Desi este putin cam nostim sa vorbim despre accidente in timpul partidelor de pe scuit, experienta arata ca acestea sunt

foarte posibile daca nu suntem catusi de putin precauti. In cateva cuvinte, vom aborda 3 tipuri de accidente mai mult sa u mai putin intalnite in randul pescarilor. Un prim caz asupra caruia dorim sa ne oprim este acela al muscaturilor provocate de insecte veninoase (albine), de serpi de apa sau, mai grav, de vipere. Se sti e ca in zonele baltilor de ses, in apropierea padurilor, putem avea neplacuta su rpriza sa gasim roiuri de albine sau de viespi gazduite de scorburi etc.. Nesans a de a irita un astfel de roi, in mod voit sau nu, se poate solda cu o serie de intapaturi care, in numar mare, pot fi letale. Mai recent se zvoneste ca putem f i victimele vaduvelor negre sau a scorpionilor din zonele de litoral. Cazul cel mai grav este al muscaturilor de vipera, sarpe veninos intalnit frecvent in zona banatului. Muscatura unui sarpe de apa nu poate fi considerata grava, in genera l, dar oare cum vom reactiona daca suntem alergici ? In toate cazurile mentionat e la acest paragraf mai este un singur pas pana la un posibil soc anafilactic, i n functie de organismul fiecaruia. Cel mai bine ar fi de stiut ca toate aceste a ccidente pot fi prevenite purtand haine si incaltaminte adecvate, umbland cu ate ntie sau evitand zonele in care ne-au fost semnalate astfel de pericole. Daca me rgeti la pescuit in echipa in astfel de zone este bine sa cunoasteti cateva masu ri de prim ajutor in caz de accidente, de orice natura ar fi ele si sa aveti asu pra Dvs. o trusa antisoc (anafilactic) care sa contina 2 fiole de glucoza 33%, h idrocortizon hemisuccinat 1-2 fiole, vitamina C - o fiola 5 ml, 2 seringi x 20 m l, vata, spirt, garou, 1 tableta feniramin sau romergan. Dupa caz este bine sa a veti si 1-2 fiole ser antiviperin. In caz de accident grav efectuarea intravenoa sa a unei doze anti-soc anafilactic (glucoza, hidrocortizon hemi., vitamina C) s i administrarea pe cale orala a unei tablete de feniramin sau romergan poate sal va viata victimei, cu recomandarea expresa de a se transporta de urgenta victima la un medic in cel mai scurt timp. Daca avem de-a face cu muscatura unei vipere , urmeaza administrarea serului antiviperin pentru a neutraliza toxinele veninul ui. Toate aceste operatiuni se recomanda a fi efectuate de catre un membru al ec hipei, special pregatit in acest sens sau, in cazul cel mai fericit, de catre un cadru medical. Reteta prezentata anterior are caracter informativ fapt pentru c are va recomandam sa consultati un medic pentru a va instrui intr-un mod compete nt cu privire la masurile de prim ajutor in astfel de cazuri. Un caz relativ comun de accident il constituie insolatia ca efect al expunerii p relungite la soare a corpului descoperit si, in special, a capului. Daca doriti sa faceti plaja in timp ce pescuiti nu uitati sa va protejati pielea cu ajutorul unor lotiuni pentru plaja cu factor de protectie corespunzator. Cu cat factorul de protectie este mai mare cu atat veti fi ferit de arsurile solare si totodata de insolatie. Conditia obligatorie este ca permanent sa aveti pe cap o palarie, preferabil de culoare alba. Simptomele insolatiei sunt destul de neplacute (si pun capat fara doar si poate partidei Dvs. de pescuit) si vom aminti aici: durer ile de cap, febra, senzatia de voma, uneori lesinuri. Prima masura este ca bolna vul sa fie dus la loc umbrit si racoros si sa i se dea sa bea lichide, pentru o buna hidratare. Cateva comprese aplicate pe frunte si umezirea zonei toracice cu o carpa uda pot fi foarte utile. Daca vom avea posibilitatea vom acorda bolnavu lui o aspirina si un paracetamol care au rol antitermic. In cazul in care bolnav ul nu sufera de alte boli cronice (boli de inima, hipertensiune etc) situatia va reveni la normal, dar nu imediat. Pentru cazuri mai grave adresati-va medicului . Cazul opus insolatiei il constituie expunerea corpului la temperaturi scazute. F rigul din lunile de toamna si temperaturile extreme ale iernii pot oferi pescari lor surprize foarte neplacute. Degeraturile sunt cele mai grave complicatii si t rebuiesc evitate prin folosirea unui echipament adecvat (haine calduroase, soset e din bumbac si lana, incaltaminte din piele. Retineti ca acestea se produc asup ra extremitatilor corpului adica degetele membrelor, nasul si urechile. O dusca de vin fiert, un ceai pot ajuta putin dar nu reprezinta solutia finala. O dusca

de tarie, nefiarta, sau o tigara fumata pot da senzatia ca te incalzesc putin da r, in realitate, nu ajuta deloc. Frigul de toamna poate fi tolerat de un organis m rezistent dar este bine sa nu facem teste gratuite pe propria noastra piele. A veti grija sa aveti la Dvs. o haina in plus si evitati sa stati prea mult cu pic ioarele in apa, chiar daca situatia o cere. Va asiguram ca o data ce v-a intrat frigul in "oase" partida de pescuit nu mai are sens. As incheia acest capitol dedicat temperaturilor cu o vorba din batrani care spun e: "feriti capul de caldura si picioarele de frig". Despre pescuitul la copca am mai scris si cu alta ocazie, ruperea ghetii fiind a ccidentul cel mai grav, caz asupra caruia nu vom insista.