Sunteți pe pagina 1din 5

Studiu de fiabilitate al unei masini unelte (scule pentru maruntirea cauciucului din Fc250)

1. Introducere Sculele folosite la maruntirea deseurilor din cauciuc sunt realizate de obicei din fonta cenusie tratata termic. Prin folosirea acestui material la realizarea sculelor se obtine in general o fiabilitate redusa a acestora in exploatare. Pentru a creste fiabilitatea si deci durata de utilizare a sculelor s-a impus optimizarea geometriei acestora precum si stabilirea corecta a parametrilor tehnologici caracteristici operatiei de maruntire a deseurilor din cauciuc. Materialul ales pentru realizarea sculelor a fost otelul de scule Fc 250, avandu-se in vedere caracteristicile mecanice ridicate pe care le prezinta, dar si rezistenta ridicata la uzare a pieselor si sculelor realizate din acest material. 2. Studiul comportarii la uzare a sculelor Sculele folosite la maruntirea cauciucului pot fi studiate in principal din punct de vedere al comportarii acestora la uzare. Acest parametru se poate determina prin mai multe metode de analiza, dar in cazul nostru cea mai elocventa s-a dovedit a fi metoda uzurii masice. Determinarea marimii uzurii masice s-a facut prin cantarirea initiala si dupa folosire a sculelor utilizate la maruntirea deseurilor din cauciuc. Evident, se pune problema de a gasi modalitatea ca pentru aceste experimentari sa se faca cheltuieli minime, iar durata lor sa fie mica, fara a afecta insa rezultatele cautate, care conditioneaza economicitatea proceselor ce utilizeaza rezultatele cercetarilor. In strategia experimentarii sunt cuprinse doua directii principale de lucru si anume programarea experimentului, respectiv analiza datelor experimentale. In general, pentru studierea unui fenomen dintr-un domeniu de activitate, se analizeaza influenta diferitilor factori asupra fenomenului respectiv; acesta consta in studierea influentei fiecarui factor asupra fenomenului respectiv mentinand ceilalti factori constanti. Aceasta metoda de experimentare inlocuieste metodele clasice si poarta numele metoda de experimentare prin experiente factoriale. Structura programului experimental de cercetare utilizat cuprinde urmatoarele elemente : - numarul n * de experiente diferite, experiente necesare pentru determinarea coeficientilor de regresie; - numarul n0 de experiente identice, experiente necesare in principal pentru determinarea erorii experimentale. Pentru simplificarea alcatuirii structurii programului experimental s-au folosit niveluri codificate pentru valorile variabilelor independente. Nivelurile codificate, fiind idependente de cele naturale, se stabilesc convenabil si anume, primul si ultimul nivel (minim si respectiv maxim) egale cu 1 si, respectiv, +1, iar nivelul central (mediu) egal cu 0. Deci vom lucra cu trei niveluri (N=3) pentru fiecare variabila independenta. De asemenea, pentru a acoperi regiunea experimentala marginita de limitele intervalelor de variatie a variabilelor independente, nivelurile minim si maxim Xmin si respectiv, Xmax se vor lua egale cu limitele intervalelor respective, iar nivelul mediu Xmed se va determina cu ajutorul relatiei:
Xmed = X max + X min 2

Avand in vedere cele de mai sus, precum si problema verificarii influentei structurii programului experimental asupra preciziei functiei de regresie, s-a stabilit un program experimental de cercetare pentru determinarea functiei uzura conform tabelului numarul 1. In acest tabel sunt prezentate nivelurile codificate ale variabilelor. Din analiza fenomenelor ce insotesc procesele de maruntire a deseurilor din cauciuc s-a observat faptul ca influenta maxima asupra formei functiei prezentate anterior au urmatoarele variabile independente: coeficientul de frictiune (fr), geometria sculelor (g), caracteristicile materialelor supuse maruntirii si in special duritatea acestora (d). Tabelul 1: Structura programului experimental de cercetare Nivelurile codificate ale variabilelor Numarul experientei fr g 1 +1 +1 2 -1 -1 3 +1 -1 4 +1 +1 5 -1 -1 6 -1 +1 7 -1 +1 8 +1 -1 9 0 0 10 0 0 11 0 0 12 0 0

d +1 -1 -1 -1 +1 +1 -1 +1 0 0 0 0

Din tabelul numarul 1 se observa faptul ca numarul de experiente diferite este n = 8 , iar numarul de experiente identice este n0 = 4 . Cu aceste date se poate trage concluzia ca numarul total de experiente este n = n * + n0 = 12 . Prin acest program de experimentari s-a urmarit si determinarea unei corelatii de forma: u = f ( fr , g , d ) , unde: u - marimea uzurii sculelor; fr - coeficientul de frictiune; g - geometria sculelor (marimea fatetei); d - duritatea materialului supus maruntirii.
*

Coeficientul de frictiune s-a determinat ca raport al vitezelor periferice ale cilindrilor, geometria sculelor s-a masurat cu ajutorul unui subler si a unui echer, iar duritatea cauciucului cu ajutorul durometrului Shore A. Valoarea coeficientului de frictiune (fr) este cuprinsa intre 2-2,8 pentru cazul proceselor de maruntire a deseurilor din cauciuc. In cazul geometriei cutitelor s-a considerat situatia in care sculele prezinta fateta pe fata de asezare si cazul in care aceste nu prezinta fateta pe fata de asezare, figura numarul 1. Fateta este realizata pe jumatate din grosimea sculei (5mm) pentru situatia fatetei maxime.

Figura 1. Geometria sculelor folosite la maruntirea deseurilor din cauciuc a) - fara fateta; b) - cu fateta. Pe baza valorilor minime si maxime ale variabilelor independente se pot determina valorile medii ale acestora cu ajutorul relatiei de mai sus.
frmed = g med d med frmax + frmin 2.8 + 2 = = 2.4 2 2 g + g min 2.5 + 0.1 = max = = 1.3 2 2 d + d min 80 + 60 = max = = 70 2 2

Atunci valorile naturale ale variabilelor independente corespunzatoare nivelurilor codificate ale acestora sunt prezentate in tabelul numarul 2. Tab. 2. Valorile variabilelor independente corespunzatoare nivelurilor codificate Coficientul de frictiune (fr) Geometria (g), mm Duritate cauciuc (d),Sh Max Max Max Min -1 Med 0 Min -1 Med 0 Min -1 Med 0 +1 +1 +1 2 2.4 2.8 0.1 1.3 2.5 60 70 80 Pentru o analiza obiectiva a fiabilitatii sculelor folosite la maruntirea deseurilor din cauciuc durata impusa pentru utilizarea fiecareia a fost de 40 de ore. O durata de utilizare mai mica pentru aceste scule nu ar permite obtinerea unor rezultate concludente. Datorita faptului ca marimea uzurii nu are o distributie uniforma pe lungimea sculei atunci determinarea uzurii prin masurarea dimensiunilor poate sa introduca erori foarte mari. Pentru a evita cat mai mult aparitia erorilor de masurare la determinarea uzurii sculelor s-a trecut la determinarea uzurii masice. Determinarea uzurii sculelor prin metoda uzurii masice elimina dezavantajul ce poate sa apara la folosirea metodei uzurii dimensionale deoarece in aceasta situatie valorea uzurii nu sunt influentata de distributia acesteia pe lungimea sculei. Valorile uzurii masice obtinute pentru aceste scule sunt prezentate in tabelul numarul 3.

Tabelul 3. Valorile uzurii masice obtinute pentru sculele din Fc 250 Nr. Masa initiala a Masa finala a exp. sculelor mi, [g] sculelor mf, [g] 1 101,2156 101,1635 2 98,2375 98,3627 3 103,5162 103,4877 4 98,2349 98,1981 5 99,2051 99,1724 6 102,0012 101,9572 7 100,5102 100,4859 8 102,4302 102,3820 9 100,2154 100,1845 10 99,0104 98,9816 11 101,1023 101,0643 12 100,9243 100,8954

Uzura sculelor u, [g] 0,0521 0,0123 0,0285 0,0368 0,0327 0,0440 0,0243 0,0482 0,0309 0,0288 0,0308 0,0289

3. Concluzii - sculele prezinta o uzura minima in general pentru un coeficient de frictiune cu valori cuprinse intre 2,1 2,3; - uzura minima se obtine pentru o geometrie a sculelor caracterizata de prezenta unei fatete pe fata de asezare de 1,2 - 1,3 mm; - cu cat duritatea cauciucului din deseuri este mai mare cu atat uzura sculelor este mai mare si se observa faptul ca avem o dependenta crescatoare a uzurii in functie de duritatea cauciucului.

Bibliografie:
1. Dobrot, D., ontea, S., Aprecieri asupra rezistenei n exploatare a sculelor pentru mrunirea cauciucului n vederea regenerrii, Analele Universitii din Craiova, octombrie,1998. 2. ontea, S., Mangra, M., Dobrot, D., 1998. .a., Procesarea materialelor refolosibile pentru obinerea unor materii prime, Editura Universitaria, Craiova,