Sunteți pe pagina 1din 6

FUNCTIA PUBLICA IN ROMANIA

Intrun stat de drept, suveranitatea statului se realizeaza prin organele celor trei puteri: organele puterii legislative, ale celei executive si ale puterii jedecatoresti. De altfel, in Constitutie sunt reglementate, in Titlul III, intitulat:,,Autoritatile publice, pe rand, organele care exercita puterile statului. Toate aceste organe sunt infiintate pentru a realiza interesele generale ale societatii in cadrul suveranitatii statului. Ele isi indeplinesc atributiile in limitele stabilite de organele reprezentative ale statului. Art 2(1) din Constitutie prevede: ,,Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care exercita prin organele sale reprezentative si prin referendum, iar alin (2) a aceluiasi articol arata ca ,,Nici un grup si nici o persoana nu pot exercita suveranitatatea in nume propriu Infiintandu-se, potrivit Constitutiei, organele proprii ale fiecarei puteri primesc sarcina si de a infaptui, in practica, o anumita functie legislativ, executiva si judecatoreasca care se exercita in scopul satisfacerii intereselor generale ale societatii. Notiunea de functie a statului are o acceptiune larga, in sensul ca ea cuprinde totalitatea functiunilor statului prin care se realizeaza suveranitatea acestuia, fara deosebire de faptul ca aceste functiuni infaptuiesc sarcinile puterii legislative, executive sau judecatoresti.

Notiunea functiei publice Din cele ce preced rezulta ca, functia publica este: a) o totalitate de atributii, de puteri si competente de specialitate cu care sunt dotate, la infiintare, serviciile publice; b) functiile publice ale unui serviciu public sunt cuprinse in statul de functii, intocmit si aprobat, potrivit legii;

c) atributiile, puterile si competentele functiilor publice se stabilesc in raport de sarcinile specifice pe care serviciile publice le exercita, in vederea satisfacerii intereselor generale ale societatii; d) atributiile, puterile si competentele functiei publice se exercita in mod continuu si permanent; e) atributiile, puterile si competentele functiei publice se realizeaza de catre functionari publici numiti sau alesi in functia respectiva; f) persoana fizica care doreste sa ocupe o functie publica trebuie sa indeplineasca conditiile de studii si stagiu cerute de statul de functii al serviciului public; g) pentru munca prestata, in cadrul functiei publice pe care o ocupa, functionarul public primeste un salariu lunar si alte drepturi banesti, prevazute de lege; h) functia publica se desfiinteaza de catre organul care a infiintat-o prin acte juridice de aceeasi natura. Tinand seama de aceste elemente mentionate putem defini ca, functia publica este acea grupare de atributii, puteri si competente, stabilite potrivit legii, din cadrul unui serviciu public, infiintat in scopul satisfacerii, in mod continuu si permanent, de catre functionarii publici, numiti sau alesi in aceste functii, a intereselor generale ale societatii. Ocuparea functiilor publice Functiile publice se ocupa de catre persoane fizice, prin numire sau alegere. Numirea unei persoane fizice intr-o functie publica se face, de regula, prin concurs. Ocuparea functiilor publice prin alegere, insa, se face protivit rezultatelor alegerilor. In acest sens art. 67 din Legea 70/1991 cu privire la alegerile locale prevede ca, este declarat primar cadidatul care a intrunit votul a cel putin jumatate plus unu din numarul alegatorilor participanti la vot. Cat priveste numirea prefectului, adica ocuparea unei functi publice prin numire, in art.96 alin. 1 Legea administratiei publice locale nr.69/1991 se prevede ca, Guvernul numeste cate un prefect in fiecare judet, fara sa mai prevada concursul. Numirile in functii se fac de catre Presedintele Romaniei care, potrivit art. 85 (1) din Constitutie numeste Guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament, iar

in conformitate cu prevederile art. 94 lit. c numeste in functii publice, in conditiile prevazute de lege, adica in cazurile in carel egea ii acorda acest drept. Numirile in functiile publice din ministere si din celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si in functiile de conducator ai serviciilor descentralizate ale acestora din unitatile administrativ-teritoriale se fac de catre ministri si conducatorii celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale. Numirile in functie a secretarilor consiliilor comunale si orasenesti se fac, potrivit art. 48 din legea mentionata, de catre prefect, iar cei ai consiliilor judetene si al miunicipiului Bucuresti se numesc, dupa cum prevede art. 69 din aceeasi lege, de catre Departamentul pentru Administratie Publica Locala. Numirile in functiile publice din institutiile publice si autoritatile administrative autonome se fac ptorivit legilor lor de organizare si functionare. Diversitatea serviciilor publice face ca la infiintarea lor sa se stabileasca si functiile publice necesare realizari atributiilor specifice ale serviciului public respectiv. La stabilirea functiilor publice se determina si nivelul studiilor pe care trebuie sa le posede o persoana fizica care doreste sa ocupe o anumita functie publica. Pentru ocuparea unor functii publice legea cere o anumita vechime sau o anumita calificare. Conditii de vechime prevad si functiile de executie pe trepte profesionale. Eliberarile sau demiterile din functiile publice se fac, de regula, de catre cel care a facut numirea, cu exceptia unor functii publice ce se ocupa prin alegere. Atributiile functiilor publice Atributiile fiecarei functii publice se stabilesc, in raport de importanta acesteia, prin Constitutie, legi, hotarari ale Guvernului, ordine si instructiuni ale ministrilor si conducatorilor celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, consiliile locale si cele judetene, organele de conducere care aproba regulamentele de organizare si functionare ale serviciilor publice. Astfel: a. pentru functia publica de Presedinte al Romaniei, cea mai inalta functie in statul nostru, atributiile acestei functii sunt prevazute in constitutie (art. 80, 85-94) si in legi.

b. atributiile functiei publice de prim ministru sunt prevazute in art. 17 din Legea nr 37/1990 pentru organizarea si functionarea Guvernului Romaniei. c. atributiile unor functii publice din cadrul organelor administratiei publice locale sunt cuprinse in Legea nr. 69/1991 astfel; ale primarului in art. 43, ale secretarului consiliului local in art. 49, ale presedintelui consiliului judetean in art. 67, ale prefectului in art. 100. Atributiile functiilor publice de la serviciile publice ale consiliilor locale se stabilesc, asa cum prevede art. 52 din aceeasi lege, de catre consiliul local; Clasificarea functiilor publice Cu exceptia functiilor de specialitate pe care le gasim numai la aparatul celor doua Camere ale Parlametului, la Presedintie si la Guvern, celelalte functii publice cu care sunt dotate serviciile publice din tara noastra se impart in: a) functii de conducere b) functii de executie pe grade profesionale functii de executie pe trepte profesionale Ierarhia functiilor publice Tinand seama de atributiile si competentele serviciului in care, pentru realizarea acestora, au fost create functiile publice, ele se stabilesc intr-o anumita ierarhie, in raport de atributiile, puterile si competentele pe care le are fiecare functie publica in cadrul unui serviciu public. Dupa cum sustine Prof. P Negulescu ,,ierarhia este o clasificare a functiilor facand parte dintr-un mare serviciu public, un departament de exemplu, bazata pe ordine de suprapunere si subordonare. Ierarhia functiilor publice se stabileste, de regula, prin actul de infiintare, organizare si functionare a serviciilor publice sau prin acte normative distincte. Prin decretul lege de la data de 13 noiembrie 1934 au fost stabilite in mod uniform, pentru toate serviciile publice administrative, gradele si clasele functiunilor publice.

Astfel: a) ierarhia functiilor publice, b) gradele pe care le poate avea o functie publica si c) clasele acestor functii publice. Ierarhia functiilor publice administrative este stabilita, la aceasta data, in principal prin Legea nr. 40/1991 cu privire la salarizarea Persedintelui si Guvernului Romaniei, precum si a personalului Presedintiei, Guvernului si al celorlalte organe ale puterii executive, cea a functiilor publice din cadrul puterii judecatoresti in Legea nr. 52/1991 cu privire la salarizarea personalului din organele puterii judecatoresti, iar cele ale functiilor publice din aparatul Parlamentului, in Legea nr. 53/1991, privind salarizarea senatorilor, deputatilor si personalului din aparatura Parlamentului Romaniei Incadrarea si promovarea in functiile publice se fac de regula, prin numire, dar si prin alegere incadrarea. Atat incadrarea, cat si promovarea in functiile publice se fac pe baza de concurs, cu luarea in considerare si a unor anumite stagii efectuate in functii ierarhic inferioare sau in alte functii. Avansarea (promovarea) in functie, in grade sau trepte profesionale, a functionarilor publici din organele administratiei publice ai a institutiilor publice din subordine, se face, potrivit prevederilor art. 12 din Legea nr. 40/1991, prin concurs, in conditiile legii, in raport cu competenta profesionala si rezultatele obtinute in activitatea profesionala.

Cumulul functiilor publice si incompatibilitatile Pornind de la cceea ce am aratat ca este o functie publica ansamblul de atributii, puteri si competente observam ca o persoana fizica nu poate, practic, sa realizeze in acelasi timp, atributiile, puterile si competentele a doua sau mai multe functii publice. In acest sens, Prof. P. Negulescu arata ca, in principiu, functiile publice nu se cumuleaza, caci interesul general cere ca functionarul sa-si consacre intreaga sa activitate functiei ce indeplineste. In acelasi sens, Conf. J. Vermeulen sustine ca nu se poate concepe decat o functie si un salariu detinut de un singur individ, principiu determinat si de consideratii

de utilitate practica, fiindca un functionar nu poate sa dea maximum de randament daca este preocupat de mai multe functii, chiar de diferite naturi. Prin incompatibilitate sustinea Prof. P. Negulescu se intelege imposibilitatea legala ca un functionar administrativ sa exercite anumite functiuni, mandate sau profesiuni. Prof. A. Teodorescu arata ca acestea incompatibilitatile sunt de ordin constitutional sau de ordin administrativ. Putem considera ca incompatibilitatile sunt numai constitutionale si legale, pentru ca numai prin lege ii poti limita unei persoane fizice dreptul de a ocupa, in acelasi timp doua functii publice, cu atat mai mult cu cat de la regula instituita prin art. 1 din Legea nr. 2/1991 privind cumulul de functii, in alin. 2 se excepteaza incompatibilitatile stabilite prin lege.