii personalit ii, a Ielului cum dispozi iile
bazale interac ioneaz cu un mediu n schimbare pentru a produce
expresiile Ienotipice ale personalit ii: valori, proiecte personale, rela ii
personale, imaginea de sine etc.
Din aceast perspectiv , valoarea explicativ a tr s turilor de
personalitate utilizate ca explica ii cauzale pentru un comportament
observat este real doar atunci cnd aduce un plus de sens si permite
evalu ri care dep sesc datele observabile. De exemplu, este insuIicient
n psihologie s explic m c tr s tura de personalitate ,extraversie
gregar a determinat un model de comportament deschis, n care
domin nevoia persoanei de a Ii n prezen a altora.
n aceast perspectiv , datele contemporane din cercetarea
psihodiagnostic sprijin posibilitatea de a vorbi despre valoarea
explicativ a tr s turilor de personalitate doar n m sura n care se
certiIic stabilitatea acestora n timp ceea ce d posibilitatea real de
a Iace predic ii pe termen lung.
De asemenea, sunt argumente care indic o dinamic de la ceea ce
este speciIic spre general si din nou spre speciIic, prin Iaptul c
tr s turile distincte covariaz n modelele similare care se repet . AstIel,
de exemplu, din punctul de vedere al stabilit ii tr s turii, putem explica
starea de neIericire a unei persoane Iie prin evenimente recente si cir-
cumstan e stresante existen iale, Iie prin existen a unei dispozi ii cronice
de a tr i anxiogen evenimentele vie ii, care antreneaz depresie si aIecte
negative (tr s tura de personalitate deIinit ca ,stare de bine este cuan-
tiIicat si poate Ii evaluat prin Inventarul de personalitate CaliIornia).
Putem aIirma astIel c ultimul tip de explica ie deriv din datele
privind modul cum sunt reprezentate dispozi iile bazale, respectiv tr -
s turile denumite nevrotism si extraversie. n acelasi Iel, o observa ie
asupra Iaptului c o persoan prezint un mod constant de a Ii ordonat ,
punctual si curat ne poate duce cu gndul la un anumit nivel de
52
Iunc ionare speciIic tr s turii de personalitate denumit ,constiincio-
zitate; iar acest lucru permite s concluzion m c este Ioarte probabil
ca persoana n mod obisnuit s Iie caracterizat si de tendin a de a-si
urm ri realizarea planurilor, are un stil atent de a evalua datele etc.,
toate Iiind consecin e legate de inIeren e legate de ,constiinciozitate. O
explica ie devine cu att mai valoroas cu ct ne putem ntemeia pe ea
inIeren e asupra unor aspecte la care nu avem acces direct prin obser-
va ie sau pe care nu le putem pune n eviden n prezent.

2.2. 1eoria lui H. Cough privind dimensiunile interrela ionale
ale personalit ii

Perspectiva din care construieste H.Gough chestionarul este
dubl : contextul de utilizare si conceptele care exist deja n domeniul
comportamentului interpersonal. Autorul se centreaz n teoria privind
modul cum se exprim personalitatea uman n rela ie pe acei termeni
pe care oamenii i utilizeaz ntre ei pentru a-si descrie moduri de
comportament, caracteristicile obisnuite, zilnice sau, pentru a ne reIeri
direct la denumirea dat de autor, pe ,conceptele populare n sensul
cel mai direct al acestei expresii.

Harrison G.Gough
Psiholog american, creatorul Inventarului de
Personalitate CaliIornia, recunoscut ca unul dintre
cele mai populare inventare moderne de evaluare
obiectiv a personalit ii, care a cunoscut de-a lungul
deceniilor o larg utilizare interna ional . Unul dintre
studiile comparative care eIectua o meta-analiz a 37
teste de personalitate descoper nc din 1988 c
C.P.I. este cel mai bun inventar de personalitate.

n 1965, Harrison Gough aIirm explicit unul dintre principalele
motive care l-au determinat s nceap construirea unui nou inventar
de personalitate, motiv care se poate re ine ca principiu director n
interpretarea testului: ,To me, the first ana carainal principle is that
tests are maae to be usea, ana a subsiaiary principle is that they are
to be usea in the analysis conceptuali:ation of the inaiviaual case.
(,Pentru mine, principiul prim si cardinal este c testele sunt I cute
pentru a Ii utilizate, iar un principiu subsidiar este c ele trebuie
utilizate n n elegerea analizei de caz individual.), Megargee, 1972.
53
Am nceput prin acest citat n virtutea Iaptului c el exprim
situa ia unui personalist a c rui preocupare prim nu este crearea si
experimentarea de instrumente. El a nceput si continu experimen-
tarea inventarului si teoriei privind Iiin a uman din nevoia constituirii
unui instrument de evaluare centrat pe persoan . Nu este vizat n
primul rnd norma; nu se urm reste n primul rnd g sirea unei
tipologii sau dimensiuni generale a personalit ii, prin care persoana
concret s poat Ii inserat , integrat , raportat etc.
Se caut un instrument care s -l ajute pe psihodiagnostician s
n eleag persoana, cazul viu. Desigur, cum vom vedea, din anii `50 si
pn n 1989, de exemplu, au Iost realizate peste 1000 de studii de vali-
dare, experimentare, predic ie si aplicare pe noi popula ii sau situa ii,
studii eIectuate nu numai de grupul de cercetare al lui Gough, ci si de
alte laboratoare americane sau din alte p r i ale globului, testul devenind
un instrument puternic, de reIerin n literatura de specialitate. Mai
mult, vom descoperi c , pe m sur ce datele de experimentare au de-
venit tot mai bogate, au Iost experimentate noi scale din anii `70 si s-au
realizat cercet ri care au grupat Iactorial itemii testului, s-a ajuns la un
nou model ,cuboid n Iunc ie de trei super-Iactori nalt semniIicativi ai
testului, I r ca toate acestea s invalideze principiul cardinal al lui
H. Gough si nici pozi ia sa Iundamental .

2.3. Concep ia lui Cough privind evaluarea personalit ii
yi construirea unui chestionar dedicat normalit ii

n construc ia scalelor C.P.I., Gough nu a adoptat o teorie Iormal .
Se pare c era implicat, n primul rnd, un anume scepticism privitor la
aplicabilitatea n practic a pozi iilor teoretice, mai ales lipsa lor de
consisten atunci cnd se punea problema evalu rii comportamentului
interpersonal normal. Acelasi scepticism l Iace s nu stabileasc ra-
ional care anume par s Iie variabilele importante.
Metoda general a lui Gough era de a porni de la situa iile n care
se cerea utilizat testul. n Iunc ie de situa ii, va construi m sur tori care
s se bazeze pe acele constructe care sunt deja opera ionale n raport cu
Ielul cum se comport indivizii n conjuncturile situa ionale speciIice.
Aceast concep ie, a deriv rii datelor pe cale empiric , era desigur
legat de tradi ia empirist a Universit ii Minnesota, dar si de expe-
rien a anterioar , pentru c C.P.I.-ul trebuia s Iie un instrument simetric
Ia de MMPI; dac Inventarul MultiIazic de Personalitate Minnesota
Iusese destinat psihopatologiei, trebuia construit un instrument paralel
54
pentru normalitatea psihic , normalitate care nseamn si aici
accentu m persoana nu n ipostaza ei static , ci n cea real dinamic ,
adic n interrela ionare. De asemenea, dac inventarul multiIazic Iusese
construit pornind de la ,variabilele clinice, de la concepte derivate
empiric din experien a clinic , trebuiau g site c ile pentru construirea
inventarului pentru ,normalitate psihic pornindu-se de la realit ile
Iiin ei normale, obisnuite, aIlate n interrela ie.
Dup cum observ Megargee, aceasta este abordarea tipic pentru
un psihodiagnostician practician care lucreaz cu acele concepte care au
relevan Iunc ional .
Perspectiva dup care construieste Harrison Gough chestionarul
este dubl : de la contextul de utilizare si de la acele concepte care exist
deja n domeniul comportamentului interpersonal. Anume, acei termeni
descriptivi pe care oamenii i utilizeaz ntre ei pentru a-si descrie mo-
durile de a se comporta, caracteristicile obisnuite, cotidiene sau, pentru
a utiliza chiar denumirea dat de Gough, ,conceptele populare.
Pozi ia este important pentru istoria psihodiagnozei asa cum am
abordat-o n acest manual, recursiv, pentru c , dup cum am v zut, o
dat cu anii `70 si mai intens n ultimii cinci ani, cercet rile de tip cog-
nitivist si de tip Iactorial dau dreptate acestui punct de vedere, si nu celui
promovat de un alt mare creator de teste de personalitate, R. B. Cattell.
n modul cum l deIineste Gough, un ,concept popular nu este
doar un termen utilizat n vorbirea curent , ci are si calitatea de a trans-
cende o societate particular : de exemplu, termenul de ,responsabil
sau ,iresponsabil se reg seste n vorbirea curent a diIeritelor societ i.
n aceeasi m sur , ca s utiliz m un exemplu al autorului, termenul de
,dominant era utilizat de Plutarh pentru descrierea lui Caesar, dar este
utilizat si de omul obisnuit de ast zi cnd caracterizeaz , de pild , un
personaj politic cu o prezen social pregnant .
Se sprijin pe si caut acele concepte care apar n interrela-
ionarea social , n via a social curent , atribute ce se pot reg si n
toate culturile si societ ile si care au o rela ie direct si integral cu
Iormele de interrela ionare social (Gough, 1968).
Ca surs prim pentru identiIicarea lor este chiar limbajul coti-
dian, n m sura n care experien a social a re inut n Iormele acestuia
orice inIorma ie care este semniIicativ pentru supravie uirea social .
n procesul istoric al cresterii limbii respective apar, desigur, cuvinte
noi, echivalente care se re in si, n acelasi timp, dispar alte cuvinte.
Pentru Gough, scopul Iiec rei scale este s reIlecte ct de Iidel
posibil un aspect, o anume tem a comportamentului interpersonal.
55
n 1948, Gough public primele scale; n 1951 apare prima edi ie
de 15 scale din C.P.I.; n 1957 apare prima edi ie de 18 scale, cuprin-
znd 468 de itemi plus 12 care reapar, cu un total de 480 de itemi
centra i mai ales pe comportamente tipice, sentimente, opinii, atitudini.
Studiile ulterioare au condus la o nou reIormulare a chestionarului n
1987, cu 20 de scale si un total de 462 de itemi.
ReIeritor la interpretarea chestionarului, Gough subliniaz n mod
expres c nu trebuie interpretat dect de proIesionistii caliIica i n
utilizarea C.P.I., n m sura n care una dintre criticile cele mai diIicile
aduse ideii ,conceptelor populare const n problema dac nu cumva
aceste cuvinte, n utilizarea lor zilnic , nu au cstigat un bagaj de n eles
conotativ si nu cumva este astIel imposibil s le opera ionalizezi si s le
limitezi la o deIinire stiin iIic exact . Cei ce utilizeaz chestionarul pot
s Iie subiectul propriilor idiosincrasii, preconcep ii eronate legate de
deIinirea sau Iolosirea ntr-un anume cadru speciIic a termenilor res-
pectivi (de exemplu, n vorbirea argotic ). Gough recunoaste Iaptul c
unele concepte sau cuvinte precum ,sociabilitate sau ,responsabilitate,
,toleran , ,socializare pot avea conota ii diIerite la indivizi diIeri i,
dar, n acelasi timp, dac am redenumi conceptele pentru a le creste
precizia n maniera impus de Cattell, de exemplu nu am Iace dect
s ajungem la o pierdere n relevan care ar putea periclita scopul ma-
jor al cre rii si utiliz rii chestionarului, si anume cresterea comunic rii.
Argumentul lui Gough, valabil si din punctul nostru de vedere, este c
doreste s evalueze tocmai constructul asa cum este deIinit cultural, cu
toate conota iile sale subtile si cu denota ia sa Iormal (Megargee, 1972).
Gough si Iace un punct de sprijin din Iaptul c aceste constructe popu-
lare sunt universale, att cultural ct si n timp. Multe studii, pornite
ini ial dintr-un scepticism Ia de o astIel de intui ie psihologic , au
indicat ns c Inventarul CaliIornia lucreaz la Iel de bine n spa ii
culturale si sociale diIerite de cel american.
Aceast lung introducere nu este lipsit de importan , n m sura
n care cei mai mul i utilizatori de chestionare au tendin a de a aplica si
C.P.I.-ului o metod tradi ional de interpretare, conIorm c reia scala
este utilizat ca o deIinire opera ional pentru o anumit tr s tur , deci
interpreteaz scorurile la scal prin deIinirea constructului. Scopul lui
Gough este s reuseasc o predic ie asupra comportamentului, nu s
justiIice o teorie asupra personalit ii. Din acest punct de vedere, o serie
de studii s-au centrat asupra validit ii de construct, demonstrnd c sca-
lele sunt legate de ceea ce si propun s m soare.
O alt critic este legat de lipsa de omogenitate a scalelor, n
sensul n care, neIiind derivate prin analiza Iactorial , nu prezint
56
toat puritatea Iactorial caracteristic altor teste si coreleaz nalt
ntre ele si, toate, cu ,dezirabilitatea social . Gough se sprijin n
contraargumentare pe utilizarea sistematic , n construc ia scalelor, a
analizei conceptuale, care include att validarea practic , ct si vali-
darea de construct si le dep seste (Gough, 1965). Pentru autor, pasii
necesari n construirea unei scale prin analiz conceptual cuprind:
x evaluare primar care determin care criteriu este n principal rele-
vant (ct de bine prezice testul ceea ce vrea s prezic );
x evaluarea secundar prin descoperirea Iundamentelor psihologice
pentru m surare, prin speciIicarea si clariIicarea n elesului a ceea
ce se m soar ; altIel spus, este vorba despre descoperirea dimen-
siunii psihologice a scalei;
x evaluarea ter iar , care are scopul de a justiIica o anumit m -
surare (semniIica ia intrinsec a scopului primar al m sur rii:
gama de implica ii relevante, surprinderea ntregii game de situa ii
existen iale implicate, dincolo de ceea ce s-a avut n vedere n
validarea primar si pentru care instrumentul este predictiv si are
relevan explicativ ).
Vom prezenta principalele date tehnice pentru Iiecare dintre
scale o dat cu prezentarea dimensiunilor.

2.4. Jarianta din 1972 a Inventarului de Personalitate California

2.4.1. Cele 18 dimensiuni ale personalit ii normale.
Prezentarea scalelor: con inuturi yi atribute
n comportamentul interpersonal
Forma de baz a C.P.I. cuprinde 18 scale si este larg utilizat n
practica diagnostic . Pentru aceast Iorm , cele 18 scale au Iost gru-
pate si acest lucru se observ si n Iisa de proIil n patru grupe de
semniIica ii psihologice, astIel (Gough, 1969):
Prima grup cuprinde acele scale care indic mai ales aimen-
siunile personalit ii ce intervin in afirmarea persoanei, siguran a ae
sine, imaginea ae sine ,i aaecvarea interpersonal : dominan a, capa-
citatea de statut, sociabilitatea, prezen a social , acceptarea de sine,
starea de conIort sau de bine psihic.
A doua grup cuprinde scale care indic op iunile valorice ,i
maturitatea interrela ional astIel: responsabilitatea, socializarea,
autocontrolul, toleran a, tendin a de a Iace o bun impresie si alinierea
la modelul comun sau comunalitatea.
57
A treia grup de scale m soar mai ales nivelul motiva ional, in
sensul poten ialului ae reali:are personal ,i al focali: rii pe valorile
intelectuale: realizare prin conIormism, realizare prin independen si
eIicien a intelectual .
A patra grup cuprinde scale ce surprind unele moaalit i in-
telectuale ce moaelea: un stil personal, astIel: scalele de intui ie
psihologic , Ilexibilitate si Ieminitate /masculinitate.
H.Gough oIer pentru Iiecare dintre cele 18 scale, al turi de ca-
racteristicile comportamentului autoevaluat, si o grupare de adjective
care reprezint modul cum un comportament extrem este perceput
social. AstIel, cum vom vedea, n aIara aspectelor care au Iormat con i-
nutul propriu-zis al scalei, Gough Iurnizeaz , pentru zonele de semni-
Iica ie peste sau sub medie a nivelului de maniIestare a tr s turii, un
num r de atribute care nu sunt nimic altceva dect Ielul n care aceste
persoane sunt descrise de al ii. n interpretarea scorurilor scalei, aceste
elemente cap t tocmai gradul de relevan complex scontat de autor.
Scala I: Dominan a - Do
Scala este construit pentru a identiIica persoane puternice, do-
minante, cu ascendent asupra altora, capabile s aib ini iativ si s
exercite conducerea. Evalueaz aspecte ale propensiunii de a conduce,
persisten a si ini iativa social . Pentru Gough s-a pus problema de a
g si itemi care s -i identiIice pe cei care ac ioneaz ntr-un mod ce
poate Ii considerat ca ,dominant n orice cultur si, pe de alt parte,
s -i impresioneze pe al ii prin eviden a acestei calit i. Deci s poat Ii
descrisi ca dominan i, plini de Ior , siguri de ei.
Scala cuprinde n aceast variant 46 de itemi, dintre care 26 i
apar in exclusiv, iar ceilal i sunt comuni cu scalele Re, Sa, Sy. Con i-
nutul itemilor surprinde: ncrederea si echilibrul; propensiunea de a
conduce si de a-si asuma responsabilitatea; persuasivitatea si Iluen a
verbal ; un aspect de persisten tenace al turi de ceea ce am putea
numi ,sim ul datoriei; tendin a de a privi lucrurile n Ia , de a se
conIrunta cu realitatea chiar dac este nepl cut .
Scorurile peste medie indic persoane active, sigure pe sine,
persistente, care anticipeaz , insist , au ncredere si independen .
Aafectivele care aescriu percep ia social sunt diIeren iate pe
sexe. Un b rbat este perceput ca: ambi ios, ndr zne , dominant, pu-
ternic, optimist, metodic, descurc re , competent, de ncredere, sigur
de sine, stabil, sever. O Iemeie este perceput ca agresiv , orgolioas ,
cu ncredere n sine si revendicativ , dominant , puternic , autoritar
si energic , vorb rea .
58
Un scor sub medie indic o persoan retras , inhibat , cu un com-
portament banal, indiIerent , t cut , neorganizat , lent n gndire si
ac iune, cu tendin a de a evita situa iile de tensiune si decizie, nesigur .
Perceperea social ataseaz unui b rbat cu nota Do Ioarte sc -
zut imaginea unui apatic, indiIerent, m rginit, iresponsabil, pesimist,
anxios, rigid, sugestionabil, nesigur. Descrierea social a unei Iemei
cu scor Ioarte sc zut la Do o prezint ca: precaut , amabil , inhibat ,
mp ciuitoare, calm si stears , sIioas , ncrez toare, discret .
Scala II: Capacitatea de statut - Cs
Criteriul extern ,statut a Iost deIinit si ntrebuin at n validarea
empiric a scalei prin nivelul relativ al venitului, educa iei, prestigiului
si puterii atinse n mediul socio-cultural propriu al subiectului, precum
si calit ile de ambi ie si ncredere n sine. Deci scala evalueaz capa-
citatea personal pentru statut social (prezent sau dobndit), ncercnd
s m soare calit i si atribute personale care stau la baza acestei
propensiuni si conduc spre statut social.
Varianta aceasta con ine 32 de itemi, dintre care 15 sunt puri, iar
restul comuni cu scalele Sp, Sc si Sa.
Itemii reIlect n con inutul lor ncrederea n sine si echilibrul,
sentimentul de siguran si absen a temerilor sau anxiet ilor; existen a
unor interese literare sau artistice; gradul de ,constiin social ,
precum si interesul de a participa la via a social a grupului.
Un scor peste medie indic un ins ambi ios, activ, eIicient, perspi-
cace, ingenios, multilateral, ascendent, carierist, eIicient n comunicare,
care si urm reste scopul personal si aIirm un cmp larg de interese.
Perceperea social indic pentru un scor Ioarte nalt pentru
comportamentul masculin urm toarea imagine: discret, imaginativ,
independent, matur, oportunist, simpatic (agreabil), elogiat, rezonabil
si progresist. Femeia cu un scor nalt la Cs este perceput prin adjecti-
vele: lucid , viguroas , individualist , ingenioas , perspicace, inteli-
gent , cu interese largi, logic si multilateral , schimb toare.
Un scor sub medie indic un individ cu un comportament timid,
apatic, conven ional, relativ estompat, lent, cu o gndire stereotip si
limitat n concep ii si interese, stngaci si penibil n situa iile sociale
cu care nu este Iamiliarizat.
Perceperea social descrie pentru un scor Ioarte sc zut compor-
tamentul masculin prin adjectivele: aspru, sumbru, lacom, m rginit,
cic litor, sup r cios, nelinistit, tensionat, irascibil, lipsit de omenie.
Descrierea pentru Iemei cu scorul Ioarte sc zut: ac ioneaz negndit,
sireat , blnd , molatec , sIioas , simpl , supus , timid , slab .
59
Scala III: Sociabilitate - Sy
Scala este construit tot prin metoda criteriului extern de validare
si anume, ini ial, raportat la num rul de activit i extracurriculare la care
particip studentul. Sociabilitatea urma s diIeren ieze oamenii cu un
temperament exteriorizat, sociabil, participativ, de cei retrasi, care evit
aIisarea social . Cu un total de 36 de itemi, dintre care doar nou i
apar in n totalitate, scala de sociabilitate coparticip prin itemii comuni
la comportamentele subsumate scalelor Ie, Sp, Sa, Ai, Do, Cs. Con i-
nutul maniIest al itemilor scalei, destul de apropiat de o scal obisnuit
de sociabilitate asa cum o ntlnim n alte probe, aIirm : pl cerea pentru
interac iuni sociale, sentimentul de echilibru si ncredere n sine n
rela iile cu ceilal i, interese culturale si intelectuale, precum si toleran a
Ia de ceilal i, asociat cu standarde stricte pentru sine.
Scorurile peste nota T50 indic n genere un comportament par-
ticipativ, ntreprinz tor, ingenios. Un ins care se ataseaz usor este
competitiv, mereu n primele rnduri, Iluent n gndire si original.
Perceperea social descrie un b rbat cu nota T Ioarte nalt ca:
destept, ncrez tor, cu interese largi, logic, matur, deschis, competent
si ra ional, sociabil si sigur de sine. Femeia este descris de opinia
public drept agresiv , ncrez toare, dominant , energic , amatoare de
Ilirt, deschis , cu interese largi, vorb rea si sociabil .
Scorul sub medie indic reversul: un comportament greoi si
conven ional n societate, linistit, neangajat, sugestibil si inIluen abil
de reac iile si opiniile altora.
Percep ia social descrie un b rbat cu note Ioarte sc zute prin
adjective ca: stngaci, aspru, rece, reclamagiu, conIuz, instabil, cu in-
terese limitate, abandonant, superIicial, lipsit de Iamiliaritate.
Perceperea Iemeii cu Sy sc zut cuprinde ca adjective: precaut ,
inhibat , blnd , modest , linistit , re inut , sIioas , timid , discret ,
retras .
Scala IV: Prezen a social - Sp
Prezen a social este una dintre cele cinci scale construite pe
cale ra ional si anume prin analiza consisten ei interne, pornindu-se
de la un num r de 85 de itemi lega i de echilibrul social, verva si spon-
taneitatea comportamentului. n scal r mn 56 de itemi, 17 distinc i,
iar restul comuni cu alte scale precum Sy, Sa, Cs, Ie si Py, dar si cu
scalele Sc si Gi, ns cota i invers.
Con inuturile itemilor scalei vizeaz : pl cerea pentru interac iuni
sociale, o ncredere bine aIirmat , spirit deschis, atitudini aerisite Ia
de regulile si prohibi iile sociale, paralel cu accentul pus pe ndatorire,
modera ie, conIormism.
60
Scorurile peste nota T50 indic un comportament spontan, ima-
ginativ, neIormalist, rapid, cu o natur expresiv si creativ .
Perceperea social caracterizeaz un b rbat cu nota T Ioarte
nalt prin adjective ca: aventuros, caut pl cerea, relaxat si sigur de
sine, spirit ascu it, neconven ional, neinhibat, schimb tor, spiritual.
O Iemeie de acest tip este caracterizat de cei din jur prin adjec-
tive ca: aventuroas , ndr znea , Ilirteaz , r ut cioas , deschis , caut
pl cerea, spontan , schimb toare, ingenioas , spiritual .
Scorurile joase, sub medie, caracterizeaz un individ precaut,
moderat, r bd tor, simplu, modest. n acelasi timp, este oscilant si
nesigur n decizii, cu o gndire noncreativ .
Perceperea social caracterizeaz un b rbat cu nota T Ioarte
sc zut prin: precaut, cooperant, apreciativ, blnd, amabil, cu interese
limitate, preI cut, r bd tor, serios. Femeia este perceput n termenii
urm tori: precaut , conven ional , tem toare, gentil , rezervat , sensi-
bil , supus , timid , retras .
Scala V: Acceptarea de sine - Sa
Scal construit de asemenea prin analiza consisten ei interne, cu
scopul identiIic rii unor persoane care maniIest un sim conIortabil si
,imperturbabil al valorii personale, iar comportamentul lor social va
exprima Iie activ, Iie pasiv aceast siguran .
Evalueaz aspecte precum: sim ul valorii personale, acceptarea
de sine, capacitatea de a gndi si ac iona independent.
Din cei 34 de itemi ai versiunii Iinale, numai patru apar in
exclusiv scalei. Ceilal i prezint , prin con inutul lor, aspecte de Sy si
Sp legate de ncrederea n sine si de atitudinea lipsit de rigiditate Ia
de prohibi iile sociale; lega i, invers dect Sp, de valorizarea muncii
perseverente, aten iei Ia de sarcina de munc si considerarea celor-
lal i; al i itemi indic o acceptare candid a sl biciunilor umane.
Scorurile peste nota T50 prezint o persoan inteligent , sincer
si spiritual , preten ioas , activ , centrat pe sine, insistent , cu Iluen
verbal , cu siguran si ncredere n sine.
Perceperea social caracteristic pentru o not T Ioarte mare
descrie un b rbat prin adjective ca: ncrez tor, ntreprinz tor, orgolios,
imaginativ, deschis, oportun, adaptabil, sigur, raIinat, nIig re , soIis-
ticat. O Iemeie cu scor nalt apare descris de ceilal i prin adjective ca:
aventuroas , argumentativ , orgolioas , revendicativ , decis , domi-
nant , deschis , sarcastic , vorb rea , spiritual .
Scorurile sub medie indic un comportament conservator, ordonat,
de n dejde, linistit, desi comod si conven ional, cu sentimente de culpa-
bilitate si gata s se autoblameze, pasiv n ac iune si limitat ca interese.
61
Perceperea social descrie un b rbat cu nota T Ioarte sc zut ca:
aspru, banal, abandonant, nechibzuit, supus, indiIerent, tensionat,
neinteligent, negativist, gata s se retrag , cu interese limitate. Femeia
este perceput n urm torii termeni: precaut , conven ional , gentil ,
molatic , modest , r bd toare, mp ciuitoare, sIioas , ncrez toare,
discret , nepreten ioas .
Scala VI: Stare personal de bine - Wb
Ini ial, s-a numit ,scal de disimulare. Wb reprezint o deriva ie
a scalei ini iale, n care s-a inversat cheia de cotare: scorurile ridicate
reprezint indivizii s n tosi si stenici, iar scorurile joase, sub medie,
indivizii cu o vitalitate diminuat si incapabili s Iac Ia cerin elor
vie ii cotidiene. Mai mult, scala diIeren iaz indivizii care simuleaz
nevroza de indivizii normali si de pacien ii care r spund sincer, Iiind si
una dintre principalele scale de validare ale testului (aspect pe care l
vom aproIunda la capitolul despre interpretarea probei).
Itemii scalei, n num r de 44, dintre care 29 apar in exclusiv scalei,
au n con inut reIeriri la: negarea unor variate simptome Iizice si men-
tale; negarea oric ror probleme Iamiliale majore; negarea conIlictelor si
preocup rilor sexuale; negarea unor st ri de tensiune, anxietate, team ;
aIirm ri ale independen ei personale si ale sentimentului de suIicien
de sine, n sensul ,orice om care este capabil s munceasc are o sans
real de a avea succes, aIirmarea ncrederii n viitor.
Scala Iiind construit pentru a identiIica persoanele care si
minimalizeaz grijile si nemul umirile si care in seama mai mult sau
mai pu in de ndoieli si deziluzii, astIel c peste nota T50 un scor nalt
reprezint o persoan energic , ntreprinz toare, alert , ambi ioas si
multilateral , productiv , activ , acord valoare muncii si depune eIort
pentru pl cerea proprie.
Perceperea social descrie un b rbat cu scor nalt prin adjective
ca: demn de ncredere, conservator, dependent, binevoitor (s ritor, bun
la suIlet), inhibat, logic, mul umit, echilibrat, elogiat (l udat), destins
(relaxat), sincer. Femeia cu scor nalt este perceput n urm torii
termeni: calm , capabil , lucid , cinstit , nu se Iormalizeaz , matur ,
amabil (ndatoritoare), echilibrat , ra ional , n eleapt (chibzuit ).
Un scor cu nota T sub 50 indic un comportament I r ambi ie,
comod, stngaci, precaut, apatic si conven ional. DeIensiv, caut scuze.
Iimitat n gndire si ac iune.
Perceperea social descrie un b rbat cu note Ioarte sc zute ca:
anxios, l ud ros, distrat (aiurit), uituc, gr bit, impulsiv, r ut cios,
abandonant, superIicial, agitat (neastmp rat). Femeia este perceput
62
astIel: stngace (incomod ), deIensiv , cusurgie, practic (neinIluen-
abil ), nd r tnic , sarcastic , se comp timeste, lipsit de tact, necon-
ven ional , instabil .
Scala VII: Responsabilitatea - Re
Scala identiIic persoanele constiente, responsabile, care si iau
obliga iile n serios si n care putem avea ncredere. AstIel de structuri
de personalitate sunt indivizi lega i de reguli si ordine si consider c
via a ar trebui s Iie guvernat de ra iune. Scala diIer de So (sociabi-
litate) si Sc (autocontrol) prin accentul pe gradul n care valorile si
controlul sunt n elese si conceptualizate.
Are un total de 42 de itemi, dintre care 16 sunt exclusivi, iar
restul sunt comuni cu scale precum: Do, Sy, Sc, To, Ac, Ai si Ie.
Con inuturile maniIeste ale acestor itemi vizeaz preocuparea pentru
obliga iile sociale, civice si morale; accentul pe datorie si disciplin de
sine; dezaprobarea pentru orice privilegii sau Iavoritisme; aIirmarea
echilibrului si ncrederii n sine si n ceilal i.
Perceperea social pentru un b rbat cu scor nalt la scala Re este
redat astIel: capabil, constiincios, cump tat, Iidel, responsabil, serios,
stabil, constant, temeinic. O Iemeie cu scor nalt apare descris de
ceilal i prin: constiincioas , discret , intuitiv , metodic , Iidel , cu
tact, responsabil , cump tat .
Perceperea social pentru un b rbat cu scor Ioarte sc zut este
descris ca: nep s tor, turbulent, iresponsabil, comod, indiIerent, Iace
pe grozavul, risipitor. Femeia este perceput n urm torii termeni:
arogant , neglijent , nesentimental , comod , necuviincioas , rebel ,
obositoare, sarcastic .
Scala VIII: Socializarea - So
Scala este conceput pentru a reIlecta gradul de maturitate so-
cial , integritate si corectitudine atins de individ, Iiind construit prin
metoda criteriului extern.
Itemii, n num r de 54, dintre care 28 sunt exclusivi, au ca si
con inuturi maniIeste aspecte care ilustreaz teoriile psihologice
privind delincven a. AstIel, pornind, de pild , de la rela ia empiric
eviden iat dintre delincven si o lips de coeziune n Iamilie, sunt
itemi care se reIer la sentimentul de c ldur , satisIac ie si stabilitate
Iamilial , ca opus alien rii si resentimentului. Al i itemi se reIer la:
sensibilitate social si empatie, ca opuse ignor rii sau desconsider rii
valorii personale (de exemplu: ,adesea m gndesc cum ar t si ce
impresie Iac altora); optimism si ncredere n sine, n contrast cu
63
sentimente de alienare, inIerioritate, disperare; adaptarea Iamilial si
scolar , opuse vagabondajului si opozan ei.
Scala indic nivelul de maturitate, integritatea moral , capacitatea
de a judeca si de a respecta normele morale.
B rbatul cu scor Ioarte nalt la scala So este perceput ca:
adaptabil, eIicient, onest, corect, organizat, cump tat, sincer, temeinic,
s n tos, respectuos. O Iemeie cu scor nalt este descris prin adjec-
tivele: precaut , lucid , organizat , metodic , rezonabil , autocontro-
lat , modest , conservatoare, n eleapt .
Un b rbat cu scor Ioarte sc zut este perceput ca: nc p nat,
iresponsabil, cert re , ignorant, sarcastic, neconven ional, deIensiv,
viclean. Femeia este perceput n urm torii termeni: deIensiv , nesta-
tornic , neglijent , nechibzuit , impulsiv , indiIerent , neinhibat ,
materialist , necontrolat .
Scala IX: Autocontrolul - Sc
Scala este construit prin metoda analizei consisten ei interne si
are scopul de a m sura gradul de libertate al individului Ia de
impulsivitatea si centrarea pe sine. Deosebirea de scala Re const n
Iaptul c aceasta m soar gradul n care este n eles controlul, iar alte
scale, precum So, gradul n care persoana aprob si prezint astIel de
dispozi ii spre autocontrol. Un alt speciIic al scalei este Iaptul c
scorurile Ioarte nalte exprim n Iapt situa ia de control prea strns al
impulsurilor si agresivit ii, ceea ce, paradoxal, poate conduce la
acumul ri interioare si desc rc ri bruste sau necontrolate, provocate
chiar de incit ri minore.
Scala con ine 50 de itemi, dintre care doar doi i apar in n
ntregime. Comportamentul prezent n con inuturile maniIeste indic o
restrngere a maniIest rilor ira ionale si n special a agresivit ii;
ra iunea si logica sunt considerate drept cele mai adecvate solu ii n
situa ii problematice; evitarea conduitelor antisociale sau agresive;
existen a unor inhibi ii sociale si chiar a unui grad de modestie care
implic o tendin spre autoanulare (de genul ,de obicei m sim eam
Ioarte bine cnd una dintre compunerile mele era citit n Ia a clasei,
pentru cheia Fals).
Scala indic gradul si adecvarea autoregl rii si autocontrolului,
dominarea impulsivit ii si capacitatea de autodisciplinare.
Perceperea social descrie un b rbat cu scor Ioarte nalt la
aceast scal , prin adjective ca: amabil, logic, srguincios, precis,
cump tat, Iidel, autocontrolat, critic, demn de ncredere. Femeia este
64
perceput astIel: calm , modest , conservatoare, gentil , moderat ,
r bd toare, linistit , rezervat , autocontrolat .
Un b rbat cu scor Ioarte sc zut este perceput ca: ncrezut, cusur-
giu, nesocotit, nc p nat, impulsiv, nIig re , iritat, coleric, nerealist,
individualist. Femeia este descris ca: agresiv , arogant , emotiv ,
impulsiv , rebel , obositoare, sarcastic , coleric , neinhibat .
Scala X: Toleran a - To
Scala identiIic atitudini sociale permisive, lipsite de prejudec i,
deschise, care accept pe ceilal i asa cum sunt. Con inuturile maniIeste
ale celor 32 de itemi ai scalei (din care nou sunt proprii) reIlect : des-
chiderea si Ilexibilitatea, opuse rigidit ii si dogmatismului; interesul
pentru estetic si scopuri intelectuale; ncrederea ca opus suspiciunii si
criticismului; negarea resentimentelor, a tendin elor mizantropice si
ostilit ii Ia de ceilal i; negarea anxiet ii, izol rii, alien rii; aIirmarea
echilibrului si siguran ei de sine.
Perceperea social indic pentru b rba ii cu scor Ioarte nalt
urm toarea imagine: iert tor, generos, binevoitor, independent, neIor-
mal, mul umit, cump tat, tandru, cu tact, altruist. Femeia cu scor nalt
este descris astIel: calm , eIicient , intuitiv , lent , logic , matur ,
responsabil , autocontrolat , cu tact, ncrez toare.
Un b rbat cu scor Ioarte sc zut este perceput ca: aIectat, rece,
orgolios, scitor, insensibil, superIicial, mul umit, plng re , cusurgiu,
egocentric. Femeia este descris ca: arogant , autocrat , aspr , deIensiv ,
b nuitoare, nesentimental , inIantil , sup r cioas , obositoare, sarcastic .
Scala XI: Impresie bun - Gi
Scala are un dublu scop, asemeni scalei Wb: identiIicarea disi-
mul rilor, dar si a persoanelor capabile s creeze impresie Iavorabil
si pe care le intereseaz Ielul cum reac ioneaz ceilal i Ia de ele.
Construit prin metoda criteriului extern, scala con ine 40 de itemi,
dintre care 18 sunt exclusivi.
Con inuturile maniIeste accentueaz partea pozitiv si elimin
negativul, astIel c majoritatea se reIer la aprecieri asupra bunei
Iunc ion ri si virtu ilor, negarea conduitei antisociale, a plngerilor si
esecurilor personale. De asemenea, apare negarea oric rei tendin e spre
agresivitate, aIirmarea ncrederii si siguran ei de sine, cu aspecte de
modestie; aIirmarea stabilit ii si a capacit ii de a Iace Ia adversit ii;
axarea pe aspectele aprobate social; aIirmarea capacit ii de a ntre ine
rela ii pozitive cu al ii si a opiniilor Iavorabile despre semeni.
65
Scala identiIic deci persoanele care doresc s Iac impresie
bun , preocupate de ceea ce gndesc al ii despre ele si care Iac ceea ce
se asteapt al ii.
Perceperea social descrie un b rbat cu scor Ioarte nalt la Gi
astIel: adaptabil, amabil, maleabil, binevoitor, rezonabil, tandru, cu
tact, altruist, cald, prietenos. Femeia este descris ca: moderat , calm ,
conservatoare, modest , r bd toare, mp ciuitoare, ncrez toare, neli-
nistit , n eleg toare.
B rbatul cu scor Ioarte sc zut este perceput de ceilal i ca:
reclamagiu, nemul umit, cusurgiu, nesocotit, nc p nat, indiIerent,
scitor, pesimist, coleric. Femeia cu scor sc zut este descris ca:
schimb toare, cinic , Iranc (direct ), sup r cioas , pesimist , sar-
castic , nc p nat , coleric , perspicace.
Scala XII: Comunalitatea - Cm
Scal menit s detecteze protocoalele n care s-a r spuns ntr-o
manier ntmpl toare, iar con inuturile maniIeste ale itemilor s i (n
total 28) reIlect : o bun socializare (de genul ,cnd conduc masina,
ncerc s -i mpiedic pe al ii s m dep seasc , cheia Fals); negarea
tendin elor nevrotice (,nu pot s Iac nimic bine, cheia Fals); compor-
tament si atitudini conven ionale; conIormismul (,de obicei Iac ceea
ce se asteapt de la mine, pentru a evita critica, cheia Adev rat); opti-
mismul (,m ndoiesc c cineva este cu adev rat Iericit, cheia Fals).
Scala indic gradul n care reac iile si r spunsurile individului
corespund unui ,model comun stabilit empiric.
Perceperea social pentru b rbatul cu scor Ioarte nalt l descrie
ca: prudent, constiincios, reIlexiv, eIicient, precis, organizat, practic,
responsabil, temeinic, cump tat. Femeia este descris astIel: lucid , de
ncredere, energic , vesel , practic , ra ional , realist .
B rba ii cu un scor Ioarte sc zut sunt descrisi de ceilal i ca: atr -
g tor, neglijent, curajos, ndr zne , uituc, comod, nes buit, risipitor.
Femeia este perceput ca: apreciativ , artist , stngace, Ieminin ,
uituc , iert toare, indiIerent , iresponsabil , nedemn de ncredere,
neconven ional .
Scala XIII: Realizarea prin conformism - Ac
Este n primul rnd o scal motiva ional care reIlect Iactori
motiva ionali si atitudinali, asocia i cu realizarea academic de niveluri
nalte. Termenul ,conIormism reIlect aceast canalizare a trebuin ei
de realizare personal si nu ceea ce se n elege prin ,conIormitate, res-
pectiv un sens de stereotipie neproductiv care nu este prea implicat
aici. Scala a Iost construit prin metoda criteriului extern.
66
Con inuturile maniIeste ale celor 38 de itemi, dintre care 18
exclusivi, reIlect : hot rrea si pl cerea pentru a se preg ti si a avea
eIicien n nv are; sentimentul de vitalitate si eIicien n genere;
acceptarea regulilor si cerin elor si reIuzul Irivolit ii si al compor-
tamentului nonconIormist; temperarea si ncrederea n propriile
capacit i; autoaprecierea privind modul planiIicat si muncitor de a se
implica n via .
Itemii sunt Iolosi i pentru relieIarea acelor Iactori de interes si
motiva ie care Iaciliteaz realizarea n orice cadru unde asem narea cu
modelul sau supunerea Ia de anumite obiceiuri este un compor-
tament pozitiv.
Scorurile peste nota T50 prezint o persoan capabil , cooperant ,
eIicient , organizat , responsabil , Ierm si sincer . Persistent si mun-
citoare; apreciaz activitatea si realizarea intelectual .
Perceperea social descrie un b rbat cu scor Ioarte nalt prin
adjective ca: ambi ios, capabil, constiincios, amabil (atent, prevenitor),
inteligent, logic, matur, rezonabil, cu resurse, responsabil.
O Iemeie cu scor nalt este descris astIel: conservatoare, eIi-
cient , idealist , ntreprinz toare, amabil , metodic , logic , de ncre-
dere (Iidel ), rezervat , responsabil .
Scorurile sub nota T50 prezint o persoan vulgar , nc p -
nat , distant , diIicil , primejdioas , nIumurat . Se dezorganizeaz
usor sub stresul presiunilor si conIormismului. Pesimist n privin a
viitorului proIesional.
Perceperea social descrie un astIel de b rbat ca: apatic, b nuitor,
practic (insensibil), insuportabil, caut pl cerea (usuratic), nes buit, agi-
tat (neastmp rat), superIicial, schimb tor, ostentativ (Iace pe grozavul).
Femeia este perceput n urm torii termeni: aventuroas , nep s -
toare (indiIerent , neglijent ), usuratic , atitudine degajat , lenes , im-
presionabil , rebel , sarcastic , neconven ional , neinhibat , neghioab .
Scala XIV: Realizarea prin independen - Ai
Scala este menit s m soare interesul subiectului pentru acele
situa ii inclusiv preg tirea academic n care se cere independen
n gndire, valorizarea poten ialului propriu.
Con inuturile maniIeste ale itemilor, 32 n total, indic : toleran
crescut pentru ambiguitate si reIuzul unor atitudini simplist dog-
matice sau autoritare; reIuzul unor reac ii conven ionale, chiar dac
este vorba de a sus ine o opinie nepopular si controversat ; pl cerea
pentru activit i independente, chiar dac nu sunt necesar utilitare;
aIirmarea unei gndiri pozitive Ia de al ii; aIirmarea unui nivel de
67
adaptare maniIest n prezent; aIirmarea unor valori morale bine dez-
voltate. Se pot identiIica acei Iactori ai interesului si motiva iei care
Iaciliteaz realizarea n orice cadru unde autonomia si independen a
sunt comportamente pozitive.
Scorurile nalte la aceast scal prezint o persoan matur ,
eIicace, puternic , dominant , preten ioas si precaut , independent
si sigur pe sine, cu abilitate intelectual si discern mnt.
Perceperea social descrie un b rbat cu scor Ioarte nalt ca:
prev z tor (anticipativ), independent, neIormal(ist), inteligent, sim-
patic, ra ional, sarcastic, irascibil, multilateral. Femeia este descris
astIel: calm , capabil , lucid , discret , inteligent , logic , matur ,
original , ra ional .
Scorurile sc zute indic un comportament inhibat, anxios,
prudent, nemul umit, m rginit si suspicios, umil si supus Ia de
autorit i. i lipseste introspec ia si n elegerea de sine.
Perceperea social pentru un b rbat cu scor Ioarte sc zut este:
aIectat, ngmIat, prudent (precaut), rece, egocentric, Iricos, Irivol,
curtenitor, plin de sine, rigid. Femeia este perceput ca: stngace,
emotiv , nechibzuit , imatur , inIantil , cap sec, agitat , simpl ,
nerealist , instabil .
Scala XV: Eficien a intelectual - Ie
Scala trebuie n eleas tot n paradigma motiva ional ; nu este
construit pentru a m sura capacitatea de a rezolva probleme, Iie ele si
intelectuale, ci este o scal care indic interesul pentru valori inte-
lectuale, opus celui pentru valori practice.
Con inutul maniIest al celor 42 de itemi (22 apar inndu-i
exclusiv) se reIer la aspecte precum: capacitatea de a Iace Ia unor
situa ii de nedeterminare si ambiguitate; sentimentul adecv rii si
eIicien ei personale; interesul pentru activit i de cercetare; pl cerea
de a Iace planuri si de a le realiza; importan a pe care o acord pro-
blemelor intelectuale si de cunoastere; un comportament n genere
Ilexibil, relativ instabil si mai pu in organizat. Indic deci gradul de
eIicien personal si intelectual la care a ajuns individul.
Scorul peste nota T50 indic o persoan eIicient , cu o gndire
clar , capabil , inteligent , progresist , ordonat , meticuloas si inge-
nioas , mereu alert si bine inIormat . Acord importan mare pro-
blemelor intelectuale si de cunoastere.
Pentru un b rbat cu scor nalt la aceast scal , perceperea social
este: capabil, de ncredere, eIicient, prev z tor (anticipativ), indepen-
dent, inteligent, rezonabil, autocontrolat, satisI cut, sincer (nepreI cut).
68
Femeia este descris prin urm toarele adjective: capabil , lucid , de
ncredere, eIicient , neIormal , inteligent , si gndeste deciziile, logic ,
ra ional , relaxat .
Scorul sub nota T50 prezint o persoan prudent , conIuz ,
comod , deIensiv , superIicial si I r ambi ie. Are o gndire conven-
ional si stereotipic . i lipseste direc ionarea si disciplina de sine.
Perceperea social caracterizeaz un astIel de b rbat cu note
Ioarte sc zute prin: stngaci, rece, uituc, insensibil, cu interese limitate,
straniu (ciudat), obositor, susceptibil, superIicial, inIluen abil (suges-
tibil). Femeia este perceput ca: nehot rt , stngace, cu interese limitate,
nervoas , pesimist , simpl , nceat , nc p nat , tensionat , retras .
Scala XVI: nclina ia psihologic - Py
Scala m soar gradul n care individul se implic si este sensibil
la necesit ile interne, la cauze si la experien ele semenilor.
Con ine 22 de itemi, dintre care 10 sunt speciIici, iar restul
comuni cu Sp. Con inutul maniIest al itemilor reIlect : capacitatea de
mobilizare a resurselor pentru concentrarea pe problem ; capacitatea
de a tolera ambiguitatea si dezordinea; disponibilitatea pentru munc
n genere si pentru cea de cercetare n special; sacriIiciul recompensei
imediate pentru ambi iile sau reusitele pe termen lung; interesul pentru
aspectele practice; un mod deschis de a Ii, atitudini deschise, liberale,
neconven ionale.
Scorul peste nota T50 la aceast scal indic deci o persoan
atent , spontan , rapid , receptiv , vorb rea , ingenioas si Ilexibil ,
cu o bun Iluen verbal si cu ascenden social . Nesupus regulilor,
restric iilor si constrngerilor.
Un b rbat cu scor Ioarte nalt este descris ca: distant, evaziv,
prev z tor (anticipativ), independent, individualist, perseverent, preo-
cupat, rezervat, neprietenos, circumspect (prudent). Femeia este des-
cris astIel: capabil , rece, independent , ingenioas , nepripit , logic ,
neastmp rat , sigur de sine, istea (ager la minte), demn de
ncredere.
Scorul sub nota T50 prezint o persoan apatic , pasnic ,
serioas , prudent si modest , cu un tempo linistit si precau ie, conIor-
mist si conven ional .
Perceperea social descrie un b rbat cu scor sc zut prin
adjective ca: activ, voios, energic, Ilirteaz , cu umor, blnd, adaptabil,
deschis, sociabil, vorb re . Femeia este descris astIel: conven ional ,
generoas , onest , blnd , elogiat , ncordat , de ncredere, modest ,
cald , nelinistit .
69
Scala XVII: Flexibilitatea - Fx
Scala este constituit pentru identiIicarea persoanelor Ilexibile,
adaptabile, capabile de schimbare n gndire, conduit , temperament.
Cei 22 de itemi se reIer maniIest n con inuturile lor la: reIuzul
unor atitudini simplist dogmatice sau autoritare; toleran nalt pentru
nesiguran sau ambiguitate; relativ instabilitate (de genul ,deseori
ncep lucruri pe care nu le mai duc vreodat la bun sIrsit, cheia
Adev rat), lips expres de ordine (,mi place s am un loc pentru
Iiecare dintre lucruri si Iiecare s stea la locul s u, cheia Fals); un
mod relaxat, necritic de a aprecia standardele morale si prescrip iile
etice (,mi Iixez standarde nalte si simt c si al ii ar trebui s Iac la
Iel, cheia Fals).
Scala indic gradul de Ilexibilitate si de adaptabilitate al gndirii
si comportamentului unei persoane.
Scorul peste nota T50 prezint o persoan introspectiv , neIor-
mal , aventuroas , cu ncredere n sine, cu sim ul umorului, nesupus ,
idealist si egoist , sarcastic si cinic ; concentrare nalt pe amuza-
mentul si pl cerea personal .
Perceperea social pentru un b rbat cu scor nalt la aceast scal l
descrie astIel: atitudine degajat , nestatornic, independent, lenes, opti-
mist, caut pl cerea, vioi, iste (ager la minte), risipitor, spontan. Femeia
este perceput ca: neglijent , desteapt , ndr znea , imaginativ , indivi-
dualist , ingenioas , r ut cioas , original , caut pl cerea, sociabil .
Scorul sub nota T50 prezint o persoan precaut , prudent ,
nelinistit , harnic , cenzurat , politicoas , metodic si rigid ; Iormal
si pedant n gndire; plin de respect Ia de autoritate, obiceiuri si
tradi ie. Perceperea social pentru un b rbat cu scorul sc zut l descrie
ca: hot rt, eIicient, nc p nat, organizat, metodic, practic, sever,
nd r tnic, Ilegmatic, minu ios. Femeia este descris n termenii:
precaut , constiincioas , conservatoare, deIensiv , preI cut , rigid ,
lent , simpl , cu tendin a de a se autopedepsi (autoblama).
Scala XVIII: Feminitate - Fe
Construit prin analiza criteriului extern, scala evalueaz n spe-
cial, spre deosebire de scala similar din MMPI, interesele caracteristice
genului, respectiv Ieminitatea sau masculinitatea intereselor subiectului.
Cei 38 de itemi (din care 22 sunt exclusivi) au n con inutul lor
maniIest reIeriri la: preIerin a pentru roluri conven ional Ieminine
(Ia de cele masculine); emotivitatea si sensibilitatea interpersonal
(persoanele cu Fe nalt rezoneaz mai mult la atmosIera emo ional
general ); propria modestie, re inere si lipsa impulsivit ii; interesul
mai sc zut Ia de politic , aIaceri, realiz ri sociale.
70
Scala este legat de aprecierea masculinit ii sau Ieminit ii inte-
reselor (scorurile nalte indic interese mai mult Ieminine; scorurile
joase interese mai mult masculine).
Scorul peste nota T50 prezint o persoan apreciativ , calm , de
sprijin, blnd , temperat , perseverent si sincer . Respect si accept
semenii. Se comport ntr-un mod cinstit si simpatic.
Un b rbat cu scor nalt este perceput ca: recunosc tor, plng re ,
Ieminin, Iormalist, blajin (blnd), nervos, autocritic, sensibil, slab, ne-
linistit. Femeia este descris astIel: constiincioas , discret , generoas ,
gentil , serviabil , matur , autocontrolat , simpatic , cu tact, cald .
Scorul sub nota T50 indic o persoan expeditiv , nc p nat ,
ambi ioas , masculin , activ , robust si Ir mntat , m sluitoare si
oportunist n rela iile cu semenii; deschis si direct n gndire si
ac iune; ner bd toare la ntrziere, indecizii si reIlec ie.
B rbatul cu scor sc zut este descris de ceilal i astIel: aventuros,
agresiv, lucid (cu gndire clar ), ndr zne , impulsiv, masculin, des-
chis, caut pl cerea, Iace pe grozavul, dur. Femeia este perceput ca:
vulgar (grosolan , brutal ), nesatisI cut , lenes , masculin , caut
pl cerea, agitat (neastmp rat ), robust , egocentric , irascibil si
susceptibil , dur .

2.4.2. Interpretarea scalelor
Spre deosebire de alte chestionare clasice, modul de construire
al C.P.I. permite o interpretare multiIazic si relativ proIund , reusind
s surprind ceva din subiectul viu si nu doar oIerindu-ne un model
abstract. Acest lucru este posibil, cum vom vedea, mai ales prin
intercorelarea scalelor si prin Iaptul c scorul unei scale trebuie n eles
ca antrennd n mod necesar o ipotez legat de comportament,
ipotez la care se poate r spunde prin scorul altor scale. De asemenea,
vom vedea c Gough oIer si modele de intercorela ii empirice ntre
scorurile la unele dintre scale.
Interpretarea devine din ce n ce mai mult o munc de cercetare:
Iormularea de ipoteze si c utarea solu iei, determinarea unor alternative
de clariIicare a datelor si mbinarea aspectelor intercorelate ntr-un
model comportamental coerent. Nu avem o simpl nsiruire de tr s turi,
ci evolu m treptat spre o structur care ne poate deschide noi ipoteze, pe
care, dac nu le putem veriIica direct prin testul C.P.I., stim m car spre
ce s ne ndrept m. De exemplu, un comportament care antreneaz
vrsta subiectului, sexul si unele scale precum Sa, Wb, Cm, Sc etc.
poate conduce Iie spre ideea unui posibil sindrom psihopatologic
71
veriIicabil rapid prin MMPI , Iie spre ipoteza unui eu neIormat, imatur,
slab, care poate Ii cercetat adecvat prin probe proiective.
Formarea pentru abilitarea n interpretarea profilului
Interpretarea protocolului nu se poate Iace dect de persoane
care cunosc teoriile personalit ii, dezvoltarea personalit ii, teoriile
motiva iei si valorilor si, nu n ultim instan , testul si clariIic rile
conceptuale. Gough se exprim n acest sens explicnd n mod
limpede c C.P.I. este un test profesionist, interpretabil doar de
profesioniyti care s-au format pentru interpretarea acestei probe.
Primul pas pentru a te Iorma este s cunosti n proIunzime
constructele pe care le deIineste Iiecare dintre scale; de asemenea, s
cunosti datele de cercetare privind validarea scalelor si analizele
conceptuale realizate. Gough consider c modul cel mai adecvat de a
ncepe s studiezi Ielul cum se interpreteaz este lucrul al turi de un
expert, Iolosind comportamentul acestuia ca pe un exemplu, ntruct
modelarea si Ieedback-ul sunt esen iale pentru procesul de nv are. n
lipsa unui specialist, se poate cstiga experien din reinterpretarea
unor protocoale sau proIile vechi, cu veriIicarea Ielului cum au
evoluat ntre timp cazurile, comparativ cu prognozele I cute anterior.
ncep torul poate utiliza, de asemenea, aplic ri ale testului pe o
popula ie speciIic , al turi de alte teste pe care le st pneste mai bine,
cu scopul de a analiza diIeren ele ntre proIile si de a observa care
anume aspecte se reg sesc n majoritatea proIilelor si corespund unor
probleme comune popula iei date. Datele testelor cunoscute trebuie
utilizate pentru a veriIica interpret rile ob inute din C.P.I.
Un alt mod, paralel, este de a nv a din erori. AstIel de erori pot
constientiza, de exemplu, Iaptul c unele scale au o rela ie curbiliniar
cu comportamentul: reIeritor la agresivitate, de pild , o not nalt la Sc
poate indica un conIlict poten ial instabil ntre impulsurile agresive si un
autocontrol prea rigid, situa ie care poate conduce pe un hipercontrolat
la o izbucnire de agresivitate neasteptat sau dispropor ionat . Aceeasi
situa ie si pentru scala de Ilexibilitate. Scorurile moderate sunt pozitive,
indicnd un bun poten ial adaptativ, dar scorurile extrem de nalte, peste
80, indic instabilitate, un comportament prea volatil. Ia astIel de date,
Gough Iace reIerire n 1968 n ,Interpreter`s Syllabus Ior the C.P.I.
n perioada de Iormare, psihologul se va concentra mai ales pe a
extrage ct mai multe date dintr-un protocol C.P.I. lucrnd oarecum n
orb (I r a interac iona cu subiectul real). Situa ia se schimb n diag-
noza real , cnd interpretarea protocolului va trebui s r spund unor
ipoteze speciIice, unor ntreb ri pe care si le Iormuleaz psihologul
72
anterior administr rii testului. Acest lucru nseamn att cunoasterea
anamnezei cazului, ct si a circumstan elor speciale care pot inIluen a
situa ia de testare: educa ie, ras , nivel educa ional, rela iile dintre
subiect si examinator, ipoteze despre cele mai probabile moduri n
care subiectul va aborda chestionarul. Dac protocolul va corespunde
modelului expectat, psihologul poate avea ncredere mai mare n
acurate ea interpret rilor sale. De asemenea, se pot utiliza proIile
pentru grupuri de reIerin sau datele de cercetare privind ecua iile de
regresie care evalueaz un num r de caracteristici precum maturitatea
social , nivelul ridicat de succes academic sau alte tipuri de realiz ri.
Validarea profilului
Un prim nivel sau etap a interpret rii este validarea proto-
colului. Exist un sistem de validare simplu; studiile mai recente au
ajuns la ecua ii de regresie cu semniIica ie statistic , prin care se
elimin treptat diIerite genuri de atitudini.
Aceste valid ri pe care le construieste autorul ini ial doar cu
ajutorul scalelor Wb, Cm si Gi dau acces spre o imagine anticipat
asupra protocolului pe care l interpretezi, sau mai bine-zis, a Ielului
cum l po i interpreta. Aceasta pentru c , teoretic, orice protocol este
interpretabil; invalidarea nu semniIic aici imposibilitatea de a
n elege ceva din protocol, ns d o cheie de acces spre unghiul din
care pot Ii I cute interpret rile.
Pentru nceput, se cere s se veriIice dac s-a r spuns la to i
itemii testului. Itemii necompleta i scad validitatea chestionarului.
Trebuie controlate indeciziile, r spunsurile duble, cerndu-li-se su-
biec ilor s evite astIel de situa ii. De asemenea, privind protocolul de
r spuns sau proIilul rezultat, se poate urm ri dac exist un anumit
model ,tipic pe care l-a adoptat subiectul pentru a Iace Ia sarcinii
(s r spund numai negnd sau numai acceptnd etc).
Scalele Wb, Ci si Cm sunt special construite pentru a oIeri si
posibilitatea valid rii modului n care subiectul a r spuns. Scorurile
mici la Wb ,i Cm, mai ales cele sub nivelul 20 (note standard), indic
tendin a subiectului de a r spunde acceptnd (Adev rat) itemii
simptomatici. Aspectul poate Ii veriIicat si prin nivelele scalelor Sc, To,
Ai si Fx, care vor Ii Ioarte mici dac este prezent tendin a de a accepta
un item neIavorabil. Scorul la Gi este, din acest punct de vedere, si mai
sigur pentru o IalsiIicare n sensul nr ut irii (cu observa ia c acest
lucru pare s Iie mai valid la b rba i dect la Iemei). Invalidarea unui
proIil din cauza simul rii n sensul negativiz rii situa iei nu ne va
73
permite s utiliz m adecvat chestionarul pentru a diagnostica Ior a sau
sl biciunea eului ori pentru a evalua dinamica si tendin ele conIlictuale.
n mod obisnuit, un scor Cm sub nota T 25 poate indica: Iie c
subiectul a r spuns la ntmplare marcnd anapoda r spunsurile; Iie c
a ncercat s r spund , dar nu a n eles con inutul itemilor din cauza
unui Q.I. sub mediu; Iie prezint un grad neobisnuit de stranietate n
Ielul n care judec lucrurile obisnuite. Aceast ultim ipotez poate Ii
testat prin aplicarea grilelor pentru scalele abreviate din MMPI.
n aIara acestui tip de veriIicare, protocolul poate Ii validat si din
perspectiva ipotezei c subiectul a IalsiIicat r spunsurile pentru a se
pune ntr-o lumin Iavorabil . n aceast situa ie apar scoruri mari la
toate scalele, n special la Gi. AstIel de cazuri apar mai ales la subiec ii
alcoolici, al c ror slab autoreglaj nu le permite s -si moduleze suIicient
reac iile, astIel c r spund cvasi-automat, Iolosind posibilitatea care li se
pare c este cea mai dezirabil . Evident, exist situa ii n care subiec i
mai bine echilibra i doresc s se pun ntr-o lumin mai Iavorabil .
Scalele n aceast situa ie nu vor Ii att de pozitivizate, ns tendin a
unui scor ridicat la Gi este de Iiecare dat un indice sigur pentru dorin a
subiectului de a impresiona n sens Iavorabil, pozitiv.
SemniIicativ este Iaptul c , n studiile empirice, lotul de subiec i
c ruia i se cerea prin instructaj s IalsiIice are media pentru scorurile
la scalele CPI mai sc zut dect lotul de alcoolici si loturile de simu-
lan i adev ra i.
Au Iost realizate studii si cu loturi comparative Iormate din
psihologi care au reusit s ob in proIile n acelasi timp echilibrate si
cu scoruri Gi moderate.
Pentru varianta C.P.I. 1987, pasii n validare sunt mult mai exact
cuantiIica i, prin utilizarea ecua iilor de regresie, Iolosite treptat pe
m sur ce se conIirm dep sirea scorurilor critice si deci un anume
sens de invalidare. n aceste ecua ii sunt cuprinse si dou dintre scalele
care nu intr n varianta prezentat . Datele respective sunt prezentate
de Pitariu si Albu (1993).
Interpretarea propriu-zis a proIilului nu poate Ii I cut dect
dup validare.
Strategii n interpretarea corelativ a dimensiunilor relevante
Analiza scalelor ncepe cu configura ia; scorurile peste medie
indic , n general, o adaptare pozitiv , iar scorurile sub medie indic
zonele unde apar probleme. Aprecieri mai exacte se pot ob ine utili-
znd normele unor grupuri de reIerin : un absolvent psiholog poate Ii
comparat cu normele popula iei generale, dar date mai precise pot Ii
ob inute prin compararea cu normele construite pe lotul proIesional.
74
ntr-o astIel de analiz global se acord importan mai ales
scorurilor extreme, construindu-se posibile ipoteze de lucru prin inter-
rela ion ri logice.
Un prim demers de cercetare se poate realiza pornind de la
ipoteza legat de vrsta si sexul subiectului si de evaluarea conai iei
eului. Pot Ii luate n considerare n special 3 dintre scale: Sa, Wb, si
Fe: Aceste trei scale permit Iiecare s ne Iorm m o imagine privind
Ior a eului: acceptarea de sine, corelat cu nivelul energiei vitale
(capacitatea de a trece peste diIicult i, sau reversul, stagnarea si
pesimismul n Ia a vie ii) si cu nivelul de integrare a calit ilor relative
la genul Ieminin sau masculin c ruia i apar ine subiectul. Putem s
descoperim persoane a c ror Sa este nalt , dar sunt pesimisti si retrasi
n Ia a vie ii si nu-si accept nici calit ile legate de genul Ieminin sau
masculin, dimpotriv , par s tind spre aIisarea unor comportamente
care in de genul opus. Putem ntlni, de exemplu, o Iemeie care are
un comportament dur, rece, critic (scor la Fe mult sub medie), sau un
b rbat cu un comportament susceptibil, sensibil aIectiv, tipic Ieminin.
Corelat si la vrsta subiectului, aceste genuri de situa ii sunt mai
pu in grave mai ales pentru persoanele aIate n plin proces de Ior-
mare a personalit ii n adolescen , dar, pentru vrstele mature, indic
Iie o condi ie psihic stabilizat , cu mai pu ine sanse de corectare, Iie
o condi ie reactiv , de tip nevrotic. Desigur, pentru diagnoza complet
este important s urm rim si Ielul cum r spunde la celelalte scale si, n
ultim instan , nivelul r spunsurilor la scalele abreviate M.M.P.I.
despre care vom vorbi ulterior.
n continuare se poate aborda evaluarea celor patru grup ri
(men ion m c aceast grupare este construit de autor n conIormitate
cu numeroase studii care au avut ca obiect intercorel rile scalelor si
este eviden iat de Ioaia de proIil). Gough recomand stuaierea aife-
ren elor ae scoruri in moa corelat, nu izolat pentru Iiecare scal .
AstIel, prima grup de scale, de la Do la Wb, eviden iaz n
general ascenden a, eIicien a personal , siguran a de sine. Putem
stabili, n situa ia n care avem de exemplu scoruri peste medie, c este
vorba de un subiect extravert, care se implic n rela ion ri, cu o
imagine de sine pozitiv (Sa si Wb). n situa ia n care avem scoruri la
Sp si Sy sub medie, ele conIirm tendin a spre introversie, spre res-
trngerea nivelului interrela iilor.
Grupul al II-lea de scale, de la Re la Cm, se reIer n genere la
gradul de constientizare si acceptare a cerin elor sociale, la nivelul de
socializare atins, la maturitatea social n sensul modului netensionat,
autocontrolat de a rela iona.
75
Gruparea a III-a, de la Ac la Ie, reprezint scale prin care aspectele
motiva ionale implicate m soar poten ialul de realizare personal ,
stilul de integrare, tipul de valori dominant.
Grupul al IV-lea reprezint modalit i intelectuale-atitudinale si
tipologia Ieminin sau masculin a intereselor.
Un alt tip de evaluare se poate face conform grup rilor re:ultate
in urma anali:elor factoriale.
Un prim Iactor descris ca s n tate mental , adaptare si conIor-
mism social al tur scalele Wb, Re, So, Sc, To, Gi si Ac. Aceste scale
sunt n elese ca tot attea Ia ete ale adapt rii sociale pozitive.
Factorul II, deosebit de stabil, respectiv scalele Do, Cs, Sy, Sp si
Sa, cuprinde, cu excep ia Wb, prima grupare a testului, descriind eIi-
cien a interpersonal .
Factorul III, respectiv scalele Ai si Fx n principal, n unele
studii al turndu-se si scalele To, Ie si Py, pune accent pe indepen-
den a n gndire si ac iune, vs. rigiditatea sau conIormismul rigid Ia
de autoritate. Pornind de la Iaptul c trei dintre scale To, Ai si Fx
au peste 90 din itemi n cheia Fals, unii cercet tori au denumit Iac-
torul III tendin a de ,a spune da vs. ,a spune nu.
Factorii IV si V sunt scalele Cm, So si respectiv Fe.
Factorul VI a Iost denumit, datorit nc rc turii principale n
Cm, ,set mental sau ,atitudinea Ia de test. Unii cercet tori l
deIinesc direct drept conIormism inIlexibil n raport cu standardele
conven ionale sau Ior a superegoului.
Factorul V nu apare n toate analizele Iactoriale, Iiind denumit
sensibilitate emo ional Ieminin vs. duritate masculin sau, pur si
simplu, Ieminitate vs. masculinitate.
IndiIerent care dintre grup ri este studiat , recomandarea
autorului este de a se lista scalele cu scoruri extreme, mari si mici si de
a realiza analize conceptuale ale respectivelor scale n raport cu sco-
rurile corespunz toare.
Se va acorda aten ie si rela iei curbiliniare dintre unele scale si
comportament scorurile extrem peste medie sunt la Iel de negativ
semniIicative ca si cele sub medie (scalele Sc, Fx). n aceast prim
Iaz se recomand Iie compararea nivelului de ridicare a scalelor, con-
Iorm primei grup ri, Iie eleva ia relativ n cadrul celor cinci Iactori.
Pasul urm tor pentru veriIicarea ipotezelor ap rute din studiul
semniIica iei nivelului scalelor grupate este analiza unora dintre mo-
delele de rela ionare, sau anali:a ae patern. Aici devine si mai evident
Iaptul c interpretarea unei scale si cap t toate sensurile doar prin
corelarea cu celelalte sau, altIel spus, printr-o analiz structural .
76
AstIel, cnd stabilim o anumit tendin , modul de maniIestare
al acesteia va Ii relieIat prin semniIica ia cotelor altor scale prin care
cap t sens comportamental.
AstIel de grup ri sunt scale Do n raport de Gi si de Sy, depen-
den ele dintre So si Sc, dintre Re si Cs, dintre Re si Do, dintre Ac si Ai.
De exemplu, dac att scala Do, ct si scala Gi prezint scoruri
ridicate peste medie, este vorba despre o persoan care doreste s do-
mine, s conduc , dar acordnd respect celorlal i. n situa ia Do nalt, Gi
sc zut, avem conduc tori egocentrici. Pentru modelul Do sc zut si Gi
nalt, sunt persoane care evit pozi iile de responsabilitate social , desi i
intereseaz aprobarea social . Pentru modelul ambelor scale cu scoruri
submedii, putem anticipa c este vorba de un subiect retras, mai pu in
eIicient social, care se simte usor oIensat. Sau, pentru a mai da un
exemplu, scorurile ridicate la So si Sc indic o persoan statornic n
Ielul de a se maniIesta, cu gravitate si siguran de sine. Pentru So ridi-
cat si Sc sc zut, interpretarea discerne un comportament mai degrab
critic, combativ si dominant. n situa ia n care al turi de So sc zut
exist un Sc ridicat, paternul indic un comportament mai degrab Ials,
deIensiv, care nu prezint ncredere. So sc zut al turi de Sc sc zut
indic deja agresivitate, nc p nare, un mod excitabil si reIractar de a
Ii. Combina iile de scale posibile pentru a desprinde semniIica ii pentru
comportamentul real sunt relieIate de Gough (1957), Megargee (1972),
Pitariu si Hehn (1980).
Interpretarea percep iei sociale a comportamentului se Iace
pornind de la scalele care au scoruri extremizate: de la nota T 75 n
sus, sau nota T 35 n jos.
Nu lipsit de semniIica ie psihologic este raportarea la adjec-
tivele care nso esc Iiecare scal . Aceast analiz adjectival se Iace
doar pentru scorurile ridicate si pentru cele coborte si reprezint , n
general, imaginea social pe care comportamentul persoanei o poate
crea celor din jur, conIorm mentalit ii comune.
Procedura de selec ie a adjectivelor pentru scale a constat, n
general, n utilizarea ACI Gough Heilbrun, de c tre grupuri de per-
soane care cunosc subiectul- int , persoane c rora li se cere s aleag
dintre cei 300 de termeni ai scalei, adjectivele care caracterizeaz
subiectul. Acele adjective asupra c rora se ob ine un acord au Iost
considerate ca descriptive pentru subiect. Grupului de subiec i- int li
s-a administrat inventarul CaliIornia si s-a determinat prin calcule
statistice lista de adjective care caracterizeaz comportamentul unui
subiect masculin sau Ieminin n ochii opiniei publice pentru scorurile
nalte si scorurile sc zute ale Iiec rei scale.
77
n general, se recomand ca n analiza adjectival s se evite ge-
neraliz ri care s dep seasc datele esantionului ini ial. De exemplu,
Iaptul c studen ii care au ob inut un Do nalt au Iost descrisi ca
ambi iosi nu ne ndrept este s aplic m termenul si unor pacien i
psihiatrici care au Do nalt.
O tendin a ncep torilor este s aplice adjectivele descriptive
direct, I r s ia n considerare ct de mult ar putea s modiIice o
interpretare strict modal nivelul absolut al scorurilor individului sau
conIigura ia general .
Utilizate cu aceste preciz ri, adjectivele Iurnizeaz aspecte
relevnd validitatea de construct a scalei. Analizele adjectivale pot
sugera corela ii neasteptate; de exemplu, componenta de narcisism a
scorurilor Sa nalte a Iost surprins mai nti de datele ACI. De
asemenea, este semniIicativ de notat c analizele adjectivale pot Ii
Ioarte utile prin Iaptul c pun n eviden semniIica ia scorurilor joase.
De exemplu, pentru un scor Do sc zut nu avem doar indica ia c
subiectului i lipseste abilitatea de a conduce, ci si Iaptul c e vorba de
o persoan imprevizibil , detasat , relativ ostil si alienat .
Analiza adjectival sugereaz accente diIerite pentru Iiecare
scal , mai ales n raport cu sexul subiectului si cu comportamentul
s u. De exemplu, n descrierea unei persoane care are scoruri mai
nalte la Do Ia de Cs, se pune accent pe Ior a si dinamismul s u. n
interpretare este important s nu se uite relevan a contextului socio-
cultural si diIeren ele de mentalitate posibile ntre diIerite culturi sau
subculturi. O real adaptare ar cere reIacerea, pe popula ia autohton ,
si a listelor de adjective descriptive.
Dup analize realizate n Iunc ie de situa ia concret a proto-
colului, pe acele paternuri care pot da sens si pot r spunde unor ipoteze
Iormulate pornind de la istoria cazului, de la vrsta si sexul subiectului
se trece la re inerea acelor ipote:e care vor constitui structura explicativ
general ,i la corelarea lor cu alte aate ain aosarul subiectului care
confirm sau infirm semnifica iile lor. Avem astIel, n Iinal, aspecte
care sunt coezive, grupnd n jurul lor o multitudine de caracteristici
calitative, dar avem si aspecte care apar contradictorii si cer analize
suplimentare, prin noi teste sau clariIic ri la nivelul interviului.
Nu exist Iormule ideale de interpretare a proIilului.Toate inter-
pret rile trebuie s urmeze datele cazului individual, cele cteva tipuri
de grup ri nu epuizeaz sensurile neasteptate, dar reale pe care le pot
avea corela iile dintre semniIica iile comportamentale ale modului cum
variaz scalele. Din acest punct de vedere, testul C.P.I. permite inter-
pret ri Ilexibile, nuan ate n raport direct cu cazul studiat, ceea ce poate
78
conduce psihologul si spre ipoteze care dep sesc datele strict comporta-
mentale. AstIel, putem avea conIigura ii care indic disIunc ii la nivelul
imaginii de sine, dominan a unor complexe si mecanisme de ap rare,
emergen a posibil a unor comportamente agresive sau opozante.
Subliniem din nou importan a interpret rii datelor n Iunc ie de
vrsta subiectului. De exemplu, n situa ia unui adolescent a c rui
personalitate este n Iormare, semniIica ia unor opozan e sau a unor
sc deri a scorurilor la Sa si Wb este mai pu in grav dect pentru o
persoan matur , a c rei personalitate este deja structurat n jurul
acestor Iorma iuni psihice deIicitare precum o imagine de sine nega-
tiv , un mod pesimist si negativ de a-si percepe si tr i via a.
Datele de cercetare privind corelatele unora dintre scalele C.P.I. si
scale (Ia ete) ale chestionarului tip Big Five NEO PI- R indic un
model comun si certiIic validitatea discriminativ a Ia etelor. Costa si
McCrae (1989, 1992) identiIic corel ri semniIicative ntre: (Do) aomi-
nan si (E3) aIirmare; negativ , (In) independen ) si (N4) constiin
de sine; (In) inaepenaen si (C1) competen ; (Sa) acceptarea ae sine
si (E4) activismul; negativ , (Sp), pre:en a social si (A5) modestia;
(Em) empatia si (O3) deschiderea spre modurile proprii de a sim i; (Em)
empatia si (O4) deschiderea n planul ac iunilor; negativ , (Sc) autocon-
trolul si (N5) impulsivitatea; negativ , (Sc) autocontrolul si (E5) c utarea
excita iei; (Sc) autocontrolul si (A3) altruismul; (Sc) autocontrolul si
(A4) bun voin a; (So) sociali:are si (E6) emo ii pozitive; (Gi) impresie
bun si (C3) sim ul datoriei; (Ac) reali:are prin conformism si (C1)
competen ; (Ac) reali:are prin conformism si (C3) sim ul datoriei; (Ac)
reali:are prin conformism si (C4) disciplin de sine; (Ai) reali:are prin
inaepenaen si (O6) deschidere n planul valorilor; (Fx) flexibilitate si
(O1) deschidere spre Iantezie; (Fx) flexibilitate si (O6) deschidere n
planul valorilor; (Fe) feminitate si (A3) altruism.

2.5. Utilizarea datelor C.P.I. n consilierea educa ional
yi voca ional

Chestionarul de personalitate CaliIornia constituie unul dintre
cele mai cunoscute si mai aplicate instrumente.
n manualul C.P.I.-ului, Gough scrie explicit c testul este n
primul rnd pentru subiec i normali, I r tulbur ri psihiatrice. Scalele
sale se adreseaz n principal acelor caracteristici ale personalit ii
care sunt importante pentru convie uirea social si rela ionarea inter-
personal . Desi studiile realizate cu testul au dovedit utilitatea sa
79
pentru problematica unor grupuri speciale, precum tendin ele antiso-
ciale sau spre delincven , totusi, cea mai larg utilizare este indicat
pentru problematica din scoli, colegii, industrie si aIaceri, sau din
acele institu ii medicale si acele birouri de consiliere care sunt axate
pe probleme de neadaptare social (Megargee, 1972).
Utiliz rile sunt multiple, cum variate sunt si modalit ile de
administrare a testului.
n privin a celor din urm , putem consemna, de exemplu, cteva
dintre cele mai specializate. AstIel, dac de regul C.P.I. se adminis-
treaz ca prob de personalitate al turi de alte probe psihologice,
exist si utiliz ri singulare, specializate. De exemplu, n determinarea
distan ei dintre imaginea de sine acceptat de subiect si eul ideal.
Procedura se aplic n situa ia unor cazuri de consiliere comporta-
mental sau clinic , cnd, de exemplu, se poate cere unui adolescent
sau unui nevrotic s completeze testul a doua oar asa cum ar dori s
Iie. n consilierea clinic , se poate aplica n sensul unei imagini retro-
spective, care s aIirme modul n care se aprecia subiectul n situa ii
trecute, comparativ cu situa ia prezent .
n consilierea de Iamilie, n cercet rile de tip clinic, au Iost tes-
ta i adolescen i cu devia ii comportamentale. n astIel de situa ii, testul
se administreaz att pacientului, ct si membrilor Iamiliei, pentru a se
stabili natura rela iilor de Iamilie, eventualele modele comporta-
mentale care inIluen eaz conduita adolescentului, incongruen ele sau
chiar incompatibilit ile dintre membrii Iamiliei, care pot sta la baza
unui conIlict deschis sau ascuns.
De asemenea, se pot studia proIilele so ilor cnd exist conIlicte
interpersonale ntre so si so ie sau alte perechi din sIera Iamiliei,
operndu-se prin procedura analizei de proIunzime a celor dou pro-
tocoale, corelnd semniIica ia scorurilor la diIerite scale.
n Iunc ie de obiectivele test rii generale, se pot aplica si Iormule
din ecua iile de regresie calculate pentru predic ia comportamentului
delincvent, a eIicien ei scolare si academice generale, a succesului pro-
Iesional n diIerite proIesiuni etc. (Megargee, 1972, Gough, 1987)
AstIel de studii nu au Iost realizate nc pe popula ia rom-
neasc , asa nct Iormulele americane au mai ales un rol orientativ,
inIormndu-ne despre acele tr s turi care, n contextul socio-cultural
respectiv, sunt implicate n succesul social sau proIesional.
Vom prezenta cteva dintre ecua iile predictive ob inute cu aju-
torul studiilor de validare predictiv a scalelor C.P.I.
80
Tabelul 2. Tipuri de ecua ii de regresie privind ponderea
unora dintre scalele C.P.I. n predic ia comportamentului
Tip de predic ie
(autorul studiului)
Ecua ia
Reusita la nivelul liceului (Gough,
1964):
a. pentru b ie i
b. pentru Iete
a. 24,737 0,45 Cs 0,344 Sp
0,373 So 0,315 Gi 0,175 Ac
b. 20,116 0,317 Re 0,192 So
0,309 Gi 0,227 Ac 0,280 Ai
0,244 Ie
Realizarea academic la nivelul co-
legiului pentru psihologie (Gough,
1964):
a. pentru b ie i
b. pentru Iete
a. 34,468 0,495 Sp 0,334 Sc
0,263 Ac 0,635 Ai 0,353 Ie
0,750 Py
b. 37,477 0,224 Sy 0,333 Re
0,158 Gi 0,312 Cm 0,568 Ai
0,573 Py
EIicien a n predare ca proIesor
(DurIlinger si Hill, 1960):
14,743 0,334 So 0,670 Gi 0,997
Ac 0,909 Py 0,446 Fx
EIicien a n proIesia de medic (de
Iapt, predic ia de a ajunge un medic
bun; Gough si Hall, 1964):
0,794 Sy 0,602 To 1,114 Cm
0,696 Cs

2.6. Scalele abreviate M.M.P.I.

Chestionarul CaliIornia este construit cu scopul evalu rii per-
sonalit ii normale. Exist o serie de studii realizate cu chestionarul
C.P.I. care arat c testul nu este la Iel de eIicient cnd se aplic pe
grupuri de subiec i cu probleme psihopatologice majore, n sensul c ,
desi scorurile joase indic neadaptarea sau o adaptare proast , inven-
tarul nu discrimineaz diIerite modele de neadaptare si are o utilitate
limitat n diagnoza diIeren ial a simptomatologiei clinice. Este mai
util din perspectiva neadapt rii pentru subiec i delincven i, criminali
sau pentru cei ale c ror probleme pornesc din conIlictele existente
ntre individ si societate, iar nu din conIlicte intrapsihice.
C.P.I. poate Ii mai degrab utilizat n diagnoza psihopatologic
pentru a suplimenta alte teste, propriu-zis clinice, printre care MMPI
sau testele proiective. AstIel, poate Ii util n:
81
evaluarea candida ilor pentru grupurile de terapie Iormative, n
m sura n care detecteaz modele de comportament interper-
sonal printre oamenii care Iunc ioneaz relativ normal;
detectarea unor aspecte puternic pozitive n structura unei per-
sonalit i cu probleme psihiatrice;
n prognoze privind gradul n care subiectul poate proIita de pe
urma unor programe de psihoterapie voca ional , educa ional
si de reabilitare.
Important pentru modul de utilizare a r spunsurilor la testul
C.P.I. este Iaptul c o mare parte dintre itemii probei au Iost prelua i
direct din MMPI sau sunt cvasi-similari acestuia. Propor ia de itemi
comuni variaz de la 22 la 60 (media de 43).
Exist studii (Rodgers, 1966, Megargee, 1966) care au identiIicat
corela ii Ioarte ridicate ntre scorurile la scalele MMPI construite pe
baza C.P.I. si scalele MMPI complete, ntre 0,59 si 0,90 (media de
0,81), ceea ce a permis n continuare realizarea ecua iilor de regresie
pentru a putea estima scorurile brute pentru scalele MMPI (I r corec ia k),
pornind de la scalele corespunz toare posibile, dar abreviate,
constituite din itemii C.P.I. Pentru a ajunge la aceste scale abreviate
C.P.I., Rodgers utilizeaz ecua ia y ax + b, n care y reprezint scorul
brut estimat al scalei corespunz toare din MMPI; x reprezint scorul
brut al scalei abreviate corespunz toare din itemii testului C.P.I., iar a si
b reprezint constante calculate pentru Iiecare dintre aceste scale. Cu
aceste scoruri brute ,y trebuie procedat n continuare conIorm corec-
iilor obisnuite care se aplic scorurilor brute ob inute din administrarea
propriu-zis a MMPI, pentru a se ajunge n Iinal la utilizarea etaloanelor
si a proIilului psihopatologic.
Desigur, o astIel de utilizare a itemilor C.P.I. apare ca un sprijin
n situa iile de urgen , pentru subiec ii care prezint n proIilul C.P.I.
unele aspecte care ndrept esc o suspiciune asupra gravit ii unor
simptome psihopatologice. Aceast linie de ra ionament poate Ii
veriIicat rapid prin aplicarea grilelor pentru scalele abreviate si a
procedurilor care permit aproximarea, n Iinal, a unui posibil proIil
psihopatologic. Cei care nu pot sau nu vor s administreze ambele
inventare, pot Iolosi itemii lor comuni pentru a estima scorurile pentru
scalele celuilalt inventar. Din datele de cercetare, Megargee estimeaz
c , dintre scalele C.P.I., numai unele pot Ii estimate plecnd de la
MMPI, pentru compara ii privind grupuri de indivizi, respectiv Do,
Cs, Sy, Wb, Re, To, Ac, Ai, dar pentru interpret ri individuale, doar
dou scale: Wb si To.
82
2.7. Jarianta 1987 a C.P.I. yi modelul cuboid

C.P.I. 1982: Scalele standard
n anul 1989, Gough public ultima versiune a chestionarului,
modiIicat pe de o parte prin includerea a nc dou scale care pre-
zentau o stabilitate si validitate bine demonstrate prin coeren a datelor
de cercetare, respectiv celor 18 scale standard li s-au ad ugat nc dou
scale standard, ,independen a si ,empatia (Pitariu, Albu, 1993).
n aIara acestor 20 de scale standard, noul C.P.I. deIineste si un
num r de 13 scale cu ,orientare special , ca, de exemplu: ,poten ial
managerial, ,orientare c tre munc , ,temperament creativ, ,scal
unipolar pentru masculinitate, ,scal unipolar pentru feminitate,
,scala Levenahal pentru anxietate, ,scala ae narcisism, ,scala ae
orientare spre int rirea legal etc. Dintre ele, cea care are cele mai
serioase sanse s Iie inclus printre scalele standard este cea de tem-
perament creativ, Ct.
Noile scale standard care s-au ad ugat celor 18 anterioare eva-
lueaz comportamentul n urm torii termeni:
In, scala de independen , este Iormat din 28 de itemi, si este
destinat m sur rii resurselor individului si distan ei dintre sine si cei-
lal i. Scorurile nalte indic un comportament independent, echilibrat
si relativ detasat de ceilal i.
Scorurile sub medie indic tendin a de a c uta sprijin din partea
altora, de a evita conIlictele, de a ntrzia sau de a evita ac iunea.
Em, scala de empatie, evalueaz intui ia si rezonan a aIectiv-cog-
nitiv Ia de alte persoane. Notele peste medie indic un sentiment de
conIort personal si acceptarea de c tre cei din jur, orientat spre sesizarea
nuan elor sociale si spre optimism.
Scorurile sub medie indic un comportament neempatic, sceptic
n rela iile cu ceilal i, deIensiv n raport cu dorin ele sau sentimentele
altora.
Gruparea de interpretare pe care o oIer noua variant cuprinde:
1. evaluarea stilului si orient rii interpersonale: Do, Cs, Sy, Sp,
Sa, In, Em;
2. evaluarea orient rii normative si a valorilor: Re, So, Sc, Gi,
Cm, Wb, To;
3. evaluarea Iunc ion rii cognitive si intelectuale: Ac, Ai, Ie;
4. evaluarea perceperii rolului si stilului personal: Py, Fx, F / M.
Datele statistice privind experimentarea testului pe popula ia
romneasc oIerite de Pitariu si Albu permit realizarea unor norm ri
autohtone orientative.
83
Modelul cuboid
n aIara procedurii standard de interpretare a scalelor care nu di-
Ier de varianta anterioar ca pasi si ca modalit i, noua variant include
n plus o nou posibilitate, respectiv reIerirea la un model al perso-
nalit ii, denumit de Gough ,modelul cuboid. Gough oIer un model
conceptual asupra structurii personalit ii, utiliznd ca axe cardinale trei
vectori (cI. Pitariu, Albu, 1993): vectorul 1, care semniIic stilul
interpersonal, vectorul 2, care semniIic raportarea la normele sociale,
si vectorul 3, care semniIic sentimentul personal de competen .
Acesti vectori, m sura i prin scale special structurate, sunt n
concep ia lui Gough trei dimensiuni cardinale ale personalit ii,
responsabile de stilul personal care este speciIic comportamentului
desI surat al persoanei.
Aceste dimensiuni trebuie n elese ca un continuum de la un
maxim spre un minim, de-a lungul c ruia Gough prezint sapte nivele
de comportament care deIinesc intercorelarea vectorilor la nivelul unei
sec iuni transversale a modelului cuboid. Mai exact, intersec ia
vectorului 1 (extraversia introversia) si a vectorului 2 (dependen a
independen a de norme) prilejuieste deIinirea a patru stiluri compor-
tamentale, denumite de Gough cu literele grecesti alfa (extravert si
dependent), beta (introvert si dependent), gama (extravert si inde-
pendent) si delta (introvert si independent).
Aceste patru zone ale intersec iei dintre vectorul I si II cap t un
speciIic prin raportarea la vectorul 3 (ncredere nencredere n sine) si
variaz de-a lungul acestei dimensiuni; Gough deIineste yapte tipuri de
alfa (de la carismatic la autoritar, trecnd prin nivelul 4 manipulativ),
yapte tipuri de beta (de la virtuos la conIormist, trecnd la nivelul 4 prin
conven ional), yapte tipuri de gama (de la creativ la antisocial, trecnd
la nivelul 4 prin nstr inat ), yapte tipuri de delta (de la complex la
instabil, trecnd la nivelul 4 prin conIlictual). Polul superior este deIinit
prin contribu ia maxim a ncrederii n sine, Ia de polul inIerior,
deIinit prin contribu ia maxim a nencrederii n sine. Modelul cuboid
este o ncercare, paralel modelelor circumplexe prezentate, de a cu-
prinde personalitatea ntr-o structur interpretativ geometric , mai
apropiat de realitatea vie. Nu este deci ntmpl tor Iaptul c exist deja
cercet tori care ncearc s integreze cele dou tipuri de date de
cercetare. AstIel, Johnson, n 1992, ncearc s interpreteze modelul
cuboid C.P.I. n raport cu modelul circumplex Ab5C.
n prezent, chestionarul de personalitate CaliIornia este unul din-
tre cele mai bine experimentate instrumente psihologice de evaluare a
84
personalit ii si evolueaz n mod Iiresc spre modalit i care s
permit o interpretare aproIundat a datelor n intercorela ia dimen-
siunilor de personalitate.

2.8. Exemplificarea interpret rii unui profil

Materiale necesare:
Chestionar cu 480 itemi, Ioaia de r spuns, gril , etalon, Ioaie de
proIil (masculin si Ieminin), manual pentru interpretarea calit ilor si
abilit ilor de a convie ui cu cei din jur
Aplicare:
Testul se aplic I r limit de timp, instructajul se Iace utiliznd
Ioaia de r spuns pentru exempliIicare. Subiectul este avertizat s nu
omit nici un r spuns si s r spund ct mai onest, pentru ca rezul-
tatele s l reprezinte. Se aplic individual sau colectiv. Recomandat
pentru adul i si tineri.
Cotare:
Se aplic succesiv grilele pentru Iiecare scal . Se acord un punct
pentru Iiecare r spuns care coincide grilelor. Se Iace suma notelor brute
pentru Iiecare scal n parte si se marcheaz pe Ioaia de proIil. Se
determin notele standard corespunz toare (conIorm notelor T nscrise
n coloanele laterale din stnga si dreapta) si se deseneaz proIilul.
Interpretare:
Se Iace conIorm indica iilor din manualul testului.
Rezultatele ob inute de subiectul AB, (Iemeie, 24 ani) pe scalele
CPI sunt urm toarele:
Scale Do Cs Sy Sp Sa Wb Re So Sc To Gi Cm Ac Ai Ie Py Fx Fe
Note brute 23 18 20 29 12 35 34 38 38 25 26 24 31 20 35 13 8 24
Note standard 44 45 40 41 29 37 54 48 45 55 60 42 57 53 43 58 48 55
Primul pas al interpret rii const n veriIicarea validit ii
proIilului. In acest scop se analizeaz rezultatele ob inute pe scalele
Wb, Cm, Gi. Pe nici una din aceste scale subiectul nu are rezultate sub
20 n.s. ceea ce nseamn c subiectul nu a ncercat s disimuleze sau
s r spund la ntmplare. Nici pentru scala Gi, valoarea notei T nu
dep seste zona mediei. Ca urmare proIilul este interpretabil ca atare.
Al doilea pas const n interpretarea corelativ a perIorman elor
pe scale. n acest scop se Iolosesc ,paternurile interpretative. Re-
zultatele ob inute de subiectul XX permit urm toarea caracterizare:
85
diIicult ile de rela ionare interpersonal (perIorman e sub medie pe
scalele Do Cs Sy Sp Sa Wb) sunt generate de lipsa de ncredere n sine
(Sa 29) si conIlicte mascate (Wb 37). Ca urmare este retras , t cut ,
timid (Do 44), pu in ambi ioas (Cs 40), pu in prietenoas (Sy 41),
t cut , inhibat , conven ional (Sp 41).
Din punctul de vedere al orient rii morale este perceput ca o
persoan care doreste s Iac o bun impresie social (Gi 60), este
constiincioas n limite medii (Re 54), tolerant tot n limite medii (To
55), cu posibile explozii de mnie n condi iile unui autocontrol
submedie (Sc 45) si ale interioriz rii relative a normelor sociale (Cm
42, So 48). Din punctul de vedere al Iunc ionrii cognitive si intelec-
tuale se dezvolt si nva mai bine ntr-un mediu structurat, ordonat
(Ac 57), Iiind constiincioas si tinznd s respecte conven iile. n
situa ii n care modelul de realizare lipseste, se poate adapta, dar cu o
relativ diIicultate (Ai 53). Iipsa de ncredere n sine (Sa 29) este
corelat rezultatelor sub medie din punctul de vedere al orient rii
intelectuale. Aptitudinile, competen ele intelectuale prezente nu sunt
utilizate eIicient (Ie 43). Usor rigid (Fx 48), este caracterizat prin
atitudini deschise Ia de semeni (Py 58), toleran , dar si integrarea
normal a atributelor de rol sexual (Fe 55).

EXTINDERI

Cercet ri desf yurate cu chestionarul C.P.I.

De-a lungul celor peste 40 de ani de utilizare, testul C.P.I. nu a
ncetat s Iie obiectul a numeroase studii, tema acestor studii Iiind,
printre altele, si m sura n care prin itemii lui se poate surprinde si
altceva dect cele 18 scale standard, altIel spus ce realitate empiric i
poate Ii accesibil psihologului n r spunsurile subiectului. Zeci de
programe de cercetare au pornit de-a lungul anilor la determinarea
m surii n care unele clusteriz ri de itemi pot constitui scale noi, care
m soar alte aspecte speciIice comportamentului. nc de la nivelul
anilor `70 s-au constituit certitudini n jurul unora dintre ipotezele de
cercetare conIirmate empiric. Vom prezenta, ntr-o prim Iaz , aceste
scale experimentale prezentate n 1972 de Megargee ca scale
,experimentale Hase, scale ,Iactorial analitice, scale ,teoretice si
scale ,ra ionale un total de 35 de noi scale, construire pornind de la
itemii C.P.I. Ne vom m rgini s prezent m doar unele dintre ele, cele
care, prin conIirm rile experimentale, s-au constituit n certitudini.
86
De asemenea, un mare num r de cercet ri realizate cu C.P.I.-ul
au ncercat, dup cum am v zut, s -i determine valoarea de predic ie
pentru realiz ri proIesionale, academice etc. Din astIel de date s-au
desprins unele cercet ri care s-au axat pe Iactorul de creativitate, n
m sura n care realizarea creativ este deIinitorie pentru nivelul de
dezvoltare si eIicien atins de individ.
F r a intra n am nuntele discu iilor despre creativitate si perso-
nalitatea creativ , semnal m interesul lui Gough pentru diIeren ieri de
Iine e ntre tipuri de creativitate si nivelul de realizare personal , studii
care au cuprins un num r impresionant de cercet tori, Iie utiliznd
C.P.I. pentru a ob ine date despre structura personalit ii creative, Iie
pentru a deIini o scal care s m soare ,temperamentul creativ.
C.P.I.-ul a rela ionat cu numeroase criterii ale creativit ii, pe un mare
num r de loturi de subiec i. Rela iile semniIicative din punct de vedere
statistic conIirm existen a unor diIeren e de personalitate ntre
oamenii creativi si cei non-creativi. Modelul cel mai consistent care
s-a degajat din cercetare este cel care indic , de exemplu, c subiec ii
cei mai creativi au scoruri mai nalte la scalele Iactorului trei Fx, Ai
si Py, ceea ce demonstreaz clar, n comportamentul acestora, o res-
pingere a tendin elor autoritare, rigide si a dogmatismului n Iavoarea
unei gndiri independente, a unei atitudini deschise si receptive. AstIel
de persoane au si cote mai ridicate la Sp si Sa, indicnd un com-
portament aIirmativ, dar cu o direc ionare si spre realitatea interioar .
Acestui model de covariere a scalelor men ionate i se asociaz si
scorurile ceva mai sc zute la scalele Cm si Sc, care indic indepen-
den a si atitudinile neconven ionale.
Stuaiile romane,ti au utilizat C.P.I. si probe de abilitate creativ ,
eviden iind caracteristici de personalitate care diIeren iaz ntre creativ
si non-creativ. AstIel, Minulescu (1982) a utilizat 10 variabile care s-au
dovedit nalt discriminative ntre investigatori creativi eIicien i si cei
non-creativi, non-eIicien i, respectiv scalele Sp, Cm, Ai, Ie si Py din
C.P.I., mpreun cu trei scale din 16 PFQ: C, O si Q1, precum si dou
m suri ale gndirii divergente Ilexibilitatea si originalitatea. Analiza
Iactorial a relieIat patru componente principale responsabile de
89,91 din varian a comportamentului. Factorul I este o component
predominant cognitiv-opera ional ce exprim un stil rezolutiv eIicient,
Ilexibil si original, capabil s abordeze, s analizeze si s extrag
semniIica ii deosebite de cele rutiniere, prin utilizarea unei multitudini
de criterii si opernd independent n cmpul inIorma ional; Iactorul II,
apropiat ca pondere, este puternic saturat n variabilele O (), Py (),
Ai (), Ie (), reprezint o component atitudinal stilistic , tendin a spre
87
o reIlexivitate lucid , calm , logic , valoriznd independen a de spirit si
ncrederea n sine, maturitatea rezolutiv . Factorii III si IV sunt ceva
mai pu in pregnan i, dar semniIicativi (cte 14 procente din varian ),
reprezint de asemenea aspecte atitudinale. AstIel, Iactorul III surprinde
deschiderea spre spirit critic, spre nou si spre nonconven ionalism
(saturat n Q1 si C). Factorul IV are un con inut psihologic apropiat de
ceea ce am putea deIini drept Ior a supra-eului, prin aspectul de control
prin cerin ele exterioare, ale socialului, asupra individului, prin satura ia
n Cm si Ai (). Pentru astIel de structuri de personalitate creativ , al
c ror interes se Iocalizeaz pe cercetarea si rezolvarea problemelor
judiciare complexe, s-a relieIat un stil ale c rui determinante atitudinale
sunt deschiderea spre realism, ra ionalitatea echilibrat si lucid , cu un
autocontrol Ilexibil, puternic socializat. Vectorul cognitiv semniIic
operarea mental ntr-o manier Ilexibil si original cu evenimente,
semniIica ii, sensuri.
Scale experimentale
Scalele experimentale pentru a m sura ,orientarea spre valoare
si ,orientarea spre persoan au Iost destinate pentru surprinderea a
doi Iactori izola i prin analiz Iactorial . S-au constituit prin admi-
nistrarea C.P.I.-ului pe un lot de 3000 de persoane si prin selectarea n
mod separat a itemilor care aveau o nc rc tur Iactorial ridicat
numai la Iactorul I si, respectiv, a celor care contribuiau semniIicativ
numai la Iactorul II.
Factorul ,Jo orientare spre valoare, care a Iost experimentat
de Nichols si Schnell (1962), a Iost derivat pentru a m sura ceea ce, n
urma analizei Iactoriale, s-a grupat ca Iactor prim. Deci cuprinde o
mul ime dintre itemii testului, cu o nc rc tur nalt n scalele Wb,
Re, So, Sc, To, Gi si Ac. Noua scal Iactorial a Iost experimentat
prin corel ri cu scale din MMPI, GZTS, Chestionarul de preIerin e
Edwards, EPPS, SUIB si s-au ob inut corela ii semniIicative pozitive
cu scale si comportamente indicnd: stabilitatea psihic , autocontrolul,
o bun structurare a rela iilor interpersonale. De asemenea, s-au
ob inut corela ii negative cu scalele de neadaptare si emotivitate.
Factorul Po orientare spre persoan a Iost derivat prin ana-
liz Iactorial de Nichols si Schnell (1963) ca Iactor secund. Cuprinde
55 de itemi, evalund varia ia comun pentru scalele Do, Cs, Sy, Sp,
Sa. Coreleaz experimental cu scale din alte chestionare, care indic
activism si deschidere n comportament.
Unsprezece scale experimentale au Iost construite de Hase si
Goldberg, Institutul de cercet ri Oregon, tot pe baza analizei Iactoriale
88
a itemilor. Scalele cuprind de la 9 la 27 de itemi si sunt denumite:
extraversie vs. introversie, copil rie armonioas , excitabilitate, con-
formism vs. rebeliune, ascenaen vs. submisivitate, nevrotism, spirit
rigia vs. flexibilitate, increaere in sine, amabilitate vs. iritabilitate,
senin tate vs. aepresie, psihotism.
Scale teoretice
Scalele teoretice au Iost construite pe baza selec iei intuitive a
itemilor, conIorm teoriei personalit ii dezvoltat de Murray. Selec ia
itemilor a Iost realizat de exper i, p strndu-se cei care, prin
conIruntarea opiniilor, ntruneau consensul a dou treimi dintre
specialisti. Cele 11 scale cu un num r de itemi variind de la 11 la 20
au Iost denumite: reali:are, afilia ie, autonomie, aeferen ,
aominan , exhibi ie, evitare, cre,tere, oraine, foc, in elegere.
Scale ra ionale
Scalele ra ionale s-au constituit prin analiza criteriului intern.
Selec ia ini ial a itemilor urma criterii ra ionale sau capacitatea
intuitiv a autorilor, dar dup administrarea pe un lot de subiec i au
Iost p stra i acei itemi care corelau nalt cu scorul total.
Sunt un total de sapte scale ra ionale, alc tuite cu ajutorul unui
lot de aproximativ 108 subiec i. Cele sapte scale sunt denumite:
aominan , sociabilitate, responsabilitate, aeschiaere psihologic ,
feminitate, reali:are ,colar , conformism.
Alte categorii de scale
Asociate la aceste scale, Hase a Iolosit de asemenea 11 scale de
stil pentru a evalua diIerite stiluri de r spuns, precum si 11 scale
compuse din itemi selec iona i aleator (la ntmplare) pentru a Iurniza
o m sur liniar de compara ie. Cercet rile extensive desI surate la
Universitatea Oregon au avut ca scop determinarea capacit ii acestor
scale de a anticipa diIerite tipuri de comportamente. Rezultatele unora
dintre cercet rile experimentale demonstreaz si Iaptul c validitatea
scalelor produse pe baza a diIerite procedee de derivare este
comparabil .
O alt scal , dezvoltat de specialistii unei agen ii de consiliere a
pilo ilor, are ca scop m surarea gradului de deschidere spre consiliere
intensiv a delincven ilor juvenili. S-a numit ,scala ae ameliorare si
a Iost construit pe baza criteriului extern. Analizele primare ale
C.P.I.-ului demonstraser deja c scale precum Sy, Wb, So, Sc, Ac
diIeren iaz cel mai bine loturile celor care d duser rezultate bune la
programele de consiliere, comparativ cu ceilal i. Analiza de item a
89
celor 193 de itemi implica i n aceste scale a condus spre p strarea a
40 dintre ei, care au demonstrat o maxim capacitate de diIeren iere.
Scala ae anxietate, construit de Ieventhal (1966), s-a constituit
prin prelucrarea rezultatelor unui lot de studen i care au cerut asisten
psihoterapeutic pentru probleme emo ionale sau sociale, Ia de
rezultatele unui lot I r astIel de probleme. 24 de itemi au demonstrat
o bun capacitate de diIeren iere ntre cele dou loturi, itemi care au
Iost apoi supusi unor proceduri de validare, supravie uind 22. Scala a
Iost n continuare experimentat prin proceduri de validare si studiere
comparativ a datelor, utiliznd rezultatele la celelalte scale C.P.I. si la
scalele MMPI, precum si la alte scale clinice. Permite o diagnoz asu-
pra severit ii problemelor subiec ilor cu note ridicate si a num rului
de sedin e de consiliere necesare.
Scala ae empatie este construit de Hogan n 1969, printr-o
abordare ra ional combinat cu abordarea empiric . Pentru a ob ine
un criteriu pentru empatie, cere unui num r de sapte psihologi exper i
s -si descrie concep iile asupra empatiei respectiv descrierea unei
persoane nalt empatice utiliznd tehnica de sortare Q. Pe baza
acestor date s-au realizat apoi descrieri pentru evalu ri, tot n sistemul
sort rii Q. Descrierile au Iost aplicate unui lot de subiec i si au Iost
selec ionate acele persoane care au I cut obiectul rang rilor la cele
dou extreme ale descrierilor empatiei: nalt empatici si slab empatici.
S-a realizat analiza r spunsurilor lor la testul C.P.I. si MMPI, selec-
ionndu-se pe baza datelor statistice un num r de 64 de itemi pentru o
scal care s constituie scala empatiei, 31 dintre itemi apar innd
C.P.I.-ului. n aIara itemilor care diIeren iau cele dou loturi de su-
biec i, Hogan a inclus si un num r de 17 itemi despre care a considerat
c au relevan de con inut, desi rezultatul statistic nu era propriu-zis
semniIicativ. De asemenea, au Iost inclusi si itemi pentru a echilibra
cheia de scorare adev rat Ials.
S-au desI surat o serie de alte studii experimentale, att pentru a
valida scala ca m sur a empatiei, ct si pentru a o controla din
perspectiva altor posibile con inuturi. AstIel, de exemplu, s-au ob inut
diIeren e semniIicative pentru loturi dihotomizate de persoane pentru
dimensiunea ,acuit ii sociale.
Din anii `70, Hogan a avansat o teorie asupra dezvolt rii morale
n cadrul c reia empatia, deIinit opera ional de scala C.P.I., apare ca un
construct cardinal. n alte studii realizate cu ajutorul acestei scale s-au
ob inut date despre corela ia pozitiv dintre empatie si consumul de
marijuana la nivelul elevilor de liceu si colegiu; de asemenea, dintre
empatie si maturitatea judec ii morale, dintre empatie si socializare.
90
Toate cercet rile sunt consistente, sus innd teoria lui Hogan asupra
rolului empatiei n comportamentul moral. Studiile au identiIicat
comportamente care reIlect acuitatea percep iei sociale, maturitatea
judec ii morale, socializarea, capacitatea de a n elege modul altora
de a aprecia si gndi, receptivitatea, comportamentul simpatetic si
nerigid, rezonan a la atmosIera de grup.
Aceste scale au Iost, n general, utilizate mai pu in n selec ie sau
consiliere si mai mult pentru cercet ri.

Adjective Check List, ACL

Iista de selec ia de adjective este un inventar compus din 300 de
adjective sau expresii scurte al c ror obiectiv este s se ob in o de-
scriere de sine, o descriere a eului ideal, a altor persoane, a animalelor,
obiectelor, locurilor, personajelor istorice, produselor comerciale,
st rilor psihologice, stereotipurilor, ideilor, conceptelor etc., de Iapt,
spune Gough, a tuturor Ienomenelor susceptibile de a Ii percepute,
n elese si evaluate ntr-o manier diIeren ial .
Termenii permit subiectului s se exprime destul de nuan at, s
Iac distinc ii subtile utiliznd calit i mai globale.
A Iost dezvoltat o prim list de 279 termeni n 1949 de c tre
Gough, 1950. n 1951, aceast list a cuprins 284 termeni si, din 1952,
300 termeni.
Alegerea adjectivelor a pornit de la considera ii teoretice si
metodologice asa cum au Iost discutate n lucr rile unor: Allport si
Odbert, 1936; Cattell, 1943, 0946; Mueller, 1935, 21937; Hathaway si
Meeha, 1951 si Black, 1956, iar majoritatea itemilor provin din aceste
lucr ri. Dar sunt si itemi ce provin din teoria lui Freud, Jung, Mead si
Murray, precum si din limbajul cotidian.
Subiectului i se cere s biIeze itemii despre care consider c l
pot descrie (sau pot evalua ceea ce i se cere); nu exist nici o restric ie
reIeritoare la num r, astIel c varia ia num rului este o reIlectare a
caracteristicilor personalit ii. n majoritatea situa iilor, num rul total
de adjective variaz ntre 25 si 160, cu o medie de 80 itemi.
Scalele testului sunt grupate n urm toarele categorii:
Scale de tip modus operandi (mod de operare): Ckd (Num rul
total de adjective ales); Fav (Num rul de adjective Iavorabile, ales);
UnIav (Num rul de adjective deIavorabile ales); Com (Comunalitatea).
Scale de trebuin e: Ach (Trebuin a de realizare); Dom (Tre-
buin a de dominan ); End (Trebuin a de perseverare n ceea ce Iace);
91
Ord (Trebuin a de ordine); Int (Introspec ie); Nur (Serviabilitate);
AII (AIiliere); Het (Heterosexualitate); Exh (Atragerea aten iei); Aut
(Autonomie); Agg (Agresivitate); Cha (Schimbare); Suc (Trebuin a de
sus inere); Aba (Sentiment de inIerioritate); DeI (C utarea si men-
inerea unui rol de subordonare n rela ii).
Scale diverse: Crs (Susceptibilitatea de a proIita de un sIat psiho-
logic); S-Cn (Auto-control); S-CId (ncredere n sine); P-Adj (Adaptare
personal ); Iss (Acord ntre eu si eul ideal); Cps (Personalitate creativ );
Mls (Aptitudine de comand militar ); Mas (Caracteristici masculine);
Fem (Caracteristici Ieminine).
Scale de analiz tras-ac ional : PC (p rinte critic); NP (P rinte
aIectuos); A (Adult); FC (Copil liber); AC (Copil adaptat).
Scale de origen -intelectan (termeni deriva i din conceptele
de originalitate, creativitate, inteligen ): A-1 (Origen ridicat , Inte-
lectan sc zut ); A-2 (Origen ridicat , Intelectan ridicat ); A-3
(Origen sc zut , Intelectan sc zut ); A-4 (Origen sc zut , Inte-
lectan ridicat ).

Concepte caracteristice

analiza profilului, proIilul unei persoane n sensul unei prezent ri
generale a tr s turilor de personalitate si a caracteristicilor prezente la
acea persoan , relativ la un set de norme construite Ia de o popula ie
de reIerin . Analiza poate lua Iorma unui proIil ca atare n care datele
sunt prezentate n Iorm graIic (ca n cazul testelor C.P.I sau M.M.P.I.)
sau poate avea Iorma mai general a unei prezent ri a caracteristicilor
individului sau a tr s turilor n Iorm sumar (DP 85)
anormal, care se ndep rteaz de norm sau normal; poate semniIica
devia ii pur cantitative n analizele statistice, dar si modele de compor-
tament deviante ale indivizilor. DiIicultatea delimit rii normalului de
anormal porneste din tendin a de a avea grani e de normalitate deIinite
de una sau alta dintre teoriile asupra personalit ii: de exemplu, n vi-
ziunea psihanalitic clasic homosexualitatea este privit ca anorma-
litate, contrar teoriilor privind nv area social . Exist o tendin de a
utiliza termeni precum neadaptare, neacomodare, deviant n leg tur
cu evaluarea unui individ considerat, respectiv l evalu m n Iunc ie de
m sura n care putem vorbi de un comportament adaptativ si nu pentru
a-l eticheta pur si simplu. (DP 85)
92
comportament interpersonal, pentru Gough, personalitatea unui
individ se relev n cadrul comportamentului acestuia n rela ia cu alt
sau alte persoane
concepte populare, termen prin care Gough se reIer la cuvintele pe
care oamenii obisnui i le utilizeaz curent pentru a se reIeri la evalu ri
sau descrieri de comportament
continuum, termen care se reIer la dimensiunile pe care poate varia
o caracteristic distinct de comportament ntre dou extreme sau poli
(de exemplu, continuum-ul extraversie - introversie); se aplic att
unor dimensiuni Iizice, ct si unor dimensiuni subiective care pot Iace
obiectul unei evalu ri de gradien
devian , orice model de comportament care este evident diIerit de
standardele acceptate n cadrul societ ii; desigur deIini ia con ine
puternice accente din domeniul etic-moral si Iolosirea termenului se
Iace speciIicnd Iorma respectiv de devian (DP 85)
dimensiune, orice tr s tur psihologic ce poate Iace obiectul unei
cuantiIic ri, sau orice scal construit la care pot Ii raporta i indivizii
dinamica personalit ii, studiul aspectelor dinamice, complexe, in-
teractive ale motiva iei, emo iei sau comportamentului (DP 85)
factor de personalitate, caracteristicile implica iei si investi iilor psi-
hice n comportamente si activit i. Factorul reprezint o clusterizare
statistic de itemi ob inut n urma derul rii unei analize Iactoriale, a
c rei consisten si denumire psihologic necesit o activitate specializat
influen e, subiectul crede c este supus unei Ior e interne sau externe
care-i dirijeaz gndurile, i moduleaz sentimentele si i comand
actele sau comportamentul
integrarea personalit ii, termen care se reIer la coordonarea, orga-
nizarea sau uniIicarea unor tr s turi separate, a unor dispozi ii de com-
portament, motive sau emo ii care constituie personalitatea unui individ;
situa ia invers este denumit dezintegrarea personalit ii (DP 85)
normal, n sens larg se reIer la ceea ce deriv dintr-o norm ; n sens
psihologic speciIic, se reIer la condi ia psihologic de non-boal ,
absen a tulbur rilor mentale, a retardului mintal sau a altor disIunc ii
psihologice
patern, termen apropiat de cel de structur , de Iorm , conIigura ie,
tip, model, schem , matrice. Indic att structura organic , Iizic , ct
si cea comportamental
percepere social , n sens larg, orice aspect al perceperii care con ine
un element social; termenul este utilizat n general relativ la capacitatea
unui individ de a Ii constient de m sura n care comportamentul altora
93
le relev motivele, atitudinile, reac iile interioare; la Gough deIineste
modul n care, prin experimentare, este perceput de anturaj o persoan
care prezint o accentuare a uneia sau alteia dintre dimensiunile de per-
sonalitate ale C.P.I.
prognoz , o predic ie privind cursul sau rezultatul unui proces, Iie el
psihologic, educa ional, metodologic, etc. (DP 85)
scal de evaluare, instrument de cercetare clinic ini ial, apoi extins si n
alte tipuri de studii, care sunt completate de un observator clinician
avnd ca obiectiv: distingerea claselor sau categoriilor de diagnostic -
scale diIeren iale; prevederea unei evolu ii - scale predictive; descrierea
unei st ri clinice sau distribu iei unei variabile ntr-o popula ie - scale
descriptive. Se deosebesc mai multe tipuri de scale descriptive: inven-
tarele globale care sunt liste de simptome; scalele nosograIice globale
care Iurnizeaz un indice global de patologie, ca de exemplu, scala de
depresie a lui Hamilton; scale de sindrom sau poli-dimensionale (DP 91)
scal , n sens general, orice procedur sau instrument Iolosit cu scopul
de a aranja obiectele sau evenimentele n serii progresive; astIel c n
Iiecare caz n parte, exist o regul pentru a permite atribuirea unui
num r sau unei valori obiectelor sau evenimentelor scalate. n mod
speciIic, indic un instrument de testare care are itemii sau sarcinile
aranjate de-a lungul unei dimensiuni; dimensiunea poate Ii una dintre
mai multe, precum cea a diIicult ii (de exemplu n scalele de inteli-
gen ), sau preIerin ei (ca de exemplu n scalele de atitudini). O scal
psihologic speciIic un sistem de m surare a unei variabile psihologice.
Orice scal necesit un num r de calit i: printre acestea validitatea
semniIic Iaptul c instrumentul m soar corect obiectul studiat, ntr-o
modalitate speciIic . Validitatea se poate ob ine si comparnd cu o alt
scal . Validitatea extern se ob ine prin compararea cu un criteriu
extern. Fidelitatea implic de exemplu, omogenitatea itemilor scalei,
posibilitatea de a replica rezultatele n timp sau cu o Iorm paralel .
Principalele erori metodologice decurg din lipsa de adecvare a instru-
mentelor alese n raport cu prezum ia teoretic a unui studiu sau din
inIerarea unor concluzii abuzive plecnd de la rezultatele codate. Stan-
dardizarea scalelor psihologice a introdus un progres metodologic
important pentru evaluarea personalit ii (DP 85)
scale abreviate, tehnic ce permite explorarea aspectelor psihopatolo-
gice si a atitudinii subiectului conIorm scalelor clinice MMPI, pentru
subiec ii care prezint n proIilul C.P.I. unele aspecte care ndrept esc
o suspiciune asupra gravit ii unor simptome psihopatologice.
94
1est de evaluare a cunoytin elor

1. DeIini i si argumenta i teoria lui Gough privind ,conceptele po-
pulare.
2. Cu ce argumente pute i sus ine c C.P.I. reprezint pentru norma-
litatea personalit ii ceea ce MMPI reprezint pentru psihopa-
tologia personalit ii?
3. Care este argumenta ia lui Gough privind necesitatea Iorm rii
psihologului care utilizeaz Inventarul de Personalitate CaliIornia?
4. Care este prima grup de scale a variantei standard 1972: sensul
comun al acestor scale si deIinirea Iiec reia?
5. Care este a doua grup de scale a variantei standard 1972: sensul
lor comun si deIinirea Iiec reia?
6. Care este a treia grup de scale a variantei standard 1972: sensul
lor comun si deIinirea acestora?
7. Care este a patra grup de scale a variantei standard 1972: sensul
lor comun si deIinirea acestora?
8. Care sunt cele trei scale de validare si ce semniIic n acest sens
Iiecare?
9. Cum putem evalua condi ia eului, a imaginii de sine?
10. Care sunt grup rile Iactoriale ale scalelor C.P.I. standard 1972?
11. n ce constau modelele (patern- urile) deIinite de Gough? Exem-
pliIica i.
12. Cnd si n ce Iel se poate evalua percep ia social a comporta-
mentului persoanei testate?
13. Ce nseamn ,scale abreviate MMPI si cnd intervine necesitatea
Iolosirii acestei posibilit i de interpretare?
14. Care sunt cele dou scale standard introduse de Gough n varianta
din 1987?
15. Care sunt cei trei vectori ai ,modelului cuboid al personalit ii?

Bibliografie

Costa, P. T., McCrae, R. R., 1989, Personality in Aaulthooa: A Six-Year
Longituainal Stuay of Self-Reports ana Spouse Ratings on the NEO PI,
,Journal oI Personality and Social Psychology, 54, 853-863; Costa, P.
T., McCrae, R. R., 1992, NEO PI R Professional Manual, P.A.R.,
Odessa, p. 47
Dinc , M., 1994, Procesual Creative Structures ana Levels of Performance,
,Revue de psychologie, 2, 38, 115-112
95
Gough, G. H., Heilbrun, A. B., 1983, Aafective Check List Manual, CPP,
Palo Alto, CA
Gough, H. G., 1969, Manual for the California Personality Inventory,
Consulting Psychologist Press, Palo Alto, CaliIornia
Gough, H. G., Heilbrun, A. B., 1983, Aafective Check-List Manual, Palo
Alto, Ca: Consulting Psychologist Press
Gough, H. G., 1987, The California Personality Inventory Aaministrators
Guiae, CPP, Palo Alto, Ca
Johnson, J. A., 1992, Interpreting the California Personality Inventory with
the Ab5C Moael, a VI-a conIerin a EAPP, Groningen
Megargee, E. I., 1972, The California Personality Inventory Hanabook,
Jossey-Bass Inc., San Francisco, Washington, Iondon
Minulescu, M., 1982, Re:olvarea ae probleme ,i stilul cognitiv in investiga ia
furiaic , tez de doctorat, Universitatea Bucuresti
Minulescu M., 1996, Chestionarele ae personalitate in evaluarea psihologic ,
Ed. Garell, Bucuresti
Pitariu, H. D., Albu, M., 1993, Inventarul ae personalitate California: pre-
:entare ,i re:ultate experimentale, ,Revista de psihologie, 39, nr. 3,
249-263
Pitariu, H. D., Hehn, H., 1980, Investigarea personalit ii cu afutorul Inventa-
rului ae personalitate California, ,Revista de psihologie, 26, 461-473



















96

Capitolul III
CHESTIONARUL 16 FACTORI PRIMARI - 16 PFQ
CHESTIONARUL DE ANXIETATE - C
CHESTIONARUL DE PERSONALITATE
PENTRU ADOLESCEN I - H.S.P.Q.


Pre:entarea Chestionarelor construite R.B. Cattell cuprinae ur-
m toarele aspecte: teoria factorial a lui R.B. Cattell privina formarea
,i func ionarea personalit ii, chestionarul 16 factori primari 16 PFQ,
chestionarul ae personalitate pentru aaolescen i HSPQ, exemplificare
profil 16 PFQ, chestionarul Cattell privina nivelul anxiet ii ,C:
exemplificarea unui profil C. Sunt pre:entate conceptele caracteristice,
un test ae evaluare a cuno,tin elor ,i referin ele bibliografice.

3.1. 1eoria factorial a lui R.B. Cattell asupra form rii
yi func ion rii personalit ii

Pentru R. B. Cattell, metoda analizei Iactoriale aplicat n psiho-
logia personalit ii are dou obiective: 1. s determine modele ale
unit ilor Iunc ionale (Iactorii ca aspecte structurale ale personalit ii)
si 2. s oIere o estimare numeric a gradului de maniIestare n ecua ia
personal a individului a Iiec ruia dintre Iactorii primari ai persona-
lit ii, n elesi ca tr s turi surs pentru comportament.
Raymona B. Cattell (1905 1998)
N scut n Anglia, Iormat ca psiholog la Iondra, din
1938 devine proIesor universitar al Universit ii Clark din
Massachusetts, apoi al Universit ii Harvard pentru ca, din
1945, s -si dedice ntreaga via cercet rilor n psihologia
personalit ii, Iiind primul care a analizat sistematic tr s -
turile si a oIerit o clasiIicare detaliat a acestora. Tr s turile
sunt Iactori de personalitate ob inu i prin aplicarea siste-
matic a analizei Iactoriale si extrasi dintr-o deosebit de
larg mas de m sur tori a comportamentului uman. A
publicat 35 de c r i si consider c a dezvoltat un cadru
Iidel care s permit m surarea personalit ii si motiva iei
umane, tehnic de m surare care permite psihologiei s
ac ioneze ca stiin .
97
Cattell aIirm clar c numai prin cunoasterea precis a ntregului
model al tr s turilor care deIinesc acea persoan ca o unicitate, se
poate realiza o predic ie despre ce va Iace persoana ntr-o situa ie dat .
Tr s turile de personalitate sunt ,Iactorii rezulta i n urma
analizei Iactoriale a unei mase critice de inIorma ii despre compor-
tamentul uman.
Cercet rile lui Cattell asupra personalit ii sunt nomotetice n
m sura n care analiza Iactorial include cercetarea unui mare num r
de persoane si nivelul de perIorman la diIerite instrumente de
cercetare. Autorul este interesat mai ales n aIlarea unor principii largi,
generale care pot Ii aplicate mai multor oameni. Totusi, Cattell
utilizeaz datele pentru a n elege comportamentul unei persoane,
aplicndu-le ntr-o manier iaeografic .
Pentru Cattell ,tr s turile de personalitate sunt acei Iactori
rezulta i prin aplicarea metodei analizei Iactoriale pe marea mas de
m sur tori realizate asupra unui grup larg de oameni. Din aceast
perspectiv , desigur, tr s turile apar ca tendin e de reac ie relativ
permanente si Iormeaz , spune autorul, unitatea de baz a structurii
personalit ii individului respectiv. Predic ia comportamentului se
poate realiza doar prin cunoasterea complet a tr s turilor unei per-
soane. Personalitatea este pentru Cattell un model (patern) de tr s turi.
De Iapt, spune autorul, tr s turile ca atare nu trebuie n elese ca avnd
o existen real n via a Iiec rei persoane, pentru c ele sunt, aa
literam, constructe ipotetice, sau imagini inIerate din observarea
obiectiv a comportamentului.
Pentru Cattell personalitatea are un sens direct diagnostic yi
diferen ial.
F cnd diIeren a ntre tr s turi si tipuri ca alternativ n explo-
rarea personalit ii si recunoscnd c , n Iond, ,natura intrinsec si
echivalen a de esen ntre aceste alternative nu a Iost ntotdeauna
cunoscut , Cattell deIineste tipul ca un model particular si recurent
de atribute prin care se dau semniIica ii conotative. Atributul se poate
deIini ca un aspect unitar si discret. Prima grij a personologului a Iost
s deIineasc stiin iIic atributele sau tr s turile. Teoria sa nu are un
cadru clinic de reIerin asemeni MMPI-ului sau unul interrela ional
ca n cazul C.P.I.-ului. Teoria sa porneste de la date strict stiin iIice si
cercetarea empiric utilizeaz subiec i c rora li se studiaz extensiv
comportamentul colectnd o mas enorm de date prin chestionare,
teste obiective, observa ii directe, cot ri ale conduitei n situa ii reale
de via . Datele sunt prelucrate prin analiz Iactorial , iar Iactorii
98
ob inu i sunt, consider autorul, chiar tr s turile personalit ii res-
ponsabile de varia ia comportamentului acestor subiec i. ,Varian a
variabilelor comportamentale care coreleaz n analiza Iactorial este
n mod tipic aceea a diIeren elor individuale ntre oameni.
Factorul este un patern de variabile ce se poate relativ schimba
de la cercetare la cercetare datorit , de exemplu, erorilor de esan-
tionare sau experimentare. Mai mult, un astIel de patern va reprezenta
o real schimbare o dat cu vrsta, sau nivelul popula iei investigate.
Ceea ce nu se schimb este ns tr s tura surs care r mne aceeasi,
identic si identiIicabil inIluen ce produce acest patern. Ceea ce
trebuie cunoscut si n eles este aceast tr s tur surs care pentru
psihologie, ne spune autorul, este ,asemeni genotipului pentru care
Iactorul este Ienotipul n genetic .
n eIortul s u de a ajunge la o descriere coerent si cuprinz toare a
personalit ii, Cattell ncepe asamblnd printr-un studiu de dic ionar si
de literatur psihiatric si psihologic , toate denumirile tr s turilor de
personalitate. Pentru Cattell, sursa prim si singura imediat utilizabil
pentru cunoasterea quasitotalit ii tr s turilor de personalitate este
limbajul: ,de-a lungul secolelor, prin presiunea necesit ii imediate,
Iiecare aspect al comportamentului Iiin ei umane care era posibil s
aIecteze pe un alt om a ajuns s Iie manevrat printr-un anume simbol
verbal. Engleza stabilizndu-se din timpul lui Shakespeare, cele 4500
de cuvinte descrise ca tr s turi de personalitate de Allport si Odbert
constituie pentru Cattell stocul cultural de simboluri ale comporta-
mentului uman. Gruparea lor pe sinonime l Iace s reduc lista ini ial la
171 denumiri de tr s turi de sine st t toare, list utilizat pentru a
ob ine evalu ri de comportament pe un lot de 100 de adul i. Fiecare
subiect era evaluat de cineva care l cunostea bine, pe o scal de 3
valori: mediu, deasupra si dedesubtul mediei. Intercorela iile ob inute
statistic l conduc spre o reducere de 53 de clusteri nucleari. Continund
experimentul de evaluare pe baza noilor grup ri-denumiri, pe un lot de
208 subiec i evalua i Iiecare de cte doi evaluatori independen i, ob ine,
n urma analizei Iactoriale a datelor, o reducere a acestui num r la 12
tr s turi. Acestea sunt descrise ca surse primare ale personalit ii. A
evalua si a n elege o persoan nseamn a cunoaste cu precizie ntregul
model de tr s turi care o deIinesc.
DeIinite n acesti termeni, tr s turile apar ca tendin e de a
reac iona, relativ permanente, care Iormeaz unitatea Iundamental a
personalit ii individului. Cunoasterea precis a ntregului model al
tr s turilor care deIinesc acea persoan ca o unicitate permite realizarea
99
predic iei comportamentului persoanei. n acest scop utilizeaz ecua ia
de speciIicare a comportamentului, cu Iormula:
Ri slTli + s2T2i +...snTni (+ sTi + sei)
Formula aIirm c m rimea r spunsului / perIorman ei R, deIinit
de situa ia stimul , pentru individul i, este egal cu suma dot rii acelui
individ Tli, T2i... n tr s turile surs Tl, T2...Tn, Iiecare multiplicat prin
nc rc tura Iactorial experimental ob inut pentru variabila dat R (de-
Iinit ca o situa ie sau un mod de m surare a r spunsului) n acei Iactori.
n ecua ie nc rc turile Iactoriale apar ca ,s, pentru c , pentru
Cattell, ele sunt psihologic deIinibile ca ,indici situa ionali care in-
dic gradul n care diIerite tr s turi surs sunt stimulate si implicate n
ac iune de situa ia stimul , Ia de care se realizeaz r spunsul R.
Rezultate n urma analizelor statistice, tr s turile nu au o existen
ca atare n psihologia Iiec rei persoane. Cattell le consider constructe
ipotetice sau imaginare inIerate din observarea obiectiv a comporta-
mentului deschis.
Exist la Cattell cteva modalit i de taxonomizare a tr s turilor:
1. AstIel, Iace o distinc ie ntre tr s turi comune si tr s turi
unice, distinc ie pe care o I cuse si Allport. Pentru Cattell,
tr s tura comun este cea pe care o are Iiecare om ntr-un
anume grad de dezvoltare (inteligen a ca abilitate mental
general , introversia-extraversia, spiritul gregar ca dimen-
siuni comportamentale etc.) pentru c , spune Cattell, pe de o
parte, to i oamenii au n comun un anume Iundal genetic
ereditar, mai mult sau mai pu in similar si, pe de alta, to i
oamenii sunt supusi unor modele similare de presiuni sociale
(cel pu in la nivelul aceleiasi culturi).
2. Tr s turile unice sunt cele care rar sunt mp rt site de al ii si
apar mai ales n sIera intereselor si atitudinilor: cineva, ne d
exemplu Cattell, are o pasiune Ia de o anume specie de
Iluturi.
3. O alt taxonomizare propus de Cattell grupeaz tr s turile
conIorm Iormei de maniIestare n capacit i sau abilit i care
determin ct de eIicient este persoana n a ac iona n vederea
unui anumit scop (de exemplu, inteligen a); tr s turi tempe-
ramentale care deIinesc stilul sau tempoul de ac iune (de
exemplu, nivelul de iritabilitate, rapiditatea n ac iune etc.) si
tr s turi ainamice, care sunt acele modalit i sau Ior e care
activeaz si conduc comportamentele (de exemplu motiva iile
si trebuin ele).
100
Mai important n ordinea n elegerii eIective a comportamentului
si dezvolt rii personalit ii apare distinc ia ntre tr s turi ae suprafa si
tr s turi surs .
Tr s turile de supraIa sunt un set de caracteristici ale perso-
nalit ii care coreleaz ntre ele I r a Iorma propriu-zis un Iactor, n
m sura n care nu sunt determinate de o aceeasi tr s tur surs . Deci
tr s turile de supraIa , pe care le vom ntlni ca Iactori de ordin
secundar, sunt clusteri de corela ii, arbitrari ca si contur, care nu se pot
deIini ca entit i distincte, care depind direct de variabilele incluse n
matricea de intercorela ii, complecsi ca structur Iactorial si mai pu in
stabili de la lot de subiec i la lot de subiec i dect Iactorii primari. Au o
valoare n primul rnd descriptiv , asemeni sindroamelor clinice.
De exemplu, sindromul nevrotismului: diIerite elemente de
comportament, precum anxietatea, indecizia, temerile ira ionale, pot
covaria (Iormeaz un cluster de elemente) alc tuind aceast tr s tur
de supraIa .
Formate Iiind din mai multe elemente determinate diIerit, tr -
s turile de supraIa apar mai pu in stabile si au o natur mai pu in
permanent . Ele nu au, spune Cattell, o importan decisiv pentru
n elegerea personalit ii. Din aceast perspectiv a limitelor Iactorilor
de supraIa , sus ine Cattell, n psihologie s-a dat o prea mare aten ie
unor concepte precum extraversia, datorit mai ales unei iluzorii nevoi
de a Ii mai aproape de Iaptul psihic genuin. ntr-un sens, da, ,sunt mai
aproape de Iapte, dar aceasta nu este o virtute stiin iIic , pentru c o
important lec ie a stiin ei este Iaptul c e mai economic si semniIi-
cativ s lucrezi cu mecanismele teoretice care stau n spatele Iaptelor,
dect cu o pluralitate de Iapte.
Tr s turile surs sunt importante, stabile si permanente pentru c
sunt Iactori unitari, Iiecare dintre ele Iiind sursa unui aspect al
comportamentului. Factorii primari care deriv din analiza Iactorial
exprim aceste tr s turi surs ca elemente de baz ale personalit ii.
,Este permis s vorbim despre Iactori primari cu sensul de cele mai
importante dimensiuni ale personalit ii, spune Cattell, numai dac
vorbim n mod ra ional de o list de variabile primare sau bazale.
n explorarea de tip analitic Iactorial, este necesar adoptarea
acestui punct de vedere la iesire, pentru c nu se pot explora treptat
dimensiunile Iactoriale si apoi s le pui al turi ntr-o ,hart cu
propor iile corespunz toare. n acest sens, este de dorit s se porneasc
stiin iIic printr-o concep ie unitar asupra personalit ii totale si Iacto-
101
rizarea s nceap astIel de la un num r ct mai larg de variabile.
Cattell porneste, dup cum am precizat, de la multitudinea de termeni
lingvistici.
Ia rndul lor, tr s turile surs pot Ii clasiIicate n dou tipuri:
tr s turi constitu ionale si tr s turi care in ae meaiu. Tr s turile surs
constitu ionale si au originea n condi iile interne ale organismului (desi
nu sunt n mod necesar nn scute) si deci depind de Iiziologia orga-
nismului. Ca exemplu, Cattell indic Iaptul c utilizarea alcoolului duce
la inIluen e comportamentale ce se pot descrie ca lips de griji, limbu ie,
rostirea neclar a cuvintelor. Analiza Iactorial va grupa aceste inIlu-
en e, indicndu-le ca tr s tur surs .
Tr s turile surs care in de mediu deriv , cum arat si de-
numirea, din inIluen ele cadrului socio-Iizic; Cattell grupeaz acele
caracteristici nv ate sau modalit i de comportament nv ate etc.
care Iormeaz un model ce este impus si imprimat n personalitate de
mediu. De exemplu, un cnt re de jaz este diIerit ca tr s turi surs
Iormate de mediul s u, de un oIi er de carier .
4. n aIara acestor distinc ii si taxonomiz ri a tr s turilor, pentru
n elegerea organiz rii dinamice a personalit ii este decisiv,
spune Cattell, s se ia n considerare Ior ele dinamice sau moti-
va ionale. Exist n psihicul uman dou tipuri de tr s turi
ainamice: ambele se maniIest la nivelul atitudinilor. Acestea
sunt denumite sentimente ,i ergi. Cuvntul erg este derivat de
Cattell din grecescul ergon pentru a nlocui conceptul prea vag
de impuls sau instinct. Un erg este energia surs pentru ntreg
comportamentul, unitatea de baz a motiva iei. Ergul este
direc ionat spre scopuri precise.
Cercet rile de analiz Iactorial extrag 11 ergi ca motive umane
Iundamentale: curiozitatea, sexualitatea, gregaritatea, nevoia de protec ie,
aIirmarea de sine, nevoia de securitate, Ioamea, mnia, dezgustul, atrac-
tivitatea, supunerea. Sentimentul este o tr s tur surs de tip mediu,
deci un model de atitudini nv ate de individ. Este centrat pe aspectele
importante din via a lui: partener, proIesie, religie, hobby-uri, patrie etc.
DiIeren a dintre erg si sentiment ine de durabilitatea diIerit .
Ergul, Iiind constitu ional, este o structur permanent si niciodat nu
va disp rea total din psihicul persoanei; poate varia doar ca intensitate.
Sentimentul, Iormat prin nv are, poate Ii n timp supus procesului
invers, de dez-nv are, astIel c poate dispare, nemaiavnd importan
via a persoanei. Pentru Iiecare persoan exist un model sau set de
sentimente care va Iunc iona ca un sentiment - master, denumire prin
care Cattell ne introduce sentimentul ae sine. Acest sentiment Ia de
102
propria persoan este cel mai important si, virtual, se reIlect n toate
atitudinile persoanei. Este ceea ce asigur unitatea comportamentului,
a psihismului individului, respectiv stabilitatea, coeren a, organizarea
tuturor tr s turilor surs . Iegat direct de exprimarea ergurilor si senti-
mentelor, sentimentul de sine, prin Iunc ionarea sa, controleaz toate
structurile personalit ii.
De asemenea, privind dinamica dezvolt rii personalit ii, Cattell
oIer o viziune bazat pe o multitudine de date experimentale ob inute
prin studierea longitudinal si transversal a vrstelor. Exist 6 stadii
mari prin care trece personalitatea. Mica copil rie care dureaz
pn spre 6 ani si este considerat ca o perioad de Iormare major
pentru personalitate, cnd individul, suportnd puternice inIluen e din
partea p rin ilor, Ira ilor, a tr irilor legate de modul n care i se impun
si Iormeaz deprinderile privind toaleta si evacuarea, si structureaz
atitudinile sociale primare, stabilitatea si Ior a eului si supraeului,
sentimentul de securitate sau insecuritate, atitudinea Ia de autoritate
si posibila tendin spre nevrotism. Stadiul al doilea, al copil riei,
dureaz pn spre 14 ani, Iiind o perioad de consolidare, nceputul
unei tendin e de emancipare si independen Ia de p rin i si o cres-
tere n paralel a tendin ei de a se identiIica cu cei asemenea din jur.
Aaolescen a este a treia etap , care dureaz pn spre 23 de ani si este
cea mai plin de stres si probleme subiective. Exist transIorm ri ale
tr s turilor de personalitate: unele dispar deIinitiv, altele abia acum
apar. Sursele majore ale conIlictului sunt nevoia de independen , de
aIirmare personale si trebuin ele sexuale. n consecin , n aceast pe-
rioad , inciden a bolilor nervoase si a delincven ei creste. Maturitatea,
ntre 23 si 50 de ani, este o perioad productiv , personalitatea tinde s
devin stabilizat , creste stabilitatea emo ional . Maturitatea tar:ie
include schimb ri si adapt ri n personalitate ca r spuns la cele Iizice,
sociale, psihologice prin care trece persoana. Are loc reexaminarea
valorilor si o c utare a sinelui. B trane ea include problematica adap-
t rii la o serie de pierderi precum si obisnuin a cu singur tatea si lipsa
securit ii personale.
Toate aceste aspecte sunt paradigmele prin care trebuie n elese
si interpretate evalu rile care rezult din aplicarea chestionarelor lui
Cattell la diIerite vrste. n aIara chestionarului celor 16 Iactori ai
personalit ii 16 PFQ dedicat vrstei adulte, Cattell construieste
numeroase alte chestionare precum: Chestionarul pentru adolescen i,
HSPQ aplicabil pentru vrste ntre 12 si 18 ani, chestionarul pentru
copii, CPQ, aplicabil ntre 8 si 12 ani si ESPQ, chestionarul pentru
prescolari ntre 6 si 8 ani. Exist de asemenea multe alte chestionare si
103
instrumente de evaluare, printre care mai cunoscut este CAQ, Clinical
Analysis Qestionnaire, la nivelul c ruia, al turi de cele 16 tr s turi pri-
mare, apar nc 12 tr s turi surs pentru evaluarea anormalit ii psihice.
n lucrarea sa Personalitatea ,i aispo:i iile prin chestionare,
1973, Cattell si prezint proIesiunea de credin comun cu cea a unui
alt mare personolog, Eysenck: indivizii diIer prin pozi ia lor relativ
de-a lungul continuului tr s turilor si dispozi iilor Ia de st rile sau
,condi iile interne de trecere". Aceste dimensiuni sunt m surabile prin
intermediul Iactorilor de personalitate.

3.2. Chestionarul 1 factori primari - 1 PFQ

3.2.1. Date despre chestionar
Pentru a evalua tr s turile identiIicate prin analiza Iactorial ,
Cattell construieste si public n 1950 chestionarul 16 PF denumit
,Chestionarul celor 16 Iactori ai personalit ii.
Inventarul porneste de la cele 12 tr s turi surs deIinite prin ana-
liza Iactorial , iar itemii sunt selecta i pe baza satura iei n Iactorii res-
pectivi, I r a se speciIica Ielul n care au Iost ini ial Iormula i sau alesi.
Multe dintre denumirile tr s turilor sunt Iormul ri speciale ale lui
Cattell. Pentru acesta ceea ce are importan este exactitatea stiin iIic a
terminologiei si, n acest scop, a elimin rii tuturor conota iilor speciIice
limbajului obisnuit, alege solu ia redeIinirii exacte a conceptelor Iolosite
si, mai mult, a sistematiz rii si cod rii termenilor. n acest sens, ches-
tionarul este indicat s Iie utilizat doar de proIesionisti Iamiliariza i cu
teoria lui Cattell si cu semniIica ia exact a Iiec rui Iactor.
Cattell a Iost dintre cei care au instaurat o rigoare n multitudinea
de termeni pentru diIeri i Iactori ai personalit ii, plednd si introducnd
n cele din urm un cod universal denumit ,Index universal care i
permite s nmagazineze coerent rezultatele diIeritelor cercet ri. Ini ial
sistematizarea a nceput prin simboluri litere, apoi simboluri numerice.
Aceast list n care Iiec rui Iactor i se d un indicativ de cod U.I.
(index universal) nu separ Iactorii de tip abilitate mental , de cei tem-
peramentali, sau de cei dinamici. n anexa 4 a lucr rii Personalitate ,i
motiva ie. Structur ,i m surare prezint detaliat acest Index universal.
Con inutul itemilor este exprimat prin dou modele: unii includ
ntreb ri legate de propriul comportament al subiectului care r spunde,
precum si exprimarea unor opinii sau atitudini generale despre
oameni; ceilal i cer subiectului s aleag ntre dou posibile ocupa ii,
104
activit i recreative, tipuri de oameni sau alternative privind judec i
de valoare. Exist si itemi verbali sau numerici destina i evalu rii unui
Iactor de abilitate rezolutiv .
Chestionarul are dou Iorme paralele, a cte 26 itemi. Poate Ii
utilizat cu ambele Iorme simultan. Dar, cercet rile au demonstrat o mare
Iidelitate a acestor Iorme pentru toate cele 16 scale ale chestionarului
(de la .50 la .88), coeIicien ii de omogenitate (de la .22 la .74) si de vali-
ditate (de la .32 la .86), care ndrept esc o echivalare a scorurilor pentru
Iorma A si B.
Numeroase studii au Iost realizate pentru a relieIa validitatea em-
piric a chestionarului, de asemenea numeroase traduceri, experiment ri
si norm ri pe popula ii nonamericane. Exist si norm ri realizate pe
popula ia romneasc . Foaia de proIil a testului indic maniIest rile
comportamentale pentru cele dou extreme ale dimensiunii care trebuie
n elese din perspectiva datelor de cercetare privind Iactorii respectivi.

3.2.2. Prezentarea factorilor
Factorii evalua i prin analiz Iactorial sunt constructe bipolare
care ncearc s cuprind mul imea de maniIest ri comportamentale
speciIice dimensiunii, n mod gradat, de la unul dintre polii acesteia
caracterizat printr-o maxim exprimare n comportament a unei extreme
a dimensiunii, spre cel lalt, caracterizat printr-o maxim exprimare a
opusului.
Testul evalueaz prin datele normative pozi ia individului de-a
lungul acestui continuum. SpeciIic acestui tip de evalu ri, ceea ce se ia
n considerare in interpret ri ca semnificativ ,i activ in comportamentul
real al persoanei este acel factor a c rui ponaere aep ,e,te intr-un sens
sau altul :ona ae semnifica ie meaie. AstIel, de exemplu, n sistemul de
normare n 10 clase standard utilizat de Cattell, sunt semniIicative pen-
tru comportamentul real al persoanei aceIe tr s turi care au o pozitie de
la cota standard 7 spre 10, sau de la cota 3 spre 0. Cu att este mai
activ tr s tura, cu un pol sau altul al ei, cu ct cota standard este mai
extremizat (deci notele 10 si 0 si indic un maxim activism al acestei
tr s turi n paternul de personalitate, care se exprim prin caracte-
risticile speciIice polului respectiv).
Pentru interpretare, n stabilirea ecua iei caracteristice subiectului,
se extrag acei Iactori primari care sunt deosebit de activi, ncepnd cu
Iactorii care au nota T 0 si 10, apoi se continu cu Iactorii care au nota T
1 si 9, apoi 2 si 8 si n Iinalul listei, Iactorii cu nota T 3 si 7. n conti-
nuare, se trece la calcularea noteiT a Iactorilor secundari.
105
FACTORUL A - Schizotimie vs. ciclotimie
Polul exprimat prin cote standard joase (de la 0 la 3) caracteri-
zeaz un comportament prin aspecte precum schizotimie, orgoliu, spirit
critic, opozan , r ceal si indiIeren , suspiciune, rigiditate. Polul opus,
ncepnd de la cota standard 7 spre 10, indic un comportament caracte-
rizat prin ciclotimie: individul este bun, amabil, prietenos, serviabil, cu
interes pentru ceilal i, blnd, ncrez tor, adaptabil si cald.
Datele de cercetare indic , pornind de la dihotomia clinic ntre
psihozele schizoide si dezordinea ciclic maniaco-depresiv , o dimen-
siune deIinit quasisimilar si n zona de normalitate psihic , ntre
r ceala aIectiv si c ldura aIectiv . Caracteristice ciclotimului, aIecti-
vit ii ciclice, sunt usurin a cu care traieste, se emo ioneaz , interesul
marcat pentru semeni si Iiin e n general care nu rareori se exprim si n
alegerea unei proIesii care nseamn contacte interumane si o tendin
spre a se conIorma convenien elor sociale. Un grup Iormat din persoane
de tip ciclotimic este activ, mai pu in axat pe critic , cu indivizi mai
generosi n raporturile interpersonale. Persoanele de la polul opus sunt
mai pu in conciliante, preIer lucrurile, cuvintele, via a solitar ; sunt
introspectivi, apar seriosi, preIer o camaraderie intelectual . n acelasi
timp, sunt mai proIunzi n aprecierea altora, mai siguri ntr-o activitate
care cere precizie, uneori mai inventivi, mai aten i n a-si respecta
promisiunile si n satisIacerea obliga iilor ce le revin.
FACTORUL B - Abilitate rezolutiv general
Scala nu are corela ii semniIicative cu testele de abilit i mentale
obisnuite care tipic sunt probe psihologice n timp limitat.
Factorul B m soar , din perspectiva teoriei lui Cattell, acel
Iactor general denumit inteligen . Cattell distinge ntre inteligen a
Iluid , deIinit ca o capacitate nn scut care poate Ii aplicat la toate
tipurile de con inuturi si inteligen a cristalizat , ca Iorm care depinde
mult de educa ia Iormal , exprimnd tipurile de abilit i nv ate n
scoal . Inteligen a Iluid aIecteaz inteligen a cristalizat , prin Iaptul
c inIluen eaz ct de mult beneIiciem din nv area scolar . Eva-
luarea inteligen ei Iluide se poate realiza doar prin teste care nu Iac n
con inutul lor reIerin e la cultur (culture Iair intelligence test).
Acest gen de teorie asupra inteligen ei ca aptitudine adaptativ
premerge n epoc abord rile sistemice contemporane ale inteligen ei,
dep sind viziunea strict biologic , sau pe cea psihometric . Acest tip de
abordare sistemic ai c rei reprezentan i contemporani sunt Gardner,
1983 si Sternberg, 1985, 1988 ncearc s cerceteze intersec ia dintre
cogni ie si contextuI n care se aplic ca un sistem. Teoria triarhic a
106
inteligen ei a lui Sternberg, de exemplu, se reIer la trei aspecte ale
acestei intersec ii: cele trei Iunc ii ale inteligen ei n contextul existen ial
real; cele trei tipuri de componente implicate n procesarea inIorma iei;
nivelul de Iamiliaritate - noutate al sarcinilor actuale (Sternberg, 1994).
Mai ales din aceast perspectiv , Cattell se conecteaz teoretic, aIir-
mnd de exemplu n 1971 importan a nivelului de relativ noutate al
sarcinii pentru m surarea inteligen ei (relativ , n m sura n care se
argumenteaz o sarcin complet nou nu este o m sur adecvat pentru
evaluarea inteligen ei pentru c nu exist acele structuri cognitive care
sunt necesare pentru abordarea a ceva complet necunoscut).
Cotele standard sc zute la Iactorul B m surat prin sarcini att
reale ct si op ionale indic o slab abilitate mental care atrage dup
sine si o moralitate inIerioar , tendin a de a abandona cu usurint ,
lipsa de interes pentru subiecte intelectuale, lipsa de cultur n general.
Polul opus, de la 7 spre 10, n crestere, indic inteligen a vie, constiin-
ciozitatea si perseveren a n rezolvarea problemelor, tendin a de a Ii
cultivat si de a gndi n plan abstract, logic.
FACTORUL C - Instabilitate emo ional vs.
stabilitate emo ional
Polul caracterizat prin instabilitate reprezint caracteristici ale
unui eu slab: emotivitate, imaturitate aIectiv , instabilitate; individul
reac ioneaz la Irustra ie ntr-o manier emo ional , este inconstant n
atitudini si interese, este excitabil si hiperreactiv, Iuge de responsa-
bilit i, abandoneaz usor, este nelinistit, implicat n conIlicte, agitat,
vis tor; poate Ii implicat si n accidente.
Ia polul opus apar caracteristicile unui eu puternic, matur, calm.
Individul este stabil, constant n interese, echilibrat emo ional, chiar
Ilegmatic sau placid; realist, se adapteaz Iaptelor; nu se maniIest
usor oboseala nervoas , nu se amestec n conIlicte.
For a eului deIinit ca si grad de realizare a integr rii dinamice si
a controlului emo ional nu este pentru Cattell, ca si pentru Eysenck, o
problem care s in preponderent de Iormare si mediu. Tendin ele
constitu ionale Iac ca Iormarea controlului emo ional s Iie mai diIicil
pentru unele persoane. Diagnoza diIeren ial a Ielului de a tr i Irus-
trarea, de exemplu, trebuie s se raporteze la acest aspect constitu ional.
Persoana cu un eu slab tinde s Iie cu usurin contrariat de
lucruri si oameni, tr ind un sentiment de insatisIac ie n Iamilie, scoal
sau proIesie si are diIicult i n p strarea calmului, s se bucure; se
descurajeaz lesne. n acest sens, la acest pol apar mai dese reac iile
nevrotice generalizate sub Iorma unor tulbur ri psihosomatice (tulbur ri
107
digestive, de somn) sau temeri ira ionale si comportamente obsesive. Pe
de alt parte, n multe cazuri de tulbur ri de personalilate si de nevroze
se ntlnesc cote sc zute ale Iactorului C.
FACTORUL E - Supunere vs. dominan
Polul comportamentului supus, blnd, cu note T ntre 0 si 3,
indic dependen a, dar si o naturale e si o bun voin caracteristice.
O persoan conIormist si usor de dominat, suIicient siesi. Polul
opus, notele ntre 10 si 7, indic un comportament agresiv, combativ,
nc p nat, sigur de sine, aIirmativ, sever, chiar dur sau ostil, auster,
cu o gravitate aIectat . NonconIormist, dar dornic s capteze aten ia.
Datele empirice indic Iaptul c aceast dimensiune comport o
relativ diIeren iere n Iunc ie de sex: la Iemei se maniIest printr-o
nuan mai marcat de ipohondrie, prin tendin a de a atrage aten ia,
dar si de echilibru social, care diIer de ansamblul orientat mai agresiv
la b rba i. Ia ambele sexe ns este speciIic Iaptul c o dominant
puternic poate conduce la un tip de voin obstinat si chiar spre un
comportament antisocial, rebel.
Unele date de cercetare indic Iaptul c dominan a tinde s
coreleze cu statutul social, Iiind mai ridicat la liderii recunoscu i. n
grupele de persoane Iormate din indivizi dominan i se noteaz o
interrela ie de roluri mai eIicient , precum si dominarea unor procedee
de tip democratic; astIel de persoane se simt libere s participe, se
angajeaz I r eIorturi sau ezit ri n problemele de grup, critic
deschis imperIec iunile.
Notele ridicate se asociaz de asemenea cu comportamentele de
tip delictual din perioada adolescen ei. Notele sc zute se ntlnesc
adesea la nevrotici.
FACTORUL F - Expansivitate vs. nonexpansivitate
Factorul F este un constituent important al extraversiei - introversiei,
ca Iactor secundar.
Polul nonexpansiv, cu note T ntre 0 si 3, indic un comportament
moderat, prudent, taciturn, introspectiv cu tendin a spre deprimare si
reverie. n general necomunicativ, mul umit de sine, legat de valori
personaIe, lent, reIlectant. Polul opus, al expansivit ii, indic un com-
portament impulsiv, entuziast, vesel, direct, plin de via . Individul este
guraliv, expresiv, legat de grup, spontan n reac ii.
Este unul dintre Iactorii care suport inIluen a mediului de Ior-
mare n m sura n care datele de cercetare arat c cei expansivi au avut
n general un mediu mai Iacil, mai pu in sever, creator de optimism, dar
108
si cu aspira ii mai pu in exigente. Nonexpansivii sunt, n general, cres-
cu i dup norme mai severe si tind spre un plus de modera ie.
Nonexpansivii apar vis tori, si rod unghiile. Expansivitatea core-
leaz cu preIerin a pentru aglomer ri urbane, dar si cu pozi ia n Iamilie:
cel mai n vrst tinde spre nonexpansivitate, cel mai tn r spre a Ii si
cel mai expansiv. Dup perioada adolescen ei, expansivitatea prezint o
descrestere, cu un declin mai marcat pentru perioada ntre 17 si 35 ani.
De asemenea, sunt date care indic corelativ c nonexpansivitatea este
asociat cu cresterea nc rc turii de anxietate.
FACTORUL G - Supraeu slab vs. for a supraeului
Exist doar o asem nare superIicial cu Iactorul C pentru c
Iactorul G este legat, n principal, de energie si perseveren .
Ia polul unui supraeu slab, caracteristic pentru comportament
este lipsa de toleran la Irustrare; un individ schimb tor, inIluen abil,
cu o emotivitate generalizat , oboseal nervoas , inconstan si nesi-
guran , care neglijeaz obliga iile sociale. n general, cu dezinteres
Ia de normele morale colective. Polul opus, cu note ntre 10 si 7,
atrage dup sine atitudini de constiinciozitate, perseveren , responsa-
bilitate personal ; insul e ordonat, consecvent, atent la oamenii si
lucrurile din jur.
ConIorm denumirii, Iactorul corespunde n viziunea lui Cattell
supraeului psihanalitic prin accentul pus pe considera ia Ia de nor-
mele morale, tendin a de a sus ine eul si a Irna impulsurile idului. Se
poate distinge de stabilitatea emo ional m surat de Iactorul C prin
Iaptul c rezult dintr-o integrare dinamic adecvat de-a lungul vie ii.
Persoana cu un G ridicat se maniIest ca respectuoas , metodic ,
cu o bun capacitate de concentrare, reIlectnd nainte de a vorbi,
preIernd de asemenea compania celor eIicien i. Acest pol indic
reusita n activit i variate, dar care impun perseveren , regularitate si
o bun organizare mental , Iiind n genere un prognostic bun pentru
succesul proIesional, aptitudinea pentru rolurile de lider, popularitate.
Polul sc zut se asociaz cu tendin a spre disimulare, vagabondaj, dis-
trugere si nc lcare a legii, spre accese de Iurie nest pnite.
FACTORUL H - Threctia vs. parmia
Cele dou denumiri ascund maniIest rile opuse ale dimensiunii
responsabile de timiditate si sensibilitate la amenin are, pe de o parte,
Ia de curaj si lips de sensibilitate, pe de alta.
Polul threctia, cu note T ntre 0 si 3, indic un comportament
dominat de tendin a de repliere asupra propriei persoane; prudent, rezer-
vat, distant, contemplativ, cu tendin a de a apare acru, rece, dezinteresat
109
de sexul opus, moderat si constiincios, dar cu interese limitate - sunt
cteva dintre maniIest rile caracteristice pentru comportament. De ase-
menea, se remarc o absen a interesului artistic sau aIectiv, o tendin
spre perceperea rapid a pericolului. Polul parmia, notele T ntre 10 si 7,
indic o sociabilitate gregar , o persoan ndr znea , c reia i place s
ntlneasc oameni, este activ, curajos, cu interes pentru sexul opus.
Impulsiv, Irivol, nelinistit, nu vede usor semnele pericolului, cu interese
artistice si cu o bogat rezonan emo ional .
Ia nivelul acestui Iactor puternic dominat de ereditate, ntlnim
ceea ce Cattell considera a Ii un temperament constitu ional schizotim,
leptosom. Replierea pe propria persoan , grija pentru o ,bun conduit
pot Ii la schizoizi prepsihotici o tr s tur diIeren ial . Se remarc totusi
c un astIel de comportament poate Ii considerat normal n circumstan e
traumatizante pentru individ. Un ins excesiv de tem tor, lent, cu greut i
n exprimare care Iuge de proIesiuni sau de situa ii care i cer contacte
sociale; este meticulos, evit marile reuniuni, preIer unul sau doi amici
intimi; i e team de situa iile noi sau competi iile publice, relativ mali-
ios, dar atent la sentimentele altora, tr ieste un sentiment de relativ
inadecvare Ia de tot ceea ce se ntmpl n jur.
Persoanele parmia se simt libere s participe, dar apar prolixe,
insensibile, iar n grup tind spre remarci de ordin personal mai degrab
dect legate de problema n cauz .
Termenul de threctia vine de la englezescul threat, amenin are, in-
dicnd o corela ie cu reactivitatea ridicat a sistemului nervos autonom
Ia de amenin are; opus temenului parmia, care indic predominan
parasimpatic .
FACTORUL I - Harria vs. premsia
Polul harria indic un comportament realist, dar dur; tipul de
persoan care nu se asteapt la lucruri extraordinare de la ceilalti, se
bazeaz pe sine, are spirit practic si relativ insensibilitate Ia de al ii,
matur emo ional, aspru, chiar cinic, I r sim artistic, reac ioneaz
prea pu in la aspecte estetice (I r ca n mod necesar s Iie si lipsit de
gust) si nu ia n seam incomodit ile Iizice.
Polul premsia indic un comportament sensibil la estetic, exi-
gent, dar ner bd tor, relativ imatur emo ional; insul caut ajutorul si
simpatia altora, este prietenos, blnd, indulgent cu sine si ceilal i,
diIicil de satisI cut n probleme de art , introspectiv, imaginativ si cu
o bogat via interioar , ac ioneaz prin intui ie sensibil ; n plan
social maniIest o relativ Irivolitate, dornic s atrag aten ia, este
nelinistit, chiar ipohondru.
110
Datele empirice coreleaz polul premsia cu pl cerea pentru
c l torii si experien e noi, cu tendin a spre o imagina ie labil , gustul
pentru teatru si o relativ incapacitate practic n modul de a-si
conduce aIacerile n general. Artistii prezint adesea cote ridicate la
acest Iactor. Factorul este ns sensibil la modele culturale, normele
europene Iiind mai ridicate dect cele americane. De asemenea, exist
o diIeren iere sexual : Iemeile si Ietele prezint n genere cote mai
ridicate dect b rba ii sau b ie ii. Exist o rela ie invers propor ional
ntre rezultatele muncii n grup si nivelul cotei Iactorului I: rezultatele
tind s Iie cu att mai sc zute cu ct cota medie a indivizilor e mai
ridicat , membrii Iiind descrisi ca len i n munca de grup, n decizii,
ac ionnd inutil, cu tendin a spre remarci de natur emo ional si
social , negativisti.
Harria reprezint o dominant comportamental a durit ii, mas-
culinit ii si a spiritului practic. Comportamentul este matur social,
genereaz solidaritate de grup si realism.
Factorul este din categoria celor Iorma i prin inIluen a mediului si
a culturii. Termenul de premsia vine de la expresia englez protectea
emotional sensitivity, deci o sensibilitate emo ional protejat , ceea ce
echivaleaz cu a implica Iormarea n interiorul unei culturi raIinate, care
protejeaz sensibilitatea si gustul estetic. Termenul harria vine de la
haraness ana realism, indicnd aspectul de duritate si realism n mediul
de Iormare.
Studii comparative si longitudinale indic pentru cotele ridicate
la acest Iactor, asem n ri cu sindromul isteriei de conversie, angoasei
si ipohondriei; de asemenea, o tendin mai marcat spre Iorme de
angoas la copiii cu cote nalte la I. Specialistii n psihiatrie, artistii si
Iemeile n genere tind s prezinte cote mai ridicate. Ia polul opus,
g sim oamenii politici, cei care conduc si direc ioneaz , electricienii,
mecanicii si contabilii.
FACTORUL L - Alexia vs. protension
Comportamentul la polul alexia cu note T ntre 0 si 3 apare
caracterizat prin ncredere, adaptabilitate, cooperare; absen a geloziei
sau invidiei, o gravitate amabil , dar plin de spirit, interesul Ia de
ceilal i. Polul protension cu note T ntre 10 spre 7 reprezint ten-
siunea: un mod de a tr i nencrez tor, nclinat spre gelozie, nd r tnic,
suspicios si timid; relativ rigid, dur si indiIerent Ia de al ii.
Nota joas caracterizeaz un subiect care se acomodeaz usor,
nu caut rivalitate, se preocup de tot soiul de oameni, exceleaz n
munca de echip . n general suspicios, individul caracterizat printr-o
111
cot ridicat apare adesea egocentric, rigid n interela ii, cu interes mai
degrab pentru via a sa interioar dect Ia de oameni. n general
circumspect, este un element tensionant n cadrul unui grup/echipe. Se
subliniaz ns Iaptul c datele asupra conexiunii dintre I ridicat si
comportamentul paranoid nu sunt total ediIicatoare.
FACTORUL M - Praxernia vs. autia
Dimensiunea deIineste un Iactor care cuprinde de asemeni
tr s turi diIicil de integrat ntr-o Iormul din limbajul obisnuit. AstIel,
de exemplu, polul cotelor sc zute, praxernia, deIineste un comporta-
ment practic si constiincios; este insul care ine la Iorm , este capabil
sa-si p streze sngele rece si prezint o relativ lips de imagina ie. n
acelasi timp, este un spirit logic, expresiv, deschis ca interese, cu
snge rece n caz de urgen sau pericol. Polul autia deIineste ceea ce
am putea numi nonconven ionalul excentric: imaginativ, boem, mai
pu in preocupat de constiinciozitate, cu un aspect exterior calm, are
ocazionale izbucniri emotive de natur isteric .
Datele de cercetare converg spre imaginea unei persoane preo-
cupate de a Iace orice lucru ,cum trebuie, care acord importan
aspectelor practice, nu ac ioneaz hazardat, este atent la detalii. Per-
soana autia este un imaginativ centrat n ntregime pe instan ele
interioare, prea pu in preocupat de contingen e, adesea original si
ignornd realit ile cotidiene si urmeaz calea proprie. Dotat ns cu
imagina ie creatoare si preocupat de marile idei. Dezinteresat Ia de
valorile materiale, motiva iile interioare l aduc uneori n posturi
extravagante acompaniate de reac ii emo ionale violente. Constient de
propria personalitate, se poate ntmpla s evite activit ile colective.
FACTORUL N - Naivitate vs. subtilitate
Polul naivit ii, respectiv al cotelor joase, indic un comportament
direct, naiv, sentimental, natural, uneori stngaci si nendemnatec; se
intereseaz de al ii si este usor de satisI cut. Polul opus indic pers-
picacitate si luciditate n opinii, un mod de a Ii raIinat, civilizat si subtil
n general, dar rece, indiIerent Ia de al ii si diIicil de satisI cut.
Datele indic corela ii cu un comportament politicos, experi-
mentat, modern, subtil, cu spirit analitic si cel mai adesea rece; o alur
intelectual , o viziune nesentimental asupra lucrurilor si vie ii, uneori
Iriznd cinismul. Aspectele caracteristice polului opus indic lipsa de
aIectare, naturale e si spontaneietate, uneori stng cie si brusche ea
reac iilor.
Acest al 11-lea Iactor nu aIecteaz ns decisiv comportamentul.
112
FACTORUL O - ncredere vs. tendin a spre culpabilitate
Polul cotelor joase indic un comportament calm, cu ncredere
n sine, senin, linistit, rezistent la stres, eIicient, viguros, uneori chiar
brutal, I r Iobii, se angajeaz n genere n activit i simple.
Polul cotelor nalte indic lipsa de securitate, un mod anxios,
depresiv, agitat de a se raporta la existen ; I r ncredere n ceilal i,
b nuitor, cu sentimente de culpabilitate.
S-au ob inut date care ndrept esc deIinirea sa ca tendin de-
presiv , sensibilitate emo ional , depreciere de sine, chiar nevrotism.
Persoana apare obosit de situa iile excitante, se simte incapabil s
nIrunte exigen ele existen iale cotidiene, se descurajeaz cu usurin ,
este plin de remusc ri si este deprimat , descoperind c oamenii nu
sunt nici morali, nici aten i Ia de aspectele importante; este nclinat
spre mil , lecturi, linistea semenilor. Reac ioneaz viu la diIicult i, se
descurajeaz . Ia copiii cu note ridicate (9 sau 10) apar temeri, sentiment
de solitudine si insuIicien . Experimentele privind dinamica grupului
demonstreaz c astIel de persoane nici nu se simt acceptate de grup sau
liberi s pariticipe, sunt Ioarte sensibile la normele de grup; de altIel nici
nu sunt acceptate usor de ceilal i, iar din punct de vedere social sunt
prost adaptate. Clinic, O ridicat apare n toate Iormele de nevroz , psi-
hoz , n tulbur ri de personalitate si inIirmit i psihice.
Urm torii 4 Iactori denumi i Q sunt mai pu in exprima i si cla-
riIica i, dar au o contribu ie n comportament atunci cnd sunt activi.
Au Iost deriva i din analiza Iactorial realizat asupra celorlal i Iactori.
Mai ales validitatea prognostic , privind tendin ele speciIice de com-
portament, le-a asigurat locul n cadrul chestionarului.
FACTORUL Q 1 - Conservatorism vs.
lipsa de respect pentru conven ii
Polul conservator indic un mod relativ necritic de acceptare a
normelor; polul opus reprezint un comportament deschis spre nou,
inovator, critic, cu un ascu it gust pentru analiz .
FACTORUL Q 2 - Dependen a de grup vs.
independen a personal
Nu este un Iactor clar stabilit n varia iile comportamentale,
maniIestndu-se mai ales la nivelul atitudinilor interioare. De Iapt, nici
unul dintre acesti Iactori Q - 2, 3 & 4 nu au Iost g si i cu maxim
certitudine n valid rile empirice, ap rnd mai ales n r spunsurile la
chestionare.
113
Factorul Q2 contribuie la Iactorul secund introversie.
Persoana cu cote Q 2 ridicate este ra ional , capabil s se
decid singur . Ia polul opus, este tipul de individ care merge o dat
cu grupul, caut aprobarea social , urmeaz moda. Datele de cercetare
indic corelarea comportamentului Q 2 sc zut cu proIesii din sIera
cercet rii, cadrelor de conducere si decizie, n general indivizi care
gndesc mult prin ei nsisi.
Cercet ri privind dinamica grupului indic , de asemenea, c cei
cu Q 2 ridicat tr iesc insatisIac ii legate de integrarea n grup, Iac
remarci care cel mai adesea sunt solu ii, iar grupul tinde s -i reIuze. n
colectivul scolar astIel de copii sunt inu i la distan , par s aib
interese mai mature dect ceilal i si ating usor succesul academic.
FACTORUL Q 3 - Sentiment de sine slab vs.
sentiment de sine puternic
n comportament se maniIest prin lipsa de control spre deosebire
de polul opus, respectiv disciplina de sine, exigen a, voin a dezvoltat .
Factorul se pare c exprim gradul n care individul a acceptat o
imagine de sine ideal prin care si dirijeaz comportamentul real. Un
astIel de Iactor depinde de mediu n sensul dependen ei de ncurajare,
stimularea valorilor constructive si a respectului de sine. Copilul cu o
cot Q 3 ridicat prezint un bun autocontrol, ncearc s aplice si
aprobe normele etice acceptate, doreste s Iac bine, are considera ie
pentru al ii, este prev z tor si dispus s -si controleze exprimarea emo-
iilor. Factorul prezint empiric o corela ie substan ial cu sentimentul
de sine, cu integrarea pulsional care vizeaz men inerea unei adec-
vate imagini de sine.
Opus, Q3 sc zut prezint n principal o emotivitate necontrolat ,
care se aseam n cu Iactorul D din H.S.P.Q., Iactor care dispare
practic ca atare la vrsta adult . O cot sc zut Q3 este asociat cu de-
lincven a juvenil .
Factorul Q 3 contribuie semniIicativ la Iactorul secund anxietate.
n cercet rile privind dinamica de grup, Q 3 ridicat caracteri-
zeaz de obicei pe cei alesi ca lideri eIicien i: sunt st pni pe sine, Iac
multe judec i n leg tur cu grupul, nu apar ca jenan i sau inoportuni.
Q 3 ridicat indic de asemenea reusita n proIesiuni mecanice, n
matematic , n activit i de organizare, ca directori si Iunc ionari n
servicii publice. Uneori a Iost numit si Iactor ,giroscopic al perso-
nalit ii, indicnd stabilitatea si orientarea acesteia.
114
FACTORUL Q4 - Tensiune ergic slab vs.
tensiune ergic ridicat
Comportamentul Q4 la polul cotelor joase indic un mod de a tr i
destins, calm, nonsalant, satisI cut de sine. Polul opus este caracterizat
prin ncordare, tensiune, excitabilitate si sentimente de Irustrare. Q4
ridicat caracterizeaz un comportament nelinistit I r motiv, ncordat,
iritabil, agitat.
Datele clinice indic pentru Iactorii O si Q4 capacitatea de a
diIeren ia normalul de nevrotic, Iiind una dintre dimensiunile semni-
Iicative pentru contribu ia la indicele de anxietate general . n acelasi
timp, clinic, se relev Q4 ridicat n tulbur rile de personalitate, inIir-
mit ile Iizice si n psihoze.
Cattell interpreteaz acest Iactor n sensul nivelului de excita ie
si tensiune datorate pulsiunilor nedesc rcate sau Irustra iei.
Factorii de ordina secundar (de suprafa )
Factorii de ordin secundar au semniIica ia de tr s turi de supraIa
si sunt deIini i si determina i experimental de Cattell. Ei sunt calcula i n
Iunc ie de ponderea contribu iei Iiec reia dintre componentele primare
n clusterul Iactorial; la calculare se utilizeaz cotele standard (nu notele
brute), iar ceea ce se ob ine are semniIica ia unei cote standard, de la 0
la 10. n mod obisnuit se utilizeaz un sistem mai rapid, pe care l vom
prezenta, care admite rotunjirea notei Iinale si a contribu iei cotelor
componente; acest sistem suIer de o relativ imprecizie n sensul c pot
apare situa ii cnd nota Iinal este mai mic de 0 sau mai mare de 10,
ceea ce se rectiIic prin aproximarea ei la nivelul cotei celei mai
apropiate, respectiv 0 sau 10. Valorile sc zute ale intercorela iilor dintre
Iactorii secunzi indic independen a acestora.
FACTORUL I - Adaptare vs. anxietate
O cot ridicat la Iactorul secundar I indic o anxietate ridicat ,
n sensul obisnuit al denumirii. Persoana nu este necesar nevrotic ,
anxietatea poate Ii reactiv la o situa ie, dar indica ia de neadaptare
este precis . Este persoana nesatisIacut de capacitatea sa de a r s-
punde cerin elor vie ii si a-si realiza dorin ele. Anxietatea puternic
perturb randamentul si atrage tulbur ri psihosomatice.
FACTORUL II - Intraversie vs. extraversie
Cota sc zut la acest Iactor secund indic tendin a spre timiditate
si inhibi ie n rela iile cu ceilal i. Acest lucru poate Ii deIavorabil pentru
proIesii care cer contacte sociale multiple, dar poate Ii un indice sensibil
si Iavorabil pentru o munc care cere precizie.
115
Extraversia, la cel lalt pol, indic lipsa de inhibi ie social si o
satisIac ie general Ia de propria persoan . Favorabil n predic ia
pentru activit i care cer contacte sociale multiple, este neIavorabil ,
de exemplu, n ecua ia reusitei academice.
FACTORUL III - Emotivitate vs. dinamism
Cotele sc zute la acest Iactor indic o emotivitate diIuz care
poate Ii de tip depresiv si Irustrant pentru persoan . Acest gen de om
este sensibil la raIinamentele existen ei, cu un temperament artistic,
pl cut; n gama diIicult ilor are tendin a de a reIlecta prea mult,
examinnd situa ia pe toate Ie ele nainte de a trece la ac iune, ac iune
care apare din acest motiv prea ntrziat .
Polul opus reprezint un comportament dinamic, ntreprinz tor
si decis, competent. Exist riscul ca astIel de persoane s ac ioneze
orientndu-se predilect dup ceea ce le apare clar si indiscutabil, I r
s examineze aspecte mai subtile, sau rela iile umane implicate. n Ia a
diIicult ilor, tendin a trecerii la ac iune primeaz , nu cea de reIlec ie.
FACTORUL IV - Supunere vs. independen
Cotele sc zute indic un comportament moderat, pasiv, legat si
dependent de ceilal i; cu tendin a de a c uta aprobarea si sprijinul
celor de care are nevoie si de a-si orienta conduita n Iunc ie de cei ce
acord aceast sus inere.
Independen a, la polul opus, se maniIest prin tendin a spre
agresivitate, ndr zneal , un mod transant de a ac iona, ini iativ . O
astIel de persoan chiar caut situa iile n care se tolereaz sau se
ncurajeaz o astIel de atitudine.

3.2.3. Modalitatea de calcul a factorilor secundari
Vom prezenta modalitatea prin rotunjire si modalitatea cu aju-
torul constantelor exacte (care vor apare n paranteze), asa cum sunt
prezentate si n manualul testului. Cnd se vor utiliza cotien ii exac i
din paranteze notele Iinale nu se mai mpart la 10.

Tabelul 3. Modalitatea de calcul a factorilor secundari
Denumire factor Ecua ie
Adaptare vs. anxietate 2 I (0.10) 3 O (0.30) 4 Q4 (0.38) - 2 C
(-0.18) - 2 H (-0.17) - 2 Q3
Ia totalul astIel ob inut se adun constanta
34 (3.4) si totul se mparte la 10.
116
Denumire factor Ecua ie
Introversie vs. extraversie: 2 A (0.17) 3 E (0.33) 4 F (0.41) 5 N
(0.48) - 2 Q2 (-0.16).
Din total se scade 11 (-1.15), iar rezultatul se
mparte la 10.
Emotivitate vs. dinamism: 2 C (0.19) 2 E (0.17) 2 F (0.23) 2 N
(0.20) - 4 A (-0.42) 6 I (-0.55) - 2 M (-0.1).
Totalului i se adaug constanta 69 (6.85), iar
rezultatul se mparte la 10.
Supunere vs. independen : 4 E (0.44) 3 M (0.32) 4 Q1(0.39) 4 Q2
(0.36) 3 A (-0.27) 2 G (-0.16).
Nu exist o constant (doar pentru Iorma
zecimal , -0.40). Rezultatul se mparte la 10.

3.3. Chestionarul de personalitate pentru adolescen i - HSPQ

Exist cel pu in patru perspective care intervin n inIeren ele
asupra comportamentului, care sunt tot attea modalit i de a descrie
personalitatea:
1. Plecnd de la aser iunea c este compus dintr-un num r deter-
minat de dimensiuni, virtual prezente, se pune problema m surii
n care Iiecare dintre acestea este operant n structura dat .
2. Plecnd de la aIirma ia care aduce n ecua ie caracterul situa ional
al comportamentului, se pune problema determin rii a ceea ce i
asigur consisten a de-a lungul situa iilor.
3. Avnd n vedere caracterul adaptativ al comportamentului, ,capa-
citatea de a Iace Ia , se va pune problema mijloacelor utilizate
de persoan pentru a Iace operante diIeritele dimensiuni pe care le
reprezint .
4. n Iine, plecnd de la interrela ia diIeritelor dimensiuni n compor-
tamentul real, se impune cercetarea modelului particular al Iunc-
ion rii acestora.
AstIel, psihodiagnoza personalit ii care si pune problema central
a modului cum interrela ioneaz tr s turile este n Iapt, spune Cattell,
un proces complex de procesare de inIorma ii, cu secven e speciIice:
se caut dimensiunile comportamentale ce apar semniIicative
n existen a persoanei respective;
se determin gradul n care acestea sunt prezente, speciIicul lor;
se determin Ielul n care individul le Iace operante n diIerite
situa ii existen iale;
117
se cerceteaz n ce condi ii si situa ii apar aceste inser ii
adaptative;
se determin aderen a la real a utiliz rii de c tre individ a
caracteristicilor pe care le posed ;
pentru ca, n Iinal, s Iie posibil construirea unei imagini
interac ioniste privind interrela iile dimensiunilor respective n
comportament.
n acest complex proces de prelucr ri, problema vrstei si
stabilit ii Iactoriale a constituit un domeniu preIeren ial pentru multe
echipe, dintr-o perspectiv structuralist si longitudinal . AstIel,
Cattell & Gruen, 1953; Cattell, 1957; Cattell & Coan, 1957; Peterson,
1965; Eysenck, Easting & Eysenck, 1970 ajung s releve c exist
tr s turi care apar n adolescen , n timp ce alte tr s turi dispar si c
unii Iactori sunt prezen i de-a lungul tuturor vrstelor.
Se preIer dou tipuri de cercet ri:
1. Prima tehnic ce m soar corela iile dintre evalu ri cantitative
realizate n perioade de vrst diIerite, speciIice pentru etapa de dez-
voltare inclus n studiu, este metoda longitudinal care este indicat
pentru a ob ine date privind rela iile dintre ,vrstele cronologice ale
dimensiunilor sau condi iilor luate n studiu.
2. A doua tehnic se axeaz pe datele intersec ionale, n care
secven a de dezvoltare este stabilit prin subiec i care tr iesc simultan
n aceeasi perioad de timp, pentru a se ob ine o compilare a liniilor de
tendin legate de vrst . Cattell si asocia ii lui de la Universitatea din
Illinois preIer acest tip de cercet ri, astIel nct generaliz rile privind
structura personalit ii n adolescen produse prin studiile lui Sealy &
Cattell, 1966, Schaie, 1966, Black 1965 provin din cercet ri inter-
sec ionale.
3.3.1. Sinteze ale cercet rilor axate pe dinamica factorilor
n adolescen
Pentru Cattell si Sealy, 1966, aspectele majore ale personalit ii
se schimb de-a lungul adolescen ei, iar aceste schimb ri prezint un
important speciIic n Iunc ie de sexul subiectului. Cu ct avanseaz n
adolescen de-a lungul perioadei ntre 11 si 18 ani, modelele culturale
si expecta iile legate de rol sunt responsabile de multe dintre diIe-
ren ele intersexuale determinate, n m sura n care, de exemplu, rolul
Ieminin devine tot mai accentuat o dat cu vrstele mai mari. Autorii
consider , de exemplu, c tendin a de dominare n crestere la sexul
Ieminin ,poate Ii legat de tr irea cresterii dezirabilit ii sociale si
sexuale de-a lungul acestei perioade. Adolescen a apare n general,
118
pentru ambele sexe, ca o perioad de crestere a sociabilit ii, identit ii
si suIicien ei personale, dominan ei, adapt rii la social. B ie ii devin
mai hot r i, are loc la ambele sexe o dezvoltare a constientiz rii
cerin elor realului si o treptat descrestere a nelinistii si anxiet ii.
Realiznd o sintez a datelor privind evolu ia Iactorilor personali-
t ii de-a lungul perioadei ntre 11 si 18 ani, n Iunc ie de criteriile vrst
si sex, Sealy si Cattell subliniaz posibilitatea unor date suplimentare
prin considerarea altor criterii precum statusul socio-economic, tipul
comunit ii de reziden , rasa. Vom prezenta n tabelul 4 principalele
aspecte surprinse, n m sura n care acestea sunt importante n inter-
pretarea diIeren ial a datelor chestionarelor HSPQ si 16 PFQ.

Tabelul 4. Tendin e n dezvoltarea personalit ii n adolescen
Tr s tura surs Sealy & Cattell, 1966
A schizotimie / ciclotimie de la 11 la 17 ani o crestere a sociabilit ii si
o reducere a nsingur rii; la b ie ii de peste
18 ani (colegiu) o crestere a obiectivit ii,
scepticismului; la Iete apare un declin slab
spre ciclotimie
B inteligen o crestere stadial de la 11 la 15 ani
C for a eului cresterea nu este semniIicativ pentru nici
unul dintre sexe
D flegmatic/excitabil de la 11 la 17 ani, la ambele sexe se noteaz
cresterea identit ii si suIicien ei personale,
o sc dere a excitabilit ii si nesiguran ei
E submisiv/dominant la ambele sexe de-a lungul perioadei creste
dominan a dar cu un model diIerit: dac la
Iete are loc mai nti o crestere ntre 11 si
17 ani, la b ie i continu cresterea tendin ei
de dominare de la 18 la 23 ani, n timp ce la
Iete se produce o stagnare, chiar o usoar
tendin la unele Iete spre submisivitate;
pentru toat perioada de vrst scorurile
Ietelor sunt mai sc zute n general ca ale
b ie ilor
F taciturn/expansiv expansivitatea creste de la 11 la 17 ani,
apoi apare o tendin spre aplatizare ntre
17 si 19, apoi declin
G for a supraeului nu apare nici o tendin semniIicativ
H parmia/threctia usor declin al timidit ii de-a lungul vrstelor
119
Tr s tura surs Sealy & Cattell, 1966
I premisa/harria scorurile pentru b ie i apar mult mai sc zute
dect la Iete; n adolescen a timpurie, b ie ii
prezint o crestere clar pe m sur ce devin
mai realisti, cu ncredere n sine, mai hot -
r i; cresterea la Iete este mai semniIicativ
ntre 15 18 ani
1 coasthenia/zeppia de la 11 la 17 ani usor declin n coasthenia
pe m sur ce scade ideosincrasia si creste
participarea la grup; declinul la b ie i
apare mai mic, ei tind s r mn mai
domina i de ideosincrasii
L protension/alexia pentru Iete apare un declin ordonat de-a
lungul adolescen ei
M autia/praxernia o tendin de crestere a scorurilor n pe-
rioada 11 17 ani relativ mai important ,
cu semniIica ia de conven ionalism, spirit
practic, realism; n perioada urm toare, la
Iete apare un declin semniIicativ
N naivitate/subtilitate o tendin de crestere mai semniIicativ de
la 15 la 23 ani
O ncredere/subtilitate o tendin general de descrestere; la Iete
tendin a spre culpabilizare nregistreaz
scoruri mai mari; b ie ii devin de-a lungul
adolescen ei n mod semniIicativ mai pu in
nelinisti i
Q1 conservator/radical Ietele sunt mai conservatoare si, I r a pre-
zenta cu adev rat radicalism, exist tendin a
de crestere a scorurilor de-a lungul cole-
giului; b ie ii la vrsta colegiului prezint o
tendin clar spre cresterea radicalismului;
la cei care nu sunt la colegiu se maniIest
un declin
Q2 dependen /independen pentru Iete, un declin semniIicativ de la 11
la 16 ani; dup 16 ani apare la ambele sexe
o crestere semniIicativ
Q3 controlat/necontrolat crestere semniIicativ doar la b ie i n
prima parte a adolescen ei
Q4 relaxare/tensiune n adolescen a timpurie o crestere la ambele
sexe; o sc dere semniIicativ de la tensiunea
ergic 18 la 23 ani pentru tinerii de la colegiu,
sau pentru b ie ii care nu sunt la colegiu.
120
3.3.2. Exemplificarea interpret rii unui profil 16 PF:
Material: Chestionar cu dou Iorme paralele, A si B. Are 126
itemi, o Ioaie de r spuns, 2 grile de corec ie, etalonul de transIormare
a notelor brute la scale n note standard, construit n clase standar-
dizate (11); manual de interpretare.
Scop: DeIinirea unui proIil, un model al Iunc ion rii Iactorilor
primari si secundari.
Structur : Sunt construite 16 scale destinate evalu rii celor 16
Iactori primari ai personalit ii mature, denumite cu litere, de la A la
Q4. Sunt date 4 Iormule de combinare a notelor etalon de la anumite
scale pentru a determina gradul de maniIestare a celor 4 tr s turi
secundare. ProIilul cuprinde, la cele 2 extreme, urm toarele atribute
comportamentale:
Scala A. Rezervat, detasat, critic, rece Ia de polul opus, des-
chis, cald, amabil, cooperant, sociabil
Scala B. Ient n n elegere sau nv are, inteligen mai pu in
eIicient , gndire abstract , Ia de polul opus, inteligen vie, capa-
citate bun de abstractizare
Scala C. Eu slab: stabilitate emo ional sc zut , hipersensibilitate,
iritabilitate, I r toleran la Irustrare Ia de eu puternic, cu un bun
control al emotivit ii, stabil, calm, realist
Scala E. Docil, amabil, conciliant, acomodabil, umil Ia de aIir-
mativ, sigur de sine, spirit independent, autoritar, dominator, nc p nat
Scala F. Moderat, taciturn, prudent, rezervat Ia de impulsiv,
spontan, expansiv, entuziast, plin de via , direct
Scala G. Supraeu slab: oportunist, I r sim ul datoriei, nep s tor,
tendin spre neglijen Ia de supraeu puternic: constiincios, perse-
verent, cu sim ul datoriei si responsabilit ii, moralizator
Scala H. Timid, timorat, suspicios, cu o pruden extrem ,
exteriorizare diIicil , sentimente de inIerioritate Ia de ndr zne ,
ntreprinz tor, sociabil, cu rezonan emo ional bogat
Scala I. Realist, dur, se bazeaz pe sine, pozitivist, cu spirit
practic, insensibil Ia de tandru, dependent aIectiv, sensibil pn la
imaturitate emo ional , cere ajutorul si stima altora, I r spirit practic
Scala I. ncrez tor, cooperant, adaptabil Ia de nencrez tor,
nd r tnic, neindicat pentru munca n echip
Scala M. Practic, constiincios, ine la Iorm , capabil s -si p streze
sngele rece; oarecare lips de imagina ie Ia de imaginativ, boem,
vis tor
121
Scala N. Direct, naiv, sentimental, natural Ia de subtil, pers-
picace, clarv z tor, lucid
Scala O. Calm, ncrez tor n sine, senin Ia de anxios, depresiv,
cu sentimente de culpabilitate
Scala Q1. Conservator, cu respect pentru conven ional Ia de
deschis spre nou, inovator, critic, analitic
ScalaQ2. Dependent de colectiv Ia de independen personal ,
decis, plin de resurse interioare
Scala Q3. O slab integrare a impulsurilor, necontrolat si n
conIlict cu sine, impulsiv Ia de control al impulsurilor, Iormalist,
prudent n raporturile sociale, cu amor propriu
Scala Q4. Slab tensiune ergic : destins, calm si nep s tor Ia de
tensiune ergic ridicat : tensionat, cu sentimente de Irustrare, dep sit de
evenimente
Factorii secundari, de supraIa :
Factorul I. Adaptabil si, la extrem, lipsit de motiva ie pentru
sarcini diIicile Ia de anxietate puternic , inadaptat. Calculul notei
standard se Iace pornind de la notele standard ale Iactorilor primari
componen i, astIel: 2 I 3 O 4 Q4 - 2 C - 2 H - 2 Q3; totalului i se
adaug constanta 34, iar suma se mparte la 10.
Factorul II. Introvert Ia de extravert. Calculul notei standard se
Iace pornind de la notele standard ale Iactorilor primari componen i,
astIel: 2 A 3 E 4 F 5 N - 2 Q2. Din total se scade constanta 11 si
se mparte la 10.
Factorul III. Emotivitate diIuz , sensibil, temperament de artist
Ia de dinamism, decis si ntreprinz tor, trece repede la ac iune. Cal-
culul notei standard se Iace pornind de la notele standard a Iactorilor
primari componen i, astIel: 2 C 2 E 2 F 2 N - 4 A - 6 I - 2 M. Ia
total se adaug constanta 69 si se mparte la 10.
Factorul IV. Supunere, un caracter moderat, pasiv, caut apro-
barea si sprijinul Ia de independen , agresivitate si ndr zneal n
modul de a se impune, transant, cu ini iativ . Calculul notei standard se
Iace pornind de la notele standard ale Iactorilor primari componen i,
astIel: 4 E 3 M 4 Q1 4 Q 2 - 3 A - 2 G. Totalul se mparte la 10.
Aplicare: Chestionarul se aplic individual sau colectiv, I r
limit de timp. Subiectul va completa r spunsurile obligatoriu la to i
itemii. Avnd n vedere Iidelitatea nalt dintre Iorma A si Iorma B, se
poate ra iona n leg tur cu modul cum a r spuns subiectul la test
comparnd rezultatele la cele dou proIile.
122
Interpretare: Dimensiunile Iactoriale se interpreteaz pornind de
la Iaptul c o not la extreme indic un maxim de activism al inIluen ei
respective asupra comportamentului, iar nota din zona ,medie", res-
pectiv la clasele 4, 5 si 6 pare s indice o inIluen speciIic nesemni-
Iicativ . Cu ct nota este mai extremizat spre unul sau altul dintre cei
doi poli ai dimensiunii, cu att putem considera inIluen a speciIic a
Iactorului respectiv mai puternic . n acest sens, se trec n revist cei 16
Iactori si se selecteaz n Iunc ie de ponderea inIluen ei ncepnd de la
cei mai puternici si sensul acestei inIluen e (notele 0 si 10, 1 si 9, 2 si 8),
la cei care par a inIluen a mai slab comportamentul (notele 3 sau 7).
Apoi ncerc m s ne imagin m ce tip de comportament rezult n urma
unor astIel de inIluen e si n ce anume situa ii acest gen de a reac iona
pare s conduc spre esecuri, vulnerabilit i sau invers, la reusite. Se
calculeaz Iactorii secundari si se realizeaz o imagine mai integrat n
leg tur cu Ielul cum este perceput personalitatea subiectului testat.
Exemplu: Rezultatele ob inute la chestionar de subiect (b rbat,
25 ani) sunt:
Scale A B C E F G H I I M N O Q1 Q2 Q3 Q4
Note standard 6 9 3 4 8 4 5 5 3 5 7 6 7 3 6 5
Factorii activi n comportament sunt: B, F, C, G, I si Q2, N si Q1.
n urma aplic rii Iormulelor pentru calculul Iactorilor secundari
a rezultat: I. 5; II 7; III 6; IV 5. Comportamentul este dominat de inte-
ligen , de luciditate si re inere n ceea ce Iace; se maniIest spontan si
expansiv, nu reuseste s -si controleze suIicient emo iile, este legat de
ceilal i, pl cut, vesel, relativ cooperant si adaptabil la grup. Atrage
aten ia n special dinamismul, care, I r s Iie extremizat, i d posi-
bilitatea unei rela ion ri eIiciente n situa iile problematice (tendin a
Iiind s ac ioneze). n general apare ca deschis, sociabil, extravert,
ceea ce nseamn c n comportament si decizii subiectul este legat de
datele si obiectele realit ii.

3.4. Chestionarul ,C" Cattell privind nivelul anxiet ii

Porot, n Manualul alfabetic ae psihiatrie, sintetiznd deIinirile
anxiet ii, semnaleaz trei condi ii esen iale:
1. Sentimentul iminen ei unui pericol nedeterminat, sentiment de
obicei acompaniat de Iantasme tragice care pot ampliIica totul
la propor iile unei reale tragedii;
123
2. starea de aten ie Ia de un pericol, o veritabil alert psihic
care cuprinde subiectul n ntregime, ca si cum orice altceva
ar nceta si totul converge spre o iminent catastroI ;
3. convingerea de neputin absolut , nso it de sentimentul de
dezorganizare si aneantizare n Ia a pericolului.
Desigur, dominanta aIectiv a anxiet ii este nso it de o
simptomatologie vegetativ : disIunc ii respiratorii si cardiace, dispnee,
paloare, relaxarea ntregii musculaturi sau contracturi violente ale unor
segmente precum Iruntea etc. Aceste reac ii permit o distinc ie ntre
anxietatea la nivel psihic si angoasa ca termen care introduce pre-
ponderent planul somatic.
Anxietate manifest yi anxietate voalat
Chestionarul special dedicat anxiet ii cuprinde un num r de 40
de itemi organiza i dup Iactorii primari componen i si dup caracterul
maniIest sau interiorizat al simptomelor respective, astIel nct primii
20 se reIer la maniIest ri indirecte, ,voalate" ale anxiet ii, iar ceilal i
20 la expresia direct a st rii la nivelul comportamentului. Raportul
ntre jum tatea A si jum tatea B, calculat separat de nota general de
anxietate, devine un indice pentru gradul de mascare sau de exprimare
n comportamentul observabil al anxiet ii.
Date privind importan a sexului yi vrstei subiectului n
interpretarea anxiet ii
Studiile l-au condus pe Cattell la utilizarea a dou importante
corec ii a notei generale de anxietate, n Iunc ie de sexul subiectului si
n Iunc ie de vrst . n ceea ce priveste vrsta, nota general scade de o
parte si de alta a vrstei de 19 21 ani. n ceea ce priveste sexul, nivelul
de anxietate Ieminin este n general mai crescut si n crestere mai
accentuat la Iemei. Aceste dou aspecte corelate au condus la aplicarea
n mod diIeren iat, pe sexe, a unor corec ii.
Pentru b rba i: ntre 17 19 ani se scad 2 puncte; ntre 20 24
se scade 1 punct; ntre 25 29 nu se scade nimic; ntre 30 34 se
adaug 1 punct; ntre 35 si 39, se adaug 2 puncte.
Pentru Iemei, ntre 17 19 se scad 4 puncte; ntre 20 24 se
scad 3 puncte; ntre 25 29 se scad 2 puncte; ntre 30 34 se scade 1
punct, de la 35 n sus nu se mai opereaz modiIic ri.
Prezentarea factorului anxietate yi a fa etelor abordate de
chestionar
Pentru Cattell, Iactorul anxietate este secundar, reprezentnd o
particular combinare a contribu iei a 5 Iactori primari: constiin a de
124
sine Q3, Ior a eului C, propensiunea paranoid I, propensiunea spre
culpabilitate O si tensiunea ergic Q4.
Pentru personologul american, anxietatea se reIer la caracte-
ristici precum: tensiunea interioar , instabilitatea, lipsa de ncredere n
sine, rezerva n asumarea situa iilor de risc, temeri, diIerite maniIest ri
psihosomatice ampliIicate n plan subiectiv. Anxietatea diIer de
nevrotism prin accentul pus pe incapacitatea de adaptare la situa ii noi
si rigiditatea comportamentului.
De asemenea, modul de organizare al celor dou jum t i n
Iunc ie de Iactorii primari este similar: cte 4 itemi pentru Q3, 3 itemi
pentru C, 2 itemi pentru I, 6 itemi pentru O si 5 itemi pentru Q4, n
Iunc ie de ponderea contribu iei Iiec ruia.
Dac ar Ii s relu m semniIica ia speciIic a acestor contribu ii pen-
tru condi ia anxiet ii vom accentua pe urm toarele aspecte speciIice:
De:voltarea con,tiin ei ae sine Q3 indic gradul de motivare a
integr rii comportamentului n jurul accept rii si imaginii de
sine deIinit constient, clar si n Iunc ie de standardele
sociale acceptate. n acest sens, Q3 -, respectiv absen a unei
astIel de integr ri a comportamentului este considerat una din
cauzele majore ale dezvolt rii anxiet ii. Varia ia notei la Q3
poate Ii legat si de structurile caracteriale si deprinderile
acceptate n plan social.
For a eului, sau capacitatea de a controla si exprima tensiunile
ntr-o manier realist si aprobat social, intervine n starea de
anxietate prin consecin ele incapacit ii unui eu slab, respectiv
C - incapabil de autocontrol, care, recurgnd la multiple ap r ri,
duce la cresterea tensiunii subiective; o ipotez suplimentar
porneste de la eIectul unei tensiuni puternice care poate conduce
la regres psihic si mpiedic cresterea normal a Ior ei eului.
Mai pu in clar apare cauza intern a corel rii propensiunii
paranoiae I, cu anxietatea, dar se presupune, de exemplu, la
acest nivel relativ exterior al explica iei psihologice, c situa ia
social diIicil indus de comportamentele dominate de ten-
din a paranoid are ca eIect anxietatea, cu sensul c nesiguran a
social paralel ap r rii paranoide conduce la anxietate.
Descriptiv, Iactorul O reprezint culpabilitatea anxioas ae-
presiv si poate reprezenta o propensiune constitu ional spre
anxietate. n Iormele extreme se include ntr-un sindrom care
125
combin depresia, auto-culpabilizarea si anxietatea, sindrom
care poate Ii ntlnit n practica psihiatric . Caracteristica
central , descris prin testul ,C" este sentimentul lipsei de
demnitate personal , anxietatea si depresia mpreun cu pro-
pensiunea spre tot Ielul de sentimente de auto- culpabilizare.
Component important a anxiet ii, tensiunea ergic , Q4,
prin impulsuri activate sau provocate, prin necesit i nesatis-
I cute de orice tip, contribuie la starea de neliniste. AstIel, de
exemplu, excitarea apetitului sexual, nevoia de considera ie
sau teama de o situa ie apar ca impulsuri legate de sindromul
anxiet ii. Nivelul ridicat al tensiunii ergice se reIlect n
pulsiunea spre agresivitate, tensiune, iritabilitate, nervozitate.
Cotele ridicate, extreme, ncepnd de la nota standard 7, indic
instalarea anxiet ii. Nivelul 10, pentru o scal n 11 clase standar-
dizate, indic necesitatea unei interven ii terapeutice.
Nevroza, ca dimensiune distinct de anxietate, conduce la cres-
terea cotei acesteia. n unele st ri nevrotice acute, putem ntlni cresteri
extreme ale anxiet ii; n general, un nevrotic si direct propor ional cu
stabilizarea nevrozei poate avea note oscilnd ntre 7 si 8, n termenii
notelor standard. De asemenea, nivelul notei standard diIeren iaz ntre
un diagnostic de isterie sau de angoas (trei sIerturi dintre bolnavi au
note peste 7) si de normalitate (trei sIerturi dintre ,normali" au note sub
7). Datele clinice indic si Iaptul c , n general, Iormele de psihoz an-
treneaz o ridicare a nivelului de anxietate, nota Iiind mai ridicat dect
la nevrotici, deci peste 8. Acest tip de interpret ri l-am ntlnit si pentru
scalele MMPI.
Se poate distinge ntre anxietate ,normal ", cnd starea psihic
este direct dependent de o situa ie existen ial anxiogen si anxietatea
patologic .
Dintre componentele primare ale anxiet ii, Q3 si Q4 sunt cel
mai direct legate si inIluen ate de mediu, iar C are o important contri-
bu ie ereditar .
De asemenea, Iactorii O si I sunt cei mai stabili. Situa iile stre-
sante determin o mai puternic presiune a pulsiunilor, Q4 si tulbur
un eu imatur, C-.
O not standard ntre 0 si 1 este semniIicativ pentru lipsa de
motiva ie general , sau pentru starea de apatie. n acest sens, de
exemplu, reusita scolar coreleaz cu anxietatea n zona medie.
126
3. 5. Exemplificarea interpret rii unui profil ,C
Materiale necesare: Chestionar cu 40 itemi, Ioaie de r spuns,
gril , etalon pe vrste si sexe, Ioaie de proIil, manual pentru interpretare.
Scop: Anxietatea conIorm teoriei lui R.B. Cattell deIineste
caracteristici de tensiune interioar , instabilitate, lips de ncredere n
sine, rezerv n asumarea situa iilor de risc, temeri, diIerite maniIest ri
psihosomatice ampliIicate subiectiv. Factorul de anxietate e apropiat de
nevrotism, ns se deosebeste de acesta. (Nevrotismul este incapacitatea
de adaptare la situa ii noi, rigiditate n comportament). Chestionarul este
construit cu scopul de a m sura anxietatea. Itemii sunt organiza i dup
Iactorii primari componen i si dup caracterul maniIest sau interiorizat
al simptomelor. AstIel primii 20 itemi se reIer la maniIest ri indirecte,
voalate ale anxiet ii, urm torii 20 la expresia direct a st rii la nivel
comportamental. Raportul dintre prima si a doua jum tate, calculat se-
parat de nota general de anxietate, devine un indice pentru gradul de
mascare sau de accentuare comportamental a tr irii anxioase.
Structur : Chestionarul evalueaz nivelul anxiet ii globale
prin 5 subscale care determin 5 Iactori primari ai anxiet ii. Acesti
Iactori sunt urm torii:
Scala Q3 nivelul de integrare a imaginii de sine cu comporta-
mentul sau dezvoltarea constiin ei de sine. Acest Iactor arat gradul de
motivare a integr rii comportamentului individual n ce priveste
imaginea de sine acceptat constient si raportat la standardele sociale
acceptate. Absen a unei astIel de integr ri a comportamentului n jurul
unei imagini de sine clar este una dintre cauzele majore ale dezvol-
t rii anxiet ii. Nota pentru componenta Q3 poate s Iie, de asemenea,
legat de structurile de caracter si de obiceiurile socialmente aprobate.
Scala C Ior a Eului (capacitatea de a se controla, Iacilitatea de
a-si recunoaste realist tensiunile interioare). Factorul ,C reprezint
conceptul bine cunoscut al Ior ei Eu-lui, capacitatea de a controla si de
a exprima tensiunile ntr-o manier adoptat si realist , tensiunile ge-
nerate de sine. Eul slab, incapabil de autocontrol, recurge la multiple
ap r ri care duc la cresterea tensiunii subiective. O a doua ipotez este
c o tensiune anxioas puternic conduce la regres si mpiedic cres-
terea normal a Ior ei Eului.
Scala L sentiment de insecuritate, tendin e paranoide. Motivul
corel rii tendin ei paranoice cu anxietatea este obscur. Situa ia social
diIicil cauzat de comportamentele paranoice ar putea s se nrudeasc
127
cu anxietatea sau, mai veridic, aceast not s reprezinte participarea
nesiguran ei sociale la anxietate, care duce paralel la dezvoltarea de
comportamente asem n toare, tipice deIensivei paranoice.
Scala O nclinare c tre auto-acuzare. n plan descriptiv Iactorul
,O este cunoscut ca reprezentnd culpabilitatea anxioas depresiv .
Poate s Iie un element constitu ional al anxiet ii. n Iormele sale
extreme pare a Ii un sindrom de depresie, auto-acuzare si anxietate com-
binat , ntlnit la unii bolnavi din spitalele de psihiatrie. Caracteristica
sa central este un sentiment de lips de demnitate, de anxietate si de
depresie. n termeni Ireudieni ea poate Ii acoperit de conceptul de
anxietate provocat de anxietatea dat de presiunea Supraeului.
Scala Q4 tensiune ergic (tensiunea pulsa iilor interioare ce nu
pot Ii rezolvate, tendin e asociale). Aceast component pare s repre-
zinte gradul n care anxietatea e provocat de presiunile si necesit ile,
trebuin ele, impulsurile nesatisI cute, de orice Iel.
Aplicare: Testul se aplic I r limit de timp, instructajul se
Iace utiliznd Ioaia de r spuns pentru exempliIicare. Subiectul este
avertizat s evite r spunsurile de tip ,oarecum, nesigur, uneori, s nu
omit nici un r spuns, s r spund ct mai onest, pentru ca rezultatele
s l reprezinte. Se aplic individual sau colectiv. Recomandat pentru
adul i si tineri.
Cotare: Se aplic grila. Se acord 1 punct sau 2 puncte n
conIormitate cu indica iile grilei. Se Iace suma tuturor punctelor pentru
a ob ine scorul brut pentru scala de anxietate global . Se calculeaz sco-
rurile brute A si B si se Iace raportul A/B. Se calculeaz scorurile brute
par iale pentru Iiecare subscal Iactor ( Q3, C, I, O, Q4). Se aplic
corec iile corespunz toare n Iunc ie de vrst si sex. Se transIorm
notele brute n note standard prin utilizarea etalonului. Se deseneaz
proIilul si se Iac interpret rile.
Adolescent, 19 ani, elev liceu, ob ine urm toarele rezultate
Scale Indice global Q3 C I O Q4
Note brute I r corec ie 31 9 2 1 12 7
Note brute cu corec ie 26 7 2 1 10 6
Note standard 4 7 3 2 5 3
Interpretare. Anxietate n limite normale (indice global 4).
Factorul Q3 indic o usoar crestere a anxiet ii (7) datorat unor pro-
bleme de integrare a comportamentului cu imagimea de sine, respectiv
o relativ nesiguran si nencredere n sine n situa iile sociale.
128
EXTINDERI

Date de cercetare
Schaie, 1966, cerceteaz dezvoltarea de-a lungul perioadei 6
18 ani, cu loturi dihotomizate n Iunc ie de sex pentru Iiecare an de
vrst . To i Iactorii primari, cu excep ia M (autia) au prezentat diIe-
ren e n Iunc ie de vrst si sex; liniile de tendin e pentru aceste vrste
sunt non-monotone, oscilnd de-a lungul perioadelor de vrst , cres-
terea sau descresterea nu se realizeaz gradat; gradien ii de maturizare
coincid ca Iorm , dar diIer ca nivel.
Ca aspecte mai speciIice pentru Iactorul A, linia de tendin
indic existen a unei crize prepubertale la 10 ani pentru ambele sexe;
Ietele si revin mai rapid, dar se conIrunt cu o nou criz la 14 ani
relativ asociat proceselor pubert ii.
Factorul E, dominan a, diIeren iaz clar ntre sexe: o tendin de
sc dere treptat ca rezultat posibil al socializ rii si conIrunt rilor cu
realitatea; vrIul la Iete ntre 10 13 ani, cu speciIicarea inIluen ei
contextului n care este evaluat comportamentul.
Pentru Iactorul I, dup 13 ani exist o tendin n direc ia
caracteristicii de blnde e la Iete; la b ie i, mai pu in accentuat spre
realism si hot rre; dup 13 ani, o dat cu acceptarea rolului cultural
tendin a e mai puternic la b ie i.
Acelasi autor, pornind de la descoperirea unor varia ii semniIi-
cative de la an la an si chiar la nivelul subperioadei de 1 an, conchide:
,Putem trage concluzia c acest concept de perioaa ae varst are o
prea mare respira ie. A cita o valoare medie pentru to i cei 5 sau 6 ani
ai copil riei mijlocii n leg tur cu emotivitatea de exemplu, nu ar Ii
dect s maschezi n mod clar cele 2 cicluri de dezvoltare cu zonele
sc zute la 6, la 10 si la 13 ani.
Alt cercet tor, Bernie, 1968, indic o schimbare treptat ntre 14
si 18 ani, care tinde chiar s urmeze un model ordonat n sensul c ,
Ielul n care subiectul va r spunde la 14 ani are o corela ie substan ial
cu modul lui de a r spunde la 15 ani etc.
Realiznd o sintez proprie a datelor diIeritelor cercet ri, Horrocks
indic urm torii Iactori ca semniIicativi pentru perioada adolescen ei:
anxietatea, tendin a spre Irustrare, rigiditatea si conIormismul, nevoia
de a se elibera de Iric iuni si controverse, nevoia de a se realiza, tendin a
spre autoritate si oscilarea ntre competitivitate sau noncompetitivitate,
direc ionarea spre interior sau exterior, deIensivitatea, auto-sau extrapu-
nitivitatea, nevrotismul, tendin a spre hedonism.
129
n privin a Iactorului secundar introversie - extraversie, sunt autori
care vorbesc de o ,criz a introversiei n jur de 14 15 ani. Ames,
1966, deIineste situa ia ca mai complex dect o simpl criz : ,Sco-
rurile medii sunt de tip introversiv la Iiecare dintre vrstele ntre 10 si
16 ani. Mai mult, de departe n majoritatea cazurilor de adolescen i se
observ c un individ este la anumite vrste mai introversiv dect la
altele; n special ntre 10 si 16 ani perioadele de comportament intro-
versiv alterneaz cu cele de expansivitate. ,Adolescentul nu intr si nu
iese pur si simplu din introversie, sau din perioade mai restrictive. Mai
degrab trece printr-o secven de Iaze n care tendin ele introversive
(sau restrictive) alterneaz cu tendin e mai expansive. Explica ia ine
de perioadele n care adolescentul nu reuseste s -si constituie adapt ri
adecvate la realitatea cu care se conIrunt . Exist unele date care indic
de asemenea c cei mai extraverti i provin de obicei din Iamilii cu
practici de crestere pozitive si climat de acceptare si aIec iune.
Bronson, opernd printr-o abordare holistic a personalit ii,
1966 introduce n cercetare ipoteza c orice persoan este caracterizat
de un anume stil existen ial care ar consta din seturi de atitudini,
abilit i, tr s turi care, mpreun , impun un ,parIum caracteristic
tuturor interac iunilor persoanei.
AstIel sunt postulate orient ri centrale care se dezvolt de tim-
puriu n via a copilului ca rezultat al experien elor personale, al eveni-
mentelor Iizico-Iiziologice si al modului cum intr n curs caracte-
risticile genetice. n cadrul Iiec rei orient ri este posibil o varietate
de comportamente n Iunc ie de adecvarea la diIeritele tipuri de mediu.
n 1972 ajunge la deIinirea a dou dimensiuni centrale pentru
orientarea comportamentului: placiditatea reactivitatea (explozi-
vitatea) si emotivitatea rezerva. AstIel se constituie acele stiluri
existen iale deIinite n Iunc ie de modul n care individul suport si
modul cum abordeaz rela iile cu semenii. Aceste aspecte, desi sunt
aIectate de experien a interpersonal , sunt importante pentru diIeren-
ierea n Iunc ie de tipul de experien Iurnizat de mediu. Fiecare
dimensiune a personalit ii este conceput ca o aren larg pentru
atitudini si conduite si const dintr-un num r de comportamente care
Iiecare se maniIest de-a lungul unui continuu si Iiecare este legat de
toate celelalte ntr-un anume grad. Aceast viziune ne apare impor-
tant pentru a integra coerent datele rezultate din evalu rile cantitative
ale Iactorilor primari ntr-o viziune unitar asupra comportamentului
si personalit ii subiectului examinat.
130
Concepte caracteristice

tr s tur - abilitate, autorul se reIer la tr s turi care descriu abilitatea
unui persoane si gradul de eIicien cu care este capabil s lucreze
pentru un anume scop (de exemplu, Iactorul B)
atitudini, Cattell are o viziune mai larg asupra atitudinilor considernd
c ele reprezint att interesele (opinii) unui individ, ct si emo iile si
comportamentul s u Ia de o persoan , obiect sau eveniment
eu, sediul si ansamblul motiva iilor si actelor unui individ care con-
di ioneaz adaptarea sa la realitate, i satisIace trebuin ele si rezolv
conIlictele datorate unor dorin e vs. condi ii incompatibile
erg, energie la dispozi ia comportamentului, tr s turi surs constitu-
ional cu ac iune permanent
ideografic, un sistem sau teorie psihologic orientat spre concret, indi-
vidual, unic (DP 85)
integrare, n sens larg, procesul de a coordona si uniIica elemente
separate ntr-un ntreg. Principiu de organizare ce se aplic la structuri
cu elemente ordonate ierarhic, nivelele superioare exercit un control
asupra celor inIerioare. n psihologie, termenul este aplicat, n sens
larg, descriptiv, oric rei conduite ale c rei elemente sunt clar subor-
donate unui scop Iinalizat, oric rei ac iuni inten ionate. (DP 85)
nomotetic, un sistem sau teorie psihologic orientat spre abstract,
universal sau general(DP 85)
organizarea tr s turilor, un termen care se reIer la un set ipotetic
de interrela ion ri ntre diIeritele tr s turi de personalitate ale unei
persoane
profil de personalitate, prezent ri generale ale tr s turilor de perso-
nalitate si ale caracteristicilor prezente la acea persoan , relativ la un set
de norme construite Ia de o popula ie de reIerin ; n proIil datele sunt
prezentate n Iorm graIic (ca n cazul testelor C.P.I sau M.M.P.I.) sau
acesta poate avea Iorma mai general a unei prezent ri a caracteris-
ticilor individului sau a tr s turilor n Iorm sumar (DP 85)
prognoz , o predic ie privind cursul sau rezultatul unui proces, Iie el
psihologic, educa ional, metodologic, etc. (DP 85)
sentiment de sine, conceput de autor ca imagine despre sine care
coordoneaz si organizeaz atitudinile si motiva iile subiectului
supraeu, ansamblu de interdic ii morale introiectate
taxonomie, un set de principii sistematice ce permit clasiIicarea;
taxonomia realizat de Cattell doreste s sistematizeze riguros
multitudinea de termeni care se reIer la personalitate n sens larg si
realizeaz un Index Universal, Iiecare Iactor primind un indicativ de
131
cod propriu; de asemenea, unii dintre Iactorii astIel clasiIica i au
primit si denumiri cola ionate de autor cu scopul evit rii conIuziilor
(de exemplu, Iactorul J, denumit :epia vs. coasthenia).Date mai ample
n lucrarea Personality ana Motivation. Structure ana measurement,
World Book, New York, 1957.
tr s turi dinamice, tr s turi care descriu motivele si interesele unei
persoane.
tr s turi de suprafa , un grup de comportamente interrela ionate a
c ror apari ie poate Ii observat n variate condi ii si situa ii; n sens
speciIic, o tr s tur de personalitate ipotetic care se identiIic prin
analiza Iactorial si se presupune a Ii responsabil de aceste compor-
tamente corelate (DP 85)
tr s turi surs , o tr s tur psihologic ipotetic ,de proIunzime
care n termeni statistici echivaleaz cu Iactorii primari ob inu i n
urma analiz rii Iactoriale a datelor de evaluare a comportamentului; se
consider c aceste tr s turi surs explic Iaptul c multe dintre tr s -
turile de supraIa prezint corela ii reciproce relativ mari
tr s turi de temperament, tr s turi ce descriu stilul general de
comportament al unui individ ca r spuns la mediu.

1est de evaluare a cunoytin elor

1. Care este speciIicul teoriei lui Cattell privind personalitatea?
2. Ce sunt Iactorii n raport cu dimensiunile de personalitate?
3. Ce tipuri de tr s turi teoretizeaz Cattell din perspectiva analizei
Iactoriale? (taxonomii)
4. Ce tipuri de tr s turi teoretizeaz Cattell din perspectiva con inu-
turilor psihologice? (exempliIic ri)
5. Care sunt Iactorii secundari deIini i pentru personalitatea matur si
care este sensul psihologic al acestora?
6. Care este speciIicul personalit ii n adolescen si care este con-
secin a n structura Iactorial asa cum a Iost deIinit de Cattell?
7. Care sunt cei mai puternici Iactori n structura Iactorial a per-
sonalit ii maturizate (enumera i primii 6 Iactori din cei 16 Iactori
primari)?
8. Cum vede Cattell deIinirea si locul imaginii de sine si ncrederii n
sine n structura si Iunc ionarea personalit ii?
9. Care sunt pasii n interpretarea proIilului Iactorial?
10. Cum deIineste Cattell anxietatea ca Iactor secundar n raport cu
nevrotismul?
132
11. Exist o diIeren ntre maniIestarea Iactorilor secundari n perso-
nalitate la adolescen Ia de personalitatea matur ?
12. Care sunt cei cinci Iactori primari implica i n calculul nivelului de
anxietate prin Chestionarul ,C?

Bibliografie

A. Anastasi, 1988, Psychological Testing, Macmillan, N.Y
Bronson W.C., 1972, The Role of Enauring Orientation to the Environment in
Personality Development, Genetic Psychology Monographs, 86, 3 - 80
Cattell R.B., 1957, Personality ana Motivation. Structure ana Measurement,
World Book Co, New York
Cattell R.B., 1960, Manuel pour lapplication ae lEchelle aAnxiete, C.P.A.,
Paris
Cattell R.B., 1973, Personality ana Mooa by Questionnaire, Jassey Bass, San
Francisco
Cattell R.B., Coan R.W., 1957, Personality Factors in Miaale Chilahooa as
Revealea in Parents Ratings, n Child Development, 28, 439 - 458
Cattell R.B., Eber H.W., 1971, Manuel aapplication au test 16 PF, Ed.
C.P.A., Paris
Cattell R.B., Gruen W., 1953, The Personality factor Structure of 11 year ola
chilaren in terms of Behavior Rating Data, ,Journ. OI Clinical
Psychology, 9 256 266
Eysenck H.J., Easting G., Eysebck S.B., 1970, Personality Measurement in
Chilaren: A Dimensional Approach, ,Journ. oI Special Education, 4,
261 268
Nicola, Gr., 2002, Istoria psihologiei, Editura Funda iei Romania ae Maine,
Bucuresti
H. Pitariu, 1983, Psihologia selec iei ,i form rii profesionale, Dacia, Cluj Napoca
H. Pitariu, M. Albu, 1996, Psihologia personalului. M surarea ,i interpretarea
aiferen elor inaiviauale, Editura Presa Univ. Clujean , C.N.
Horrocks J.E., 1976, The Psychology of Aaolescence, Houghton MiIIlin Co.,
Boston
Inventare multifa:ice ae personalitate, 1991, ISE, Bucuresti
Cronbach, I.J., Drenth P.J.D., 1972, Mental Tests ana cultural Aaaptation,
The Hague, Mouton
Minulescu M., 1991, Testul P.N.P, Testul Psyhorater, Construirea ,i inter-
pretarea testului C.P.I. ,i 16 P.F., n Inventarele de Personalitate,
Institutul de Stiin e ale Educa iei
133
Minulescu M., 1995, Metaphors vs. Single-Terms in Expressing ana Assesing
Personality, n ,European Journal oI Psychological Assessment, v. 11, 1
Minulescu M., 1996, Chestionarele ae personalitate in evaluarea psihologic ,
Garrel, Bucuresti
Minulescu M., 1996, Evaluarea psihologic in selec ia profesional , Editura
Pan, Bucuresti
M. Minulescu, 1997, Replicarea moaelului Big Five in limba roman .
Specificul socio-cultural exprimat in con inutul factorilor. Chestionarul
ABCD-M, n M. Zlate, Psihologia vie ii cotiaiene, Polirom, Iasi
Minulescu M., 2001, Ba:ele psihoaiagnosticului, Editura Universit ii Titu
Maiorescu, Bucuresti
Minulescu M., 2001, Introaucere in anali:a fungian , Editura Trei, Bucuresti
M. Minulescu, 2002, Evaluarea tr s turilor ae personalitate ale pacien ilor,
n B. Iuban-Plozza si I.B. Iamandescu, Dimensiunea psihosocial a
Practicii Meaicale, Editura InIoMedica, Bucuresti
M. Minulescu, 2003, Teorie ,i practic in psihoaiagno: , Editura Funda iei
Romania ae Maine, Bucuresti
M. Rosca, 1975, Metoae ae psihoaiagnostic, Editura didactic si pedagogic ,
Bucuresti
N. D. Sundberg, 1977, Assessment of persons, Prentice Hall, New Jersey
O. G. Johnson, 1976, Tests ana measurement in chila aevelopment, Vol I si
II, Jossey-Bass, San Francisco
R. Drummond, 1992, Appraisal proceaures for counselors ana helping
professionals, Merrill, N.Y.
R. Meili, 1964, Manuel ae psychoaiagnostique, PUF, Paris
S. R. Hathaway, E.D. Monachesi, 1963, Aaolescent Personality ana
Behaviour, M .M. P. I. patterns, The University oI Minnesota Press,
Minneapolis
Schaie K.W., 1966, Year by year changes in Personality from 6 to 18 Years:
Multivariate Behavioral Research I, 293 - 305
Schultz D., 1985, Theories of Personality, Brooks and Coole Publ. Co.,
PaciIic Grove
Seally A.P., Cattell R.B., 1966, Aaolescent Personality Trenas in Primary
Factors Measurea on the 16 PF ana HSPQ Questionnaires, ,British
Journ. OI Social and Clinical Psychology, 5, 172 -184
Sternberg R.J., 1985, Human Abilities, An Information Processing Approach,
Freeman and Co, New York
U. Schiopu, 1976, Introaucere in psihoaiagnostic, Universitatea Bucuresti


134

Capitolul IV
CHESTIONARELE DE TIP ,BIG FIVE: NEO PI R, ABCD - M





Pre:entarea chestionarelor moaerne construite conform teoriilor
psiholingvistice ae tip ,cinci superfactori ai personalit ii cuprinae:
strategia ae construire pornina ae la specificul lingvistic, sensul super-
factorilor in contextul interpret rii structurii ,i ainamicii personalit ii:
teoria lui Costa ,i McCrae, chestionarul NEO PI R, aate ae cercetare
privina leg tura aintre Big Five ,i superfactorii motiva ionali, aate ae
cercetare privina semnifica ia superfactorilor personalit ii in raport cu
sinaroamele clinice, abora ri structurale: moaele ae tip circumplex,
cercet ri romane,ti, chestionarul ABCD- M cu etapele ae experimentare
,i factorii ob inu i. Sunt pre:entate unele extinaeri ale problematicii
cursului, conceptele caracteristice, un test ae evaluare a cuno,tin elor
,i referin ele bibliografice.

4.1. Strategia de construire pornind de la specificul lingvistic

n ncercarea de a surprinde aspectele stabile care deIinesc
personalitatea uman s-a constituit treptat una dintre ipotezele cele
mai Iructuoase din istoria teoriilor despre personalitate si a evalu rii
psihologice: ipoteza lexical . Aceasta presupune c , la nivelul limba-
jului curent, au Iost encodate tocmai tr s turile cele mai pregnante
conIorm c rora oamenii se evalueaz unii pe ceilal i. Aceste tr s turi
subiacente reprezint ,dimensiuni ale diIeren elor individuale care
determin apari ia unor regularit i n gndire, sim ire si ac iune",
consider McCrae si C. Costa, 1994.
Este posibil o taxonomie a descriptorilor de personalitate extras
din limbajul natural? Este aceast taxonomie caracteristic unui spa iu
cultural sau este, cel pu in ca structur , n liniile sale generale, universal ?
Paradigma lexical a abord rii lingvistice a dimensiunilor de
personalitate aIirm c analiza dic ionarului limbajului natural lexi-
conul unei limbi poate oIeri o baz pentru o taxonomie cuprinz toare
a tr s turilor de personalitate (Norman, 1963); limbajul natural este un
depozitar al descriptorilor poten iali pentru personalitate (Goldberg,
135
1981), iar acele diIeren e care sunt cele mai semniIicative n tranzac iile
cotidiene dintre oameni este posibil s Iie encodate n limbajul lor.
Selec ia termenilor din dic ionare pune dou tipuri de probleme:
1. cum se Iace o astIel de selec ie; 2. ce tipuri de termeni adjective,
substantive, verbe trebuie incluse n itemii din chestionarele de
personalitate pentru experimentare. Nu exist , de Iapt, vreo deIini ie a
personalit ii care s ghideze cercet torul n leg tur cu acei termeni
(cuvinte singulare sau expresii) care au calitatea de a Ii descriptori ai
personalit ii.
Majoritatea studiilor si eIorturilor sistematice s-au axat pe
adjective si au condus n principal spre teste sub Iorma unor seturi de
adjective bipolare. Metoda ini ial a pus accentul Iie pe cunostin ele
exper ilor, Iie pe cele ale oamenilor obisnui i, Iie pe o mbinare a
experien ei stiin iIice cu experien a comun . AstIel, Iista de adjective
bazat pe engleza american , construit de Goldberg n 1981 a pus
accentul pe judecata exper ilor. n construirea listei de adjective olan-
deze, n 1978, de c tre Brokken si germane de c tre Angleitner s.a.,
1987, decizia Iinal s-a bazat pe oamenii obisnui i. Exper ii au Iost
utiliza i pentru a exclude ini ial anumite clase de adjective care nu se
reIer la personalitate si la diIeren ele interindividuale.
Ipoteza c adjectivele sunt descriptorii cei mai adecva i si
preIera i cnd se Iac descrieri libere ale personalit ii unui om (Fiske
si Cox, 1979; Hampson, 1983; Iivesley si Bromley, 1973) a Iost ns
relativizat prin alte cercet ri experimentale. AstIel, De Raad (1985)
care doar n 11 cazuri dintr-un total de 113 subiec i care trebuiau s
descrie liber un comportament, probeaz Iolosirea adjectivelor. Ase-
m n tor, HoIstee (1990) descoper c , pentru olandez , doar 27
dintre adjectivele listei lui Brokken Iac parte dintr-o list de Irecven e
de 720.000 cuvinte scrise si vorbite, dintre care unele nici m car nu
sunt prezentate ca descriptori de personalitate. n vorbirea spontan
apar nu att adjective, ct mai ales expresii si propozi ii.
Fie ca alternativ , Iie ca suplimentare, au Iost luate n considerare
si alte clase de cuvinte ca poten iali descriptori de personalitate precum:
substantivele (Goldberg, 1982; De Raad si Hoskens, 1990) si verbele
(De Raad, Mulder, Kloosterman si HoIstee, 1988), care pun accent pe
comportament, spre deosebire de adjective, care pun accent pe dispozi ie.
Alt direc ie n construirea chestionarelor Big Five este cea care
preIer propozi ii (Bromley, 1977). Studii ca acelea ale lui Angleitner,
John si Ihr (1986) au realizat taxonomizarea tipurilor posibile de
rela ii ntre con inutul itemului si tr s tura de personalitate, sau
HoIstee (1984), care demonstreaz c structura prototip a itemului
136
unui chestionar este o tr s tur de tip condi ional, deci o predispozi ie
de a se comporta ntr-un anume Iel, ntr-o situa ie speciIicat .
Controversa major contemporan n evaluarea personalit ii pri-
veste diIeren ierea si utilitatea abord rii de tip tr s turi ale personalit ii
considerat de mul i clasic Ia de abordarea de tip comportamental.
Aceast diIeren se reg seste si n diIeren ierea limbajului personalit ii.
Exist , astIel, adjective abstracte prin care se descrie personalitatea, Ia
de propozi ii care Iac reIerire la comportamente speciIice relevante
pentru personalitate sau, n terminologia lui Bus si Craik, ,ac iuni.
Aspectele care restrng utilitatea adjectivelor sunt lipsa de spe-
ciIicitate, nivelul nalt de abstrac ie, caracterul inIeren ial (Ia de
observa ie) al atribuirii, precum si aplicabilitatea diminuat , respectiv
Iunc ionarea lor ntr-o re ea semantic de tip asociativ care obscu-
rizeaz rela iile lor empirice (Borkenau, 1984, Nisbett si Ross, 1980).
Pe de alt parte, propozi iile de tip comportamental au o gam mai
restrns de cuprindere (generalitate) si nivelul de Iidelitate este mai
sc zut. Nivelul ridicat de speciIicitate pentru comportament este argu-
mentat de o sc zut aplicabilitate; speciIicitatea situa ional , n mod
paradoxal, le poate Iace neIamiliare unora dintre subiec i.
n plan teoretic se Iace distinc ia ntre: 1. speciIicitatea compor-
tamental , diIeren iindu-se descriptorii n abstrac i (nespeciIici) si
concre i (speciIici) si 2. speciIicitatea situa ional , diIeren iind ntre
itemi care se reIer la comportamente speciIice pentru o situa ie
anume (condi ionali), Ia de cei care nu sunt sensibili la speciIicul
situa ional (necondi ionali).
O ncercare de a clasiIica limbajul personalit ii prin intermediul
speciIicit ii comportamentale si al speciIicit ii situa ionale a condus
pe De Raad, Mulder, Kloosterman si HoIstee (1988) la a g si 4 tipuri
de itemi posibili pentru instrumentele de tip Big Five:
1. aafective singulare (de exemplu, ,extravert, ,stabil, ,cons-
tient etc), care sunt simultan abstracte si necondi ionale; 2. verbe
singulare (de exemplu ,se blbie, ,roseste, ,insult etc), care sunt
speciIice sau concrete din punct de vedere comportamental, dar r mn
necondi ionale; 3. propo:i ii aafectivale (de exemplu, ,este deschis
cnd se aIl n prezen a altora), care nu au speciIicitate comporta-
mental , dar au speciIicitate situa ional ; 4. propo:i ii cu centrul ae
greutate pe sensul verbului (de exemplu, ,se blbie cnd este n pre-
zen a unei persoane de sex opus) care au, prin Iormulare, speciIicitate
comportamental si speciIicitate situa ional . Dac propozi iile de tip
adjectival au Iost utilizate mult n chestionarele de personalitate,
ultima categorie, a propozi iilor centrate pe verb, a Iost mai pu in
studiat si este mai pu in extins n practica chestionarelor.
137
De Iapt, n practic nu a avut loc o propriu-zis interIeren sau
opozi ie ntre cele dou direc ii, ci mai degrab o ,diviziune a muncii,
dup expresia lui HoIstee (1990), n sensul c mai ales cercet rile
teoretice s-au servit de adjective, n timp ce n plan aplicativ s-au
preIerat propozi iile n construirea chestionarelor care s studieze
persoane reale. Cel din urm aspect se conjug si cu considerentul de a
nu le cere subiec ilor s Iac judec i abstracte.
Procedura de selec ie lexical include mai multe etape. Sursele de
ob inere a descriptorilor de personalitate sunt lexicoane ale limbii sau
dic ionare bilingve. Criteriile de selec ie sunt aplicate pe rnd pentru a
reduce mul imea de sute de mii de cuvinte la un num r de cuvinte (ad-
jective, verbe, substantive) care s Iie att nalt speciIice pentru descri-
erea personalit ii, ct si larg cunoscute vorbitorilor limbii respective.
Criterii de selec ie
Un prim criteriu pentru selec ia din lexicon este poten ialul ca
aescriptor ae personalitate. De obicei, se lucreaz cu o echip de doi
exper i care scaneaz independent acelasi lexicon. De regul , se scot
n jur de 50 dintre termenii din categoria avut n vedere.
Aceast prim list este supus selec iei prin prisma criteriului
utili: rii in limbaful :ilnic, realizat de o alt echip de doi-patru exper i.
Reducerea continu prin aplicarea unei evalu ri n Iunc ie de
dou criterii descriptive criteriul ,natur si criteriul ,persoan ,
dezvoltate de Brokken (1978). Criteriul natur con ine instruc iunea de
a indica dac adjectivul se potriveste unei propozi ii de Iorma ,El/ea
este . de la natur ; criteriul persoan con ine instruc iunea de a
indica dac adjectivul poate Ii Iolosit pentru a r spunde la o ntrebare
de Iorma: ,Ce Iel de persoan este domnul/doamna X?
n acest moment, num rul de persoane care evalueaz inde-
pendent lista de adjective pe baza celor dou criterii este mult mai
mare ntre 40 si 100. Se vor re ine n aceast etap numai acele
adjective care au Iost evaluate de cel pu in 50 dintre evaluatori ca
descriptive pentru personalitate.
Etapa urm toare realizeaz o evaluare pe ba:a criteriului ,fun-
aamentalit ii: m sura n care un adjectiv este considerat ,Iunda-
mental vs. ,superIicial. Din nou, num rul de evaluatori este mare:
ntre 40 si 100.
Iista de adjective construit de Brokken a cuprins, n etapa de
experimentare, un num r de 1203 itemi care au Iost da i pentru
autoevaluare si heteroevaluare ( evaluarea unei alte persoane), con-
stituind esantionul de baz pentru testul respectiv.
138
Alte cercet ri au sim it nevoia s reduc si mai mult num rul de
adjective si au continuat prin aplicarea unui criteriu compo:it: selectarea
treimii superioare pentru scorurile nsumate ale criteriilor natur si
persoan (De Raad s.a., 1988). Calculnd pentru Iiecare dintre scorurile
la criteriile natur , persoan si Iundamentalitate nivelul S (superior), M
(mediu) si Sb (slab), n care M reprezint 95 interval de ncredere n
jurul centrului scalei, De Raad (1992) opereaz nc o reducere, re i-
nnd doar adjectivele pentru toate trei criteriile cu nivelul de ncredere
S, sau cel pu in dou nivele S si unul M. Reducerea pentru verbe si
substantive, de obicei mai pu in numeroase dect adjectivele, ajunge la
un num r rezonabil n jur de 500 dup primele dou sau trei etape.
Acestea au Iost listele care au intrat n experimentare. Au Iost
aplicate pe un num r relativ mic de subiec i. Unii cercet tori au Iolosit
numai procedeul autoevalu rilor, al ii au Iolosit si heteroevalu ri.
Rezultatele acestor subiec i au intrat n calculele statistice implicate de
analiza Iactorial . Unii cercet tori preIer s lucreze dup ce au supus
datele brute unei proceduri numite ipsatizare, menit a neutraliza
unele dintre idiosincrasiile care apar la Iolosirea evalu rilor de tip
Iickert. Ipsatizarea nseamn o standardizare pe subiect de-a lungul
tuturor termenilor (OstendorI, 1990).
Al i cercet tori acuz procedura ipsatiz rii de Iaptul c supune
r spunsurile unei relative artiIicializ ri prin eIectele inerente ,ten-
din ei centrale, anume eliminarea Ior at a r spunsurilor extreme sau
neobisnuite, care au si ele o semniIica ie empiric , semniIica ie care
astIel se pierde.
n aIara cercet rilor si metodologiei echipei olandeze, s-au realizat
studii lingvistice pentru eviden ierea num rului de Iactori n engleza
american (Goldberg, 1981, John, 1990, Costa si McCrae, 1985,
Wiggins, 1979), n german (Angleitner, OstendorI, John, 1990), n
italian (Caprara, Perugini, 1993, Di Blas, Forzi, 1994, Perugini, Ieone,
Galluci, Iauriola, 1994; Caprara, Barbaranelli, Borgogni, Perugini,
994), n Irancez (Marvielde, 1994), maghiar (De Raad, Smiszek,
1994), croat (Mlacic, Knezovic, 1994), a`ara, limb vorbit n Insulele
Solomon, si orissa, limb vorbit n India (White, 1980), dialecte
japoneze (Bond, 1979, Bond & Forgas, 1984), Iilipinez (Church &
Katigbak, 1989), romn (Minulescu, 1996, 2002). Toate au eviden iat
solu ii Iactoriale optime de cinci superIactori, desi nu toate au Iolosit
metodologia standard de selec ie. Evident, solu iile Iactoriale prezint
diIeren ieri, mai ales n ceea ce priveste ordinea semniIica iei (utilitatea)
Iactorilor pentru varian a comportamentului vorbitorilor diverselor
limbi, dar si n ceea ce priveste compozi ia intraIactorial , Ia etele si
semniIica ia lor.
139
Al i autori, precum americanii Costa si McCrae (1985) sau John
(1990), au utilizat n studiile menite s conduc la instrumente pentru
m surarea celor cinci superIactori depozitul de date oIerit de con inuturile
unor teste anterioare. De exemplu, Costa si McCrae utilizeaz Scalele
Big Five de 40 de adjective bipolare ale lui Goldberg, combinndu-le cu
un set suplimentar de alte 40 de scale de adjective. n combina ie cu o
versiune timpurie a testului NEO (care avea doar trei scale, pentru ne-
vrotism, extraversie si deschidere), acestea sunt administrate subiec ilor.
Rezultatele, analizate Iactorial, conduc spre modelul de cinci mari
superIactori (McCrae, 1990), Iactori care astIel pot Ii m sura i printr-un
Iormat mai tradi ional dect listele de termeni. Studiul realizat n
continuare de cei doi americani a introdus n chestionarul NEO PI dou
noi scale, agreabilitatea si constiinciozitatea, astIel nct ncepnd din
1987, instrumentul era complet si considerat ca surs primar pentru
ob inerea celor cinci Iactori. Studiile experimentale au urm rit n conti-
nuare delimitarea empiric a Ia etelor Iactorilor si validarea empiric ,
utiliznd n paralel alte chestionare (MMPI, MBTI, EPI, PRF
Personality Research Form, GZTS, Wiggin`s Interpersonal Adjective
Scales, Block`s CaliIornia Q-Set, ACI Gough-Heilbrun Adjective
Check Iist).

4.2. Sensul superfactorilor n contextul interpret rii structurii
yi dinamicii personalit ii: teoria lui Costa yi McCrae
Cazul celor doi autori americani reprezint o not aparte n rndul
cercet torilor si creatorilor de instrumente de personalitate de tipul Big
Five. Cei doi au Iost si sunt preocupa i nu numai de a cerceta, ci si, mai
ales, de a construi, valida si ntemeia stiin iIic interpretarea unui instru-
ment psihodiagnostic ct mai complet. Din 1985, cnd lanseaz prima
variant a inventarului de personalitate NEO, cercet rile lor s-au Ioca-
lizat pe descoperirea si validarea Ia etelor Iactoriale ale celor cinci mari
Iactori si, de asemenea, pe construirea unui model interpretativ care s
justiIice Iaptul c tr s turile de personalitate sunt Iactori determinativi,
deci explicativi, pentru comportament.
Acest model a Iost prezentat pentru prima dat n iulie 1994 la
Madrid, la a VII-a ConIerin European de Psihologie a Personalit ii.
n articula iile acestui ,model al persoanei sau, am putea spune, al
naturii umane, personalitatea apare ca una dintre subdiviziunile Iunda-
mentale, al turi de abilit ile cognitive si de cele Iizice precum si de alte
aspecte care intr n alc tuirea personalit ii ca ,material brut. Urm -
rindu-le, putem n elege ce si cum abord m, din complexul de Iapte
psihice, prin chestionarele de personalitate.
140
n aceast concep ie, psihodiagnoza nu abordeaz direct aceste
tendin e bazale, n m sura n care ele nu sunt direct observabile si Iunc-
ioneaz ca si constructe ipotetice. Ceea ce intereseaz psihologul nu
este att analiza de Iine e a proceselor de transIormare care se petrec ori
s-au petrecut n decursul dezvolt rii individului si care au dus la ceea ce
cunoastem aici si acum prin instrumentele de m surare, ci ceea ce
autorii numesc aaapt rile specifice, respectiv Ielul cum au Iost mo-
delate tendin ele de baz prin inIluen ele externe si inIluen ele interne.
Explica iile comportamentului prezent nu au nevoie de speciIi-
carea mecanismelor cauzale, desi ei recunosc c este util uneori s cau i
si s reusesti s speciIici aceste procese intermediare, ,n special pentru
c astIel de procese pot oIeri posibilit i de interven ie (McCrae &
Costa, 1994). Psihologul nu poate schimba tr s turile de baz ale
subiectului sau pacientului, dar explicarea sau cunoasterea corect a
acestora si a Ielului cum ele intervin n problemele existen iale ale per-
soanei l poate ajuta s reduc la un minim diIicult ile si incongruen ele.
n acest model-cadru explicativ, explica iile trebuie c utate la
diIerite nivele, si anume prin intermediul asa-numitelor procese de
intermediere ( ), nivele care apar explicitate n Iigura 1.

















Figura 1.
*
Modelul explicativ al persoanei n diagnoza tr s turilor

*
S ge ile reprezint direc ia de desI surare a proceselor dinamice sau a
proceselor de intermediere.
BAZE BIOIOGICE
TENDIN E BAZAIE
nevrotism, extraversie,
deschidere, agreabilitate,
constiinciozitate
ADAPT RI
CARACTERISTICE:
scopuri personale,
atitudini
IS
IMAGINE DE SINE:
scheme ale eului,
mituri personale
BIOGRAFIE OBIECTIV :
reac ii emo ionale,
schimb ri semniIicative
INFIUEN E
EXTERNE:
norme culturale,
evenimente,
nt riri
141
Greseala multor psihologi sau diagnosticieni este conIuzia dintre
comportamente si tr s turile propriu-zise, ceea ce poate duce la o a
doua conIuzie, respectiv la o gresit punere n leg tur a tr s turilor si
motivelor.
Avnd ca scop declarat clariIicarea acestor tipuri curente de in-
Ieren e eronate, schema lui Costa & McCrae indic Iaptul c modurile
de comportament speciIice pot Ii explicate de motive, motivele putnd
Ii explicate, la rndul lor, ca expresii ale tendin elor Iundamentale.
Urm rind modelul, observ m c tr s turile bazale, Iaimosii
superIactori ai personalit ii nevrotism, extraversie, deschidere, agrea-
bilitate, constiinciozitate apar aici ca dispozi ii psihice Iundamentale,
care nu trebuie, n nici un caz, privite ca si constructe biologice; ele
r mn constructe psihice care sunt, la rndul lor, ,servite de structurile
(bazele) biologice (Costa & McCrae, 1992).
ntre aceste tendin e bazale din care Iac parte tr s turile de per-
sonalitate si biograIia obiectiv a persoanei, care include comporta-
mentele speciIice, nu exist o leg tur direct . Tr s turile m surate
conIorm modelului Big Five pot Ii n elese cel mai bine dac sunt
privite ca explica ii pentru o categorie intermediar de Iapte psihice,
denumite de autori ,adapt ri caracteristice, care pot Iurniza, la rndul
lor, explica iile pentru comportamentele observabile. Tr s turile de
personalitate apar doar ca explica ii distale n nl n uirile de procese
dinamice reprezentate prin s ge ile dintre blocurile de Ienomene psi-
hice si psihosociale avute n vedere n model.
Personalitatea, asa cum se constituie sau s-a constituit, este supus
unor inIluen e endogene, denumite de autori tenain e ba:ale (concepte
ipotetice, care nu pot Ii direct observate de psiholog, dar pot Ii inIerate)
si inIluen e exogene, sau externe. Tr s turile de personalitate apar ca
subdviziune major a tendin elor de baz , al turi de abilit ile cognitive,
sexuale si de alte materiale primare ale psihismului.
InIluen ele externe, reunind n model cadrul socio-cultural n
care se Iormeaz persoana, dar si sistemul de evenimente de via , cu
nt ririle pozitive sau negative primite de individ de-a lungul vie ii
personale, opereaz asupra individului n dezvoltarea sa ontogenetic .
Aceste inIluen e externe pot Ii rezumate prin conceptul de ,situa ie
existen ial .
BiograIia obiectiv este constituit de cursul real al comporta-
mentelor si tr irilor care Iormeaz via a individului. Comportamentul
observabil este o sec iune temporal a biograIiei obiective, care in-
clude gnduri, sentimente, ac iuni, deci ceea ce evalueaz de obicei
142
ceilal i, cei din jur, si la care se raporteaz , desigur, prin procese
dinamice complexe (ce includ, de exemplu, si atitudinile cuprinse n
jocurile de rol si statut).
Din tot acest model, punctul de Iocalizare l constituie, asadar,
nivelul ,adapt rilor caracteristice. Con inutul acestora este Iormat
att de personalitate, ct si de cultur , adapt rile neIiind altceva dect
caracteristicile dobndite ce constituie expresia Ienotipic a tr s tu-
rilor. Deci acele obiceiuri, atitudini, deprinderi, valori, motive, roluri,
rela ii care deIinesc ,identitatea contextualizat , persoana pus n
contextul interrela iilor n care s-a Iormat si evolueaz .
n cadrul acestui bloc de Iapte psihice caracteristice persoanei, un
rol aparte n evaluarea psihologic l are ,imaginea de sine, ca o
subdiviziune a adapt rilor caracteristice persoanei. R spunsurile la
chestionarul de personalitate sunt legate cel mai mult si, desigur, cel mai
direct, de acest nivel al imaginii de sine. ntre tendin ele bazale si
adapt rile caracteristice ce constituie expresia direct a personalit ii au
avut loc si au loc mereu procese dinamice responsabile de un anume
izomorIism. Individul intr n via cu anumite dispozi ii particulare,
c rora li se d culoare local si sens prin cultura prevalent , prin inter-
mediul proceselor de dezvoltare care creeaz acest izomorIism.
Unae se poart explica ia psihologic in acest complex sistemic?
n via a obisnuit , judec m tr s turile de personalitate, proIilul
,caracterial, bazndu-ne pe seturi de date ob inute din observa ie,
utilizate ca ,dovezi sau argumente. n psihodiagnoz , spun Costa &
McCrae, Iacem acelasi lucru, dar mult mai sistematic si anume: 1. ob-
serv m modele de comportament si de tr ire (adesea prin autodescrieri
ob inute de la subiect) si 2. Iacem evalu ri privind tr s turile de
personalitate care ar putea determina aceste regularit i, aceste tipuri
sau modele de comportament. Dac , asa cum este Iiresc, ne punem
problema validit ii unor astIel de evalu ri, observ m c , asemeni
evalu rilor cotidiene, si evalu rile psihodiagnostice suport inIluen a
unor aspecte care le relativizeaz . De exemplu, inIluen a dispozi iilor
trec toare sau a seturilor de r spuns ale subiectului.
Din aceast perspectiv , valoarea explicativ a tr s turilor de
personalitate utilizate ca explica ii cauzale este real doar atunci cnd
aduce un plus de n eles sau de cunoastere si permite evalu ri care trec
dincolo de datele observabile. Asadar, este insuIicient, de exemplu, s
explic m c tr s tura de extraversie gregar a determinat un model de
comportament deschis, dominat de nevoia subiectului de a se asocia
continuu cu al ii.
143
Din acest punct de vedere, datele de cercetare contemporane
sprijin valoarea explicativ a tr s turilor de personalitate n m sura n
care certiIic , pe de o parte, stabilitatea lor n timp, ceea ce d posibili-
tatea de a se Iace predic ii pe termen lung si, pe de alt parte, sunt
argumente care indic o dinamic de la speciIic spre general si din nou
spre speciIic, prin Iaptul c tr s turile distincte covariaz n modele
similare care se repet .
AstIel, de exemplu, privind stabilitatea tr s turilor, putem ex-
plica starea de neIericire a unei persoane Iie prin evenimente recente si
circumstan e stresante din via a acesteia, Iie n Iunc ie de o anumit
dispozi ie cronic de a tr i evenimentele anxiogen, o dispozi ie spre
depresie si aIecte negative consecutive acesteia. Deci putem spune, o
dat cu autorii, c ultimul tip de explica ie deriv din datele asupra
modului cum sunt reprezentate dispozi iile bazale, tr s turile de
nevrotism si extraversie. n acelasi Iel, o observa ie asupra Iaptului c
o persoan prezint un mod constant de a Ii ordonat , punctual si
curat ne poate conduce la concluzia Iunc ion rii speciIice a tr s turii
de constiinciozitate; acest lucru, spun Costa si McCrae si ne asociem
si de aceast dat , ne poate permite s tragem concluzia c este Ioarte
probabil ca persoana s Iie caracterizat n mod obisnuit si de tendin a
de a-si urm ri realizarea planurilor, de a avea un stil atent de evaluare
a datelor etc.
O explica ie este cu att mai valoroas cu ct ne putem ntemeia
pe ea inIeren e asupra altor aspecte la care nu avem acces direct sau la
care nu avem acces n prezent.
Studii care ncearc s veriIice rela ia dintre modelele BF si di-
mensiunea ,perIorman n munc realizate de Barrick si Mount, 1991,
au raportat Iaptul c Iactorul Constiinciozitate apare ca singura variabil
de personalitate care pare a avea validitate predictiv . Autorii au studiat
si rolul autonomiei n munc ca variabil moderatoare care poate
inIluen a validitatea predictorilor de personalitate. Ei au descoperit c
un grad de autonomie n munc modereaz pu in validitatea a trei dintre
cele 5 mari dimensiuni: Constiinciozitatea, Extraversia si Agreabilitatea.
Un studiu ulterior, realizat cu un instrument speciIic, FFPI, pentru
diIerite tipuri de munc (Dotinga, Hoekendijk, Raaijmakers, 1995)
sugereaz c pentru o persoan cu Autonomie, acest Iactor poate
inIluen a o munc de tip managerial de nivel nalt, n timp ce Iactorul
Constiinciozitate pare s Iie mai important pentru locuri de munc de
nivel mai sc zut I r sarcini manageriale (Hendricks, DeRaad, The
Construction oI FFPI, 1996).
144
Modelul conceptualizat de autorii americani pune problema
explic rii, n cadrul dinamic al dezvolt rii personalit ii, a Ielului cum
dispozi iile bazale interac ioneaz cu un mediu n schimbare pentru a
produce expresiile Ienotipice ale personalit ii: valori, proiecte perso-
nale, rela ii personale, imaginea de sine. Vom relua si adnci unele
aspecte interpretative o dat cu prezentarea instrumentului NEO PI R.

4.3. Chestionarul AEO PI R. Prezentarea factorilor yi fa etelor

De-a lungul anilor, autorii americani au conceput si experimentat
mai multe variante de chestionare pentru m surarea celor cinci Iactori ai
personalit ii.
Exist astIel n uz dou versiuni ale chestionarului NEO PI R:
forma S pentru autoevaluare si forma R pentru heteroevaluare. Forma
S const din 240 de itemi la care se r spunde pe o scal n cinci trepte,
adecvat pentru toate vrstele, b rba i si Iemei. Forma R are aceiasi
240 de itemi scrisi la persoana a treia pentru evaluarea altuia, utili-
zabil pentru a ob ine, de exemplu, valid ri ale autoevalu rilor sau
pentru a suplimenta astIel de date.
Aceste Iorme continu , de Iapt, chestionarul NEO PI (NEO
Personality Inventory) construit si prezentat anterior, n 1985, n care
doar Iactorii nevrotism, extraversie si deschidere erau dezvolta i la
nivelul Ia etelor, iar agreabilitatea si constiinciozitatea doar global. n
Iorma revizuit apar si acestia doi caracteriza i prin cte sase Ia ete, iar
zece dintre itemii originali pentru N, E si O au Iost nlocui i.
NEO FFI (NEO Five-Factor Inventory) este o versiune de 60 de
itemi ai NEO PI R. unde scalele sunt m surate doar global.
Toate aceste variante ale NEO PI R pot Ii utilizate pentru
subiec i ncepnd de la 17 ani, dar nu se administreaz celor care
suIer de tulbur ri care pot aIecta capacitatea de a completa chestio-
narele (psihoze, demen e etc).
Corelatele Ia etelor scalelor din NEO PI R apar sub Iorma
ACLC (Adjective Check-Iist Correlates): cte 42 de adjective pentru
Iiecare Iactor, grupate cte sapte (unele prezentnd corela ii pozitive,
altele negative) pentru Iiecare dintre Ia ete (cu excep ia Ia etei O6,
unde exist numai patru adjective). Aceste corelate au Iost ob inute n
urma unui studiu care a examinat cei 300 de itemi ai ACI (Adjective
Check-Iist, Gough & Heilbrun, 1983) n raport cu Ia etele NEO PI R.
Iista standard a lui Gough este considerat a prezenta serioase deIecte
care i limiteaz capacitatea de evaluare, pentru c subiec ii pot alege
145
Iie mul i, Iie pu ini itemi (McCrae, 1990). n mod normal, scorurile
sunt standardizate la nivelul unor grupe care diIer prin sex si prin
num rul total de aprecieri (Irecven a alegerilor). Analiza Iactorial a
ACI este problematic , pentru c diIeren ele individuale n Irecven a
alegerilor si extrema itemului se despart, dar aceste probleme de calcul
statistic au Iost dep site prin Iactorizarea unei matrici par iale n care
s-a controlat Irecven a alegerilor. ACIC este n experimentare.
NEO PI R si variantele respective apar sub Iorma unui chestionar
cu itemi. R spunsurile subiectului, evaluate pe o scal n cinci puncte,
sunt nscrise Iie pe o Ioaie de r spuns pe care se aplic grilele res-
pective, Iie se nregistreaz pe un computer. Forma proIilelor de r s-
puns, obisnuit n cazul multor chestionare mari, este dublat si de o
Iorm abreviat , destinat subiectului, standard, pe care se vizeaz
aspectele personalit ii prin care se caracterizeaz n general, conIorm
scorurilor globale la cele cinci dimensiuni.
NEO PI R nu Iurnizeaz toate inIorma iile necesare unei evalu ri
cuprinz toare a personalit ii; n Iunc ie de scopul test rii si situa ia
persoanei, asemeni oric rui alt instrument, se vor corobora datele din
interviuri anamnestice, examin ri privind starea mental , examin ri pri-
vind nivelul de perIorman al diIeritelor capacit i cognitive.
NEO PI R se bazeaz pe un model teoretic n care tr s turile
sunt dispuse n ierarhii, de la tr s turi Ioarte largi si generale,
deIinite ca ,domenii si tr s turi relativ speciIice, care apar n test
sub Iorma Ia etelor. n analiza itemilor, de exemplu, s-a pornit de la
analizarea domeniului si apoi s-a procedat la analizarea itemilor din
Iiecare domeniu pentru a identiIica Ia etele.
Proba nu con ine scale de ,validare a modurilor de r spuns la
itemi. Autorii consider c metoda ra ional prin care s-au construit si
validat scalele asigur ca r spunsurile subiec ilor s reprezinte o
eviden a prezen ei sau lipsei tr s turii implicate. Testul trebuie
prezentat adecvat subiectului si acest lucru n sine duce la un r spuns
onest; nu se va administra acolo unde exist serioase indicii c atitu-
dinea sau incapacitatea subiectului ar duce spre r spunsuri improprii.
Aceast teorie a Iost deIinit de Johnson (1981), ca atitudine de
autodezv luire (selI-disclosure) si se bazeaz pe ipoteza c subiec ii
r spund con inutului maniIest al itemului.
Aplicarea chestionarului a Iost veriIicat empiric prin cercet ri
privind validitatea n aplic ri clinice, pentru consilierea clinic si
psihiatric la mai multe nivele. AstIel, se aplic pentru n elegerea
subiectului, pentru diagnoz , stabilirea unor raporturi adecvate si
empatizante, ob inerea de date de Ieedback, anticiparea cursului
146
terapiei si stabilirea terapiei sau tratamentului. De asemenea, NEO PI
R poate Ii utilizat n medicina comportamentist si a s n t ii mentale,
n consilierea voca ional si n selec ia proIesional organiza ional
sau industrial , pentru cercet ri n psihologia educa ional , pentru
cercet ri asupra personalit ii.
Prezentarea superIactorilor o realiz m din perspectiva cercet rilor
realizate de echipele conduse de Costa si McCrae. n prezent s-au va-
lidat cte sase Ia ete pentru Iiecare dintre superIactori. Desigur, avnd n
vedere speciIicitatea nalt a acestor tipuri de instrumente pentru cultura
limbii respective, exist posibilitatea, care se ntrez reste din datele de
cercetare ale echipelor olandeze si italiene, ca structura intraIactorial a
celor cinci superIactori s diIere n variatele spa ii lingvistice, conIorm a
ceea ce popula ia vorbitoare n mod speciIic consider semniIicativ si
util n evaluarea comportamentului sau a personalit i.
NEVROTISM (N)
Este considerat domeniul cel mai cercetat al personalit ii. DeIinit
ca stabilitate emo ional /adaptare Ia de nevrotism/neadaptare (Costa,
McCrae, 1992). Tendin a general de a tr i aIecte precum teama, tris-
te ea, jena, mnia, vinov ia, dezgustul reprezint miezul acestui Iactor.
n m sura n care acest tip de aIectivitate inIluen eaz adaptarea, n
con inutul acestei dimensiuni intr si tendin a de a avea idei ira ionale,
sc derea capacit ii de control al impulsurilor, a capacit ii de a Iace
Ia stresului. Dimensiunea ca atare reprezint aspecte ale normalit ii
psihice. Extrema nevrotismului scorurile nalte este interpretabil n
sensul unui risc de a dezvolta tulbur ri psihiatrice, dar I r ca semni-
Iica ia psihopatologic s Iie obligatorie: pot exista situa ii de scoruri
nalte I r ca vreo tulburare psihiatric s poat Ii diagnosticat ca atare.
De asemenea, trebuie men ionat c nu toate tipurile de tulbur ri
psihiatrice antreneaz o simptomatic n care s Iie implicate nivele
nalte de nevrotism. Extrema opus scorurile joase reprezint
stabilitatea emo ional ; n Ia a stresului, astIel de persoane r mn calme,
relaxate, cu un temperament n general egal.
Fa etele nevrotismului
N1: Anxietatea
Reprezint tendin a de a tr i temeri, ngrijor ri, nelinisti, ner-
vozitate, precum si de a prezenta o anxietate liber , neIixat pe
anumite con inuturi. Nivelele nalte, desi scala nu m soar Iobii sau
temeri speciIice, pot antrena si astIel de simptome. Nivelele sc zute
reprezint calmul, relaxarea.
147
N2: Ostilitatea
Nivelul nalt semniIic tendin a spre st ri Irecvente de mnie,
st ri de Irustrare, nversunare. Exprimarea propriu-zis a acestor st ri
aIective depinde n bun m sur de nivelul agreabilit ii. Exist o co-
rela ie ntre dezagreabilitate si ostilitatea nalt . Polul opus reprezint
tendin a de a nu se nIuria usor, de a prezenta o stare prevalent de
conIort psihic.
N3: Depresia
Este cel mai bun predictor pentru starea de bine, de ,Iericire
general . Polul depresiv indic tendin a spre a tr i predominant
aIecte de tip depresiv: st ri de vinov ie, triste e, descurajare, lips de
speran , singur tate. Polul opus nseamn inexisten a acestei tendin e,
dar nu si predominarea st rilor de veselie si lips de griji, acestea Iiind
aspecte care in de extraversie.
N4: Conytiin a de sine (exagerat )
A Iost descris drept un Iactor de anxietate social si timiditate n
sensul accentu rii st rilor aIective de rusine, sensibilitate la ridicol, de
a se sim i ncurcat n prezen a altora, de a tr i sentimente de inIe-
rioritate. Polul opus nu atrage si st ri de ncredere sau abilit i sociale,
dar indic Iaptul c astIel de persoane se tulbur mai pu in n situa ii
sociale penibile.
N5: Impulsivitate
Incapacitatea de autocontrol a impulsurilor si dorin elor. Dorin ele
(de a Iuma, poseda, mnca.) sunt percepute ca Iiind prea puternice,
individul se simte incapabil s le reziste, desi ulterior poate regreta un
anumit comportament. Polul opus prezint capacitatea de a rezista la
tenta ii si Irustr ri. Impulsivitatea nu nseamn , n aceast Ia et , nici
spontaneitate, nici timp rapid de decizie, nici asumarea riscului.
N6: Vulnerabilitate
Aspectele psihice ale acestei tr s turi se reIer la vulnerabilitatea
Ia de stres. AstIel, polul ridicat semniIic incapacitatea de a Iace Ia
stresului, cu tendin a de a deveni panica i, lipsi i de speran n situa iile
de urgen . Polul scorurilor joase antreneaz autoaprecierea de com-
peten si st pnire n Ia a stresului.
Dintre tr s turile eviden iate prin unele liste de adjective bipolare
apar, ca descriptori ai nevrotismului: isteric vs. t cut, nevrotic vs. cu
ncredere n sine, nervos vs. calm, anxios vs. linistit, depresiv vs. stabil
(SACBIF, 1933); anxios, capricios, dominat de dispozi ii, tempera-
mental, invidios, emotiv, iritabil, agitat, gelos, sensibil, nervos, nesigur,
148
tem tor, si plnge de mil , Ioarte ncordat, Ia de lipsit de invidie,
neemotiv, relaxat, imperturbabil, neexcitat, nesolicitant (Goldberg,
1992); plin de griji, tensionat, anxios, agitat, hipersensibil, cu tendin a
spre culpabilizare, constiin de sine, ncordat, supraexcitabil, Ia de
lipsa constiin ei de sine, I r toane, stabil, neanxios si neagitat, calm, n
largul s u, relaxat, I r nervozitate, I r griji (Wiggins, 1990).
EXTRAVERSIA (E)
Domeniul dimensiunii extraversie, asa cum apare din cercet rile
empirice, cuprinde o multitudine de tr s turi, mai ales pe acelea care
sunt usor sesizabile n comportamentul curent. Nu ne putem astepta ca
o serie de aspecte speciIice extraversiei sau introversiei, dar mai pu in
vizibile sau observabile direct, s Iie clar delimitate (v. Jung, 1921).
De asemenea, din acelasi motiv, comportamentul introvert este si mai
s rac n aspecte diIeren iale.
AstIel, extravertul apare sociabil, se simte n largul s u printre
oameni si grupuri mari, este aIirmativ, activ, vorb re ; i place ceea ce
este excitant, stimulativ, are o dispozi ie general vesel , energic si
optimist . n cultura american , de exemplu, prototipul extravertului
este vnz torul, comerciantul, ntreprinz torul.
Introversia apare mai ales prin raportare la comportamentul
extravert ca lips a extraversiei; individul este rezervat, dar nu
neprietenos, este independent, linistit, I r a Ii greoi. F r a suIeri n
mod necesar de anxietate social , astIel de insi preIer s Iie singuri si,
desi nu au exuberan a extraver ilor, nu sunt neIerici i sau pesimisti.
Datele de cercetare se distan eaz astIel de unele dintre aspectele
incluse tradi ional n aceast dimensiune, pe care ns le vom reg si n
chestionare precum cele construite de Eysenck, Cattell, Gough (ca s
le men ion m doar pe cele mai importante).
Fa etele extraversiei
E1: C ldur / entuziasm
Fa et relevant pentru extraversia perceput , indic un compor-
tament dominat de aIectivitate si prietenos; persoane care se apropie
usor de ceilal i, se ataseaz usor. Ia polul opus nu apare cu necesitate
lipsa de compasiune pentru al ii sau ostilitatea, ci un mod mai distant,
Iormal, rezervat de conduit . n cercet rile lui Costa si McCrae, apare
ca Iiind Ia eta cea mai apropiat de superIactorul agreabilitate n rela iile
interpersonale, dar se distinge printr-un aspect de cordialitate si parti-
cipare cald , aIectiv care nu este inclus n agreabilitatea propriu-zis .
149
E2: Spiritul gregar
DeIinit ca preIerin pentru compania altora. Polul opus indic
tendin a contrar , de a evita chiar compania altora.
E3: Afirmarea
Fa eta indic un comportament dominant, plin de Ior , cu ascen-
den social ; persoane care vorbesc cu usurin , I r s ezite si devin
de obicei liderii grupurilor de apartenen . Ia polul opus sunt cei care
preIer s r mn n Iundal si s lase altora grija aIirm rii sau vorbirii.
E4: Activismul
n comportament se relev printr-un tempo ridicat, plin de
energie, nevoia de a Iace mereu ceva. Polul opus indic preIerin
pentru loisir, un tempo mai relaxat, I r ca acestea s Iie interpretabile
ca lene, comoditate.
E5: C utarea excit rii
Indic o preIerin pentru stimulare, o via excitant ; astIel de
persoane preIer culorile vii, mediile zgomotoase, pericolul. Ia polul
opus, preIer o anumit monotonie pe care ceilal i ar putea-o considera
plictisitoare. Ia extrem, Iactorul poate Ii un indiciu pentru compor-
tamentul de tip psihopat, asa cum este descris de MMPI.
E6: Calitatea pozitiv a st rilor emo ionale
Reprezint tendin a de a tr i st ri emo ionale pozitive precum
bucuria, veselia, Iericirea, iubirea, excitarea; persoanele rd cu usurin ,
sunt optimiste si satisI cute de via . Cercet rile lui Costa & McCrae
indic sentimentul de satisIac ie n Ia a vie ii si de Iericire, corelat att
cu Iactorul nevrotism (corela ie negativ ), ct si cu extraversia. Fa eta
E6 apare empiric drept cea mai relevant n predic ia st rii de Iericire.
Ia polul opus, I r a Ii cu necesitate neIerici i, indivizii sunt mai pu in
exuberan i si lipsi i de verv .
Factorul extraversie apare caracterizat prin adjective bipolare
precum: extraversie vs. introversie, sprinten vs. nevorb re , conduc tor
vs. timid, coplesitor vs. t cut, plin de via vs. plictisitor (SACFIB);
extravert, vorb re , aIirmativ, verbal, energic, direct, activ, ndr zne ,
viguros, I r constrngeri, Ia de introvert, rusinos, linistit, rezervat,
nevorb re , inhibat, se retrage, timid, neaventuros (Goldberg, 1992);
dominant, aIirmativ, dominator, plin de Ior , cu ncredere n sine, sigur
de sine, Ierm, persistent, Ia de blnd, rusinos, timid, I r Ior ,
indirect, Iricos, neagresiv, neautoritar (IAS-R, Wiggins, 1990).
150
DESCHIDEREA (O)
Mai pu in cunoscut dect ceilal i doi, exist un relativ dezacord
n privin a con inutului de tr s turi ale acestui superIactor.
Elementele care apar n cercet rile empirice ale lui Costa si
McCrae sunt: imagina ia activ , sensibilitatea estetic , aten ia pentru
via si sim mintele interioare, preIerin a pentru varietate, curiozitatea
intelectual , independen a n modul de a gndi lucrurile. Aceste aspecte
nu se asociaz n mod necesar cu educa ia sau cu inteligen a general ;
de aceea, autorii preIer denumirea de ,deschidere, alternativei de
,Iactor intelectual. Sunt cuprinse si aspecte stilistice ale inteligen ei,
dar numai par ial, precum gndirea divergent . Pot exista persoane inte-
ligente, dar cu o gndire limitat la realitatea tr it si reversul, indivizi
Ioarte deschisi, dar cu o capacitate intelectual modest . Spre deosebire
de unele teorii contemporane asupra abilit ilor cognitive, Costa si
McCrae nu consider m surile abilit ii cognitive ca innd de sIera
personalit ii propriu-zise, desi unele conIigur ri Iactoriale aduc n
imagine un astIel de aspect, mai pu in clar delimitat, pe locul 6.
Polul lipsei de deschidere duce la un comportament conservator,
cu preIerin pentru Iamiliar, cu o via aIectiv ,cu surdin (Costa si
McCrae). Iipsa de deschidere nu nseamn intoleran sau agresivitate
autoritar aspecte care Iac obiectul Ia etelor scalei de agreabilitate.
n acelasi sens, deschiderea nu nseamn lips de principii. Autorii
americani nu consider cu necesitate deschiderea ca un superIactor
valoros valoarea deschiderii sau lipsei de deschidere depinde de
contextul situa ional.
Fa etele deschiderii
O1: Deschidere spre fantezie
Cu o imagina ie vie, viseaz nu pentru a sc pa din situa ie, ci
pentru c astIel si creeaz o via interioar bogat si plin . Cei aIla i
la polul opus sunt mai prozaici, preIer ca mintea s le lucreze n
limitele a ceea ce Iac aici si acum.
O2: Deschidere n plan estetic
Persoane care apreciaz proIund arta si Irumosul (poezia,
muzica, pictura i capteaz ), I r ca aceasta s implice si talent artistic
dezvoltat sau bun gust; mai degrab , acest tip de deschidere i conduce
spre l rgirea cunostin elor din domeniile respective. Ia polul opus
sunt cei I r interes pentru art si Irumos.
151
O3: Deschidere spre modurile proprii de a sim i
Aspectele acestei Ia ete vizeaz o apreciere Ia de tr irile si
sentimentele interioare; emo iile Iiind considerate ca o parte impor-
tant a vie ii, ele sunt si Ioarte diIeren iate si, n acelasi timp, mai
proIunde dect la al i oameni. Ia polul opus, aIectele sunt mai pu in
diIeren iate, mai degrab directe, lipsite de nuan e, persoanele de acest
tip nici nu le acord vreo aten ie deosebit .
O4: Deschidere n planul ac iunilor
Exist la acest Iactor, dominant , dorin a de a ncerca Iel de Iel de
activit i, noi locuri sau chiar de a mnca mnc ruri noi, neobisnuite.
De-a lungul timpului, ncearc tot Ielul de hobby-uri. Ia polul opus, se
maniIest nevoia de a se ancora n ceea ce este deja ncercat sau
,adev rat, de a nu se schimba nimic.
O5: Deschiderea n plan ideatic
Numit de unii ,curiozitate intelectual (Fiske, 1949), Iactorul
implic o deschidere a interesului, a ,min ii pentru noi idei, aspecte
neconven ionale, preIerin a pentru discu ii si argument ri IilosoIice.
Desi nu implic n mod necesar inteligen a ca abilitate nalt dezvoltat ,
poate contribui n timp la dezvoltarea poten ialului intelectual (Costa
& McCrae). Polul opus indic o curiozitate s rac , interese limitate,
centrare pe o problematic restrns .
O6: Deschidere n planul valorilor
AstIel de persoane au ca tr s tur speciIic Iaptul c sunt gata
mereu s reexamineze valorile, Iie ele sociale, politice, religioase etc.
Nu iau nimic ca garantat. Ia polul opus sunt persoanele care tind s
accepte autoritatea si tradi iile pre uite n cultura respectiv , Iiind n
genere conservatori si dogmatici (Rokeach, 1960).
n domeniul adjectivelor, gama este relativ larg , n Iunc ie si de
accep ia caracteristic . AstIel, instrumentul italian denumeste Iactorul
,deschidere mental vs. nchidere/opacitate mental , cu adjectivele
neconven ional vs. tradi ionalist, receptiv vs. neliberal, eclectic vs.
conservator, creativ vs. conven ional, treaz vs. iubitor de obiceiuri
(SACBIF). Instrumentul creat de Goldberg denumeste Iactorul ,inte-
lect, descris de adjectivele: intelectual, creativ, complex, imaginativ,
str lucitor, IilosoIic, artistic, proIund, inovativ, introspectiv, Ia de
neintelectual, neinteligent, neimaginativ, necreativ, simplu, nesoIisticat,
nereIlexiv, lipsit de spirit de observa ie, I r interoga ii, superIicial.
Varianta lui Wiggins denumeste Iactorul ,deschidere la experien si
l descrie prin: IilosoIic, preIerin pentru gndire abstract , ima-
ginativ, reIlexiv, cu interese literare, cu tendin a de a pune ntreb ri,
152
individualist, neconven ional, cu mintea deschis , Ia de conven ional,
neartistic, neliterar, nereIlexiv, necomplex, neimaginativ, neabstract,
necercet tor, I r s -si pun ntreb ri, neIilosoIic.
AGREABILITATEA (A)
Factorul agreabilitate apare, asemeni extraversiei, ca dimensiune
pregnant interpersonal . Aspectele centrale ale Iactorului sunt:
altruismul, un comportament cooperant, simpatetic si de ajutorare a
altora, cu tendin a de a-i considera pe ceilal i la Iel de simpatetici si
gata s le oIere sprijinul. Uneori, nivelele nalte semniIic si tipul de
persoan dependent (Costa & McCrae, 1990).
Opusul descrie un comportament dominant si antagonist, ego-
centric, sceptic Ia de inten iile altora, competitiv. Adesea, empiric,
reprezint o persoan narcisist , antisocial , uneori cu posibile tulbu-
r ri de tip paranoid (Costa & McCrae, 1990).
Fa etele agreabilit ii
A1: ncredere
Factorul indic n plan empiric o dispozi ie spre un comportament
ncrez tor, care i consider pe ceilal i onesti si bine inten iona i. Ia
polul opus apar cinicii si scepticii, care i consider pe ceilal i Iie peri-
culosi, Iie lipsi i de onestitate.
A2: Sincer n exprimarea opiniilor, n conduit
Un astIel de Iactor, intrat n componen a agreabilit ii, se reIer
la un mod deschis, sincer, Iranc si ingenios de maniIestare. Ia polul
opus sunt cei c rora le place s -i manipuleze pe ceilal i prin Ilat ri,
nsel ciune, minciun si care consider aceste tactici drept deprinderi
sociale necesare, iar pe cei opusi lor i consider naivi.
Autorii observ , relativ la interpretarea Iactorului, necesitatea de
a nu extinde semniIica ia sa dincolo de comportamentul interpersonal;
astIel de persoane tind ca n modul de a-si exprima gndurile, emo iile
reale s Iie indirec i, precau i, manipulnd Ielul de exprimare. Deci nu
trebuie interpretat ca Iiind ei nsisi manipulativi si lipsi i de onestitate.
A3: Altruism
AstIel de persoane au interes activ pentru binele altora, sunt gene-
rosi, plini de considera ie, gata s ajute. Ia polul opus sunt cei centra i
pe propria persoan , care ezit s se amestece n problemele altora.
A4: Bun voin a
Factorul se maniIest mai ales la nivelul conIlictului interrela-
ional: persoane care au tendin a s cedeze, s -si inhibe agresivitatea,
s uite, s ierte; relevant este blnde ea si amabilitatea. Ia polul opus,
153
agresivitatea, tendin a spre competi ie si exprimarea direct a mniei,
enerv rii, Iuriei.
A5: Modestia
Modesti, umili I r s le lipseasc n mod necesar ncrederea n
sine sau aprecierea. Polul opus apar ine celor care se consider supe-
riori altora, iar ceilal i i consider arogan i sau ncrezu i. Nivelul
patologic al lipsei de modestie Iace parte din sindromul narcisist.
A6: Blnde ea
Fa eta indic atitudini de simpatie si preocupare Ia de semeni:
sunt sensibili la nevoile altora, la latura social a politicului. Ia polul
opus sunt cei mai duri, cu inima ,mpietrit , prea pu in sim itori si
deloc milosi; se consider realisti, ra ionali, condusi de logica rece.
Agreabilitatea este un superIactor n genere controversat. Exist
ns unele deosebiri ntre datele de cercetare de mai sus si adjectivele
descriptive din scalele de termeni bipolari. AstIel: altruist vs. cinic,
aIectiv vs. r zbun tor, simpatetic vs. individualist, ospitalier vs. egoist,
nonviolent vs. suspicios, pentru lista italian (SACBIF); blnd, coope-
rant, simpatetic, cald, ncrez tor, plin de considera ie, pl cut, agreabil,
oIer ajutorul, generos, Ia de rece, lipsit de blnde e, nesimpatetic,
nencrez tor, dur, care pretinde altora, b d ran, egoist, necooperant,
necaritabil (Goldberg, 1992); blnd, amabil, tandru, dr gu , caritabil,
simpatetic, se acomodeaz , I r mojicie, Ia de lipsit de c ldur , neca-
ritabil, crud, cu inima de piatr , dur, nesimpatetic, rece (Wiggins, 1990).
CONSTIINCIOZITATEA (C)
Domeniul acestui Iactor se reIer la autocontrol, sub aspectul
capacit ii de autoorganizare, ndeplinire a ndatoririlor, planiIic rii;
sunt persoane care si deIinesc si urm resc scopurile, hot r i si cu
voin a Iormat . Autorii americani consider c realiz rile de valoare
din orice proIesie, Iie si una artistic , in de acest superIactor si de
Ia etele sale. Sunt oameni scrupulosi, de ncredere, punctuali. Polul
opus nu se caracterizeaz cu necesitate prin lipsa de sim moral, dar
apare o mai sc zut exactitate n aplicarea principiilor morale, o
manier usuratic de a-si urm ri sau ndeplini sarcinile. Sunt date
empirice care indic tendin a spre hedonism si interesul dominant
pentru via a sexual (Costa si McCrae, 1986).
Fa etele conytiinciozit ii
C1: Competen a
Con ine sentimentul de a Ii competent, capabil, prudent, eIicient;
sunt oameni n general preg ti i pentru via . Polul opus semniIic o
154
ncredere redus n propriile capacit i. Dintre cele sase Ia ete, com-
peten a se asociaz cel mai bine cu stima de sine si centrul de control
interior (Costa, McCrae si Dye, 1991).
C2: Ordinea
Indivizi bine organiza i, limpezi, clari; si p streaz lucrurile la
locul lor. Polul opus indic o autoapreciere sc zut privind organi-
zarea si modul pu in metodic de lucru. mpins la extrem , Iactorul de
ordine poate Iace parte din sindromul compulsiv.
C3: Sim ul datoriei
Condus de constiin , de responsabilitatea asum rii constiente,
persoana ader strict la principiile etice, si urm reste scrupulos n-
datoririle morale. Ia polul opus apare un comportament mai degrab
supus ntmpl rii si, ntr-o m sur , nu te po i baza si nu po i avea
ncredere ntr-o astIel de persoan .
C4: Dorin a de realizare
Factorul structureaz att nivelul de aspira ie, ct si perseveren a
n realizarea lui; reprezint acei indivizi harnici, care-si conduc via a
dup o anume direc ie. Nivelele Ioarte ridicate ns pot indica o prea
mare investire a vie ii exclusiv n aceast direc ie, a muncii, a carierei
n sensul sindromului ,workahoolic (ahtia i dup munc ). Ia extrema
opus apar apaticii, chiar lenesii, care nu sunt condusi de dorin a
reusitei, le lipseste ambi ia si scopul bine precizat, I r a tr i insatis-
Iac ii pentru nivelul sc zut al reusitei.
C5: Auto-disciplina
Reprezint capacitatea de a ncepe o sarcin si de a o duce la bun
sIrsit n ciuda plictiselii sau a altor posibile distrageri ale aten iei;
sunt oamenii care se motiveaz pentru a duce la bun sIrsit ceea ce
ncep. Ia polul opus, tendin a este de a amna nceperea ac iunii, de a
se descuraja cu usurin , de a abandona ceea ce au de I cut, deci o
sc zut auto-disciplin . Se Iace si aici deosebirea, conIorm datelor
empirice, ntre autocontrolul care duce la disciplin si cel responsabil
de impulsivitate; impulsivii nu rezist s Iac ceea ce nu vor din lipsa
stabilit ii emo ionale, n timp ce ceilal i nu se pot Ior a s Iac ceea ce
ar dori din lipsa unei motiv ri adecvate (Costa & McCrae).
C6: Deliberare
Fa eta reprezint tendin a de a gndi atent nainte de a ac iona, chib-
zuin a si precau ia Iiind aspectele centrale ale Iactorului. Ia extrema
cealalt apar cei pripi i, care ac ioneaz I r s judece consecin ele. n
varianta cea mai bun , sunt mai spontani si, la nevoie, capabili s decid .
155
Factorul este descris n plan adjectival astIel: scrupulos vs.
imprecis, precis vs. dezordonat, harnic vs. inconstant (SACBIF); orga-
nizat, sistematic, exact, practic, curat, eIicient, atent, linistit, constient,
prompt, Ia de dezorganizat, negrijuliu, nesistematic, ineIicient, pe
care nu te po i baza, nepractic, neglijent, inconsecvent, hazardat,
neatent (Goldberg); organizat, ordonat, clar, curat, eIicient, planiIicat,
sistematic, exact, cu autodisciplin , de ncredere, Ia de uituc, care nu
inspir ncredere, nepractic, I r disciplin (Wiggins).

4.4. Date de cercetare privind leg tura dintre Big Five
yi superfactorii motiva ionali

Desi n structura Iactorial a superIactorilor, structur stabilit
empiric, sunt captate aspecte care in evident de motiva ie, stricto sensu
ei nu reprezint resorturile motiva ionale asa cum sunt ele studiate
distinct de teorii ale motiva iei, ale valorilor etc. Vom prezenta n cele
ce urmeaz cteva rezultate ale unor cercet ri experimentale care au
avut ca scop posibila corelare a superIactorilor cu domeniul motiva iei,
considerat distinct.
Cercet rile curente asupra motiva iei se axeaz n general pe
,unicit ile de nivel mediu (Cantor, 1990) precum sarcinile exis-
ten iale, proiectele personale, care sunt considerate o punte ntre tr s -
turi, gndire si comportament. Acest tip de motiva ii sunt analizate de
obicei prin op iunile sau alegerile de zi cu zi si prin constructele
speciIice individului studiat (Cantor & Zirkel, 1990).
Dintre cercet torii care au abordat n aceast viziune corela ia
dintre proiectele personale si superIactorii personalit ii sunt, n 1992,
Iittle, Iecci & Watkinson si n 1994, Roberts & Robins. Viziunea
celui de al doilea studiu este Iocalizat ns pe aspira iile de termen
lung, precum: nevoia unei cariere, nevoia de a avea Iamilie n sens
tradi ional sau un anume stil de via , despre care consider c sunt
mai semniIicative, n m sura n care astIel de scopuri pe termen lung
vor inIluen a via a persoanei de-a lungul anilor (nu al unor s pt mni
sau zile) si, n acelasi timp, antreneaz insul n construc ia desI surat
a unui context social speciIic (de exemplu, dezvoltarea unei Iamilii
numeroase, coeren a n modul de a tr i). Aceste contexte speciIice au,
cel mai adesea, o natur interpersonal si pot reIlecta realiz ri ,care au
consecin e pentru dezvoltarea persoanei (Roberts & Robins).
156
Studiul experimental al tuturor tipurilor de scopuri existen iale
posibile n num r de 38 a condus la delimitarea Iactorial a sapte
superIactori motiva ionali care le grupeaz coerent, omogen, inde-
pendent. AstIel, deIinite de Roberts & Robins, apar trebuin ele de:
1. Statut ,i prestigiu, care grupeaz nevoia de a avea o carier de
prestigiu sau un statut superior, a deveni un om de aIaceri executant, a
avea propria aIacere, a avea carier , a te preg ti pentru absolvirea
studiilor, a avea un standard de via nalt si bog ie.
2. Reali: ri creative trebuin a de a produce n domeniul
artistic, a scrie opere de Iic iune si poezie, a Ii un muzician realizat, a
realiza perIorman e ntr-un domeniu al artei, a sprijini activit ile
artistice si artele Irumoase.
3. Scopuri comunitare a ajuta pe al ii aIla i la nevoie, a munci
pentru bun starea altora, a lua parte la serviciile publice si de
voluntariat comunitar.
4. Stil ae via excitant a se distra, a tr i o via palpitant , a
tr i noi si variate experien e de via .
5. Influen politic a avea inIluen n problemele politice, a
deveni un lider comunitar.
6. Rela ii ae familie satisf c toare a avea rela ii maritale satis-
I c toare, a avea copii, a-i Iace pe p rin i mndri, a avea rela ii de
Iamilie armonioase.
7. Scopuri spirituale a participa la activit i religioase, a- i
centra aten ia pe via a spiritual proprie.
Avnd acest tablou empiric al organiz rii valorilor si scopurilor
existen iale, au stabilit experimental corela iile dintre Big Five si Big
Seven. Pe baza acestor corela ii aIirm , mpreun cu autorii care au
studiat valorile de termen mediu, c scopurile pe care le urm reste o
persoan pot Ii anticipate, prezise, n Iunc ie de tipul de dezvoltare a
superIactorilor personalit ii.
n plus, se pune problema c , o dat stabilit corela ia dintre
dimensiunile de baz ale personalit ii si structura motiva ional ,
diagnoza personalit ii cap t mai mult consisten . De exemplu,
asigurnd o imagine interac ionist n m sura n care indivizii aspir
spre scopuri existen iale care sunt sus inute de speciIicul tr s turilor
personalit ii, care, la rndul lor, sunt sus inute de motiva ii speciIice.
De asemenea, astIel de date permit o viziune mai clar asupra rela-
iilor dintre tr s turi si scopuri ntr-o perspectiv a dezvolt rilor posi-
bile, n contexte posibile, ale personalit ii.
157
n aIara nevrotismului, toate celelalte dimensiuni bazale ale
personalit ii au corelat semniIicativ cu superIactorii motiva ionali; de
asemenea, to i cei sapte Iactori motiva ionali, n aIara scopurilor spi-
rituale, prezint corela ii semniIicative cu dimensiunile personalit ii.
Pentru o imagine complet , red m aceste corela ii (prezentndu-le n
ordinea descresc toare a m rimii corela iei): extraversia coreleaz
pozitiv semniIicativ cu nevoia de stil ae via excitant, de influen
politic , de statut ,i prestigiu, de rela ii ae familie satisf c toare;
agreabilitatea coreleaz negativ semniIicativ cu nevoia de statut ,i
prestigiu, de influen politic , de stil ae via excitant si pozitiv
semniIicativ cu nevoia de scopuri comunitare si rela ii ae familie
satisf c toare; con,tiincio:itatea coreleaz pozitiv semniIicativ cu
nevoia de statut ,i prestigiu; aeschiaerea coreleaz negativ semniIicativ
cu nevoia de statut ,i prestigiu, de rela ii ae familie satisf c toare si
pozitiv cu nevoia de reali: ri creative, de scopuri comunitare si de stil
ae via excitant.

4.5. Date de cercetare privind semnifica ia superfactorilor
personalit ii n raport de sindroamele clinice

Cercet rile eIectuate cu ajutorul chestionarului NEO PI au dus
echipa autorilor Costa si McCrae spre concluzia c n trei dintre
dispozi iile generale ale personalit ii deschiderea la experien ,
extraversia si nevrotismul sunt nr d cinate diIeren ele individuale
n raport cu dispozi ia spre tulbur ri psihotice.
Desi chestionarul nu a Iost proiectat pentru a Ii Iolosit n diagnoza
clinic , din perspectiva simptomelor din DSM III-R tr s turile de perso-
nalitate, dintre care unele sunt m surate prin NEO PI R, sunt relevante
n psihodiagnoza unor variate tulbur ri psihopatologice, n special a
celor din axa II tulbur ri de personalitate (Wiggins & Pincus, Costa si
Widinger, 1994). Scorurile extreme la unele scale pot sugera anumite
tulbur ri care, ulterior, pot Ii evaluate si prin instrumente speciIice. De
exemplu, N4 nalt poate sugera existen a unei Iobii sociale; C3 sc zut,
tulbur ri de personalitate de tipul antisocialului. De asemenea, dac
evaluarea scorurilor este realizat n contextul datelor despre situa ia
existen ial prezent a subiectului, se poate ajunge att la o concluzie
privind cronicitatea unei maniIest ri psihopatologice n cazul unor
Ia ete N cu scoruri nalte, dar poate indica si reversul, stresori speciIic
situa ionali care au condus n prezent la comportamente reactive acute.
158
Costa si McCrae si prezint instrumentul ca semniIicativ pentru
utilizare clinic si terapeutic .
O prim direc ie este dat chiar de Iolosirea NEO PI R pentru
determinarea impactului aspectelor psihopatologice sau al psihoterapiei
asupra scorurilor la test. De exemplu, un episod depresiv si alte st ri
psihopatologice poate aIecta de obicei n direc ia unei exager ri a
scorurilor Ia etelor la nivelul nevrotismului (Costa & McCrae, 1992).
Dup remisie, persoana prezint scoruri semniIicativ mai sc zute la N,
dar, spun autorii, nu-si va modiIica nivelele la extraversie si agrea-
bilitate. Cercet rile realizate cu NEO PI R pot, pe de o parte, s stabi-
leasc eIectul de durat sau tranzitoriu al diIeritelor tehnici terapeutice
asupra unora dintre Ia etele dimensiunilor personalit ii, iar pe de alt
parte se pot studia proIile de personalitate distinctive pentru diIerite
structuri nosologice, proIile utile n clariIicarea etiologiei tulbur rii
(Wise, Fagan, Schmidt, Ponticas, Costa, 1991).
Datele de cercetare ale autorilor americani indic corela ii semni-
Iicative ntre Ia ete ale NEO PI R si unele scale ale altor chestionare.
Dac ar Ii s urm rim, n sensul celor care ne intereseaz , numai core-
la iile cu MMPI, am g si nu mai pu in de 13 (din 30 de Ia ete) n care
scalele NEO PI R coreleaz cu scale din MMPI. AstIel, de exemplu,
pentru Nevrotism: N1 cu MMPI comportamente compulsive, N2 si N5
cu MMPI borderline, N3 si N6 cu MMPI dependen , N4 cu MMPI
comportament de evitare. Pentru Extraversie: E2 cu MMPI schizoidie,
E 5 cu MMPI comportament antisocial; pentru deschidere: O1 cu MMPI
borderline, O4 cu MMPI histrionism; pentru Agreabilitate: A2 cu MMPI
comportament antisocial; pentru Constiinciozitate: C3 cu MMPI com-
portament antisocial, C5 cu MMPI comportament pasiv-agresiv (Costa
& McCrae, 1992).
Dintre cele mai interesante rezultate, se pot cita datele cerce-
t rilor lui Mason si Claridge (1994), care au corelat datele ob inute cu
Neo PI R cu cele ale unui alt chestionar, O-IIFE (OxIord Iiverpool
Inventory oI Feeling and Experiences), construit pentru a m sura
structura Iactorial a tr s turilor schizotipale. Instrumentul este derivat
dintr-o baterie de probe incluznd EPQ (Eysenck), STA (scalele de
personalitate schizotipal , Claridge), STB (scalele de personalitate
borderline), scala de schizoidie MMPI, scalele de tip schizotipal din
Inventarul lui Chapman, scala de halucina ii a lui Iaunay si Slade,
scala de schizoIrenie Nielsen si Petersen. Prin analiz Iactorial , s-a
ajuns la separarea a patru Iactori coeren i responsabili de varian a
comportamentului (Mason, 1994) n tulbur rile de tip psihotic.
159
Scalele, deIinite sub aspectul con inuturilor psihologice, m soar ten-
din a spre tulbur ri de personalitate de tip schizotipal.
Tr iri neobi,nuite (UnExp) se reIer la tendin e halucinatorii,
tr iri perceptive neobisnuite, stiluri magice de gndire (30 de itemi
privind hipersenzitivitatea senzorial , Ienomene de aefa vu, st ri mo-
diIicate ale constiin ei, tr iri si opinii telepatice).
De:organi:area cognitiv (CogDis) descrie diIicult i privind
aten ia, concentrarea, luarea deciziei si anxietatea social , dispozi ii
dominate de lipsa de sens a vie ii (24 de itemi), toate avnd relevan
pentru personalit ile de tip borderline si schizotipale, dar si pentru
st rile nevrotice.
Anheaonia introvertiv (IntAn) descrie lipsa de pl cere si bucurie
n rela iile cu socialul si cu activit ile sociale (27 de itemi ce se reIer
la lipsa de pl cere pentru intimitatea Iizic si emo ional , cu accentuarea
solitudinii si independen ei personale). Considerat ini ial doar ca semn
patognomic pentru schizoIrenie, anhedonia se dovedeste prognostic si
pentru simptome de tip depresiv (dependen i de starea depresiv ).
Nonconformismul impulsiv (ImpNon) se reIer la caracteristici
de comportament precum lipsa de inhibi ie si impulsivitatea (cei 23 de
itemi descriu comportamente violente, auto-abuzive si lipsite de jude-
cat ). Scorurile moderate indic un stil general de via nonconIormist
si libertin.
Aceste patru tipuri de clusteriz ri privind tendin ele spre
dezvolt ri psihotice au Iost studiate n raport cu dimensiunile Big Five
m surate prin chestionarul NEO PI R. Concluziile cercet rilor
americane care indic valoarea prognostic mai ales pentru tulbur rile
de personalitate sunt conIirmate: personalitatea schizotipal de tipul
anheaoniei introvertive se reIlect n rela iile negative cu superIac-
torul extraversie. Con inutul de tip borderline al scalei de ae:orga-
ni:are cognitiv este nalt nevrotic. Tr irile neobi,nuite coreleaz
negativ cu aeschiaerea. Scala UnEx coreleaz moderat cu aeschiaerea
si nevrotismul mai ales Ia etele Iantezie, estetic si sentimente par a Ii
caracteristice pentru tr irile neobisnuite.
n concluzie, chiar dac instrumentul care m soar aceste dispo-
zi ii de baz ale personalit ii a Iost construit n primul rnd pe loturi de
normali, o serie de cercet ri indic modalit i n care superIactorii si
Ia etele acestora sunt semniIicativi pentru domeniul psihopatologiei,
pentru deIinirea proIilului actual al dispozi iilor subiectului, pentru
Iormularea unor diagnostice diIeren iale, pentru stabilirea tipului de
psihoterapie si/sau a planului de tratament psihiatric.
160
4.6. Abord ri structurale: modele de tip circumplex

n mod tradi ional, cercet rile s-au axat pe solu ii care aveau n
vedere o structur Iactorial simpl ; prin urmare, rotau Iactorii
ortogonal pn n pozi ia n care, pe ct de mult posibil, variabilele
erau nalt nc rcate doar ntr-unul dintre Iactori si prezentau nc r-
c turi sc zute pentru oricare dintre ceilal i patru. n modelele simple,
interpretarea Iactorilor se bazeaz pe variabilele (itemii) care au
nc rc tura lor cea mai mare n acel Iactor dat. Acest lucru apare
Ioarte limpede dac ar Ii s analiz m, de exemplu, listele de selec ie
ale testelor de tip adjective bipolare, n care Iiecare dintre cei cinci
Iactori apare reprezentat de un num r de tr s turi (v. de exemplu la
SACBIF, cte cinci de Iiecare Iactor).
Exist ns o serie de inconveniente n situa ia n care utilizezi
datele pentru descrierea propriu-zis a unui comportament sau a
personalit ii reale. Un prim inconvenient st n Iaptul c , empiric, nu
exist astfel ae structuri simple (Hendriks, HoIstee, De Raad, 1993).
De asemenea, majoritatea termenilor care deIinesc una sau alta dintre
dimensiuni au, n Iapt, mai mult de o singur nc rc tur Iactorial
substan ial . AstIel de date au Iost puse n eviden de HoIstee, De
Raad (1991), care au demonstrat c , datorit Iaptului c , n genere,
majoritatea termenilor au nc rc turi Iactoriale n zona .33 - .55, deci
de semniIica ie medie, iar a doua nc rc tur a termenului are de
obicei valoarea n jurul lui .25, nu este corect ca aceasta din urm s
Iie interpretat ca nul , adic s nu Iie luat deloc n considerare
(distan a ntre nc rc tura maxim si cea secundar este prea mic ).
Concluzia este c , din chiar extinderea datelor empirice, majo-
ritatea termenilor care dau substan celor cinci pari dimensiuni au
mai mult dect o singur nc rc tur substan ial si nu putem neglija,
n interpretarea de Iine e, acest aspect (majoritatea termenilor sunt
amesteca i n doi dintre cei cinci Iactori, ce-i drept, avnd contribu ii
diIerite). n plus, n mod real, numele tr s turilor (dimensiunilor) tinde
s reprezinte amestecuri de Iactori. n consecin , localizarea Iactorilor
tinde s Iie instabil , iar denumirile interpretative neechivoce sunt
greu de g sit (HoIstee, De Raad, Goldberg, 1992).
AstIel de considera ii au dus cercet rile, nc de la nceputul
anilor `80, si spre cel de al doilea I gas posibil si anume ca, innd cont
de nc rc turile Iactoriale ale diIeri ilor termeni, s se construiasc
modele complexe, cu o natur geometric sub aspectul reprezent rii
spa iale, n care vectorii tr s turilor sunt caracteriza i de pozi iile lor
unghiulare ntr-un spa iu bidimensional sau tridimensional.
161
Cea mai obisnuit versiune este modelul interpersonal construit de
Wiggins n 1982, care se bazeaz doar pe interrela ia a doi dintre cei
cinci superIactori. Acest tip de modele structural complexe au Iost
denumite modele circumplexe. Pe baza acestui model a Iost construit
IAS-R (Interpersonal Adjective Scale Revised), ca metod de evaluare
bazat pe adjective (Wiggins, Trapnell, Phillips, 1988). Cuprinde 64 de
adjective singulare (de exemplu: dominant) pentru care subiectul trebuie
s evalueze gradul de adecvare cu ajutorul unei scale Iikert n opt
trepte. R spunsurile la itemi sunt cumulate, Iormnd opt scale, Iiecare
denumit alIabetic, ce sunt pozi ionate n direc ia invers acelor de ceas,
pe perimetrul unui cerc; cele opt scale se dispun, deci, de-a lungul unei
structuri circumplexe determinate de doi Iactori ortogonali (dou axe):
dominan a (aproximativ corespunz tor Iactorului extraversie) si aIecti-
vitatea (,love, aproximativ corespunz tor Iactorului agreabilitate).
Subiec ii primesc un glosar, pentru a se evita o interpretare gresit a
termenilor (adjectivelor).
O alt versiune, ulterioar (1989), apar ine lui Goldberg &
Peabody, care pun n eviden o structur posibil complex-Iactorial ,
construit pe baza a dou modele circumplexe interconectate, anga-
jnd interrela ia Iactorilor I, II si III.
Modelele circumplexe, prin natura lor, dau o mai mare sans de
identiIicare a unor clusteri de tr s turi care sunt, din punct de vedere
semantic, coezive.
O etap ulterioar a Iost de a integra to i superIactorii si mo-
delele circumplexe n adev rate modele geometrice tridimensionale,
cvadridimensionale sau pentadimensionale. Un prim pas spre astIel de
construc ii este sIera, care are trei axe, care pot Ii Extraversia,
Agreabilitatea si Constiinciozitatea si care ar con ine att circumplexul
biIactorial al lui Wiggins, ct si modelul structurii dublu-circumplexe
al lui Goldberg si Peabody. Din centrul sIerei, imaginea ar da impresia
unui cer nstelat, cu un num r de galaxii care reprezint clusterii de
tr s turi si cu spa ii mai mult sau mai pu in goale, con innd cteva
stele izolate (Goldberg, 1992). O integrare complet ar nsemna ns
un model geometric cu cinci axe (deci cu cinci dimensiuni). Com-
plexitatea acestui model s-ar apropia de Ienomenul viu, intercorelarea
simultan a tr s turilor n Iunc ionarea lor existen ial , dar ar Ii
cvasi-imposibil de manipulat n plan psihodiagnostic.
Cercet torii italieni, pornind de la limita principal a modelului
simplu Iactorial, acuzat de a nu permite o distinc ie conceptual dintre
structur si Ienomen (Perugini, 1993), disting de asemenea ntre nivelul
individualiz rii unei structuri si nivelul reprezent rii Ienomenului. n
162
ncercarea de a g si un echilibru ntre cerin ele practice care mping spre
simpliIicarea structurii, pe de o parte, si complexitatea si gradul de re-
prezentativitate n model a Ienomenului real, pe de alt parte, consider
c pasul Iiresc n continuare este s se adopte si la nivelul construirii un
instrument chestionar al personalit ii, modelul circumplex.
Dintre cei care studiaz aceast posibilitate si lucreaz la experi-
mentarea unui astIel de instrument sunt HoIstee, De Raad & Goldberg,
ncepnd cu 1992, si Perugini, 1993.
Modelul primei echipe de cercetare se numeste AB5C - (Abridged
Big-Five-Dimensional Circumplex). n acest AB5C, Iiecare tr s tur
este caracterizat de nc rc turile sale ntr-un subset de doi dintre cei
cinci superIactori. n model sunt 10 astIel de subseturi. AstIel, modelul
AB5C cuprinde 10 circumplexe bidimensionale Iormate lund ca baz
doi Iactori deodat . Pentru usurin a manevr rii, se utilizeaz nu locali-
zarea precis prin pozi ia unghiular a Iiec rei variabile a tr s turii, ci
mp r irea planului circumplex ntr-un num r limitat de segmente,
Iiecare avnd 30 de grade. Factorii adi ionali sunt insera i la unghiuri de
30 si 60 de grade Ia de Iiecare dintre Iactorii de baz . Un astIel de
model este dat n anex .
n construirea unui chestionar de personalitate, viziunea com-
plex integrnd cei cinci Iactori inIluen eaz la trei nivele (HoIstee,
De Raad, Goldberg): la nivelul itemului unde coeren a conceptual a
scalei poate Ii veriIicat prin deIinirea Iiec rui item independent pe
segmentele AB5C; la nivelul scalei chestionarului interpretarea
scalei n Iunc ie de termenii tr s turilor va reIlecta aceeasi deIinire a
variabilelor n Iunc ie de segmentele AB5C; chiar denumirea scalei, ca
al treilea nivel de complexitate, poate suporta o opera ie de clasiIicare
sistematic . Ca markeri ai Iactorilor au r mas doar 25 de termeni n
modelul AB5C, dintre care doar sase sunt monoIactoriali (puri din
punct de vedere Iactorial): vorb re si t cut pentru Iactorul I, gelos
care apare n Iactorul II, f r grif pentru Iactorul III, anxios pentru
Iactorul IV, imaginativ pentru Iactorul V. Ceilal i 14 sunt amestecuri
de doi Iactori; sunt re inute dou tipuri de amestecuri: unul n care un
anumit Iactor joac rolul principal si unul n care acelasi Iactor joac
rolul secundar.
n construirea si experimentarea chestionarului, inten ionat a Ii
un instrument util pentru o gam larg de nivele educa ionale, care s
poat evita discriminarea anumitor oameni sau grupuri de oameni si s
permit evalu ri mai obiective, exist o procedur care normeaz
etapele (Hendriks, HoIstee, De Raad) astIel:
163
1. Itemii trebuie Iormula i la persoana a treia singular (au
avantajul de a putea Ii Iolosi i att pentru autoevalu ri, ct si pentru
hetero-evalu ri, obiectivnd perspectiva de reIlec ie pentru autoeva-
luare); Iormularea trebuie realizat n termeni observabili (Ienomenele
pur subiective nu pot Ii observate adecvat de al ii).
2. Avnd n vedere, pe de o parte, Iaptul c unele caliIic ri pre-
cum ,adesea sau ,cu usurin antreneaz compara ii cu un lot de com-
para ie relevant (indivizi bine cunoscu i de acelasi sex, n jurul aceleiasi
vrste cu a subiectului) si c , pe de alt parte, cuvintele sau Iraz rile
diIicile limiteaz aplicabilitatea chestionarului la nivele educa ionale
nalte si implic interpret ri nc rcate de idiosincrasii subiective, este
evitat acest gen de itemi.
3. Se evit si nega iile nenaturale (cu excep ia unora de Ielul
,Nu poate suporta s Iie contrazis).
4. Fa etele din AB5C trebuie n elese ntr-o manier recursiv ;
pentru a deIini o Ia et speciIic , se ia n elesul comun al clusterului
compus din termenii tr s turii, comparndu-l cu clusterul opus lui si
centrnd Ia eta ntre cei doi clusteri adiacen i. De exemplu, n elesul
Ia etei III este deIinit de aspectele comune de vesel, veselie, agre-
abil, bucuros, cordial, n compara ie direct cu negativist, moroc nos,
nencrez tor, suspicios, r uvoitor, si se centreaz ntre exuberant,
spontan, deschis, pe de o parte, si simpatetic, bine inten ionat si ami-
abil, pe de alt parte. Dintre itemii care au Iost Iormula i avnd acest
con inut: ,Are o vorb bun pentru oricine, ,si Iace usor prieteni,
,Se descurc bine cu al ii. Pentru Ia eta opus , I-II-, dintre itemii pro-
dusi: ,Suspecteaz motive ascunse la ceilal i, ,i ine la distan pe
ceilal i, ,i Iace pe oameni s se simt neconIortabil. Pentru Iactorul
adiacent, I pur, itemii sunt de Ielul: ,Se simte n largul s u cu al ii,
,si arat sentimentele, ,Vorbeste cel mai mult. Pentru Ia eta
adiacent III, itemii sunt de Ielul: ,Face complimente, ,i respect
pe al ii, ,Accept oamenii asa cum sunt.
5. Sunt ad uga i itemi n plus pentru verbe si pentru Iactorul V
(pentru a apropia structura chestionarului de datele altor spa ii ling-
vistice).
6. Se pune problema aplicabilit ii interna ionale, deci de a se
realiza o traducere adecvat la nivelul limbilor olandez (original),
englez , german si astIel sunt selec iona i doar acei itemi care nu
produc traduceri ambigui sau permit o traducere adecvat .
Sunt ndep rta i to i itemii care sunt pur si simplu descriptivi
pentru tr s tur (de exemplu, ,Are mult energie, ,Apare lipsit de
logic ) si cer din partea subiectului o munc de atribuire.
164
4.7. Cercet ri romneyti.
Replicarea modelului psiholingvistic n limba romn

n prezent, din 1995, NEO PI R Iace obiectul unor cercet ri ro-
mnesti, att pentru experimentarea unei variante romnesti a testului,
ct si ca m sur de comparare a datelor unor chestionare pe baza
limbii romne. S-a realizat validarea si etalonarea testului pe popula ie
adult (Minulescu, 2001).
n cadrul ipotezei lingvistice, cercet rile au Iost conduse de
M. Minulescu, organizate cu studen i din cadrul Universit ii Bucuresti,
catedra de psihologie si au nceput din 1994 s se dezvolte din trei
direc ii:
1. realizarea unei cercet ri lingvistice pornind de la lexiconul limbii
romne, conIorm standardelor descrise;
2. realizarea unor cercet ri empirice pentru eviden ierea termenilor
descriptivi prin imaginea de sine;
3. realizarea unei cercet ri lingvistice pornind de la dic ionarele de
proverbe autohtone, pentru delimitarea acelor structuri metaIorice
adecvate ca descriptori de personalitate.
n urma aplic rii procedurilor de selec ie pentru Iormele liniei
clasice de cercetare si a corobor rii listei de adjective ob inute din
lexiconul limbii romne cu lista de adjective ob inute din descrierile
empirice (imaginea de sine acceptat , imaginea de sine cu un con inut
proiectiv, evaluarea unei Iiin e reale si imaginea de sine ideal ), sunt
n experimentare Chestionarul ABCD-M, Chestionarul ,Adolescentul
si o Iist de adjective.
n cadrul celei de a treia linii de cercetare, selec ia proverbelor s-a
realizat pornind de la realitatea c un instrument precum chestionarul se
adreseaz predilect nivelului constiin ei subiectului, prin modul limpede
si circumscris semantic de Iormulare a itemilor. Aceasta constituie, de
altIel, si principala limit a chestionarului, instrument care nu se poate
adresa unor instan e mai proIunde ale psihismului.
Ipoteza pe care o Iormuleaz direc ia a treia este c prin utilizarea
unor itemi construi i metaIoric, se antreneaz n procesul de r spuns mai
mult dect simpla capacitate a subiectului de a ra iona logic, respectiv,
este implicat si con inutul inconstient al psihismului, prin mecanismele
proiec iei (complexe, dorin e nestiute sau neacceptate de subiect etc).
Acest con inut psihic mult mai complex, dar si mai aproape de carac-
teristicile reale ale personalit ii n accep iunea de ntreg coerent si
speciIic al con inuturilor constiente si inconstiente ale psihismului poate
conduce spre relieIarea mai diIeren iat a unora dintre dimensiunile
165
personalit ii (sau chiar la noi date privind Iactorii care, n mod obisnuit,
apar ca reziduali sau nu pot Ii interpreta i). AstIel, de exemplu, se
presupune c se vor surprinde aspecte Iunc ionale sau de con inut care
nu pot intra n con inutul observa iei directe a comportamentului, deci
nu sunt diIeren iat exprimate prin termeni singulari (cuvinte, Iie ele
adjective, substantive, verbe). n schimb, la nivelul proverbelor, prin
calitatea lor de con inuturi metaIorice, este cuprins o observa ie asupra
comportamentului uman care, de cele mai multe ori, nu poate Ii
explicat coerent (de exemplu, nu po i ntotdeauna spune de ce anume
con inutul unui proverb contrazice real sau aparent o explica ie strict
logic a unui comportament). Prin Iaptul c nmagazineaz n Iorm
restrns mai mult dect aparen a logic , dar si prin Iaptul c ns si
exprimarea este de tip metaIoric, proverbele devin un bun prilej de a
implica subiec ii n procesul de r spuns: n autoevaluare sau heteroeva-
luare, subiectul va alege un r spuns si n Iunc ie de ct de simpatic sau
de antipatic i apare un proverb.
n prezent, s-a realizat selec ia unora dintre proverbele romnesti
din dic ionar pe baza criteriilor generale de selec ie, s-a realizat o gru-
pare a con inuturilor transparente a proverbelor conIorm taxonomiei
Angleitner s.a. (1986) si s-a realizat un prim chestionar de itemi
proverbe, care a intrat n experimentare conIorm procedurilor obis-
nuite discutate n primul capitol (Minulescu, 1995).
Replicarea modelului psiholingvistic Big - Five n limba romn
Cercet rile realizate n limba romn au condus spre un model
Iactorial cu o speciIicitate Ia de alte structuri Iactoriale n ceea ce
priveste compozi ia Iactorilor si ierarhizarea lor.
Cercetarea este desI surat de M. Minulescu, ntre 1994 - 2002;
n diIerite etape au colaborat studen i n psihologie: Maria Blanche
Serban, Elena M d lina Popa, Cosmina Popescu, Dragos Ciob nescu,
Cristian Ormindan, Iaura Alm san.
Etape n cercetarea psiholingvistic romneasc :
1. Dic ionarul explicativ al limbii romne, DEX Extragerea a
12.960 termeni (adjective, substantive).
2. Reduc ia acestora prin 3 pasi: eliminare elemente tehnice, medicale,
arhaice, obscure; criteriul ,Natur ; criteriul ,Persoan : list de
453 termeni.
3. Experiment: Auto-descriere imagine de sine (4 variante): 100 stu-
den i psihologie: 921 termeni.
4. ConIruntarea celor 2 liste: analiz expert (6 psihologi).
5. Construire itemi: Chestionar pilot ABCD - M si a Iistei de adjective.
166
6. Experimentare: Iot 200 subiec i: 50 Iemei, vrsta medie 26.6
ani cu limitele ntre 19 - 72 ani.
7. Derul ri ale analizei Iactoriale: Metoda componentelor principale
si rota ii varimax: delimitarea Iactorilor: analiza varian ei compor-
tamentelor; derularea analizelor Iactoriale pentru delimitarea Ia e-
telor Iactorilor principali.
8. Construirea variantei de experimentare a Chestionarului ABCD- M:
selec ia itemilor cu nc rc turi majore si I r nc rc turi minore pe
alt Iactor - omogenitatea scalelor chestionarului; derularea calcu-
lelor de Iidelitate: metoda consisten ei interne; derularea examin rii
validit ii prin metoda criteriului extern: teste cunoscute.
9. Construirea unui model ierarhic - structural: circumplexele Big Five
Avantaje:
x p streaz organizarea ierarhic a tr s turilor pe mai multe nivele
de abstrac ie;
x permit surprinderea mai bun a rela iilor structurale dintre tr s -
turi n interiorul spa iului multidimensional si dintre tr s turi si
axele Iactoriale;
x se poate realiza mai usor elaborarea Ia etelor Iactorilor care apar
ca modiIic ri ale Iiec rui Iactor n Iunc ie de cel lalt (o Ia et pur
si cte 8 Ia ete mixte cu variabile cu nc rc turi principale n
Iactorul dat si nc rc tura secundar pe polii pozitivi, respectiv
negativi ai celorlal i 4 Iactori) (Metoda HoIstee, 1992);
x calcularea nc rc turii variabilelor pe cei 5 Iactori principali;
x se introduc, pentru Iiecare pereche de 2 Iactori, nc 4 Iactori se-
cundari la 30 si 60 grade;
x se calculeaz nc rc turile variabilelor pe cei 40 de Iactori ob i-
nu i: matrice de variabile x 45 nc rc turi;
x tr s turile sunt atribuite polului Iactorial pe care au proiec ia cea
mai mare;
x sunt eliminate tr s turile ale c ror nc rc turi nu dep sesc o valoare
prag criteriu (.20) pentru nici unul dintre Iactori.

4.8. Chestionarul ABCD-M. Prezentarea factorilor
yi fa etelor acestora

Cei 5 mari Iactori n modelarea Big - Five pentru limba romn
prezint Iiecare cte 5 Ia ete. Acest lucru a condus la un chestionar care
con ine 5 scale principale si 25 de scale structurale ale celor principale.
167
Tabelul 5. Prezentarea factorilor yi fa etelor ABCD-M
FACTORUI I. Extraversie - Introversie
EXTRAVERSIE
Activism Optimism Umor Abilitate
interpersonal
AIirmare personal
(caut succesul )
E 1 E 2 E 3 E 4 E 5
Pasivitate Pesimism Iips umor F r abilit i
sociale
Dezinteres
pentru aIirmare
INTROVERSIE

FACTORUI II. Maturitate adaptare vs. Imaturitate, psihopatie
MATURITATE - ADAPTARE NORMAL
ncredere
n ceilal i
Adaptativ,
conservator
Prietenos For a
inhibi iei
For a eului
M 1 M 2 M 3 M 4 M 5
Manipulativ,
ostil
Rebel Despotism Excitabil,
iritabil
Egocentrism
PSIHOPATIE - IMATURITATE, AGRESIVITATE

FACTORUI III. Agreabilitate vs. Iipsa agreabilit ii
AGREABILITATE
Altruism Romantism,
sentimentalism
C ldur
aIectiv
Empatie Onestitate,
corectitudine
A 1 A 2 A 3 A 4 A 5
Egoism Insensibilitate R ceal
aIectiv
Iipsa empatiei Iipsa
onestit ii
LIPSA AGREABILIT II

FACTORUI IV. Constiinciozitate vs. Iips de ordine
CONSTIINCIOZITATE
Voin ,
perseveren
Spirit de
perIec ionare
Ra ional,
obiectiv
PlaniIicare Control
emo ional
C 1 C 2 C 3 C 4 C 5
Iipsa
mobiliz rii
SuperIicial Subiectiv Risipitor Neliniste,
anxietate
LIPSA ORDINII
168
FACTORUI V. Actualizare vs. Stagnare
ACTUALIZARE (ATITUDINE SI MOTIVA II GENERATIVE )
AproIundare Toleran ,
deschidere
RaIinare
personal
Independen ,
Ilexibilitate
Creativitate
Ac 1 Ac 2 Ac 3 Ac 4 Ac 4
Platitudine
intelectual
Interpretativ Rudimentar Dependent,
rigid
Non-creativ
STAGNARE (NONEVOIUTIV)

Aplicare: Se aplic individual sau colectiv, Iiecare subiect
avnd la dispozi ie Chestionarul cu itemii si Ioaia de r spuns. Ches-
tionarul cuprinde 150 de itemi. Se aplic grilele si se convertesc notele
brute n note standard conIorm etalon rii n note standard.
Interpretare: Interpretarea se realizeaz conIorm unor proIile:
se porneste de la semniIica ia calitativ a Iactorului principal si se
trece apoi la delimitarea Ia etelor si a semniIica iei lor n contextul
Iactorului respectiv. Se integreaz n Iinal interpret rile realizate
pentru Iiecare dintre cei cinci Iactori ntr-o imagine unitar despre
comportamentul persoanei.
Exemplificare profil NEO PI R
Subiect , 35 ani
Notele T pentru Iactorii mari:
N 54; E, 45; O, 62; A, 40; C 48.
Notele T la subIactori:
N1 59; N2 55; N3, 47; N4 58; N5 66; N6 45
E1 48; E2 40; E3 58; E4 54; E5 51; E6 63
O1 66; O2 63; O3 57; O4 38; O5 64; O6 49
A1 50; A2 35; A3 54; A4 55; A5 35; A6 60
C1 58; C2 46; C3 47; C54 54; C5 48; C6 48
Nevrotism mediu, Extraversie medie spre introversie; Deschi-
dere peste medie; Agreabilitate sub medie; Constiinciozitate, medie.
Este, n general, o persoan echilibrat ; Nu prezint st ri de
team , jen , Iric (N1 anxietate), sau sentimente de inutilitate (N3).
Nu are sentimente de inIerioritate (N4). Este ceva mai impulsiv (N5),
desi rezist normal la Irustr ri (N6).
Nu caut n mod special rela ia cu semenii, mai degrab are
tendin a de a Ii rezervat (E1, E2); este ns o persoan c reia i place
s se aIirme E3 si prezint sentimente pozitive de mplinire, optimism,
stare de bine.
169
Imagina ie bogat O1 (cu pericolul subiacent de a Iugi de reali-
tatea ca atare). i place Irumosul si admir valorile estetice O2, este
deschis spre idei neconven ionale O5, dar un interes sc zut pentru
ac iuni noi, O4; este deschis spre valori diIerite de ale sale.
Are ncredere n oamenii din jurul ei A1, dar nu-si exprim
direct sentimentele, A2. E generoas , i ajut pe cei din jur si stie s
coopereze cnd apar conIlictele, A4. Pare ns distant si nu este direct
agreabil n m sura n care evit , introversie, rela ia cu semenii.
Este organizat , capabil si eIicient n munc , C1, C2 si C3;
rezolv ceea ce si propune, desi nu se conIormeaz strict programului,
C5. Este o persoan capabil s ia decizii.

EXTINDERI

Instrumente de tip Big Five

n planul instrumentelor propriu-zise, se lucreaz Iie cu teste
structurate n Iiecare limb , Iie Iolosind traduceri acreditate, experi-
mentate si analizate Iactorial.
Ca Iorm , aceste instrumente sunt de dou tipuri: liste de adjec-
tive si chestionare de personalitate. Dintre cele mai studiate empiric si
utilizate liste de adjective men ion m:
x 50-BRS (Bipolar Rating Scales), respectiv lista de adjective
Goldberg (1981), care con ine adjective n scale bipolare;
reprezint marc ri standard pentru structura Iactorial Big
Five si const din scale de evaluare n nou puncte (10 pen-
tru Iiecare dintre cei cinci superIactori);
x IAS-R (Interpersonal Adjective Scales Revised), construit
de Wiggins (1990);
x BARS (Bipolar Adjective Rating Scales), care cuprinde 179
de adjective bipolare organizate n scale;
x SACBIF (Short Adjective Checklist Big Five) un checklist
care cuprinde 50 de adjective bipolare pentru cele cinci scale,
realizat de Perugini, Ieone, Galluci, Iauriola (1993).
Chestionarele cele mai experimentate si cunoscute sunt:
x NEO PI R (NEO Personality Inventory Revised), Costa &
McCrae, 1989;
x PPQ (ProIessional Personality Questionnaire), Kline &
Iapham, 1992;
x ZKPQ-III (Zuckerman-Kuhlman Personality Inventory, Ior-
ma a III-a), 1992;
170
x BFQ (Big Factor Questionnaire), Caprara, Barbaranelli,
Borgogni, Perugini, 1993.
x FFPI, Henaricks, Hosftee, De Raaa, 1999
n 1993, OstendorI si Angleitner realizeaz un studiu comparativ
pe diIerite instrumente care si propun s m soare cei cinci superIactori:
NEO PI R, PPQ, ZKPQ-III. Autorii analizeaz capacitatea scalelor
acestor trei chestionare de a eviden ia cei cinci superIactori, lucrnd cu
o list de adjective, deci un instrument derivat direct dintr-un studiu
lexical, BARS (scoruri Iactoriale derivate din scale de evaluare cu 179
de adjective bipolare).
Datele relev pentru NEO PI R capacitatea cea mai veridic de a
ob ine date pentru m surarea celor cinci superIactori. Celelalte dou
chestionare, PPQ si ZKPQ-III, prezint nc rc turi Iactoriale mai pu in
clare, scalele respective Iiind puternic nc rcate pentru mai mul i Iactori
simultan, sau nu au nici o nc rc tur Iactorial clar pentru vreunul
dintre cei cinci. AstIel, de exemplu, nici una dintre cele cinci scale ale
testului PPQ (insecuritate, blnde e, introversie, constiinciozitate, con-
ven ionalism) nu prezint o nc rc tur semniIicativ pentru Iactorul
nevrotism; scalele insecuritate, introversie, conven ionalitate contribuie
toate semniIicativ la Iactorul deschidere (,intelectual); scalele blnde e
si introversie contribuie semniIicativ la Iactorul agreabilitate. Situa ia
este asem n toare pentru ZKPQ-III, unde nici una dintre cele cinci scale
ale testului (impulsivitate, nevrotism - anxietate, agresivitate-ostilitate,
activism si sociabilitate) nu contribuie la Iactorul intelectual (des-
chidere); de asemenea, scalele impulsivitate si sociabilitate contribuie
semniIicativ pentru Iactorul extraversie, iar scalele impulsivitate si acti-
vism contribuie semniIicativ la Iactorul constiinciozitate.
Ultima cercetare european eIectuat de Hendriks, HoIstee, De
Raad si Angleitner a condus, din 1995, la instrumentul FFPI (Five
Factor Personality Inventory, Inventarul de personalitate al celor cinci
mari Iactori), n trei versiuni standardizate: olandez , englez si german .
FFPI este un chestionar constituit iterativ n englez , olandez
yi german , din 100 de propozi ii scurte, concrete care poate fi
administrat n 10 - 15 minute. n afar de scorurile pe cei 5 factori,
chestionarul poate fi folosit pentru a se calcula scorurile pe cele 40
de fa ete bipolare care apar ca yi amestecuri ale celor 5 factori.
Chestionarul poate fi utilizat pentru auto-evaluare, dar yi pentru
evaluare de c tre al ii.
Cuprinde scoruri la cei cinci Iactori mari deIini i, n aceast
variant drept: Extraversie, Agreabilitate, Constiinciozitate, Stabilitate
emo ional si, ultimul Iactor, Autonomie. n plus Ia de aceste scale
171
prin FFPI por Ii evaluate cele 40 de Ia ete bipolare care apar ca
amestec al acestor Iactori. Majoritatea itemilor apar a Ii amestecuri de
doi Iactori; acesti termeni au o nc rc tur nalt pe un Iactor si o
nc rc tur secundar destul de substan ial pe un al doilea; altIel
spus, ei sunt apropia i de un vector n spa iul cu cinci dimensiuni care
este pozi ionat undeva ntre doi dintre cei cinci Iactori.
Exemple de astIel de tr s turi, respectiv itemi: ,vesel (amestec
ntre I cu II, ,blnde e II cu I ); acesti termeni se disting clar de
termenii speciIici pentru Iactori precum ,extraversie pentru I si
,agreabil pentru II . Rezultatul este o parti ionare a spa iului tr s -
turilor n 90 de ,Ia ete care con in clusteri de termeni de tr s turi care
sunt mult mai omogeni dect cei 5 mari clusteri ai modelului structurii
simple tip BF. Modelul AB5C oIer instrumentului FFPI un punct de
ancorare mult mai bun pentru interpretare n virtutea reprezent rii sale
nuan ate n n elesul tr s turii.
Autorii subliniaz legat de Iactorul cinci, Iaptul c , n cadrul
cercet rilor desI surate n cadrul paradigmei psiho-lexicale, cel de
al V-lea Iactor este relativ instabil. Instabilitatea se maniIest nu
numai la nivelul deIinirii (ini ial denumit ,cultur Tupes si Christal,
1961, apoi ,intelect Goldberg, 1990, OstendorI,1990, ,creativitate
Johnson, 1994, Saucier, 1992, ,originalitate Saucier, 1992, sau
,imagina ie Saucier, 1992, 1994, ori ,deschidere la experien
Costa si McCrae, 1985, 1992); ct mai ales la nivelul con inutului si
ale replicabilit ii lui.
Studiile care au condus la FFPI nu au reusit s ajung la a V-a
dimensiune deIinibil ca Intelect. DeIinirea Iactorului ca ,autonomie
s-a realizat n m sura n care au Iost ob inu i termeni puri Iactoriali
precum: ,leag lucrurile laolalt , ,vrea s -si Iormeze propria opinie,
,analizeaz problemele to i pentru polul pozitiv vs. Pentru polul
negativ, ,urmeaz pe al ii, ,copiaz pe al ii sau ,Iace ce Iac si al ii.
Marea majoritate de propozi ii itemi inclusi n grupul Iinal apar ca
amestecuri ntre Iactorul V si Iactorul III (constiinciozitate). Adjective
ca ,inteligent, ,n elept, ,rapid, ,destept ca opuse lui ,neinteligent,
,nen elept, ,stupid s-au asociat cu amestecul dintre VIII /V-III-.
Dintre cele trei structuri lingvistice germanice, doar structura
Iactorial propriu-zis german (OstendorI, 1990) a prezentat un Iactor
clar de Intelect. Miezul Iactorului americano- englez se reIer (Saucier
si Goldberg, 1996) la tr s turi care se leag mai degrab de Autonomie
(IilosoIic, interogativ, intuitiv), n timp ce tr s turile ce sunt caracte-
ristice pentru Intelect (precum inteligent, intelectual, str lucitor) au
172
proiec ii mari n amestecul dintre V III. n context, autorii lanseaz
ipoteza c imagina ia, creativitatea si deschiderea la experien ar trebui
concepute ca Ia ete ale Autonomiei dect invers (Autonomia ca Ia et a
unora dintre ele).
Pentru autori, devine important clariIicarea rela iei dintre Iac-
torul Autonomie al FFPI si m suri ale ,eIicien ei personale (Bandura,
1977) sau a ,locului controlului) (Ievenson, 1974; Rotter, 1966).
Cercet ri preliminare realizate cu traducerea italian a FFPI (Marino,
Perugini, 1996) par a sugera c cele trei concepte sunt Iie puternic, Iie
moderat corelate.

Concepte caracteristice

adapt ri caracteristice, con inutul acestora este Iormat att de perso-
nalitate, ct si de cultur , adapt rile neIiind altceva dect caracteristicile
dobndite ce constituie expresia Ienotipic a tr s turilor. Reprezint
deci acele obiceiuri, atitudini, deprinderi, valori, motive, roluri, rela ii
care deIinesc ,identitatea contextualizat , persoana pus n contextul
interrela iilor n care s-a Iormat si evolueaz . ntre tendin ele bazale si
adapt rile caracteristice ce constituie expresia direct a personalit ii au
avut loc si au loc mereu procese dinamice responsabile de un anume
izomorIism. Individul intr n via cu anumite dispozi ii particulare,
c rora li se d culoare local si sens prin cultura prevalent , prin
intermediul proceselor de dezvoltare care creeaz acest izomorIism
agreabilitatea, ca dimensiune pregnant interpersonal . Aspectele cen-
trale ale Iactorului sunt: altruismul, un comportament cooperant,
simpatetic si de ajutorare a altora, cu tendin a de a-i considera pe
ceilal i la Iel de simpatetici si gata s le oIere sprijinul
conytiinciozitatea, domeniul acestui Iactor se reIer la autocontrol,
sub aspectul capacit ii de autoorganizare, ndeplinire a ndatoririlor,
planiIic rii; sunt persoane care si deIinesc si urm resc scopurile,
hot rte si cu voin a Iormat
deschidere, elementele care apar n cercet rile empirice ale lui Costa si
McCrae legate de acest superIactor sunt: imagina ia activ , sensibi-
litatea estetic , aten ia pentru via si sim mintele interioare, preIerin a
pentru varietate, curiozitatea intelectual , independen a n modul de a
gndi lucrurile. Aceste aspecte nu se asociaz n mod necesar cu
educa ia sau cu inteligen a general ; de aceea, autorii preIer denumirea
de ,deschidere
173
dezvoltare, se reIer , speciIic pentru personalitate, la procesul de
schimb ri care are loc de-a lungul ntregii vie i a individului; prin
schimbare ne reIerim n acest context la modiIic ri calitative sau
cantitative n structur si Iunc ionare (DP 85)
extraversie, tr s tur de baz a personalit ii care imprim anumite
caracteristici persoanei: extravertul apare sociabil, se simte n largul
s u printre oameni si grupuri mari, este aIirmativ, activ, vorb re ; i
place ceea ce este excitant, stimulativ, are o dispozi ie general vesel ,
energic si optimist
factor, n general, orice aspect care are o inIluen cauzal asupra unui
Ienomen; prin extindere, Iactorul este o variabil independent . n
statistic , un produs al analizei Iactoriale, numere ntr-o matrice
Iactorial ; analiza Iactorial ideal identiIic un num r mic de Iactori
Iiecare ortogonal Ia de ceilal i. Factorii care apar n urma analizei
Iactoriale trebuie s Iie examina i subiectiv pentru a determina dac
reprezint dimensiuni psihologice evidente. Exist o tendin mai ales
cnd tehnica analizei Iactoriale se aplic inventarelor de personalitate,
s se identiIice Iactorii care apar cu tr s turile. Strict vorbind, Iactorul
nu este o tr s tur ; tr s tura este inIerat pornind de la Iactorul ob i-
nut, reprezint o regularitate subiacent bazei de date de la care s-a
pornit, astIel c cei doi termeni, tr s tur si Iactor nu trebuie consi-
dera i sinonimi. Pentru a putea s stabilim o tr s tur valid avem
nevoie de inIorma ii adi ionale (DP 85)
imaginea de sine, ca o subdiviziune a adapt rilor caracteristice
persoanei. R spunsurile la chestionarul de personalitate sunt legate cel
mai mult si, desigur, cel mai direct, de acest nivel al imaginii de sine.
Imaginea de sine nu este un aspect singular, ci o organizare de idei, un
model de percepere legat de eul propriu. Odat stabilizat , imaginea
de sine Iurnizeaz un ecran sau un Iiltru prin care este perceput, v zut,
evaluat sau n eles orice altceva. Felul cum se percepe ce simte despre
sine o persoan este, n ultim instan , inIluen at de o multitudine de
experien e tr ite acas , la scoal , n diIerite grupuri sociale din care
Iace parte
model, n englez si uneori preluat n limba romn ,patern, se
reIer Iie la un model sau un esantion, Iie la o conIigura ie sau grupare
de p r i sau elemente cu o structur coerent . Analiza de patern este o
tehnic statistic prin care se ncearc descoperirea setului de itemi de
test care au o ,apartenen comun (DP 85)
modele circumplexe (structurale), modele complexe, cu o natur geo-
metric sub aspectul reprezent rii spa iale, n care vectorii tr s turilor
174
sunt caracteriza i de pozi iile lor unghiulare ntr-un spa iu bidimen-
sional sau tridimensional. Modelele circumplexe, prin natura lor, dau
o mai mare sans de identiIicare a unor clusteri de tr s turi care sunt,
din punct de vedere semantic, coezive. O etap ulterioar a Iost de a
integra to i superIactorii si modelele circumplexe n adev rate modele
geometrice, cu mai mult de dou dimensiuni
nevrotism, deIinit ca stabilitate emo ional / adaptare Ia de nevro-
tism / neadaptare (Costa, McCrae, 1992). Tendin a general de a tr i
aIecte precum teama, triste ea, jena, mnia, vinov ia, dezgustul repre-
zint miezul acestui Iactor
ortogonal, n unghi drept: caracteristica unui set de variabile din
cadrul unui experiment independente ntre ele. Solu ia ortogonal se
aplic n analiza Iactorial n care axele ce reprezint Iactorii
subsidiari se situeaz astIel c au o pozi ie n unghi drept unul Ia de
cel lalt; ntr-o astIel de solu ie, Iactorii nu coreleaz . Tr s tura
ortogonal : n matricea de analiz Iactorial , orice tr s tur care este
independent de oricare alta
psihodiagnoz , n viziunea autorilor americani este un proces siste-
matic care are dou etape: 1. observ m modele de comportament si de
tr ire (adesea prin autodescrieri ob inute de la subiect) si 2. Iacem
evalu ri privind tr s turile de personalitate care ar putea determina
aceste regularit i, aceste tipuri sau modele de comportament. Dac , asa
cum este Iiresc, ne punem problema validit ii unor astIel de evalu ri,
observ m c , asemeni evalu rilor cotidiene, si evalu rile psihodiag-
nostice suport inIluen a unor aspecte care le relativizeaz . Valoarea
explicativ a tr s turilor de personalitate depinde de m sura n care
certiIic , pe de o parte, stabilitatea lor n timp, ceea ce d posibilitatea
de a se Iace predic ii pe termen lung si, pe de alt parte sunt argumente
ce indic o dinamic de la speciIic spre general si din nou spre speciIic
psiholingvistic , un domeniu creat n anii `50 ai secolului XX, n care
centrarea este pe studiul comportamentelor care sunt lingvistice.
Datorit ubicuit ii comportamentului verbal uman multe probleme
psiholingvistice emerg n arii precum psihologia cognitiv , memorie,
procesarea inIorma iilor, sociolingvistic , neuropsihologie, psihologie
clinic . n domeniul teoriilor personalit ii una din direc iile cele mai
Iructuoase de cercetare contemporane n studiul regularit ilor n
evaluarea comportamentului si personalit ii
tendin e sau tr s turi bazale, Iaimosii superIactori ai personalit ii
nevrotism, extraversie, deschidere, agreabilitate, constiinciozitate apar
aici ca dispozi ii psihice Iundamentale. ntre aceste tendin e bazale din
175
care Iac parte tr s turile de personalitate si biograIia obiectiv a per-
soanei, care include comportamentele speciIice, nu exist o leg tur
direct . Tr s turile de personalitate apar ca subdviziune major a
tendin elor de baz , al turi de abilit ile cognitive, sexuale si de alte
materiale primare ale psihismului
tr s tur de personalitate, reprezint o dispozi ie sau caracteristic
subiacent presupus care poate Ii Iolosit ca o explica ie pentru
regularit ile sau aspectele consistente ale comportamentului acesteia.
n sens mai larg, o descriere a modurilor de comportament, percepere,
gndire caracteristice pentru o persoan ; acest sens este Iolosit strict
descriptiv, I r existen a unei inten ii explicative (DP 85)
tr s tur , n genere o caracteristic rezistent care poate servi ca
explica ie pentru regularit ile comportamentale observate la acea per-
soan , pentru ceea ce este consistent n comportamentul ei. Tr s tura
este o entitate teoretic care este Iolosit pentru a explica consisten ele
comportamentale ale persoanei sau diIeren ele dintre consisten ele
comportamentale ale mai multor persoane; n acest sens, este incorect
s utiliz m termenul pentru a desemna aceste aspecte comportamen-
tale n sine (DP 85)
tulburare de personalitate, termenul a servit mult timp pentru orice
tip de tulburare a personalit ii. Ini ial, semniIica orice tulburare men-
tal maniIestat prin neadaptare si modele neadaptative de rela ionare
cu mediul, ceea ce nu ajuta la diIeren ierea dintre simptome nevrotice
minore Ia de tulbur ri majore psihotice. n prezent, mai speciIic, o
clas de tulbur ri de comportament, excluznd nevrozele si psihozele
maniIestate ca dezvolt ri patologice n personalitatea ntreag a indivi-
dului si marcat de o anxietate relativ sc zut sau de emo ii negative,
incluznd astIel trei subclase de tulbur ri: tulbur ri de personalitate
general incluznd tulburarea compulsiv , ciclotimic , paranoid etc.;
tulbur rile sociopate care sunt caracterizate printr-o lips general a
aIectelor adecvate, a sentimentelor de vinov ie n urma nc lc rii
legilor si a incapacit ii de a Iorma leg turi emo ionale de durat ,
incluznd de exemplu tulburarea sociopat , tulburarea psihopat ;
devierile sexuale. n prezent, o tulburare mental ale c rei tr s turi
esen iale sunt modele de rela ionare neadaptative proIund nr d -
cinate, de durat , moduri de gndire si percepere a mediului care sunt
extreme pn n condi ia de a conduce la mpiedicarea Iunc ion rii
sociale si comportamentale. Tulbur rile de personalitate pot Ii recu-
noscute n general n copil rie sau adolescen si continu de-a lungul
vie ii adulte (DP 85)
176
1est de evaluare a cunoytin elor

1. Care este paradigma abord rii psiholingvistice a personalit ii?
2. Care este, dup Costa si McCrae, greseala tipic n interpretarea
tr s turilor de personalitate?
3. Care este deosebirea dintre ,tendin ele bazale si ,adapt rile caracte-
ristice? Care este componenta central a adapt rilor caracteristice?
4. De ce nu putem vorbi de o leg tur direct ntre tr s turile de
personalitate bazale si ,biograIia obiectiv (comportamente spe-
ciIice) a persoanei?
5. Denumi i Iactorii deIini i de NEO PI R si Ia etele Iiec ruia
dintre ei?
6. Ce pute i argumenta despre leg tura dintre cei 5 mari Iactori ai
personalit ii si Iactorii motiva ionali?
7. n ce m sur este chestionarul NEO PI R un evaluator al gradului
de psihopatologie? Cum argumenteaz Costa si McCrae?
8. Care sunt cei 5 mari Iactori n modelul romnesc si care sunt
Ia etele ob inute?

Bibliografie

Angleitner, A., John, O. P., Ihr, F. J., 1986, Its What You Ask ana How
You Ask It: an Itemmetric Analysis of Personality Questionnaires, n
Angleitner, A., and Wiggins, J. S. (eds), Personality Assessment via
Questionnaires, Springer Verlag, Berlin, 61-108
Angleitner, A., OstendorI, F., John, O. P., 1990, op. cit.; Caprara, G. V.,
Perugini, M., 1993, Personality Describea by Aafectives: Generalisability
of the Big-Five to the Italian Lexical Context, ,European Journal oI
Personality, 8;
Angleitner, A., OstendorI, F., John, O. P., 1990, Towaras a Taxonomy of
Personality Descriptors in German: a Psycho-lexical Stuay, ,European
Journal oI Personality, 4, 89-118 (prima prezentare a listelor are loc n
1987)
Borkenau, P., 1994, Systematic Distortions in the Recognition of Trait
Information, n Angleitner A., Furnham, A., Van Heck, G. (eds),
Personality Psychology in Europe, Current Traits and Controversies, 2,
Swets & Zeitlinger, Iisse, 177-191; Nisbett, R., Ross, I., 1980, Human
Interference: Strategies ana Short comings of Social Juagements,
Prentice Hall, Englewood CliIIs, NJ
Brokken, F. B., 1978, The Language of Personality, tez de doctorat, Univer-
sitatea Groningen, Olanda
177
Bromley, D. B., 1977, Personality Descriptions in Orainary Language,
Iongman, Iondon
Buss, D. M. & Craik, K. H., 1980, The Act Frequency Concept of
Dispositions: Dominance ana Prototypically Dominant Acts, ,Journal
oI Personality, 48, 379 - 392
Cantor, N., 1990, From Thought to Behavior: ,Having ana ,Doing in the
Stuay of Personality ana Cognition, American Psychologist, 45, 735-750
Cantor, N., Zirkel, S., 1990, Personality, Cognition ana Purposive Behavior,
n I. Pervin (ed.), Handbook oI Personality: Theory and Research, The
GuilIord Press, New York, 135-164
Caprara, G. V., Barbaranelli, C., Borgogni, I., Perugini, M., 1994, The Big
Five Questionnaire: a New Questionnaire to Assess the Five Factor
Moael, Personality ana Inaiviaual Differences, 15, 281-288
Costa, P. T. & McCrae, R. R., 1992, NEO PI R Professional Manual,
Psychological Assessment Resources, Odessa, Florida
Costa, P. T., McCrae, R. R., 1985, The NEO Personality Inventory Manual,
Odessa, Florida, P.A.S.; Wiggins, J. S., 1979, A Psychological
Taxonomy of Trait Descriptive Terms: the Interpersonal Domain,
,Journal oI Personality and Social Psychology, 37, 395-412
Costa, P. T., McCrae, R. R., 1990, Personality Disoraers ana the Five-Factor
Moael of Personality, ,Journal oI Personality Disorders, 362-371
Costa, P. T., McCrae, R. R., Dye, D. A., 1991, Facet Scales for
Agreeableness ana Consciousness: A Revision of NEO PI, Personality
and Individual DiIIerences, 12, 887-898
Costa, P. T., McCrae, R. R:, 1980, Influence of Extraversion ana Neuroticism
on Subfective WellBeing: Happy ana Unhappy People, ,Journal oI
Personality and Social Psychology, 38, 668-678
De Raad, B., 1985, Person-Talk in Everyaay Life: Pragmatics of Utterances
for Scientific Purposes, tez de doctorat, Universitatea Groningen,
Olanda
De Raad, B., Hiskens, M., 1990, Personality Descriptive Nouns, ,European
Journal oI Personality, 4, 131-146
De Raad, B., Mulder, E., Kloosterman, K., HoIstee, E. K. B., 1998, Personality
Descriptive Jerbs, ,European Journal oI Personality, 2, 81-96
De Raad, B., Szirmak, Z., 1994, The Search for the Big Five in a Non-Inao-
European Language, the Hungarian Trait Structure ana Its Relationship
to the EPQ ana PTS, ,European Review oI Applied Psychology
Di Blas, I., Forzi, M., 1994, A Further Step Towaras the Italian Taxonomy of
Personality Descriptive Terms, comunicare, a VII-a conIerin a
EAPP, Madrid
178
Fiske, S. T., Cox, M. G., 1979, Person Concepts: the Effect of Target
Familiarity ana Descriptive Purpose on the Process of Describing
Others, ,Journal oI Personality, 47, 136-161
Goldberg, I. A:, 1981, Language ana Inaiviaual Differences: the Search for
Universals in Personality Lexicons, ,Review oI Personality and Social
Psychology, 41, 141-165
Goldberg, I. R., 1981, Developing a Taxonomy of trait Descriptive Terms, n
Fiske D. W. (ed.), New Directions Ior Methodology oI Social &
Behavioral Sciences: Problems with Ianguage Imprecision, 9, Jossey-
Bass, San Francisco, CA
Goldberg, I. R., 1982, From Ace to Zombie: Some Explorations in the
Language of Personality, n Spielberg, C. D. and Butcher, J. N. (eds),
Advances in Personality Assessment, 1, Erlbaum, Hilsdale, 203-234
Goldberg, I., The Development of Markers for the Big-Five Factor Structure,
Psychological Assessment, 4, 1, 26-42
Goldberg, op. cit., John, O. P., 1989, Towaras an Taxonomy of Personality
Descriptors, n Buss, D. M. & Cantor, N. (eds), Personality Psychology:
recent Trends and Emerging Directions, Springer Verlag, New York,
261-271
Gough, H. G., Heilbrun, A. B., 1983, Aafective Check-List Manual, Palo
Alto, Ca: Consulting Psychologist Press
Hampson, S. E:, 1983, Trait Ascription ana Depth of Acquaintance: the
Preference for Traits in Personality Descriptions ana Its Relations to
Target Familiarity, ,Journal oI Research in Personality, 17, 398-411;
Iivesley, W. J., Bromley, D. B., 1973, Person Perception in Chilahooa
ana Aaolescence, Wiley, New York
Hendriks, A. A. J., HoIstee, W. B. K., De Raad, B., 1993, Construction of the
AB5C Personality Questionnaire, comunicare la a II-a conIerin a
EAPP, Groningen
HoIstee, W. K. B., 1990, The Use of Everyaay Personality Language for
Scientific Purposes, ,European Journal oI Personality, 4, 77-88
HoIstee, W. K. B., De Raad, B., Goldberg, I. R., 1992, Integration of the Big
Five ana Circumplex Approaches to Trait Structure, ,Journal oI
Personality and Social Psychology, 63, 146-163
John, O. P., 1990, The Big Five Factor Taxonomy: Dimensions of Personality
in the Natural Language ana in Questionnaires, n Pervin, I. A. (ed.),
Handbook oI Personality: Theory and Research, The GuilIord Press,
New York, 66-100
Johnson, J. A:, 1981, The ,Self-Disclosure ana ,Self-Presentation Jiews
of Item Response Dynamics ana Personality Scale Jaliaity, ,Journal oI
Personality and Social Psychology, 40, 761-769
179
Jung, C. G., Psychologische Typen, G. W. 7, tradus n limba romn par ial,
n Antologia C. G. Jung, vol. 2, 1994, Editura Anima, Bucuresti; se vor
consulta capitolele: ,Tipul extravertit (atitudinea general a constien-
tului, atitudinea inconstientului) si ,Tipul introvertit (atitudinea gene-
ral a constientului; atitudinea inconstientului), p. 16-25 & 71-78
Mason, O., 1994, New Scales for the Assessment of Schi:otipy, comunicare la
a VII-a conIerin a EAPP, Madrid
Mason, O., Claridge, G., 1994, Scales Measuring Proneness to Psychotic
Disoraers ana Their Relationship to the Five Factor Moael, comunicare
la a VII-a conIerin a EAPP, Madrid
McCrae, R. R., 1990, How Well is Openness Representea in Natural
Languages?, ,European Journal oI Personality, 4, 119-129
McCrae, R. R., 1990, How Well is Openness Representea in Natural
Languages?, ,European Journal oI Personality, 4, 119-129
McCrae, R. R., op. cit.; John, O. P., 1990, The Big Five Factor Taxonomy:
Dimensions of Personality in the Natural Language ana in
Questionnaires, n Pervin, I. A. (ed.), Handbook oI Personality:
Theory and Research, The GuilIord Press, New York, 66-100
Mervielde, I., 1994, A Comparison of Five Factor Ratings ana Free
aescriptions of Chilaren Ages 3 to 12, comunicare la a VII-a conIerin
a EAPP, Madrid
Minulescu, M., 1995, Metaphors vs. Single-Terms in Expressing ana Assessing
Personality, ,European Journal oI Psychological Assessment, 11,
supl. 1, 64-69
Mlacic, B., Knezovic, Z., 1994, Big-Five Stuaies in Croatia: A Transparent
vs. Opaque Formats, comunicare la a VII-a conIerin a EAPP, Madrid
Norman, W. T., 1963, Towaras an Aaequate Taxonomy of Personality
Attributes: Replicatea Factor Structure in Peer Nomination Personality
Ratings, ,Journal oI Abnormal and Social Psychology, 66, 574-583
OstendorI, F., 1990, Language ana Personality Structure: Towaras the
Jaliaity of the Five-Factor Moael of Personality, S. Roderer Verlag,
Regensburg
Peabody, D., Goldberg, I. R., 1989, Some Determinants of Factor Structures
from Personality-Trait aescriptors, ,Journal oI Personality and Social
Psychology, 57, 552-567
Perugini, M., Ieone, I., Galluci, M., Iauriola, M., 1994, Selection of a Short
Aafective Checklist to Measure Big Five (SACBIF), comunicare la a
VII-a conIerin a EAPP, Madrid
Roberts, B. W., Robin, R. W., 1994, Broaa Dispositions, Broaa Aspirations.
The Intersection of the Big Five Dimensions ana Life Goals, comunicare
la a VII-a conIerin a EAPP, Madrid
180
Rokeach, M., 1960, The Open ana Closea Mina, Basic Books, New York
Trapnell, P. D., Wiggins, J. S., 1990, Extension of the Interpersonal Aafective
Scales to Incluae Big Five Dimensions of Personality, ,Journal oI
Personality and Social Psychology, 59, 4, 781-790; SACBIF Perugini,
Ieone, Gallucci, Iauriola, op. cit., BARS, PPQ, ZKPQ prezentate n
OstendorI, F., Angleitner, A., A Comparison of Different Instruments
Proposea to Measure the Big Five, comunicare, a II-a conIerin a
EAPP, Groningen; BFQ n Caprara s.a.
White, G. M., 1980, Conceptual Universals in Interpersonal Language,
American Anthropologist, 82, 759-781
Wiggins, J. S., 1982, Circumplex Moaels of Interpersonal Behavior in Clinical
Psychology, n Kendall, P. S. si Butcher, J. N. (eds.), Handbook oI
Research Methods in Clinical Psychology, Wiley, New York
Wiggins, J. S., Picus, A. I., 1989, Conceptions of Personality Disoraers ana
Dimensions of Personality, Psychological Assessment: A Journal oI
Consulting and Clinical Psychology, 1, 305-316; Widiger, T. A., Costa,
P. T., 1994 (eds), Personality ana Personality Disoraers, ,Journal oI
Abnormal Psychology, 103, 78-91
Wiggins, J. S., Trapnell, P., Phillips, N., 1988, Psychometric ana Geometric
Characteristics of the Revisea Interpersonal Aafective Scales (IAS-R),
Multivariate Behavioral Research, 23, 517-530
Wise, T. N., Fagan, P. J., Schmidt, C. W., Ponticas, Y., Costa, O. T., 1991,
Personality ana Sexual Functioning of Transvestite Fetishists ana Other
Paraphylics, ,Journal oI Nervous and Mental Diseases, 179, 694-689
















181



Capitolul V
INVENTARUL DE PERSONALITATE MYERS-BRIGGS






Pre:entarea chestionarului MBTI cuprinae: aspecte ain teoria lui
C.G. Jung privina tipurile ae personalitate, utili:area MBTI in selec ia
profesional , consiliere voca ional ,i in cercetare, iaentificarea tipu-
rilor, reguli, exemplificarea unei interpret ri. Sunt pre:entate extinaeri
la informa ia capitolului, conceptele caracteristice, un test ae evaluare
a cuno,tin elor ,i referin ele bibliografice

5.1. 1eoria lui C.C. 1ung privind tipologia de personalitate

Complementar abord rii personalit ii prin prisma tr s turilor sau
dimensiunilor de baz , cunoasterea psihismului uman poate Ii realizat
pe modelul tipologic n care aspectul central este interac iunea speciIic ,
cu presupunerea subiacent c Iiecare individ reprezint o echilibrare
speciIic a unor tipuri de structuri de baz . Exist numeroase tipologii,
unele cu impact direct asupra psihodiagnozei, Iiecare cu un sistem de
categorializare pornind de la presupunerea de baz c exist modele
coerente de comportament, respectiv stiluri de ac iune care sunt suIicient
de stabile pentru a permite o clasiIicare a persoanelor de-a lungul acestor
tipuri. Aceast presupunere a avut valoare euristic n psihologia perso-
nalit ii si implicit n psihologia clinic , educa ional sau social si a
condus la construirea unor instrumente de evaluare psihologic speciIice.
AstIel exist diverse tipologii privind temperamentul si instru-
mentele corespunz toare construite din acest gen de abord ri: consti-
tu ionale, psiho-neuro-endocrine, n Iunc ie de caracteristici ale acti-
vit ii nervoase superioare, n Iunc ie de propensiunea spre excitare si
risc etc. Sunt autori care au modelat tipologii posibile n Iunc ie de
orientarea valoric general . De la Kretschmer, 1922, au r mas n
literatur clasiIic ri bazate pe criteriul constitu ie corporal asociat
182
unei predispozi ii psihopatologice. Tipologia sa include ca tipuri dis-
tincte: picnicul, astenicul, atleticul si displasticul. Dintre scolile cele
mai semniIicative pentru psihologia normalit ii vom prezenta aspecte
privind teoria tipologic jungian .
Autorul, C.G.Jung descrie si aduce argumente empirice privind
existen a si dinamica unei tipologii n care se pune n joc o viziune
structural asupra psihicului.

Carl Gustav Jung (1875 1961)
Psihiatru si psiholog elve ian, ntemeietor al psiho-
logiei analitice si al modelului de analiz de proIunzime
si psihoterapie care i poart numele.
Introduce n viziunea sa structural si dinamic
asupra psihicului instan a denumit inconstient colectiv,
precum si documenteaz stiin iIic relevan a psihologic a
unor Iorma iuni psihice precum: arhetipurile, complexele
etc., precum si modalit i dinamice de Iunc ionare precum
individuarea, Iunc ia simbolic etc. Se diIeren iaz net de
psihanaliza Ireudian , prin amploarea viziunii sale si prin
accentul pus pe sensul vie ii umane si pe dezvoltarea
constiin ei.

Exist mai multe nivele psihice: psihicul constient, psihicul
inconstient personal si matricea de baz Iormativ sau psihismul
inconstientului arhetipal. n dinamica dintre cele trei instan e intervin,
complementar, aspecte distincte care permit o viziune tipologic
asupra personalit ii umane.
AstIel, intervine modul n care se orienteaz eul constient n
raport cu lumea si complementar Ia de orientarea inconstientului si, de
asemenea, intervine Ielul si m sura n care eul si dezvolt si st pneste
n raporturile cu realul cele patru Iunc ii posibile de cunoastere: dou ra-
ionale, Iunc ia logic si Iunc ia valoric sau aIectiv , si dou ira ionale,
respectiv Iunc ia senzorial si Iunc ia intui iei. De exemplu, n situa ia n
care n planul constient al psihismului exist o predominant orientare
spre lumea exterioar vorbim de extraversia eului si a Iunc iei preIe-
ren iale, oricare ar Ii aceasta. De asemenea complementar, ontogenetic
se va dezvolta o a doua Iunc ie, secundar , care va avea ns , o orientare
introvert pentru a permite accesul eului si nspre alte zone. Comple-
mentar, n inconstient se maniIest introversia si celelalte Iunc ii r mase
recesive si nesocializate.
183
Teoria tipurilor porneste de la datele empirice care indic o pre-
dispozi ie a indivizilor spre a preIera o anumit atitudine si o anumit
Iunc ie de cunoastere, care, prin exersare conduce la un sentiment de
,competen personal ", iar nt rirea succesului se generalizeaz si
pentru alte zone de activitate care se rezolv prin implicarea acelorasi
abilit i. Aceast dinamic conduce treptat la deIinirea unor tr s turi
de supraIa , deprinderi si comportamente asociate acestei Iunc ii. n
acest context, tipologia jungian descrie reac ii si preIerin e curente,
aspecte Iorte si aspecte limitative pentru 8 tipuri principale n Iunc ie
de orientarea si Iunc ia dominant la nivelul eului constient: introvert
senzorial, extravert senzorial, introvert intuitiv, extravert intuitiv,
introvert logic, extravert logic, introvert aIectiv, extravert aIectiv, cI.
tabelului 6. Sunt, de asemenea, descrise si 16 tipuri secundare, n
situa ia cnd preIerin ei dominate i se adaug Iunc ia secundar . O
descriere mai extins apare n M. Minulescu, Introaucere in anali:a
fungian , 2001.
Tabelul 6. Descrierea celor 8 tipuri psihologice bazale
Denumirea tipului Descriere abreviat
Tipul gndire extravert : ET Persoane care tr iesc n concordan cu re-
guli precise; tind s -si reprime sentimentele
si emo iile, pentru a r mne obiectivi dar,
ca urmare, tind si spre dogmatism n gn-
dire si opinii
Tipul aIectiv extravert: EF Persoanele de acest gen reprim analiza
logic si tind s evalueze preponderent din
prisma valorii aIective; se conIormeaz va-
lorilor, obiceiurilor si tradi iilor n care s-au
Iormat. Empatici si deosebit de sensibili la
expecta iile si opiniile altora
Tipul senzorial extravert: ES Se centreaz pe inIorma iile senzoriale,
caut noi senza ii si experien e. Tind s Iie
orienta i si lega i de realitatea imediat ,
tr it si se pot adapta cu usurin la situa ii
si oameni
Tipul intuitiv extravert: EN Au o capacitate acut de a sim i si exploata
oportunit ile, ceea ce i ajut n politic
sau aIaceri; sunt atrasi de idei noi si tind s
se maniIeste creativ, dar si s inspire pe
al ii spre realiz ri si reusite
184
Denumirea tipului Descriere abreviat
Tipul gndire introvert : IT Persoanele nu se descurc bine n rela iile
interumane, au diIicult i n comunicarea
ideilor proprii si dau aparen a de r ceal si
lips de considera ie pentru ceilal i; au o
capacitate de ac iune practic ineIicient
Tipul aIectiv introvert: IF Tr iesc mai ales n planul experien elor
aIective si al valorilor aIective pe care si le
construiesc n plan interior; din aIar , par
misteriosi si inaccesibili si tind s Iie t cu i,
modesti, cu pu in considera ie pentru sen-
timentele celorlal i
Tipul senzorial introvert: IS Persoane predominant ira ionale, care tr iesc
relativ detasate de via a de Iiecare zi; privesc
majoritatea activit ilor umane cu benevo-
len si amuzament, dar sunt Ioarte sensibili
n plan estetic, se centreaz pe propriile sen-
za ii, reprim intui ia
Tipul intuitiv introvert: IN Persoane care se centreaz puternic pe
propriile intui ii, dar au pu in contact cu
realitatea practic . Sunt vizionari, viseaz
,cu ochii deschisi. Sunt greu de n eles de
cei din jur si uneori le apar acestora ca
ciuda i si excentrici

Cu alte cuvinte, Iiecare persoan n mod natural va deveni
relativ diIeren iat ntr-o anumit arie si nediIeren iat n alte arii ale
Iunc ion rii psihice, n m sura n care ,homeostazia" vie ii cotidiene
determin individul s -si canalizeze interesele si energiile spre acele
activit i care i dau sansa cea mai mare de a-si utiliza mintea n modul
pe care l preIer . De exemplu, cei care preIer s -si tr iasc via a mai
ales prin intermediul senzorialului si-au diIeren iat preIeren ial aceste
procese, individul devenind n timp un acut observator al realit ii
imediate. Pe m sur ce se dezvolt , persoana si va dezvolta si acele
caracteristici care sunt consubstan iale unei orient ri spre senzorial,
deci realismul, spiritul practic, sim ul comun etc. Aten ia sa va Ii
canalizat din ce n ce mai mult spre speciIicul mediului si si va
cheltui din ce n ce mai pu in timp si energie pentru a utiliza si dez-
volta si Iunc ia diametral opus , respectiv intui ia; la Iel, centrarea pe
prezent i d pu in energie pentru a se Iocaliza si pe viitor, centrarea
185
pe concret i d pu in energie disponibil pentru abstract, centrarea pe
real l ndep rteaz de la imaginar, centrarea pe aplica ii practice l
ndep rteaz de la preocup ri teoretice etc.

5.2. Inventarul tipologic Myers-Briggs - forma C

Myers-Briggs Type Indicator (Indicatorul tipologic Myers-Briggs,
MBTI) este un chestionar de evaluare a personalit ii, creat de Katherine
Briggs si Isabel Myers, mam si Iiic , care au plecat n cercet rile lor de
la teoria jungian a tipurilor psihologice. Rezultatele MBTI surprind
diIeren e valoroase ntre indivizii normali; chestionarul se adreseaz
personalit ii normale si nu este conceput ca un test clinic.
Indicatorul tipologic Myers-Briggs a Iost publicat n 1962. Testul
este larg Iolosit att n cercetare, ct si n psihologia aplicat .
S-au construit si publicat cinci variante: forma F (166 de itemi),
forma G (126 itemi), o Iorm abreviat de auto-evaluare, forma AJ (50
itemi), forma MMTIC (Murphy-Mesgeier Type Indicator Children, de
70 itemi) care este o variant pentru copii si, cea mai recent , forma M
(93 de itemi) publicat n 1998 ca rezultat al cercet rilor celor de la
Consulting Psychologists Press. Aceast ultim Iorm a Iost realizat n
scopul mbun t irii Iormei G.
Formele complete, F si G, con in att itemi care evalueaz
propriu-zis tipul, ct si itemi de cercetare. Itemii sunt aproape identici
pentru F si G, dar n varianta G sunt re-aranja i astIel ca acei itemi
care au o validitate predictiv maxim s apar la nceput, crescnd
astIel posibilitatea ca subiectul care nu ajunge s termine chestionarul
s r spund totusi la itemii cei mai pertinen i.
Forma G este Iorma standard a MBTI, iar Iorma F este recoman-
dat pentru consiliere sau cercetare.
Indicatorul de tipuri Myers-Briggs este un instrument de evaluare
a personalit ii legat de psihologia analitic a lui Carl G. Jung, viznd
tipologia de personalitate construit de-a lungul dinamicii dintre atitu-
dinea extravert si cea introvert , dintre eul constient si con inuturile
inconstiente, si a celor patru tipuri de Iunc ii de cunoastere. Acestea din
urm sunt dou ra ionale si dou ira ionale, n termenii proprii MBTI,
,perceptive.
Cele ra ionale (se reIer la Iaptul c inIorma ia este ra ionalizat
si Iolosit pentru a lua decizii sau pentru Iormarea opiniilor) si ele
sunt: 1. Iunc ia logic , respectiv - gndirea ca logos si 2. Iunc ia aIec-
tiv , sau evaluarea rela iei dintre eu si obiect.
186
Celelalte dou Iunc ii ira ionale se numesc ,ira ionale, deoarece
aceste Iunc ii se auto-regleaz dup cursul evenimentelor si opereaz cel
mai corect si coerent atunci cnd nu sunt constrnse de directive
ra ionale. De exemplu, tehnica modern a brainstorming-ului utilizeaz
intui ia n sensul prescris termenului de Jung, ca Iunc ie ,ira ional . n
timpul sedin elor de brainstorming inspira ia este ncurajat s curg
liber , I r constrngerile criticilor sau evalu rii ra ionale. n teoria
analitic si n cadrul MBTI aceste dou Iunc ii ira ionale sunt: 2. Iunc ia
senzorial , legat de inIorma iile de tip perceptiv si 2. Iunc ia intuitiv ,
care apar n cmpul constiin ei si sunt legate de cuprinderea unei situa ii
ca ntreg.
Din experien rezult c este imposibil ca toate Iunc iile s se
dezvolte n mod egal. Func ia care n procesul de diIeren iere r mne
cel mai n urm este numit de Jung ,Iunc ie inIerioar ". nsesi exi-
gen ele sociale Iac ca un individ s -si dezvolte mai mult acea Iunc ie
pentru care este ndeosebi dotat n mod natural si /sau care i oIer
instrumente pentru succesul s u social. Cel mai adesea ne identiIic m
mai mult sau mai pu in complet cu Iunc ia cea mai privilegiat si de
aceea cea mai dezvoltat . Aici si au originea tipurile psihologice.
Teoria tipurilor pleac de la ideea c oamenii sunt n scu i cu o
predispozi ie pentru preIerarea unei anumite Iunc ii n Ia a celorlalte.
Utilizarea continu si constant a Iunc iei preIerate constituie un stimul
si motivator puternic pentru a avea ncredere si a se atasa respectivului
mod de a privi lumea. n timp ce are loc dezvoltarea unei Iunc ii pre-
Ierate, exist o relativ neglijare a polului opus acelei preIerin e. n
aceast Iaz , de exemplu, un copil ce preIer n mod natural o percep ie
senzorial si un copil ce preIer o percep ie intuitiv se vor dezvolta
de-a lungul unor linii evolutive divergente. Pentru Iiecare tip, dou
dintre cele patru Iunc ii ale lui Jung sunt mai interesante si deci este mai
posibil s Iie dezvoltate si Iolosite n mod constient. Celelalte Iunc ii
mai pu in preIerate sunt considerate mai pu in adecvate si sunt de cele
mai multe ori neglijate. De obicei, n tinere e este dezvoltat prima
Iunc ie (cea ,dominant ") si, complementar ei, o a doua (,auxiliara). n
timpul vie ii de adult indivizii cap t mai mult sau mai pu in control si
asupra celorlalte dou Iunc ii mai pu in preIerate.
Folosirea optim a celor patru Iunc ii nu trebuie si nu se poate
ob ine prin egalizare, ci prin dezvoltarea selectiv a Iiec reia n parte.
Dezvoltarea coerent n planul dezvolt rii capacit ii eului de a
le utiliza constient ar necesita, n concluzie: perIec ionarea n procesul
Iavorit, dominant; dezvoltarea adecvat , dar nu egal , a procesului
auxiliar; admiterea eventual a proceselor mai pu in dezvoltate pentru
187
Iolosirea lor constient si util , n serviciul procesului dominant, chiar
dac aceasta ar necesita ca procesul dominant si cel auxiliar s
,predea temporar controlul constientului, precum si capacitatea de a
Iolosi Iiecare Iunc ie pentru sarcinile la care se preteaz cel mai bine.

5.2.1. Atitudinile: Extraversia (E) si Introversia (I).
Preferin a 1./P.
Cea mai mare parte a Tipurilor psihologice a lui Jung (1921) este
consacrat istoriei si descrierii extraversiei si introversiei. Acestea sunt
v zute ca atitudini complementare sau ca orient ri complementare n
raport cu via a.
Jung a descris orientarea extraversie versus introversie (EI),
precum si Iunc iile complementare senzorialitate - intui ie (SN) si
gndire-aIectivitate (TF) n mod explicit n operele sale. Ia nivelul
testului MBTI, al turi de orientarea spre lumea exterioar , extraversie,
si de orientarea spre lumea interioar , introversie, conIorm Jung, este
descris si complementaritatea JP. Aceasta reprezint orientarea predi-
lect spre ra ionalitate sau orientarea judicativ (1, de la ,judgement,
ra iune) si, respectiv, orientarea predilect spre non-ra ional sau
percep ie (P, de la ,perception).
PreIerin a 1P, asa cum este re inut n Iormula tipologic , are
dou utilit i. n primul rnd, descrie atitudini si comportamente Ia de
lumea nconjur toare, relativ stabile, identiIicabile la un mare num r de
indivizi. n al doilea rnd, este Iolosit , n conjunc ie cu EI, pentru a
stabili care dintre cele dou Iunc ii preIerate este cea dominant si care
este cea auxiliar . Aceast recunoastere a poten ialit ii Iunc iei JP si
dezvoltarea subsecvent a teoriei sale este contribu ia adus de Briggs si
Myers la teoria tipurilor psihologice.

5.2.2. Descrierea scalelor MBTI
Cele patru scale m surate de MBTI sunt:
1. EI: preIerin a pentru Iocalizarea aten iei: Extravertire - Introvertire
2. SN: preIerin a pentru adunarea inIorma iei din mediu: Senzoria-
litatea - Intui ia
3. TF: preIerin a pentru luarea deciziilor: Gndirea logic - AIecti-
vitatea
4. 1P: preIerin a pentru orientarea Ia de lumea exterioar : Judecata
- Percep ia
188
Scala E-I: descrie modul cum este orientat energia la dispozi ia eului
Extravert
Cei care preIer extraversia, tind s -si Iixeze aten ia c tre lumea
exterioar si c tre mediul exterior. Extraver ii sunt stimula i de ceea ce
se ntmpl n lumea din jurul lor si tind s -si Iocalizeze energia c tre
mediu. Ei preIer s comunice prin viu grai si nu prin scris. Simt nevoia
s experimenteze lumea pentru a o n elege si de aceea tind spre ac iune.
Introvert
Introver ii sunt stimula i si incita i de ceea ce se ntmpl n lu-
mea lor interioar si aceasta este zona c tre care tind s -si direc ioneze
energia. Introver ii sunt mai interesa i si mai n largul lor atunci cnd
munca sau activitatea desI surat le cere ca o mare parte din timp s
stea singuri. Ei preIer s n eleag lumea nainte de a o experimenta
si, astIel, nainte de a ac iona, adesea mediteaz la ce au de I cut.
Scala S-N: descrie modul cum este perceput inIorma ia
Sen:orial
Sim urile (vizual si auditiv n principal) i spun acestui tip uman
despre ceea ce exist ,acolo, ori se ntmpl eIectiv. Chiar si imaginile
mentale nu sunt vagi, metaIorice, ci pline de putere de evocare, vizuale,
colorate, gr itoare. Tipurile senzitive tind s accepte si s lucreze cu
ceea ce este dat ,aici si acum, Iiind astIel realisti si practici. Exceleaz n
rememorarea si mnuirea unui mare num r de Iapte sau date concrete.
Intuitiv
Cealalt cale de a aIla este intui ia, care i dezv luie n elesul,
realit ile si posibilit ile ce se aIl dincolo de inIorma ia transmis de
sim uri. Intui ia cerceteaz ansamblul si caut s descopere ceea ce
este esen ial. Dac preIeri intui ia, devii expert n descoperirea de noi
posibilit i si c i de a Iace lucrurile. Tipul intuitiv apreciaz imagina ia
si inspira ia.
Scala T-F indic Ielul cum iei decizii. Scala T-F este singura scal
care se coteaz diIeren iat n Iunc ie de sexul subiectului.
Logic, ra ional
Odat dobndit inIorma ia printr-una din c ile perceptive, ea
trebuie Iolosit . Tipurile ,T Iolosesc gndirea ca metod conclusiv ,
prezicnd consecin ele logice ale unei alegeri speciIice sau ale unui
act particular. Cnd Iolosesti gndirea, decizi n mod obiectiv, pe baza
cauzei si eIectului, iei decizia analiznd si cnt rind dovezile, inclusiv
realit ile nepl cute. Oamenii ce preIer gndirea caut un standard
189
obiectiv al adev rului. Ei exceleaz adesea n analiza situa iilor de
criz , ori care cer adaptabilitate m rit , dar nu n cazurile n care se
maniIest situa ii ambigue.
Afectiv
Tipurile ,F Iolosesc aIectivitatea ca metod conclusiv . n acest
Iel, tipurile ,F iau n considerare ceea ce este important pentru ei si
pentru cei din jur, I r s pretind c acest lucru este si logic. Acesti
oameni preIer s devin empatici, Iavorabili si plini de tact n deciziile
lor. Este important de n eles c termenul ,aIectivitate se Ioloseste n
acest context cu sensul de ,decizii luate pe baz de valori si nu se
reIer la sentimente sau emo ii n sine.
Scala 1-P implic r spunsul la problema modului cum abordezi
ra ional sau ira ional datele de inIorma ie asupra realit ii interioare
sau exterioare?
Ra ional (tradus uneori ca ,fuaicativ)
Aceast scal descrie stilul de via pe care l adop i n conIrun-
tarea cu lumea exterioar si modalit ile prin care te orientezi n rela ie
cu ea. Dihotomia descris aici se bazeaz pe dou din scalele anterioare:
n rela ionarea cu mediul Iie preIeri o atitudine bazat pe evaluare
constient si pe concluzii proprii (indiIerent dac ele sunt ra ional-logice
ori aIectiv-valorice), Iie preIeri o atitudine non-ra ional bazat pe per-
cep ie (senzorial sau intuitiv ). Cei care preIer o atitudine ra ional
tind s tr iasc n mod ordonat, planiIicat, s -si regleze si controleze
via a. Ei preIer s p streze ,Irnele situa iei, preIer s ia decizii. Sunt
organiza i si structura i si vor ca lucrurile s -si urmeze calea planiIicat ,
s Iie bine stabilite.
Perceptiv
Cei care preIer procesul perceptiv (Iie prin senzorialitate, Iie
prin intui ie) preIer s tr iasc ntr-un mod Ilexibil si spontan. PreIer
s -si tr iasc via a, mai degrab dect s o n eleag sau controleze,
r mn deschisi experien ei, bucurndu-se de ea si avnd ncredere n
abilitatea lor de a se adapta momentului.
Func ia dominant
Dintre cele patru Iunc ii (senzorial - intuitiv ; logic - aIectiv )
dou sunt preIerate deoarece sunt mai dezvoltate. Dar dintre cele dou ,
una este mai puternic : este Iunc ia cea mai dezvoltat , Iunc ia num rul
unu. Este Iunc ia care r spunde prima cnd te aIli n Ia a unei inIorma ii
noi. Abia dup aceea r spunde a doua Iunc ie auxiliar . Ia cea de-a
190
treia si a patra Iunc ie, opuse celor dou , se ajunge mai greu, dar ele n
principiu pot Ii accesate constient, Iormate si utilizabile chiar dac pe
termen mai scurt.
Func ia dominant , Iiind cea mai dezvoltat , ne este si cea mai
Iamiliar .
Func ia dominant se maniIest diIerit la extraverti i si la
introverti i. Pentru primii ea este utilizat nspre aIar , spre realitatea
din jur, aici si acum. n schimb la introver i, Iunc ia preIeren ial este
menit construirii realit ii interioare, cea mai bun a introverti ilor
este n untru, ascuns .
Temperamentul
Cercet rile asupra tipului eIectuate de Dr. David Keirsey si
Marilyn Bates, la Universitatea din CaliIornia, arat c anumite com-
bina ii de litere sunt att de strns legate ntre ele nct p strarea a dou
litere pentru un tip devine de la sine n eleas . Keirsey si Bates au
constatat c a doua liter n tipul individual determin temperamentul
s u. Dac a doua liter pentru o persoan este S, atunci urm toarea
liter important pentru evaluarea temperamentului este ori J, ori P.
Dac a doua liter este N, atunci urm toarea liter important n eva-
luare este ori T, ori F.
Tipuri de temperamente:
SJ (sen:orial ,i ra ional) sau temperamentul epimetean (sau
,gardian). Combina ia genereaz un dezvoltat sim al datoriei. Per-
soanele cu aceste litere sunt asezate, ascult toare si n primul rnd
doresc s Iie de Iolos grupurilor sociale c rora le apar in. Se simt cel
mai bine cnd au obliga ii; vor s Iie cei care poart de grij ntregii
lumi. Se simt mai bine atunci cnd dau dect atunci cnd primesc. Fiind
cei mai responsabili dintre cele patru temperamente, deseori devin
coloana vertebral a majorit ii institu iilor: Iamilie, biseric , corpora ii,
cluburi, b nci si na iune. De exemplu, SJ cuprinde aproximativ 38 din
popula ia SUA si sunt cunoscu i ca tradi ionalisti sau stabilizatori.
SP (sen:orial ,i perceptiv) sau temperamentul aionisiac (de
asemenea ,artizan). Combina ia genereaz un interes pentru bucuriile
vie ii si distrac ie. SP vrea sa Iie angajat, implicat, s Iac ceva acum.
Frecvent plictisi i de un status quo, adesea sunt spontani si impulsivi.
PreIer s lucreze mai ales cu situa ii de criz , pe care le conduc bine
n practic , pe c i bine stabilite. De exemplu, SP cuprinde aproximativ
33 din popula ia SUA si sunt cunoscu i ca cei care rezolv probleme
sau negociatori.
191
NT (intuitiv ,i logic) sau temperamentul prometean (de asemenea
,ra ional). Combina ia genereaz un interes pentru putere si intelect.
Este cunoscut pentru dorin a sa de putere - nu neap rat putere asupra
oamenilor, ci putere asupra mediului nconjur tor. Ei doresc s Iie
capabili s n eleag , s controleze, s prezic si s explice realitatea.
Aceasta Iace din NT oameni de stiin naturali. Ie place teoria abstract
si construiesc planuri arhitecturale m re e pentru viitor. Doresc s Iie
cunoscu i pentru competen a lor. NT cuprinde aproximativ 12 din
popula ia SUA si sunt cunoscu i drept vizionari.
NF (intuitiv ,i afectiv) sau temperamentul apolonian (de ase-
menea ,idealist). Se aIl n c utarea autenticit ii si auto-actualiz rii.
Sunt c ut tori naturali, n c utarea Sinelui. Doresc s devin asa cum
sunt n realitate. NF este cel mai idealist si romantic dintre tipuri. Au
mare capacitate de ascultare empatic . Adesea NF au o abilitate ver-
bal dezvoltat . NF cuprinde aproximativ 12 din popula ia SUA si
sunt cunoscu i drept catalizatori.

5.4. Exemplificare

Materiale necesare: Chestionar, Ioaia de r spuns, Ioaia de
calcul a proIilului si semniIica ia scalelor.
Scop: Indicatorul de tipuri Myers- Briggs este un instrument de
evaluare a personalit ii legat de psihologia analitic a lui Carl G. Jung,
viznd tipologia de personalitate construit de-a lungul dinamicii dintre
atitudinea extravert si cea introvert si a celor patru Iunc ii de cu-
noastere.
Identificarea tipurilor; reguli:
x n cadrul unui tip, una dintre Iunc ii va Ii dominant - Iunc ia prim
sau dominant
x Persoanele din acel tip vor Iolosi n principal prima Iunc ie n
sensul atitudinii Iavorite.
Extravertul si va Iolosi Iunc ia prim mai ales n lumea exterioar
Introvertul n lumea interioar a conceptelor si ideilor.
x A doua Iunc ie se va dezvolta pentru a permite echilibrul.
x A doua Iunc ie va aduce si echilibrarea dintre E si I.
Cel ce are dominanta extravert , va Iolosi secundara n lumea
interioar .
Introvertul va Iolosi auxiliara tipic n lumea interioar . Deci,
dezvoltndu-si Iunc ia auxiliar , persoana si va dezvolta deprinderile
care i permit s Iunc ioneze si n lumea interioar si n cea exterioar .
192
Un introvert bine dezvoltat poate Iace Ia lumii exterioare, dar lucreaz
cel mai bine, cel mai usor, cel mai pl cut cu ideile. Un extravert bine
dezvoltat poate lucra eIicient cu ideile, dar cel mai bine, cu cel mai mare
interes si satisIac ie, lucreaz prin ac iuni exterioare.
x A doua Iunc ie permite si echilibrarea dintre perceptiv si ra ional.
Dac prima este o Iunc ie ira ional - perceptiv , a doua va Ii una
ra ional . Si invers. Prin dezvoltarea auxiliarei, persoana cstig ca-
pacitatea de a comanda att aspectul perceptiv, ct si pe cel ra ional.
x PreIerin a JP indic Iunc ia utilizat n atitudinea extravert si
persoanele extraverte si la cele introverte.
x Dac Iunc ia dominant este tipic extravert , cealalt , tipic, va Ii
introvert . Dac Iunc ia dominant este tipic introvert , celelalte
trei sunt tipic extraverte.
x Func ia opus dominantei este tipic cea mai pu in dezvoltat , sau
Iunc ia inIerioar , sau a IV-a Iunc ie.
x Func ia opus auxiliarei este a III-a, sau ter iar .
IdentiIicarea dinamicii la extraver i
x Priveste ultima liter . Dac este J, indic a III-a liter (indic Iunc ia
de judecare).
x Dac este P, indic a II-a Iunc ie, unde apare Iunc ia perceptiv .
x ESTJ - J indic T.
x ENFP - P indic N.
x Prin deIini ie, JP indic una dintre Iunc iile preIerate care este
tipic extravert . Cealalt Iunc ie preIerat va Ii tipic introvert .
x ESTJ - T este extravert , S este introvert.
x ENFP - N este extravert , F este introvert .
x Tipurile extraverte, Iunc ia extravert este dominant si Iunc ia
introvert este auxiliar .
x ESTJ - T extravert, deci trebuie s Iie dominanta. S este secunda.
x ENFP - N este extravert, deci cea dominant . F este introvert, auxiliara.
x Pentru toate tipurile, a III-a este cea opus secundei, iar a IV-a
este inIerioara, opus primei.
x ESTJ - T este I, S este II, N este III, F este IV.
x ENFP- N este I, F este II, T este III, S este IV.
IdentiIicarea rela iei dinamice la introver i
x A IV-a liter . Dac este J, indic litera a III-a. Dac este P, indic
litera a II-a.
x ISTJ - J indic T.
x INFP - P indic N.
x JP indic Iunc ia extravert , deci
193
x ISTJ - T este extravert , S este introvert .
x INFP - N este extravert , F este introvert .
x Pentru tipurile introverte, Iunc ia extravert este auxiliar si
Iunc ia introvert e dominant .
x ISTJ - T e extravert , deci trebuie s Iie secundar .
x S e introvert , deci trebuie s Iie primar .
x INFP - N este extravert , deci este secundar . F este introvert ,
deci dominant .
x Pentru toate tipurile, a III-a Iunc ie este opus secundarei, iar a
IV-a este opus primei.
ISTJ - S este I, T este II, F este III, N este IV.
INFP - F este I, N este II, S este III, T este IV.
Exemplificare: proIil MBTI
Subiect , 46, prezint rezultatul INF1, cu nivelele standard:
17,27,7,5: Intui ie introvert ca Iunc ie dominant cu aIectivitate
extravert , ca Iunc ie secundar .
Func ia dominant este intui ia, N, ceea ce indic un mod de
percepere n care se pune accent pe conexiunile dintre inIorma ii;
tendin a este de a prelua sensuri din lumea interioar . F, ca Iunc ie
secundar complementar , semniIic o ra iune centrat tot pe leg -
turile dintre obiectele lumii, cu accentul pe valori aIective (Eros).
Deciziile si ac iunile sunt conduse de propria viziune interioar asupra
lucrurilor; un mod de a se implica aIectiv n rela ii, de a judeca din
perspectiv empatic - aIectiv lumea.
NF denot un temperament idealist si romantic, care ncearc s -i
conving pe al ii s coopereze. Intuitiv si aIectiv, temperamentul
apolonian este legat de interesul autentic si actualizare personal : este o
c ut toare, inclusiv n sensul c ut rii de sine; doreste s devin asa cum
este n realitate. O mare capacitate de ascultare empatic . O abilitate
verbal dezvoltat . si Iocalizeaz aten ia pe posibilit i, pe care le
abordeaz prin valorile aIective(de aici, c ldura aIectiv caracteristic );
tinde s devin entuziast si n eleg toare. si poate Iolosi abilit ile
pentru n elegere si comunicare cu oamenii. Ca domenii posibile:
cercetare, stiin a comportamentului; art , muzic , literatur ; interese
religioase; n domeniul s n t ii si nv mntului. Dintre capcanele
unui astIel de temperament: este prea tentat s salveze pe oricine si se
zbate cnd cineva are probleme; tendin a de a se auto-nvinov i; evit
conIlictul, desi poart pic .
PreIerin a J Iiind relativ exprimat (Ia de P, desi ponderea este
totusi sc zut ), probabil n prezent abordarea ra ional predomin n
raport cu via a, proIesia, lumea exterioar .
194
I 17 indic o preIerin moderat pentru pozi ia introvert ; su-
biecta este atent n special asupra sensurilor evenimentelor utiliznd
intui ia si mediind punerea n practic prin ra iuni legate de rela ionarea
cu ceilal i si rela ion rile dintre obiectele lumii.
Descrierea standard pentru INFJ: I: ProIunzimea concentr rii; N,
Intuirea posibilit ilor; F, c ldur si simpatie; J, organizare: ,O aspira ie
spre altceva.
Stilul decizional, F, este predominant legat de evalu ri aIective:
preocupat de dimensiunile interpersonale, poate reac iona prea rapid
si emo ional; apreciaz armonia, empatia si sensibilitatea; valorizeaz
ceea ce este ,bine.
Ca stil de via , I, predomin Iocalizarea pe interioritate: reIlexiv ,
prezint o proIunzime a intereselor, are tendin a de a anticipa, este mai
rezervat , t cut ; energia este orientat spre n untru; introspectiv .
Stilul de procesare a inIorma iilor, N, este predominant intuitiv:
accent pe n elesuri, sensuri, rela ii (asocia ii); percepe n termenii
modelelor; orientat spre viitor, spre schimbare; lucreaz n explozii de
energie; uneori poate apare ,cu capul n nori; inventiv si original ,
tendin a de a Ii creativ ; tendin a de a interpreta Iaptele este dominant .
Stilul de rela ionare, J, este n prezent: organizat; resimte nevoia
de rigoare si claritate; vrea s lase lucrurile ncheiate; urm reste s Iie
corect si sistematic .
Stil de conducere: n modul de a conduce este tentat spre a c uta
n elesuri si autenticitate; empatic , vede posibilit ile oamenilor, dar si
ale institu iei; comunic aprecierea, entuziasmul si aprobarea; este sen-
sibil la tranzac iile personale; p streaz un contact strns cu personalul,
este personalizat s capabil s dea (si are nevoie) de libertate de
miscare. PreIer cooperarea n locul competi iei.

EXTINDERI

Utilizarea MB1I n selec ia profesional ,
consiliere voca ional yi n cercetare

Tipurile yi rezolvarea de probleme
Optimizarea capacit ii de a rezolva probleme si de a lua decizii
este, att la nivelul individual ct si al grupurilor, un scop urm rit n
domeniul educa ional, industrie sau institu ii guvernamentale. Studiile
recente au eviden iat un model prescris de rezolvare de probleme, desi
nu exist un acord unanim asupra celor mai potrivite tehnici. Studii
195
separate asupra personalit ii si asupra stilului cognitiv au ar tat c
exist diIeren e importante ntre indivizi reIeritoare la abordarea si
rezolvarea unei probleme precum si la modul n care iau o decizie.
n continuare prezent m un model al procesului rezolv rii de
probleme legat de teoria tipurilor de personalitate a lui Jung asa cum
sunt m surate de MBTI si cum se pot identiIica tehnici speciIice
adaptate diIeren elor individuale.
Majoritatea modelelor rezolv rii de probleme includ cel pu in
patru Iaze (BransIord si Stein, 1984; Dewey, 1993; Polya, 1971): 1) o
Iaz input n care problema este perceput si se ncearc n elegerea
situa iei sau a problemei; 2) Iaza proces rii n care sunt generate si
evaluate alternativele si este selectat o solu ie; 3) Iaza output care
include planiIicarea modului de implementare al solu iei; 4) Iaza de
verificare n care solu ia este evaluat si, dac este necesar, sunt I cute
modiIic ri. Cei mai mul i cercet tori descriu rezolvarea de probleme
/luarea deciziilor ca ncepnd cu perceperea unei lipse si Iinaliznd cu
implementarea si evaluarea solu iei care acoper acea lips , bresa.
Fiecare Iaz a procesului include pasi speciIici ce trebuie urma i
nainte de a se trece la urm toarea Iaz .
Cercet torii au investigat rela ia ntre teoria lui Jung privind
preIerin ele individuale si abordarea rezolv rii de probleme si a lu rii
deciziilor (Iawrence, 1982, 1984; McCaulley, 1987; Myers & McCaulley,
1985).
Cnd rezolv o problem , introver ii vor dori s li se acorde
timp pentru a se gndi si pentru a-si clariIica ideile nainte de a vorbi,
n timp ce extraver ii vor dori s vorbeasc despre ideile lor pentru a le
clariIica. n concluzie, de obicei primii vor Ii mai preocupa i s -si
n eleag ideile importante, n vreme ce extraver ii vor c uta Ieedback-
uri n ceea ce priveste viabilitatea ideilor lor.
Senzorialii sunt predispusi s dea aten ie Iaptelor, detaliilor si
realit ii. De asemenea, ei tind s aleag solu ii standard care au dat
rezultate n trecut. Din contr , persoanele cu Iunc ia dominant intuitiv
se concentreaz pe semniIica ia Iaptelor, a rela iilor ntre evenimente si
asupra posibilelor viitoare evenimente care pot Ii imaginate plecnd de
la aceste Iapte. Ei vor maniIesta o tendin de a dezvolta mai degrab
solu ii noi, originale, dect s Ioloseasc ceva ce au experimentat
anterior.
Indivizii cu preIerin pentru Iunc ia logic vor avea tendin s
analizeze si s Ioloseasc logica n timpul rezolv rii unei probleme. Ei
au de asemenea tendin a de a Ii obiectivi si impersonali cnd trag
concluzii. Ei vor ca solu iile s aib un sens legat de Iapte, principii
196
generale, modele. Prin contrast, aIectivii in cont de valori si sentimente
n procesul rezolv rii de probleme. Ei vor avea tendin a s Iie subiectivi
n luarea deciziilor si s ia n considerare modul cum deciziile lor pot
aIecta pe ceilal i oameni.
Ultima dimensiune luat n considerare descrie preIerin a unui
individ Iie pentru Judecat /ra iune ( logic sau aIectiv ), Iie pentru
Percep ie (senzorial sau intuitiv ). Cei care preIer judecata /ra iunea
tind s Iie structura i si organiza i, vor s lase lucrurile terminate. n
opozi ie, perceptivii preIer Ilexibilitatea si adaptabilitatea. Ei vor Ii
mai preocupa i ca n procesul rezolv rii de probleme s ia n consi-
derare o varietate de tehnici si prev d schimb rile neasteptate.
Tipurile yi temperamentul n decizie
Temperamentul SP (non-ra ional): indivizii sunt orienta i spre
realitate ntr-o manier ,juc us si adaptabil . Scopul celor SP este
ac iunea, timpul lor reIeren ial Iiind prezentul. Ei vor dori s ac ioneze
imediat, Iolosind o abordare iterativ pentru a ajunge la rezultatul sau
scopul Iinal. DeIinitoriu pentru un SP este schimbarea n procesul
rezolv rii unei probleme. Indivizii ce au acest temperament nu se simt
lega i de percep ia ini ial a problemei si vor s aib libertatea s -si
schimbe optica n Iunc ie de noile inIorma ii. Cteodat , lipsa unui
plan coerent de ac iune i Iace s divagheze de la problema original .
Indivizii cu temperament SJ (Senzorial si Ra ional) sunt orienta i
spre realitate ntr-o manier organizat , se str duiesc s Iie de Iolos
celorlal i si ndeplinesc sarcini tradi ionale, Iiind cei mai responsabili
dintre cele patru temperamente. Ei sunt constien i de detalii, anticipativi
si preIer schimb rile evolutive mai degrab dect cele revolu ionare. Ei
au nevoie ns de ajutor pentru a organiza detaliile n modele de semni-
Iica ie si a genera alternative care nu sunt standard, creative.
Cei cu temperament NT abordeaz rezolvarea de probleme n
mod stiin iIic si sunt orienta i spre viitor. Ei sunt mai degrab
interesa i de legile sau principiile care guverneaz o situa ie. Procesul
rezolv rii de probleme / luarea deciziilor descris de cercet tori este
speciIic celor cu temperament NT. Ei tind s acorde o importan prea
mare Iaptelor si detaliilor si este nevoie s Iie ajuta i s ia n consi-
derare impactul solu iilor asupra oamenilor.
Persoanele cu temperament NF (Intuitiv & AIectiv) sunt n
c utarea Sinelui, care este un scop major, si sunt orientate spre viitor
n termenii posibilit ilor umane. Cnd sunt implica i n procesul
rezolv rii unei probleme, ei se pot baza pe alternative interne care nu
197
sunt ancorate n realitate sau logic . Ceea ce urm resc ei este dezvol-
tarea personal . Ei au nevoie de ajutor pentru a ine cont de detalii si
pentru a Iormula solu ii realiste.
Validitatea procesului rezolv rii de probleme este n eleas din
perspective diIerite de Iiecare temperament. Cei cu temperament SP
pun pre pe propria lor experien ; cei cu temperament SJ in cont de
tradi ie si autoritate; cei NT valorizeaz logica si ra iunea; cei NF
pre uiesc insight-ul si inspira ia. Provocarea reprezentat de modelul
rezolv rii de probleme descris de specialisti se reIer la utilizarea de
tehnici si procedee care admit aceste diIeren e individuale si reprezint
o oportunitate pentru a lua n considerare diIerite perspective.
Stilul managerial yi de a lua decizii
Kilmann si MitroII au realizat mai multe studii n acest domeniu.
Iat concluziile lor:
1. tipul NF preIer creativitatea, problemele v zute ca oportunit i;
2. tipul NT preIer s deIineasc problemele, urm reste obiective
clare, o politic , si stabileste criterii pentru succes;
3. tipul ST preIer s deIineasc solu iile si s -si planiIice imple-
mentarea lor;
4. tipul SF este practic, dar lucreaz n baza a ceea ce simte el c este
mai bine s Iac .
Alegerea carierei - orientare profesional
Oamenii tind s Iie atrasi si sunt mult mai satisI cu i n slujbe si
cariere care le oIer oportunitatea de a-si exprima si utiliza preIe-
rin ele. Genul de munc n care va Ii cel mai eIicient si de care se va
bucura poate s depind de exemplu de preIerin a persoanei pentru E
sau I. S-au realizat studii privind leg tura dintre ocupa ii si tipurile
MBTI. De exemplu proIesiunea de psiholog e ncadrat tipului INFJ;
cea de economist tipului INTJ, iar cea de pilot ISTP.
Interven ia tipului n consilierea de cuplu
Stiluri de comunicare, ameliorarea comunic rii diIeren ele sub
aceste aspecte ale tipurilor i ajut pe oameni s -l n eleag mai bine pe
cel lalt si s Ioloseasc abord ri n Iunc ie de tipul c ruia i apar ine
individul. Aplica iile sunt diverse, de la domeniul vnz rilor (preg tirea
agen ilor), rela iile de la locul de munc , deci n organiza ii, pn la
sarcina consilierului, psihologului, Iiind multe organiza ii care ini iaz
Iorm ri si workshopuri.
Ca exempliIicare, limbajul tipului logic este mai obiectiv si mai
analitic, n timp ce limbajul senzorialului este concret, cel al intuiti-
vului este mai abstract si simbolic.
198
Valoarea predictiv MBTI pentru performan a angaja ilor
ntrebarea num rul unu reIeritoare la ncrederea n utilizarea
acestui test este dac de-a lungul timpului oamenii si schimb tipul.
Studiile eIectuate de College's OIIice oI Career Services au ar tat c ,
n timp ce unii indicatori se schimb n timp, esen a, ,miezul preIe-
rin elor, intereselor si obiceiurile r mn relativ stabile. Aceste studii
sugereaz c mediul academic, Iamilial si social din momentul test rii
pot Ii inhibitoare sau, din contr , s accentueze unele aspecte. Timpul
poate Ii un motiv pentru care, n studiul citat de Gardner si Martinko
(1996), numai 47 din subiec i au completat la Iel dup cinci s pt -
mni. Acelasi studiu arat c peste 80 si-au p strat op iunile la cel
pu in trei dintre scale, astIel nct au considerat testul relativ stabil. n
ciuda procentajului mic de subiec i care au avut aceleasi scoruri dup
cinci s pt mni, rata constant de 80 la cel pu in trei scale arat c
rezultatele la MBTI nu se schimb dramatic (cu 2 sau mai multe litere)
la testarea la cinci s pt mni distan .
Studiile ncepnd din 1976 privind perIorman a n munc au I cut
ca MBTI s devin un instrument popular pentru companii pentru a
nv a despre modul lor de a procesa inIorma ia, iar companii ca Allied-
Signal, AT&T, GE, 3M si Exxon, colegii, spitale si Ior ele armate ale
SUA au Iolosit cu to ii MBTI pentru a optimiza productivitatea si
satisIac ia n munc a angaja ilor (Davey, Schell & Morrison, 1993).
Prichard si Sawyer (1994) aIirm c preIerin ele MBTI nu sunt
egale cu abilit i. Personalitatea include multe tr s turi care nu sunt
corelate pozitiv cu abilitatea intelectual . Nu este rezonabil s ne
astept m ca rezultatele MBTI s Iie la Iel de valide ca instrumentele
pentru abilit i cognitive n privin a perIorman ei n munc .
Berr, Church si Waclawski (2000) aIirm c , desi au Iost I cute
multe cercet ri asupra personalit ii si perIorman ei n munc , rezul-
tatele r mn inconsistente si chiar atunci cnd este g sit o corela ie,
aceasta este destul de mic (r .21). Gardner si Martinko (1996), chiar
dac sunt de acord, au g sit o explica ie. Iund de exemplu scala S-N,
n timp ce Gardner si Martinko (1990) si Gaster, Tobacyk si Dawson
(1984) au g sit c cei senzoriali se descurc mai bine, Iueder (1986) si
Johnson (1992) au ar tat c cei intuitivi au rezultate mai bune.
Aceste rezultate par opuse, dar trebuie amintit c aceste studii
ignor unele variabile. AstIel, la o privire mai atent , cercet torii ne
arat Iaptul c , n timp ce subiec ii testa i de Gardner si Martinko (1990)
si Gaster, Tobacyk si Dawson (1984) ocupau posturi mici si ndeplineau
Iunc ii destul de rutiniere, ceilal i ocupau pozi ii de conducere nalte si
aveau de ndeplinit sarcini mai creative. n acest context, cercet torii au
199
tras concluzia c , aparent, senzorialii sunt mai potrivi i pentru sarcini de
rutin si cu detalii concrete (Iapte) n cadrul unor posturi nu prea nalte,
n timp ce intuitivii sunt mai potrivi i pentru posturi de conducere nalte
ce presupun responsabilit i de planiIicare strategic .
De vreme ce studiile au ar tat o leg tur ntre rezultatele de la
MBTI si perIorman a n ocupa ii speciIice, evident unele tr s turi sunt
de dorit n anumite Iunc ii. Cercet rile au ar tat c n posturile nalte, de
conducere, este de preIerat tipul T (logic, ra ional si disciplinat) dect
tipul F aIectiv. Studii diverse au ar tat totusi c , desi tipul de perso-
nalitate MBTI este un Iactor care descrie o persoan , nu este cel mai im-
portant Iactor. Fiecare angajat este unic si nu se conIormeaz unui tipar.
O alt controvers este Iaptul c echipele cu indivizi avnd tipuri
diIerite sunt mai eIiciente dect cele cu aceleasi tipuri (p rere sus inut
de Myers n 1974).
Tipurile n consilierea educa ional
Studiu privind rela ia dintre tipul de personalitate MBTI si satis-
Iac ia n munc la personalul de conducere al scolilor din West Virginia
Cercetarea a Iost realizat n anul scolar 1995-1996 pe un num r
de 324 Iemei din administra ia scolilor. Ca instrumente au Iost Iolosite
Indicatorul MBTI Iorma G, iar pentru m surarea satisIac iei n munc
Mohrman-Cooke-Mohrman Job SatisIaction Scale (Mohrman, Cooke,
Mohrman, Duncan, & Zaltman, 1977). Rezultatele studiului indic o
strns leg tur ntre suportul perceput si satisIac ia muncii. Cu ct este
mai suportiv mediul, cu att creste probabilitatea cresterii satisIac iei.
Rela ia dintre dimensiunile MBTI si scorurile medii la testul de
Aptitudine Scolar s-a realizat pe un esantion de 5.483 de studen i de
la opt colegii. Rezultatele au indicat c introver ii au nregistrat scoruri
semniIicativ mai mari dect extraver ii, acelasi lucru s-a ob inut si
pentru intuitivi Ia de senzoriali si pentru perceptivi Ia de judicativi.
Scorurile MBTI au Iost comparate si cu rezultate ob inute la alte teste
(Medical School Admissions Test, the Armed Services Vocational
Battery, the Gates Reading Test): n mod semniIicativ au ob inut
scoruri mai mari intuitivii Ia de senzoriali si tipul logic Ia de tipul
aIectiv. n particular, preIerin a pentru intui ie s-a asociat clar cu scor
nalt la aptitudini (Myers & McCaulley, 1985).
Rela ia dintre scorurile MBTI yi coeficientul de inteligen
ntr-un studiu au Iost testa i 3.503 studen i, to i b rba i.
Cercetarea a ar tat c to i intuitivii au nregistrat un coeIicient mai
mare dect cei senzoriali, iar cei introver i si intuitivi totodat au
nregistrat cele mai nalte scoruri. (Myers & McCaulley, 1985)
200
n ceea ce priveste tipurile MBTI si copiii supradota i ( 87 de
Iete si 65 de b ie i cu vrste ntre 12 si 15 ani avnd un IQ peste 130),
acestia erau tipul intuitiv ntr-un procent mai mare: 69 Ietele si 67
b ie ii; de asemenea, tipul majoritar era cel perceptiv: 73 si cel
logic: 77 (Mills, 1983). Datele au Iost conIirmate si de un alt studiu,
al lui Delbridge-Parker si Robinson (1989), predominante Iiind n
lotul de supradota i cercetat preIerin ele pentru intui ie, tipul logic si
cel perceptiv. Func ia intuitiv a Iost caracteristica distinctiv a
studen ilor supradota i testa i ( 72 la num r).
Cercetare privind tipurile MBTI yi diferen e n pozi ia n familie
Un studiu cvasi-experimental cu 190 de subiec i a Iost realizat
pe studen i la Fujita Tennessee Technological University, Frank 1987.
Rezultatele au ar tat c b ie ii, cei singuri la p rin i si Ira ii mai mari
ai Ietelor sunt mai introverti i dect surorile mai mici ale b ie ilor si
Ietele singure la p rin i. n ceea ce priveste intui ia si senzorialitatea,
nu au Iost g site diIeren e semniIicative. B ie ii au Iost n general
orienta i spre tipul logic mai mult dect Ietele, iar Ira ii mai mari ai
b ie ilor au apar inut ntr-o mai mare m sur tipului aIectiv dect Ira ii
mai mici. Ca instrumente au Iost Iolosite MBTI si cele opt tipuri
m surate de Toman`s Family Test.
Rela ia dintre tipurile de personalitate MBTI yi eficacitatea
n nv mnt
Studiul a Iost realizat la West Virginia University Institute oI
Technology Iolosindu-se ca instrumente MBTI, Iorma G, si Classroom
Observation Keyed Ior EIIectiveness Research (COKER); subiec i au
Iost proIesori ncep tori de educa ie a s n t ii. Majoritatea celor care
au r spuns la test au prezentat tipul ESTJ. Tipurile de temperament sen-
zorial si intuitiv au Iost cei mai buni predictori ai eIicien ei proIesorilor
n compara ie cu alte proIile tipologice.

Concepte caracteristice

func ie dominant , este Iunc ia cea mai dezvoltat , Iunc ia num rul
unu. Este Iunc ia care r spunde prima cnd te aIli n Ia a unei inIorma ii
noi. Este si cea mai Iamiliar
preferin a E-I, descrie orientarea eului spre lumea exterioar , extraversie,
Ia de orientarea complementar spre lumea interioar , introversie
preferin a 1P, implic problema modului cum abordezi ra ional sau
ira ional datele de inIorma ie asupra realit ii interioare sau exterioare
preferin a S-N, descrie modul cum este perceput inIorma ia
201
preferin a T-F, indic Ielul cum ia eul deciziile
temperamentul apolonian, NF -intuitiv si aIectiv
temperamentul dionisiac, SP - senzorial si perceptiv
temperamentul epimetean, SJ - senzorial si ra ional
temperamentul prometean, NT - intuitiv si logic
tip de personalitate, n genere orice denumire utilizat pentru a clasi-
Iica personalitatea unui om; exist diIerite tipologii, Iiecare avnd un
sistem propriu de categorializare, dar toate pleac de la presupunerea
c exist modele coerente de comportament sau stiluri consistente de a
ac iona care sunt suIicient de bine deIinite ca s permit clasiIicarea
indivizilor. De Iapt, presupunerea are o valoare euristic , desi ca ade-
v r absolut r mne nc o incertitudine. (DP 85)
tipologia jungian , pornind de la o viziune structural si dinamic a
psihicului uman, Jung descrie o tipologie n care intervine modul n
care se orienteaz eul constient n raport cu lumea complementar Ia
de orientarea inconstientului si, de asemenea, intervine Ielul si m sura
n care eul si dezvolt si st pneste n raporturile cu realul cele patru
Iunc ii posibile de cunoastere: dou ra ionale, Iunc ia logic si Iunc ia
valoric sau aIectiv , si dou ira ionale, respectiv Iunc ia senzorial si
Iunc ia intui iei. De exemplu, n situa ia n care, n planul constient al
psihismului exist o predominant orientare spre lumea exterioar ,
vorbim de extraversia eului si a Iunc iei preIeren iale, oricare ar Ii
aceasta. De asemenea complementar, ontogenetic se va dezvolta o a
doua Iunc ie, secundar , care va avea ns , o orientare introvert
pentru a permite accesul eului si nspre alte zone. Complementar, n
inconstient se maniIest introversia si celelalte Iunc ii r mase recesive
si nesocializate. Tipologia jungian descrie reac ii si preIerin e curente,
aspecte Iorte si aspecte limitative pentru 8 tipuri principale n Iunc ie
de orientarea si Iunc ia dominant la nivelul eului constient: introvert
senzorial, extravert senzorial, introvert intuitiv, extravert intuitiv,
introvert logic, extravert logic, introvert aIectiv, extravert aIectiv.
Sunt, de asemenea, descrise si 16 tipuri secundare, n situa ia cnd
preIerin ei dominante i se adaug Iunc ia secundar .

1est de evaluare a cunoytin elor

1. Cum pute i descrie teoria tipologic a lui C.G.Jung?
2. Care sunt scalele MBTI si care este contribu ia autoarelor intru-
mentului Ia de teoria lui Jung?
3. Cum descrie i complementaritatea dintre Iunc ia dominant si cea
secundar ?
202
4. Cum putem deIini temperamentul din perspectiva MBTI?
5. Ce tipuri de temperamente si ce caracteristici pute i descrie?

Bibliografie

Bash S.W., Introauction to general clinical psychopatology: The psychopathology
oI the basic Iunctions
Hedges P., 1999, Personalitate ,i temperament, Humanitas, Bucuresti
Jung C.G., 1997, Tipuri Psihologice, Humanitas, (Tipuri psihologice: tipul
extravertit si Iunc iile, 358 - 404; Tipul introvertit ,i func iile, 405 - 437,
Func ia principal si Iunc ia secundar )
Iavin T. P.,1982, Jungs psychological types in analysis, n M. Stein, Jungian
Analysis, Open Court, Illinois
Minulescu M., 1996 Inaicatorul ae tipologie Myers-Briggs privina stilurile
apreciative, n Chestionarele de personalitate n evaluarea psihologic ,
Garell P.H., Bucuresti,
Minulescu M., Tipologia fungian in anali: , n Introducere n analiza
jungian , Ed. Trei, 2001, Bucuresti
Myers-Briggs I., McCaulley M.H., 1985, Manual: a guiae to the aevelopment
ana use of the MBTI, C.P.P., Palo Alto
Taylor Arlene, Benziger Katherine, 2001, The Physiology of Type, Falsification
of Type ana PASS (Prolongea aaaptation Stress Synarome)
Tieger P.D., B.Barron Tieger, 1998, Descoperirea propriei personalit i,
Teora, Bucuresti, www.typologie.com
















203

Capitolul VI
CHESTIONARUL EYSENCK DE PERSONALITATE, EPQ
SI INVENTARUL EYSENCK DE PERSONALITATE, EPI



Pre:entarea Chestionarului ae personalitate Eysenck ,i a
Inventarului ae Personalitate Eysenck cuprinae: teoria lui Eysenck
privina structura factorial a personalit ii, pre:entarea chestionarelor
E.P.Q. ,i E.P.I., exemplificarea unui profil EPI. De asemenea, al turi
ae extinaeri privina personalitatea in aelincven , sunt pre:entate
conceptele caracteristice, un test ae evaluare a cuno,tin elor ,i refe-
rin ele bibliografice.

6.1. 1eoria lui Eysenck privind structura personalit ii
yi m surarea acesteia

Autorul dezvolt o teorie asupra personalit ii Iundamental n
sistematice studii experimentale.
Eysenck, Hans (Jurgen) (1916- )
Psiholog englez, n scut la Berlin. Studiaz n Fran a si la
Universitatea din Iondra; a Iost proIesor de psihologie la
Universitatea din Iondra (1955 - 1983). Mare parte din munca
sa s-a desI surat n domeniul cercet rii psihometrice asupra va-
ria iilor normale ale personalit ii si inteligen ei umane si a Iost
un critic semniIicativ al acelor opinii care nu au la baz dovezi
empirice adecvate. Frecvent, se sprijin pe perspectiva genetic :
Iactorii genetici joac un rol mare n determinarea diIeren elor
psihologice dintre oameni; are adesea vederi controversate, mai
ales n privin a studiului diIeren elor rasiale n inteligen .
Concep ia sa asupra structurii si dezvolt rii persona-
lit ii si evalu rii acesteia este expus n lucr ri Iundamentale
precum: Dimensions oI Personality, cu Sybil si B.C.Eysenck,
1947; The structure oI Human Personality,1953; The Biological
Basis oI Personality, 1967; The Measurement oI Personality,
1975; Manual oI the Eysenck Personality Inventory, 1964;
Crime and Personality, 1977; Human Memory: Theory,
Research and Individual DiIIerences, 1977.
204
Pentru Eysenck, personalitatea este structurat pe 4 nivele inter-
rela ionale ierarhice:
1. la nivel bazal sunt comportamentele sau actele mentale care apar
singular;
2. urmeaz n ierarhie deprinderile sau actele mentale habituale;
3. nivelul al treilea l reprezint tr s turile deIinite ca si corela ii
ntre comportamentele habituale (o consisten observabil ntre
deprinderi sau acte repetate ale subiectului);
4. nivelul ultim, cel mai nalt ca grad de generalizare, l reprezint
tipul personalit ii, deIinit ca si corela ie a tr s turilor sau
,constela ii observabile sau sindroame de tr s turi.
Tipul unei persoane determin tr s turile ei de personalitate,
aceste tr s turi determin modurile obisnuite, habituale de a r spunde,
iar aceste obiceiuri la rndul lor determin r spunsurile ei speciIice.
Cele patru nivele descriptive corespund celor 4 tipuri de Iactori
deriva i prin analiza Iactorial . Analiza Iactorial este pentru Eysenck
metoda Iundamental prin care poate Ii studiat structura personalit ii.
,Dac sarcina noastr este s Iurniz m cel pu in o solu ie provizorie la
problema taxonomiz rii n psihologia personalit ii, atunci intr m
automat n problema g sirii dimensiunilor adecvate ale personalit ii.
Iar pentru a avea o metod care s ne ajute n g sirea unei solu ion ri
trebuie s ne ndrept m spre analiza Iactorial , pentru c , n ciuda
diIicult ilor recunoscute si a sl biciunilor acestei metode, nu exist , n
stadiul actual al cunoasterii, vreo alt metod care s ne poat ajuta n
aceast c utare.
Din perspectiva analizei Iactoriale, tipul ae personalitate cores-
punde unui factor general, tr s tura corespunde unui factor ae grup,
aeprinaerile sau r spunsurile habituale corespund factorilor specifici,
iar r spunsul specific corespunde unui factor ae eroare.
Tr s turile sau dimensiunile primare ale personalit ii, astIel deIi-
nite opera ional, sunt deci conceptualizate de Eysenck ca un continuum
dimensional, de-a lungul c ruia putem aIirma c unele persoane sunt
mai aproape de o extrem , altele de cealalt , altele se aIl n diIerite
pozi ii pe acest continuum.
Clusterul de tr s turi pe care le asociaz Eysenck introversiei este
diIerit de clusterul asociat extraversiei. De exemplu, introversia, ca tip,
se exprim la nivel de tr s tur prin: persisten , rigiditate, subiectivitate,
timiditate, iritabilitate; care, la rndul lor, se maniIest n modurile
obisnuite si speciIice prin care r spunde persoana provoc rilor realit ii.
Tr s turile asociate extraversiei sunt: impulsivitate, lipsa reIlect rii,
205
asumarea riscului, activism, sociabilitate, lipsa responsabilit ii, expre-
sivitate. Tr s turile asociate nevrotismului sunt: anxietate, stim de sine
sc zut , obsesivitate, lipsa autonomiei, tendin e spre ipohondrie, ne-
Iericire si vinov ie. Pentru autor, nevrotismul este o dimensiune de
personalitate bazat pe relativa stabilitate sau instabilitate a sistemului
nervos si nu o stare clinic sau subclinic care rezult din conIlictele
dintre impulsurile id-ului si constrngerile realit ii sau ale super-
egoului, cum apare n viziunea psihanalitic .
A deIini dimensiunea de personalitate doar prin analiz Iactorial
este insuIicient; a te baza doar pe chestionare, evalu ri sau autoevalu ri
ale comportamentului nseamn s depinzi de date ,subiective". Eysenck
este si un experimentalist, care propune si utilizeaz o multitudine de
m suri experimentale prin care s evite subiectivitatea. i este caracteris-
tic lui Eysenck aceast abordare experimental din diverse perspective
a ipotezelor sale privind comportamentul. De exemplu, n studierea
Iactorului psihotism, studiaz mai multe clase de variabile: variabile
biologice legate de diIerite tipuri (serotonina, MAO, B27, H2A), varia-
bile de laborator (nivele de sensibilitate, ascultarea dicotic ), variabile
ale nv rii condi ionate (inhibi ia latent , priming negativ), variabile
Iiziologice (EMG, inversarea percep iei autonome), variabile psiholo-
gice (activitatea halucinatorie, asocia iile de cuvinte, creativitatea).
Cercet torul si diagnosticianul personalit ii trebuie s utilizeze o
varietate de surse pentru a produce m sur tori sigure si obiective ale
comportamentului uman: ,s lucrezi n domeniul personalit ii nseamn
s nu te restrngi ntr-un sector mic, ci trebuie s mbr isezi persona-
litatea n toate aspectele ei. Doctrina ,personalit ii ntregi" pare s Iie
n ntregime justiIicat , n m sura n care abord ri par iale sunt capabile
s conduc doar la n elegeri par iale. Cercet torii trebuie s se bazeze
ct de larg posibil pe toate tipurile de inIorma ii Iactuale sau obiective,
incluznd evalu ri, auto-evalu ri, teste obiective de comportament, esti-
m ri Iizice ale sistemului autonom sau ale altor m sur tori Iiziologice,
inIorma ii biograIice si alte inIorma ii anamnestice, care pot Ii utilizate
pentru a sprijini sau respinge ipotezele investigate. (Eysenck, 1953)
n 1967, n lucrarea The Biological Basis of Personality, Eysenck
subliniaz baza ereditar substan ial a personalit ii. n 1976, n The
Measurements of Personality, aIirm : ,Personalitatea este determinat
n mare m sur de genele persoanei; este ceea ce a produs aranjamentul
accidental al genelor parentale si, desi mediul poate Iace ceva pentru a
redresa echilibrul, inIluen a sa este sever limitat . Personalitatea este n
,aceeasi barc cu inteligen a; pentru ambele, inIluen ele genetice sunt
206
deosebit de puternice si rolul mediului n majoritatea cazurilor e redus la
a eIectua usoare schimb ri si poate un Iel de ,nvelis.
Ipoteza pe care Eysenck ncearc s o probeze printr-o multitu-
dine de experimente de laborator leag tipurile psihologice de nivelele
de activitate ale diIeritelor p r i ale creierului. nc din 1967, Eysenck
sugera c introversia este inIluen at de sistemul reticular activator
ascendent, nevrotismul este inIluen at de stimularea sistemului limbic
cranian (ariile hipocamp amigdal hipocamp).
n 1976, aIirma iile sale sunt reluate si nso ite de date experi-
mentale: extraversia este legat de sistemul activator ascendent care
ac ioneaz ca un mecanism de activare controlat de cortex; nevrotismul
este legat de sistemul limbic si activarea emo iilor la nivelul sistemului
nervos automat, care regleaz muschii netezi si glandele endocrine res-
ponsabile de dezvoltarea si men inerea caracteristicilor masculine.
Cauzalitatea genetic este mediat deci de aspectele Iiziologice,
neurologice si hormonale ale organismului persoanei. Cauzele ereditare
apar astIel ca ,predispozante, deIinind tendin e de reac ii naturale, care
Iac ca organismul s simt , s perceap , s r spund stimul rii mediului
prin anumite modalit i speciIice.
Comportamentul observabil este ,o Iunc ie a diIeren elor consti-
tu ionale n interac iune cu mediul; aceast interac iune d nastere la
diIeren e descriptive, care in de Ienotip n extraversie introversie si
care se pot cel mai bine m sura n termenii unor chestionare precum
EPQ. ReIeritor la diIeren a ntre probele de laborator si r spunsul
subiectului la itemii chestionarului, Eysenck continu : ,Aceast diIe-
ren iere ntre teste de laborator si chestionare, strns legat de aspec-
tele genotipe si, respectiv, Ienotipe ale personalit ii, nu este desigur
una absolut .
Exist , deci, diIeren e individuale ce se pot identiIica la nivelul
tr s turilor si tipului si care permit descrierea personalit ii; si exist si
posibilitatea de a g si explica ii legate de cauzele acestor diIeren e
individuale. n acest sistem conceptual, conceptele nsesi joac rolul
de piloni ai modelului, respectiv permit reducerea num rului teoretic
inIinit de evenimente existen iale, de Iapte psihice, de comportamente
reale, la un num r mic de variabile care sunt legate ntre ele prin reguli
si legi. Aceste concepte si leg turile legice permit cercet torului sau
diagnosticianului s Iac predic ia comportamentului.
Considernd validitatea de construct ca tipul Iundamental de
validare, ntr-o recent prezentare (1995), Eysenck sintetizeaz cerin ele
esen iale pentru stabilirea unei adecvate validit i de construct pentru
207
conceptele personalit ii. Aceste cerin e implic combinarea studiilor de
tip corela ional - statistice cu cele de tip experimental astIel: 1. pornind
de la modelul teoretic al conceptului; 2. se construiesc itemii chestiona-
rului pe baza comportamentelor tipice, congruen a acestor scale de itemi
stabilindu-se prin analiz Iactorial ; 3. constructul Iactorial este examinat
apoi prin conjunc ia dintre deduc iile teoretice si testarea experimental .
n aceast testare, chestionarul reprezint conceptul (de exemplu, pentru
dimensiunea / conceptul de extraversie, astIel de deduc ii pot Ii: toleran a
la deprivare senzorial , condi ionarea, distragerea aten iei, preIerin a
pentru judec i bazate pe intensitatea stimulului); 4. se stabilesc predic ii
distale n cmpul social (de exemplu, pentru extraversie: Irecven a
divor ului, schimb ri ale locului de munc , preIerin e proIesionale,
preIerin a de a nv a prin receptare, comportamentul antisocial); 5. se
caut antecedente distale, n special Iactori genetici; 6. se caut , pornind
de la determinarea genetic puternic , intermediari biologici (de exem-
plu, pentru extraversie, sistemul de activare); 7. se testeaz experimental
deduc iile ce se pot Iace pornind de la teoria activ rii (de exemplu,
diIeren ele EEG, EDR etc.); 8. se revizuieste ntregul sistem prin al -
turarea anteceden ilor distali si proximali, a teoriei si m sur torilor, se
consider distal si proximal descoperirile, cu scopul de a mbog i
re eaua nomologic respectiv .

6.2. Cei trei factori tipologici ai personalit ii: con inuturi
yi cercet ri experimentale

Chestionarele de personalitate ale lui Eysenck depind de utili-
zarea m sur torilor psihometrice prin care stabileste ceea ce consider
a Ii structuri universale de personalitate. Acest tip de abordare este
nomotetic .
n modelul Iactorial al personalit ii dezvoltat de Eysenck, n
esen , exist trei Iactori tipologici cu o important contribu ie ereditar
n gradientul de normalitate - anormalitate: extraversie vs. introversie,
stabilitatea emo ional - vs. instabilitate (nevrotism) si adaptabilitate vs.
psihotism.
De exemplu, pentru aceast ultim dimensiune, experimentele
de laborator si cercet rile empirice au pus n lumin un continuum de-
a lungul unei dimensiuni care, n extrema adaptativ normal cuprinde
comportamente precum: altruism, socializare, capacitate de empatie si
de conIormare; vs. comportamentul psihopat caracterizat prin impul-
sivitate, ostilitate, agresivitate, comportamentul schi:oia, unipolar
208
depresiv, tulbur rile ae afectivitate, tulbur rile schi:o-afective si
schi:ofrenia. Tr s turile care se clusterizeaz n proIilul personalit ii
psihopate sunt: agresivitate, r ceal , egocentrism, impersonalitate,
impulsivitate, tendin antisocial , lipsa de empatie, nc p narea si,
cognitiv, tendin a de a Iace asocia ii mentale distale ceea ce conIer un
plus de inedit reac iilor si ac iunilor.
ProIilul tulbur rii de personalitate psihopate poate Ii prezentat n
urm torii termeni descriptivi: solitar, nu-i pas de oameni, pare a nu se
potrivi nic ieri, poate Ii crud si inuman, i lipsesc sentimentele si
empatia, este ostil altora si agresiv chiar si cu cei pe care i iubeste, i
plac lucrurile neobisnuite, ciudate si nu-i pas de pericol, i place s -si
bat joc de al i oameni si s -i nelinisteasc . Copilul pare ciudat, izolat,
glacial si Irizeaz prin lipsa de sentimente umane pentru cei apropia i
si animale; apare agresiv si ostil chiar cu cei din Iamilie; socializarea,
empatia, sentimentul de vinov ie si sensibilitatea Ia de al ii sunt
no iuni neIamiliare lor.
Extraversia, denumit si extraversie - introversie, se deIineste, n
principal, prin intercorela iile dintre tr s turile de aIirmare, sociabilitate,
energie de via si dominan . Descrierile care sunt date de obicei pri-
vind comportamentul introvert si, respectiv, extravert, reprezint situa ii
quasi-extreme. Eysenck le denumeste extreme ,idealizate ale unui
continuum pe care oamenii reali se pot situa la un grad mai nalt sau mai
sc zut. De asemenea, insist pe Iaptul c aceste descrieri sunt expresii
Ienotipe ale personalit ii comportamentale, nu constitu ionale, genotipe.
n plan descriptiv, Eysenck prezint introvertul astIel: ,...intro-
vertul prezint o tendin de a dezvolta simptome de anxietate si
depresie si este caracterizat de tendin e obsesionale, apatie, labilitate a
sistemului automat. Dup propriile lor aIirma ii, sentimentele le sunt
cu usurin r nite, sunt constien i de sine, nervosi, cu tendin a spre
sentimente de inIerioritate, dispozi ii aIective, adesea au reverii, n
situa ii sociale se in n Iundal, suIer de lips de somn. n construc ia
lor corporal , cresterea vertical predomin asupra celei orizontale;
eIortul de r spuns este slab si activitatea colinesterazelor este nalt .
Secre ia salivar este inhibat . Inteligen a este comparativ nalt ,
vocabularul excelent si tind s Iie persisten i. n general, sunt limpezi,
dar len i... Nivelul de aspira ie este nalt, dar tind s -si subestimeze
propria perIorman . Sunt mai degrab rigizi si prezint o variabilitate
impersonal slab . PreIerin ele estetice se ndreapt spre un tip de
tablouri linistite, de mod veche. n crea ia estetic produc desene
compacte, cu subiecte adesea concrete. Nu apreciaz prea mult glu-
mele, n special pe cele sexuale. Scrisul este distinctiv.
209
,Extraver ii prezint o tendin spre a dezvolta simptome de
conversie isteric si o atitudine isteric Ia de simptome. Mai mult,
prezint o energie slab , interese nguste, au un prost trecut proIesional,
sunt ipohondriaci. Dup propriile aIirma ii, au o propensiune spre acci-
dente, Irecvent absenteaz de la munc din cauza bolilor, au dureri si
nepl ceri Iizice. n construc ia lor corporal prevaleaz cresterea orizon-
tal Ia de cea vertical . Nivelul de aspira ie este sc zut, dar tind s -si
supraevalueze perIorman ele. Nu sunt Ioarte rigizi si prezint o mare
variabilitate intra-personal . PreIerin ele lor estetice sunt pentru imagini
colorate, moderne. n crea ia estetic , produc un desen mpr stiat,
adesea cu subiect abstract. Apreciaz glumele, mai ales pe cele cu
subiect sexual. Au un scris distinctiv.
n plus, Eysenck sugereaz c aceste dou tipuri au cel pu in o
rela ie de analogie cu diIeren ierea mental realizat de Freud. AstIel,
n cazul extravertului pare s predomine id-ul ca Iorma iune, iar n
cazul introvertului, supra-egoul.
Nevrotismul, denumit si instabilitate emo ional , e deIinit de
interrela ia dintre tr s turile de anxietate, depresie, sc zut autoapreciere,
timiditate. Reac iile emo ionale puternice ale instabilului interIer cu
adaptarea sa slab , conducndu-l spre reac ii ira ionale, uneori rigide.
Dac este vorba de un instabil extravert, nelinistea si sensibilitatea
sunt pe prim plan, devine excitabil, chiar agresiv. Ia cealalt extrem ,
reac iile emo ionale sunt lente si slabe, tendin a Iiind de a-si relua
starea ini ial Ioarte repede dup activarea emo ional .
n lucrarea citat Eysenck descrie nevroticul n urm torii
termeni: ,soldatul nevrotic, n medie, este o persoan deIectiv mental
si corporal; sub medie ca inteligen , voin , control emo ional,
acuitate senzorial si capacitate de a se aIirma. Este sugestibil, lipsit
de persisten si lent n gndire si ac iune, nesociabil si tinde s
reprime Iaptele nepl cute.
Psihotismul este cea mai complex dimensiune, deIinit de
interrela iile dintre tr s turile de agresivitate, egocentrism, compor-
tament antisocial si lipsa de empatie. Se caracterizeaz prin tendin a de
a produce tulbur ri, a Ii solitar, a ar ta cruzime, a Ii ostil altora, a
preIera lucruri ciudate si neobisnuite. Ia un pol apar persoane care nu
au nici o considera ie Ia de regulile sociale, la cel lalt, cei nalt
socializa i, mai ales legat de drepturile altor persoane.
Descrierea dat de Eysenck pentru persoanele cu scor mare la
scala psihotism este: ,...psihoticii sunt mai pu in Iluen i, cu slabe
perIorman e n activit i continui, precum si la desenul n oglind ,
210
prezint o oscila ie slab la testul de inversare a perspectivei, sunt
slabi n urm rirea unui traseu cu un obiect ascu it, sunt mai indecisi n
privin a atitudinilor sociale, prezint o concentrare slab , au o
memorie mai slab , tind s Iac misc ri largi si s supraestimeze
distan ele si scorurile, tind s citeasc mai ncet, s tapeze mai lent si
s prezinte nivele de aspira ie mult mai pu in adaptate la realitate.
n 1991, Zuckerman sugereaz nlocuirea denumirii de psihotism
prin psihopatie.
Eysenck subliniaz c n elesul conceptelor se reIer la compor-
tamente integrate normalit ii psihice, nu simptomatologiei psihiatrice:
,ne ocup m de variabile ale personalit ii subiacente comportamentelor
care devin patologice doar n cazuri extreme.
Michael Eysenck, 1994, abordnd modular anxietatea ca tr s tur ,
consider comportamentele din perspectiv cognitiv , comportamental
si Iiziologic par ial independente, Iiecare dintre ele Iiind aIectat de
Iactori relativ diIeri i. Din perspectiva cognitiv cele mai multe date de
cercetare s-au axat pe sistemul cognitiv n corela ie cu expresia compor-
tamental a anxiet ii, determinnd diIeren e psihice ntre anxietatea
maniIest si anxietatea reprimat . AstIel a determinat c cei cu un scor
ridicat de anxietate declarat sunt caracteriza i printr-o varietate de
inIluen e cognitive: inIluen e care in de selectivitatea aten iei, inIluen e
interpretative, inIluen e negative care in de memorie. Toate aceste
tipuri de inIluen e vor aIecta nivelul de anxietate n sistemul cognitiv. n
acelasi timp, subiec ii cu un scor sc zut la anxietate sub aspectul
comportamentului, dar cu scoruri nalte la aspectul dezirabilit ii sociale
ceea ce nseamn c si reprim reac iile conIorm acestor tipuri de
cerin e prezint modele de inIluen e cognitive inverse, tr s tura
anxiet ii neinIluen nd negativ sistemul cognitiv. De asemenea, n timp
ce primii raporteaz anxietatea n planul tr irii aIective, dar I r
modiIic ri Iiziologice sau comportamentale semniIicative, ceilal i nu
raporteaz aIectiv anxietatea, dar n plan Iiziologic apar ca extrem de
anxiosi, cu importante modiIic ri vegetative.
De Iapt, dac ar Ii s deosebim ntre categoria normalului
(neanxiosii), categoria anxiosilor care-si tr iesc starea aIectiv ca atare
si categoria celor care si controleaz strict comportamentul prin repri-
marea reac iei conIorm dezirabilit ii sociale, dar prezint importante
modiIic ri Iiziologice, cei din aceast ultim categorie si care nu se
consider anxiosi sunt v zu i de anturaj la Iel de anxiosi ca cei ce-si
constientizeaz anxietatea; situa iile anxiogene vor Ii la Iel de neIaste
amndurora.
211
6.3. EPQ, Eysenck Personality Questionnaire
yi EPI, Eysenck Personality Inventory

Primul chestionar din seria dezvoltat de Eysenck este Mauasley
Meaical Questionnaire (M.M.Q.- Eysenck, 1952) care cuprinde o scal
pentru nevrotism (emo ionabilitate) Iormat din 40 de itemi. A urmat
Mauasley Personality Inventory (M.P.I.- Eysenck, 1959), con innd
scale pentru m surarea nevrotismului si a extraversiei introversiei.
Eysenck Personality Inventory - Eysenck & Eysenck, 1964,
adaug o scal I, ,minciuna, pentru a m sura disimularea. Este
realizat n dou variante paralele pentru a permite testarea repetat a
aceleiasi popula ii. De asemenea, limbajul itemilor este ceva mai pu in
preten ios cu scopul de a Ii accesibil si unor nivele mai pu in educate
ale popula iei.
Dintre modiIic rile semniIicative pe care le aduce EPI important
este completa independen a celor dou dimensiuni, extraversia si
nevrotismul (n MPI cele dou prezentau o usoar corela ie). Desigur,
scalele din MPI coreleaz puternic cu scalele similare ale EPI si cu
scalele chestionarului care va urma, EPQ, astIel c n Iond cele trei
chestionare sunt echivalente n privin a evalu rii celor dou dimensiuni.
Interpretarea propriu-zis a scalelor construite prin analiz Iacto-
rial nseamn , pentru Eysenck, s se mearg dincolo de statistic
pentru a se ncerca conectarea dimensiunilor att cu datele teoretice, ct
si cu cele experimentale, de laborator. Respectiv, n modul de a n elege
cei doi Iactori, trebuie s se Iac translarea de la nivelul comportamental,
sau Ienotip, la cel constitu ional / temperamental, sau genotip. n acest
sens, introduce si modelul bidimensional al temperamentului, n care
varia ia comportamentului se exprim prin intersec ia introversiei cu
instabilitatea emo ional . AstIel, avem urm toarele structuri posibile,
denumite de Eysenck prin termeni clasici pentru temperamente: 1. struc-
tura temperamentului coleric, care variaz n Iunc ie de gradul de
maniIestare al instabilit ii emo ionale (nevrotism) si al extraversiei si
cuprinde caracteristici gradate de la sensibil, nelinistit, agresiv, excitabil
spre schimb tor, impulsiv, optimist, activ; 2. structura temperamental
sangvinic , care variaz n Iunc ie de gradul de maniIestare al extraversiei
si al stabilit ii emo ionale si prezint caracteristici gradate de la so-
ciabil, deschis, vorb re , reactiv spre plin de via , I r griji, conduc tor;
3. structura temperamentului flegmatic, care variaz n Iunc ie de gradul
de maniIestare al stabilit ii emo ionale si al introversiei, descriptibil
prin caracteristici de la calm, mereu temperat, de ncredere, controlat
212
spre pasnic, reIlexiv, grijuliu, pasiv; 4. structura temperamentului me-
lancolic care variaz n Iunc ie de gradul de maniIestare al introversiei
si al instabilit ii emo ionale, descriptibil prin tr s turi de la linistit,
nesociabil, rezervat, pesimist, spre sobru, rigid, anxios, plin de toane
/dispozi ii labile.
Scala de minciun con ine 9 itemi care aIirm comportamente
sociale dezirabile, dar pe care marea majoritate a popula iei le ncalc
Irecvent n comportamentul inIormal. Teoretic, cu ct tendin a spre
disimulare este mai mare, cu att subiectul va alege r spunsuri care
aIirm respectarea ntocmai a conduitelor dezirabile Iormal. Scala a
Iost studiat prin cercet ri detaliate (Eysenck, 1970, Eysenck, Nias,
Michaelis, 1971) care au demonstrat unitatea ei Iactorial . Pe de alt
parte, desi se inten iona s evalueze numai gradul de disimulare, s-a
descoperit c m soar un Iactor stabil de personalitate care ar putea Ii
responsabil de un anume grad de naivitate social .

6.4. Interpretarea factorilor din E.P.I.

Caracteristici specifice tipurilor extravert yi introvert
Prima scal reprezint dimensiunea introversie vs. extraversie
pentru extrema notelor mari, comportamentul este deIinit prin
extraversie. Extravertul este sociabil, i plac activit ile distractive, are
mul i prieteni, simte nevoia de a discuta cu oamenii si nu i place s
lucreze de unul singur. si asum usor riscul, i place aventura si se
expune pericolelor. Tinde spre emo ii puternice, doreste agita ia si este
n general impulsiv. i place s Iac glume, este oscilant, optimist, are
tendin a de a Ii agresiv si si pierde cu usurin st pnirea de sine. Tip
artistic, nclinat spre exterior. Concret, alert, cu ini iativ si bun
organizator. Tinde s se supraaprecieze si s accepte doar propriul
punct de vedere.
Notele sc zute - n mod obisnuit normarea este n stanine, indic
pentru introvert: este linistit, retras, introspectiv, are o via interioar
bogat . Este tipul gnditor, indicat pentru cercetare, posed gndire
abstract , dar un spirit de observa ie mai pu in dezvoltat c ci este
orientat spre interior si oarecum rupt de exterior. Usor tensionat, c ci i
lipseste usurin a exterioriz rii bogatelor tr iri interioare. n rela iile
sociale este rezervat si distant, nencrez tor si planiIicat (non-impulsiv).
nclinat spre un mod de via ordonat, nu agreeaz agita ia, si domin
agresivitatea si nu-si pierde usor cump tul. Tinde s se subaprecieze.
213
Scala a II-a m soar instabilitate emo ional vs. lipsa emo ionali-
t ii. Nevrotismul este caracteristica comportamentului cu note ridicate;
este denumit si instabilitate emo ional , este deIinit de interrela ia dintre
tendin a spre anxietate, depresie, o sc zut auto-apreciere si timiditate,
toate datorate lipsei de control emo ional. Reac iile emo ionale puter-
nice ale instabilului emo ional interIer cu adaptarea sa sc zut la
evenimentele de via si l conduc spre reac ii emo ionale ira ionale,
adesea rigide. Apatia este caracteristica invers ; la cealalt extrem a
stabilit ii emo ionale, avem de-a Iace cu persoane extrem de greu de
stimulat emo ional, reac iile emo ionale sunt slabe ca intensitate, lente,
intr greu n atmosIera emo ional si au tendin a de a reveni la starea de
apatie, calm ,plat Ioarte repede dup activarea emo ional .
Cnd subiectul prezint o not ridicat la extraversie al turi de o
not ridicat la nevrotism, diagnosticul este instabil extravert; ntr-o
astIel de condi ie, n prim plan apar nelinistea si sensibilitatea, devine
excitabil, agresiv. Dac este vorba de un introvert, sunt dominante
timiditatea, anxietatea, blocajul emo ional.

6.5. E.P.Q. include yi o a IJ-a scal , psihotismul

Caracteristici specifice dimensiunii de psihotism
Psihotismul este cea mai complex dimensiune, deIinit de inter-
rela iile dintre tendin ele spre agresivitate, egocentrism, comportament
antisocial si lipsa de empatie. Dac tr s tura este prezent n grad nalt,
n comportament se remarc tendin a de a produce tulbur ri, solitudinea,
cruzimea, ostilitatea Ia de cel lalt, preIerin e pentru lucruri ciudate si
neobisnuite. Ia cel lalt pol, avem de a Iace cu persoane socializate, cu
tendin a de a acorda un mare respect regulii sociale, conven iilor,
drepturilor celorlal i, cu nivele de aspira ie adaptate la realitate.
Eysenck subliniaz c n elesul conceptelor se reIer n primul
rnd la comportamente circumscrise n elesului larg de normalitate
psihic : ,ne ocup m de variabile ale personalit ii subiacente comporta-
mentelor care devin patologice doar n cazuri extreme. Din aceast
perspectiv , de exemplu, doar la o mic propor ie de persoane care
prezint un nivel nalt de psihotism este posibil s se dezvolte o condi ie
psihotic propriu-zis . SchizoIrenia este la un cap t extrem al dimen-
siunii psihotism, de exemplu, care include de asemenea, pentru nivele
nalte criminalitate, psihopatie, tulbur ri de tip maniaco-depresiv. Itemii
scalei con in n primul rnd caracteristici care semniIic un comporta-
ment antisocial, aspecte sadice, impulsive si doar n al doilea rnd
idea ie de tip paranoid.
214
6.6. Exemplificarea unui profil E.P.I.

Materiale necesare: Chestionar, Ioaia de r spuns, gril , etalon,
Ioaie de proIil, manual pentru interpretare.
Scop: Chestionarul m soar extraversia - introversia si nevro-
tismul (emo ionabilitatea).
Structur : Testul cuprinde trei scale bipolare privind Iactorii
personalit ii: o scal pentru m surarea introversiei - extraversiei (E-I),
o scal de echilibru emo ional - nevrotism (N), o scal de adaptare -
psihotism, precum si o a IV-a scal de control a atitudinii subiectului,
denumit scal de minciun (I).
Aplicare: Subiec ii au la dispozi ie un chestionar si o Ioaie de
r spuns. Se Iace instructajul si se r spunde I r limit n timp. Se
aplic individual sau colectiv. Recomandat pentru adul i si tineri.
Pentru copii este o Iorm special .
Cotare: Pentru ob inerea notelor se aplic grile pentru Iiecare
din cele trei scale ale testului. Se num r r spunsurile simptomatice
pentru DA si pentru NU.
Interpretare: Se Iace conIorm indica iilor din manualul testului.
Primul pas n interpretare este determinarea validit ii proIilului.
n acest scop se veriIic perIorman ele ob inute pe scala I (peste 4
coinciden e putem vorbi de subiec i disimulan i). Al doilea pas const
n interpretarea propriu-zis a proIilului psihologic al subiectului,
pentru Iiecare din cele 2 scale si pentru corelarea dintre cele dou
dimensiuni, conIorm caracteristicilor de personalitate.
Subiectul M.S. are 17 ani. Este un adolescent spitalizat pentru
ncercare de suicid ce ob ine urm toarele perIorman e pe scalele Ey:
notele brute: N 22, E 5, I 5.
Pentru a aIla valorile standard ale acestor perIorman e se apeleaz
la etalon. n cazul acestui inventar doar rezultatele brute ob inute pe
scalele Ne si E se transIorm n note standard. Prin transIormarea
notelor brute n note standard perIorman ele pe aceste scale sunt: Ne 9,
E 1. Asadar vom analiza urm torul proIil: N 9, E 1, I 5.
Rezultatele ob inute pentru scala de minciun (I) indic tendin
de disimulare si un anumit grad de rigiditate care probabil interIer cu
adaptabilitatea persoanei si tendin a de a absolutiza anumite puncte de
vedere.
Scala E ne arat c subiectul nostru este introvert, iar scala N
semnaleaz prezen a unei structuri nevrotice. PerIorman ele crescute
215
pe scala I si N se coreleaz si putem aIirma c subiectul este
neadaptat, inIlexibil.
Prin urmare descrierea subiectului va Ii urm toarea: subiect
introvert, rigid si tensionat cu decompensare nevrotic .

EXTINDERI

Date de cercetare privind cei trei superfactori
n studiul personalit ii delictuale

O serie de cercet ri au Iost dedicate criminalit ii si modului cum
cei doi, respectiv trei Iactori, intervin diIeren iator pentru personalitatea
delincvent Ia de normal. H. Eysenck corela schema bidimensional a
explic rii criminalit ii cu extraversia nalt si cu nevrotismul nalt, n
sensul sub-socializ rii delincven ilor, mai ales din cauza gradului redus
de condi ionabilitate asociat cu extraversia lor ridicat : erau deIini i ca
incapabili s nve e roluri sociale si comportamente de cooperare.
Concluzia general este c ,inIractorii se caracterizeaz prin anumite
tr s turi de personalitate care includ introversia si extraversia.
AstIel, se reIer la experimente privind viteza de dobndire si du-
rata Iix rii reac iilor condi ionate diIerite la extraver i Ia de introver i.
Un astIel de experiment, H.Eysenck, M.Eysenck, 1995, a urm rit
reIlexul de clipire declansat de suIlarea unui jet de aer spre cornee;
subiec ii au primit ochelari speciali cu oriIicii, n care s-au introdus dou
mici tuburi de cauciuc prin care se putea pompa aer cu jetul direc ionat
spre cornee. Stimulul condi ionat era un sunet care ajungea la subiec i
prin c stile care le acopereau urechile; experimentul consta n m su-
rarea reac iei de nchidere a pleoapelor la emiterea sunetului. Dac la
nceput nu se constata nici o reac ie, pe m sur ce sunetul era urmat -
repetat - de jetul de aer, subiectul dobndea reIlexul condi ionat de a
clipi numai la auzirea sunetului. Subiec ii introver i si-au Iormat consi-
derabil mai repede reIlexul de a clipi. Extraver ii sunt mai greu de
condi ionat si n alte privin e.
Concluzia autorilor este c ,n condi iile unor parametri si repere
egale, ei ar Ii nclina i, cu o mai mare probabilitate, spre comiterea de
acte antisociale (p.221). Autorii se reIer la numeroase studii experi-
mentale care conIirm aceast ipotez , indiIerent de vrsta subiec ilor.
De asemenea, ca tr s tur de personalitate comun delincven ilor
si indivizilor cu comportament antisocial, este emotivitatea excesiv ,
respectiv hipersensibilitatea sistemului limbic, localizat n paleocortex.
216
Ulterior, n 1977, prin schema tridimensional a personalit ii,
Eysenck introduce n ecua ie psihotismul, diIeren iind astIel ntre
delincven i care ac ioneaz mai mult solitar, care comit delicte si
crime cu o agresivitate sau cruzime inutil , a c ror ecua ie este domi-
nat de nivelul ridicat al celei de a treia dimensiuni, deci de ponderea
mare a psihotismului n modelul personalit ii.
Cercet rile lui Wilson, 1981, indic ns c nu exist empiric o
diIeren ntre modelele de condi ionare determinate pentru loturi de
delincven i si lotul de control. Acelasi cercet tor indic de asemenea c
extraversia, asa cum este evaluat de chestionarele Eysenck, nu e un
Iactor unitar. Pare a Ii alc tuit din dou componente: sociabilitatea si
impulsivitatea. Prima component reIlect o usurin n rela iile inter-
personale, cu itemi precum: plin de via , vorb re , lipsit de timiditate.
A doua component , impulsivitatea, include itemi precum: ac ioneaz
dup impulsul momentului, rapid, nu gndeste. n studiile privind
criminalitatea si dimensiunea extraversiei, aspectul care intervine
diIeren iator pentru lotul de delincven i nu este sociabilitatea, ci tocmai
impulsivitatea (Wilson, 1981) prin incapacitatea de a amna, prin lipsa
de r bdare.
Un alt studiu realizat de Gray, 1981, roteste cele 2 axe ale Iac-
torilor E si N cu 45 grade si identiIic doi Iactori la care cei anteriori
contribuie astIel:
1. factorul anxietate, cu aspectele de stabil - extravert la o
extrem vs. nevrotic - introvert la cealalt ;
2. factorul impulsivitate, cu extrema stabil - introvert vs.
nevrotic - extravert.
Anxietatea apare legat n plan Iiziologic de un sistem de inhibi ie
comportamental de sus inere, n timp ce impulsivitatea, astIel deIinit ,
este legat de un sistem independent, nc insuIicient investigat.
AstIel, reinterpretnd teoria lui Eysenck, consider c testele sale
sunt capabile s diIeren ieze loturile de criminali de loturile de control.

Concepte caracteristice

condi ionare, n genere, ceea ce depinde de altceva. n studiile de
condi ionare descrie un r spuns care a Iost I cut dependent de un
stimul ini ial neutru. Termenul original al lui Pavlov de reIlex condi-
ionat este denumit n prezent r spuns condi ionat
continuum, termen care se reIer la dimensiunile pe care poate varia
o caracteristic distinct de comportament ntre dou extreme sau poli
217
(de exemplu continuum-ul extraversie - introversie); se aplic att
unor dimensiuni Iizice, ct si unor dimensiuni subiective care pot Iace
obiectul unei evalu ri de gradient. (DP 85)
distal, dep rtat; de exemplu, n percep ie, stimul distal
factor general, factor de grup, factor specific, factor de eroare,
sunt nivele ale analizei Iactoriale care, din perspectiva teoriei lui
Eysenck, corespund tipului de personalitate, tr s turii de personalitate,
deprinderilor sau r spunsurilor habituale si, respectiv, r spunsurilor
speciIice unui subiect
fenotip, totalitatea nsusirilor, caracteristicilor si tr s turilor, a structurilor
Iunc ionale dobndite n cursul dezvolt rii persoanei sub inIluen a
Iactorilor ce au ac ionat asupra sa
genotip, ansamblul caracteristicilor ereditare transmise prin inter-
mediul celulelor germinale (cadrul genetic) n aIara oric ror inIluen e
peristaltice (de mediu)
priming, preg tirea unui sistem de Iunc ionare; utilizat n activitatea
psihologic pentru a se reIeri la Iaptul c un animal care a r spuns
anterior unei stimul ri electrice craniene poate s nu reuseasc s
r spund ulterior, dac nu i se d una sau mai multe stimul ri de tip
priming. n studiul nv rii se reIer la prezentarea unei experien e
speciIice care Iace un animal mai sensibil sau mai apt s r spund la o
gam larg de stimuli
proximal, apropiat
psihotic, se reIer la tulbulare psihotic , o condi ie sever de origine
organic sau emo ional ale c rei simptome clasice includ iluzia, halu-
cina ia, comportamente regresive severe, vorbire incoerent , dispozi ii
dramatic neadecvate; Iolosit n combina ie cu alt termen diagnostic, se
reIer la condi ia n care unul dintre simptomele care caracterizeaz
boal psihic are caracteristici care se aseam n mult cu o psihoz (de
exemplu, depresie psihotic )
psihopat, ca termen general desemneaz o tulburare de personalitate
sever caracterizat prin amoralitate, lipsa aIectelor si un sim dimi-
nuat al nelinistii si vinov iei n situa iile cnd ncalc legea.

1est de evaluare a cunoytin elor

1. n ce const viziunea lui Eysenck asupra ierarhiei Iactorilor ob i-
nu i prin analiza Iactorial n descrierea nivelelor personalit ii?
2. Care este descrierea Iactorului extraversie - introversie la Eysenck?
3. Care este Iundalul bio-Iunc ional al extraversiei?
218
4. Care este descrierea Iactorului echilibru - nevro:ism / instabilitate
- stabilitate emo ional ?
5. Care este Iundalul bio-Iunc ional al acestui Iactor?
6. Care este descrierea Iactorului psihotism la Eysenck?
7. Ce semniIic n interpretarea testelor EPI sau EPQ scala I?

Bibliografie

B ban A., Derevenco P., Eysenck S.B.G., 1990, Testul EPQ, ,Revista de
Psihologie, 1
Chapman J.P., Chapman I.J., Kwapil T.R., 1994, Does the Eysenck
Psychotism Scale Preaict Psychosis? A Ten Year Longituainal Stuay,
Personality and Individual DiIIerences, 17, 3
Eysenck H.J., 1950, Les aimensions ae la personalite, P.U.F., Paris
Eysenck H.J, 1952, The Scientific Stuay of Human Personality, Wiley, New
York
Eysenck H.J., 1967, The Biological Bases of Personality, Charles C. Thoas,
SpringIield
Eysenck, 1975, The Measurement of Personality, Routledgeand Kegan,
Iondon
Eysenck H.J, Sybil Eysenck, 1975, Manual of the Eysenck Personality
Questionnaire, Univ. oI Iondon Press, Iondon
Eysenck, H.J., 1977, Human Memory: Theory , Research ana Inaiviaual
Differences, Pergamon, OxIord
Eysenck H.J., 1977, Crime ana Personality, Routledge and Kegan, Iondon
Eysenck H.J., 1992, The Definition ana Measurement of Psychoticism,
Personality and Individual DiIIerences, 13
Eysenck H.J., 1993, Creativity ana Personality: a Theoretical Perspective, n
,Psychological Inquiry, 4
Eysenck H.J., 1995, Creativity as a Proauct of Intelligence ana Personality,
n SaloIske D.H., Zeidner M. (ed.) International Handbook oI
Personality and Intelligence, Plenul, New York
Eysenck H.J., 1995, Construct Jaliaity of Experiemntal Stuaies of
Personality, ,Europ. Journ. oI Personality Assessment, 11, supl. 1
Eysenck M.W., 1994, Trait Anxiety: A Moaular Approach, A VII-a conIe-
rin a EAPP
Zuckerman M., 1989, Personality ana the Thira Dimension: a Psychobiological
Approach, Personality and Individual DiIIerences, 10


219



Capitolul VII
CHESTIONARUL DE TENDIN E
ACCENTUATE SMIESCHECK





Pre:entarea Chestionarului ae tenain e accentuate cuprinae:
aate privina teoria lui K. Leonhara privina normalitatea ,i conai ia ae
anormalitate, pre:entarea Chestionarului ae tenain e accentuate, pre-
:entarea unor caracteristici ale tipurilor ae personalitate accentuate.
Sunt pre:entate existinaeri privina aiagno:a psihiatric a tulbur rilor
ae personalitate, precum ,i cuvinte caracteristice, un test ae evaluare
a cuno,tin elor ,i referin ele bibliografice.

7.1. 1eoria lui K. Leonhard privind normalitatea
yi condi ia de anormalitate

n cadrul continuum-lui dintre normalitate si anormalitate - avnd
n vedere aspectele de structur , Iunc ionare si adaptare - ain perspectiva
psihologic ae personalit i mature vs. imature (de exemplu, imaturitatea
personalit ii n Iormare a adolescentului), putem vorbi de personalit i
accentuate, personalit i aestructurate si personalit i patologice.
Categoria personalit ilor accentuate prezint o serie de caracte-
ristici care ies din comun, din ,media de maniIestare n cadrul popu-
la iei generale, care maniIest tendin a de a aluneca n anormal I r a
deveni propriu-zis tulbur ri de personalitate. Tr s turile speciIice
accentu rii se maniIest ca invarian i opera ionali si vor genera
maniIest ri pregnante - n termeni normativi - nu numai n raport de
,medie, dar si de ,abaterile de la medie. Iimitele dintre normal, n
termeni cantitativi, tendin a spre ,mediu, accentuat si dizarmonic, nu
sunt Iixe, iar delimit rile speciIice se realizeaz n Iunc ie de inten-
sitatea, constan a si gradul de socializare al maniIest rii care exprim
tr s tura accentuat , independent de mprejur rile exterioare.
220
Tendin a spre patologie exist la nivelul structurilor de per-
sonalitate accentuate, dar, n m sura n care ea este socializat si
sublimat , putem vorbi la aceste persoane de o ,adaptare cu note
speciale. Accentuarea, n sens pozitiv sau negativ, presupune o mani-
Iestare iesit din comun n mod constant, indiIerent de situa ie. O
tr s tur accentuat evolueaz cu un grad mai mare de probabilitate
spre sensul negativ atunci cnd mprejur rile de via ale persoanei
Iavorizeaz acest lucru. n aceste condi ii lipsa de socializare a
tr s turii conduce spre dezvoltarea unei personalit i dizarmonice si
persoana se aIl ntr-un dezechilibru constant cu sine si cu lumea, iar
devierea devine Iundamental . Persoana, n m sura n care are
constiin a acestei tulbur ri, a Iaptului c adaptarea la realitate este
puternic perturbat , se ap r justiIicnd condi ia n Iavoarea sa si n
deIavoarea lumii.
Karl Ieonard, 1968, descrie aceste tipuri din datele empirice cli-
nice si este cel care introduce termenul de ,personalitate accentuat .

Karl Leonhara
Autorul german aduce n diagnoza personalit ii
o teorie Iondat pe practica sa psihiatric ca medic si
director al Clinicii de psihiatrie si neurologie a Univer-
sit ii Humboldt din Berlin. Iucrarea reprezentativ
care i consacr teoria si practica terapeutic este
Ak:entuierte Persnlichkeiten, Berlin, 1968.

Pentru Ieonhard, tr s turile speciIice accentu rii sunt n Iapt
invarian i opera ionali care genereaz maniIest ri pregnante nu numai n
raport cu media, ci si cu abaterile de la medie. Sub raportul integr rii
sociale, autorul demonstreaz c personalit ile accentuate prezint doar
o tendin spre patologie, dar, cnd aceast tendin este sublimat ,
acest proces Iace ca si comportamentul persoanei s se poat ncadra
ntre limitele unei adaptabilit i sociale ,cu note speciIice sau speciale.
AstIel, sitund conduita nspre cele dou extreme, accentuarea presupune
o maniIestare iesit din comun n mod constant, indiIerent de situa ie.
Cel mai probabil este ca o tr s tur accentuat s evolueze cu un grad
mai mare de probabilitate n sens negativ, mai ales, cnd mprejur rile
de via cu care se conIrunt individul Iavorizeaz acest lucru. Cnd
prin tr s tura accentuat se dezvolt o personalitate disarmonic , un
dezechilibru constant cu sine si cu lumea, suntem n situa ia negativ n
221
care devierea este puternic , structura si Iunc ionalitatea sunt perturbate,
ceea ce duce la perturbarea semniIicativ a capacit ii de a se adapta la
realitate. n aceast situa ie, individul are constiin a perturb rii, dar, spre
deosebire mai ales de condi ia nevrotic , are tendin a s justiIice acest
lucru n Iavoarea sa si n deIavoarea lumii. Desigur, este lesne de n eles
c , din aceast perspectiv , limitele dintre normal si anormal, accentuat
si disarmonic psihopatologie sau sociopatologie nu sunt deloc Iixe;
delimit rile pot Ii I cute n Iunc ie de intensitatea si constan a mani-
Iest rii unei anumite tr s turi independent de mprejur rile exterioare.
Ieonhard, ca psihiatru, tinde s explice c tipurile se Iormeaz
n via prin Iaptul c o anumit condi ie social (n care intr si rela ia
si pozi ia individului n societate) si pune amprenta, modeleaz o
nclina ie natural care merge n aceeasi direc ie. Vorbeste, asemenea
altor psihologi (de exemplu I. Szondi, M. I scher), si de un anume
tropism n rela ie cu proIesia aleas : individul tinde s aleag o
proIesie pentru c aceasta permite nclina iilor sale naturale s se
exprime, s se realizeze n modul cel mai complet. Aceste model ri
dinspre social marcheaz perioada de Iormare; diagnosticul persona-
lit ii nu este n mod serios periclitat de inIluen ele ce intervin n
perioada de maturitate, pentru c acestea mai degrab Iixeaz Iorma
exterioar a comportamentului si nu orient rile de baz , l untrice.
ClasiIicarea sa cuprinde ca tr s turi accentuate ale firii:
x tipul hiperperseverent (susceptibilitatea si ambi ia)
x tipul hiperexact (constiinciozitatea si seriozitatea sunt exagerate)
x tipul demonstrativ (teatral, se autolaud si autocomp timeste)
x tipul nest pnit (irascibil, indispozi ie cronic , devieri n direc ia
alcoolismului sau sexuale)
Combina ii ale tr s turilor ae caracter accentuate ce conduc spre:
x tipul hipertimic (locvace, cu o constant bun dispozi ie)
x tipul distimic (posomort, seriozitate exagerat )
x tipul labil (oscila ii ntre veselie si t cere, hiper si distimie)
x tipul emotiv (tr iri aIective puternice, determinate att de eveni-
mente triste, ct si Iericite)
x tipul exaltat (excesiv oscila ie a aIectelor ntre euIorie si depresie)
x tipul anxios
Combina ii ale tr s turilor ae caracter ,i temperament accentuate:
x tipul introvertit (tr ieste preponderent n lumea imagina iei)
x tipul extravertit (tr ieste preponderent n lumea percep iei)
x tipul introvertit - hipertimic
222
7.2. Chestionarul de tendin e accentuate

n categoria instrumentelor de evaluare a dimensiunilor accentuate
ale personalit ii, la Universitatea Humbold, H. Schmiescheck creeaz ,
n 1970, Chestionarul ae tenain e accentuate. Chestionarul este tradus
si experimentat n limba romn de I. Nestor n 1975.
Este Iormat din 88 itemi, repartiza i pe 10 scale, care corespund
la 10 tipuri de tr s turi accentuate ale personalit ii: scala I, aemons-
trativitate (12 itemi); scala II, hiperexactitate (12 itemi); scala III,
hiperperseveren (12 itemi); scala a IV-a, lipsa ae st panire, control
(8 itemi); scala V, hipertimie (8 itemi); scala a VI-a, aistimie (8 itemi);
scala a VII-a, ciclotimie (8 itemi); scala a VIII-a, exaltare (4 itemi);
scala a IX-a, anxietate (8 itemi); scala a X-a, emotivitate (8 itemi).
Timpul de lucru este liber si, de obicei, variaz ntre 30 si 60 mi-
nute. Corectura se Iace n Iunc ie de grila de r spunsuri simptomatice,
dar calcularea notelor brute se Iace printr-o corec ie, nmul indu-se cu
un coeIicient speciIic pentru Iiecare scal , n Iunc ie de num rul
itemilor. CiIra rezultat poate lua ca valoare maxim 24 de puncte:
valoarea 24 indic un procent simptomatic de 100; valoarea 13, un
procent de 75; valoarea 11, un procent de 50; valoarea 6, un procent
de 25. n aceste condi ii, se poate vorbi de o veritabil accentuare doar
n situa ia cnd procentul la una sau mai multe scale trece de 50.

7.3. Prezentarea caracteristicilor unor tipuri de firi accentuate

Firea demonstrativ
Esen a Iirii demonstrative care, atunci cnd atinge grade mai
nalte, devine Iire isteric , rezid n capacitatea anormal ae refulare.
No iunea de reIulare a Iost ntrebuin at naintea lui Freud, dar s-a
ncet enit n literatura psihiatric datorit lui. ReIularea poate Ii
considerat ca un proces psihic universal, deoarece se aIl la originea
constituirii inconstientului ca domeniu separat de restul psihismului.
Freud deIineste reIularea ca Iiind opera iunea prin care subiectul
ncearc s resping sau s men in n inconstient reprezent ri (gn-
duri, imagini, amintiri) legate de o pulsiune. ReIularea se produce n
cazurile n care satisIacerea unei pulsiuni susceptibil prin ea ns si
s produc pl cere risc s provoace nepl cere n raport cu alte
exigen e (Iaplanche / Pontalis, 350). n aceast situa ie se vorbeste
despre aIect blocat. n cazul istericilor, aIectul, n loc s Iie legat de
reprezentare, este convertit, realizndu-se astIel o sciziune: exist
aIect I r reprezentare si reprezentare I r aIect.
223
Freua, Sigmuna (1856-1939)
N scut n Freiberg, Moravia. Studiaz medicina la
Universitatea din Viena, se specializeaz ca neurolog si
colaboreaz strns cu neurologul JoseI Breuer n tra-
tamentul isteriei. Studiaz la Paris sub conducerea lui
J.M.Charcot, specializndu-se n psihopatologie.
Dezvolt tehnica ,asocia iei libere, deIineste psih-
analiza ca metod de tratament, interpretnd date din
copil ria pacien ilor si amintirea viselor si permi nd
pacientului s -si exprime gndurile ntr-o stare de con-
stiin relaxat .
D nastere conceptului de ,complex al lui Oedip,
nume dat pentru sentimentele erotice ale Iiului pentru
mama sa si sim ului de competi ie cu tat l.
Opera sa major , interpretarea viselor, 1900, sus ine
c visele sunt o mplinire deghizat a dorin elor. Produce
lucr ri cruciale pentru dezvoltarea teoriei psihanalitice:
Psihopatologia vie ii cotiaiene, 1904, Trei eseuri asupra
teoriei sexualit ii, 1905, Totem ,i Tabu, 1913, Dincolo
ae principiul pl cerii, 1920, Ego-ul ,i Ia-ul, 1923, elabo-
rndu-si teoria asupra mp r irii inconstientului n id, ego
si super ego.
Ideile si datele sale au avut inIluen asupra multor
domenii: criminologie, sociologie, antropologie; lucr rile
sale au schimbat modul cum era considerat personalitatea
si motiva ia si au condus la o re-evaluare a importan ei atri-
buite rela iilor timpurii de Iamilie si a eIectelor acestora
asupra dezvolt rii personalit ii.
O alt tr s tur caracteristic Iirii demonstrative este lauaa. De
obicei, oamenii nu se laud singuri, chiar dac adesea ar dori acest
lucru, pentru c se tem de dezaprobarea celorlal i. Personalitatea
demonstrativ poate nl tura asemenea inhibi ii si deci se poate l uda
singur , bucurndu-se I r rezerve de aureola pe care singur si-a
I urit-o. Iaudei de sine ca activitate verbal i se adaug , de obicei,
activitatea practic n scopul de a se aIirma, adic st ruin a de a strni
interesul plin de respect al colectivit ii. Persoanele demonstrative
reIuleaz disconIortul atunci cnd sunt n centrul aten iei generale,
revendicnd I r jen pentru sine o situa ie aparte si sunt n stare s se
bucure de ea I r rezerve. Aceast dorin de a Ii cu orice pre n
centrul aten iei se ncadreaz n nevoia de recunoastere social .
224
Ia personalit ile demonstrative poate Ii remarcat tendin a de
autocomp timire. Istericul si reIuz inhibi iile privitoare la lament rile
sale si si joac nestingherit rolul de martir. Acestia sunt oamenii care si
g sesc n boal att satisIac ia direct , ct si pe cea indirect . n acest
sens Freud vorbeste despre ,beneIiciul primar si ,beneIiciul secundar
al bolii. ,BeneIiciul primar este legat de nsusi dinamismul simptomelor.
n aceast situa ie se disting dou p r i: ,partea intern a beneIiciului
primar const n reducerea de tensiune pe care o procur simptomul;
acesta, orict de dureros ar Ii, are drept scop s -l scuteasc pe subiect de
conIlicte uneori mai nepl cute este mecanismul asa-zisei ,Iugi n
boal . ,Partea extern a beneIiciului primar ar Ii legat de modiIic rile
pe care simptomul le aduce n rela iile interpersonale ale subiectului.
AstIel, o Iemeie ,oprimat de so ul ei poate ob ine, mul umit nevrozei,
mai mult tandre e si aten ie, r zbunndu-se n acelasi timp pentru
tratamentul aspru ndurat.
Dintre nsusirile personalit ilor demonstrative Iace parte o bun
capacitate ae aaaptare la al i oameni. Persoanele avnd o tr s tur
isteric au adesea succes n acele proIesiuni n care este necesar
empatia. Acest talent al lor provine din Iaptul c ei pot s Iac abstrac ie
de propria lor Iire si s joace acel rol care corespunde Iirii celuilalt sau
se poate datora nevoii lor de a Ii accepta i si aprecia i de ceilal i. n Ielul
acesta se explic , de Iapt, darul pe care l au personalit ile demonstra-
tive ae a se face iubite.
n psihanaliz se vorbeste despre dou Iorme simptomatice:
isteria de conversie, n care conIlictul psihic este simbolizat prin
simptome corporale dintre cele mai diverse, paroxistice sau aurabile ,i
isteria ae angoas , in care angoasa este fixat ntr-un mod mai mult
sau mai pu in stabil la un anumit obiect exterior (Iobii).
SpeciIicitatea isteriei este c utat n prevalen a unui anumit tip
de identiIicare, a anumitor mecanisme (mai ales reIularea, deseori
maniIest ), n emergen a conIlictului odipian.
Istericii conserv emo ia reIulat , motiv pentru care se poate
aIirma c ei sunt bolnavi de emo ie. Aceast emo ie, declansat de o
circumstan patogen , nu poate Ii exprimat n mod normal si astIel
r mne ,blocat . Aceste eIecte blocate au un dublu destin: ele pot
persista asa cum sunt si devin ap s toare pentru ntreaga via psihic ,
Ia de care reprezint o surs de iritare permanent , sau se transIorm
n procese corporale anormale, procese de inerva ie sau de inhibi ie
care nu sunt altceva dect simptome psihice ale nevrozei, de Iapt con-
versie isteric . n via a normal , o anume cantitate din energia noastr
aIectiv este ntrebuin at n inerva ia corporal si produce Ienomenul
225
de exprimare a emo iilor. Conversia isteric nu este altceva dect o
expresie exagerat a emo iei care se traduce prin mijloace neobisnuite.
Prin urmare, procesul aIectiv ocup primul loc n cadrul isteriei.
Dorin a istericului se reIer ntotdeauna la eluaarea unei situa ii
aificile, a unui conIlict, evitarea unui eIort. Personalit ile demonstrative
ar Ii caracterizate, n opinia autorului, prin: laud de sine, nso it de
obicei de un comportament speciIic cu scop de aIirmare, tendin de
autocomp timire, pripeal n decizii, capacitate de a se Iace iubite.
Patosul este considerat de Ieonhard Iorma tipic a personalit ii
isterice, un adev rat etalon. Firile demonstrative prezint patetism n
vorbire, gestic , mimic . Sunt subliniate, de asemenea, tendin ele perso-
nalit ilor demonstrative si isterice de a nl tura din constiin aspectele
nepl cute care ar putea s stimuleze o gndire activ , subiec ii men i-
nndu-se ntr-o atitudine detasat , l sndu-se n voia maniIest rilor ce
se desI soar nestingherit, mbog ind tezaurul Ianteziei.
Egocentrismul acestui tip de individ, veritabil ,sugativ afec-
tiv ", si aIl r d cinile n inadecvarea aprecierii valorilor umane si n
incapacitatea de a-si reprezenta tr irile si dorin ele celuilalt. Acestea
se datoreaz imaturit ii si labilit ii emo ionale eviden iate printr-o
participare caleiaoscopic la tr irile anturafului. ReIeritor la aceast
labilitate, Janesch aIirm c istericul are o mie de sim minte, dar nici
un sentiment.
Firea hiperexact
Firea hiperexact este contrariul Iirii demonstrative si se distinge
prin lipsa capacit ii ae refulare. n timp ce istericii ac ioneaz sub
impulsul momentului chiar si n cazurile n care ar trebui s mai
reIlecteze, anancastii nu pot lua o hot rre nici atunci cnd exist toate
premisele pentru aceasta. Ei vor s analizeze totul pn la ultimele
consecin e nainte de a ac iona, nu pot elimina din constiin nici cele
mai mici posibilit i de a g si poate totusi o solu ie mai bun , cu alte
cuvinte nu sunt n stare s reIuleze si, din aceast cauz , au diIicult i
n activitatea lor. AstIel, pripeala isteric are la polul opus nehot -
rarea anancast . Inhibarea devine diIicil numai n cazurile n care se
contureaz un pericol acela de a proceda gresit, pricinuind astIel un
rezultat nepl cut sau compromi nd astIel o perspectiv pl cut .
Chestiunile de mic importan pot Ii rezolvate l untric I r mare
greutate, pentru aceasta neIiind vreo diIicultate n luarea unei hot rri
nici chiar pentru un anancast.
n situa ia n care se ajunge la o nevroz , luarea hot rrilor im-
portante r mne o problem , dar pericolul care mpiedic luarea unei
hot rri poate s diminueze.
226
Teama de mboln vire, microbi, este Irecvent n nevrozele ob-
sesive, ocup un loc aparte: ntotdeauna mai pot exista urme inIime de
murd rie, asadar de microbi. Dac posibilit ile reduse sau chiar inIime
de periclitare produc totusi eIecte puternice, Iaptul indic o evolu ie,
expresie a unei legi psihologice. Potrivit acestei legi, tendin ele aIective
supuse oscil rii ntre doi poli cresc n asemenea m sur , nct senti-
mente nensemnate se transIorm n aIecte proIunde. Aceast lege este
prezent si n cazul dezvolt rilor paranoice. In nevro:a obsesiv , teama
care Iace ca o primejdie minim s apar asa de amenin toare devine
att de puternic tocmai datorit nehot rarii permanente privitoare la
faptul aac exist sau nu motiv ae team . Din aceast Ir mntare
dominat de ndoieli, cu o vesnic oscilare ntre doi poli, ia nastere Irica
patologic a nevroticilor obsesivi, Irica pe care ei nsisi o consider
nentemeiat , dar pe care nu o pot nvinge.
Anancastul ncearc s lupte mpotriva obsesiei sale nc din
perioada de dezvoltare a aIectului; capacitatea sa de reIulare Iiind ns
insuIicient , lupta mpotriva obsesiei este tocmai ceea ce creeaz
obsesia, deoarece alternan a sporeste mai mult Irica.
n cazul nevrozei, hiperexactitatea prezint dezavantaje atunci cnd
se maniIest cu o intensitate psihotic . Capacitatea de a lua hot rri este
n aceast situa ie att de prejudiciat , nct munca nu mai poate Ii
eIectuat n mod Iluent. Permanent apar inaoieli, subiectul trebuie s
verifice aac ceea ce este aefa f cut poate fi consiaerat in moa aefinitiv
arept bun. n Ielul acesta, anancastul r mne n urm cu lucrul, meti-
culozitatea lui neputnd avea dect n parte eIect compensator. El
recupereaz de cele mai multe ori timpul pierdut prin ore suplimentare
voluntare. Dup terminarea orelor de lucru, i este greu s se ndep rteze
de locul s u de munc ; uneori se ntoarce s vad dac a nchis toate
usile si dac a l sat totul n ordine. Cnd nu cedeaz dorin elor de acest
Iel, n drum spre cas este probabil preocupat si nelinistit de lucr rile pe
care le avusese de executat n timpul orelor de serviciu. Acest lucru se
ntmpl n special atunci cnd are sarcini de r spundere. Adesea,
momentele dinainte de a adormi sunt cel mai bun prilej de a se gndi
din nou la activitatea proIesional si, probabil, la munca din ziua urm -
toare si la modul n care ea ar putea Ii I cut ct mai bine.
O tr s tur deIinitorie a anancastului este nesiguran a pre:ent
atunci cana pleac ae acas . El se ntoarce s vad dac nu a l sat
robinetul de gaz sau cel de ap deschis, dac nu a uitat s sting
lumina sau s ncuie usa. Aceste veriIic ri inutile reduc posibilitatea
persoanei de a savura clipele Iericite.
227
Cnd hiperexactitatea nu se maniIest dect sub Iorma unei
nsusiri accentuate, ea nu are aceste eIecte negative. Tot ceea ce am
descris mai sus poate s apar si la aceste persoane, dar numai ntr-o
m sur care nu atinge limitele absurdului. n asemenea cazuri se
eviden iaz ndeosebi avantajele unei inclina ii spre meticulo:itate.
Munca de r spundere sporeste nelinistea, hiperconstiinciozitatea asi-
gurndu-le un bun renume, o bun apreciere la locul de munc , de
care se simt Ioarte lega i.
EIectele acestor tr s turi pot Ii exprimate si pe planul grifii exage-
rate pentru propria bun stare. Individul hiperexact se Iereste de pri-
mejdii inutile, evit excesele, nu bea prea mult, nu Iumeaz prea mult.
Firea hiperperseverent
Substratul Iirii hiperperseverente, respectiv al celei paranoide, este
perseveren a anormal a afectului. Sentimentele care au tendin a de a
provoca reac ii se estompeaz treptat dup ce aceast reac ie a avut loc.
Dac aceast reac ie nu este posibil , dar persoana respectiv si
ndreapt totusi gndurile spre alte probleme, aIectul nu descreste dect
Ioarte lent, ns n mod normal el dispare totusi dup ctva timp. Ia
personalit ile hiperperseverente aceast estompare a aIectului are loc
mult mai ncet. Cnd asemenea persoane se gndesc la cele ntmplate,
aIectul corespunz tor apare din nou, el continund s Iie mereu prezent.
S-ar putea s nu dispar complet nici dup s pt mni si luni de zile, cu
toate c nu a Iost alimentat de noi evenimente. In special afectele
egoiste sunt cele care, datorit intensit ii care le este proprie, se pot
maniIesta ntr-un mod anormal. SpeciIicul Iirii hiperperseverente se
maniIest ntotdeauna atunci cnd sunt atinse interesele personale. De
aceea se Iormeaz aIecte contra unor prejudicii sau acte de opresiune,
chiar dac acestea sunt, obiectiv, nensemnate.
Dac un om nclin spre asemenea reac ii, se poate vorbi de
susceptibilitate. Un con inut similar l are si predispozi ia de a se sim i
cu usurin jignit, dar aici este vorba mai ales de sIera onoarei per-
sonale, care se aIl de asemenea pe primul plan la oamenii care se simt
lesne oIensa i. Hiperperseveren a este cel mai usor demonstrabil sub
aceast Iorm , c ci indivizii de acest tip sunt avi:i ae prestigiu personal.
Dar si un prejudiciu adus altor interese cele legate, de pild , de pose-
sia bunurilor materiale - este suportat greu. Cnd este lezat sentimentul
de dreptate, sensibilitatea se maniIest mai pu in, deoarece aIectele pri-
mare sunt aici mai pu in proIunde dect n cazul sentimentelor egoiste.
Dac totusi oameni hiperperseveren i devin adesea lupt tori pentru
dreptate, aceasta mbrac la ei un aspect speciIic: revendicnd de Iapt
un anumit drept pentru ei nsisi, ei generalizeaz aceast revendicare
numai pentru a-i da mai mult Ior .
228
Persoanelor hiperperseverente le sunt caracteristice sentimente
egoiste mai intense dect altor oameni. n Ielul acesta se ajunge la un
mai pronun at sentiment al propriei valori.
Deoarece aspira iile egoiste ntmpin obstacole ndeosebi din
partea celorlal i oameni, ntlnim n cazul unui grad mai nalt de
hiperperseveren adic atunci cnd este vorba de o Iire paranoid
tr s tura nu mai pu in caracteristic a atituainii permanent b nuitoare.
Neincreaerea hiperperseverentului este mai mult sau mai pu in gene-
ralizat . Ea nu depinde de anumite mprejur ri exterioare, ci si are
r d cinile n nsusi psihicul subiectului.
Repetarea experien elor de via , de un anumit tip, poate declansa
dezvoltarea paranoic , dar aceasta nu se poate explica doar printr-o
simpl repetare si nsumare. Ia un om care este permanent jignit de un
alt om se va produce treptat o oarecare insensibilizare, Iireasc Ia de
lucruri care se ntmpl cu regularitate, astIel nct urmeaz o descres-
tere a aIectului; n aceast situa ie nu ia nastere o dezvoltare paranoic .
O intensiIicare nentrerupt a aIectului rezult numai n cazul unei
alternan e ntre succes si insucces. Cnd cineva nu poate r spunde la
jignire, dar nu ob ine dect un succes par ial - care este apoi anihilat de
o contraac iune si cnd, n acest Iel, succesul si esecul trec alternativ pe
primul plan, ia nastere aIectul paranoic (Ieonhard, 87).
n aIara sIerei paranoice, putem observa ae:volt ri paranoice cu
un caracter aproape delirant, in special gelo:ie.
Dac ideile care se Iixeaz n dezvoltarea paranoic nu sunt
obsesive, ele sunt totusi prevalente. Un om poate Ii att de preocupat
de gndul unui eventual prejudiciu sau de gndul ob inerii unui mare
succes, nct s piard n mare m sur din vedere alte interese si alte
eluri. Se proIileaz astIel inc p anarea personalit ilor paranoide.
Firea hiperperseverent se aseam n ntr-o oarecare m sur cu
cea anancast si ca un element comun poate Ii amintit teama care este
poten at . Dac datorit unei situa ii obiectiv nedecise intervine o
oscila ie ntre speran si team , anxietatea se intensiIic mai mult dect
de obicei chiar la un om hiperperseverent, ntruct ea nu descreste n
intervalele dintre socurile aIective. Rezultatul este c avem de a Iace cu
o ae:voltare ipohonariac ; la persoanele hiperperseverente ea este
similar celei ce se observ la persoanele hiperexacte, desi nu este la Iel
de Irecvent ca la acestea din urm .
n general, omul ob ine stima celorlal i numai dac realizeaz
ceva care s -l eviden ieze. Istericii pot Ii ncnta i de sine chiar I r
motiv, c ci prin deIul ri si pot crea n mod subiectiv iluzia unui respect
de care n mod obiectiv nu se bucur . Personalit ile paranoide nu sunt
229
capabile de o asemenea autosugestie; pentru a se sim i mndre, ele au
nevoie de aprecierea real a celorlal i oameni. Aici apare clar conturat
aspectul pozitiv de evolu ie a acestor personalit i. Acesta se concre-
tizeaz n ambi ia cu care ei se mobilizeaz pentru atingerea elului
propus, o adev rat Ior motrice pentru realiz rile personale. Atunci
ns cnd acesti indivizi discrediteaz si chiar nl tur al i oameni pe
care i percep drept indivizi periculosi, hiperperseveren a are eIecte
negative, care se izbesc de rezisten a colectivit ii.
Ambi ia si susceptibilitatea Iavorizeaz instalarea sentimentului
de prejudiciu si declansarea unor reac ii de ostilitate Ia de tot ceea ce
se mpotriveste preten iilor subiec ilor.
Firea nest pnit
Fire incapabil s se st pneasc , prezint o lips a controlului
comportamentului emo ional ca o caracteristic deIinitorie. Exist si
alte caracteristici pe care Ieonhard le grupeaz pentru aceste perso-
nalit i accentuate, astIel: nclina ia spre activitate Iizic , ceea ce le
permite s ob in n acest domeniu rezultate mai bune dect alte
persoane; o susceptibilitate crescut Ia de perturb ri.
Se poate constata, ca Ienomen general, inconstan a n via ;
acest lucru nu este datorat dorin ei de a ocoli diIicult ile, ci se
datoreaz tendin ei spre acte impulsive si indispozi iei.
Cnd exist ceva care nu le convine, renun si ncep altceva I r
s persiste prea mult. Din aceast cauz , de exemplu, ntreba i de motivele
care i-au determinat s schimbe locul de munc , tind s invoce motiva ii
superIiciale precum Iaptul c seIul nu a acceptat s -i satisIac o anume
dorin , atitudinea unor colegi i-a vexat etc. Ieonhard observ Iaptul c
personalitatea de tip nest pnit poate Ii Ioarte capabil de munc , stiut
Iiind pl cerea pentru eIort Iizic, ns inconstan a este determinat de
lipsa de st pnire n planul aIectelor: ,triste ea cauzat de o ntmplare
care le pare mpov r toare poate duce la ac iuni nechibzuite, eventual
chiar la o ncercare de sinucidere (p.51).
Ie este caracteristic iritabilitatea necontrolat , care conduce spre
izbucniri de Iurie. Mul i recunosc deschis iritabilitatea care, de altIel,
este conIirmat de cei care i cunosc, membrii Iamiliei, prieteni, colegi.
O alt tendin caracteristic este impresia pe care o creeaz
altora; ea este legat de lips de agerime spiritual pentru c par s ia n
considerare mai ales lucrurile care sunt usor perceptibile. De asemenea,
au un aer indispus, r spund monosilabic la ntreb ri, nu pentru c nu vor
s Iie prietenosi, ci datorit Iaptului c le este nepl cut s r spund la
ntreb ri; mimica i tr deaz cel mai adesea, astIel c , si dac ar dori s
Iie agreabili, mimica pare a prezenta o Ia opus .
230
Ieonhard constat c atunci cnd tendin a este Ioarte pronun at
se poate vorbi de un tablou clinic de tipul psihopatiei epileptoide; pot
prezenta devieri de la via a social , mai ales de tipul violen elor din
perioadele cnd sunt domina i de accesele de Iurie. Alcoolismul cronic
se instaleaz pe Iondul duratei prelungite a perioadelor de indispozi ie.
Pot apare si conduite nest pnite pe Iondul excesului impulsurilor
sexuale (la Iete, mai ales n perioada post pubert ii).
Firea hipertimic
Temperamentul hipertimic, a c rui accentuare este denumit tra-
tament hipomaniacal este bine cunoscut n psihiatrie, datorit modului
impresionant n care se maniIest . Ca si n cazul unei manii, dar ntr-o
Iorm mai atenuat , g sim la temperamentul hipertermic o combina ie a
veseliei cu aorin a ae ac iune si cu nevoia ae a vorbi, precum si cu o
inclina ie spre aivag ri, nclina ie care uneori vizeaz chiar Iuga de idei.
Accentuarea hipertimic reprezint o variant pozitiv a temperamen-
tului uman. Via a este privit mai mult sub aspectul ei pl cut, se trece cu
mai mult usurin peste nepl ceri. Nevoia de ac iune poate genera
realiz ri de valoare. Depresiunile gndirii sunt nso ite de bog ia de
idei, ceea ce de asemenea poate stimula munca productiv . Bog ia de
idei se al tur bog iei de sentimente, ceea ce are eIecte stimulatoare
att n proIesie, ct si n reuniunile sociale, unde hipertimicul este
nucleul antrenant pentru crearea unei bune dispozi ii generale.
Accentuarea acestor tr s turi aIecteaz vectorul pozitiv al acestor
personalit i. Veselia devine acum o primejdie; este prezent o inerent
superficialitate maniIest att pe plan ac ional, ct si pe cel etic. Prin
superIicialitatea sa, un hipomaniac si pune n joc buna reputa ie si,
destul de Irecvent, si pericliteaz ns si situa ia material , deoarece se
lanseaz n ac iuni sau specula ii care i Iac pl cere pentru moment, dar
care, cu trecerea timpului, se v desc a Ii, n realitate, dezavantajoase sau
chiar catastroIale. Nevoia de ac iune dac exist ntr-o m sur ex-
cesiv are ca rezultat o activitate Iebril , dar steril . Individul devine
,mpr stiat, se apuc de multe si nu duce nimic pn la cap t, iar
rodnica sa bog ie de idei se poate transIorma ntr-un joc ce-i drept,
plin de Iantezie cu idei nerealizabile.
Un alt dezavantaj apare atunci cnd exist tendin a ca veselia s
se transIorme n iritabilitate, Ienomen relativ Irecvent. Cnd acest
lucru devine Ioarte evident, putem presupune c avem de a Iace cu o
component paranoic .
Componentele psihologice ale temperamentului hipertimic care se
reIer la aIectivitate, gndire si voin nu coexist ntotdeauna n acelasi
231
grad. Veselia poate Ii predominant sau poate ceda locul nevoii de a
vorbi. n unele cazuri, tendin a spre digresiuni n gndire este Ioarte pro-
nun at . n general, ns , cele trei tr s turi sunt legate ntre ele si
Iormeaz o unitate, ca n cazul maniei. Uneori putem avea dovezi
directe c Iirea hipomaniacal nu reprezint dect o manie diluat ,
atenuat si anume n cazurile cnd subiectul n cauz sau una din rudele
sale a suIerit cndva de aceast boal . n principiu ns , nu este obliga-
toriu ca un astIel de temperament s aib implica ii maniacale.
Asa cum am ar tat si n descrierea Iirii distimice, dup Melanie
Klein, orice copil trece prin Iaza numit depresiv . Pe parcursul
acestei Iaze apar cteva elemente deIinitorii dintre care reamintim
doar angoasa depresiv care se reIer la pericolul Iantasmatic de a
distruge si de a pierde mama din cauza sadismului subiectului. O
modalitate de a combate aceast angoas este, dup Melanie Klein,
deIensa maniacal . Aceast deIens utilizeaz , mai mult sau mai pu in
modiIicate, mecanismele Iazei paranoide: negare, idealizare, clivaj,
control omnipotent al obiectului.
Melanie Klein (1882 1960)
Psihanalist englez , de origine austriac . Are cercet ri
si o perspectiv original asupra structurii si dezvolt rii per-
sonalit ii, dar si asupra psihanalizei copilului: de exemplu,
este cea care introduce n tehnica psihanalitic jocul.
Cercet rile sale sunt axate mai ales pe conIlictele
precoce care apar n rela ia mam - copil. AstIel, distinge
dou momente n desI surarea primului an de via , carac-
terizndu-le prin prisma modului speciIic de a rela iona cu
obiectul, respectiv a modului de a sesiza ,obiectul si de a
se situa n raport de acesta. Primul moment este denumit
,pozi ie schizoparanoid si acoper primele 3 - 4 luni de
via Iiind caracterizat de Iaptul c bebelusul stabileste
rela ii cu un obiect ,par ial, asupra c ruia sunt proiectate
impulsiile libidinale si cele agresive. n continuare si pn
la sIrsitul acestui prim an, are loc pe Iondul unei mai
bune organiz ri a percep iilor, o sesizare a obiectului
,mam n totalitatea sa; se instaleaz ,pozi ia depresiv ;
la obiectul total sunt raportate impulsiile libidinale si cele
agresiv-distructive, iar copilul tr ieste experien a ambiva-
len ei, generatoare de culpabilitate.
Dintre lucr rile Iundamentale: The Psychanalysis of
chilaren, 1932; Envy ana Gratituae. Our Aault Worla, 1957
232
Firea distimic
Temperamentul aistimic devine, la un grad mai ridicat, tempe-
rament subaepresiv. Oamenii de acest tip, serio,i ain fire, sunt n mai
mare m sur aIecta i de evenimentele triste ale vie ii dect de cele
vesele. Asa cum ar ta K. Schneider, pentru ei via a este ,un Iel de dra-
goste neIericit . Evenimente zguduitoare pot adnci condi ia obisnuit
de seriozitate grav pn la o aepresie reactiv , ceea ce se ntmpl mai
ales atunci cnd starea de depresie este Ioarte accentuat si de lung
durat . Ia oamenii cu temperament distimic, imbolaul spre ac iune este
diminuat, iar gndirea este mai lent dect la ceilal i oameni. Ia re-
uniuni, personalit ile distimice nu particip dect pu in la conversa ie.
Se poate aIirma c participarea la via a grupului este reaus .
Aceste personalit i sunt altruiste, sobre ,i lipsite ae egoism.
Predispozi ia spre seriozitate are drept rezultat c pe primul plan apar
sentimente contrare tendin elor lor egoiste. Asa se explic Iaptul c
aceast seriozitate duce la o inut etic serioas . nsusi Iaptul c n
ambele expresii revine no iunea de ,serios atest conexiunea dintre
dispozi ie si inuta etic . Aici se maniIest latura pozitiv a tempera-
mentului distimic. n schimb, diminuarea imboldului spre ac iune si
incetineala ganairii au, cnd ating un anumit grad, eIecte negative,
sc znd randamentul.
Cnd temperamentul subdepresiv este Ioarte accentuat, ne putem
gndi la o stare de melancolie, dar nu ntotdeauna exist o asemenea
conexiune. Varianta de temperament distimic poate Ii absolut normal .
Rela ia temperamentului distimic cu depresia endogen nu se
bazeaz pe o legitate precis , acest tip de personalitate reprezentnd
una dintre varia iile normalit ii, desi indivizii din aceast categorie le
apar celorlal i lipsi i de veselie, domina i de o oarecare deprimare,
iner ie si ncetineal , impunerea pe plan social I cndu-se, de obicei,
cu oarecare diIicultate.
Dup Melanie Klein, distimia si are originea n copil ria tim-
purie, ea nu este altceva dect o Iixa ie sau regresie la pozi ia depresiv ,
altIel normal la copilul de patru luni. n aceast Iaz , copilul devine
capabil s -si perceap mama ca obiect total. Clivajul dintre obiectul
,bun si obiectul ,r u se atenueaz , astIel nct pulsiunile libidinale si
ostile tind s se raporteze la acelasi obiect. Angoasa, numit depresiv ,
se reIer la pericolul Iantasmatic de a distruge si de a pierde mama din
cauza sadismului subiectului. Aceast angoas este comb tut prin diIe-
rite modalit i deIensive - repara ie, inhibi ie a agresivit ii - si dep sit
cnd obiectul iubit este introiectat n mod stabil si securizant. Dac se
realizeaz Iixa ia la acest stadiu, individul se va structura ca o persoan
233
apatic , neparticipativ , sobr , iar egoismul caracteristic oric rui om se
va transIorma, prin intermediul mecanismelor de ap rare, n altruism.
Firea ciclotimic
Ieonhard vorbeste de personalit i labile aIectiv, constatnd c
atunci cnd aceast labilitate aIectiv este Ioarte pronun at , predomin
exclusiv oscila iile provocate de o cauz l untric , caz n care este vorba
de ciclotimie n sensul unei psihopatii.
Caracteristicile speciIice labilului aIectiv pot Ii determinate si de
situa ie, ca n cazul n care, ntr-o conversa ie se prezint Iie veseli si
vioi, Iie seriosi si t cu i, n Iunc ie de modul n care este condus con-
versa ia. Dar au mai ales o determinare interioar , n sensul c nu osci-
leaz continuu ntre doi poli, ci, pe Iondul unei dispozi ii hipertimice,
pot reac iona, de exemplu, proIund si exagerat depresiv la o mprejurare
deIavorabil . Sunt gata s treac de la un elan de entuziasm, la apatie si
triste e n momentul urm tor. Adesea este greu de speciIicat n ce m -
sur oscila iile sunt determinate de mprejur ri exterioare sau interioare.
Dispozi ia aIectiv a persoanei oscileaz ntre extreme; ciclotimicii
sunt ciclic depresivi si hipertimici. Aceast instabilitate a dispozi iei
aIecteaz puternic persoana; aIectiv, un astIel de om trece prin perioade
n care se simte bine, este productiv, activ, vesel, perioad cnd si asu-
m si sarcini sau responsabilit i proIesionale sau n via a social ; apoi
dispozi ia se schimb I r ca aceast schimbare s poat Ii controlat ,
iar locul optimismului este luat brusc de pesimism, via a psihic este
invadat de o viziune sumbr , deIensiv n raport cu via a, iar persoana
maniIest o energie dramatic sc zut Ia de care toate angajamentele
din Iaza anterioar devin o povar insurmontabil , care provoac suIe-
rin . Persoana poate lua decizii la Iel de imprudente pe termen lung,
deoarece tendin a este de a reIuza chiar oportunit i. n timp, are loc si o
trecere nspre o dispozi ie normalizat , o stare de relativ exaltare.
Firea exaltat
Persoanele n a c ror personalitate domin aceast tendin sunt
de obicei vesele, maniIest o impresionant dorin de a tr i, de a
,gusta via a din plin, pot maniIesta o exaltare neobisnuit . Individul
poate s aib o judecat inadecvat ; concluziile pot Ii pripite, prea
pu in logice si critice. Adesea buna dispozi ie obisnuit este ntrerupt ,
neasteptat, de perioade de iritabilitate, mai ales cnd resimt Irustrare.
Accentuarea nseamn n acelasi timp si tendin a spre a Ii reven-
dicativ, centrat pe propriile dorin e, egoist.
Ieonhard admite similitudini ntre personalitatea exaltat si perso-
nalit ile emotive si cele labile: toate aceste Iiri au tendin a de a reac iona
proIund la diverse evenimente si de a trece imediat ntr-o stare general
234
depresiv , respectiv euIoric . Deosebirea const n Iaptul c personali-
t ile exaltate prezint un exces n oscila ia sentimentelor: pot c dea ntr-o
disperare I r de margini la Iel de repede si usor ca n starea opus , de
Iericire exaltat . Se pasioneaz pentru ceva sau cineva cu o puternic
participare l untric ; iar disperarea n situa ia unor evenimente descura-
jante atinge lipsa de speran total . n spatele acestui patetism exist
ns sentimente autentice (nu, ca n situa ia istericilor, un joc teatral).
Ia astIel de persoane ntlnim Irecvent interese artistice pro-
nun ate. n situa ia n care exaltarea se maniIest predominant sub
Iorma entuziasmului, avem Iirile care sunt marcate de tendin a de a se
entuziasma usor, iar dac predomin tendin a contrar , avem Iirile
care sunt marcate de disper ri.
Firea anxioas
Acest tip de persoane sunt tot timpul anxiosi; stnjeni i n context
social, se tem de critic sau dezaprobare, sunt nelinisti i de teama de a
nu Ii pusi n ncurc tur . Precau i Ia de noi exigen e, astIel c nu
agreeaz ntlnirea cu persoane pe care nu le cunosc, si Iac probleme
legate de perspectiva unei situa ii neprev zute sau necunoscute. Au
Ioarte pu ini prieteni apropia i, evit n genere obliga iile sociale sau, la
serviciu, preluarea unor responsabilit i.
De Iapt, nu sunt reci emo ional (cum sunt de exemplu tipurile
schizotime) si si doresc rela ii sociale, dar nu stiu si nu se cred n stare
s le ob in .
De multe ori, observ Ieonhard, este posibil ca substratul s Iie
dat de o Iire exaltat . Ia copii, de asemenea, apar destul de des ma-
niIest ri accentuate n sensul Iricii. n general, cnd se presupune o
predispozi ie pronun at spre Iric , se investigheaz perioada copil riei:
dac exist o maniIestare exagerat a Iricii de ntuneric, de Iurtun , de
animale etc. Cnd teama are ca substrat o nevroz obsesiv , r spun-
surile la aceast anamnez sunt, de obicei, negative. De obicei, temerile
si Iobiile se Iormeaz pe un Iond anancast.
Tendin a accentuat spre Iric poate lua propor ii patologice, dar,
de obicei, la adul i acest lucru se petrece pe Iondul unei continui ame-
nin ri din exterior la care este supus constant persoana respectiv .
Firele emotive
Emotivii sunt impresiona i doar de tr irile nsesi, n timp ce
dispozi ia general a labililor se schimb n Iunc ie de evenimentele
exterioare. O persoan cu o Iire emotiv este caracterizat de ceilal i,
de obicei, prin Iaptul c are ,o inim bun ; c este impresionat
proIund de evenimente dureroase si nu poate trece usor peste ele chiar
dac nu i se ntmpl lui personal. De asemenea, o astIel de Iire se
235
emo ioneaz usor si poate plnge la Iilmele sau ntmpl rile citite sau
povestite care au desI sur ri triste sau dramatice; de obicei, este
,milos nu poate s vad un copil care plnge I r s aib tendin a
de a plnge el nsusi de emo ie.
Si evenimentele pl cute i impresioneaz n egal m sur . AstIel
de persoane resimt proIund bucuria datorat unor ntmpl ri Iericite
sau operelor de art . Mimica particip direct la exprimarea emo iei si a
sensibilit ii suIletesti.
n situa ia cnd o astIel de Iire prezint o intensitate patologic si
tinde s acapareze via a, interIernd cu modul normal de a tr i reali-
tatea ca atare, se poate vorbi de o psihopatie reactiv labil . Ia astIel
de persoane sunt Irecvente depresiile reactive, uneori chiar cu tendin a
spre sinucidere.

EXTINDERI

1. Convertirea notelor brute n procente

Pentru ra ionalizarea opera iei de conversie a datelor brute n pro-
cente, iat un tabel cu procentajele calculate, plecnd de la Iormula cea
mai simpl : dac se ia ca exemplu scala I cu 12 itemi simptomatici, un
r spuns simptomatic echivaleaz cu 8,3 procente (1 x 100 : 12 8,3);
2 r spunsuri simptomatice echivaleaz cu 16,6 (2 x 100 : 12 16,6) etc.

Tabel 8 cu procentajele pentru fiecare scal
Nr de itemi /
Nr. r spunsuri
simptomatice
Scalele
cu 12 itemi
Scalele
cu 8 itemi
Scalele
cu 4 itemi
1 8,3 12,5 25
2 16.6 25,0 50
3 24,9 37,5 75
4 33,2 50,5 100
5 41,5 62,5 -
6 49,8 75,0 -
7 58,1 87,5 -
8 66,4 100 -
9 74,7 - -
10 83,0 - -
11 91,3 - -
12 99,6 - -
236
2. Abord ri contemporane
ale condi iei psihopatologice a personalit ii

Este important s distingem tulbur rile de personalitate de
tr s turile de personalitate accentuate, care nu ating pragul pentru o
,tulburare de personalitate.
Tr s turile de personalitate pot Ii diagnosticate ca tulbur ri de
personalitate n situa ia cnd ,sunt inIlexibile, dez-adaptative si per-
sistente si cauzeaz o deteriorare Iunc ional sau detres subiectiv
semniIicativ (DSM IV, 1994, p. 568,). Din perspectiva DSM IV,
tulbur rile de personalitate sunt considerate sindroame clinice calitativ
distincte. Acelasi normativ Iixeaz si criteriile ae aiagnostic pentru o
tulburare ae personalitate:
A. Un patern durabil de experien intern si de comportament
care deviaz considerabil de la expecta iile culturii individului. Acest
patern se maniIest n dou (sau mai multe) din urm toarele domenii:
x cunoastere, adic modurile de a se percepe si interpreta pe sine,
alte persoane si evenimentele;
x aIectivitate, adic gama, intensitatea, labilitatea si adecvarea r s-
punsului emo ional;
x Iunc ionarea interpersonal ; controlul impulsului.
B. Paternul durabil este inIlexibil si pervaziv Ia de o gam
larg de situa ii personale si sociale.
C. Paternul durabil duce la o detres sau o deteriorare
semniIicativ clinic n domeniul social, proIesional sau n alte domenii
importante de Iunc ionare.
D. Paternul este stabil si de lung durat , iar debutul s u poate Ii
trasat retrospectiv cel pu in pn n adolescen sau la nceputul
perioadei adulte.
E. Paternul durabil nu este explicat mai bine ca maniIestare sau
consecin a unei tulbur ri mentale.
F. Paternul durabil nu se datoreaz eIectelor Iiziologice directe
ale unei substan e (de exemplu, un drog, un medicament), ori ale unei
condi ii medicale generale (de ex., un traumatism cranian).
Tulburarea de personalitate este un pas mai departe n direc ia
anormalit ii psihice: reprezint o devia ie semniIicativ sau extrem
de la modelul sau modelele de comportament existente n grupul
socio-cultural respectiv si, n plus, tulburarea aduce cteva aspecte
cheie care se reg sesc n structura psihic nc din copil rie: absen a
r spunsurilor emo ionale proIunde n corela ie cu pozi ia egocentric ,
237
neputin a de a proIita de experien al turi de lipsa de respect si consi-
derare a normelor sociale.
Etiologic, tulbur rile de personalitate de dezvoltare au condi ii
Iavorizante multiple, spre deosebire de modiIic rile de personalitate
care sunt ntotdeauna secundare unor situa ii sau condi ii distructive
precum: dezastre, tortur , captivitate, boal psihic sever .
n psihopatologie se consider c disarmoniile de personalitate
nu pot Ii considerate boli psihice propriu-zise mai ales datorit
caracterului eluziv al debutului; de asemenea, nu prezint o perioad
de stare, de maxim maniIestare clinic si nici nu se poate spera o
,vindecare sau m car remisiune semniIicativ .
Tulbur rile de personalitate au Iost denumite ,dezvolt ri Iiind
n sine structur ri particulare ale personalit ii, si prezint cteva
caracteristici speciIice precum:
x pot Ii observate nc din copil rie, pentru c elementele principale
apar schi ate n comportamentul copilului;
x devin evidente n preadolescen si se cristalizeaz n adolescen
o dat cu structurarea deIinitiv a personalit ii;
x nso esc persoana n tot cursul vie ii.
Tocmai aceast caracteristic de structurare si evolu ie relativ
constant Iace ca tulbur rile de personalitate s Iie men inute n
categoria psihopatologiei, al turi de bolile psihice propriu-zise.
Spre deosebire de structurarea comun a personalit ii unde
comportamentul persoanei este previzibil, dizarmoniile sunt structur ri
inedite ale personalit ii, nu ntotdeauna n sens negativ. G. Ionescu i
caracterizeaz n primul rnd prin imprevizibilul conduitei, prin Iaptul
c sunt ,surprinz tori n raportarea lor la norme, obiceiuri, reguli de
convie uire social , la ceilal i, si nu rareori la ei nsisi. Particulari n
conduit , dar nu si n disponibilit i, vulnerabili la inIrac iune, dar si la
adev ruri pe care noi nu le rostim, seduc tori sau resping tori,
sugestibili si naivi sau Ilexibili si persuasivi, ei sunt sarea si piperul
omenirii...ei tulbur valurile vie ii sociale si, uneori, le dau culoare.
Desigur, Iiind vorba despre structur de personalitate, dizarmoniiile
reprezint un ansamblu caracteristic si persistent de tr s turi - cognitive,
de dispozi ie si rela ionale, conIerind o larg gam de culoare psihiatriei
extra muros.
n practica psihiatric si psihologic au Iost utiliza i si al i termeni
al c ror con inut se reIer la tulburarea de personalitate precum: caracte-
ropatii, sociopatii, psihopatii. n clasiIicarea lor, denumirea principalelor
Iorme de tulbur ri de personalitate deriv n general din denumirea prin-
cipalelor boli psihice: tulburare paranormal a personalit ii (paranoia),
238
tulburare schizoid a personalit ii (schizoIrenie), tulburare histeroid a
personalit ii (isterie).
n taxonomia I.C.D.-10, (Clasificarea tulbur rilor mentale ,i ae
comportament - Simptomatologie ,i aiagnostic clinic), 1992, n Iunc ie
de sorginte:
x sorginte psihotic : tulburare paranoid a personalit ii; tulburare
schizoid a personalit ii
x sorginte psihosocial : tulburare disocial a personalit ii, tulburare
borderline a personalit ii; tulburare histrionic a personalit ii
x sorginte nevrotic a personalit ii: tulburare anxioas a persona-
lit ii, tulburare dependent a personalit ii; tulburare anancast a
personalit ii; tulburare emo ional-instabil
ClasiIicarea D.S.M. - IV, (Manual de diagnostic si statistic a
tulbur rilor mentale),1994 introduce criteriul clusterilor de sens:
x Cluster A: tulburare schizoid a personalit ii; tulburare paranoid
a personalit ii; tulburare schizotipal a personalit ii
x Cluster B: tulburare antisocial a personalit ii; tulburare borderline
a personalit ii; tulburare histrionic a personalit ii; tulburare nar-
cisic a personalit ii
x Cluster C: tulburare evitant a personalit ii; tulburare dependent
a personalit ii; tulburare obsesiv - compulsiv a personalit ii

3. Evolu ii yi tablouri clinice
ale unora dintre personalit ile accentuate

Firile accentuate pot conduce, n anumite situa ii, spre comporta-
mente simptomatice pentru un grad de patologie avansat. Sunt descrise
n DSM diIerite sindroame caracteristice pentru unele extremiz ri.
Histrionicul este prezentat de DSM ca incluznd un model
pervaziv de emo ionalitate excesiv si de c utare a aten iei, ncepnd de
timpuriu n perioada adult si prezent ntr-o varietate de contexte, dup
cum este indicat de cel pu in patru din urm toarele: caut constant sau
cere reasigurare, aprobare sau laud ; persoana este improprie ca
seduc ie sexual n aspect sau comportament; persoana este extrem de
preocupat de atrac ia (sa) Iizic ; si exprim emo iile cu o exagerare
inadecvat , de exemplu, mbr iseaz cunostin ele ntmpl toare cu o
abordare excesiv , plnsul este cu suspine, incontrolabil, are accese de
Iurie; este deranjat de situa iile n care nu este n centrul aten iei,
prezint o schimbare rapid si o expresie superIicial a emo iilor, este
autocentrat , ac iunile Iiind orientate spre ob inerea de satisIac ie
239
imediat , nu are nici o toleran pentru Irustrarea de o gratiIica ie care
ntrzie; are un stil de a vorbi care este excesiv de impresionist si lipsit
de detalii; de exemplu, cnd este pus s -si descrie mama, persoana nu
poate Ii mai explicit dect cu ,era o persoan Ioarte Irumoas .
n condi ii exterioare neIavorabile, comportamentul hiperexact
poate Ii originea unei dezvolt ri hipocondrice. Nevro:ele hipoconarice
nu pot Ii ntotdeauna delimitate de nevrozele obsesive. Oamenii care
au o cardioIobie pot avea n acelasi timp si teama de a iesi pe strad ,
unde ar putea suIeri un atac de cord. Aceast Iobie a unor situa ii, care
ine de nevrozele obsesive, este aici consecin a nosoIobiei, adic a
temerii de a Ii bolnav, pe cnd n alte cazuri reprezint , desigur, tot
Irica de o v t mare, dar I r ideea unei boli Iizice.
Anancastii suport bine disciplina sever din armat , reusind
uneori si n via a civil s -si impun o atare disciplin , dac sunt
sus inu i psihoterapeutic corespunz tor.
,Zgrcenia sentimentelor, ca si rigiditatea moral , Iac ca acesti
indivizi s Iie percepu i de ceilal i ca Iormali si conven ionali. Desi
rezisten i la autoritatea celorlal i, ei cer o respectare strict a propriei
autorit i.
n cadrul nevrozei obsesionale, conIlictul psihic, n Iorma sa cea
mai tipic , se exprim prin simptome compulsive: idei obsedante,
compulsie la comiterea de acte indezirabile, lupta contra acestor
gnduri si tendin e, ritualuri de exorcizare etc. si printr-un mod de
gndire deIinit mai ales prin rumina ie mental , ndoial , scrupule si
ducnd la inhibi ii ale gndirii si ac iunii.
Mecanismele de ap rare descrise de psihanaliz , ce sunt speci-
Iice acestei structuri de personalitate, sunt: deplasarea aIectului asupra
reprezent rilor mai mult sau mai pu in dep rtate de conIlictul original,
izolare, anulare retroactiv . Din punct de vedere al vie ii pulsionale
pot Ii descrise ambivalen a, Iixa ia la stadiul anal si regresia. Ia perso-
nalit ile obsesionale se ntlneste Irecvent o rela ie sado-masochist
interiorizat sub Iorma tensiunii dintre eu si un supraeu extrem de
crud. Aceast punere n eviden a dinamicii subiacente nevrozei
obsesionale si, pe de alt parte, descrierea caracterului anal si a Iorma-
iunilor reac ionale care l constituie, permit ad ugarea la nevroza
obsesional a unor tablouri clinice n care simptomele propriu-zise nu
sunt evidente la prima vedere.
Structurile obsesionale ajung s izoleze o idee sau un com-
portament n asa Iel nct conexiunile lor cu alte idei sau cu restul
existen ei subiectului sunt ntrerupte. Printre procedeele de izolare s
cit m pauzele n Iluxul gndirii, Iormulele, ritualurile si n general
240
toate m surile care permit izolarea unui hiatus n succesiunea tem-
poral a ideilor sau actelor. Anumi i obsesionali se ap r contra unor
idei, impresii, ac iuni, izolndu-le printr-o pauz n timpul c reia
nimic nu mai are dreptul s se produc , nimic nu este perceput, nici o
ac iune nu se realizeaz .
Izolarea obsesionalului poate Ii comparat cu reIularea la isteric;
desi experien a traumatizant nu este reIulat n inconstient, ea este
privat de aIectul ei, iar rela iile ei asociative sunt reprimate sau rupte
n asa Iel nct persist ca si cum ar Ii izolat si n-ar Ii reprodus n
cursul activit ii de gndire.
Accentul, interesul, intensitatea unei reprim ri se pot detasa de
acestea, pentru a trece la alte reprezent ri originar mai pu in intense,
dar legate de prima reprezentare printr-un lan asociativ.
n cadrul categoriei obsesionalilor se remarc eIorturile pe care le
Iac subiec ii pentru a anula retroactiv gnduri, cuvinte, gesturi, acte
nI ptuite; ei Iolosesc n acest scop un gnd sau un comportament cu
semniIica ie opus . Este vorba aici de o compulsie cu caracter ,magic.
Actele compulsionale se realizeaz n doi timpi n care primul timp este
anulat de cel de-al doilea. Adev rata lor semniIica ie rezid n aceea c
ele reprezint conIlictul a dou tendin e opuse si de intensitate aproape
egal ; alteori un acelasi act este repetat, dar cu semniIica ii, constiente
sau inconstiente, opuse; n alte cazuri, actul de anulare este contaminat
de actul pe care ncearc s -l stearg .
n ae:voltarea paranoia a Iirii hiperperseverente, ambi ia si
lupta individului se canalizeaz spre o singur preocupare, care l
acapareaz cu totul.
Melanie Klein vorbeste despre pozi ia paranoid pe care ini ial a
numit-o Iaz persecutiv . Tr s turile prin care se caracterizeaz sunt
urm toarele: pulsiunile agresive coexist de la nceput cu pulsiunile
libidinale si sunt deosebit de puternice; obiectul este par ial si clivat n
obiectul ,bun si obiectul ,r u; procesele psihice prevalente sunt
introiec ia si proiec ia; angoasa intens este de natur persecutiv .
Asadar, n paranoia Iunc ioneaz un mecanism de ap rare de
origine Ioarte arhaic , ce const n opera ia de expulzare din sine si lo-
calizare n altul, persoan sau lucru, a calit ilor, sentimentelor, dorin elor
si chiar a ,obiectelor pe care persoana nu le cunoaste sau le reIuz n
sine ns si. AltIel spus, proiec ia apare ca o ap rare primar , care const
ntr-o proast utilizare a mecanismului normal de a c uta n exterior ori-
ginea unei nepl ceri. Paranoicul si proiecteaz reprezent rile intolerabile
care se ntorc la el din exterior sub Iorm de reprosuri; con inutul r -
mne intact, dar exist o schimbare n amplasarea ansamblului.
241
DSM prezint ca element esen ial al tulbur rii de personalitate de
tip paranoid o tendin pasiv si nejustiIicat de a interpreta delirant
ac iunile altora ca Iiind njositoare si amenin toare, tendin care ncepe
de timpuriu n via a adult si este prezent ntr-o varietate de contexte.
Pentru a stabili diagnosticul este necesar prezen a a cel pu in patru din
urm toarele: se asteapt , I r baz suIicient , s Iie exploatat sau
nedrept it de al ii; are, I r nici o justiIicare, dubii n leg tur cu loiali-
tatea si sinceritatea amicilor sau a asocia ilor; vede inten ii josnice sau
amenin toare ascunse n cele mai benigne remarci sau evenimente, de
exemplu, suspecteaz c vecinul si scoate aIar lucrurile dis-de-diminea
ca s -l agaseze pe dnsul; poart ranchiun sau este implacabil la insulte
sau la lipsa de respect; nu are ncredere n al ii din cauza teoriei nejusti-
Iicate c inIorma ia va Ii Iolosit contra sa; este usor de vexat si prompt
n a reac iona cu mnie sau contraatac; are, n mod nejustiIicat, dubii n
leg tur cu Iidelitatea so iei sau partenerei sexuale.
Pentru personalitatea distimic , decompens rile survin chiar la
esecuri minore, putnd mbr ca Iorme severe ale aepresiei ce pot
ajunge rareori la suicid. Alcoolismul este complica ia major a acestui
tip de personalitate, deteriorarea produs de toxicomanie dominnd n
timp tabloul psihopatologic.
DSM prezint personalitatea de tip distimic ca avnd n centrul
dezvolt rii sale o predispozi ie depresiv pentru cea mai mare parte a
zilei, timp de mai multe zile, dup cum indic Iie relatarea subiectiv ,
Iie observa ia altora, timp de cel pu in doi ani.
n timpul depresiei prezint cel pu in dou din urm toarele: apetit
redus sau exagerat; insomnie sau hipersomnie; energie redus sau
Iatigabilitate; stim de sine sc zut ; concentrare redus sau diIicultate n
a lua decizii; sentimente de disperare.
Tulburarea de tip ciclotimic este caracterizat de episoade care
se repet n care nivelele de dispozi ie si activitate ale persoanei sunt
perturbate semniIicativ (ICD-10). Perturbarea include: unele episoade
de exaltare a dispozi iei, energiei si activitate crescut (manie sau
hipomanie), al turi de alte episoade de sc dere a dispozi iei, energiei
si activit ii, depresie. Frecven a episoadelor si modelul rec derilor si
remisiunilor sunt Ioarte variate, cu tendin a ca, o dat cu jum tatea
vie ii, remisiunile s devin mai scurte, iar depresiile mai Irecvente si
mai prelungite.
Tulburarea de personalitate de tip anxios este caracterizat de
sentimente persistente si generale de tensiune si ngrijorare. Persoana
este dominat de sentimentul de inIerioritate social : este convins c
este incapabil n plan social, nu este atractiv si este inIerioar
242
celorlal i; acest sentiment o Iace s apar excesiv preocupat de critica
sau respingerea social , al turi de dorin a de a evita rela iile (cu
excep ia situa iilor n care are certitudinea c este agreat ). n via a
personal domin restric ii legate de nevoia crescut de securitate Ii-
zic . Din cauza temerii de respingere si hipersensibilit ii la respingere
si critic , persoana evit activit ile sociale sau proIesionale care o
silesc s Iie sau s intre n rela ie cu alte persoane.
Tulburarea emo ional-instabil nseamn tendin a marcat de a
reac iona impulsiv, I r a lua n considerare consecin ele; de asemenea,
este nso it de instabilitate aIectiv .
Sc derea la minim a capacit ii de a planiIica anticipativ; explo-
ziile de Iurie intens pot duce la violen sau la ,explozii comporta-
mentale care se petrec usor cnd actele impulsive par sau sunt criticate
de al ii, sau sunt mpiedicate.
a. Accentuarea impulsivit ii: caracteristica dominant este in-
stabilitatea emo ional si lipsa de control a impulsurilor. Explozii de
violen sau de comportament agresiv apar n mod obisnuit, mai ales
ca r spuns la critic ; sunt incluse si tulbur ri agresiv - explozive.
b. Accentuarea instabilit ii borderline: conduce c tre o tulburare
dominant de tip borderline: caracteristici ale instabilit ii emo ionale
nso ite de o tulburare si neclaritate la nivelul imaginii despre sine, des-
pre elurile si preIerin ele sale interne, inclusiv cele sexuale. De obicei
intervine un sentiment cronic de gol interior, o tendin de a se implica
n rela ii intense si instabile care poate conduce spre crize emo ionale
repetate si se poate asocia cu eIorturi excesive de a evita abandonul si o
serie de acte de suicid sau de auto-v t mare (acestea pot apare si I r
declansatori eviden i).

Concepte caracteristice

anancast, dup Kahn, 1928, termen utilizat pentru simptomatologia
obsesiv - compulsiv . Avantajul utiliz rii lui este c se evit s se
implice n mod eronat o conexiune ntre acest tip de personalitate si
tulbur rile obsesionale; n sens diagnostic, tip de personalitate
hiperexact , care se distinge prin lipsa capacit ii de reIulare, constiin-
ciozitate si seriozitate exagerate
anormal, care se ndep rteaz de norm sau normal; poate semniIica
devia ii pur cantitative n analizele statistice, dar si modele de compor-
tament deviante ale indivizilor. DiIicultatea delimit rii normalului de
anormal porneste din tendin a de a avea grani e de normalitate deIinite
243
de una sau alta dintre teoriile asupra personalit ii: de exemplu, n
viziunea psihanalitic clasic homosexualitatea este privit ca anor-
malitate, contrar teoriilor privind nv area social . Exist o tendin
de a utiliza termeni precum neadaptare, neacomodare, deviant n leg -
tur cu evaluarea unui individ considerat, respectiv l evalu m n
Iunc ie de m sura n care putem vorbi de un comportament adaptativ
si nu pentru a-l eticheta pur si simplu (DP 85)
borderline, termenul este cel mai Irecvent utilizat pentru a diagnostica
o gam larg de tulbur ri de personalitate si retard mental; diagnosticul
de tulburare de tip borderline se reIer la situa ia unei persoane care n
mod cronic ,tr ieste pe grani , ntre o Iunc ionare normal , adaptativ
si o dizabilitate psihic real . De obicei n comportament apar o serie de
instabilit i I r tr s turi clare (de exemplu, rela iile interpersonale tind
s Iie instabile, aIectele se schimb dramatic si inadecvat, imaginea de
sine poate Ii tulburat , n mod curent apar iesiri de Iurie, acte impulsive
care ajung s Iie auto-distructive, compulsia spre jocuri de noroc, stare
de apatie endemic etc.)
clivaj, proces prin care o structur si pierde unicitatea si este nlocuit
prin dou structuri par iale sau mai multe. n psihiatrie este sinonim cu
disocierea, dedublarea personalit ii
cluster, n analiza Iactorial denumeste un grup de variabile care au
corela ii mai nalte una cu cealalt dect Ia de alte variabile; n sens
larg, denumeste orice grup de obiecte sau evenimente care, subiectiv,
par s aib o apartenen comun
conversie, transIormarea unei emo ii, a unui eIect reIulat n maniIestare
de patologie somatic
defens , reac ie obisnuit tipic , inconstient , natural de autoprotec ie
Ia de anxietate
dezvolt ri paranoice, expresie a unei legi psihologice potrivit c reia
tendin ele aIective supuse oscil rii ntre doi poli cresc n asemenea
m sur , nct sentimente nensemnate se transIorm n aIecte proIunde
distimie, tulburare de reglare a dispozi iei
histrionic, nclina ie spre dramatizarea situa iilor, spre exprimarea
emIatic a sentimentelor si spre Iaptul c producerea de simptome
necesit prezen a unui al treilea spectator si este nso it de o relativ
indiIeren n privin a lor
introiec ie, mecanism psihologic inconstient de ncorporare imaginar
a unui obiect (sau a unei persoane), care const n a prelua o ct mai
mare parte din lumea exterioar si a atribui sinelui calit ile reale sau
presupuse ale obiectului
244
nevroz , deIineste o tulburare de personalitate sau mental care nu se
datoreaz unei disIunc ii neurologice sau organice cunoscute; ter-
menul poate Ii Iolosit descriptiv pentru a denumi un simptom sau grup
de simptome legate; etiologic pentru a indica rolul cauzal jucat de un
conIlict inconstient care evoc anxietate si conduce la un mecanism de
ap rare ce produce n ultim instan simptomul observat. n ultimii
ani s-au produs dou modiIic ri semniIicative n utilizarea termenului:
utilizarea denumirii de tulburare nevrotic ca un termen generic pentru
orice tulburare mental de durat , termen relativ neutru n privin a
Iactorilor etiologici; eliminarea termenului din diagnoza psihiatric ,
acompaniat de o re-atribuire a variatelor tipuri anterior recunoscute
de nevroze unor altor clasiIic ri diagnostice (DP 85)
personalitate psihopat , o tulburare de personalitate caracterizat de
amoralitate, lips a aIectivit ii si un sc zut sens al nelinistii si vino-
v iei legate de nc lcarea legilor; o extrem de larg gam de com-
portamente exhibate de persoane (DP 85)
psihopatologie, se reIer la studiul stiin iIic al tulbur rilor mentale;
domeniul include cercet ri n domeniul psihologiei, neurologiei, psihi-
atriei, endocrinologiei si Iarmacologiei. Domeniul activit ii practice
al psihologilor clinicieni n terapia tulbur rilor mentale
refulare, Ienomen psihic inconstient de ap rare a eului, prin intermediul
c ruia sentimentele, amintirile si emo iile penibile sau cele care sunt n
dezacord cu modelul social al unei persoane sunt men inute n aIara
cmpului constiin ei n structurile subconstiente
sublimare, n sens clasic psihanalitic, conceptul se reIer la procesul
inconstient de redirec ionare a impulsurilor primitive n comportamente
noi, nv ate, non-instinctive. Cu sens mai general, redirec ionarea ener-
giei dinspre ceea ce este inacceptabil social, spre acceptabil
tendin accentuat , invarian opera ional care genereaz maniIest ri
pregnante nu numai n raport cu media, ci si cu abaterile de la medie
timie, situa ia global a st rii de spirit, care corespunde unor combina ii
ntre mai multe dimensiuni emo ionale
tr s tur accentuat , caracteristicile speciIice accentu rii se maniIest
ca invarian i opera ionali; vor genera maniIest ri pregnante - n termeni
normativi - nu numai n raport de ,media, dar si de ,abaterile de la
medie. Iimitele dintre normal, n termeni cantitativi, tendin a spre
,mediu, accentuat si dizarmonic nu sunt Iixe, iar delimit rile speciIice
se realizeaz n Iunc ie de intensitatea, constan a si gradul de socializare
al maniIest rii care exprim tr s tura accentuat , independent de mpre-
jur rile exterioare.
245
tulburare de personalitate, termenul a servit mult timp pentru orice
tip de tulburare a personalit ii. Ini ial, semniIica orice tulburare men-
tal maniIestat prin neadaptare si modele neadaptative de rela ionare
cu mediul, ceea ce nu ajuta la diIeren ierea dintre simptome nevrotice
minore Ia de tulbur ri majore psihotice. n prezent, mai speciIic, o
clas de tulbur ri de comportament, excluznd nevrozele si psihozele
maniIestate ca dezvolt ri patologice n personalitatea ntreag a
individului si marcat de o anxietate relativ sc zut sau de emo ii
negative, incluznd astIel trei subclase de tulbur ri: tulbur ri de
personalitate general incluznd tulburarea compulsiv , ciclotimic ,
paranoid etc.; tulbur rile sociopate care sunt caracterizate printr-o
lips general a aIectelor adecvate, a sentimentelor de vinov ie n
urma nc lc rii legilor si a incapacit ii de a Iorma leg turi emo ionale
de durat , incluznd, de exemplu, tulburarea sociopat , tulburarea
psihopat ; devierile sexuale. n prezent, o tulburare mental ale c rei
tr s turi esen iale sunt modele de rela ionare neadaptative proIund
nr d cinate, de durat , moduri de gndire si percepere a mediului
care sunt extreme pn n condi ia de a conduce la mpiedicarea
Iunc ion rii sociale si comportamentale. Tulbur rile de personalitate
pot Ii recunoscute n general n copil rie sau adolescen si continu
de-a lungul vie ii adulte (DP 85)
tulburare psihotic , un termen care acoper un num r de tulbur ri
mentale severe de origine organic sau emo ional . Diagnosticarea are
n vedere invaliditatea (deteriorarea) capacit ii de testare a realit ii:
persoana Iace inIeren e incorecte privitoare la realitatea extern , eva-
lu ri improprii ale acurate ei gndurilor si percep iilor sale si continu
s Iac erori n ciuda dovezilor contrarii. Simptomele clasice includ:
halucina ii, comportamente regresive severe, dispozi ii dramatic
neadecvate, vorbire incoerent (DP 85)

1est de evaluare a cunoytin elor

1. n ce const conceptul de tr s tur accentuat ?
2. Care sunt cele 10 scale ale testului de tendin e accentuate?
3. DeIini i aspectele caracteristice ale Iirii demonstrative.
4. DeIini i aspectele caracteristice ale Iirii hiperexacte.
5. DeIini i aspectele caracteristice ale Iirii hiperperseverente.
6. DeIini i aspectele caracteristice ale Iirii distimice.
246
7. Care este deosebirea dintre Iirile exaltate, anxioase si emotive?
8. Care sunt aspectele caracteristice pentru Iirea ciclotimic ?
9. Care sunt pasii n interpretarea r spunsurilor subiectului la test?
10. Care este deosebirea dintre tr s tur de personalitate accentuat si
tulburarea de personalitate? ExempliIica i

Bibliografie

ICD - 10, Clasificarea tulbur rilor mentale ,i ae comportament, World Health
Association, Editura AII, 1998, Bucuresti
DSM IV, Manual ae Diagnostic ,i statistic a tulbur rilor mentale, American
Psychiatric Association, Editura APIR, 2000, Bucuresti
Ieonhard K., 1972, Personalit i accentuate in via ,i literatur , Editura
Enciclopedic Romn , Bucuresti
Schmiescheck H., 1970, Fragebogen :ur Ermittlung ak:entuierter
Persnlichkeiten, n Psychologie, Neurologie und medizinsche
Psychologie, HeIt 10, Ieipzig























247


Capitolul VIII
INVENTARUL MULTIFAZIC
DE PERSONALITATE MINNESOTA





Pre:entarea construirii MMPI, scalele stanaara ale MMPI:
con inutul scalelor ae valiaare ,i al scalelor clinice, aspectele ae
psihopatologie, conai ia ae normalitate a scorurilor, coaificarea
re:ultatelor, reguli, construirea MMPI II, tipurile noi ae scale ale
MMPI II, exemplificarea interpret rii unui profil MMPI. Sunt oferite
cateva extinaeri la pre:entarea MMPI, concepte caracteristice, un test
ae evaluare a cuno,tin elor, precum ,i referin ele bibliografice.

8.1. Construirea M.M.P.I.

n prezent, problema central n domeniul evalu rii tulbur rilor
de personalitate este dac acestea trebuie identiIicate si diagnosticate
ca si categorii nosologice sau ca si dimensiuni ale personalit ii
(Widiger & Frances), 1985. DSM deIineste n mod clar tulbur rile de
personalitate ca seturi de tr s turi care apar inIlexibile si neadaptative,
ceea ce conduce Iie la o prejudiciere a Iunc ion rii n planul socialului
sau a sIerei proIesionale, Iie la o stare proast n plan subiectiv.
Din aceast perspectiv , chestionarul M.M.P.I este construit n
mod deliberat ,s evalueze acele tr s turi care sunt caracteristici
comune ale anormalit ii psihologice dizabilitante (Hathaway si
McKinley, 1951) si a suIerit de-a lungul celor peste 50 de ani de la
prima publicare re-evalu ri diverse. n prezent, o dat cu evolu ia
diagnosticului si categoriilor nosologice n psihiatria contemporan ,
varianta M.M.P.I. 2 diIer ca mod de concepere a diagnosticului de
varianta clasic .
Prin modul de construc ie si prin tehnica de validare apar ine,
desigur, o dat cu toate aspectele pozitive sau negative, unei genera ii
trecute de teste de psihodiagnoz clinic . Autorii, Hathaway si
McKinley, prezint prima variant n 1943 cu scopul de a pune la
dispozi ia clinicienilor un instrument care s exploreze ct de extins
248
posibil problematica psihopatologiei umane, s poat Ii aplicat mai
usor si practic n condi ii clinice, s dea posibilitatea controlului
validit ii r spunsurilor si s Iie valiaat empiric. Acest din urm aspect
care la epoca respectiv era o realizare substan ial - autorii plecnd n
construc ia itemilor si scalelor respective de la categoriile nosologice
ale vremii, este, din p cate, cel care a impus n prezent unele limite
modalit ii propriu-zise de a diagnostica psihiatric utiliznd scalele ca
atare, n m sura n care, de-a lungul secolului, datele clinicii psihia-
trice au schimbat concep ia asupra comportamentelor psihopatologice
si asupra diagnozei simptomatologiei clinice; si totusi, validarea empi-
ric , stabilit prin loturi de pacien i omogene, al c ror comportament
psihopatologic era bine stabilit, a permis si o Ioarte bun capacitate de
diagnoz diIeren ial , lucru valabil si ast zi.
Cercet ri contemporane indic de exemplu c natura asocia iei
ntre tr s turile de personalitate si evalu ri ale gradului de tulburare a
personalit ii nu este liniar . AstIel, de exemplu, la unii subiec i,
tulbur rile sau simptomele din sindromul de anxietate ar trebui con-
siderate ca o ap rare Iunc ional Ia de tendin e de dezintegrare
subiacente, n timp ce la al i subiec i schizotipali sau borderline, unele
tr s turi nevrotice, precum somatiz rile, sau timiditatea, pot Ii
considerate ca Iunc ionale si deIensive (Eurelings-Bontekoe, Duijsens,
Snellen, Diekstra, Ouwersloot, 1995).
M.M.P.I.-ul a Iost destinat utiliz rii de c tre clinicieni experi-
menta i si specializa i n aplicarea acestui test. Totusi, exist mai multe
modalit i de a utiliza scalele testului (Anastazi, 1987). O serie de studii
s-au axat pe validarea lui empiric ca un instrument de diagnosticare
general a anormalit ii psihice. AstIel, s-a demonstrat c , n general, cu
ct este mai mare num rul si m rimea devian ei la nivelul unei scale, cu
att putem spune c persoana este mai sever tulburat psihic.
O alt serie de cercet ri s-au axat chiar pe validitatea diagnostic a
diIeritelor scale luate separat. Majoritatea datelor indic rezultate
negative; chiar autorii testului avertizeaz mpotriva unei interpret ri aa
literam a scalelor clinice si unii preIer s substituie prin coduri nume-
rice denumirile ini iale ale scalelor. Aceste aspecte empirice converg cu
obiec ii clinice Ia de utilizarea scalelor M.M.P.I. n diagnoza diIeren-
ial individual ; n plan clinic, ceea ce are importan si relevan este
tocmai reciproca interrela ie a tr s turilor n m sura n care o aceeasi
tr s tur poate avea implica ii deosebite n Iunc ie de clusteriz rile n
care apare.
nc din anii '50, analiza Iactorial a scalelor M.M.P.I. a condus
la concluzia c ,un diagnostic diIeren ial raIinat pe baza proIilelor
249
M.M.P.I. este o procedur care poate da nastere la ntreb ri, desi
testul diIeren iaz util si valid ntre psihotici, nevrotici si normali
(Wheeler s.a., 1951. Si aceasta n aIara Iaptului deja men ionat c
taxonomia psihiatric tradi ional care a stat la baza scalelor azi si-a
pierdut din relevan a practic .
Direc ia care s-a dovedit deosebit de Iructuoas pentru diagnoz
este utilizarea M.M.P.I. prin aspectele conIigurale ale proIilelor, sau
prin modelele de scoruri. nc din 1951, autorii testului public un Atlas
pentru utilizarea clinic a M.M.P.I. n care codiIic numeric scalele si
Iurnizeaz astIel de proIile codiIicate mpreun cu anamnezele cazurilor
a peste 968 de subiec i. Taxonomii largi au Iost derivate empiric prin di-
Ierite studii asupra modelelor de proIile pentru probleme de tip nevrotic,
psihotic, comportamentale sau psihosomatice.
n Iine, o utilizare inedit , dar semniIicativ calitativ, care dove-
deste alte numeroase probe din itemii lui. Cele 9 scale ini iale, mpreun
cu cele 3 scale de validare ini iale (scala K Iiind construit ulterior)
integreaz doar 366 din cei 550 de itemi posibili care, de altIel, se reco-
mand s Iie n ntregime parcursi de subiec i. Azi, doar 391, iar unii
dintre itemi nu sunt deloc cuprinsi n vreo alt scal adi ional .
Printre noile scale derivate sunt: introversia social (Si), aomi-
nan a (Do), responsabilitatea (Re), nevrotismul (Ne), prefuaecata (Pr),
statut socio-economic (St), reciaivism (Rc) si chiar scale organice
precum PF destinat diIeren ierii cazurilor cu le:iuni ale lobului parietal
vs. cele cu le:iuni ale lobului Irontal, sau IBO destinat m sur rii
caracteristicilor psihice la veterani cu aureri lombare func ionale aife-
ren iator ae ca:urile cu patologie organic .
Exist inventare care, n mod expres, n construirea lor, s-au
raportat la M.M.P.I. AstIel, C.P.I. care s-a constituit prin opozi ie ca o
Ia a normalului sau, mai recentul N.V.M. care grupeaz n cinci scale
(negativism, somatizare, timiditate, psihopatologie, extraversie), cu
itemi diversi din 11 scale standard M.M.P.I. (Iuteijn & Kok, 1985).
Primul chestionar clinic bazat pe sindroame nosologice yi
valid ri clinice
Primele studii ncep la Universitatea Minnesota n 1940, de c tre
cei doi autori Hathaway si McKinley. Dac prima publicare s-a produs
n 1941, prima revizuire serioas a Iost publicat 11 ani mai trziu.
ntre timp, n 1943 este publicat oIicial manualul si testul n Iorma
primar . n anul 1946 apare un manual suplimentar prezentnd scala K
si Iorma colectiv . n 1951 apare un nou manual, precum si atlasul de
interpretare.
250
Con inuturile itemilor acoper o gam divers si larg de
probleme, 26 de tipuri diIerite, dintre care: s n tatea, simptomele
psihosomatice, tulbur ri neurologice, disIunc ii motorii; atitudini reli-
gioase, politice, sociale; maniIest ri comportamentale nevrotice sau
psihotice, precum st ri obsesive si compulsive, iluzii, halucina ii, idei
de persecu ie, Iobii, aspecte sadice sau masochiste; aspecte privind
masculinitatea-Ieminitatea; aspecte privind Iamilia etc.
Esantionul de normare utilizat const n principal din peste 700
de subiec i ai spitalului din Minnesota, studen i, precum si loturi de
epileptici si tuberculosi. Testul este satisI c tor pentru vrste ntre
16 - 55 ani, pentru ambele sexe. Cazurile psihopatologice au Iost n
am nun ime studiate si diagnosticate dup normativele clinice ale
vremii si au Iost comparate cu loturi de normali, principalul criteriu
empiric Iiind gradul de concordan ntre diagnosticul prezumtiv pe
baza scalelor testului si diagnosticul clinic. Studiile de validare indic ,
de exemplu n manualul din 1951, c n cazul a 60 dintre bolnavii
noi admisi, diagnosticul Iormulat pe baza testului coincide cu cel
clinic deIinitivat ulterior.
Chiar n situa ia n care un rezultat ridicat al unei scale va Ii
concordant cu diagnosticul clinic propriu-zis, prezen a unei tr s turi
anormale n tabloul clinic va Ii constatat aproape ntotdeauna (Atlas,
1951). ntre diIerite sindroame clinice exist interrela ii dinamice, care
permit autorilor prezentarea unor modele de covaria ie a scorurilor
unora dintre scale.
Limite n interpretarea datelor
Discutarea critic a chestionarului se poart n special, cum am
men ionat deja, n leg tur cu validitatea de construct a scalelor.
n aIara acestei limite pe care o vom prezenta mai amplu n
secven a urm toare, se mai reproseaz chestionarului un aspect care este
intrinsec acestui tip de probe: valoarea r spunsurilor depinde de modul
cum subiectul este capabil s -si constientizeze propriile sentimente,
atitudini etc. Totusi, unei astIel de critici i se r spunde c n validarea
scalelor nu s-a inut seama de con inutul r spunsurilor, ci de valoarea
discriminativ ntre patologie si normalitate. Acest aspect explic si
valoarea diagnostic nalt si recunoscut a M.M.P.I.-ului pentru unele
tr s turi ca psihopatia sau isteria unde de regul r spunsurile si compor-
tamentul subiectului sunt diametral opuse (Delay, Pichot, Perse, 1955).
Testul nu ine seama nici de gradul de constientizare, nici de precizia
evalu rii r spunsului, nici de exactitatea acestuia. Ca orice scal vali-
dat prin metoda criteriului extern, au Iost selec iona i acei itemi care
251
experimental s-au eviden iat ca semniIicativi, desi con inutul lor nu pare
totdeauna a avea o rela ie evident cu sindromul avut n vedere.
Date despre modelul M.M.P.I. 2
O problem care a trenat de-a lungul anilor de utilizare a
M.M.P.I.-ului a Iost relativa s r cie a datelor inIorma iei de tip
psihometric raportat de autori n Manualul testului. n aIara manu-
alului din 1951, au Iost publicate Iorme revizuite n 1967 si 1983. Se
dau Ioarte pu ine date n aIara coeIicien ilor de Iidelitate (despre care
se stie c variaz de la 46 la 93 pentru o retestare de la trei zile dis-
tan la un an distan pentru cele 10 scale clinice), dar nu se dau date
despre consisten a intern sau despre coeIicien ii de validitate. De
Iapt, acest aspect contravine standardelor interna ionale pentru testarea
educa ional si psihologic A.P.A. 1985 si exist multe voci critice la
adresa chestionarului.
AstIel, de exemplu, H.J.Eysenck observa nc din 1949 c ,nu
se stie nimic despre intercorela iile scalelor diagnostice, ,Iidelitatea
scalelor nu este Ioarte nalt , ,grupele de diagnostic se bazeaz pe o
clasiIicare psihiatric recunoscut ca inadecvat si discutabil si, n
Iine, ,num rul de itemi este excesiv. De asemenea, peste 10 ani, Ellis
sublinia c , ,desi se poate conchide c MMPI poate Ii mai valid n dis-
criminarea de grup dect un inventar obisnuit, validitatea sa absolut
r mne nc n dubiu; si ,presupunnd c MMPI are un anume grad
adecvat de validitate n capacitatea de a distinge un tip de persoane de
altul, eIicien a utiliz rii lui la nivelul diagnozei individuale r mne
nc s Iie dovedit .
n 1989 apare Iorma a doua a M.M.P.I., ca urmare a activit ii
unui Comitet de restandardizare a M.M.P.I. numit n 1982 si Iormat
din J.Butcher, G.Dahlstrom, J.Graham si A.Tellegen. Au Iost modi-
Iica i 82 dintre itemii originali si s-au ad ugat nc 154. Noua versiune
are redistribui i itemii scalei F, con ine nc dou scale de validare:
VRIN scal ce m soar inconsisten a r spunsurilor subiectului si
TRIN scal destinat evalu rii tendin ei subiectului de a aproba
orice item. De asemenea, au Iost incluse nc 5 scale clinice standard
dintre care: scala HEA evalund preocup rile pentru s n tate, scala
TPA viznd tipul de personalitate A, iritabil, ner bd tor, hiperactiv,
scala FAM care include problematica tulbur rilor sau abuzurilor
intraIamiliale, scala WRK care evalueaz atitudini sau comportamente
ce pot interIera cu perIorman a n munc .
Subliniem c ae,i s-a publicat M.M.P.I. 2 care este in moa curent
utili:at, proba original nu a fost scoas ain u:, este consiaerat in
252
continuare ca opera ional si exist nc mai mul i utilizatori care o
preIer (Merenda, 1993).
Manualul Iormei 2 este mai bogat n date psihometrice, date des-
pre esantioanele normative, date item-metrice, reIerin e bibliograIice
complete. AstIel, de exemplu, manualul M.M.P.I 2 oIer coeIicien i
test-retest separa i pentru loturi de subiec i masculini si loturi de
subiec i Ieminini, ob inute dup un interval de, n medie, 7 zile. Acesti
coeIicien i sunt semniIicativi pentru toate cele 10 scale, cel mai sc zut
Iiind de .56 pentru scala Ma, cel mai nalt .88 pentru scalele Hy si Pt.
Opera ional, proIilele M.M.P.I. si M.M.P.I. 2 bazate pe cele 10
si, respectiv, 15 scale clinice, sunt interpretate ca si cnd ar evalua tr -
s turi. n acest sens, una dintre criticile care persist si n prezent este
Iaptul c o astIel de utilizare cere un calcul al Iidelit ii dup intervale
mai mari, de luni sau ani.
n privin a consisten ei interne, a Iost calculat coeIicientul
Kuder-Richarson pentru ambele variante, cu observa ia c loturile de
subiec i masculini si Ieminini sunt mult mai mari pentru M.M.P.I. 2.
Pentru scalele individuale exist o variabilitate considerabil ; aspectul
cel mai inacceptabil este legat de nivelul sc zut la scale precum MI,
Pa, Ma, Pd (sub 70), ceea ce pare s indice mai degrab eterogenitatea
acestor scale dect omogenitatea lor.
Aceast situa ie aduce problema dac itemii acestor scale chiar
apar in respectivelor con inuturi si contribuie la scorul scalei date.
Situa ia este mai neIavorabil pentru MMPI 2, ceea ce pentru unii
cercet tori naste ntrebarea dac revizia M.M.P.I.-ului a mbun t it
sau nr ut it inventarul; ,Iiecare din cele 10 scale clinice se compune
dintr-un num r de itemi care tind s duc la un coeIicient nalt doar
atta timp ct to i itemii scalei nu coreleaz 0 sau negativ unul cu
cel lalt (Cortina, 1993).
S-a realizat si o analiz Iactorial asupra scalelor, separat pentru
cele dou loturi, masculin (1138 subiec i) si Ieminin (1462 subiec i)
care, n viziunea unor cercet tori, ridic de asemenea probleme. AstIel,
de exemplu, se reproseaz manualului c nu realizeaz o ncercare de a
interpreta structura Iactorial conIundat la nivelul Iactorilor II si III si
nici de a se explica emergen a unor scale precum, pentru subiec ii
masculini, depresia (D), paranoia (Pa) si introversia social (Si), care
contribuie simultan pozitiv n componen a Iactorului III. Pentru lotul
Ieminin, ipohondria (Hs) si depresia (D) apar att pentru Iactorul II, ct
si pentru Iactorul III, iar schizoIrenia (Sc) contribuie substan ial la
nivelul Iactorilor I si II.
253
AstIel se consider nu lipsit de sens, avnd n vedere capacitatea
recunoscut a chestionarului de a discerne ntre nevrotici, psihotici si
normali - c datele analizei Iactoriale demonstreaz mai degrab c cele
10 scale clinice m soar un Iactor general, doi Iactori de grup si poate
un Iactor speciIic, masculinitatea Ieminitatea.
Toate aceste aspecte men ionate sprijin n continuare rezerva Ia
de validitatea de construct a proIilelor M.M.P.I. n ambele variante.

8.2. Scalele standard ale M.M..P.I.: con inutul scalelor de validare
yi al scalelor clinice, aspectele de psihopatologie

Semnifica ia scalelor de validare ale profilelor
Sunt construite de autori 4 scale de validare: ,..., ,I, ,F,
,K. Primele trei sunt de obicei utilizate pentru evaluarea global a
nregistr rilor la prob ; dac scorurile trec de o valoare maxim admis ,
pot Ii suspectate nregistr rile.
Scala ,K are Iunc ia unei ,variabile normalizatoare calculate
pentru a permite o corec ie a scorurilor scalelor clinice. Unele date din
cercet rile experimentale nu sprijin ns valoarea corec iilor k pentru
cresterea capacit ii discriminative a scalelor.
Gough, 1950, Iurnizeaz o m sur suplimentar bazat pe
diIeren a ntre scorurile F - K ca evaluare a distorsiunii posibile (de
exemplu, a simul rii voite a unor simptomatologii).
Scala ,? - num rul de itemi la care subiectul a r spuns ,Nu stiu
Nota brut : num rul de ntreb ri la care subiectul r spunde ,nu
stiu. Cnd scorul e Ioarte ridicat, rezultatele ntregului test nu sunt
valide. Moderat ridicat (conIorm norm rii n note T) semniIic o
subevaluare a ansamblului proIilului.
Scala ,L -minciuna
Itemii scalei, 15, au Iost re inu i n baza criteriului c subiectul
ar putea s admit un comportament neIavorabil. Din datele empirice,
se consider c unele tipuri de comportamente neIavorabile sunt
admise de peste 95 dintre subiec ii normali.
Din aceast perspectiv , un rezultat ridicat indic o tendin de
prezentare (constient sau quasi-constient ) sub o lumin Iavorabil ,
Iapt care inIluen eaz r spunsurile la test. Acest lucru conduce la o
probabil subapreciere a notelor patologice.
Pentru lotul de comparative Iormat din subiec i normali s-a
observat c nota este cu att mai ridicat cu ct sunt mai rigizi.
254
SemniIica ia unei note ridicate:
n isterie, ridicarea notei rezult dintr-o atitudine inconstient ;
la unii paranoici si n psihopatii, ridicarea notei rezult dintr-o
dorin constient de a se prezenta ntr-o lumin Iavorabil .
Scala nu invalideaz propriu-zis posibilitatea de a interpreta an-
samblul proIilului, ci indic o subestimare a notelor psihopatologice.
Scala ,F, frecven
Are un total de 24 de itemi. Subiec ii sunt de acord cu majori-
tatea acestora. Nota brut medie se situeaz ntre 4 si 10.
R spunsurile corespunz toare scalei Iiind relativ conven ionale, su-
biec ii neconven ionali ajung s prezinte scoruri ridicate, ntre 10 si 20.
Un scor brut superior lui 20 indic Iie c subiectul nu a n eles
testul (desi proba trebuie administrat numai unor subiec i cu un Q.I.
normal); Iie c subiectul prezint o anomalie mental serioas , iar n
aceast situa ie nota F indic gradul de anormalitate al subiectului.
Scala ,K, corec ie
A Iost construit pentru a se putea corija o eventual inIluen a
atitudinii subiectului, dar poate eviden ia si unele simptome patologice.
Desi este legat de I si F, exploreaz un alt tip de Iactori de
distorsiune: subiec ii cu un scor K ridicat tind s adopte o atitudine
deIensiv Ia de obiceiurile lor psihologice, de aceea tind s prezinte
un proIil ,normalizat. Subiec ii cu un scor sc zut au tendin a opus ,
spre autocritic si admiterea unor simptome, chiar dac este nesemni-
Iicativ importan a real a acestora.
Nota K are si o semniIica ie n sine: scorul ridicat este un
prognostic bun pentru un bolnav mental, indicnd capacitatea relativ
a subiectului de a-si rezolva propriile probleme.
Diferen a F - K
Elimin posibilitatea existen ei unui ,trucaj deliberat al r spun-
surilor. n mod normal diIeren a este cuprins ntre 11 si -12 (calculate
pentru un lot de 690 normali, 100 bolnavi cu simptomatologie psihopa-
tologic si 200 bolnavi somatici, media calculat Iiind 9).
Gough consider c o diIeren cuprins ntre 4 si 7 ar trebui
s trezeasc o usoar ndoial , ntre 7 si 11 este suspect , iar o
diIeren superioar sau egal cu 12 este n mod sigur legat de o
IalsiIicare n sens patologic.
Cnd diIeren a F-K indic o IalsiIicare a r spunsurilor, proIilele
au o Iorm atipic , Iie sub Iorm de ,din i de Iier str u, Iie ,Ilotante,
iar notele T sunt superioare lui 70.
255
Semnifica ia scalelor clinice
Scala ipohondrie - Hs
O not Hs ridicat indic Iaptul c subiectul are tendin a de a se
plnge excesiv de boli Iizice I r nici o baz organic .
Ipohondriacii identiIica i de aceast scal sunt diIeri i de
ipohondriacii cu maniIest ri somatice. Ei au n urma lor un lung
istoric de exagerare a comentariilor asupra simptomelor Iizice. Nu au
ncredere n medic, critic tratamentul care li se aplic si alearg de la
medic la medic.
Scara diIeren iaz bine pe cei cu sindrom ipohondriac de cei
care prezint o boal Iizic real a c ror not nu este prea ridicat . De
obicei, Hs antreneaz si o oarecare ridicare concomitent a depresiei,
elementul esen ial al paternului D - Hs Iiind ns Hs.
Scala depresiei - D
A Iost validat pe un grup de depresivi melancolici.
E Ioarte sensibil : se ridic imediat ce n simptomatologie exist
o not depresiv sau anxioas .
Este egal sensibil si la eIectele terapiei si coboar rapid atunci
cnd bolnavul se amelioreaz clinic. Se ridic ntr-un mare num r de
st ri nevrotice sau psihotice.
Detecteaz subiec ii deprima i, dar capabili s -si ascund simp-
tomele depresive, avnd idei active de sinucidere.
Scala isteriei - Hy
A Iost validat pe un grup de isterici de conversie. Cuprinde de
Iapt dou grupe de con inuturi:
a) o scal de temperament isteroid, caracteriznd subiec i cu atitu-
dini sociale naive, care cer numai pentru ei aIec iune si ajutorul antura-
jului, prezint reac ii inIantile cnd preten iile nu le sunt satisI cute;
b) o scal de simptome de conversie
n popula ia normal , cele dou tipuri de probleme nu sunt
intercorelate. Ia nivelul grupului clinic, datele indic Iaptul c maniIes-
t rile de conversie se dezvolt de preIerin pe un temperament isteroid.
Autorii insist pe lipsa de maturitate a istericului care Iace ca, desi
aparent o terapie sau persuasiune terapeutic pare s conduc spre ate-
nu ri temporare, s existe posibilitatea reapari iei simptomelor.
Scala de devia ie psihopat -Pd
A Iost validat pe un grup de subiec i spitaliza i cu diagnosticul
de ,personalitate psihopat .
256
Caracteristici principale:
x absen a r spunsurilor emo ionale proIunde;
x neputin a de a proIita de experien ;
x absen a respectului pentru normele sociale.
AstIel de subiec i sunt de exemplu delincven i care comit delicte
de tipul minciunii, Iurturilor, alcoolismului, toxicomaniei sau delicte
sexuale. Ei se caracterizeaz n comportamentul lor antisocial prin:
x recidivism (incapacitate de a proIita de experien a anterioar );
x lipsa unei motiva ii a activit ii lor delictuale;
x neglijarea precau iilor care s evite descoperirea.
Scala poate Ii ridicat chiar dac subiectul n-a comis nici un delict.
Scala Pd este mai mult o scal de caracter dect simptomatologic
si este greu de IalsiIicat.
Scala nu indic numai c subiectul a prezentat conduite psiho-
pate, ci si c el e susceptibil s le prezinte.
O not ridicat poate Ii ns interpretat si ca o m rturie a unui
caracter narcisic.
Din punct de vedere terapeutic o not ridicat la aceast scal
are un prognostic prost.
Paternul notelor Pd - Pa ridicate este negativ, indicnd un caracter
agresiv, ostil si hipersensitiv.
Asocia ia Ma - Pd caracterizeaz , de obicei, delincven a.
Scala masculinitate - Mf
Scala a Iost validat pe un grup de homosexuali.
Autorii grupeaz homosexualii n 4 categorii:
x homosexuali impulsivi;
x homosexuali prin autopuni ie masochist ;
x homosexuali psihopa i, cu tendin a spre prostitu ie homosexual ,
considernd I r importan atasamentul aIectiv al partenerului;
x homosexuali ,adev ra i cu personalitate Ieminin constitu ional .
Grupul de standardizare a Iost constituit din homosexuali din
ultima categorie.
Experien a arat c nota de la aceast scal este n corela ie cu
inteligen a. Acest lucru semniIic c o not ridicat nu este obligatoriu
secondat de homosexualitate. Pe de alt parte, un subiect poate Ii
homosexual I r a avea o not ridicat . Scala are ns o relativ valoare
diagnostic pentru aspectele patologice.
Scala paranoia -Pa
Scala a Iost validat pe un grup de bolnavi paranoici. Este o
scal ,caracterial detectnd tendin e paranoide si la subiec i care
n-au prezentat niciodat maniIest ri patologice.
257
Desi are o Ioarte bun validare, unii paranoici ob in note Ioarte
joase (30-35). O not de acest nivel dac este asociat cu o not I
ridicat indic aproape sigur tendin ele paranoide.
Itemii care compun scala in de trei tipuri psihopatologice:
a) cei cu senzitivitate ridicat : subiec i cu ,epiderma sensibil ;
b) cei cu moralitate excesiv si care si aIirm ra ionalismul;
c) cei cu idei de persecu ie, nencredere.
Orice subiect, prezentnd un Pa superior notei T 70, este suspect
patologic; iar o not superioar lui T 80 aduce certitudine.
Scala psihastenie - Pt
A Iost validat pe un mic grup de subiec i ce prezentau nevroza
obsesional .
Este o scal simptomatic , itemii reIerindu-se la simptomele
Iobice si obsesionale.
O not ridicat poate n general s Iie considerat ca un indice
de anxietate.
Cea mai mare parte a nevrozelor grave au o not Pt ridicat .
Dac aceast scal are o corela ie mare cu Sc (-.70) si cu D,
coreleaz mai slab cu K.
Scala schizofrenie - Sc
A Iost validat pe un grup eterogen de schizoIreni cuprinznd
demen a precoce, diagnosticul de schizoIrenie pseudo-nevrotic , de
hebeIreno-catatonie, precum si schizoIrenie paranoid .
Autorii admit Iaptul c permite depistarea a 60 din schizoIrenii.
Unele schizoIrenii paranoide au un Sc cobort, dublat de scala
Pa ridicat .
Ia Iel, unii subiec i pur schizoizi pot avea un Sc normal.
Sunt numeroase cazurile n care scorul poate Ii ridicat I r a Ii
vorba de o schizoIrenie, de exemplu n anumite nevroze grave, sau la
unii subiec i cu o puternic introversie.
Adolescen ii au n mod obisnuit note cuprinse ntre 60 si 70 .
Ia schizoIreni exist o rela ie curbiliniar ntre gravitatea st rii
patologice si not , n sensul c la schizoIrenii vechi, rezisten i la
insulino-terapie, nota tinde s coboare.
Cu ct nota Sc este mai ridicat , cu att prognosticul este mai bun.
Sc este strns legat de Pt. Dac cele dou note sunt ridicate, iar
Pt este mult mai ridicat dect Sc, atunci diagnosticul va Ii probabil de
nevroz .
Autorii testului insist asupra pruden ei n interpretarea notelor
ridicate la aceast scal .
258
Scala hipomanie - Ma
Scala a Iost validat pe un grup de hipomaniaci.
Itemii, prin con inut, constituie 2 subscale:
a) expansivitate
b) iritabilitate
60 din subiec ii cu diagnosticul de hipomanie au o not
superioar lui 70, iar al ii au o not cuprins ntre 60 si 70.
Asocia ia Ma - Pd ridicat este destul de tipic la adolescen .
Acest tip de psihopat ar avea un prognostic relativ mai bun dect
tipurile Pd sau Pd - Pa.
Scala introversiei sociale - S
Scala nu este o scal clinic stricto sensu; ea este constituit prin
discriminarea ntre un lot de studen i care se angajeaz n pu ine
activit i extracurriculare si un lot cu caracteristici opuse. Scorurile
ridicate indic tendin a de a evita contactele sociale.
Scale suplimentare
n aIara acestor scale standard, numeroasele cercet ri au eviden-
iat si alte posibilit i de interpretare si grupare a scalelor sau itemilor.
AstIel, se pot calcula dou m suri: a nivelului de anxietate si a
gradului de interiorizare (Welch, 1951).
Inaicele ae anxietate - Ai:
Ai Hs + D +Hy / 3 + (D+Pt) - (Hs+Hy)
Se utilizeaz notele T. Nivelul anxiet ii este cu att mai ridicat,
cu ct rezultatul dep seste o not T Iinal de 50.
Raportul ae interiori:are - In:
In Hs + Pt / Hy + Pd + Ma
Raportul se calculeaz n note T, plasndu-se teoretic n jurul
lui 1; subiec ii cu tendin a spre ,interiorizarea diIicult ilor, deci spre
numeroase simptome psihosomatice sau subiective, au note T, supe-
rioare lui 1; cei care si exteriorizeaz conIlictele si trec la ac iune, au
note T mai mici de 1.

8.3. Condi ia de normalitate a scorurilor

Dac scorurile la scalele clinice se aIl n zona de normalitate,
respectiv n zona notelor T ntre 50 si 69, putem caracteriza comporta-
mentul n urm torii termeni, n Iunc ie de speciIicul Iiec rui con inut
al celor 10 dimensiuni psihopatologice.
259
1. Scala Hs, plngeri legate de simptome Iizice: pentru scorurile
peste medie, dar n zona ntre 60 si 70 note T, putem vorbi de un
comportament n care se exprim oboseal , chiar aspectul de
letargie; subiectul se simte Iizic r u
2. Scala D, simptome depresive: conduce spre imaginea unui com-
portament marcat de impresia de seriozitate, dar simultan se poate
desciIra starea de neIericire si o insatisIac ie cu sine nsusi
3. Scala Hy: apare idealist, naiv n conduite si cu tendin a de a nu
Iace Ia deloc stresului, mai ales celui social
4. Scala Pd, indic un comportament rebel, cinic, care nu ia n
considerare regulile, este agresiv n plan social, apare egoist
5. Scala MF: pentru scorurile peste medie avem de a Iace cu un
comportament dominat de sensibilitate; scorurile sc zute indic un
interes exagerat pentru modelul propriului sex. Un scor nalt la un
proIil masculin: persoana apare binecrescut , cu o conduit ma-
nierat , dar cu note Ieminine; un scor nalt la un proIil Ieminin
indic un comportament dur, dominat de ambi ie si voin
6. Scala Pa: un comportament de tip perIec ionist si greu de desciIrat,
secretos; scorurile moderate l Iac mai ,acceptabil n plan social
7. Scala Pt: dependent, doreste s plac , dar dominat si de un sentiment
de inIerioritate care l Iace indecis si nelinistit
8. Scala Sc: un comportament diIicil, negativ, ciudat, apatic; o per-
soan c reia parc i lipseste capacitatea de a interrela iona
9. Scala Ma: un comportament expansiv, optimist, Ioarte rapid si
decis si, n acelasi timp, deloc legat de obiceiuri
10. Scala Si: neaIirmativ, mult prea constient de sine, timid. Pentru
scorurile sub medie ne astept m s g sim reversul, respectiv un
comportament activ si sociabil.

8.4. Codificarea rezultatelor

Reguli:
1. Se selecteaz scorurile peste 54 not T si se pun n ordine ierarhic ,
de la nota T cea mai mare la cele care dep sesc T 54.
2. Dac exist dou scale cu aceeasi not T, se subliniaz cu o linie
leg tura dintre ele. Dac exist si scoruri peste T 70, codul scalei
va Ii separat prin apostroI (`).
3. Dac exist scale cu scoruri peste T 80, se vor pune dou apos-
troIuri (``).
4. Dac exist scale peste T 90, se pun 3 apostroIuri (```).
5. Ia sIrsitul scalelor cu note T peste 54 se pune o linie (-).
260
6. Scalele ntre T54 si T46 nu sunt indicate n Iormul .
7. Pentru scorurile n note T sub 40 se trec astIel: imediat dup linia
de demarca ie se trece scala cu nota T cea mai sc zut si dup ea
un apostroI, (`), apoi, n ordine cresc toare, scalele pn n nota T
46, desp r ite de cte un punct (dac exist scale cu nota T egal ,
se vor sublinia).
Exemplu de Iormul de codiIicare a rezultatului la proIil: 9`4 13 - 2` 57
Formula poate Ii desciIrat n Ielul urm tor: exist 4 scale clinice
cu nota T peste 54: scala 9 are nota T 70 sau mai mare, urmeaz scala 4
si scalele 1 si 3 care au note T egale. Sub nota T 40 exist alte trei scale
dintre care cea mai sc zut este scala 2, iar mai nalte ca ea scalele 5 si 7
care au note T egale. Scalele r mase n aIara Iormulei, respectiv scalele
6 si 0, au nota T ntre 54 si 46, n zona imediat a mediei.

8.5. Exemplificarea interpret rii unui profil M.M.P.I.

Materiale necesare: Chestionar M.M.P.I., Ioaia de r spuns,
grilele, Ioaia de proIil; sau Chestionar C.P.I., Ioaia de r spuns C.P.I.,
gril , etalon, Ioaie de proIil M.M.P.I. (masculin si Ieminin), manual
pentru interpretare.
Scop: Destinat evalu rii tr s turilor caracteristice anormalit ii
psihologice dizabilitate (Hathaway si McKinley, 1952)
Obs. Scalele M.M.P.I. sunt incluse n structura scalelor C.P.I. sub
Iorma unor scale abreviate (v. cap. C.P.I.). AstIel, aplicarea Inventarului
CaliIornia permite prin utilizarea unor grile speciIice M.M.P.I. si
evaluarea personalit ii din punct de vedere psihopatologic. Propor ia de
itemi comuni ntre cele dou teste variaz de la 22 la 60 (media de
43) si se justiIic prin Iaptul c o mare parte dintre itemii C.PI. au Iost
prelua i direct din M.M.P.I. (Minulescu, 1996).
Structur : Inventarul clasic este alc tuit din 4 scale de validitate
si 10 scale clinice.
Scalele de validitate sunt: a. scala Nu stiu (?), scala minciun (I),
scala de nen elegere a testului sau de r spunsuri la ntmplare (F), scala
bipolar de disimulare pozitiv sau negativ (K).
DiIeren a F-K (indicele Gough) elimin posibilitatea unui trucaj
deliberat al r spunsurilor.
Scalele clinice sunt: scala ipohondrie (Hs), scala depresie (D),
scala isterie (Hy), scala devia ie psihopat (Pd), scala masculinitate-
Ieminitate (MI), scala paranoia (Pa), scala psihastenie (Pt), scala
schizoIrenie (Sc), scala hipomanie (Ma), scala introversie social (Si).
261
Interpretarea prescurtat a scalelor:
1. Scala ipohondrie (Hs) o not ridicat pe aceast scal indic
Iaptul c subiectul are tendin a de a se plnge excesiv de boli
Iizice I r nici o baz organic
2. Scala depresie (D) detecteaz subiec ii depresivi si anxiosi
3. Scala isterie (Hy) determin temperamentul isteroid si simpto-
mele de conversie
4. Scala devia ie psihopat (Pd) este mai mult o scal de caracter,
dect una simptomatologic si indic prezen a, cu sau I r con-
duite maniIeste, a caracteristicilor psihopate de personalitate
5. Scala masculinitate-Ieminitate (MI) m soar caracteristicile ho-
mosexuale ale personalit ii de diIerite categorii (prin autopuni ie
masochist , impulsivi, psihopa i, cu personalitate Ieminin )
6. Scala paranoia (Pa) detecteaz tendin ele paranoide si paranoice
7. Scala psihastenie (Pt) scal simptomatic , care m soar simpto-
mele Iobice si obsesionale
8. Scala schizoIrenie (Sc) surprinde demen a precoce, schizoIrenia
pseudo-nevrotic , hebeIreno-catatonic , paranoid
9. Scala hipomanie (Ma) m soar expansivitatea si iritabilitatea
hipomaniacal
10. Scala introversie social (Si) nu este o scal patologic propriu-zis .
Ea m soar tendin a de evitare a contactelor sociale.
Se calculeaz cei doi indici: nivelul de anxietate (Ai) si gradul
de interiorizare (In) conIorm unor Iormule indicate de Welsh n care
sunt utilizate notele standard (note T).
Aplicarea Iormei abreviate a M.M.P.I. presupune utilizarea C.P.I.
Prin urmare se aplic C.P.I. conIorm regulilor precizate n descrierea
C.P.I. ntr-o astIel de situa ie cotarea se Iace n mod speciIic, astIel:
pornind de la rezultatele ob inute la scale se aplic si o Iormul de
calcul speciIic , care include indici de ponderare. Rogers utilizeaz
ecua ia y ax +b pentru a determina valoarea scorurilor pe scalele
derivate; y reprezint scorul brut estimat al scalei corespunz toare din
M.M.P.I., x reprezint scorul brut al scalei abreviate construite din
itemii testului C.P.I. (se ob ine prin aplicarea grilei si sumarea coinci-
den elor r spunsurilor), a si b reprezint constante calculate pentru
Iiecare dintre aceste scale. Cu aceste scoruri brute y trebuie procedat n
continuare conIorm corec iilor obisnuite care se aplic scorurilor brute
ob inute prin aplicarea propriu-zis a M.M.P.I.
Cotare: n situa ia cnd utiliz m testul M.M.P.I., cotarea se Iace
direct pe un proIil masculin sau Ieminin n acord cu sexul subiectului
262
respondent. De asemenea, notelor brute la unele dintre scale li se adaug
o cot din nota brut a scalei K (scala de corec ie), iar rezultatul se
raporteaz la etalonul n note T al proIilului. Se marcheaz pe Ioaia de
proIil M.M.P.I. rezultatele astIel ob inute si se traseaz proIilul.
Interpretare: Se respect regulile precizate de manual. Ca regul
general orice perIorman care dep seste 70 not T indic prezen a
unei tendin e anormale.
N.M., Iemeie, 43 ani, are urm toarele rezultate pe scalele clinice
MMPI: 13`72 4869 (59): scoruri Ioarte nalte, peste 70 note T, la 1,
HS ipohondrie si 3, Hy, isterie; scoruri nalte, peste 54 note T, 7 si 2, Pt,
psihastenia si D, depresia, 4, Pd, devia ie psihopat , 8, Sc, schizoIrenie,
6 si 9, respectiv Pa, paranoia si Ma, hipomania; MI, masculinitate
Ieminitate are scorul 59 not T; iar la scalele de validare prezint : I, 5,
F, 3 si K, 11.
Descriere abreviat a ca:ului: probleme legate de lipsa de
control comportamental n rela ia cu Iiul; probleme proIesionale: nivel
de anxietate ridicat, de c iva ani a demisionat; probleme emo ionale:
so ul este un b utor mp timit; ea se maniIest caustic , deIensiv ;
este internat cu diagnosticul de alcoolism.
Pacienta atribuie consumul excesiv de alcool nevoii de a sc pa
din disputele conjugale. Frecventele probleme maritale; dar de Iiecare
dat continu s consume alcool n ciuda consecin elor adverse. n
prezent, ca simptome: tremurul minii, insomnia, nervozitatea, grea a,
nevoia de a voma, anxietatea.
Interpretarea ca:ului cI. M.M.P.I.:
Scorurile ae valiaare a scalelor MMPI sunt n gama normal ,
ceea ce indic validitatea proIilului si posibilitatea de a interpreta
scorurile la scalele clinice ca atare, n m sura n care nici una dintre
scalele de validare nu indic o tendin de IalsiIicare a r spunsurilor.
Rezultatele indic o tendin evident spre ipohondrie. Tr s tura
esen ial a ipohondriei este preocuparea legat de teama de a avea o
boal serioas din cauza unei gresite interpret ri a unuia sau mai multor
simptome. Examinarea medical general nu a identiIicat un sindrom
coerent. Desigur, ideea unei boli si centrarea pe orice simptom Iizic au
persistat si persist n mintea bolnavei. Pacienta atribuie simptomele
datorate abuzului de alcool unei boli suspecte si este Ioarte preocupat
de aceast posibilitate. Are o atitudine critic Ia de medic si tratament.
Ia pacient , simptomele ipohondriace sunt asociate cu cele de tip
isteric: tr s tura esen ial este o emo ionalitate excesiv si necontrolat
si comportamentul de atragere captare a aten iei (se simte neconIor-
263
tabil si neapreciat cnd nu este n centrul aten iei; tinde s atrag
aten ia chiar n modalit i dramatice). Alcoolul poate Ii interpretat ca o
deIens , ca o tendin de a se retrage si a-si construi propria lume, dar,
de asemenea, utilizarea alcoolului poate nsemna un mijloc de atragere a
aten iei. Acestei tr s turi i se adaug si un grad nalt de sugestibilitate
care este n sine o caracteristic important a unui alcoolic: opiniile ei,
sentimentele ei sunt inIluen ate usor de al ii sau de atmosIera din jur.
Persoana are scoruri nalte si la scalele psihastenie, depresie,
devia ie psihopat , paranoia si schizoIrenie. Scorul la scala Pt indic un
nivel nalt de anxietate si o preocupare de ,a Iace tot ce poate: tinde s
in totul n ordine, s aib un control mintal si interpersonal cu pre ul
lipsei de Ilexibilitate, deschidere si eIicien . Pacientul este excesiv de
atent si gata s repete, acord o aten ie mare detaliilor si mereu veriIic
dac nu exist posibile greseli; in extremis putem vorbi de Iobia de a nu
gresi. Desigur, la locul de munc o astIel de persoan este apreciat
pentru c apare excesiv de devotat muncii si productivit ii; iar pentru
pacient , munca proIesional a Iost un mijloc de a-si dovedi calit ile,
abilitatea de a deveni ,cineva, de a-si satisIace nevoile histrionice.
Cnd nu a mai mers la serviciu, s-a sim it dezam git de sine, a crescut
lipsa de stim personal si solu ia temporar a Iost alcoolul, modul de a
sc pa si de a evita conIruntarea cu diIeritele probleme existen iale.
n consecin , si dispozi ia ei aIectiv a Iost aIectat si au ap rut
simptome de tip depresiv; personalitate sensibil n general, pacienta a
devenit trist , mintea ei s-a populat cu idei negative, chiar legate de
sinucidere; prezentul, trecutul si viitorul sunt privite ntr-un mod nega-
tiv. ncrederea n propriile posibilit i si abilit i a sc zut semniIicativ.
Pentru a se sim i mai bine a Iolosit alcoolul care, pentru o perioad
scurt de timp, i-a adus linistea necesar , att c aceast pace era Ials
si a produs diIerite tulbur ri.
Nivelul Pd indic absen a unei implic ri emo ionale n rela io-
narea uman si n orice activitate, incapacitatea de a nv a din propria
experien , propriile greseli si chiar dezacordul cu normele sociale. Are
un control negativ n ceea ce priveste regulile sociale si valorile accep-
tate de marea majoritate a semenilor: bnd, violeaz normele sociale si
g seste o posibilitate de a evita temporar constrngerile sociale.
Putem observa si mprejurarea, pe care autorii manualului testului
o prev d, Iaptul c , n situa ia n care scorul la Pd este la Iel de nalt ca
cel de la Sc, este vorba de o persoan nevrotic . Pe de alt parte, po-
ten ialul legat de halucina ii si iluzii poate Ii direct evaluat ca eIect
psihologic al abuzului de alcool. Aceste maniIest ri sunt legate cumva
de ideile de tip paranoid. Scala identiIic trei tipuri de persoane: cei care
264
prezint un nivel nalt de senzitivitate; persoane cu o moralitate
excesiv , care si sus in ra ionalismul; indivizi ce sunt suspiciosi si nu
cred pe nimeni. Pacienta este un tip senzitiv, dar este posibil s existe si
o doz de interpretativitate datorat nesiguran ei.
Scorul Ma este explicabil ca eIect al alcoolului; n primul stadiu,
consumul alcoolului conduce spre o dispozi ie ,bun , tendin a spre
exhibare a resurselor si impulsurilor exhibate care este asociat cu
iritarea si nervozitatea, uneori cu un comportament violent.
Scorul de MF indic o identiIicare bun cu rolul social asociat
statutului Ieminin.
(Analiza a Iost reprodus dup An Atlas for the Clinical Use of
MMPI, Univ. Minnesota Press, Mineapolis, pg. 49 50).

EXTINDERI
Prezentarea noilor scale standard yi experimentale din M.M.P.I. 2,
M.M.P.I. 2 A

Scale clinice de baz :
I (minciun , 15 itemi), F (Raritate, 60 itemi); K (Corec ie, 30
itemi); 1. Hs (ipohondrie, 32 itemi); 2. D (Depresie, 57 itemi); 3. Hy
(isterie de conversie, 60 itemi); 4. Pd (devia ie psihopat , 50 itemi);
5. MI-m (Masculinitate - Feminitate, b rba i, 56 itemi) / MI - I (Femei,
56 itemi); 6. Pa (paranoia, 40 itemi); 7. Pt (Psihastenie, 48 itemi);
8. Sc (schizoIrenie, 78 itemi); 9. Ma (hipomanie, 46 itemi); 0. Si
(Introversie social , 69 itemi);
Subscalele Harris - Lingoes:
D1 (Depresie subiectiv , 32 itemi); D2 (Ientoare psihomotorie,
14 itemi); D3 (DisIunc ionare Iizic , 11 itemi); D4 (Obtuzitate mental ,
15 itemi); D5 (Ruminare, 10 itemi); Hy1 ( Negarea anxiet ii sociale, 6
itemi); Hy2 (Nevoie de aIec iune, 12 itemi); Hy3 (Sl biciune, 15 itemi);
Hy4 ( Plngeri somatice, 17 itemi); Hy5 (Inhibarea agresivit ii, 7
itemi); Pd1 (Nen elegeri n Iamilie, 9 itemi); Pd2 (Probleme cu auto-
ritatea, 8 itemi); Pd3 (Imperturbabilitate social , 6 itemi); Pd4 (Alienare
social , 13 itemi); Pd5 (Alienare de sine, 12 itemi); Pa1 (Idei de perse-
cu ie, 17 itemi); Pa2 (Sensibilitate, 9 itemi); Pa3 (Naivitate, 9 itemi);
Sc1 (Alienare social , 21 itemi); Sc2 (Alienare emo ional , 11 itemi);
Sc3 (Iips de st pnire a Eului, pe plan cognitiv, 10 itemi); Sc4 ( Iips
de st pnire a Eului, pe plan conativ, 14 itemi); Sc5 ( Iips de st pnire
a Eului, prin deIectul inhibi iei, 11 itemi); Sc6 (Tr iri senzoriale bizare,
20 itemi); Ma1 (Amoralitate, 6 itemi); Ma2 (Accelarare psihomotorie,
11 itemi); Ma3 (Imperturbabilitate, 8 itemi); Ma4 (InIla ie a Eului, 9 itemi).
265
Sub-scalele S-O ale lui Wiener yi Harmon:
D-O-Depresie, O, 39 itemi; D-S-Depresie, S, 18 itemi; Hy-O-
Isterie, O, 32 itemi; Hy-S-Isterie, S, 28 itemi; Pd-O-Devia ie psihopat ,
O, 28 itemi; PD-S-Devia ie psihopat , S, 22 itemi; Pa-O-Paranoia, O,
23 itemi; Pa-S-Paranoia S, 17 itemi; Ma-O-Hipomanie,O,23 itemi;
Ma-S-Hipomanie, S 23 itemi.
Subscalele Si:
Si1 (Timiditate, jen , 14 itemi); Si2 (Evitare social , 8 itemi);
Si3 (Alienare, de sine si al ii, 17 itemi).
Scale suplimentare:
A (Anxietate, 39 itemi); R (ReIulare, 37 itemi); Es (For a
Eului, 52 itemi); MAC-R (Alcoolism MacAndrew, revizuit , 49
itemi); Fb (scala F, partea a doua, 40 itemi); VRIN (Incoeren varia-
bil a r spunsurilor, 67 perechi de itemi); TRIN (Incoeren puternic
a r spunsurilor, 23 perechi); O-H (Ostilitate hiper-controlat , 28
itemi); Do (Dominan , 25 itemi); Re (Responsabilitate social , 30
itemi); Mt (Adaptare proast , elevi, 41 itemi); GM (Rol sexual, gen
masculin, 47 itemi); GF (Rol sexual, gen Ieminin, 46 itemi); PK
(Perturb ri de stres post-traumatic, Keane, 46 itemi); PS (Perturb ri de
stres post-traumatic, Schlenger, 60 itemi); MDS (Scal de suIerin
conjugal , 14 itemi); APS (Scal de tendin spre adic ie, 39 itemi);
AAS (Scal de admitere a adic iei, 13 itemi).
Scale de con inut:
ANX (Anxietate, 23 itemi); FRS (Temeri, 23 itemi); OBS (Ob-
sesionalitate, 16 itemi); DEP (Depresie, 33 itemi); HEA (Preocup ri
legate de s n tate, 36 itemi); BIZ (Bizareria gndirii, 23 itemi); ANG
(Mnie, 16 itemi); CYN (Cinism, 23 itemi); ASP (Conduite antisociale,
22 itemi); TPA (Tip A, 19 itemi); ISE (Stim de sine sc zut , 24
itemi); SOD (DisconIort social, 24 itemi); FAM (Probleme Iamiliale, 25
itemi); WRK (InterIeren cu munca, 33 itemi); TRT (Atitudine
negativ Ia de un tratament, 26 itemi).
Itemi cheie, Koss-Butcher (privesc simptome centrale):
Stare de anxietate acut ; Amenin area agresiunii; ConIuzie
mental ; Idea ie suicidar de tip depresiv; Stres situa ional datorat
alcoolismului; Idei de persecu ie.
Itemi cheie, Lachar-Wrobel:
Anxietate si tensiune; Perturbarea somnului; Gnduri si tr iri de-
viante; Atitudine antisocial ; Mnie problematic ; Simptome somatice;
Depresie si neliniste; Credin e deviante; Abuz de substan e; ConIlicte
Iamiliale; Probleme si devia ii sexuale.
266
M.M.P.I. 2 A

M.M.P.I. nu a Iost construit pentru persoane sub 18 ani.
M.M.P.I. A este o versiune construit pentru adolescen i, utilizabil
pentru intervalul de vrst 14 - 18 ani.
Desi M.M.P.I. -ul ini ial a Iost destinat utiliz rii pentru adul i,
testul a Iost utilizat si pentru adolescen i (Hathaway si Monachesi,
1953, 1957, 1961, 1963); de Iapt, paradoxal, s-a dovedit a Ii cel mai
larg utilizat instrument pentru evaluarea adolescen ilor.
Totusi, o analiz a itemilor aduce date legate de Iaptul c mul i
itemi sunt inadecva i pentru experien a de via a unui adolescent si,
complementar, Ioarte pu ini itemi privesc experien e tipice sau speciIice
adolescen ei (legate de grupul de egali, de scoal etc.). De asemenea
utilizarea normelor pentru adul i n cazul adolescen ilor nu este adecvat
pentru c tinde s supra-patologizeze subiec ii adolescen i; de Iapt, s-a
dovedit si contrariul, utilizarea unor norme pentru adolescen i construite
pe M.M.P.I. clasic tind, invers, s sub-patologizeze adolescen ii cu pro-
bleme (Archer, 1984, Archer si al. 1986, cI. J.Graham, M.M.P.I. -2
Assessing Personality and Psychopathology, 1993).
Ini ial, s-a dezvoltat o Iorm experimental , Iorma TX care
includea un total de 704 itemi din care: cei 550 itemi din M.M.P.I.
ini ial, unii rescrisi; noi itemi ad uga i ce privesc complian a, atitudinile
Ia de schimbarea comportamentului, itemi lega i de probleme privind
alcoolul sau drogurile; de asemenea, au Iost ad uga i itemi privind arii
speciIice adolescen ei (comportament scolar, atitudini Ia de proIesori,
inIluen e n grupul de egali, probleme de diet , rela ii cu p rin ii si al i
adul i). Experimentarea acestor 704 itemi a condus la selectarea n Iinal
a 478 dintre ei; unii dintre acestia au Iost rescrisi (de exemplu, prin tre-
cerea de la timpul trecut la timpul prezent). Pe aceast Iorm au Iost
calculate normele, pe un lot de 805 adolescen i si 915 adolescente cu
vrste ntre 14 si 18 ani.
Scalele I, F si K au Iost p strate din M.M.P.I. original cu unele
schimb ri semniIicative pentru itemii scalei F. De asemenea, cores-
punz tor Iormei M.M.P.I. II, au Iost introduse scalele VRIN care s
evalueze inconsisten a r spunsurilor si TRIN, care evalueaz inIlu-
en ele negative asupra r spunsurilor adev rat si Ials.
Cele 10 scale clinice standard ale M.M.P.I. sunt men inute n
M.M.P.I. A, desi unele au mai pu ini itemi sau includ itemi pu in
schimba i. Nici una dintre scalele M.M.P.I. A nu este corectat prin
scale K.
267
Au Iost construite si cteva scale suplimentare precum: scala de
anxietate, scala de represie, scala de alcoolism MacAndrew, scala de
propensiune pentru alcool / drog, scala de recunoastere a problemelor
legate de alcool / drog, scala de imaturitate.
De asemenea, au Iost construite scale de con inut, 15 la num r
pentru a evalua dimensiunile Iundamentale: anxietate, obsesionalitate,
depresie, griji legate de s n tate, bizarerii mentale, mnie, cinism,
alienare, probleme de control, auto-stim sc zut , nivel de aspira ii sc -
zute, disconIort social, probleme de Iamilie, probleme legate de scoal ,
indicatori de tratament negativ. Se consider c aceste scale ar trebui
utilizate n conjunc ie cu scalele clinice: scalele de con inut clariIic
adesea motivele ridic rii scorurilor la aceste scale si ajut clinicianul s
determine care dintre numerosii descriptori tradi ional asocia i cu aceste
scale sunt implica i n cazul respectiv. Deoarece itemii scalelor de con-
inut sunt eviden i si au validitate de aparen , ei sunt Ioarte sensibili la
atitudinea de manipulare a adapt rii sau neadapt rii.
Sunt de asemenea disponibile subscalele Harris-Lingoes si
subscalele pentru Si, desi ele nu pot Ii Iolosite ca scale independente
pentru interpret rile clinice, iar scorurile sc zute la aceste subscale nu
trebuie interpretate.
Este interesant s subliniem si cteva aspecte privind strategia de
interpretare pentru proIilul M.M.P.I. A, asem n toare cu M.M.P.I. -2.
AstIel, Butcher si Williams, 1992, au sugerat urm toarele aspecte care
trebuie avute n vedere:
1. dac exist Iactori extra-test care pot explica rezultatele M.M.P.I. A;
2. care sunt atitudinile de r spuns ale individului?
3. care sunt simptomele si comportamentele raportate de individ?
4. care este probabilitatea unor comportamente de tip iesiri impulsive
si care este probabilitatea ca n situa ii speciIice s apar astIel de
reac ii precum si ct de severe pot Ii acestea?
5. dac problemele din scoal joac un rol semniIicativ n imaginea
clinic si care sunt acestea?
6. admite adolescentul c are probleme cu alcoolul sau alte droguri
sau exist posibilitatea de a dezvolta astIel de probleme?
7. cum arat rela iile sale interpersonale, exist inIluen e negative de
la grupul de egali, sunt semniIicative problemele de Iamilie, cum
r spunde autorit ii, sunt alienarea, sau cinismul, sau izolarea un
Iactor izolat?
8. sugereaz rezultatele necesitatea de a evalua un posibil abuz Iizic
sau sexual?
268
9. care sunt punctele puternice ale adolescentului? Care sunt impli-
ca iile proIilului la test, care sunt implica iile sau recomand rile ce
pot Ii sugerate pe baza M.M.P.I. 2 A?

Concepte caracteristice

anormal, care se ndep rteaz de norm sau normal; poate semniIica
devia ii pur cantitative n analizele statistice, dar si modele de compor-
tament deviante ale indivizilor. DiIicultatea delimit rii normalului de
anormal porneste din tendin a de a avea grani e de normalitate deIinite
de una sau alta dintre teoriile asupra personalit ii: de exemplu, n vi-
ziunea psihanalitic clasic homosexualitatea este privit ca anorma-
litate, contrar teoriilor privind nv area social . Exist o tendin de a
utiliza termeni precum neadaptare, neacomodare, deviant n leg tur
cu evaluarea unui individ considerat, respectiv l evalu m n Iunc ie de
m sura n care putem vorbi de un comportament adaptativ si nu pentru
a-l eticheta pur si simplu (DP 85)
categorii nosologice, se reIer la categorii de boli; r d cina cuvn-
tului provine din greac cu sensul de boal ; nosologia este o descriere
sistematic si o clasiIicare a bolilor
devian , orice model de comportament care este evident diIerit de
standardele acceptate n cadrul societ ii; desigur deIini ia con ine
puternice accente din domeniul etic-moral si Iolosirea termenului se
Iace speciIicnd Iorma respectiv de devian (DP 85)
dizabilitate, n general, orice incapacitate de a realiza o anumit
Iunc ie; poate Ii utilizat pentru disIunc ii congenitale sau pentru Iunc ii
pierdute din cauza unor traume, boli etc. Dizabilitat semniIic Iaptul
c persoana suIer de o anume dizabilitate. Din cauza multor conota ii
negative constituite n jurul cuvntului handicap - handicapat, se pre-
Ier desemnarea prin dizabilitat
diagnostic diferen ial, diagnosticul care are ca scop diIeren ierea
ntre dou sau mai multe boli sau tulbur ri similare pe care le prezint
un individ. Extins, a ajuns s Iie Iolosit pentru a distinge ntre condi ii
de multe Ieluri n psihologia social si n studiul personalit ii
interrela ii dinamice, termen aplicabil oric rui tip de rela ii umane n
care mai multe aspecte se ntrep trund si interrela ioneaz , astIel nct
schimbarea care apare la o persoan va avea eIecte asupra celeilalte
persoane;
dinamic este un termen care n mod speciIic se reIer la motiva ie
(R.S.Woodworth), procese inconstiente (S.Freud, C.G.Jung) si cmpuri
complexe de Ior psihologic (K.Ievin)
269
nevroz , deIineste o tulburare de personalitate sau mental care nu se
datoreaz unei disIunc ii neurologice sau organice cunoscute; termenul
poate Ii Iolosit descriptiv pentru a denumi un simptom sau grup de
simptome legate; etiologic pentru a indica rolul cauzal jucat de un
conIlict inconstient care evoc anxietate si conduce la un mecanism de
ap rare ce produce n ultim instan simptomul observat. n ultimii ani
s-au produs dou modiIic ri semniIicative n utilizarea termenului:
utilizarea denumirii de tulburare nevrotic ca un termen generic pentru
orice tulburare mental de durat , termen relativ neutru n privin a
Iactorilor etiologici; eliminarea termenului din diagnoza psihiatric ,
acompaniat de o re-atribuire a variatelor tipuri anterior recunoscute de
nevroze unor altor clasiIic ri diagnostice (DP 85)
somatizare, expresia n somatic a condi iei psihice; tulburarea prin
somatizare este o condi ie caracterizat printr-o istorie de simptome Ii-
zice multiple si recurente pentru care nu exist o cauz Iizic aparent .
Tulburarea ncepe virtual n perioada adolescen ei si are un curs cronic
sau Iluctuant implicnd o varietate de plngeri legate de disIunc ii
organice precum dureri vagi, alergii, probleme gastrointestinale,
simptome psihosexuale, palpita ii, simptome de conversie.
tulburare psihotic , un termen care acoper un num r de tulbur ri
mentale severe de origine organic sau emo ional . Diagnosticarea are
n vedere invaliditatea (deteriorarea) capacit ii de testare a realit ii:
persoana Iace inIeren e incorecte privitoare la realitatea extern , eva-
lu ri improprii ale acurate ei gndurilor si percep iilor sale si continu
s Iac erori n ciuda dovezilor contrarii. Simptomele clasice includ:
halucina ii, comportamente regresive severe, dispozi ii dramatic
neadecvate, vorbire incoerent . (DP 85)

1est de evaluare a cunoytin elor

1. Care sunt modalit ile de validare si corec ie a proIilului MMPI?
2. Care este prima scal clinic ; semniIica ii si interpretare?
3. Care este scala clinic nr. 2; semniIica ii si interpretare?
4. Care este scala clinic nr. 3; semniIica ii si interpretare?
5. Care este scala clinic nr. 4; semniIica ii si interpretare?
6. Care este scala clinic nr. 5; semniIica ii si interpretare?
7. Care este scala clinic nr. 6; semniIica ii si interpretare?
8. Care este scala clinic nr. 7; semniIica ii si interpretare?
9. Care este scala clinic nr. 8; semniIica ii si interpretare?
270
10. Care este scala clinic nr. 9; semniIica ii si interpretare?
11. Care este scala clinic nr. 10; semniIica ii si interpretare?
12. Cum se realizeaz cotarea si codiIicarea proIilului MMPI?
13. Ce scale suplimentare apar pentru aceast prim Iorm ?
14. Ce este MMPI-2; n ce constau deosebirile si supliment rile n
Iorma nou ?

Bibliografie

Hathaway S.R., McKinley J.C., 1951, Minnesota Multiphasic Personality
Inventory, Univ. Minn., Press, Minneapolis
Hathaway S.R., Meehl P.E., 1951, An Atlas for the Clinical Use of MMPI,
Univ. Minn. Press, Minneapolis
Hathaway Sarke R., Monachesi E. D., 1961, An Atlas of Juvenile MMPI
Profiles, U.M.Press, Minneapolis
Gough G.H., 1950, The F minus K Dissimulation inaex for the MMPI, Journ.,
Consult. Psychol, 14
Graham J.R., 1987, The MMPI: A Practical Guiae, OxIord Univ. Press, New
York
Graham J.R., 1993, MMPI-2: Assessing Personality ana Psychopathology,
1993 OxIord univ. Press, New York
Merenda P.F., 1993, Comparison Between the Manuals for the MMPI ana
MMPI 2: a critique, ,Europ. Journ. oI Psch. Assessment, 9, 2
Manual for Aaministration ana Scoring: MMPI 1, 1989, University oI
Minnesota Press, National Computer















271


Capitolul IX
CHESTIONARUL PSIHOPATIE, NEVROZ , PARANOIA, P.N.P.





Pre:entarea testului PNP incepe prin pre:entarea moaului cum
P. Pichot a afuns la construirea testului ae psihopatie, nevro: , psiho: ;
sunt pre:entate scalele testului ,i semnifica ia acestora, precum ,i
moaul ae corectare ,i interpretare a aatelor. Sunt pre:entate extinaeri,
un test ae evaluare a cuno,tin elor ,i referin ele bibliografice.

9.1. Cteva date de istorie

Problema detect rii oamenilor anormali psihic ntr-o colectivitate
cu ajutorul testelor mentale s-a pus pentru prima dat n 1917 n armata
S.U.A. Woodworth a propus Personal Data, un chestionar n care erau
cuprinse simptomele ntlnite cel mai Irecvent la subiec ii reIorma i
pentru nevroze. n prezent, chestionarul Woodworth-Matheus nu mai
este n uz. Evolutiv, metodele s-au multiplicat si este posibil ca la ora
actual s se precizeze caracterele Iormale pe care trebuie s le posede
asemenea probe:
1. Nu trebuie s Iie traumatizante pentru subiect. Este adev rat, n
mediul militar si ntr-un cadru de examen medical, este posibil s
pui subiectului ntreb ri raportate la tulbur ri neuro-psihice caracte-
ristice, dar este de dorit ca si n mediul civil instrumentul s poat Ii
aplicat n aceeasi m sur , iar itemii s nu par c au vreo leg tur
cu anomaliile comportamentale sau mai mult s Iac aluzii la tul-
bur ri mentale.
2. Trebuie s poat Ii administrate repede si colectiv, sub Iorma unui
test creion-hrtie colectiv.
3. Trebuie s Iie aplicabile si subiec ilor de nivel intelectual relativ
sc zut. Aceast condi ie este evident dac se doreste o prob apli-
cabil la popula ia general si nu numai la popula ii selec ionate
intelectuale. Trebuie notat c aceast condi ie pare a Ii n conIlict
relativ cu precedenta, pentru c un test creion-hrtie necesit un
nivel intelectual minim.
272
4. Trebuie s permit o corectur rapid si usoar (Iie cu ajutorul
unei grile, cu ajutorul calculatorului, n orice caz cu ajutorul unui
personal non-specializat) si un proces de interpretare la Iel de
simplu (n practic , interpretarea s Iie direc ionat de Iixarea
rezultatelor ntre anumite limite numerice cu o valoare de not
discriminatorie). Exist la ora actual un anumit num r de probe
(de exemplu, Cornell Index chestionar Iiltru, construit pentru
eviden ierea rapid dintr-un num r mare de subiec i - ini ial, tot
pentru mediul militar, care prezint simptome psihosomatice sau
de tulburare a personalit ii) care sunt mai pu in traumatizante,
care r spund la aceste condi ii.
F r ndoial , nici o prob nu va permite s se elimine practic
to i subiec ii care prezint tendin e nevrotice. Experien a clinic arat
c , dac tulbur rile nevrotice reprezint cea mai mare propor ie la
subiec ii elimina i, exist si alte dou tipuri de subiec i care pun pro-
bleme delicate: subiec ii prezentnd tr s turi caracteristice paranoice
si personalit ile psihopatice. Aceste dou tipuri de subiec i, Irecvent
nocive ntr-un colectiv, nu pot Ii detecta i printr-o prob care explo-
reaz doar tendin ele nevrotice.
P. Pichot si-a pus problema unei probe care, prezentnd caracte-
risticile prezentate, s permit o detectare rapid a celor trei clase de
subiec i.
n domeniul detect rii tendin elor nevrotice, printre diversele
probe propuse, trei teste si-au probat validitatea lor:
a) Chestionare nevrotice, derivnd din spiritul chestionarului lui
Woodworth si al M.M.P.I.
b) Testele de asocia ie de cuvinte cu alegere Ior at , derivate din
experimentul asociativ-verbal al lui Jung, precum testul lui Pressey,
testul Crown Word Iist n Marea Britanie si testul Cornell Word
Forum n S.U.A.
c) Testele de gusturi alimentare Walleu, 1945, care au demonstrat c
nevroticii declar c nu le place un num r mai mare de alimente
dect subiec ii normali. Acest aspect a Iost veriIicat n diverse ri si
n particular n Marea Britanie, de c tre Gough n 1946. AstIel, dac
chestionarele, ntr-o anumit m sur , sunt deschise ,trucajului,
testul de asocia ie este ntr-o m sur mai mic trucabil si se poate
aIirma c testul de gust alimentar nu poate Ii deloc.
Detectarea tendin elor paranoice si psihopatice este mai diIicil .
ntr-adev r numai chestionarele pot Ii Iolosite ntr-un mod valid. Aceste
dou tipuri de subiec i sunt n mod obisnuit inteligen i si au adesea
tendin a de a-si masca tulbur rile, de aceea este necesar s se utilizeze
273
chestionare ,camuIlate", n care validitatea este determinat empiric.
Cele dou sc ri Pd si Pa din MMPI r spund la aceste dou condi ii.
AstIel, GuilIord a construit un chestionar de tendin e paranoice, validat
prin analiza Iactorial . Prezen a scalelor n PNP a dus la introducerea si
a unei sc ri de nesinceritate, constituind o garan ie adi ional contra
,trucajului eventual. S-a adoptat scara ,I de la M.M.P.I.
Ca punct de plecare n Iormarea testului PNP de c tre psihiatrul
Irancez Pierre Pichot, au Iost re inute probele urm toare avnd ca baz
principiile enumerate mai nainte:
1. Pentru diagnosticul tendin elor paranoice:
a) GuilIord Martin Personal Inventary
b) Scara Pa de la MMPI.
2. Pentru diagnosticul tendin elor psihopatice:
Scara Ps de la MMPI.
3. Pentru tendin e nevrotice:
a) The Mandsley Medical Questionnaire
b) The Crown Word Connection Iist
c) O scar original de gusturi alimentare.
4. Pentru diagnosticarea nesincerit ii n r spunsuri:
Scara ,I la M.M.P.I.

9.2. Analiza itemilor yi constituirea sc rii definitive

O analiz , dus pe rezultatele subiec ilor normali, a ar tat c este
necesar s se in cont n interpretarea rezultatelor:
x de sex
x de nivelul cultural (to i subiec ii au Iost clasa i din acelasi punct
de vedere n dou grupe de popula ii de etalonare: nivel sc zut
certiIicat de studii elementare si / sau generale), nivel ridicat (cul-
tur secundar sau superioar ).
A ap rut evident c , ntr-o manier general , subiec ii de nivel
cultural sc zut au tendin a de a r spunde mai patologic dect subiec ii
de nivel ridicat si c Iemeile, la nivel cultural egal, au r spunsuri mai
patologice dect b rba ii. Pentru analiza itemilor, s-au constituit grupe
separate pe sexe si nivel cultural.
O analiz a itemilor a Iost practicat pe Iiecare contrast pentru
itemii coresponden i, utiliznd drept criteriu gradul semniIicativ al
diIeren ei ntre normali si subiec i patologici. S-a re inut astIel:
x 20 itemi din chestionarele de tendin e psihopatice au ar tat o diIe-
ren semniIicativ de cel pu in de 0.10
274
x 20 itemi de chestionare de tendin e paranoice arat o diIeren
semniIicativ de cel pu in 0.05
x 30 de itemi din chestionare de tendin e nevrotice arat o diIeren
semniIicativ de cel pu in 0.05
x 20 de itemi de testul de gusturi alimentare arat o diIeren de cel
pu in 0.10
x 20 de itemi din testul de conexiune verbal arat o diIeren
semniIicativ de cel pu in 0.05.
n privin a scalei de nevroz , a ap rut util s se combine cele 3
probe (chestionar, gust alimentar, conexiune verbal ) pentru c aceast
combina ie a demonstrat o valoare discriminativ mai mare n diIeren-
ierea ntre subiec ii normali si nevroza i. Utiliznd o metod bazat pe
valoarea corela iei ntre predic ie si criteriu, cea mai bun pondere
pentru a ob ine o not combinat este: 1 x ,Gusturi alimentare 1 x
,Conexiuni verbale 2 x ,Chestionar (notele utilizate Iiind note T).

9.3. Interpretarea chestionarului PAP

Sunt posibile dou metode:
a. utilizarea a 7 scale (ntre care cele 4 scale de nevrotism de sine
st t tor). O not T ridicat sau superioar lui 70 este conside-
rat ca indicativ de patologic pentru oricare dintre acestea;
b. utilizarea a 4 sc ri (n care singura scar global a tendin ei
nevrotice rezult prin combinarea ponderat a celor 3 scale
par iale: gusturi, conexiuni, chestionar).
Metoaa a: orice persoan care prezint o not T superioar lui 70
la mai multe sau doar la una dintre cele 7 scale are o probabilitate
ridicat de a prezenta o psihopatologie si este de dorit s Iie supus la un
examen psihologic mai aproIundat (eventual de c tre un specialist).
Metoaa b: Se vor utiliza cele 4 scale: sinceritate, nevroz , psihoz
si psihopatie si se interpreteaz tendin a cu nota T cea mai ridicat .
Tehnica si concluziile sunt identice. Este o mic diIeren ntre
cele 2 metode n ceea ce priveste procentajul subiec ilor patologici
detecta i si procentajul subiec ilor Ialsi ca patologici. Este posibil s
g sesti ca limit patologic o not T diIerit de 70, dup scopul si
severitatea selec iei cercet rii.
Aceast utilizare poate Ii considerat ca Iiind complementar
celei utilizate. Ea permite psihologului s orienteze specialistul n
examenul aproIundat al subiectului detectat ca anormal. n principiu,
275
exist o maxim sans ca pacientul examinat s prezinte o tr s tur
patologic predominant corespunz toare celei care corespunde scalei
la care are nota T cea mai ridicat . n acest scop se pot Iolosi ambele
metode la Iel de eIicient. Exist ns o diIeren ntre cele dou metode,
respectiv: metoda a permite s se detecteze mai bine nevrozele, iar
metoda b paranoicii si dezechilibra ii.
Teoretic, se poate utiliza aceast metod chiar dac notele T nu
ating 70. n acest caz trebuie s se maniIeste un maxim de pruden n
interpretare c ci nu se poate vorbi de tr s turi patologice, ci doar de
tendin e care se situeaz probabil n limite normale.
Cnd notele T sunt inIerioare lui 70 si doar nota T de la nesince-
ritate dep seste 70, este vorba, n general, de un subiect care caut s se
prezinte Iavorabil (constient sau nu). Este posibil ca aceast atitudine s
nu Iie asociat la o alt tendin patologic , dar nu rar este cazul n care
o putem ntlni la paranoici. Un astIel de proIil trebuie s Iie considerat
ca suspect si necesit un examen mai complet. Dac una sau mai multe
note T sunt ridicate, aceeasi decizie se impune, dar n acest caz nota T
cea mai ridicat (obisnuit tendin e paranoice sau tendin e psihopatice)
d o indica ie asupra devia iei patologice a subiectului.
Prezentare test:
Materiale necesare: Chestionar, Ioaia de r spuns, gril , etalon,
Ioaie de proIil, manual pentru interpretare
Scop: Depistarea subiec ilor cu tendin e paranoice, nevrotice sau
psihopate
Structur : Testul este alc tuit din 3 subteste: un chestionar care
are 4 scale: de sinceritate, de nevrotism, de tendin e paranoide, de ten-
din e psihopate, un test asociativ verbal, un test de gusturi alimentare
Aplicare: Testul se aplic I r limit de timp, instructajele se
Iac pentru Iiecare subtest n parte. Subiectul este avertizat s nu noteze
nici un r spuns la rubrica ,? pe Ioaia de r spuns. Se aplic individual
sau colectiv. Recomandat pentru adul i si tineri
Cotare:
Testul num rul 1 (gusturi alimentare) - se re ine num rul ali-
mentelor subliniate si se trece n rubrica corespunz toare (Gust al.) pe
Ioaia de proIil.
Testul num rul 2. (chestionarul) - se aplic cele patru grile si se
trec punctajele n rubricile corespunz toare (Nesinceritate, Nev. Pa.,
Ps.) ale Ioii de proIil.
276
Testul num rul 3. (asociativ verbal) se aplic grila si se trec pe
Ioaia de proIil punctele n rubrica corespunz toare (Conexiuni verbale).
n cazul testelor 2 si 3 se acord un punct pentru Iiecare r spuns coin-
cident cu grila.
Se lucreaz pe Ioaia de proIil corespunz toare nivelului cultural
al subiectului.
Indicele de gravitate patologic creste direct propor ional cu
cresterea rezultatelor peste 70. Ia scala de minciun , perIorman e
peste 70 note T indic dorin a de a se pune ntr-o lumin Iavorabil .

EXTINDERI

Date de cercetare privind veridicitatea diagnosticului

Dac utiliz m 7 sc ri, se ajunge n situa ia de a diagnostica ca
patologie psihic major : 53 dintre psihopa i; 59 dintre nevrotici;
72 dintre paranoici. n acelasi timp, doar 10,5 din subiec ii normali
sunt Ials diagnostica i ca patologici.
Dac s-ar utiliza numai 4 scale n care scala Nevrotic este
combinat , putem avea n vedere urm toarele procente pentru a avea o
imagine asupra probabilit ii corectitudinii diagnosticului de patologie:
50 psihopa i, 59 nevrotici; 72 paranoici n situa ia n care 7,5
din cei diagnostica i pot s Iie ,Ialsi pozitivi la subiec ii normali.
Diagnosticul nosologic (independent de criteriul patologic, bazat
pe principiul c scala avnd nota T cea mai ridicat indic diagnos-
ticul) prezint urm toarele procente de certitudine:
Psihopa i: (cu 7 scale) -33; (cu 4 scale) - 40;
Paranoici; (cu 7 scale) - 48; (cu 4 scale - 52;
Nevrotici; (cu 7 scale) -66; (cu 4 scale) -51;
Se vede c utilizarea a patru scale permite o ameliorare a
diagnosticului corect pentru paranoici si psihopa i si o diminuare
pentru nevrotici. Aceste ciIre trebuie considerate n rela ie cu valoarea
criteriului nosologic Iolosit. Procentajele care corespund n cazurile
corect abordate pentru care s-a I cut simultan un diagnostic patologic
si nu unul nosologic sunt:
Psihopa i: (cu 7 scale) -22; (cu 4 scale) -27;
Paranoici: (cu 7 sc ri) - 41; (cu 4 scale) - 45 ;
Nevrotici: (cu 7 sc ri) - 45; (cu 4 scale) - 43;
277
1este de evaluare a cunoytin elor

1. n ce const particularitatea testului PNP n evaluarea tendin ei
spre nevroz ?
2. n ce const metoda a n interpretarea testului PNP?
3. n ce const metoda b n interpretarea testului PNP?
4. De la ce nivel al notelor T se poate constata existen a unei tendin e
patologice?

Bibliografie

Delay J., Pichot P., Perse J., 1955, Methoaes psychometriques en clinique.
Test Mentaux et interpretation, P.U.F., Paris
Minulescu M., 1986, Chestionarele ae personalitate in evaluarea psihologic ,
Editura Garell, Bucuresti
Pichot P, 1958, Le questionnaire P.N.P., ,Revue de psychologie applique, 8
Pichot P., 1959, Manuel au questionnaire P.N.P., C.A.P., Paris























278



Capitolul X
TESTE DE TEMPERAMENT: GZTS, STR-I, ZKPQ, A.I.S.S.









Sunt pre:entate cateva aintre perspectivele ain care poate fi
consiaerat temperamentul. Sunt pre:entate apoi, pentru fiecare aintre
testele ae temperament, cateva aate privina construirea chestionarului,
precum ,i aspecte semnificative privina aimensiunile scalelor ,i inter-
pretarea lor.In finalul capitolului apare un test ae evaluare ,i
referin ele bibliografice.

10.1. Eviden a comportamental a caracteristicilor temperamentale

Una dintre deIini iile aplicative prezint temperamentul ca ten-
din comportamental a unei persoane. Unii oameni se comport ntr-o
manier pasiv , al ii sunt gata s domine, unora le place s argu-
menteze, s intre n dispute, altora s Iie ordona i si calmi; unii sunt
Ilexibili, al ii rigizi; unii sunt sensibili, al ii imperturbabili. Toate acestea
reprezint modul general de a ac iona de-a lungul unei perioade de timp,
desi nu n mod necesar totdeauna. Fiecare individ si Iormeaz anumite
obiceiuri legate de modul de a ac iona. De exemplu, cel c ruia i place
s argumenteze va ac iona ntr-o multitudine de situa ii n acest Iel,
exprimndu-si aceast tendin si va protesta dac Iriptura pe care a
comandat-o la restaurant nu este g tit exact asa cum a cerut; dar n
aceeasi m sur se va adresa si seIului pentru a-si exprima dezacordul cu
Ielul n care gndeste acesta; astIel de componente care se constituie ca
obiceiuri, luate mpreun , sunt o oglind vie a temperamentului. n ge-
neral, tendin a temperamental ncepe s Iie o problem pentru individ
279
si cei din jur n situa ia cnd aceste componente tind s se extremizeze
n comportament sau cnd mai multe componente ale temperamentului
tind s Iie n conIlict ntre ele. n oricare caz putem spune c persoana n
cauz nu prezint o personalitate bine integrat .
Perspectiva Iundamental asupra temperamentului consider
acest tip de caracteristici comportamentale ca exprimnd componenta
dinamic -energetic a personalit ii. Dinamica are n vedere aspectele
care se reIlect n rapiditate sau lentoare, mobilitate sau rigiditate, ritmul
alert sau lent, Ilexibilitatea sau uniIormitatea conduitei. Energetica se
reIlect mai ales n aspectele legate de energia la dispozi ie si priveste
modul cum este consumat , intensitatea si echilibrul; unele persoane
prezint un surplus de energie, altele se descarc violent si exploziv,
unele si consum energia n mod echilibrat, altele si-o risipesc si
exist si situa ii cnd nivelul de energie este slab, insuIicient.
Complementar, se are n vedere modul n care se exprim tempe-
ramentul: cel mai vizibil prin misc ri, reac ii sau conduita non-verbal
(mimic , gestic , postur , clipitul ochilor). Dintre indicatorii cei mai
eviden i putem cita: intensitatea vie ii psihice; ritmul si viteza tr irilor
sau st rilor psihice; impulsivitatea si impresionabilitatea; Irecven a tr -
irilor psihice; durabilitatea si echilibrul tr irilor psihice; capacitatea de
adaptare la situa ii noi.
Ca Iorm de maniIestare a personalit ii, temperamentul nu
genereaz con inuturi sau perIorman e psihice si nu se poate spune c
acord valoare etic-moral .
Exist desigur diIeren e ntre psihologic privind Iactorii de tem-
perament sau personalitate pe care i consider importan i. Majoritatea
utilizeaz inventarele pentru a m sura conduita prezent si cea trecut
pentru a diagnostica si anticipa. V prezent m n cele ce urmeaz
cteva direc ii de abordare a componentelor temperamentului.

10.2. Chestionarul de personalitate Cuilford-Zimmerman

Dimensiuni yi interpretare
Pornind de la metodele interviului clinic si anamnestic, GuilIord
construieste nainte de 1950 o serie de chestionare, Iie ca unic autor
inventarele SEM si STDCR, Iie mpreun cu Martin chestionarele
Personel Inventory, Inventory oI Iactors Gamin.

280
Joy Paul Guilfora (n.1897-)
Psiholog american, proIesor universitar si cerce-
t tor dedicat studiului intelectului uman si caracteristicilor
personalit ii; lucreaz n ultimii ani la Universitatea
din CaliIornia de Sud. Monumentalul s u tratat, Natura
inteligen ei umane, a concentrat ntr-o teorie unitar
datele de cercetare privind structura inteligen ei umane,
Iunc ionarea si determinan ii acesteia si a deschis, de
asemenea, numeroase cercet ri aplicative, n special n
privin a valid rii si construirii unor probe psihodiagnostice
care s acopere abilit ile speciIice. GuilIord discut n
acest tratat bazele Iizice ale inteligen ei, condi iile de
mediu si dezvoltarea intelectului, precum si caracteris-
ticile declinului intelectual.
De asemenea, n calitate de director al unor pro-
grame de cercetare psihologic aplicat , dezvolt cer-
cet ri privind Iactorii personalit ii si implicarea lor n
cmpul activit ilor umane, precum si probe pentru
selec ia personalului.

Chestionarele citate reprezint rezultatul unui eIort de cercetare si
de calcul al intercorela iilor itemilor mai multor tipuri de chestionare. n
urma acestor studii au Iost identiIica i 13 Iactori: introversia social S;
introversia cognitiv T; depresia D; tendin a cicloid ; rhathymia R;
activismul general G; ascenden vs. submisivitate A; masculinitate vs.
Ieminitate M; inIerioritate I; nervozitate N; obiectivitate O; cooperare
Co; agreabilitate Ag. Inventarul de Iactori STDCR acoper primii cinci
Iactori descoperi i prin analiza Iactorial aplicat unor chestionare de
introversie - extraversie. GAMIN include pe ceilal i 5 Iactori. Iar ultimii
3 Iac obiectul lui GM Personal Inventory.
n 1949 GuilIord public GuilIord Zimmerman Temperament
Survey, care include 10 tr s turi majore ale personalit ii identiIicate: 9
sunt identice cu cele incluse n chestionare anterioare, desi pentru unele
s-a schimbat denumirea pentru simpliIicare si o mai mare claritate. Iar
una dintre tr s turile evaluate reprezint o combinare a dou dintre
tr s turile nalt corelate din chestionarele anterioare. Analizate sub
raportul con inuturilor psihologice, doar cteva dintre scale cuprind o
majoritate de itemi care se reIer la aspecte strict temperamentale; n
acest sens, primii Iactori - n ordinea ierarhic - sunt cel mai impregna i
de aspecte temperamentale: activism, autocontrol, apoi, n ordine Iactorii
281
de stabilitate emo ionale, hipo- / hipersensibilitate. Ceilal i Iactori ai tes-
tului cuprind aspecte care in si de atitudini, preIerin e, caracteristici de
gen etc., caracteristicile legate de temperament Iiind mai pu in pregnante.
Dimensiunile n noua Iorm sunt: G, activitate general , cu 30
itemi, care se reIer la aspecte precum pl cere pentru vitez , grab , vita-
litate, plin de via , produc ie si eIicien vs. lent, deliberativ, oboseste
usor, ineIicient; R, autocontrol cu aspecte precum seriozitate, deli-
berare, persisten vs. indiIeren , impulsivitate, pl cere pentru excitare
(rhathymia); A, ascenaen , aspecte precum autoap rare, conduce,
vorbeste n public, st pn pe sine vs. submisivitate, ezitare, evit plin de
precau ie; S, sociabilitate, prin caracteristici precum a avea mul i prie-
teni, a c uta contacte sociale vs. prieteni pu ini si timiditate (introversie
social ); E, stabilitate emo ional prin egalitatea dispozi iei, optimism,
calm vs. Iluctuarea dispozi iei, pesimism, reverie, excitabilitate, sentimente
de vinov ie, neliniste, singur tate si o proast s n tate (combinarea
Iactorilor C si D); O, obiectivitate caracterizat prin hiposensibilitate vs.
hipersensibilitate, centrat pe sine, suspicios, ,intr n necazuri"; F, prie-
tenie prin toleran a ac iunii ostile, acceptarea domin rii, respectul pentru
ceilal i vs. beligerant, ostil, cu resentimente, dorin a de a domina, dispre
Ia de al ii (agreabilitate); T, reflexivitate prin reIlexiv, observ pe al ii
si pe sine, echilibru mental vs. interes Ia de activit i concrete, se
descump neste usor (gndire introvert ); P, rela ii personale, toleran a
oamenilor, ncredere n institu ii sociale vs. caut mereu greseala, critic
institu iile, suspicios, si plnge de mil (cooperare); M, masculinitate
prin interes pentru activit i masculine, nu se dezgust usor, aspru, dur,
si inhib expresia emo iilor, dezinteres pentru mbr c minte si stil vs.
interes n activit i si preocup ri Ieminine, se dezgust usor, tem tor,
romantic, exprim emo iile.
n interpretare se pune accent si pe intercorelarea datelor. AstIel,
o not ridicat la un Iactor poate modiIica prognosticul dac este
asociat cu o not sc zut la un alt Iactor. De exemplu, un grad ridicat
de dominan , asociat unei note sc zute la agreabilitate, conduce spre
imaginea unui stil dur, autoritar; un grad ridicat la stabilitate emo ional
asociat unei activit i sc zute conduce spre ipoteza unui comportament
comod, lenes.
Inventarul con ine 300 de itemi, cte 30 pentru Iiecare scal Iacto-
rial , exprima i prin expresii aIirmative, majoritatea cu direct relevan
pentru persoan si doar pu ini reprezentnd generaliz ri / abstractiz ri.
Ceea ce se reproseaz chestionarului este lipsa de validare empi-
ric si lipsa de control a atitudinii subiectului Ia de prob . Este utilizat
Iie n selec ia proIesional , Iie n orientare si consiliere proIesional .
282
O posibil metod pe care o sugereaz autorii este de a corecta
Iiecare Iactor n dou p r i: itemii pari si itemii impari, nu att pentru
calculul Iidelit ii, ci pentru a vedea dac subiectul se comport egal
Ia de tr s tura respectiv . Dac cele dou jum t i sunt n acord
lundu-se n considerare eroarea standard, interpretarea poate decurge
normal; dac diIeren a dep seste valoarea a dou erori standard,
rezultatul poate Ii pus la ndoial . n m sura n care, la acelasi subiect,
exist mai multe diIeren e la Iel de mari, dep sind dublul erorii
standard, este suspicionat ansamblul rezultatelor proIilului.
Una dintre posibilele explica ii pentru o astIel de situa ie este
gradul de tensiune psihic si de conIlicte intrapsihice. Num rul mare
de diIeren e cu valori peste dublul erorii standard admise devine astIel
un indice ce semnaleaz gravitatea tulbur rilor psihice.
Una dintre re-analizele datelor lui GuilIord l-a condus pe Thurstone
la concluzia c 7 dintre Iactori sunt suIicien i pentru a justiIica va-
rian a comportamental . AstIel, dimensiunile activ, viguros, impulsiv,
dominant, stabil, sociabil, reIlexiv Iormeaz scalele chestionarului
derivat, Thurstone Temperament Scheaule, TTS, construit n 1950
(ultima revizie, 1991). De exemplu, activismul m soar gradul n care
individul lucreaz si se misc rapid; vigurozitatea gradul n care
particip la activit i Iizice; impulsivitatea m soar dispozi ia spre
nep sare si rapiditate n decizii; dominan a, abilitatea de conducere, de
a lua ini iativa si a Ii responsabil; stabilitatea se reIer la o dispozi ie
vesel si stabil ; sociabilitatea la pl cerea de a Ii n compania altora,
iar reIlexivitatea, capacitatea de a medita si pl cerea pentru probleme
teoretice.

10.3. Chestionarul de temperament Strelau (revizuit), S1I R

Dimensiuni yi interpretare
J.A. Gray, n 1964, n lucrarea Pavlovs typology, reia tipologia lui
Pavlov si reinterpreteaz conceptul de ,Ior a excita iei n termenii
activ rii si capacit ii de activare. O ncercare de a c uta leg turi ntre
tipologia pavlovian si dimensiunile de personalitate a Iost realizat de
R.B. Cattell n 1972, cnd personologul american dezvolt ipoteze
privind rela ia dintre Ior a sistemului nervos, respectiv Ior a excita iei si
7 Iactori temperamentali: ego-ul asertiv (U.I.16), inhibi ia general
(U.I.17); temperamentul hipomaniac (U.I.18); exuberan a (U.I.21);
cortertia (U.I.22); capacitate de a se mobiliza vs. regresie (U.I.23); exvia
vs. invia (U.I.32). Dup Cattell, ego-ul asertiv se reIer , printre altele, si
283
la ,capacitatea de a suporta stimularea, exuberan a la calitatea tempe-
ramental de excitabilitate si impulsivitate, cortertia poate Ii privit ca
avnd sensul de vioiciune cortical , to i Iiind Iactori care par s
contribuie mult la Ior a sistemului nervos. De Iapt, ipotezele lui Cattell
reIeritoare la rela ia dintre temperament si Ior a sistemului nervos nu au
Iost supuse unei veriIic ri sistematice. Dintre Iactorii primari din ches-
tionarul 16 P.F. doar surgency, Iactorul F, (U.I.6), coreleaz pozitiv.

Ivan Petrovici Pavlov (1849 1936)
Cercet tor Iiziolog rus. Ini ial interesat de procesul
de digestie, pentru aceste studii primeste premiul Nobel
pentru medicin .
Construieste o procedur experimental prin care un
stimul neutru devine un stimul condi ionat n virtutea aso-
cierii sale cu un stimul necondi ionat, procedur denumit
condi ionare clasic , pavlovian . Pavlov este cunoscut de
asemenea pentru studiile sale asupra propriet ilor acti-
vit ii nervoase superioare n baza cercet rilor asupra
reIlexelor condi ionate (n termeni de intensitate, Ior si
mobilitate); a deschis o cale nou n studiul experimental
al activit ii creierului, precum si n explicarea comporta-
mentului animal si uman.

ntr-un studiu sintetic din 1991, Angleitner realizeaz o diIeren-
iere ntre chestionarele de evaluare a tr s turilor personalit ii si cele
pentru evaluarea aspectelor temperamentale: dac pentru primele
primeaz evalu ri n termeni de Irecven (pozi ia unei persoane de-a
lungul variabilei evaluate este n Iunc ie de Irecven a comportamen-
tului nregistrat), pentru testele care implic aspecte psihoIiziologice
paradigma este a intensit ii (itemii accentueaz intensitatea maniIes-
t rilor tr s turii avute n vedere). n consecin , datele psihoIiziologice
au o mai mare leg tur intrinsec cu st rile psihice dect cu tr s turile
propriu-zise, circumscriind aria temperamentului. Tr s turile tempera-
mentale sunt tr s turi ale personalit ii, dar r d cinile lor sunt n mare
parte n biologic.
Exist o multitudine de chestionare care si propun s m soare
aspectele temperamentului, Iie explicit, de exemplu chestionarul SSS
Sensation Seeking Scale (scala de c utare a senza iei) al lui
Zuckermann, 1979, Iie implicit, prin natura teoriei autorilor si am
studiat deja chestionarul EPI al lui Eysenck.
284
Unul dintre autorii europeni recunoscu i deja de decenii pentru
studiile sale experimentale si interculturale privind tr s turile tempera-
mentale sau ale conIigura iilor de tr s turi, creator de chestionare, este
psihologul polonez Jan Strelau. ,Teoria reglatorie a temperamentului,
RTT, a Iost prezentat n mod sistematic n monograIia sa din 1983.
Ia data respectiv teoriei lipsindu-i par ial opera ionalizarea terme-
nilor si, n cea mai mare m sur , instrumentul sau instrumentele de
evaluare, o serie de studii experimentale si prezent ri ulterioare, Strelau,
1985, 1989, Strelau si Plomin 1992, au reluat si adncit diIeritele
aspecte teoretice.
Autorii consider c tr s turile temperamentale se reIer la
caracteristicile Iormale ale comportamentului, care se eviden iaz n
caracteristicile nivelului energetic si n aspecte temporale. Exist astIel
dou dimensiuni Iundamentale ale temperamentului responsabile de
diIeren ele n caracteristicile energetice ale comportamentului: reacti-
vitate si activitatea. Reactivitatea se relev n intensitatea reac iilor la
stimuli, cu aspecte care circumscriu sensibilitatea, capacitatea de
lucru. Activitatea este o tr s tur temperamental care se eviden iaz
n cantitatea si gama de ac iuni preluate de subiect (comportamente
direc ionate spre scop). Aspectul temporal antreneaz 6 caracteristici
ale temperamentului: mobilitatea, persisten a, recuren a, regularitatea,
viteza de reac ie, tempoul reac iei; dintre acestea, doar mobilitatea a
primit suIiciente conIirm ri empirice.
Chestionarul ce ini ial se numea Strelau Temperament Inventory,
STI, prezint o variant : STI R (rev zut). n 1993, Strelau construieste
FCB-Ti, Inventarul ae temperament privina caracteristicile formale ale
comportamentului.
Construc ia acestor chestionare se bazeaz pe o strategie
ra ional-empiric pentru care teoria lui Pavlov privind tipurile de
activitate nervoas superioar a constituit punctul de pornire.
Cele trei scale sunt: for a excita iei SE, for a inhibi iei SI, mobi-
litatea propriet ilor sistemului central nervos B. Scalele propriu-zise
sunt Iormate din 17 deIini ii ale comportamentelor: sapte pentru SE,
cinci pentru SI, cinci pentru MO; iar B este o scal secundar care
indic propor ia dintre SE si SI.
Construind chestionarul, autorii, Strelau, 1983 si ulterior n cola-
borare cu Angleitner, au considerat propriet ile S.N.C ca tr s turi
generale care se pot eviden ia n toate tipurile de temperamente, n
caracteristicile motorii, n activitatea verbal , n reac iile emo ionale.
285
For a excita iei este deIinit ca o capacitate Iunc ional a S.N.C.
care se maniIest n abilitatea de a suporta o stimulare intens sau de
lung durat , I r a trece la inhibi ia de protec ie (trans-marginal ).
Sursele de stimulare sunt multiple, precum: situa ii, medii, sarcini si
stimuli discre i, caracteriza i printr-un nivel dat de varia ie, noutate,
intensitate, complexitate, semniIica ie. Si activitatea proprie a persoanei
apare ca surs de stimulare (Strelau, 1983). Generarea stimul rii ine
de activit i diIerite, care prezint aspecte variate de amenin are, risc,
tensiune si au un impact n cresterea nivelului de activare, conIorm
studiului realizat de Strelau, Angleitner, Bantelman, Ruch, 1990.
SE, scala de for a excita iei a Iost construit ini ial din 90 itemi,
con inutul implicnd 7 componente prin care se deIineste: situa iile
amenin toare nu opresc persoanele cu o nalt Ior de excita ie de la o
ac iune planiIicat anterior; tendin a de a ncepe o ac iune n condi ii
nalt stimulative; preIerin a pentru activit i care presupun risc; lipsa
tulbur rilor emo ionale cnd desI soar o activitate cu nc rc tur
social sau Iizic ; perIorman a nu descreste semniIicativ n situa ii nalt
stimulative; rezisten a la oboseal cnd persoana este implicat n
activit i de durat sau intense; capacitatea de a reac iona adecvat la
tensiuni emo ionale puternice.
SI, scala de for a inhibi iei, deIinit la Pavlov ca inhibi ie con-
di ionat , se m soar prin abilitatea de a men ine o stare de inhibi ie
condi ionat . Ca indicator Iundamental apare persisten a inhibi iei ce se
maniIest si evalueaz prin cantitatea de timp n care sistemul nervos
central (S.N.C) este capabil s r mn n starea de inhibi ie. n con-
struirea scalei Strelau a luat n considerare comportamentele (reac iile)
prin care se maniIest aceste tipuri de inhibi ii condi ionate: capacitatea
de a se re ine de la reac ii si acte comportamentale care nu sunt dezi-
rabile social; asteapt I r diIicultate ndeplinirea unei ac iuni cnd este
necesar ntrzierea acesteia; capacitatea de a ntrerupe o reac ie sau
ac iune dac este necesar, chiar dac se aIl n plin desI surare a
comportamentului respectiv; capacitatea de a-si ntrzia reac ia Ia de
stimulii prezen i dac circumstan ele o cer; capacitatea de a-si re ine
exprimarea emo iilor la nevoie.
MO, mobilitatea proceselor nervoase este deIinit ca abilitatea
S.N.C. de a r spunde adecvat si ct mai rapid posibil la schimb ri con-
tinui de mediu. Se distinge de ,labilitate, n eleas ca viteza cu care
sunt generate si oprite procesele S.N.C. Psihometric, aceast tr s tur
temperamental se m soar n laborator prin viteza cu care subiectul
elaboreaz reIlexe condi ionate adecvate la schimb rile valorii semna-
lului stimulilor condi ionali. Scala se reIer la 5 componente care
286
deIinesc tr s tura: reac ia adecvat la schimb ri neasteptate de mediu;
adaptarea rapid la noi circumstan e / mprejur ri; trecerea Iacil de la
o activitate la alta; schimbarea Iacil a dispozi iei de la spectrul pozitiv
la cel negativ, n Iunc ie de semniIica ia situa iei; preIerin a pentru
situa ii care solicit realizarea simultan a unor activit i diIerite.
Testul STI - R de baz con ine 252 itemi si constituie punctul de
plecare pentru construirea unor variante speciIice limbii sau rii res-
pective. Exist diIerite variante experimentate n Germania, Polonia,
S.U.A., Rusia, Coreea de Sud, Italia, Grecia, Fran a, Japonia, China si
Romnia. Studiul de experimentare a variantei romnesti, STI R R,
Minulescu, 1992, a re inut un total de 48 de itemi; cte 16 pentru
Iiecare dintre cele trei scale primare. Datele tehnice ale scalelor indic :
scala SE coeI. alpha. 844 media: 38,39 abat.st.: 9.04
scala SI coeI. alpha. 730 media: 48.39 abat.st.: 7.15
scala MO coeI.alpha. 804 media: 47.88 abat. st.: 7.65
Un total de 399 subiec i, vrsta medie 28.06, 247 b rba i.
Corela ii semniIicative s-au ob inut ntre SE si sexul subiec ilor (-39).

10.4. Chestionarul de personalitate Zuckerman - Kulman, ZKPQ

Date despre teoria lui Zuckerman privind tr s tura de baz
,c utarea senza iei
Tr s tura este descris ca tendin de a c uta senza ii si tr iri noi,
variate, complexe si intense precum si voin a de a-si asuma riscuri de
dragul unor astIel de tr iri. Prima scal de c utarea senza iei (Scala
sensation seeking (SSS) a Iost dezvoltat n 1960 si de atunci autorul a
studiat din ce n ce mai extins implica iile pentru personalitatea uman ,
precum si condi ia de tr s tur de baz . Autorul si-a bazat acest con-
cept, c utarea senza iei, pe ideea existen ei unor diIeren e consistente
ntre oameni n ceea ce priveste nivelele de activare si stimulare,
tr s tur general care era subsidiar tuturor modalit ilor senzoriale.
Cercet rile care au condus la un Iactor general si diIeri i subIactori l-au
convins c aceast tr s tur nu era nici ngust si nici nu avea un
speciIic legat de o modalitate sau alta.
n prezent, Iactorii descrisi si determina i prin analiz Iactorial
descriu diIerite c i de c utare a senza iei si de activare, de exemplu,
mental , senzorial , prin interac iuni sociale, prin sporturi de risc ridi-
cat, prin activit i cu nivel de risc. ,Fiecare individ, consider autorul,
are caracteristic nivele optime de stimulare si activare pentru activitatea
cognitiv , activitatea motorie si tonul aIectiv pozitiv (p.429).
287
Studiile dedicate rela iei acestei tr s turi cu alte dimensiuni ale
personalit ii pun n relieI aspecte legate de nevoia de noutate si
schimbare, deschiderea la experien , curiozitate, dominan a concen-
tr rii pe un scop, evitarea monotoniei, asumarea riscului, impulsivi-
tate, dar si cu anumite caracteristici care descriu pl cerea pe activit i
ce motiveaz hedonismul si jocul, capacitatea de a exprima mnia si
agresivitatea, nonconIormismul.
ReIeritor la cercet rile realizate de Strelau asupra tempe-
ramentului, c utarea senza iei are mult n comun cu un sistem nervos
puternic, n termenii autorului european, cu Ior a excita iei si cu
non-reactivitatea.
Zuckerman, Kuhlman si Camac, 1988, selecteaz 46 de scale din
8 teste de personalitate pentru a ob ine cel pu in cte 3 markeri pentru
cei 9 Iactori pe care i aveau n vedere: activism, sociabilitate, impul-
sivitate, socializare, c utarea senza iei, emotivitate general , anxietate,
ostilitate si dezirabilitate social . Studierea rezultatelor prin analiza
Iactorial a scos n eviden solu ii cu 7, 5 si 3 Iactori. Cercet ri
reluate n 1991, utiliznd 33 de scale-markeri, au ajuns la solu ii puter-
nice de 5 sau 3 Iactori.
Chestionarul de personalitate Kulman-Zuckerman
Chestionarul este construit de un grup de autori, condus de
M. Zuckerman ( Kuhlman D.M., Joireman J., Teta P., KraIt M) 1993.
Dezvoltarea testului ZKPQ este descris de autori ntr-un articol
publicat n 1993, n care se prezint modelul celor 5 mari Iactori ap rut
din analiza Iactorial a scalelor considerate a m sura dimensiuni de
baz ale personalit ii inclusiv aspecte de tip temperamental. Autorii l
consider un model Big Five alternativ la cel derivat psiholingvistic.
Majoritatea scalelor utilizate n cercetare a Iost utilizat n studii de tip
psiho-biologic. Prima selec ie de itemi a Iost I cut n urma corela iilor
itemilor cu scorurile la 5 Iactori deriva i din analiza Iactorial a scalelor
mpreun cu o scal de dezirabilitate social . Itemii au Iost selecta i pe
baza corela iilor celor mai nalte cu unul dintre Iactori si, simultan,
avnd nc rc turi relativ minime cu dezirabilitatea social . Itemii preli-
minari, dintre care mul i au Iost rescrisi, au Iost analiza i Iactorial n
cadrul unui nou lot de subiec i normali pentru a determina scalele de
baz pentru ZKPQ; din cei 100, 90 de itemi au avut nc rc turi nalte cu
Iactorul pentru care au Iost atribui i, desi unul care a avut o nc rc tur
ridicat pe un al doilea Iactor a Iost eliminat. AstIel au r mas 89 de
itemi de con inut. Au Iost ad uga i 10 pentru o scal de ,raritate me-
nit a semnaliza tendin a de a disimula sau de a r spunde neglijent.
288
Descrierea scalelor testului
1. Impulsive Sensation Seeking, ImpSS, 19 itemi: c utarea
senza iei & impulsivitate (lips de planiIicare)
Factorizarea a condus la 2 Iactori: Itemii de impulsivitate: de-
scriu o lips de planiIicare si o tendin de a ac iona impulsiv, I r s
se gndeasc .
Itemii de c utare a senza iei descriu o nevoie general de excitare,
o preIerin pentru situa ii impredictibile si prieteni si nevoia de schim-
bare si noutate. NU apare nici o men ionare a activit ilor speciIice
precum: b utura, utilizarea drogului, sexualitate, sporturi riscante.
2. Neuroticism - Anxiety Scale N-Anx, 19 itemi
Itemii descriu o condi ie de tulburare emo ional , tensiune,
ngrijorare, team , indecizie obsesiv , lipsa de ncredere n sine si
sensibilitate la critic . Analiza Iactorial indic un singur Iactor.
3. Aggresion - Hostility, Agg-Host, 19 itemi
Jum tate dintre itemi descriu tendin a spre exprimare verbal
agresiv ; al ii indic un comportament brutal, nechibzuit sau antisocial,
r zbun tor si dispre uitor, un temperament viu si maniIestnd ner bdare
Ia de ceilal i. Scala este omogen , analiza indicnd un singur Iactor.
4. Activity Act. , 17 itemi: activism general & efort n munc
Scala cuprinde dou grupe de itemi: primul se reIer la nevoia de
activitate, ner bdare si neliniste cnd nu are nimic de I cut; al doilea
indic preIerin a pentru munc grea si provocativ si mult energie
investit n munc si alte sarcini.
5. Sociabilitate Sy, 17 itemi: petreceri yi prieteni & izolare,
intoleran
Analiza Iactorial indic un grup de itemi care descriu pl cerea
pentru petreceri mari, interac iuni la petreceri si de a avea mul i prieteni.
Al doilea Iactor ob inut indic o intoleran pentru izolare social
si pl cerea pentru activit i solitare la introver i.
Raritatea, 10 itemi. Nu constituie o scal temperamental , dar
poate Ii Iolosit pentru a elimina subiec ii care au r spuns I r grij
pentru adev r. Itemii scalei sunt n majoritate scora i ,Adev rat, iar
con inuturile lor sunt dezirabile social sau exagerate si improbabil de a
Ii considerate ,adev rat de orice om. Majoritatea scorurilor sunt 0
sau 1; doar 4 dintre subiec i scoreaz peste 3 puncte, deci rezultatul
poate Ii utilizat ca o limit pentru nregistr rile cu semn de ntrebare.
289
10.5. Inventarul Sensation Seeking Arnet, AISS

Testul lui Arnett, AISS - The Arnett Inventory oI Sensation
Seeking, m soar o dimensiune a temperamentului conceptualizat de
M.Zuckermann, Sensation Seeking, SS. Aceast dimensiune, asa cum
o re ine testul prezent, este descriptibil n esen ca: nevoia pentru
experien e si senza ii variate, noi, complexe si dorin a de a-si asuma
riscuri Iizice si sociale de dragul unor asemenea experien e (1979).
Cercet rile au demonstrat rela ia dintre SS si: comportamentele de
risc, practici de condus periculoase, o diversitate de experien e sexuale,
utilizarea alcoolului, utilizarea drogurilor, implicarea n inIrac iuni
minore. Baza biologic a Iost determinat printr-o serie de cercet ri,
descoperindu-se corela ii ntre tendin a de SS si cresterea r spun-
surilor neurologice, precum si nivelele crescnde de testosteron. S-a
cercetat, de asemenea, rolul socializ rii n modularea tendin ei biolo-
gice naturale de a c uta senza ii.
Cele dou subscale ale chestionarului, intensitate si noutate, au
Iost dezvoltate pe baza teoriei de mai sus si itemii au Iost selecta i pe
baza analizei Iactoriale.
S-au dezvoltat cercet ri care au demonstrat c cei doi Iactori ai
SS par s coreleze cu comportamente sociale precum: atingerea unor
pozi ii de lider (intensitatea crescut a experien ei tr ite), Ielul
proIesiunii alese de individ (proIesiile diIer din perspectiva gradului
de noutate si intensitate pe care l implic ); realiz rile nalte din unele
domenii (pl cerea pentru intensitate poate Ii reIlectat n abilitatea de
a r mne echilibrat n situa ii nalt stresante, iar dorin a pentru noutate
poate Ii exprimat ca o gndire creativ , divergent ).

EXTINDERI

Inventarul AISS, itemii, grila yi interpretarea

Testul se poate lucra individual sau colectiv. Administrarea
dureaz maxim 10 minute.
V rug m, pentru fiecare ntrebare, s indica i care tip de
r spuns vi se aplic cel mai bine:
4: ,M aescrie cel mai bine
3: ,M aescrie relativ
2: ,Nu m aescrie prea bine
1: ,Nu m aescrie aeloc
290
Itemii testului
1. mi imaginez ce interesant ar Ii s m c s toresc cu cineva dintr-o
ar str in .
2. Cnd apa e Ioarte rece, preIer s nu intru n ea, chiar dac e o zi
dogortoare.
3. Dac trebuie s astept la o coad lung , de obicei am r bdare.
4. Cnd ascult muzic , mi place s Iie dat tare!
5. Cnd pornesc ntr-o c l torie, mi place s -mi Iac ct mai pu ine
planuri dinainte si s iau lucrurile asa cum vin.
6. Nu m uit la Iilmele despre care se spune c sunt nIricos toare
sau cu mult suspans.
7. Cred c este distractiv si excitant s m produc sau s vorbesc n
Ia a unui grup.
8. Dac m-as duce ntr-un parc de distrac ii, mi-ar place s merg pe
role sau alte vehicule rapide.
9. Mi-ar place s c l toresc n locuri str ine si ndep rtate.
10. Niciodat nu mi-ar Iace pl cere s joc jocuri de noroc pe bani,
chiar dac mi-as putea permite acest lucru.
11. Mi-ar Ii pl cut s Iiu unul dintre exploratorii unui p mnt necunoscut.
12. mi place un Iilm n care sunt o mul ime de explozii si urm riri cu
masini.
13. Nu-mi plac mnc rurile extrem de Iierbin i si condimentate.
14. n general, lucrez mai bine sub tensiune.
15. mi place adesea s am televizorul sau radioul deschis n timp ce
Iac altceva, cum ar Ii citit sau cur enie.
16. Ar Ii interesant de v zut un accident de masin .
17. Cnd esti la restaurant, cred c este cel mai bine s comanzi un Iel
de mncare cunoscut.
18. mi place ce simt cnd stau la marginea unui loc nalt si privesc n jos.
19. Dac ar Ii posibil s vizitez luna sau o alt planet pe gratis, as Ii
printre primii care s-ar nscrie.
20. mi dau seama ct de excitant trebuie s Iie s te aIli n plin lupt
n timpul unui r zboi.
Grila
Scala ae noutate: 1,3,5,7,9,11,13,15,17,19
Scala ae intensitate: 2,4,6,8,10.12.14.16.18.20
Punctaje: A4, B3, C2, D1; pentru itemii 2,3,6,10,13,17 cheia
este inversat
Pentru scala n ntregime: minimum: 20 puncte - maximum: 160
puncte
291
Pentru a constitui un etalon se calculeaz media si abaterea stan-
dard pentru ntreg lotul de subiec i pe care aplica i testul.
Se aplic Iormula T pentru etalonarea n norme standard:
T 50 10 / abaterea standard x (nota brut - media)
AstIel, se poate vedea pentru Iiecare subiect dac nota sa este
deasupra sau dedesubtul mediei n ceea ce priveste ntreaga dimensiune,
sau impulsul spre noutate, sau impulsul spre intensitatea stimulului.

1est de evaluare a cunoytin elor

1. Cum se pot deIini principalele caracteristici ale temperamentului
n raport cu comportamentul?
2. Este chestionarul GuilIord Zuckerman un chestionar de tempera-
ment stricto sensu?
3. Care sunt scalele chestionarului GZ (enumera i cel pu in 5 scale
din cele 10)?
4. Care este viziunea asupra temperamentului care l-a condus pe
Strelau la construirea STR?
5. Ce m soar cele trei scale ale testului?
6. Ce caracteristic a temperamentului este studiat si deIinit de M.
Zuckerman?
7. Care sunt cei 5 mari Iactori temperamentali cuprinsi n ZKPQ?
8. Care sunt cei doi subIactori ai tr s turii temperamentale evalua i
de AISS?

Bibliografie

Angleitner, A., 1991, Personality Psychology: Trenas ana Development,
,Europ. Journ. oI Personality, 5
Angleitner A., Strelau J., 1993, Psychometric Measures of Pavlovian
Temperament Traits ana Obfective Personality Tests: a Comeback for
CattellHypotheses, n Fortschritte der DiIIerentiellen Psychologie und
Psychologischen Diagnostic, D.Bartussek, M. Amelang, (eds). HogreIe,
Gttingen
Arnett J., 1994, Sensation Seeking: A New Conceptualisation ana a New
Scale, Personality ana Inaiviaual Differences, Iebr.
Minulescu M., Strelau J., Angleitner A., 1994, Conceperea ,i experimentarea
variantei romane,ti a testului ae m surare a caracteristicilor ba:ale
energetice a personalit ii, STR-I, ConIerin a na ional de psihologie
292
Strelau J., 1983, Temperament, Personality, Activity, Academic Press, Iondon
Strelau J. (ed), 1985, Temperamental Basis of Behaviour, Swetsand Zeitlinger,
Iisse
Strelau J., 1989, The regulative Theory of Temperament as a Result of
East-West Influence, n Zuckerman M, 1979, Sensation seeking:
Beyona the Optimal Level of Arousal, Erlbaum, Hillsdale New Jersey
Strelau J., Zawadzki B., 1993, The Formal Characteristics of Behaviour-
Temperament Inventory, FCBTI: Theoretical Assumptions ana Scale
Construction, ,Europ. Journ. oI Personality, 7
Strelau J., Angleitner A., (eds), 1991, Explorations in Temperament,
International Perspectives on Theory ana Measurement, Plenum Press,
New York
Strelau J., Eliasz A., 1994, Temperament Risk factors for Type A Behaviour
Pattern in Aaolescents, n Prevention and early Interventions, W.B.
Carey, S.C. McDevitt (eds.), Brunner/Mazel Publ., New York
Zuckerman M., Kuhlman D.M., Joireman J., Teta P., KraIt M, 1993, A
comparison of the three structural moaels for personality: The big
three, the big five ana the alternative five, ,Journal oI Personality and
Social Psychology, 65, 757 768
Zuckerman M., 1994, Behavioral Expressions ana Biosocial Bases of
Sensation Seeking, Cambridge Univ. Press



















293


GLOSAR






Adapt ri caracteristice, con inutul acestora este Iormat att de perso-
nalitate, ct si de cultur , adapt rile neIiind altceva dect caracteristicile
dobndite ce constituie expresia Ienotipic a tr s turilor. Reprezint
deci acele obiceiuri, atitudini, deprinderi, valori, motive, roluri, rela ii
care deIinesc ,identitatea contextualizat , persoana pus n contextul
interrela iilor n care s-a Iormat si evolueaz . ntre tendin ele bazale si
adapt rile caracteristice ce constituie expresia direct a personalit ii au
avut loc si au loc mereu procese dinamice responsabile de un anume
izomorIism. Individul intr n via cu anumite dispozi ii particulare,
c rora li se d culoare local si sens prin cultura prevalent , prin inter-
mediul proceselor de dezvoltare care creeaz acest izomorIism
agreabilitatea, ca dimensiune pregnant interpersonal . Aspectele
centrale ale Iactorului sunt: altruismul, un comportament cooperant,
simpatetic si de ajutorare a altora, cu tendin a de a-i considera pe
ceilal i la Iel de simpatetici si gata s le oIere sprijinul
analiza profilului, proIilul unei persoane n sensul unei prezent ri
generale a tr s turilor de personalitate si a caracteristicilor prezente la
acea persoan , relativ la un set de norme construite Ia de o popula ie
de reIerin . Analiza poate lua Iorma unui proIil ca atare n care datele
sunt prezentate n Iorm graIic (ca n cazul testelor C.P.I sau M.M.P.I.)
sau poate avea Iorma mai general a unei prezent ri a caracteristicilor
individului sau a tr s turilor n Iorm sumar (DP 85)
analiz de item, analiza n detaliu a itemilor individuali ai unui test
sau chestionar cu scopul de a evalua Iidelitatea si validitatea Iiec ruia;
analizele se centreaz pe con inutul itemilor si pe Iorma acestora si se
pot desI sura cantitativ sau calitativ, stabilind ct contribuie eIectiv
Iiecare la Iidelitatea general si validitatea testului. Analiza calitativ
se preocup si de aspecte precum ambiguitatea, diIicultatea etc.
analiz factorial , metod statistic ce ncearc s pun n eviden
Iactorii comuni unui ansamblu de variabile care au ntre ele anumite
corela ii. Analiza rezultatelor ob inute prin administrarea mai multor
teste mentale.
294
anancast, dup Kahn, 1928, termen utilizat pentru simptomatologia
obsesiv - compulsiv . Avantajul utiliz rii ei este c se evit s se im-
plice n mod eronat o conexiune ntre acest tip de personalitate si tulbu-
r rile obsesionale; n sens diagnostic, tip de personalitate hiperexact ,
care se distinge prin lipsa capacit ii de reIulare, constiinciozitate si
seriozitate exagerate
anormal, care se ndep rteaz de norm sau normal; poate semniIica
devia ii pur cantitative n analizele statistice, dar si modele de compor-
tament deviante ale indivizilor. DiIicultatea delimit rii normalului de
anormal porneste din tendin a de a avea grani e de normalitate deIinite
de una sau alta dintre teoriile asupra personalit ii: de exemplu, n
viziunea psihanalitic clasic homosexualitatea este privit ca anor-
malitate, contrar teoriilor privind nv area social . Exist o tendin
de a utiliza termeni precum neadaptare, neacomodare, deviant n leg -
tur cu evaluarea unui individ considerat, respectiv l evalu m n
Iunc ie de m sura n care putem vorbi de un comportament adaptativ
si nu pentru a-l eticheta pur si simplu (DP 85)
atitudini, Cattell are o viziune mai larg asupra atitudinilor considernd
c ele reprezint att interesele (opinii) unui individ, ct si emo iile si
comportamentul s u Ia de o persoan , obiect sau eveniment
borderline, termenul este cel mai Irecvent utilizat pentru a diagnostica
o gam larg de tulbur ri de personalitate si retard mental; diagnosticul
de tulburare de tip borderline se reIer la situa ia unei persoane care n
mod cronic ,tr ieste pe grani , ntre o Iunc ionare normal , adaptativ
si o dizabilitate psihic real . De obicei n comportament apar o serie de
instabilit i I r tr s turi clare (de exemplu, rela iile interpersonale tind
s Iie instabile, aIectele se schimb dramatic si inadecvat, imaginea de
sine poate Ii tulburat , n mod curent apar iesiri de Iurie, acte impulsive
care ajung s Iie auto-distructive, compulsia spre jocuri de noroc, stare
de apatie endemic etc.)
categorii nosologice, se reIer la categorii de boli; r d cina cuvn-
tului provine din greac cu sensul de boal ; nosologia este o descriere
sistematic si o clasiIicare a bolilor
chestionar de personalitate, n sens larg, un set de ntreb ri -itemi care
se reIer la o tem (aspect al personalit ii) sau un grup de aspecte nve-
cinate acesteia; n sens speciIic, un instrument de evaluare standardizat
clivaj, proces prin care o structur si pierde unicitatea si este nlocuit
prin dou structuri par iale sau mai multe. n psihiatrie este sinonim cu
disocierea, dedublarea personalit ii
cluster, n analiza Iactorial denumeste un grup de variabile care au
corela ii mai nalte una cu cealalt dect Ia de alte variabile; n sens
295
larg, denumeste orice grup de obiecte sau evenimente care, subiectiv,
par s aib o apartenen comun
comportament interpersonal, pentru Gough, personalitatea unui
individ se relev n cadrul comportamentului acestuia n rela ia cu alt
sau alte persoane
concepte populare, termen prin care Gough se reIer la cuvintele pe
care oamenii obisnui i le utilizeaz curent pentru a se reIeri la evalu ri
sau descrieri de comportament
condi ionare, n genere, ceea ce depinde de altceva. n studiile de
condi ionare se descrie un r spuns care a Iost I cut dependent de un
stimul ini ial neutru. Termenul original al lui Pavlov de reIlex condi-
ionat este denumit n prezent r spuns condi ionat
conytiinciozitate, domeniul acestui Iactor se reIer la autocontrol, sub
aspectul capacit ii de autoorganizare, ndeplinire a ndatoririlor, pla-
niIic rii; sunt persoane care si deIinesc si urm resc scopurile, hot rte
si cu voin a Iormat
continuum, termen care se reIer la dimensiunile pe care poate varia
o caracteristic distinct de comportament ntre dou extreme sau poli
(de exemplu continuum-ul extraversie - introversie); se aplic att
unor dimensiuni Iizice, ct si unor dimensiuni subiective care pot Iace
obiectul unei evalu ri de gradient
conversie, transIormarea unei emo ii, a unui eIect reIulat n maniIestare
de patologie somatic .
defens , reac ie obisnuit tipic , inconstient , natural de autoprotec ie
Ia de anxietate
deschidere, elementele care apar n cercet rile empirice ale lui Costa si
McCrae legate de acest superIactor sunt: imagina ia activ , sensibi-
litatea estetic , aten ia pentru via si sim mintele interioare, preIerin a
pentru varietate, curiozitatea intelectual , independen a n modul de a
gndi lucrurile. Aceste aspecte nu se asociaz n mod necesar cu
educa ia sau cu inteligen a general ; de aceea, autorii preIer denumirea
de ,deschidere.
devian , orice model de comportament care este evident diIerit de
standardele acceptate n cadrul societ ii; desigur deIini ia con ine
puternice accente din domeniul etic-moral si Iolosirea termenului se
Iace speciIicnd Iorma respectiv de devian (DP 85)
dezvoltare, se reIer , speciIic pentru personalitate, la procesul de
schimb ri care are loc de-a lungul ntregii vie i a individului; prin
schimbare ne reIerim n acest context la modiIic ri calitative sau
cantitative n structur si Iunc ionare (DP 85)
296
dezvolt ri paranoice, expresie a unei legi psihologice potrivit c reia
tendin ele aIective supuse oscil rii ntre doi poli cresc n asemenea
m sur , nct sentimente nensemnate se transIorm n aIecte proIunde
diagnostic diferen ial, diagnosticul care are ca scop diIeren ierea
ntre dou sau mai multe boli sau tulbur ri similare pe care le prezint
un individ. Extins, a ajuns s Iie Iolosit pentru a distinge ntre condi ii
de multe Ieluri n psihologia social si n studiul personalit ii
dimensiune, orice tr s tur psihologic ce poate Iace obiectul unei
cuantiIic ri, sau orice scal construit la care pot Ii raporta i indivizii
dinamica personalit ii, studiul aspectelor dinamice, complexe, in-
teractive ale motiva iei, emo iei sau comportamentului (DP 85)
distal, dep rtat; de exemplu, n percep ie, stimul distal
distimie, tulburare de reglare a dispozi iei
dizabilitate, n general, orice incapacitate de a realiza o anumit
Iunc ie; poate Ii utilizat pentru disIunc ii congenitale sau pentru Iunc ii
pierdute n urma unor traume, boli etc. Dizabilitat semniIic Iaptul c
persoana suIer de o anume dizabilitate. Din cauza multor conota ii
negative constituite n jurul cuvntului handicap - handicapat, se
preIer desemnarea prin dizabilitat
empiric, aspect care decurge din taton ri practice, neghidate de un
scop sau de un cadru teoretic
erg, energie la dispozi ia comportamentului, tr s turi surs constitu-
ional cu ac iune permanent
eu, sediul si ansamblul motiva iilor si actelor unui individ care con-
di ioneaz adaptarea sa la realitate, i satisIace trebuin ele si rezolv
conIlictele datorate unor dorin e vs. condi ii incompatibile
extraversie, tr s tur de baz a personalit ii care imprim anumite
caracteristici persoanei: extravertul apare sociabil, se simte n largul
s u printre oameni si grupuri mari, este aIirmativ, activ, vorb re ; i
place ceea ce este excitant, stimulativ, are o dispozi ie general vesel ,
energic si optimist
factor de personalitate, caracteristicile implica iei si investi iilor
psihice n comportamente si activit i. Factorul reprezint o clusterizare
statistic de itemi ob inut n urma derul rii unei analize Iactoriale, a
c rei consisten si denumire psihologic necesit o activitate specializat
factor general, factor de grup, factor specific, factor de eroare,
sunt nivele ale analizei Iactoriale care, din perspectiva teoriei lui
Eysenck, corespund tipului de personalitate, tr s turii de personalitate,
deprinderilor sau r spunsurilor habituale si, respectiv, r spunsurilor
speciIice unui subiect
297
factor, n general, orice aspect care are o inIluen cauzal asupra unui
Ienomen; prin extindere, Iactorul este o variabil independent . n
statistic , un produs al analizei Iactoriale, numere ntr-o matrice
Iactorial ; analiza Iactorial ideal identiIic un num r mic de Iactori,
Iiecare ortogonal Ia de ceilal i. Factorii care apar n urma analizei
Iactoriale trebuie s Iie examina i subiectiv pentru a determina dac
reprezint dimensiuni psihologice evidente. Exist o tendin mai ales
cnd tehnica analizei Iactoriale se aplic inventarelor de personalitate,
s se identiIice Iactorii care apar cu tr s turile. Strict vorbind, Iactorul
nu este o tr s tur ; tr s tura este inIerat pornind de la Iactorul ob i-
nut, reprezint o regularitate subiacent bazei de date de la care s-a
pornit, astIel c cei doi termeni, tr s tur si Iactor, nu trebuie con-
sidera i sinonimi. Pentru a putea s stabilim o tr s tur valid avem
nevoie de inIorma ii adi ionale (DP 85)
fenotip, totalitatea nsusirilor, caracteristicilor si tr s turilor, a struc-
turilor Iunc ionale dobndite n cursul dezvolt rii persoanei sub
inIluen a Iactorilor ce au ac ionat asupra sa
func ie dominant , este Iunc ia cea mai dezvoltat , Iunc ia num rul
unu. Este Iunc ia care r spunde prima cnd te aIli n Ia a unei inIorma ii
noi. Este si cea mai Iamiliar
genotip, ansamblul caracteristicilor ereditare transmise prin inter-
mediul celulelor germinale (cadrul genetic) n aIara oric ror inIluen e
peristaltice (de mediu)
histrionic, nclina ie spre dramatizarea situa iilor, spre exprimarea
emIatic a sentimentelor si spre Iaptul c producerea de simptome
necesit prezen a unui al treilea spectator si este nso it de o relativ
indiIeren n privin a lor
ideografic, un sistem sau teorie psihologic orientat spre concret,
individual, unic (DP 85)
ideosincrasie, deIineste dispozi ia individului de a organiza, prin si
pentru el nsusi, date si Iapte identice, dup dispozi iile sale personale,
aIective sau cognitive. De exemplu, majoritatea greselilor de limbaj se
datoreaz comportamentelor ideosincrasice DP 91)
imaginea de sine, ca o subdiviziune a adapt rilor caracteristice
persoanei. R spunsurile la chestionarul de personalitate sunt legate cel
mai mult si, desigur, cel mai direct, de acest nivel al imaginii de sine.
Imaginea de sine nu este un aspect singular, ci o organizare de idei, un
model de percepere legat de eul propriu. Odat stabilizat , imaginea
de sine Iurnizeaz un ecran sau un Iiltru prin care este perceput, v zut,
evaluat sau n eles orice altceva. Felul cum se percepe, ce simte despre
sine o persoan este, n ultim instan , inIluen at de o multitudine de
298
experien e tr ite acas , la scoal , n diIerite grupuri sociale din care
Iace parte
influen e, subiectul crede c este supus unei Ior e interne sau externe
care-i dirijeaz gndurile, i moduleaz sentimentele si i comand
actele sau comportamentul
integrare, n sens larg, procesul de a coordona si uniIica elemente
separate ntr-un ntreg. Principiu de organizare ce se aplic la structuri
cu elemente ordonate ierarhic, nivelele superioare exercit un control
asupra celor inIerioare. n psihologie, termenul este aplicat, n sens
larg, descriptiv, oric rei conduite ale c rei elemente sunt clar subordo-
nate unui scop Iinalizat, oric rei ac iuni inten ionate (DP 85)
integrarea personalit ii, termen care se reIer la coordonarea, organi-
zarea sau uniIicarea unor tr s turi separate, a unor dispozi ii de compor-
tament, motive sau emo ii care constituie personalitatea unui individ;
situa ia invers este denumit dezintegrarea personalit ii (DP 85)
interrela ii dinamice, termen aplicabil oric rui tip de rela ii umane n
care mai multe aspecte se ntrep trund si interrela ioneaz astIel nct
schimbarea care apare la o persoan va avea eIecte asupra celeilalte
persoane; dinamic este un termen care n mod speciIic se reIer la
motiva ie (R.S.Woodworth), procese inconstiente (S.Freud, C.G.Jung)
si cmpuri complexe de Ior psihologic (K.Ievin)
introiec ie, mecanism psihologic inconstient de ncorporare imaginar
a unui obiect (sau a unei persoane), care const n a prelua o ct mai
mare parte din lumea exterioar si a atribui sinelui calit ile reale sau
presupuse ale obiectului
intui ie, sesizarea direct a elementelor organizate spontan ntr-un
ansamblu determinat. C.G. Jung Iace din ea o Iunc ie Iundamental a
psihicului, datorit c reia, n mod subit, un con inut ne este prezentat
sub o Iorm deIinitiv , I r ca noi s stim cum s-a ajuns aici
metod , ansamblu de proceduri, demersuri sau reguli adoptate n con-
ducerea unei cercet ri. n multiplele domenii aplicative n psihologie
s-au dezvoltat metode care traseaz modalit i de interac iunea practi-
cianului cu persoanele studiate sau asupra c rora se intervine; vorbim
de metoda observa iei, metod de grup, metod global sau analitic ,
metod nondirectiv , metod comportamental etc. Este esen ial s se
raporteze Iaptele observate la metodele utilizate pentru studiu (DP 91)
model, n englez si uneori preluat aa literam n limba romn
,patern, se reIer Iie la un model sau un esantion, Iie la o conIigura ie
sau grupare de p r i sau elemente cu o structur coerent . Analiza de
patern este o tehnic statistic prin care se ncearc descoperirea setului
de itemi de test care au o ,apartenen comun (DP 85)
299
modele circumplexe (structurale), modele complexe, cu o natur geo-
metric sub aspectul reprezent rii spa iale, n care vectorii tr s turilor
sunt caracteriza i de pozi iile lor unghiulare ntr-un spa iu bidimensional
sau tridimensional. Modelele circumplexe, prin natura lor, dau o mai
mare sans de identiIicare a unor clusteri de tr s turi care sunt, din
punct de vedere semantic, coezive. O etap ulterioar a Iost de a integra
to i superIactorii si modelele circumplexe n adev rate modele geo-
metrice, cu mai mult de dou dimensiuni
nevrotism, deIinit ca stabilitate emo ional / adaptare Ia de
nevrotism / neadaptare (Costa, McCrae, 1992). Tendin a general de a
tr i aIecte precum teama, triste ea, jena, mnia, vinov ia, dezgustul
reprezint miezul acestui Iactor
nevroz , deIineste o tulburare de personalitate sau mental care nu se
datoreaz unei disIunc ii neurologice sau organice cunoscute; termenul
poate Ii Iolosit descriptiv pentru a denumi un simptom sau grup de
simptome legate; etiologic pentru a indica rolul cauzal jucat de un
conIlict inconstient care evoc anxietate si conduce la un mecanism de
ap rare ce produce n ultim instan simptomul observat. n ultimii ani
s-au produs dou modiIic ri semniIicative n utilizarea termenului: utili-
zarea denumirii de tulburare nevrotic ca un termen generic pentru orice
tulburare mental de durat , termen relativ neutru n privin a Iactorilor
etiologici; eliminarea termenului din diagnoza psihiatric , acompaniat
de o re-atribuire a variatelor tipuri anterior recunoscute de nevroze unor
altor clasiIic ri diagnostice (DP 85)
nomotetic, un sistem sau teorie psihologic orientat spre abstract,
universal sau general (DP 85)
normal, n sens larg se reIer la ceea ce deriv dintr-o norm ; n sens
psihologic speciIic, se reIer la condi ia psihologic de non-boal ,
absen a tulbur rilor mentale, a retardului mintal sau a altor disIunc ii
psihologice
organizarea tr s turilor, un termen care se reIer la un set ipotetic
de interrela ion ri ntre diIeritele tr s turi de personalitate ale unei
persoane
ortogonal, n unghi drept: caracteristica unui set de variabile din cadrul
unui experiment independente ntre ele. Solu ia ortogonal se aplic n
analiza Iactorial n care axele ce reprezint Iactorii subsidiari se si-
tueaz astIel c au o pozi ie n unghi drept unul Ia de cel lalt; ntr-o
astIel de solu ie, Iactorii nu coreleaz . Tr s tura ortogonal : n matricea
de analiz Iactorial , orice tr s tur care este independent de oricare alta
300
patern, termen apropiat de cel de structur , de Iorm , conIigura ie,
tip, model, schem , matrice. Indic att structura organic , Iizic , ct
si cea comportamental
percepere social , n sens larg, orice aspect al perceperii care con ine
un element social; termenul este utilizat n general relativ la capacitatea
unui individ de a Ii constient de m sura n care comportamentul altora
le relev motivele, atitudinile, reac iile interioare; la Gough deIineste
modul n care, prin experimentare, este perceput de anturaj o persoan
care prezint o accentuare a uneia sau alteia dintre dimensiunile de per-
sonalitate ale C.P.I.
personalitate psihopat , o tulburare de personalitate caracterizat de
amoralitate, lips a aIectivit ii si un sc zut sens al nelinistii si vino-
v iei legate de nc lcarea legilor; o extrem de larg gam de compor-
tamente exhibate de persoane (DP 85)
preferin a E-I, descrie orientarea eului spre lumea exterioar , extraversie,
Ia de orientarea complementar spre lumea interioar , introversie
preferin a 1P, implic problema modului cum abordezi ra ional sau
ira ional datele de inIorma ie asupra realit ii interioare sau exterioare
preferin a S-N, descrie modul cum este perceput inIorma ia
preferin a T-F, indic Ielul cum ia eul deciziile
priming, preg tirea unui sistem de Iunc ionare; utilizat n activitatea
psihologic pentru a se reIeri la Iaptul c un animal care a r spuns
anterior unei stimul ri electrice craniene, poate s nu reuseasc s
r spund ulterior dac nu i se d una sau mai multe stimul ri de tip
priming. n studiul nv rii se reIer la prezentarea unei experien e
speciIice care Iace un animal mai sensibil sau mai apt s r spund la o
gam larg de stimuli
profil de personalitate, prezent ri generale ale tr s turilor de perso-
nalitate si ale caracteristicilor prezente la acea persoan , relativ la un set
de norme construite Ia de o popula ie de reIerin ; n proIil datele sunt
prezentate n Iorm graIic (ca n cazul testelor C.P.I sau M.M.P.I.) sau
acesta poate avea Iorma mai general a unei prezent ri a caracteristi-
cilor individului sau a tr s turilor n Iorm sumar (DP 85)
prognoz , o predic ie privind cursul sau rezultatul unui proces, Iie el
psihologic, educa ional, metodologic etc. (DP 85)
proximal, apropiat, de exemplu stimul proximal
psihodiagnoz , n mod speciIic, se reIer la proceduri de diagnosticare
a anormalit ilor psihologice, a tulbur rilor mentale etc. Mai general,
termenul este Iolosit pentru orice procedur de evaluare psihologic sau
de personalitate. Termenul de psihodiagnostic se reIer la orice tehnici
301
valide de evaluare a personalit ii prin interpretarea modelelor de
comportament, inclusiv a celor non-verbale. (DP 85). n viziunea
autorilor americani Costa si Mc Crae este un proces sistematic care are
dou etape: 1. observ m modele de comportament si de tr ire (adesea
prin autodescrieri ob inute de la subiect) si 2. Iacem evalu ri privind
tr s turile de personalitate care ar putea determina aceste regularit i,
aceste tipuri sau modele de comportament. Dac , asa cum este Iiresc, ne
punem problema validit ii unor astIel de evalu ri, observ m c ,
asemeni evalu rilor cotidiene, si evalu rile psihodiagnostice suport
inIluen a unor aspecte care le relativizeaz . Valoarea explicativ a
tr s turilor de personalitate depinde de m sura n care certiIic , pe de o
parte, stabilitatea lor n timp, ceea ce d posibilitatea de a se Iace
predic ii pe termen lung si, pe de alt parte, sunt argumente ce indic o
dinamic de la speciIic spre general si din nou spre speciIic
psiholingvistic , un domeniu creat n anii `50 ai secolului XX, n care
centrarea este pe studiul comportamentelor care sunt lingvistice.
Datorit ubicuit ii comportamentului verbal uman multe probleme
psiholingvistice emerg n arii precum psihologia cognitiv , memorie,
procesarea inIorma iilor, sociolingvistic , neuropsihologie, psihologie
clinic . n domeniul teoriilor personalit ii una din direc iile cele mai
Iructuoase de cercetare contemporane n studiul regularit ilor n eva-
luarea comportamentului si personalit ii
psihometrie, se reIer la m surarea a ceea ce este psihologic, respectiv
aplicarea principiilor matematice si statistice datelor din psihologie; mai
speciIic, se reIer la testarea mental incluznd evaluarea personalit ii,
evaluarea inteligen ei, determinarea aptitudinilor etc.
psihopat, ca termen general desemneaz o tulburare de personalitate
sever caracterizat prin amoralitate, lipsa aIectelor si un sim dimi-
nuat al nelinistii si vinov iei n situa iile cnd ncalc legea
psihopatologie, se reIer la studiul stiin iIic al tulbur rilor mentale;
domeniul include cercet ri n domeniul psihologiei, neurologiei, psi-
hiatriei, endocrinologiei si Iarmacologiei. Domeniul activit ii practice
al psihologilor clinicieni n terapia tulbur rilor mentale
psihotic, se reIer la tulburare psihotic , o condi ie sever de origine
organic sau emo ional ale c rei simptome clasice includ iluzia, halu-
cina ia, comportamente regresive severe, vorbire incoerent , dispozi ii
dramatic neadecvate; Iolosit n combina ie cu alt termen diagnostic, se
reIer la condi ia n care unul dintre simptomele care caracterizeaz
boala psihic are caracteristici care se aseam n mult cu o psihoz (de
exemplu, depresie psihotic )
302
refulare, Ienomen psihic inconstient de ap rare a eului, prin intermediul
c ruia sentimentele, amintirile si emo iile penibile sau cele care sunt n
dezacord cu modelul social al unei persoane sunt men inute n aIara
cmpului constiin ei n structurile subconstiente
scal de evaluare, instrument de cercetare clinic ini ial, apoi extins si n
alte tipuri de studii, care sunt completate de un observator clinician
avnd ca obiectiv: distingerea claselor sau categoriilor de diagnostic -
scale diIeren iale; prevederea unei evolu ii - scale predictive; descrierea
unei st ri clinice sau distribu iei unei variabile ntr-o popula ie - scale
descriptive. Se deosebesc mai multe tipuri de scale descriptive: inven-
tarele globale care sunt liste de simptome; scalele nosograIice globale
care Iurnizeaz un indice global de patologie, ca de exemplu, scala de
depresie a lui Hamilton; scale de sindrom sau poli-dimensionale (DP 91)
scal , n sens general, orice procedur sau instrument Iolosit cu scopul
de a aranja obiectele sau evenimentele n serii progresive, astIel c n
Iiecare caz n parte exist o regul pentru a permite atribuirea unui num r
sau unei valori obiectelor sau evenimentelor scalate. n mod speciIic,
indic un instrument de testare care are itemii sau sarcinile aranjate de-a
lungul unei dimensiuni; dimensiunea poate Ii una dintre mai multe,
precum cea a diIicult ii (de exemplu n scalele de inteligen ), sau
preIerin ei (ca de exemplu n scalele de atitudini). O scal psihologic
speciIic un sistem de m surare a unei variabile psihologice. Orice scal
necesit un num r de calit i: printre acestea validitatea semniIic Iaptul
c instrumentul m soar corect obiectul studiat, ntr-o modalitate
speciIic . Validitatea se poate ob ine si comparnd cu o alt scal . Vali-
ditatea extern se ob ine prin compararea cu un criteriu extern. Fide-
litatea implic , de exemplu, omogenitatea itemilor scalei, posibilitatea
de a replica rezultatele n timp sau cu o Iorm paralel . Principalele
erori metodologice decurg din lipsa de adecvare a instrumentelor alese
n raport cu prezum ia teoretic a unui studiu sau din inIerarea unor
concluzii abuzive plecnd de la rezultatele codate. Standardizarea sca-
lelor psihologice a introdus un progres metodologic important pentru
evaluarea personalit ii (DP 85)
scale abreviate, tehnic ce permite explorarea aspectelor psihopatologice
si a atitudinii subiectului conIorm scalelor clinice M.M.P.I., pentru su-
biec ii care prezint n proIilul C.P.I. unele aspecte care ndrept esc o
suspiciune asupra gravit ii unor simptome psihopatologice
sentiment de sine, conceput de autor ca imagine despre sine care
coordoneaz si organizeaz atitudinile si motiva iile subiectului
somatizare, expresia n somatic a condi iilor psihice; tulburarea prin
somatizare este o condi ie caracterizat printr-o istorie de simptome
Iizice multiple si recurente pentru care nu exist o cauz Iizic aparent .
303
Tulburarea ncepe virtual n perioada adolescen ei si are un curs cronic
sau Iluctuant implicnd o varietate de plngeri legate de disIunc ii orga-
nice precum dureri vagi, alergii, probleme gastrointestinale, simptome
psihosexuale, palpita ii, simptome de conversie
sublimare, n sens clasic psihanalitic, conceptul se reIer la procesul
inconstient de redirec ionare a impulsurilor primitive n comportamente
noi, nv ate, non-instinctive. Cu sens mai general, redirec ionarea ener-
giei dinspre ceea ce este inacceptabil social, spre acceptabil
supraeu, ansamblu de interdic ii morale introiectate
taxonomie, clasiIicare sistematic , n special a Iormelor vii
taxonomie, un set de principii sistematice ce permit clasiIicarea;
taxonomia realizat de Cattell doreste s sistematizeze riguros
multitudinea de termeni care se reIer la personalitate n sens larg si
realizeaz un Index Universal, Iiecare Iactor primind un indicativ de
cod propriu; de asemenea, unii dintre Iactorii astIel clasiIica i au
primit si denumiri cola ionate de autor cu scopul evit rii conIuziilor
(de exemplu, Iactorul J, denumit :epia vs. coasthenia).Date mai ample
n lucrarea Personality ana Motivation. Structure ana measurement,
World Book, New York, 1957
temperamentul apolonian, NF -intuitiv si aIectiv
temperamentul dionisiac, SP - senzorial si perceptiv
temperamentul epimetean, SJ - senzorial si ra ional
temperamentul prometean, NT - intuitiv si logic
tendin accentuat , invarian opera ional care genereaz maniIest ri
pregnante nu numai n raport cu media, ci si cu abaterile de la medie
tendin e sau tr s turi bazale, Iaimosii superIactori ai personalit ii
nevrotism, extraversie, deschidere, agreabilitate, constiinciozitate
apar aici ca dispozi ii psihice Iundamentale. ntre aceste tendin e ba-
zale din care Iac parte tr s turile de personalitate si biograIia obiectiv
a persoanei, care include comportamentele speciIice, nu exist o leg -
tur direct . Tr s turile de personalitate apar ca subdviziune major a
tendin elor de baz , al turi de abilit ile cognitive, sexuale si de alte
materiale primare ale psihismului
teorii ale personalit ii, n Iunc ie de orientarea general si modul cum
caracterizeaz termenul de personalitate, deosebim ntre: teorii tipo-
logice: pun accent pe clasiIicarea indivizilor n Iunc ie de tipuri (de
exemplu, Jung, introvert vs. extravert); teorii privind tr s turile: astIel
de teorii opereaz cu presupunerea c personalitatea unui om este un
complex de tr s turi sau moduri caracteristice de comportament,
gndire, de a sim i sau reac iona. Teoriile recente utilizeaz analiza
Iactorial pentru a izola dimensiunile subiacente ale personalit ii si,
304
probabil, R.B.Cattell este una dintre teoriile cele mai dezvoltate care se
bazeaz pe un set de tr s turi surs presupuse a exista n cantit i
relative n Iiecare persoan si care sunt ,inIluen ele structurale reale
subiacente personalit ii. Abord rile tipologice si cele privind tr s -
turile sunt complementare; teorii psihodinamice si psihanaliste avnd la
baz teoriile lui Freud, Jung sau cele psihosociale ale lui Adler, Fromm,
Sullivan, Horney, Iaing si Pearls cu accentuarea Iactorilor de dez-
voltare; teorii behavioriste care se centreaz pe o extindere a teoriilor
nv rii; teorii legate de nv area social care trateaz personalitatea
din perspectiva acelor aspecte care sunt achizi ionate n context social;
teorii situa ionale care pun accent pe Iaptul c ceea ce este consistent n
comportamentul observabil este larg determinat de caracteristicile
situa iei mai degrab dect de tr s turi sau Iactori interiori; teorii
interac ioniste, eclectice, care men in ideea c personalitatea emerge din
interac iuni dintre predispozi ii si calit ile particulare si maniera n care
mediul inIluen eaz Ielul lor de a se maniIesta. n concluzie putem
discerne pentru termenul de personalitate dou aspecte generale; primul
deriv din primele trei tipuri de abordare pentru care personalitatea
reprezint un construct teoretic legitim, o entitate ipotetic interioar
care are un rol cauzal pentru comportament, si o Ior explicativ
autentic ; pentru celelalte perspective, este conceput ca un Iactor
secundar inIerat pe baza consisten ei de comportament (DP 85)
test de personalitate, orice instrument proIesionist pentru evaluarea
personalit ii. Se disting n principal teste directe, care se adreseaz
direct comportamentului observabil sau care poate Ii evaluat constient,
precum chestionarele sau inventarele de personalitate, si teste indirecte,
sau proiective, care se adreseaz ntregului personalit ii, si aspectelor
inconstiente (exemplu, testul Szondi) (DP 85)
timie, situa ia global a st rii de spirit, care corespunde unor com-
bina ii ntre mai multe dimensiuni emo ionale
tip de personalitate, n genere orice denumire utilizat pentru a cla-
siIica personalitatea unui om; exist diIerite tipologii, Iiecare avnd un
sistem propriu de categorializare, dar toate pleac de la presupunerea
c exist modele coerente de comportament sau stiluri consistente de a
ac iona care sunt suIicient de bine deIinite ca s permit clasiIicarea
indivizilor. De Iapt, presupunerea are o valoare euristic , desi ca
adev r absolut r mne nc o incertitudine (DP 85)
tipologia jungian , pornind de la o viziune structural si dinamic a
psihicului uman, Jung descrie o tipologie n care intervine modul n
care se orienteaz eul constient n raport cu lumea complementar Ia
de orientarea inconstientului si, de asemenea, intervine Ielul si m sura
305
n care eul si dezvolt si st pneste n raporturile cu realul cele patru
Iunc ii posibile de cunoastere: dou ra ionale, Iunc ia logic si Iunc ia
valoric sau aIectiv , si dou ira ionale, respectiv Iunc ia senzorial si
Iunc ia intui iei. De exemplu, n situa ia n care n planul constient al
psihismului exist o predominant orientare spre lumea exterioar ,
vorbim de extraversia eului si a Iunc iei preIeren iale, oricare ar Ii
aceasta. De asemenea complementar, ontogenetic se va dezvolta o a
doua Iunc ie, secundar , care va avea ns , o orientare introvert
pentru a permite accesul eului si nspre alte zone. Complementar, n
inconstient se maniIest introversia si celelalte Iunc ii r mase recesive
si nesocializate. Tipologia jungian descrie reac ii si preIerin e
curente, aspecte Iorte si aspecte limitative pentru 8 tipuri principale n
Iunc ie de orientarea si Iunc ia dominant la nivelul eului constient:
introvert senzorial, extravert senzorial, introvert intuitiv, extravert
intuitiv, introvert logic, extravert logic, introvert aIectiv, extravert
aIectiv. Sunt, de asemenea, descrise si 16 tipuri secundare, n situa ia
cnd preIerin ei dominante i se adaug Iunc ia secundar
tr s tur - abilitate, autorul se reIer la tr s turi care descriu abilitatea
unui persoane si gradul de eIicien cu care este capabil s lucreze
pentru un anume scop (de exemplu, Iactorul B)
tr s tur accentuat , caracteristicile speciIice accentu rii se maniIest
ca invarian i opera ionali; vor genera maniIest ri pregnante - n termeni
normativi - nu numai n raport de ,media, dar si de ,abaterile de la
medie. Iimitele dintre normal, n termeni cantitativi, tendin a spre
,mediu, accentuat si dizarmonic nu sunt Iixe, iar delimit rile speciIice
se realizeaz n Iunc ie de intensitatea, constan a si gradul de socializare
al maniIest rii care exprim tr s tura accentuat , independent de mpre-
jur rile exterioare
tr s tur de personalitate, reprezint o dispozi ie sau caracteristic
subiacent presupus care poate Ii Iolosit ca o explica ie pentru
regularit ile sau aspectele consistente ale comportamentului acesteia.
n sens mai larg, o descriere a modurilor de comportament, percepere,
gndire caracteristice pentru o persoan ; acest sens este Iolosit strict
descriptiv, I r existen a unei inten ii explicative (DP 85)
tr s tur , n genere o caracteristic rezistent care poate servi ca
explica ie pentru regularit ile comportamentale observate la acea per-
soan , pentru ceea ce este consistent n comportamentul ei. Tr s tura
este o entitate teoretic care este Iolosit pentru a explica consisten ele
comportamentale ale persoanei sau diIeren ele dintre consisten ele
comportamentale ale mai multor persoane; n acest sens, este incorect
s utiliz m termenul pentru a desemna aceste aspecte comporta-
mentale n sine (DP 85)
306
tr s turi de suprafa , un grup de comportamente interrela ionate a
c ror apari ie poate Ii observat n variate condi ii si situa ii; n sens
speciIic, o tr s tur de personalitate ipotetic care se identiIic prin
analiza Iactorial si se presupune a Ii responsabil de aceste compor-
tamente corelate (DP 85)
tr s turi de temperament, tr s turi ce descriu stilul general de com-
portament al unui individ ca r spuns la mediu
tr s turi dinamice, tr s turi care descriu motivele si interesele unei
persoane
tr s turi surs , o tr s tur psihologic ipotetic ,de proIunzime
care n termeni statistici echivaleaz cu Iactorii primari ob inu i n
urma analiz rii Iactoriale a datelor de evaluare a comportamentului; se
consider c aceste tr s turi surs explic Iaptul c multe dintre
tr s turile de supraIa prezint corela ii reciproce relativ mari
tulburare de personalitate, termenul a servit mult timp pentru orice tip
de tulburare a personalit ii. Ini ial, semniIica orice tulburare mental
maniIestat prin neadaptare si modele neadaptative de rela ionare cu
mediul, ceea ce nu ajuta la diIeren ierea dintre simptome nevrotice
minore Ia de tulbur ri majore psihotice. n prezent, mai speciIic, o
clas de tulbur ri de comportament, excluznd nevrozele si psihozele
maniIestate ca dezvolt ri patologice n personalitatea ntreag a indivi-
dului si marcat de o anxietate relativ sc zut sau de emo ii negative,
incluznd astIel trei subclase de tulbur ri: tulbur ri de personalitate
general incluznd tulburarea compulsiv , ciclotimic , paranoid etc.;
tulbur rile sociopate care sunt caracterizate printr-o lips general a
aIectelor adecvate, a sentimentelor de vinov ie n urma nc lc rii legilor
si a incapacit ii de a Iorma leg turi emo ionale de durat , incluznd de
exemplu tulburarea sociopat , tulburarea psihopat ; devierile sexuale. n
prezent, o tulburare mental ale c rei tr s turi esen iale sunt modele de
rela ionare neadaptative proIund nr d cinate, de durat , moduri de
gndire si percepere a mediului care sunt extreme pn n condi ia de a
conduce la mpiedicarea Iunc ion rii sociale si comportamentale. Tul-
bur rile de personalitate pot Ii recunoscute n general n copil rie sau
adolescen si continu de-a lungul vie ii adulte. (DP 85)
tulburare psihotic , un termen care acoper un num r de tulbur ri
mentale severe de origine organic sau emo ional . Diagnosticarea are
n vedere invaliditatea (deteriorarea) capacit ii de testare a realit ii:
persoana Iace inIeren e incorecte privitoare la realitatea extern , eva-
lu ri improprii ale acurate ei gndurilor si percep iilor sale si continu
s Iac erori n ciuda dovezilor contrarii. Simptomele clasice includ:
halucina ii, comportamente regresive severe, dispozi ii dramatic neadec-
vate, vorbire incoerent (DP 85)
307


BIBLIOGRAFIE GENERAL





Allport, G. W. & Odbert, H. S., 1936, Trait Names: A Psycho-lexical Stuay,
Psychological Monographs, 47
Allport, G. W., 1937, Personality: A Psychological Interpretation, Holt,
Rinehart & Winston, New York
Anastasi, A., 1988, Psychological Testing, MacMillan Publ. Co., New York
Angleitner A., 1991, Personality Psychology: Trenas ana Development,
,Europ. Journ., oI Personality, 5
Angleitner A., Strelau J., 1993, Psychometric Measures of Pavlovian
Temperament Traits ana Obfective Personality Tests: a Comeback for
Cattell Hypotheses, n Fortschritte der DiIIerentiellen Psychologie und
Psychologischen Diagnostic, D.Bartussek, M. Amelang, (eds).
HogreIe, Gttingen
Angleitner, A., John, O. P., Ihr, F. J., 1986, Its What You Ask ana How
You Ask It: an Itemmetric Analysis of Personality Questionnaires, n
Angleitner, A. & Wiggins, J. S. (eds), Personality Assessment via
Questionnaires, Springer-Verlag, Berlin, 61-108
Angleitner, A., OstendorI, F., John, O. P., 1990, op. cit., Caprara, G. V., Perugini,
M., 1993, Personality Describea by Aafectives: Generalisability of the
Big-Five to the Italian Lexical Context, ,European Journal oI
Personality, 8;
Angleitner, A., OstendorI, F., John, O. P., 1990, Towaras a Taxonomy of
Personality Descriptors in German. A Psycho-lexical Stuay, ,European
Journal oI Personality, 4, 89-118;
Angleitner, A., Riemann, R., 1991, What Can We Learn from the Discussion
of Personality Questionnaires for the Construction of Temperament
Inventories?, n Strelau, J., Angleitner, A. (eds), Explorations in
Temperament: International Perspectives on Theory and Measurement,
p. 191-204, Plenum Press, Iondon
Arnett J., 1994, Sensation Seeking: A New Conceptualisation ana a New
Scale, Personality and Individual DiIIerences, Iebr
Assessment ana Testing, 1991, A Survey oI research, University oI Cambridge
Bannister, D., 1977, New Perspectives in Personal Construct Theory,
Academic Press, New York
308
Bash S.W.,1951, Introauction to general clinical psychopatology: The
psycholpathology of the basic functions, C.G.Jung Institute
B ban A., Derevenco P., Eysenck S.B.G., 1990, Testul EPQ, ,Revista de
Psihologie, 1
Bercken (Van der), J. H. I., Van Aarle, E. J. M., 1995, Recursive Diagnosis:
A Moael for Diagnostic Reasoning contribu ie la a III-a conIerin a
EAPA, Trier
Borkenau, P., 1994, Systematic Distortions in the Recognition of Trait
Information, n Angleitner A., Furnham, A., Van Heck, G. (eds),
Personality Psychology in Europe, Current Traits ana Controversies,
2, Swets & Zeitlinger, Iisse, 177-191; Nisbett, R., Ross, I., 1980,
Human Interference: Strategies ana Short comings of Social
Juagements, Prentice Hall, Englewood CliIIs, NJ
Borkenau, P., OstendorI, F., 1995, Are Social Desirability Scales Useful to
Iaentify Subfects who Respona in a Socially Desirable Way?
Brand, C. R. & Egan, V., 1989, The ,Big Five Dimensions of Personality?
Eviaence from Ipsative, Aafectival Self-Attributions, Personality and
Individual DiIIerences, 10, 1165-1171;
Briggs Myers, I., McCaulley, M. H., 1985, Manual: A Guiae to the
Development ana Use of the Myers Briggs Type Inaicator, Consulting
Psychologist Press, Palo Alto
Briggs, S. R., 1992, Assessing the Five-Factor Moael of Personality
Description, ,Journal oI Personality, 60, 253-293
Brokkem, F. B., 1978, The Language of Personality, tez de doctorat,
Universitatea Gronigen, Olanda;
Bromley, D. B., 1977, Personality Descriptions in Orainary Language,
Iongman, Iondon
Bronson W.C., 1972, The Role of Enauring Orientation to the Environment in
Personality Development, Genetic Psychology Monographs, 86, 3 - 80
Buss, D. M. & Craik, K. H., 1980, The Act Frequency Concept of
Dispositions: Dominance ana Prototypically Dominant Acts, ,Journal
oI Personality, 48, 379 - 392
Cantor, N., 1990, From Thought to Behavior: ,Having ana ,Doing in the
Stuay of Personality ana Cognition, American Psychologist, 45, 735-750
Cantor, N., Zirkel, S., 1990, Personality, Cognition ana Purposive Behavior,
n I. Pervin (ed.), Handbook oI Personality: Theory and Research, The
GuilIord Press, New York, 135-164
Caprara, G. V. si Perugini, M., 1994, Personality Structure in Italian,
,European Journal oI Personality, 8
Caprara, G. V., Barbaranelli, C., Borgogni, I., Perugini, M., 1994, The Big
Five Questionnaire: a New Questionnaire to Assess the Five Factor
Moael, Personality ana Inaiviaual Differences, 15, 281-288;
309
Cattell R.B., 1957, Personality ana Motivation. Structure ana Measurement,
World Book Co, New York
Cattell R.B., 1960, Manuel pour lapplication ae lEchelle aAnxiete, C.P.A.,
Paris
Cattell R.B., 1973, Personality ana Mooa by Questionnaire, Jassey Bass,
San Francisco
Cattell R.B., Coan R.W., 1957, Personality Factors in Miaale Chilahooa as
Revealea in Parents Ratings, n Child Development, 28, 439 - 458
Cattell R.B., Eber H.W., 1971, Manuel aapplication au test 16 PF, Ed.
C.P.A., Paris
Cattell R.B., Gruen W., 1953, The Personality factor Structure of 11 year ola
chilaren in terms of Behavior Rating Data, ,Journ. oI Clinical
Psychology, 9 256 266
Cattell, R. B., 1943, The Description of Personality: Basic Traits Resolvea
into Clusters, ,Journal oI Abnormal and Social Psychology
Cattell, R. B., 1946, Description ana Measurement of Personality, World
Book, New York; & 1947, Confirmation ana Clarification of Primary
Personality Factors, Psychometrika, 12, 197-220
Chapman J.P., Chapman I.J., Kwapil T.R., 1994, Does the Eysenck
Psychotism Scale Preaict Psychosis? A Ten Year Longituainal Stuay,
Personality and Individual DiIIerences, 17, 3
Costa, P. T. & McCrae, R. R, 1989, The NEO-PI/NEO-FFI Manual Supplement,
Odessa, PAR;
Costa, P. T. & McCrae, R. R., 1985, The NEO Personality Inventory Manual,
Odessa, Florida, Psychological Assessment Resources
Costa, P. T. & McCrae, R. R., 1992, The NEO PI R Professional Manual
Revisea, Psychological Assessment Resources, Odessa, Florida
Costa, P. T., McCrae, R. R., 1989, Personality in Aaulthooa: A Six-Year
Longituainal Stuay of Self-Reports ana Spouse Ratings on the NEO PI,
,Journal oI Personality and Social Psychology, 54, 853-863; Costa, P.
T., McCrae, R. R., 1992, NEO PI R Professional Manual, P.A.R.,
Odessa, p. 47
Costa, P. T., McCrae, R. R., 1990, Personality Disoraers ana the Five-Factor
Moael of Personality, ,Journal oI Personality Disorders, 362-371
Costa, P. T., McCrae, R. R., Dye, D. A., 1991, Facet Scales for Agreeableness
ana Consciousness: A Revision of NEO PI, Personality and Individual
DiIIerences, 12, 887-898
Costa, P. T., McCrae, R. R:, 1980, Influence of Extraversion ana Neuroticism
on Subfective WellBeing: Happy ana Unhappy People, ,Journal oI
Personality and Social Psychology, 38, 668-678
310
Cronbach, I. G., 1960, Essentials of Psychological Testing, Harper & Row,
New York
Cronbach, I.J., Drenth P.J.D., 1972, Mental Tests ana cultural Aaaptation,
The Hague, Mouton
De Raad, B. & Calje, H., 1990, Personality in the Context of Conversation:
Person Talk
De Raad, B., 1985, Person-Talk in Everyaay Life: Pragmatics of Utterances for
Scientific Purposes, tez de doctorat, Universitatea Groningen, Olanda
De Raad, B., et al., 1988, op. cit., HoIstee, W. K. B., 1990, The Use of
Everyaay Language for Scientific Purpose, ,European Journal oI
Personality, 4, 77-88; De Raad, B., 1992, The Replicability of the Big
Five Personality Dimensions in the Three Worla Classes of Dutch
Language, ,European Journal oI Personality, 6, 15-29; Caprara &
Perugini, 1994, op. cit., HoIstee, W. K. B., 1994, op. cit.
De Raad, B., Hiskens, M., 1990, Personality Descriptive Nouns, ,European
Journal oI Personality, 4, 131-146
De Raad, B., Mulder, E., Kloosterman, K., HoIstee, E. K. B., 1998, Personality
Descriptive Jerbs, ,European Journal oI Personality, 2, 81-96
De Raad, B., Szirmak, Z., 1994, The Search for the Big Five in a Non-Inao-
European Language, the Hungarian Trait Structure ana Its Relationship
to the EPQ ana PTS, ,European Review oI Applied Psychology;
Delay J., Pichot P., Perse J., 1955, Methoaes psychometriques en clinique.Test
Mentaux et interretation, P.U.F., Paris
Di Blas, I., Forzi, M., 1994, A Further Step Towaras the Italian Taxonomy of
Personality Descriptive Terms, comunicare, a VII-a conIerin a
EAPP, Madrid;
Digman, J. M., 1990, Personality Structure: Emergence of the Five-Factor
Moael, ,Annual Review oI Psychology, 41, 417-440
Dinc , M., 1994, Procesual Creative Structures ana Levels of Performance,
,Revue de psychologie, 2, 38, 115-112;
Drummond, 1992, Appraisal proceaures for counselors ana helping
professionals, Merrill, N.Y.
DSM IV, Manual ae Diagnostic ,i statistic a tulbur rilor mentale,
American Psychiatric Association, Editura APIR, 2000, Bucuresti
Eisenberg, P., 1941, Inaiviaual Interpretation of Psychoneurotic Inventory
Items, ,Journal oI General Psychology, 25, 19-40.
Eysenck H.J, 1952, The Scientific Stuay of Human Personality, Wiley, New York
Eysenck H.J, Sybil Eysenck, 1975, Manual of the Eysenck Personality
Questionnaire, Univ. OI Iondon Press, Iondon
Eysenck H.J., 1950, Les aimensions ae la personalite, P.U.F., Paris
311
Eysenck H.J., 1967, The Biological Bases of Personality, Charles C. Thoas,
SpringIield
Eysenck H.J., 1977, Crime ana Personality, Routledge and Kegan, Iondon
Eysenck H.J., 1992, The Definition ana Measurement of Psychoticism,
Personality and Individual DiIIerences, 13
Eysenck H.J., 1993, Creativity ana Personality: a Theoretical Perspective, n
Psychological Inquiry, 4
Eysenck H.J., 1995, Construct Jaliaity of Experiemental Stuaies of
Personality, ,Europ. Jourm. oI Personality Assessment, 11, supl. 1
Eysenck H.J., 1995, Creativity as a Proauct of Intelligence ana Personality,
n SaloIske D.H., Zeidner M. (ed.) International Handbook oI
Personality and Intelligence, Plenul, New York
Eysenck H.J., Easting G., Eysebck S.B., 1970, Personality Measurement in
Chilaren: A Dimensional Approach, ,Journ. oI Special Education, 4,
261 268
Eysenck M.W., 1994, Trait Anxiety: A Moaular Approach, A VII-a conIerin
a EAPP
Eysenck, 1975, The Measurement of Personality, Routledgeand Kegan, Iondon
Eysenck, H. J. & Eysenck, S. B. G., 1975, Manual of the Eysenck Personality
Questionnaire, University oI Iondon Press, Iondon
Eysenck, H.J., 1977, Human Memory: Theory , Research ana Inaiviaual
Differences, Pergamon, OxIord
Fernandez-Ballesteros, D., 1995, Are Social Desirability ana Faking
Different Dimensions a II-a conIerin a EAPA, Trier
Fiske, D. W., 1949, Consistency of the Factorial Structures of Personality
Ratings from Different Sources, ,Journal oI Abnormal and Social
Psychology, 44, 329-344, & Tupes, E. C. & Christal, R. C., 1961,
Recurrent Personality Factors Basea on Trait Ratings, U.S. Air Force,
Iakeland
Fiske, S. T., Cox, M. G., 1979, Person Concepts: the Effect of Target
Familiarity ana Descriptive Purpose on the Process of Describing
Others, ,Journal oI Personality, 47, 136-161
Forsman, I., 1993, Giving Extreme Responses to Items in Self-Esteem Scales:
Response Set or Personality Trait? ,European Journal oI Psychological
Assessment, 9, 1, 33-40
Foss, D. J., Hakes, D. T., 1978, Psycholinguistics, Englewood CliIIs: Prentice
Hall
Francis, I. J., 1991, The Dual Nature of the EPQ Lie Scale among College
Stuaents in Englana, Personality and Individual DiIIerences, 12,
1255-1260
312
Galluci, M., Iauriola, M., Ieone, I., Iivi, S., Perugini, M., 1994, Comparing
Different MMTM Methoas on the Big Five Domains, lucrare prezentat
la a VII-a conIerin EAPP, Madrid;
Goldberg, I. A:, 1981, Language ana Inaiviaual Differences: the Search for
Universals in Personality Lexicons, ,Review oI Personality and Social
Psychology, 41, 141-165
Goldberg, I. R., 1963, A Moael of Item Ambiguity in Personality Assessment,
Educational and Psychological Measurement, 28, 273-296
Goldberg, I. R., 1971, A Historical Survey of Personality Scales ana
Inventories, n McKeynolds, P. (ed.), Advances in Psychological
Assessment, vol. 2, Palo Alto, 293-336
Goldberg, I. R., 1981, Developing a Taxonomy of trait Descriptive Terms, n
Fiske D. W. (ed.), New Directions Ior Methodology oI Social &
Behavioral Sciences: Problems with Ianguage Imprecision, 9, Jossey-
Bass, San Francisco, CA
Goldberg, I. R., 1981, Language ana Inaiviaual Differences: The Search for
Universals in Personality Lexicons, n Wheeler, I. (ed.), ,Review oI
Personality and Social Psychology, 2, 141-165, Sage, Beverly Hills, CA
Goldberg, I. R., 1982, From Ace to Zombie: Some Explorations in the
Language of Personality, n Spielberg, C. D. and Butcher, J. N. (eds),
Advances in Personality Assessment, 1, Erlbaum, Hilsdale, 203-234
Goldberg, I. R., 1982, Unconfounaing Situational Attributions from
Uncertain, Neutral ana Ambiguous Ones: A Psychometric Analysis of
Description of Oneself ana Jarious Types of Others, ,Journal oI
Personality and Social Psychology, 41, 3, 517-552
Goldberg, I. R., op. cit., HoIstee, W. K. B., De Raad, B., Goldberg, I. R.,
1992, Integration of the Big Five ana Circumplex Approaches to Trait
Structure, ,Journal oI Personality and Social Psychology, 63, 146-163
Goldberg, I., The Development of Markers for the Big-Five Factor Structure,
Psychological Assessment, 4, 1, 26-42
Goldberg, op. cit.; John, O. P., 1989, Towaras an Taxonomy of Personality
Descriptors, n Buss, D. M. & Cantor, N. (eds), Personality Psychology:
Recent Trends and Emerging Directions, Springer Verlag, New York,
261-271
Gough G.H., 1950, The F minus K Dissimulation inaex for the M.M.P.I.,
,Journ. Consult. Psychol, 14
Gough, G. H., Heilbrun, A. B., 1983, Aafective Check List Manual, CPP,
Palo Alto, CA
Gough, H. G., 1969, Manual for the California Personality Inventory,
Consulting Psychologist Press, Palo Alto, CaliIornia
313
Gough, H. G., 1987, The California Personality Inventory Aaministrators
Guiae, CPP, Palo Alto, Ca
Gough, H. G., Heilbrun, A. B., 1983, Aafective Check-List Manual, Palo
Alto, Ca: Consulting Psychologist Press
Graham J.R., 1987, The MMPI: A Practical Guiae, OxIord Univ. Press,
New York
Graham J.R., 1993, MMPI-2: Assessing Personality ana Psychopathology,
1993 OxIord univ. Press, New York
Hampson, S. E:, 1983, Trait Ascription ana Depth of Acquaintance: the
Preference for Traits in Personality Descriptions ana Its Relations to
Target Familiarity, ,Journal oI Research in Personality, 17, 398-411;
Iivesley, W. J., Bromley, D. B., 1973, Person Perception in Chilahooa
ana Aaolescence, Wiley, New York.
Hase, H. D. & Goldberg, I. R., 1967, The Comparative Jaliaity of Different
Strategies of Deriving Personality Inventory Scales, Psychological
Bulletin, 67, 231-248
Hathaway S.R., McKinley J.C., 1951, Minnesota Multiphasic Personality
Inventory, Univ. Minn., Press, Minneapolis
Hathaway S.R., Meehl P.E., 1951, An Atlas for the Clinical Use of MMPI,
Univ. Minn. Press, Minneapolis
Hathaway Sarke R., Monachesi E. D., 1961, An Atlas of Juvenile MMPI
Profiles, U.M.Press, Minneapolis
Hathaway, E.D. Monachesi, 1963, Aaolescent Personality ana Behaviour,
M .M. P. I. patterns, The University oI Minnesota Press, Minneapolis
Hedges P., 1999, Personalitate ,i temperament, Humanitas, Bucuresti
Hendriks, A. A. J., HoIstee, W. B. K., De Raad, B., 1993, Construction of the
AB5C Personality Questionnaire, comunicare la a II-a conIerin a
EAPP, Groningen
HoIstee, W. K. B. s.a., op. cit., Perugini, M., 1993, A circumplex Hierarchical
Approach to Inaiviauate a Taxonomy of Personality Characteristics,
tez de doctorat, Universitatea din Roma
HoIstee, W. K. B., 1990, The Use of Everyaay Personality Language for
Scientific Purposes, ,European Journal oI Personality, 4, 77-88
HoIstee, W. K. B., 1994, Who Knows Best about Personality, lucrare
prezentat la a VII-a conIerin EAPP, Madrid
HoIstee, W. K. B., De Raad, B., Goldberg, I. R., 1992, Integration of the Big
Five ana Circumplex Approaches to Trait Structure, ,Journal oI
Personality and Social Psychology, 63, 146-163
HoIstee, W. K. B., Hendriks, A. A. J., 1995, Shoula We Try to Control for
Socially Desirable Responaing?
314
Horrocks J.E., 1976, The Psychology of Aaolescence, Houghton MiIIlin Co.,
Boston
ICD - 10, Clasificarea tulbur rilor mentale ,i ae comportament, World
Health Association, Editura AII, 1998, Bucuresti
Inventare multifa:ice ae personalitate, 1991, ISE, Bucuresti
Jackson, D. N., 1967, Personality Research Form Manual, Goshen, Research
Psychologists
Jackson, D. N., 1970, A Sequential System for Personality Scale Development,
n Spielberger, C. D. (ed.), Current Topic in Clinical and Community
Psychology, vol. 2, Academic Press, New York, 61-96
Janke, W., 1973, Das Dilemma von PersnlichkeitIragebogen; Iennertz, E.,
1973, Thesen zur Itemsammlung bei PersnlichkeitsIragebogen; ambele
n Reinhart, G. (ed.), Bericht ber den 27. Kongress der Deutschen
GesellschaIt Ir Psychologie, Kiel, 1970, HograIe, Gttingen
John, O. P., 1990, The ,Big Five Factor Taxonomy: Dimensions of Personality
in the Natural Language ana in Questionnaires, n Pervin, I. (ed.),
Handbook oI Personality Theory and Research, New York, GuilIord,
66-100
Johnson, J. A., 1992, Interpreting the California Personality Inventory with
the Ab5C Moael, a VI-a conIerin a EAPP, Groningen
Johnson, J. A:, 1981, The ,Self-Disclosure ana ,Self-Presentation Jiews
of Item Response Dynamics ana Personality Scale Jaliaity, ,Journal oI
Personality and Social Psychology, 40, 761-769
Jung C.G., 1997, Tipuri Psihologice, Humanitas; v. Jung, C. G., 1921,
Psychologische Typen, Gesammelte Werke, vol. VI, Rascher-Verlag,
Zrich (1960); par ial tradus n 1994, ,Descrierea tipurilor psihologice,
antologia C. G. Jung, vol. II, Ed. Anima Bucuresti
Kelly, G. A:, 1955, The Psychology of Personal Constructs, Norton, New York
Iavin T. P.,1982, Jungs psychological types in analysis, n M. Stein, Jungian
Analysis, Open Court, Illinois
Ieonhard K., 1972, Personalit i accentuate in via ,i literatur , Editura
Enciclopedic Romn , Bucuresti
Iienert, G. A., 1969, Testaufbau una Testanalyse, Beltz, Weinheim; Ihr, F. J.,
Angleitner, A., 1980, Eine Untersuchchung zu Sorachlichen Formulierungen
der Items in Deutschen PersnlichleitsIragebogen, ZeitschriIt Ir
DiIerentielle und Diagnostische Psychologie, 1, 217-235.
Ioevinger, J. I., 1957, Obfective Tests as Instruments of Psychological
Theory, Psychological Reports, 3, 635-694
Manual Ior Administration and Scoring: MMPI 1, 1989, University oI
Minnesota Press, National Computer
315
Marcus, S. & Catina, A., 1976, Rolul constructelor in cunoa,terea empatic ,
,Revista de psihologie, 3, 253-263; 1978, Stiluri apreciative, ,Revista
de psihologie, 1, 37-37; 1980, Stiluri apreciative, Editura Academiei,
Bucuresti
Mason, O., 1994, New Scales for the Assessment of Schi:otipy, comunicare la
a VII-a conIerin a EAPP, Madrid
Mason, O., Claridge, G., 1994, Scales Measuring Proneness to Psychotic
Disoraers ana Their Relationship to the Five Factor Moael, comunicare
la a VII-a conIerin a EAPP, Madrid
McClelland, D. C., 1981, Is Personality Consistent? n Rabin, A. I., ArnoII,
J., Berclay, A. M. & Zucker, R. A. (eds), Further Explorations in
Personality, Wiley, New York, 87-113
McCrae, R. R. & Costa, P. T., 1990, Personality in Aaulthooa, New York,
GuilIord, p. 23.
McCrae, R. R. & Costa, P. T., 1994, A Trait Perspective on the Description
ana Explanation of Behavior, VIII ConIerence oI EAPP, Madrid
McCrae, R. R., 1990, How Well is Openness Representea in Natural
Languages?, ,European Journal oI Personality, 4, 119-129
McCrae, R. R., 1994, Psychopathology from the Perspective of the Five-
Factor Moael, n Strack, S. & Iorr, M. (eds), DiIIerentiating Normal
and Abnormal Personality, New York, Springer, 29-39.
McCrae, R. R., op. cit., John, O. P., 1990, The Big Five Factor Taxonomy:
Dimensions of Personality in the Natural Language ana in
Questionnaires, n Pervin, I. A. (ed.), Handbook oI Personality:
Theory and Research, The GuilIord Press, New York, 66-100
Meehl, 1972, Reactions, Reflections, Profections, n Butcher, J. N. (ed.)
Objective Personality Assessment: Changing Perspectives, Academic
Press, New York, 131-189
Megargee, E. I., 1972, The California Personality Inventory Hanabook,
Jossey-Bass Inc., San Francisco, Washington, Iondon
Meili, R., 1964, Manuel au aiagnostique psychologique, P.U.F., Paris
Merenda P.F., 1993, Comparison Between the Manuals for the MMPI ana
MMPI 2: a critique, ,Europ. Journ. oI Psch. Assessment, 9, 2
Mervielde, I., 1994, A Comparison of Five Factor Ratings ana Free Descriptions
of Chilaren Ages 3 to 12, comunicare la a VII-a conIerin a EAPP,
Madrid;
Miljkovitch, J., 1981, Factorial Analysis ana the Distances Computations in
Repertory Gria Test of G. A. Kelly. Introauction to a Digital Programme,
,Review oI Applied Psychology, 31, 1, 41-58
316
Minulescu M., 1991, Testul P.N.P, Testul Psyhorater, Construirea ,i inter-
pretarea testului C.P.I. ,i 16 P.F., n Inventarele de Personalitate,
Institutul de Stiin e ale Educa iei
Minulescu M., 1995, Metaphors vs. Single-Terms in Expressing ana Assessing
Personality, n ,European Journal oI Psychological Assessment, v. 11, 1
Minulescu M., 1996 Inaicatorul ae tipologie Myers-Briggs privina stilurile
apreciative, n Chestionarele de personalitate n evaluarea psihologic ,
Garell P.H., Bucuresti
Minulescu M., 1996, Chestionarele ae personalitate in evaluarea psihologic ,
Garrel, Bucuresti
Minulescu M., 1996, Evaluarea psihologic in selec ia profesional , Editura
Pan, Bucuresti
Minulescu M., 2001, Ba:ele psihoaiagnosticului, Editura Universit ii Titu
Maiorescu, Bucuresti
Minulescu M., 2001, Introaucere in anali:a fungian , Editura Trei, Bucuresti
Minulescu M., Strelau J., Angleitner A., 1994, Conceperea ,i experimentarea
variantei romane,ti a testului ae m surare a caracteristicilor ba:ale
energetice a personalit ii, STR-I, ConIerin a na ional de psihologie,
Bucuresti
Minulescu M, 1997, Replicarea moaelului Big Five in limba roman . Specificul
socio-cultural exprimat in con inutul factorilor. Chestionarul ABCD-M,
n M. Zlate, Psihologia vie ii cotidiene, Polirom, Iasi
Minulescu M., 2002, Evaluarea tr s turilor ae personalitate ale pacien ilor,
n B. Iuban-Plozza si I.B. Iamandescu, Dimensiunea psihosocial a
Practicii Meaicale, Editura InIoMedica, Bucuresti
Minulescu M. 2003, Teorie ,i practic in psihoaiagno: . Testarea Intelectului,
Editura Funda iei Romania ae Maine, Bucuresti
Minulescu, M., 1982, Re:olvarea ae probleme ,i stilul cognitiv in investiga ia
furiaic , tez de doctorat, Universitatea Bucuresti
Mlacic, B., Knezovic, Z., 1994, Big-Five Stuaies in Croatia: A Transparent vs.
Opaque Formats, comunicare la a VII-a conIerin a EAPP, Madrid;
Myers-Briggs I., McCaulley M.H., 1985, Manual: a guiae to the aevelopment
ana use of the MBTI, C.P.P., Pal Alto
N. D. Sundberg, 1977, Assessment of persons, Prentice Hall, New Jersey
Nicola, Gr., 2002, Istoria psihologiei, Editura Funda iei Romnia de Mine,
Bucuresti
Norman, W. T., 1963, Towaras an Aaequate Taxonomy of Personality
Attributes: Replicatea factor structures in peer nomination personality
ratings, ,Journal oI Abnormal and Social Psychology, 66, 573-583
Nowack, W., 1995, Perspectives on the Self: Is the Iaeal Self Socially Desirable?
O. G. Johnson, 1976, Tests ana measurement in chila aevelopment, Vol I si II,
Jossey-Bass, San Francisco
317
OstendorI, F., 1990, Language ana Personality Structure: Towaras the
Jaliaity of the Five-Factor Moael of Personality, S. Roderer Verlag,
Regensburg
OstendorI, F., 1990, Sprache una Persnlichkeitsstruktur: Zur Jaliaitt aes
Fnf-Faktoren-Moaells aer Persnlichkeit, Roderer-Verlag, Regensburg
Paulhus, D. I., 1995, Meaning the Dimensionality of Socially Desirable
Responaing: A Paraaox
Peabody, D. P. & Goldberg, I. R., 1989, Some Determinants of Factor
Structure from Personality Trait Descriptors, n ,Journal oI Personality
and Social Psychology, 57, 552-567
Peabody, D. P., 1987, Selecting Representative Trait Aafectives, ,Journal oI
Personality and Social Psychology, 52, 59-71.
Perugini, M., 1993, A Circumplex Hierarchical Approach to Inaiviauate a
Taxonomy of Personality Characteristics, tez de doctorat, Universitatea
din Roma
Perugini, M., Ieone, I., Galluci, M., Iauriola, M., 1994, Selection of a Short
Aafective Checklist to Measure Big Five, lucrare prezentat la a VII-a
conIerin a EAPP, Madrid
Pervin, I. A., 1994, A Critical Analysis of Current Trait Theory, Psychological
Inquiry, 5, 103-113; de asemenea, n 1993, The Three Disciplines of
Personality ana the Problem of Jolition, VIIth ConIerence oI EAPP,
Madrid
Pichot P, 1958, Le questionnaire P.N.P., ,Revue de psychologie appliquee, 8
Pichot P., 1959, Manuel au questionnaire P.N.P., C.A.P., Paris
Pitariu H., 1983, Psihologia selec iei ,i form rii profesionale, Dacia, Cluj Napoca
Pitariu H., M. Albu, 1996, Psihologia personalului. M surarea ,i interpretarea
aiferen elor inaiviauale, Ed. Presa Univ. Clujean , C.N.
Pitariu H.D., 1995, C.P.I. Manual, U.B.B. Cluj Napoca
Pitariu, H. D., Albu, M., 1993, Inventarul ae personalitate California: pre-
:entare ,i re:ultate experimentale, ,Revista de psihologie, 39, nr. 3,
249-263
Pitariu, H. D., Hehn, H., 1980, Investigarea personalit ii cu afutorul Inventarului
ae personalitate California, ,Revista de psihologie, 26, 461-473
Ribot, T. A., 1897, The psychology of Emotions, Iondon
Roberts, B. W., Robin, R. W., 1994, Broaa Dispositions, Broaa Aspirations.
The Intersection of the Big Five Dimensions ana Life Goals, comunicare
la a VII-a conIerin a EAPP, Madrid
Rogers, T. B., 1971, The Process of Responaing to Personality Items: Some
Issues, a Theory ana some Research, Multivariate Behavioral Research
Monograph, 6; 1977
318
Rokeach, M., 1960, The Open ana Closea Mina, Basic Books, New York
Rosca M., 1975, Metoae ae psihoaiagnostic, Editura didactic si pedagogic ,
Bucuresti
Rust, J., 1989, Hanabook of the Rust Inventory of Schi:otypal Cognitions,
The Psychological Corporation, Iondon
Schaie K.W., 1966, Year by year changes in Personality from 6 to 18 Years:
Multivariate Behavioral Research I, 293 - 305
Schmiescheck H., 1970, Fragebogen :ur Ermittlung ak:entuierter Persnlichkeiten,
n Psychologie, Neurologie und medizinsche Psychologie, HeIt 10,
Ieipzig