P. 1
Pentru Cine Este Interesat Cum Se Calculeaza Panta Unui Acoperis

Pentru Cine Este Interesat Cum Se Calculeaza Panta Unui Acoperis

5.0

|Views: 25,683|Likes:
Published by Delia Deliutza

More info:

Published by: Delia Deliutza on Jan 24, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/08/2015

pdf

text

original

Pentru cine este interesat cum se calculeaza panta unui acoperis: aceasta operatiune, calculata in centimetri, se exprima in procentaj

, acesta poate fi convertit in grade pentru a obtine inclinatia acoperisului. Se incepe prin masurarea inaltimii zidului la inceputul pantei, care in exemplul nostru este de 82 cm. La un metru de zid masurati inaltimea sub plafon care in exemplul nostru este de 143 cm. Calculati apoi: inaltimea sub plafon -(minus) inaltimea zidului = (egal) procentajul pantei dv.; 143 cm - 82 cm = 61 cm, deci procentajul este de 61 %. Tabel de corespondenta intre procentaje si grade, unde P reprezinta procentajul: -P 10% = 5° -P 20% = 11° -P 30% = 16° -P 40% = 21,5° -P 50% = 26,5° -P 60% = 31° -P 70% = 35° -P 80% = 38° -P 90% = 42° -P 100% = 45° -P 110% = 47,5° -P 120% = 50° -P 130% = 52,5° -P 140% = 54,5° -P 150% = 56° -P 160% = 58° -P 170% = 59,5° -P 180% = 61° -P 190% = 62° Daca vrei sa ai ceea ce multi altii nu au, trebuie sa faci ceea ce multi altii nu fac. Cum se calculeaza inaltimea acoperisului in functie de latimea casei?de exemplu 8.4m(cu tot cu bazie) tg alfa = x / latimea casei acum : - alfa - unghiul il propuneti - latimea casei o aveti ... daca stai la campie unde incarcarile din zapada nu sunt mari unghiul se ia de maxim 30 grade; daca stai la munte se ia undeva in jur de 60 de grade, ca sa nu stea zapada mult timp pe acoperis

Acoperisuri cu panta: forme si dimensiuni
Finalitate, protectie, estetica: acoperisul unei cladiri indeplineste functii cheie pentru orice constructie. Inchizand cladirea la partea superioara, deasupra ultimului nivel construit, el nu raspunde numai nevoii de izolare in fata intemperiilor (desi aceasta e prima conditie pe care o indeplineste, iar structura si conformatia sa corespund in primul rand acestei necesitati). Dincolo de conformatia in sine, acoperisul este limita dintre exterior si interior. Pe el se pot adauga alte elemente functionale pentru locuinta (de la cosuri de fum si sisteme de scurgere a apei, pana la pasarele de trecere sau chiar mini-gradini suspendate). De asemenea, sub acoperis, in functie de inaltimea acestuia, se pot

in principiu. Acoperisuri cu panta Nota Toate imaginile si desenele din aceasta lucrare au strict valoare ilustrativa si nu pot fi reproduse fara acordul prealabil al spatiulconstruit. Toti acestia sunt la randul lor factori care influenteaza sistemul de alcatuire al acoperisului. impartite in functie de conformatia generala: acoperisuri cu panta si acoperisuri tip terasa. poduri circulabile sau necirculabile). doua categorii de acoperisuri.ro Componentele unui acoperis cu panta Componentele unui acoperis cu panta . Se poate spune ca exista.amenaja diverse spatii (mansarde.

Jgheaburi si burlane. placi bituminoase sau din fibrociment. spume. si elementele de fixare si racordare ale acestora.. polistiren expandat sau extrudat. guri de scurgere – se folosesc pentru evacuarea apelor pluviale si sunt necesare pentru a impiedica scurgerea apelor direct pe fatada sau formarea turturilor in perioada rece a anului. . sindrile bituminoase. paie. de greutatea acesteia. de existenta sub acoperis a unui spatiu locuibil etc. . tigle. in general se recomanda folosirea unor suruburi autofiletante cu garnituri speciale. site etc. rezistente la imbatranire.Invelitoarea – este de fapt stratul exterior al acoperisului si poate fi realizata din mai multe tipuri de materiale.Termoizolatia – este o componenta importanta. . .Folii de protectie – se pot identifica doua tipuri: folii bariera impotriva vaporilor (care se monteaza la interior pe fata calda a termoizolatiei) si folii impermeabile (pentru protectia la infiltratia accidentala de apa sub invelitoare). . si poate fi alcatuita din lemn (destul de des). plana sau tip tigla sau materiale naturale. . folii termoizolante. Se poate realiza din vata minerala de sticla sau bazaltica.Structura de rezistenta – sarpanta – este influentata in mod direct de tipul de invelitoare care se doreste a fi folosita. mai ales in cazul in care se doreste folosirea spatiului de sub acoperis. tabla cutata.Elemente de fixare pentru invelitori – desi se pot folosi cuie sau holzsuruburi obisnuite. metal sau beton (cazuri mai rare). olane ceramice sau din beton. stuf. care sa faciliteze prinderea invelitorilor de suport.

pasarelele de circulatie pe acoperis. Acoperisul . iar modul in care se influenteaza reciproc se reflecta in aspectul si structura finala. lucarne. elementele care sa permita strapungeri etanse prin invelitoare etc. Se pot identifica doua tipuri importante de configuratii ale acoperisurilor: . cu sau fara intranduri.configuratie simpla – pornind de la un contur continuu. fara intranduri. ferestre de mansarda..Accesorii pentru invelitori – printre acestea se numara: parazapezile. Configuratia unui acoperis – este un rezultat direct al planului constructiei (partiului) si are implicatii importante asupra formei acoperisului si asupra tipului de invelitoare pe care dorim sa-l utilizam. raportat la conturul general al constructiei. geometria acoperisurilor Exista cateva elemente care definesc forma generala a unui acoperis. cosuri de fum.elemente de identificare Elemente de identificare ale acoperisului Forma. luminatoare. versantii si panta acestuia sunt interdependente. . tabachere. . Componentele de mai sus pot fi completate cu elemente de iluminare si ventilare a spatiilor de sub acoperis. Configuratia.configuratie complexa – pornind de la un contur continuuu sau discontinuu.

plana. imbinand atat suprafete curbe. cu forma plana sau curba. cu sau fara rupere de panta. . Suprafata versantilor – poate fi: .ca regula generala.Forma in plan a peretilor determina forma acoperisului Acoperis cu forma simpla Acoperis cu forma complexa Versantii acoperisurilor – influenteaza alegerea tipului de invelitoare si pot avea forme variate.acoperisuri cu un versant (o apa). Tipuri de acoperisuri . cu sau fara rupere de panta.curba. Numarul de versanti (ape) – este conditionat de forma constructiei. dar practic numarul de combinatii posibile este nelimitat. . Mai jos sunt prezentatate cateva tipuri de acoperisuri.mixta. . cu sau fara rupere de panta. dar si de vecinatatile acesteia (daca exista sau nu calcane vecine cu constructia respectiva . nu este permis ca apele sa se scurga la calcan).acoperisuri cu doi sau mai multi versanti (ape). indiferent de forma acestora. cat si suprafete plane. .

invers. Un exemplu: un versant cu panta de 45° in procente are valoarea de 100%. Cateva elemente importante: . Este un element foarte important al acoperisului deoarece valoarea ei influenteaza tipul de material folosit pentru invelitoare sau. sau in procente (reprezentand inaltimea pe care o atinge linia invelitorii la o distanta/lungime de 100 de metri). In general panta versantului (acoperisului) se masoara in grade (reprezentand unghiul facut de orizontala cu linia versantului). tipul de material folosit determina unghiul de inclinare al versantului.Acoperis cu o apa si atic Acoperis cu doua ape si atic Acoperis cu doua ape Acoperis cu patru ape Acoperis cu pante inegale Acoperis cu panta franta Acoperis cu panta franta Acoperis cu forma complexa Acoperis cu forma speciala Panta acoperisului – reprezinta unghiul de inclinare al versantului (apei).panta minima a versantului (acoperisului) – este recomandata de producator si reprezinta panta sub care materialul folosit la invelitoare nu-si mai poate indeplini rolul de protectie la apa sau necesita masuri suplimentare de siguranta. .

producatorul materialului utilizat trebuind sa specifice.capriori din lemn cu astereala. daca este cazul. (Mai multe despre invelitorile pentru acoperisurile cu panta cititi in dosarul Acoperisuri cu panta: materiale pentru invelitori).. Panta acoperisului Sarpanta Reprezinta structura (suportul) invelitorilor si este direct influentata de tipul de material ales pentru invelitoare. .ferme metalice cu pane intermediare. . . . Panta poate fi: continua (dreapta sau in diverse unghiuri – cu rupere de panta) sau curba (pentru versantii curbi). cu sipci si contrasipci din lemn. Tipuri de sarpante .panta maxima a versantului (acoperisului) – poate fi considerata verticala (90°). Sarpanta poate fi alcatuita din: . de conformatia acoperisului (fie el ventilat sau neventilat) sau de decizia ca spatiul de sub acoperis sa fie folosit sau nu. pentru ce valori ale pantei sunt necesare masuri suplimentare de asigurare a rezistentei si stabilitatatii invelitorii si conditii de protectie la apa. .ferme din lemn cu pane intermediare.capriori din lemn. fara astereala.placa din beton armat.grinzi si pane din beton armat.

Acoperis cu sarpanta din lemn cu astereala Acoperis cu sarpanta din lemn fara astereala Acoperis cu ferme din lemn Acoperis cu ferme din metal .

este necesar sa apelati la serviciile unui proiectant de specialitate. Structuri din metal. cat si. Exista mai multe metode de termoizolare a acoperisurilor: cu termoizolatia intre capriori sau deasupra capriorilor. in functie de materialul termoizolant folosit sau de alcatuirea sarpantei. mansarda. acreditat. respectiv o termoizolare eficienta a acoperisului.Acoperis cu grinzi si pane din beton Acoperis cu placa de beton Mai multe detalii despre structuri lemn. in functie de zona unde este situata constructia si de factorii de mediu. Acest subiect este tratat pe larg in sectiunea Hidroizolatii .detaliu de coama De retinut! • Pentru a obtine rezultate bune. care sa calculeze grosimea necesara de termoizolatie in cazul constructiei propuse. grosimea termoizolatiei de la acoperis poate depasi. Structuri din beton armat. Termoizolarea acoperisurilor Indiferent de tipul de spatiu de sub acoperis. o grosime de 35 – 40 de cm. mai ales. spatiu tehnic sau de depozitare. metal. Exemplu de termoizolare a acoperisurilor . este necesar sa se prevada o termoizolatie care sa asigure confortul termic atat pe timpul perioadei calde. in perioada rece. • Pentru o casa pasiva.Termoizolatii. Folii de protectie pentru invelitori . beton vezi la capitolele Structuri din lemn.

mai ales in cazul cladirilor inalte sau in zone intens circulate. Este recomandat ca aceste folii sa conduca apa inflitrata accidental in jgheab pentru a impiedica scurgerea acesteia pe pazie sau pe fatada. Este de retinut ca producatorii de materiale termoizolante au produse care din fabricatie dispun de folia bariera impotriva vaporilor. Este foarte important sa se determine efectele ce pot aparea asupra unui acoperis in cazul unui seism si care pot influenta conformatia si materialele utilizate pentru invelitori. astfel incat nu mai este necesara pozarea unei folii suplimentare. Din punct de vedere al materialului. Golurile sau rupturile de material trebuie reparate. cu sau fara armatura. exista doua tipuri de folii de protectie: . Intotdeauna. cele mai performante dintre acestea permitand evacuarea vaporilor acumulati accidental in materialul termoizolant.In functie de locul in care se monteaza.Folii de protectie la apa – se pozeaza la partea exterioara a temoizolatiei sau deasupra scandurilor de astereala in functie de alcatuirea detaliului de acoperis (ventilat sau neventilat) si au rolul de a proteja termoizolatia (si astereala) de infiltratiile accidentale de apa de pe invelitoare. dupa montajul materialului termoizolant. . .Folii bariera impotriva vaporilor – este o folie care se pozeaza intotdeauna pe fata calda a termoizolatiei (doar catre interior). respectiv la pierderea capacitatilor termoizolante ale acestuia. ele se pot realiza din tesaturi speciale. Exemplu: pozarea foliei de protectie la apa la invelitori Factori externi Pentru realizarea invelitorilor se va tine seama de cativa factori importanti legati de caracteristicile geoclimatice ale zonei de amplasament. pentru a preveni alunecarea acestora de pe acoperis. fiind in acelasi timp impermeabile la apa. trebuie sa se verifice integritatea barierei impotriva vaporilor. cu rolul de a preveni infiltrarea vaporilor in materialul termoizolant si formarea condensului care ar conduce la umezirea termoizolatiei. din aluminiu. din polietilena etc. Foliile pot fi fabricate din diverse materiale. precum si etansarile intre folii.

Kiturile de montaj cuprind si o gama variata de accesorii. 80 – 95 mm sau 110 – 130 mm Formele depind de materialul din care sunt alcatuite si de modul de asamblare pentru utilizare. Scurgerea apelor de pe invelitori Scurgerea apelor. Scurgerea apelor de pe invelitori Jgheab si burlan rotund Jgheab si burlan drept Dimensiunile jgheaburilor si burlanelor depind in general de modul de productie al fabricantului.incarcarile (greutatea) din zapada – forma acoperisului poate conduce la acumularea de zapada mai ales in zonele de racord cu pereti sau de racord cu alte constructii adiacente. polietilena etc. inox. montajul se face aparent. parafrunzare etc.gradientul de temperatura pe sezoane – in general materialele pentru invelitori trebuie sa aiba o rezistenta foarte buna la gelivitate (ciclu de inghet-dezghet). sporind incarcarile pe suprafete relativ mici. pentru a impiedica infiltratiile. . racorduri.cantitatea de precipitatii – in functie de tipul de invelitoare. cupru. capete de jgheab. 120 – 135 mm sau 150 – 160 mm . .incarcarile (fortele) din vant.jgheaburi : 90 – 110 mm. bratari de prindere. exista atat produse cu forme drepte.Un alt aspect important in alegerea tipului de invelitoare il constituie conditiile climatice ale zonei de amplasament. de panta si suprafata acesteia. . indiferent de tipul de invelitoare sau de forma acesteia. riscul de colmatare a scurgerilor fiind unul destul de important si de care trebuie sa se tina seama. tabla zincata.burlane : 55 – 60 mm. . PVC. dar exista si cazuri in care jgheaburile sau intregul sistem pluvial este ascuns. cat si produse cu forme rotunjite. curbe. dar se pot incadra in trei categorii. legate de: . De obicei. ceea ce poate conduce la prabusirea structurii de sustinere. cu profil patrat sau dreptunghiular. colectarea apelor meteorice (provenite din ploi si ninsori) se poate produce mai repede sau mai incet. sa nu se exfolieze sub actiunea soarelui sau sa nu-si piarda calitatile.durata de insorire si stralucire a soarelui in sezonul cald. aluminiu. fiecare: . vanturile dominate. . cu precizarea ca este necesara o atentie deosebita privind etansarea imbinarilor. Jgheaburile si burlanele constituie principala modalitate de scurgere a apelor de pe acoperis si pot fi fabricate din diverse materiale. reprezinta un aspect foarte important.

Nu se recomanda ingroparea burlanelor in piese neconformate special pentru acest scop. colectarea apei din burlane se poate face direct in guri de scurgere cu legatura la canalizare. iar curatarea jgheaburilor trebuie facuta de cel putin 2 ori pe an. pentru a se evita acumularea de frunze si praf care sa impiedice buna functionare a acestora. streasina influenteaza atat modul in care arata constructia. precum si numarul de burlane de pe fatada se calculeaza in functie de suprafata si inclinatia versantului pe care il dreneaza si de zona climatica in care se incadreaza constructia. Rezolvari pentru streasina Desi la o prima vedere poate sa nu para un element foarte important al acoperisurilor. Subdimensionarea acestora poate conduce la deversari pe streasina sau fatada. exista trei tipuri de acoperisuri: Rezolvari pentru streasina . acesta poate fi utilizat pentru ascunderea a diverse tipuri de instalatii).Montajul jgheaburilor Scurgere cu jgheab ascuns Scurgere cu jgheab si burlan drept Scurgere cu jgheab si burlan rotund De retinut! Dimensionarea jgheaburilor si a burlanelor. Din acest punct de vedere. cat si felul in care este folosit spatiul de sub acoperis (de pilda. Pentru aceasta exista piese speciale de etansare si racord la canalizare. In anumite cazuri. cu implicatii majore privind pastrarea in stare buna a elementelor constructive adiacente. Montarea parafrunzarelor este obligatorie pentru a impiedica colmatarea burlanelor. deoarece pot aparea infiltratii de apa pana la nivelul fundatiilor.

in functie de arhitectura cladirii. In ambele cazuri. ci se indeplinesc si nevoile de aerisire si ventilare a spatiului interior. Luminatoarele reprezinta o alta metoda de a asigura lumina naturala. Lucarnele – elemente clasice de arhitectura. Lucarnele pot . nu se asigura doar iluminarea. de asemenea. sunt alcatuite astfel incat sa permita amplasarea ferestrei in pozitie verticala. in perioada moderna trecandu-se la ferestre de mansarda. fiecare dintre cele doua avand avantajele proprii. Iluminarea spatiilor de sub acoperis Iluminarea naturala a spatiului de sub acoperis s-a facut mult timp cu ajutorul lucarnelor.Acoperis cu streasina infundata Acoperis cu streasina seminfundata Acoperis cu streasina neinfundata (capriorii sunt Acoperis cu streasina neinfundata (capriorii sunt placati cu scandura sau alte tipuri de placaj) la vedere) Streasina are in general o latime cuprinsa intre 60 si 90 cm de la perete pana la margine. in zona de sub acoperis. din belsug. un spatiu suplimentar creat prin iesirea in afara planului acoperisului. cu un important rol estetic sau functional. dar si unele dezavantaje. doar poate avea si dimensiuni mai mici sau mai mari. Acest lucru le confera doua avantaje: o fereastra mai putin expusa intemperiilor si.

daca mansarda o permite. Ele asigura mai multa lumina in spatiul de sub acoperis si pot fi amplasate si la verticala. au nevoie de o etanseizare adecvata. iar o atentie speciala trebuie acordata imbinarilor cu acoperisul. rotunde.avea cele mai diverse forme (triunghiulare. ele putand fi simple. Lucarne Ferestrele de mansarda – situate in planul acoperisului si astfel mai expuse intemperiilor. care permite iesirea la geam a unei persoane). ascutite etc. Posibilitatile realizarii ferestrelor de mansarda sunt multiple. partea de jos se ridica si se creeaza astfel un spatiu protejat. Ele pot fi adaugate si ulterior constructiei.) si dimensiuni. de acesti factori depinzand cat de multa lumina patrunde in interiorul mansardei. dar si cu balcon integrat (in momentul deschiderii ferestrei. Gradul de inclinatie este definitoriu: expunerea la intemperii e direct proportionala cu cantitatea de lumina care patrunde prin fereastra. Ferestre de mansarda .

pot fi luate in considerare utilizarea unor jaluzele la interior sau utilizarea de brise-soleil-uri la exterior. Pentru a realiza o protectie solara eficienta. plexiglas sau PVC). Ele pot fi alcatuite din sticla sau din materiale plastice transparente sau translucide (policarbonat.Luminatoarele – pot fi sau nu integrate in acoperis si se diferentiaza de ferestre prin faptul ca sunt mult mai mari. Pentru a asigura si ventilarea spatiilor in planul luminatoarelor se pot monta ochiuri mobile cu actionare mecanica sau electrica (cu telecomanda). pe structura proprie (autoportante) sau pe structura existenta a acoperisului. Luminatoare .

06 aug 2012. RASPUNDE Redactia SpatiulConstruit.ro ★★★★★ Pentru gustavo.Ro .Ro . Simiras Ana . astfel de sesizari sunt de competenta Inspectiei de stat in Constructii de pe raza judetului unde se afla constructia. Cred ca pot sa va ajut in legatura cu problema Dv in ipoteza in care nu ati rezolvat-o pana acuma conform recomandarii Redactiei/13aug2012. este bine ca aceasta sa fie facut de o persoana autorizata (inginer proiectant de structuri.29 iul 2012. Pentru a nu avea probleme in exploatarea constructiei.21 aug 2012. Redactia SpatiulConstruit. El este cel mai in masura sa va dea o solutie.ro SpatiulConstruit.ro ★★★★★ RASPUNDE Discuția 2▼ Discuția următoare▲ Discuția precedentă Gustavo . 23:03 buna seara ma intereseaza ce normativ sau ce lege te obliga sa montezi parazapezi la o casa cu inaltime mai mare de 10m care are in componenta parter etaj si mansarda si ce normativ exista privind montarea de jgheaburi si burlane deoarece am o problema cu un vecin care a modificat acoperisul si a facut modificari de burlane fata de vechea coborare a burlanului jgheaburile nu s-au montat sub atic si de cate ori ploua apa curge pe langa jgheaburi nu are panta de colectare si anul acesta a inghetat apa in jgheaburi si a inghetat si au cazut pe mine in curte internandu-ma in spital si nu cunosc cui sa ma adresez sa arat ca nu s-au respectat nici un fel de normative. Daca cineva este in masura sa comenteze am planul casei si o poza de la casa terminata casa mea este in constructie si nu are acoperis momentan RASPUNDE Redactia SpatiulConstruit. va multumesc.ro SpatiulConstruit.Folii de protectie pentru invelitori Discuţii pe acest subiect INTRA ŞI TU ÎN DISCUŢIEVezi toate discuţiile din forum Discuția 1▼ Discuția următoare Gagea Cristian 0722223669 . proiectul de sarpanta trebuie sa raspunda la diverse tipuri de solicitari. 08:28 ma intereseaza dimensiuni si schite la un acoperisi la o casa de 400m. arhitect). In mod uzual. 13:18 gustavo Utilizator neinregistrat Este recomandat sa apelati la proiectantul care a facut casa si proiectul casei. 08:07 (post editat de moderator) Redactia SpatiulConstruit.13 aug 2012. RASPUNDE Simiras Ana . 13:18 gagea cristian 0722223669 Utilizator neinregistrat Buna ziua.13 aug 2012.

10:17 Raspuns solutie La montajul ţiglelor metalice se utilizează în general contraşipci de 12x25mm şi şipci de 35x50mm (sau mai late) din lemn de răşinoase. Şipcile se vor fixa de căpriori cu cuie galvanizate de 75x2. Se recomandă impregnarea şipcilor.12 nov 2012. 21:57 Utilizator neinregistrat Buna seara. Iulian Utilizator neinregistrat RASPUNDE Lucian . Care este grosimea minima / recomandata a contrasipcilor pentru invelitori metalice? Multumesc.11 nov 2012.arhitecrt A Simiras RASPUNDE Discuția 3▲ Discuția precedentă Iulian .8mm. Lucian ★★★ .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->