Investete n oameni!

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013Axa prioritar: 1 Educaia i formarea profesional n sprijinul creterii economice i dezvoltrii societii bazate pe cunoatere Domeniul major de intervenie: 1.3 Dezvoltarea resurselor umane in educaie i formare profesional Contract de finanare: POSDRU/87/1.3/S/62536

PORTOFOLIU DE EVALUARE Proiect POSDRU/87/1.3/62536 Formarea continu a profesorilor de limba romn, englez i francez n societatea cunoaterii

Program : DEZVOLTAREA PROFESIONAL CONTINU PE

COMPONENTA INSTRUIRII DIFEREN IATE A ELEVILOR

Cursant : TODERITA IULIANA Unitatea de invatamant : LICEUL TEHNOLOGIC CEZAR NICOLAU BRANESTI

Formator: Prof. Mureanu Camelia

1 Portofoliu de evaluare- Modul II: Dezvoltarea profesional continu pe componenta instruirii diferen iate a elevilor

Mgurele - 2012 Septembrie 2012 1. Rolul profesorului la clasa ( sarcini concrete in timpul liber) Clasa de elevi este un grup social supus n mod constant influenelor educative exercitate de coal. Ansamblul de elevi ce o compune este un grup social specific, n cadrul cruia exist o varietate de relaii educative. Aceste relaii au ca suport raporturile interpersonale din cadrul clasei i relaia pedagogic educator-educat. Dei relaia profesor-elev are un pronunat caracter didactic, ea este influenat de pluralitatea de relaii interindividuale pe care le are elevul n clas i n afara ei. De aceea este necesar ca profesorul s cunoasc grupul ca ansamblu dinamic de relaii interumane. Se tie ns c profesorul i elevii nu se aleg unii pe alii, iar preferinele lor nu sunt dect ntmpltor n concordan cu relaiile instituionalizate dintre ei. Cu toate acestea ei nu numai c urmeaz s conlucreze, dar va trebui s conlucreze armonios. Mai nti, profesorului i revine sarcina i rspunderea integrrii sale n clasa i colectivul clasei de elevi pe care urmeaz s-l nchege. ntr-un colectiv format, profesorul devine unul dintre membrii acestuia, ndeplinindu-i funcia n interiorul grupului. Rolul educatorului pe scena colar depinde de scopul pe care i-l propune s-l ating prin aciunea sa pedagogic. Relaiile profesorelev sunt variate i se constituie ntr-o reea de interdependene. Relaiile informaionalcognitive i relaiile afective sunt subordonate relaiei de conducere influenare. Att relaia informaionalcognitiv, ct i cea afectiv, se stabilesc cu scopul de a-i influena pe elevi, i aceasta n multiple sensuri: pentru nsuirea cunotinelor, pentru determinarea unor stri afective favorabile receptrii mesajului emis de profesor, pentru determinarea unor modificri de comportament sau stabilizarea unor trsturi de caracter, etc. Profesorul declaneaz i ntreine interesul elevilor i dorina lor de a nva i de a rspunde printr-un comportament adecvat cerinelor lui. Influenarea elevilor de ctre profesor se face direct, prin atitudine, mesaj verbal, gestic, mimic, stare afectiv, exemplu personal , adic prin prezena sa activ. Aceast prezen are funcia de stimul ce determin la elevi un rspuns care poate fi de acceptare formal, acceptare cu convingere, imitare, contagiune, rezisten. Indirect, profesorul influeneaz prin intermediul altor factori educaionali cum sunt colectivul clasei de elevi, familia, consiliul profesoral, comitetul cetenesc de prini. Rolul profesorului n conducerea pedagogic a activitii elevilor se manifest astfel pe toate planurile implicate de aciunea educativ. Analiza logic a structurii acestei aciuni ne 2 Portofoliu de evaluare- Modul II: Dezvoltarea profesional continu pe componenta instruirii diferen iate a elevilor

permite s determinm urmtoarele componente ale educatorului n relaiile cu clasa:

comportamentului pedagogic al

Observ aciunile i conduita elevilor din clas n timpul leciilor i n activitile extracolare deoarece adecvarea comportamentului pedagogic la specificul vieii clasei nu e posibil fr observarea atent a colectivului i a fiecrui elev. J. Dewey considera c educaia trebuie s nceap prin observarea psihologic a capacitilor, a intereselor, i a deprinderilor copiilor.

Organizeaz activitatea clasei fixnd programul activitii ei intelectuale, iar n clas structurile organizaionale i funciile ndeplinite de aceste structuri. Comunic clasei informaii tiinifice, valori morale estetice, culturale i recepioneaz mesajul elevului. Comunicarea se face att n funcie de cerinele programei, ct i n raport cu preocuprile i interesele cognitive ale elevilor. Mediaz n constituirea relaiei elev-tiin chiar dac achiziionarea cunotinelor tiinifice presupune efortul individual al elevului i activitatea sa individual de cutare, de documentare,de rezolvare a problemelor. Conduce, ndrum, controleaz i evalueaz activitatea clasei Dialogheaz cu clasa. Activitatea sa educativ implic un dialog continuu i variat cu elevii. Desfurarea dialogului profesor-clas solicit un context de relaii educative pozitive . Coopereaz cu elevii din clas n realizarea sarcinilor ce revin grupului, n realizarea scopurilor propuse, n desfurarea leciilor i a activitilor extradidactice, n fixarea unor reguli de conduit, n elaborarea deciziilor. Stimuleaz activitatea elevilor prin aprecieri, ndemnuri, prin ncurajarea eforturilor pe care ei le fac. E. Planchard a remarcat c din dorinele elevilor referitoare la relaiile lor cu profesorii se desprinde necesitatea unei intervenii umane care s-i susin, s-i ncurajeze i s le arate cu bunvoin cnd i unde au greit . Ajut pe elevi n activitatea lor, dndu-le sfaturi, artndu-le cum trebuie s procedeze n rezolvarea unei probleme sau n pregtirea leciilor. Kriekemans include n relaia pedagogic ajutorul pe care profesorul l d copilului pentru a deveni om matur care i-a asumat responsabilitatea propriei sale existene. Astfel, ajutorul se exercit pe planul formrii morale a individului. Coordoneaz relaiile interumane din clas i activitatea grupurilor de munc existente n cadrul ei, urmrind ntrirea solidaritii grupului. 3 Portofoliu de evaluare- Modul II: Dezvoltarea profesional continu pe componenta instruirii diferen iate a elevilor

Orienteaz aciunile organizate de clas, urmrind formarea idealului de via al elevilor, deschizndu-le liniile de perspectiv. Caracterizeaz clasa ca grup educativ, conturnd trsturile ei specifice, factorii de coeziune care acioneaz n cadrul ei i perspectivele ei de dezvoltare. Comportamentul pedagogic al profesorului se manifest n atitudini suple, variate, n

funcie de aciunea educativ n care el este angajat. n procesul educativ el este pentru elevi figura central i ca urmare atenia lor se ndreapt spre el. Profesorul trebuie s-i autoregleze comportamentul su pedagogic pentru a se prezenta n faa elevilor ntr-o manier de ncredere i de ajutor pentru ei. Comportamentul pedagogic se mpletete n cadrul leciilor i n afara lor cu o anumit tonalitate afectiv, care apropie sau ndeprteaz pe elevi de educator i de obiectul pe care el l pred ,i entuziasmeaz pentru valorile culturale i pentru coal sau le strecoar n suflet rceal i indiferen. Prin comportamentul lui afectiv profesorul impune elevilor un anumit comportament, individual i de grup. Eficiena aciunii de influenare, sensul i intensitatea influenei pe care o exercit educatorul asupra elevilor depind n mare msur de tonul afectiv al relaiilor lui cu elevii. Comportamentul emoional al profesorului influeneaz direct comportamentul elevilor prin contagiune i indirect, prin climatul afectiv pe care l determin n clas. Acest comportament poate fi factor de stimulare a unor stri afective tonice sau de diminuare a capacitii de munc a elevilor i de blocare a relaiilor de comunicare ntre elevi i profesor, dup cum arat V. Popeang. Relaiile apropiate ntre profesor i elev , bazate pe ncrederea elevului nu numai n competena profesional a profesorului, ci i n competena sa ca sftuitor, pe capacitatea empatic a profesorului sunt dorite de ctre elevi. Ei se adreseaz profesorilor pentru a obine sfaturi doar dac sunt destul de apropiai de ei, dac au ncredere c vor fi nelei i bine sftuii. n msura n care o fac, elevii nu se adreseaz oricrui profesor, ci numai acelora care i neleg. Elevii i doresc relaii mai apropiate cu profesorii pentru a gsi n acetia sprijin moral ori de cte ori au nevoie. Universul relaional al clasei de elevi, analizat din punct de vedere al influenei educaionale n contextul grupului colar i abordat, din punct de vedere tiinific, sub auspiciile managementului clasei de elevi, devine unul dintre subiectele cele mai importante de a crui cunoatere i aplicare depinde succesul demersului educativ al cadrului didactic. 4 Portofoliu de evaluare- Modul II: Dezvoltarea profesional continu pe componenta instruirii diferen iate a elevilor

2. Descrieti un model de cariera didactica exceptionala cunoscut sau imaginar Calitatile unui bun profesor nu se refera doar la competenta sa didactica, ci si la capacitatile empatice si sociale. Astfel, a avea competente de specialitate in functie de domeniul predat si pedagogice este important, dar nu de ajuns pentru a fi intr-adevar un profesor apreciat de catre elevii sai. In primul rand, calitatile unui bun profesor imlica a avea anumite abilitati sociale de a patrunde in viata interioara a grupului de elevi, abilitati empatice, de a intelege copiii si a putea privi lumea prin ochii lor, si nu in ultimul rand, valori superioare, caci profesorul este un model pentru elevii sai (sau ar trebui sa fie). Pare imposibil? Un asemenea profesor perfect este un specimen rar, din pacate, si aceasta deoarece este nevoie ca persoana care sa hotaraste sa devina profesor sa ia aceasta decizie in baza unei vocatii interioare, a unui ideal de a forma mintile tinere. In schimb, de multe ori se ia decizia pentru o cariera in invatamant din ratiuni pur practice inexistenta unui alt loc de munca mai bun, statutul social apreciat. Astfel, printre calitatile unui bun profesor, cele mai importante sunt tactul si talentul pedagogic, capacitatea de a forma mintea tinerilor, de a preda in mod creativ si de a nu se limita doar la un monolog plictisitor. De multe ori, nu ceea ce spune un profesor este important, ci modul in care o spune. Predarea unei lectii printr-un lung monolog (cum, din pacate, inca se intampla de cele mai multe ori) nu starneste interesul elevilor, mai mult, ii deranjeaza pe acestia, caci se simt complet ignorati in aceasta interactiune intr-un singur sens. Modul in care un profesor comunica cu elevii sai este esential, iar daca acesta gaseste moduri atractive de a prezenta informatiile si incearca o interactiune adevarata cu elevii sai, rezultatele se vor observa imediat. Printre calitatile unui bun profesor, dragostea pentru copii este esentiala. Un bun profesor are o vocatie interioara pentru comunicarea adecvata a informatiei, dar el trebuie si sa iubeasca si sa inteleaga copiii. Atitudinea profesorului fata de copii pune amprenta asupra relatiilor in clasa, iar daca acesta le arata elevilor sai dragoste, respect si intelegere, procesul didactic va fi mult simplificat. Empatia este si ea foarte importanta cand se vorbeste despre calitatile unui bun profesor: acesta trebuie sa cunoasca psihologia tinerilor, sa stie cum functioneaza mintea lor si in primul rand sa poata sa ii inteleaga pe copii. Empatia inseamna intuitie, intelegere, a putea sa patrunzi in lumea interioara a copilului sau a tanarului si a putea sa privesti lucrurile (si) din perspectiva sa. Inseamna si a putea sa iti cunosti cat se poate de 5 Portofoliu de evaluare- Modul II: Dezvoltarea profesional continu pe componenta instruirii diferen iate a elevilor

bine fiecare elev si sa preconizezi care dintre ei va manifesta anumite dificultati in anumite situatii. Nu este o calitate prea des intalnita. Printre calitatile unui bun profesor se afla si competentele sociale: un profesor care stie sa comunice cu elevii sai trebuie sa fie sociabil, dezinvolt, deschis, sa aiba abilitati de relationare dezvoltate. Un profesor introvertit si inchis in sine nu va avea vreun rezultat si nu va impresiona prin nimic pe elevii sai. Este important sa poti stabili o relatie adevarata, bazata pe comunicare deschisa, respect reciproc si chiar atasament pentru a avea un efect vizibil asupra mintilor tinere. Relatia profesor-elev nu trebuie sa ramana inchistata in modelul autoritar. Ganditi-va la profesorul vostru preferat: nu era oare acela care stia cum sa vorbeasca cu elevii, care era capabil sa faca si glume, care impunea respect nu prin teama si pedepse, ci tocmai prin respectul pe care il acorda el insusi elevilor? Acest gen de profesor se face iubit si influenteaza impresionant de mult pe copii, astfel incat chiar daca preda o materie in general respinsa de catre cei mici, acestia vor ajunge sa o placa prin asocierea acesteia cu profesorul! Acelasi mecanism functioneaza din pacate si in sens invers: daca un profesor se face detestat de catre elevi, acestia vor ajunge sa urasca si materia asociata cu persoana acelui profesor! Alte calitati ale unui bun profesor: abilitati organizatorice, capacitatea de a organiza materia predata in segmente usor de corelat, de a pregati fiecare lectie astfel incat sa fie mai accesibila, dar si mai interesanta pentru elevii sai. Si mai mult, capacitatea de a tine fiecare lectie intr-o maniera interactiva, care sa implice elevii si sa le ceara opinia. Daca elevul este integrat in predare, daca i se cere parerea si se tine cont de aceasta, el va deveni incontestabil mai atent la informatiile oferite. Legat de aceasta, calitatile unui bun profesor includ si tact, maiestrie pedagogica si talent oratoric. Amintiti-va de acei profesori care va dictau lectia pe un ton monoton atat de plictisitor, incat nu va lipsea decat o perna sa adormiti! Daca profesorul stie nu numai in ce forma sa prezinte informatia, ci si cu ce tonalitate si volum sa o prezinte, atunci va capta in mod sigur atentia elevului. In concluzie, un profesor model ar trebui astfel sa isi formeze un stil pedagogic democratic si nu autoritar, sa tina cont de nevoile elevului, nu numai de obligatiile lui, sa aiba acea vocatie pentru cariera lui, vocatie ce inseamna atat motivatie interioara, cat si dragoste pentru copii. Printre calitatile ideale ale unui bun profesor se numara si talentul pedagogic, abilitatile sociale si empatice si capacitatea de a relationa nu doar cu clasa de elevi, ci si cu 6 Portofoliu de evaluare- Modul II: Dezvoltarea profesional continu pe componenta instruirii diferen iate a elevilor

fiecare elev in parte. Copiii au nevoie de afectiune, securitate si de stima de sine, iar aceste nevoi trebuie asigurate atat in mediul familial, cat si in cel scolar, asta pentru o dezvoltare personala armonioasa a viitorului adult. Un profesor cum din nefericire sunt multi care isi ignora elevii, ii ironizeaza, este nervos si se bazeaza exclusiv pe autoritatea sa, nu numai ca nu va avea rezultate didactice bune, ci va afecta si dezvoltarea personalitatii copilului. Dasclul ideal este un model de inteligen, profesionalism, buntate, druire. Este dotat cu o inteligen deosebit, cu o imaginaie bogat, cu dorin de a nva i a se perfeciona, cu o vast cultur general i de specialitate. Aa cum afirma M.A. Bloch, arta pedagogic, ce este nainte de toate arta de a te pune la dispoziia copiilor, de a simpatiza cu ei, de a le nelege universul, de a le sesiza interesele care i anim, se ntemeiaz n mare msur pe un dar: vocaia pedagogic. Un astfel de pedagog este un om care i-a nsuit cu lcomie tainele specialitii, dominat de setea de cunoatere, iubind copiii, dorind s se afle n preajma lor pentru a le cluzi paii spre cunoatere.

7 Portofoliu de evaluare- Modul II: Dezvoltarea profesional continu pe componenta instruirii diferen iate a elevilor

3. Realizati un proiect mastery learning la disciplina pe care o predati. PROIECT DIDACTIC Disciplina: Limba si literatura romana Clasa: a VIII - a Tema: Subiectul Tipul lec iei: Insusire de noi cunostinte Obiective Analiza resurselor operationale Capacita i Coneducationale inut cognitive de inv are
La sfarsitul leciei, 98 % dintre elevii clasei vor fi capabili: 01:sa identifice subiectele exprimate dintr-un text dat.Obiectivul va fi considerat atins daca elevii vor identifica toate subiectele existente. Tomna, teama, cablul, trecutul cu vederea, de suportat, a alege, trei, avantajele, televiziunea Gl:grupul elevilor cu ritm lent de invatare; (3 elevi: F.M. G. I, R.O.) G2:grupul elevilor cu ritm mediu de invatare;(10 elevi) G3: grupul elevilor cu ritm rapid de invatare. (3 elevi)

Strategii didactice Sarcini de Situa ii de inv are inv are

S(01):Cititi cu atentie textul si identificai subiectele: G1: minim 5 subiecte G2: minim 7 subiecte G3:toate subiectele S(01):conditii externe: Elevii vor avea la dispoziie textul din manual., pg. 86 Condiii interne: invatarea de principii

Evaluare formativ
I(01):Subliniati cu o linie subiectele din textul dat pe fisa de lucru (ex. 1 pg.87).

02: sa recunoasca prile de vorbire prin care se exprim subiectul. Obiectivul va fi considerat atins daca toti elevii vor recunoate prile de vorbire

Oricine, nebgarea de seam, trosc, niciuna, cine?, acesta, primul, a explica, de fcut zile fripte, ciud,

03:sa construiasc enunuri cu subiecte exprimate prin diferite pri de vorbire. Obiectivul va fi considerat atins

Gl:grupul elevilor cu ritm lent de invatare; (3 elevi: F.M. G. I, R.O.) G2:grupul elevilor cu ritm mediu de invatare;(10 elevi) G3: grupul elevilor cu ritm rapid de invatare. - pronume Gl:grupul relativ elevilor cu - locuiune ritm lent de substantival invatare; - numeral cu (3 elevi: F.M. valoare G. I, R.O.) substantival G2:grupul - verb la elevilor cu infinitiv ritm mediu de

S(02): Identificai prile de vorbire prin care se exprimsubiectele din enunurile date. G1: minim 5 subiecte G2: minim 7 subiecte G3:toate subiectele

S(02):conditii externe: Elevii vor avea la dispoziie textul din manual. Condiii interne:invatarea de principii

I(02):Analizai prile de vorbire prin care se exprim subiectele din textul urmtor.(ex.3pg.87).

S(03): Alctuii minim patru enunuri n care subiectul s fie exprimat prin prile de vorbire indicate.

S(02):conditii externe: Elevii vor avea la dispoziie textul din manual. Condiii interne:invatarea de principii

I(03): Alctuii o compunere narativ n care cuvintele frunzele, norii, preri de ru, de cules, a privi, s ndeplineasc funcia sintactic de subiect

8 Portofoliu de evaluare- Modul II: Dezvoltarea profesional continu pe componenta instruirii diferen iate a elevilor

daca toi elevii vor construi minim 4 enunuri din 6.

- verb la supin - interjecie

invatare;(10 elevi) G3: grupul elevilor cu ritm rapid de invatare. (3 elevi)

G1: minim 3 G2: minim 4 G3:toate enunurile

Scenariul desf urrii activit ii: Evenimentul instructional

Captarea atentiei Enunarea obiectivelor Conducerea noii invatari Dirijarea proceselor de invatare Obinerea performantei Asigurarea feed-backului 8'

Durata
2' 1 minut 26'

Activitatea de invatare
Completarea unui rebus a crui soluie s fie tema leciei : subiectul Se vor enuna obiectivele: 01,02,03,... S(01):Cu ajutorul intrebarilor ajutatoare ale profesorului,elevii vor identifica subiectele din textul dat S(02):Folosind cunostintele dobndite,elevii vor recunoate prile de vorbire prin care se exprim subiectul S(03):Cu ajutorul indicaiilor ,elevii vor construi enunuri conform cerinei. Se va realiza prin schema leciei n care se va preciza , prin metoda ciorchinelui, felul subiectului actualizat n lecie (subiectul exprimat) precum i prile de vorbire prin care acesta se poate exprima (substantiv, locuiune substantival, pronume, numeral cu vaoloare substantival, interjecie, verbe i locuiuni verbale la modurile infinitiv, gerunziu i supin). Se va da testul formativ care se va corecta in clasa . Tema pentru acasa: exercitiul 4 ,pagina 87 (manual).

Evaluarea Asigurarea retentiei

12' 1 minut

9 Portofoliu de evaluare- Modul II: Dezvoltarea profesional continu pe componenta instruirii diferen iate a elevilor

4. Realizarea proiectului unei unitati de invatare. Unitatea 1 : LUMI FANTASTICE Clasa: a IX - a Coninuturi (detalieri)
O cltorie n fantastic * Tineree fr btrnee i via fr de moarte

Competente specifice
2.2. identificarea temei textelor propuse pentru studiu

Activiti de nvare
- (pre)text povestirea subiectului basmului; - tema

Sapt.
S2

Resurse
- lectura expresiv, conversaia, exerciiul materiale didactice; activitate de grup cu raportare frontala

Evaluare
Observare sistematica si apreciere verbala sau prin nota.

* Tineree fr btrnee i via fr de moarte

* Tineree fr btrnee i via fr de moarte

2.4. analizarea componentelor structurale i expresive ale textelor literare studiate i discutarea rolului acestora n tratarea temelor 2.6. aplicarea conceptelor de specialitate n analiza i discutarea textelor literare studiate 1.2. identificarea elementelor specifice din structura unor tipuri textuale studiate 1.3. exprimarea oral sau n scris a propriilor reacii i opinii privind textele receptate 2.2. identificarea temei textelor propuse pentru studiu

- exercitii de stabilire a cadrului subiectiv; spatiul si timpul

S2 - demonstratia, problematizarea; - conversatia euristica Observare sistematica si apreciere verbala sau prin nota.

- exercitii de stabilire a tipologiei personajelor prezente in lumea basmului; mijloace de caracterizare

S2

- analiza de text

Observare sistematica si apreciere verbala sau prin nota.

* Tineree fr btrnee i via fr de moarte

- aplicatii: tiparul basmului, momentele subiectului, tehnici narative; categorii estetice atelier de redactare si creatie exercitii din manual, p. 192/193) - limbajul criticii literare

S3

demonstratie, explicatie; exercitiul

Observare sistematica si apreciere verbala sau prin nota. Observare sistematica si apreciere verbala sau prin nota. Observare sistematica si apreciere verbala sau prin nota.

* Tineree fr btrnee i via fr de moarte

S3

demonstratie, explicatie; exercitiul - analiza de text

Sub semnul maleficului * Gala Galaction, Moara lui Clifar

- prezentarea caracteristicilor exterioare ale textului: titlul, autorul, locul textului n opera din care face parte sau n ansamblul creatiei autorului; - text si context - analiza interna textului: tema, motive literare, secvente epice,

S3

- lectura expresiv, conversaia, exerciiul materiale didactice; activitate de grup cu raportare frontala - demonstratie, explicatie; exercitiul

* Gala Galaction, Moara lui Clifar

2.6. aplicarea conceptelor de specialitate n

S4

Observare sistematica si apreciere

10 Portofoliu de evaluare- Modul II: Dezvoltarea profesional continu pe componenta instruirii diferen iate a elevilor

analiza i discutarea textelor literare studiate * Gala Galaction, Moara lui Clifar 1.2. identificarea elementelor specifice din structura unor tipuri textuale studiate 3.3. argumentarea unui punct de vedere privind textele studiate 3.2. identificarea elementelor dintr-un text care confirm sau infirm o opinie privitoare la textul respectiv 1.2. identificarea elementelor specifice din structura unor tipuri textuale studiate 3.3. argumentarea unui punct de vedere privind textele studiate 1.4. redactarea unor texte diverse 2.1. aplicarea unor tehnici viznd nelegerea textelor literare sau nonliterare 1.5. utilizarea corect i adecvat a formelor exprimrii orale i scrise n diverse situaii

continut, - reliefarea structurii textului - stabilirea ideilor principale i de rezumare a unor fragmente de text - exercitii de ilustrare a nivelurilor de constituire a textului lexical, morfologic, sintactic, fonetic, figurativ, semantic

- analiza de text

verbala sau prin nota.

S4

- lectura expresiv, conversaia, exerciiul materiale didactice; activitate de grup cu raportare frontala - exercitiul, problemati-zarea

Observare sistematica si apreciere verbala sau prin nota.

* Gala Galaction, Moara lui Clifar

- evidentierea vocatiei fabulosului; real / fantastic

S4

Observare sistematica si apreciere verbala sau prin nota. Observare sistematica si apreciere verbala sau prin nota. Observare sistematica si apreciere verbala sau prin nota.

* Gala Galaction, Moara lui Clifar

- atelier de creatie exercitii (manual p. 202)

S5

- exercitiul, problemati-zarea

Poezia miraculosului Leonid Dimov, Poemul odilor

- evidentierea caracteristicile exterioare ale textului: titlul, autorul, locul textului n opera din care face parte sau n ansamblul creatiei autorului; - aplicatii tematica si particularitati artistice: visul, misterul

S5

- lectura expresiv, conversaia, exerciiul

* Leonid Dimov, Poemul odilor

S5

- analiza de text

Observare sistematica si apreciere verbala sau prin nota. Observare sistematica si apreciere verbala sau prin nota. Observare sistematica si apreciere verbala sau prin nota.

* Leonid Dimov, Poemul odilor

- exercitii de particularizare a stilului si limbajului aristic prezente in discurs - pretext caracteristici ale comunicarii orale

S6

- exercitiul, problemati-zarea

* Comunicarea oral.

S6

exercitiul explicatia

11 Portofoliu de evaluare- Modul II: Dezvoltarea profesional continu pe componenta instruirii diferen iate a elevilor

* Dialogul

* Evaluare pentru unitatea 4

- exercitii de ilustrare acaracteristicilor dialogului - reguli -tehnici ale dialogului eficient Tipuri de dialog Test (activitate individuala)

S7

- exercitiul - conversatia - problematizarea

Observare sistematica si apreciere verbala sau prin nota. - apreciere prin notare

S8

- activitate individuala

12 Portofoliu de evaluare- Modul II: Dezvoltarea profesional continu pe componenta instruirii diferen iate a elevilor