Sunteți pe pagina 1din 7

STILUL DIDACTIC MODERN AL PROFESORULUI DE GEOGRAFIE

Profesorul de geografie, prin intreaga sa activitate, trebuie s realizeze dou mari componente: pe de o parte informarea, transmiterea de cunotine, iar pe de alt parte, formarea, respectiv asigurarea condiiilor optime pentru dezvoltarea armonioas a personalitaii elevilor. Activitatea instructiveducativ a profesorului de geografie nu se poate rezuma doar la simpla desfsurare funcionreasca a unei zile de munca pe baza unui orar colar. Ea presupune formarea si orientarea unor colective de elevi, asigurarea tuturor condiiilor necesare formrii si dezvoltrii fiecrui elev, in funcie de posibilitaile sale si de cerinele sociale exprimate prin idealul educativ.

In privina rezultatelor colare este demonstrat deja, c cea mai mare eficien o are tratarea coninuturilor intr-o manier realist, corelarea cu viaa real, cu nevoile cognitive si afective pe care le impune societatea contemporan. Un profesor modern nu inseamn numai sau in primul rand un profesor care s foloseasc cele mai performante computere, ci un profesor foarte bine informat, cu mintea flexibil si deschis la nou, un profesor care s fie contient c munca lui are misiunea s pregateasc elevii pentru viat; elevii de astzi vor trebui s fie competitivi, sa obtin succese in 2020, deci, profesorii lor ( i implicit profesorul de geografie) trebuie s intrevad cror provocri vor fi supui i s-I doteze cu cele mai utile cunotine, aptitudini si atitudini. Prin atitudinea si comportamentul su la clas, profesorul de geografie trebuie s confere credibilitate valorilor, coninuturilor si principiilor pe care le pred, demonstrand c ele nu sunt noiuni abstracte ci realitai valabile in lumea real, dincolo de zidurile colii. Elevul trebuie s fie partenerul profesorului in procesul de investigare a realitii si este evident deci, c acest tandem nu poate funciona dac metodele de predare folosite nu sunt acordate cu metodele de invare ale elevului. Astfel, profesorul trebuie s ii cunoasc foarte bine colectivul cu care lucrez i pe fiecare elev in parte, pentru a stimula, respectiv pondera la fiecare, exact elementele care necesit respectiva intervenie, n msura adecvat. nelegandu-i propriul stil de invare si predare, profesorul face primul pas spre realizarea faptului c, nu toi elevii inva ca el i c unele probleme apar din cauza nepotrivirii stilului de predare cu stilul de invaare al elevilor crora se adreseaz. Nimic nu este mai inechitabil decat tratamentul egal aplicat celor ce nu sunt egali spunea Vaughn.

Astfel, nu exist un mod bun sau ru de predare, ci un mod mai adecvat decat altul pentru anumite situaii concrete. De aceea exist o multitudine de metode moderne, care, imbinate cu cele tradiionale, vin in sprijinul profesorului de geografie, care trebuie sa fie o punte spre ceea ce va deveni elevul su. W. Shakespeare spunea: tim ce suntem, dar nu ce vom deveni Dintre numeroasele strategii moderne pe care profesorul de geografie le poate folosi in procesul instructiv-educativ, am ales s prezint in continuare o strategie bazat pe joc: Turnirul intrebarilor . Este un joc n care elevii sunt determinai s formuleze cu plcere intrebri de diferite tipuri pornind de la un text tiinific, s coopereze, dar i s concureze. Este o metod care se preteaza foarte bine la Geografia continentelor, clasele a VI-a si a VII-a. Comunicarea sarcinii de lucru. Se formeaz grupuri de cate patru sau ase elevi care vor concura dou cate dou. Grupurile concurente primesc aceleai materiale pentru documentare si aceeai tema. Doua grupuri vor studia prima parte a lectiei, legat de elementele fizico-geografice ale unei ari, iar celelalte dou, partea a doua, legat de Geografia populaiei i economic. Se stabilete o perioada de timp pentru ca elevii s citeasc textul, s formuleze intrebri si rspunsuri pe baza acestuia. Aceste intrebri vor fi adresate echipei concurente, care la randul ei va adresa intrebari. Activitate in grupuri. Deoarece fiecare elev lucreaz cu o vitez specific, citirea textului si formularea intrebrilor se face individual. Dac elevii au neclariti, discut problemele cu membrii grupului din care fac parte. Fiecare elev va citi intrebrile formulate de ctre colegi, pentru a se asigura c tie s rspunda la ele.

Competitia intre grupuri. Echipele concurente sunt aezate fa n fa. Fiecare membru al echipei numarul unu adreseaz o intrebare membrului numarul unu din echipa advers. Echipa care formuleaz intrebrile primete un punct pentru fiecare intrebare corect formulat. Dac rspunsul primit nu este corect, alt membru al echipei va formula un rspuns, dar punctajul va fi de 0,5 puncte. Dac echipa advers rspunde corect la toate intrebrile primite, primete un numar egal de puncte cu echipa cealalt. Dupa ce primele dou echipe au adresat cate unul sau dou seturi de intrebari, ( in funcie de resursele de timp), intr in turnir celelalte echipe. Cand se organizeaz prima dat un astfel de turnir, permitei elevilor s formuleze orice tip de intrebri, dar n leciile urmtoare, turnirul devine mai valoros dac se specific diferite cerine in formularea intrebrilor. Deoarece la unele intrebri elevii gsesc uor rspunsurile in text, iar la altele au nevoie s actualizeze cunotine mai vechi ori s fac conexiuni, interpretari, analogii, la inceputul activitii se specific dac au sau nu permisiunea de a formula intrebri al cror rspuns nu exist in text. Dac elevii adreseaz echipei adverse intrebri dificile in afara textului, cu scopul de a o bloca, atunci se distruge plcerea turnirului. Dac formuleaz ntrebri strict legate de text, dar pe parcurs descoper ntrebri la care nu cunosc rspunsurile dar ar dori s le afle, acestea sunt adresate profesorului dup concurs. n aceast form de organizare a turnirului, echipele studiaz numai o parte din lecie. Pentru ca toi elevii s fie preocupai de coninutul leciei, profesorul le va cere s-i noteze intrebrile i rspunsurile formulate din coninutul nestudiat. Acest turnir este organizat in etapa de realizare a sensului unui coninut necunoscut, ins se poate organiza, in aceeai form, pentru evaluarea cunostinelor anterioare ale elevilor dintr-o lecie sau mai multe.

Turnirul intrebrilor are mai multe avantaje: incit la analiz, la descoperirea aspectelor inedite, la competiie; fiecare elev citete textul, produce intrebri si raspunde la intrebri; elevii primesc sprijin din partea grupului in clarificarea aspectelor mai dificile; fiecare elev ii asum un anumit rol in cadrul grupului. Cu toate c forma de organizare a activittii pare un joc, pentru a catiga turnirul elevii sunt provocai s investigheze cu atenie i cu placere continutul textului pentru a produce intrebri multe, variate, corecte, interesante si dificile. Aceast strategie de dobandire si evaluare a cunostinelor elevilor deplaseaz centrarea activitii in lecie de la profesor spre elevul care inva individual, dar i prin cooperare in cadrul grupului ori prin competiie cu alte grupuri. Exist i unele dezavantaje: nu se parcurge tot textul intr-o lecie in acelai mod, necesit resurse mari de timp, unele aspecte ale coninutului pot ramane neclarificate. Atat aceast metod, cat i altele ( Scaunul intervievatului, Copacul cu idei, Ciorchinele, Posterul, Eseul) pot fi adaptate in funcie de nivelul clasei , al fiecarui elev in parte, de climatul psiho-social din clas, de particularitaile varstei.

n ceea ce priveste consolidarea si evaluarea cunostinelor noi ale elevilor, muli profesori sunt stresai pentru c nu exist suficiente resurse de timp pentru a organiza astfel de momente in lecie. Reflectand asupra propriei noastre invari realizat pe parcursul scolaritaii, ne vom aminti c acele momente de la finalul leciilor preau mai degrab ca o suit de intrebri plictisitoare care nu provocau in nici un fel elevii spre o aprofundare a cunostinelor. Astfel, in consolidarea si evaluarea cunostinelor noi dobandite de elevi, ar trebui s se in cont pe tot parcursul leciei de modul cum elevii au rspuns la intrebri, cat au fost de entuziati, curioi, prietenoi, cat de dinamic a fost clasa.

n privina evalurii cunostinelor din leciile anterioare, ca efort individual, cu siguran c este mai uor s corectezi acas un teanc de lucrri decat s urmreti dezvoltarea unor aptitudini intr-o clas de 20-30 de elevi. De aceea se impune corelarea tehnicilor clasice de predare-invareevaluare cu cele moderne care stabilesc eficiena predrii asupra aptitudinilor si atitudinii elevilor. Pentru ca profesorul de geografie s-i modernizeze stilul de predare n acord cu cerinele societii n care elevul su va trebui s se integreze, profesorul trebuie s se autoevalueze permanent, analizand dac: i trateaz pe toti elevii ca pe individualitai; Se uit in ochii lor si i atinge pentru ai asigura de atenia si interesul su; i cere scuze cand face greseli; Le permite elevilor s ia decizii importante in cadrul activitaii comune; i incurajeaza pe elevi s se asculte ntre ei; Zambete n timpul leciilor; Se teme de confuzie si zgomot chiar cand el este cauzat de lucrul intens si eficient al elevilor; i incurajeaz pe elevi pentru rezultatele obinute. Bibliografie: 1. Maria Eliza Dulam, Practica pedagogic- teorie si metodologie, 2005, Ed. Clusium, Cluj-Napoca 2. Maria Eliza Dulam, Modele, strategii si tehnici didactice activizante, cu aplicatii in geografie, 2002, Ed. Clusium, Cluj-Napoca 3. Liliana Stan, Valerian Dragu, Eugenia Steva, Doru Valentin Vlasov Elemente de didactica geografiei,2003, Ed Polirom, Iasi 4. ********Internet Prof. Orzan Claudia Elena