Pentru cine este interesat cum se calculeaza panta unui acoperis: aceasta operatiune, calculata in centimetri, se exprima in procentaj

, acesta poate fi convertit in grade pentru a obtine inclinatia acoperisului. Se incepe prin masurarea inaltimii zidului la inceputul pantei, care in exemplul nostru este de 82 cm. La un metru de zid masurati inaltimea sub plafon care in exemplul nostru este de 143 cm. Calculati apoi: inaltimea sub plafon -(minus) inaltimea zidului = (egal) procentajul pantei dv.; 143 cm - 82 cm = 61 cm, deci procentajul este de 61 %. Tabel de corespondenta intre procentaje si grade, unde P reprezinta procentajul: -P 10% = 5° -P 20% = 11° -P 30% = 16° -P 40% = 21,5° -P 50% = 26,5° -P 60% = 31° -P 70% = 35° -P 80% = 38° -P 90% = 42° -P 100% = 45° -P 110% = 47,5° -P 120% = 50° -P 130% = 52,5° -P 140% = 54,5° -P 150% = 56° -P 160% = 58° -P 170% = 59,5° -P 180% = 61° -P 190% = 62° Daca vrei sa ai ceea ce multi altii nu au, trebuie sa faci ceea ce multi altii nu fac. Cum se calculeaza inaltimea acoperisului in functie de latimea casei?de exemplu 8.4m(cu tot cu bazie) tg alfa = x / latimea casei acum : - alfa - unghiul il propuneti - latimea casei o aveti ... daca stai la campie unde incarcarile din zapada nu sunt mari unghiul se ia de maxim 30 grade; daca stai la munte se ia undeva in jur de 60 de grade, ca sa nu stea zapada mult timp pe acoperis

Acoperisuri cu panta: forme si dimensiuni
Finalitate, protectie, estetica: acoperisul unei cladiri indeplineste functii cheie pentru orice constructie. Inchizand cladirea la partea superioara, deasupra ultimului nivel construit, el nu raspunde numai nevoii de izolare in fata intemperiilor (desi aceasta e prima conditie pe care o indeplineste, iar structura si conformatia sa corespund in primul rand acestei necesitati). Dincolo de conformatia in sine, acoperisul este limita dintre exterior si interior. Pe el se pot adauga alte elemente functionale pentru locuinta (de la cosuri de fum si sisteme de scurgere a apei, pana la pasarele de trecere sau chiar mini-gradini suspendate). De asemenea, sub acoperis, in functie de inaltimea acestuia, se pot

Se poate spune ca exista. poduri circulabile sau necirculabile). Acoperisuri cu panta Nota Toate imaginile si desenele din aceasta lucrare au strict valoare ilustrativa si nu pot fi reproduse fara acordul prealabil al spatiulconstruit. impartite in functie de conformatia generala: acoperisuri cu panta si acoperisuri tip terasa. Toti acestia sunt la randul lor factori care influenteaza sistemul de alcatuire al acoperisului. doua categorii de acoperisuri.amenaja diverse spatii (mansarde. in principiu.ro Componentele unui acoperis cu panta Componentele unui acoperis cu panta .

mai ales in cazul in care se doreste folosirea spatiului de sub acoperis. in general se recomanda folosirea unor suruburi autofiletante cu garnituri speciale. care sa faciliteze prinderea invelitorilor de suport. rezistente la imbatranire. polistiren expandat sau extrudat. . de greutatea acesteia. . placi bituminoase sau din fibrociment. sindrile bituminoase. folii termoizolante. plana sau tip tigla sau materiale naturale.Termoizolatia – este o componenta importanta. metal sau beton (cazuri mai rare). site etc. . paie.Jgheaburi si burlane.Elemente de fixare pentru invelitori – desi se pot folosi cuie sau holzsuruburi obisnuite. stuf. si elementele de fixare si racordare ale acestora. de existenta sub acoperis a unui spatiu locuibil etc. olane ceramice sau din beton. spume. . guri de scurgere – se folosesc pentru evacuarea apelor pluviale si sunt necesare pentru a impiedica scurgerea apelor direct pe fatada sau formarea turturilor in perioada rece a anului. . tabla cutata.. si poate fi alcatuita din lemn (destul de des).Folii de protectie – se pot identifica doua tipuri: folii bariera impotriva vaporilor (care se monteaza la interior pe fata calda a termoizolatiei) si folii impermeabile (pentru protectia la infiltratia accidentala de apa sub invelitoare). . tigle.Invelitoarea – este de fapt stratul exterior al acoperisului si poate fi realizata din mai multe tipuri de materiale.Structura de rezistenta – sarpanta – este influentata in mod direct de tipul de invelitoare care se doreste a fi folosita. Se poate realiza din vata minerala de sticla sau bazaltica.

Configuratia. lucarne. cosuri de fum.Accesorii pentru invelitori – printre acestea se numara: parazapezile. pasarelele de circulatie pe acoperis. geometria acoperisurilor Exista cateva elemente care definesc forma generala a unui acoperis.configuratie simpla – pornind de la un contur continuu.elemente de identificare Elemente de identificare ale acoperisului Forma. . Se pot identifica doua tipuri importante de configuratii ale acoperisurilor: . cu sau fara intranduri. Componentele de mai sus pot fi completate cu elemente de iluminare si ventilare a spatiilor de sub acoperis.. elementele care sa permita strapungeri etanse prin invelitoare etc.configuratie complexa – pornind de la un contur continuuu sau discontinuu. versantii si panta acestuia sunt interdependente. Configuratia unui acoperis – este un rezultat direct al planului constructiei (partiului) si are implicatii importante asupra formei acoperisului si asupra tipului de invelitoare pe care dorim sa-l utilizam. ferestre de mansarda. fara intranduri. iar modul in care se influenteaza reciproc se reflecta in aspectul si structura finala. raportat la conturul general al constructiei. tabachere. . Acoperisul . luminatoare.

ca regula generala.acoperisuri cu un versant (o apa).curba.mixta. . indiferent de forma acestora. cu sau fara rupere de panta. cu sau fara rupere de panta. dar si de vecinatatile acesteia (daca exista sau nu calcane vecine cu constructia respectiva .Forma in plan a peretilor determina forma acoperisului Acoperis cu forma simpla Acoperis cu forma complexa Versantii acoperisurilor – influenteaza alegerea tipului de invelitoare si pot avea forme variate.plana. . Mai jos sunt prezentatate cateva tipuri de acoperisuri. cu forma plana sau curba. . Tipuri de acoperisuri . imbinand atat suprafete curbe. Suprafata versantilor – poate fi: .acoperisuri cu doi sau mai multi versanti (ape). cu sau fara rupere de panta. dar practic numarul de combinatii posibile este nelimitat. Numarul de versanti (ape) – este conditionat de forma constructiei. nu este permis ca apele sa se scurga la calcan). cat si suprafete plane. .

In general panta versantului (acoperisului) se masoara in grade (reprezentand unghiul facut de orizontala cu linia versantului). tipul de material folosit determina unghiul de inclinare al versantului. . Este un element foarte important al acoperisului deoarece valoarea ei influenteaza tipul de material folosit pentru invelitoare sau.Acoperis cu o apa si atic Acoperis cu doua ape si atic Acoperis cu doua ape Acoperis cu patru ape Acoperis cu pante inegale Acoperis cu panta franta Acoperis cu panta franta Acoperis cu forma complexa Acoperis cu forma speciala Panta acoperisului – reprezinta unghiul de inclinare al versantului (apei). sau in procente (reprezentand inaltimea pe care o atinge linia invelitorii la o distanta/lungime de 100 de metri).panta minima a versantului (acoperisului) – este recomandata de producator si reprezinta panta sub care materialul folosit la invelitoare nu-si mai poate indeplini rolul de protectie la apa sau necesita masuri suplimentare de siguranta. Cateva elemente importante: . Un exemplu: un versant cu panta de 45° in procente are valoarea de 100%. invers.

ferme din lemn cu pane intermediare.capriori din lemn cu astereala.ferme metalice cu pane intermediare. . Panta poate fi: continua (dreapta sau in diverse unghiuri – cu rupere de panta) sau curba (pentru versantii curbi). cu sipci si contrasipci din lemn.placa din beton armat. fara astereala. . pentru ce valori ale pantei sunt necesare masuri suplimentare de asigurare a rezistentei si stabilitatatii invelitorii si conditii de protectie la apa. Panta acoperisului Sarpanta Reprezinta structura (suportul) invelitorilor si este direct influentata de tipul de material ales pentru invelitoare. daca este cazul. Tipuri de sarpante . Sarpanta poate fi alcatuita din: .grinzi si pane din beton armat. (Mai multe despre invelitorile pentru acoperisurile cu panta cititi in dosarul Acoperisuri cu panta: materiale pentru invelitori). producatorul materialului utilizat trebuind sa specifice.panta maxima a versantului (acoperisului) – poate fi considerata verticala (90°). de conformatia acoperisului (fie el ventilat sau neventilat) sau de decizia ca spatiul de sub acoperis sa fie folosit sau nu.. .capriori din lemn. . .

Acoperis cu sarpanta din lemn cu astereala Acoperis cu sarpanta din lemn fara astereala Acoperis cu ferme din lemn Acoperis cu ferme din metal .

in functie de zona unde este situata constructia si de factorii de mediu. respectiv o termoizolare eficienta a acoperisului. Exemplu de termoizolare a acoperisurilor . care sa calculeze grosimea necesara de termoizolatie in cazul constructiei propuse.Acoperis cu grinzi si pane din beton Acoperis cu placa de beton Mai multe detalii despre structuri lemn. Acest subiect este tratat pe larg in sectiunea Hidroizolatii . beton vezi la capitolele Structuri din lemn. in functie de materialul termoizolant folosit sau de alcatuirea sarpantei. mansarda. Termoizolarea acoperisurilor Indiferent de tipul de spatiu de sub acoperis. o grosime de 35 – 40 de cm. spatiu tehnic sau de depozitare. acreditat. este necesar sa se prevada o termoizolatie care sa asigure confortul termic atat pe timpul perioadei calde. metal. Folii de protectie pentru invelitori . Structuri din metal.detaliu de coama De retinut! • Pentru a obtine rezultate bune. Exista mai multe metode de termoizolare a acoperisurilor: cu termoizolatia intre capriori sau deasupra capriorilor. • Pentru o casa pasiva. in perioada rece. cat si. Structuri din beton armat. mai ales.Termoizolatii. este necesar sa apelati la serviciile unui proiectant de specialitate. grosimea termoizolatiei de la acoperis poate depasi.

precum si etansarile intre folii. cu sau fara armatura. respectiv la pierderea capacitatilor termoizolante ale acestuia. cele mai performante dintre acestea permitand evacuarea vaporilor acumulati accidental in materialul termoizolant. trebuie sa se verifice integritatea barierei impotriva vaporilor. din polietilena etc. Din punct de vedere al materialului. Intotdeauna. fiind in acelasi timp impermeabile la apa. Exemplu: pozarea foliei de protectie la apa la invelitori Factori externi Pentru realizarea invelitorilor se va tine seama de cativa factori importanti legati de caracteristicile geoclimatice ale zonei de amplasament. Este de retinut ca producatorii de materiale termoizolante au produse care din fabricatie dispun de folia bariera impotriva vaporilor.Folii bariera impotriva vaporilor – este o folie care se pozeaza intotdeauna pe fata calda a termoizolatiei (doar catre interior). cu rolul de a preveni infiltrarea vaporilor in materialul termoizolant si formarea condensului care ar conduce la umezirea termoizolatiei. Este recomandat ca aceste folii sa conduca apa inflitrata accidental in jgheab pentru a impiedica scurgerea acesteia pe pazie sau pe fatada. dupa montajul materialului termoizolant. Foliile pot fi fabricate din diverse materiale.In functie de locul in care se monteaza.Folii de protectie la apa – se pozeaza la partea exterioara a temoizolatiei sau deasupra scandurilor de astereala in functie de alcatuirea detaliului de acoperis (ventilat sau neventilat) si au rolul de a proteja termoizolatia (si astereala) de infiltratiile accidentale de apa de pe invelitoare. din aluminiu. astfel incat nu mai este necesara pozarea unei folii suplimentare. . Este foarte important sa se determine efectele ce pot aparea asupra unui acoperis in cazul unui seism si care pot influenta conformatia si materialele utilizate pentru invelitori. exista doua tipuri de folii de protectie: . . ele se pot realiza din tesaturi speciale. pentru a preveni alunecarea acestora de pe acoperis. mai ales in cazul cladirilor inalte sau in zone intens circulate. Golurile sau rupturile de material trebuie reparate.

dar se pot incadra in trei categorii. Scurgerea apelor de pe invelitori Scurgerea apelor. cat si produse cu forme rotunjite. ceea ce poate conduce la prabusirea structurii de sustinere. Jgheaburile si burlanele constituie principala modalitate de scurgere a apelor de pe acoperis si pot fi fabricate din diverse materiale. .durata de insorire si stralucire a soarelui in sezonul cald. . . Kiturile de montaj cuprind si o gama variata de accesorii. cu profil patrat sau dreptunghiular.cantitatea de precipitatii – in functie de tipul de invelitoare. sporind incarcarile pe suprafete relativ mici. De obicei. vanturile dominate. reprezinta un aspect foarte important. parafrunzare etc. colectarea apelor meteorice (provenite din ploi si ninsori) se poate produce mai repede sau mai incet. . aluminiu. pentru a impiedica infiltratiile.gradientul de temperatura pe sezoane – in general materialele pentru invelitori trebuie sa aiba o rezistenta foarte buna la gelivitate (ciclu de inghet-dezghet). PVC. 80 – 95 mm sau 110 – 130 mm Formele depind de materialul din care sunt alcatuite si de modul de asamblare pentru utilizare. sa nu se exfolieze sub actiunea soarelui sau sa nu-si piarda calitatile. fiecare: . racorduri. exista atat produse cu forme drepte. 120 – 135 mm sau 150 – 160 mm . . cupru.Un alt aspect important in alegerea tipului de invelitoare il constituie conditiile climatice ale zonei de amplasament. capete de jgheab. bratari de prindere. de panta si suprafata acesteia.burlane : 55 – 60 mm. Scurgerea apelor de pe invelitori Jgheab si burlan rotund Jgheab si burlan drept Dimensiunile jgheaburilor si burlanelor depind in general de modul de productie al fabricantului.incarcarile (fortele) din vant.jgheaburi : 90 – 110 mm. indiferent de tipul de invelitoare sau de forma acesteia. riscul de colmatare a scurgerilor fiind unul destul de important si de care trebuie sa se tina seama. inox. montajul se face aparent.incarcarile (greutatea) din zapada – forma acoperisului poate conduce la acumularea de zapada mai ales in zonele de racord cu pereti sau de racord cu alte constructii adiacente. polietilena etc. tabla zincata. curbe. cu precizarea ca este necesara o atentie deosebita privind etansarea imbinarilor. legate de: . dar exista si cazuri in care jgheaburile sau intregul sistem pluvial este ascuns.

precum si numarul de burlane de pe fatada se calculeaza in functie de suprafata si inclinatia versantului pe care il dreneaza si de zona climatica in care se incadreaza constructia. Rezolvari pentru streasina Desi la o prima vedere poate sa nu para un element foarte important al acoperisurilor.Montajul jgheaburilor Scurgere cu jgheab ascuns Scurgere cu jgheab si burlan drept Scurgere cu jgheab si burlan rotund De retinut! Dimensionarea jgheaburilor si a burlanelor. exista trei tipuri de acoperisuri: Rezolvari pentru streasina . acesta poate fi utilizat pentru ascunderea a diverse tipuri de instalatii). cu implicatii majore privind pastrarea in stare buna a elementelor constructive adiacente. colectarea apei din burlane se poate face direct in guri de scurgere cu legatura la canalizare. Nu se recomanda ingroparea burlanelor in piese neconformate special pentru acest scop. Pentru aceasta exista piese speciale de etansare si racord la canalizare. In anumite cazuri. Subdimensionarea acestora poate conduce la deversari pe streasina sau fatada. Montarea parafrunzarelor este obligatorie pentru a impiedica colmatarea burlanelor. pentru a se evita acumularea de frunze si praf care sa impiedice buna functionare a acestora. iar curatarea jgheaburilor trebuie facuta de cel putin 2 ori pe an. deoarece pot aparea infiltratii de apa pana la nivelul fundatiilor. Din acest punct de vedere. streasina influenteaza atat modul in care arata constructia. cat si felul in care este folosit spatiul de sub acoperis (de pilda.

Lucarnele – elemente clasice de arhitectura. cu un important rol estetic sau functional. ci se indeplinesc si nevoile de aerisire si ventilare a spatiului interior. nu se asigura doar iluminarea. In ambele cazuri. Iluminarea spatiilor de sub acoperis Iluminarea naturala a spatiului de sub acoperis s-a facut mult timp cu ajutorul lucarnelor. Luminatoarele reprezinta o alta metoda de a asigura lumina naturala. un spatiu suplimentar creat prin iesirea in afara planului acoperisului. de asemenea. Acest lucru le confera doua avantaje: o fereastra mai putin expusa intemperiilor si. in zona de sub acoperis. dar si unele dezavantaje. in functie de arhitectura cladirii. in perioada moderna trecandu-se la ferestre de mansarda. doar poate avea si dimensiuni mai mici sau mai mari. sunt alcatuite astfel incat sa permita amplasarea ferestrei in pozitie verticala. din belsug. Lucarnele pot . fiecare dintre cele doua avand avantajele proprii.Acoperis cu streasina infundata Acoperis cu streasina seminfundata Acoperis cu streasina neinfundata (capriorii sunt Acoperis cu streasina neinfundata (capriorii sunt placati cu scandura sau alte tipuri de placaj) la vedere) Streasina are in general o latime cuprinsa intre 60 si 90 cm de la perete pana la margine.

Lucarne Ferestrele de mansarda – situate in planul acoperisului si astfel mai expuse intemperiilor. care permite iesirea la geam a unei persoane). dar si cu balcon integrat (in momentul deschiderii ferestrei. Ferestre de mansarda . rotunde. Ele asigura mai multa lumina in spatiul de sub acoperis si pot fi amplasate si la verticala.) si dimensiuni. ascutite etc. Ele pot fi adaugate si ulterior constructiei. au nevoie de o etanseizare adecvata. Gradul de inclinatie este definitoriu: expunerea la intemperii e direct proportionala cu cantitatea de lumina care patrunde prin fereastra. de acesti factori depinzand cat de multa lumina patrunde in interiorul mansardei. partea de jos se ridica si se creeaza astfel un spatiu protejat. Posibilitatile realizarii ferestrelor de mansarda sunt multiple. ele putand fi simple.avea cele mai diverse forme (triunghiulare. daca mansarda o permite. iar o atentie speciala trebuie acordata imbinarilor cu acoperisul.

Luminatoarele – pot fi sau nu integrate in acoperis si se diferentiaza de ferestre prin faptul ca sunt mult mai mari. Ele pot fi alcatuite din sticla sau din materiale plastice transparente sau translucide (policarbonat. Luminatoare . pe structura proprie (autoportante) sau pe structura existenta a acoperisului. Pentru a realiza o protectie solara eficienta. plexiglas sau PVC). pot fi luate in considerare utilizarea unor jaluzele la interior sau utilizarea de brise-soleil-uri la exterior. Pentru a asigura si ventilarea spatiilor in planul luminatoarelor se pot monta ochiuri mobile cu actionare mecanica sau electrica (cu telecomanda).

Cred ca pot sa va ajut in legatura cu problema Dv in ipoteza in care nu ati rezolvat-o pana acuma conform recomandarii Redactiei/13aug2012. este bine ca aceasta sa fie facut de o persoana autorizata (inginer proiectant de structuri.06 aug 2012. va multumesc.Ro . Simiras Ana . 08:28 ma intereseaza dimensiuni si schite la un acoperisi la o casa de 400m. In mod uzual. El este cel mai in masura sa va dea o solutie. Pentru a nu avea probleme in exploatarea constructiei.ro SpatiulConstruit. RASPUNDE Simiras Ana .ro ★★★★★ Pentru gustavo. astfel de sesizari sunt de competenta Inspectiei de stat in Constructii de pe raza judetului unde se afla constructia.Ro . proiectul de sarpanta trebuie sa raspunda la diverse tipuri de solicitari.13 aug 2012.21 aug 2012.ro SpatiulConstruit. RASPUNDE Redactia SpatiulConstruit. 08:07 (post editat de moderator) Redactia SpatiulConstruit.13 aug 2012. Redactia SpatiulConstruit. 13:18 gustavo Utilizator neinregistrat Este recomandat sa apelati la proiectantul care a facut casa si proiectul casei.Folii de protectie pentru invelitori Discuţii pe acest subiect INTRA ŞI TU ÎN DISCUŢIEVezi toate discuţiile din forum Discuția 1▼ Discuția următoare Gagea Cristian 0722223669 .29 iul 2012. arhitect). 23:03 buna seara ma intereseaza ce normativ sau ce lege te obliga sa montezi parazapezi la o casa cu inaltime mai mare de 10m care are in componenta parter etaj si mansarda si ce normativ exista privind montarea de jgheaburi si burlane deoarece am o problema cu un vecin care a modificat acoperisul si a facut modificari de burlane fata de vechea coborare a burlanului jgheaburile nu s-au montat sub atic si de cate ori ploua apa curge pe langa jgheaburi nu are panta de colectare si anul acesta a inghetat apa in jgheaburi si a inghetat si au cazut pe mine in curte internandu-ma in spital si nu cunosc cui sa ma adresez sa arat ca nu s-au respectat nici un fel de normative.ro ★★★★★ RASPUNDE Discuția 2▼ Discuția următoare▲ Discuția precedentă Gustavo . 13:18 gagea cristian 0722223669 Utilizator neinregistrat Buna ziua. Daca cineva este in masura sa comenteze am planul casei si o poza de la casa terminata casa mea este in constructie si nu are acoperis momentan RASPUNDE Redactia SpatiulConstruit.

Care este grosimea minima / recomandata a contrasipcilor pentru invelitori metalice? Multumesc. Lucian ★★★ . 10:17 Raspuns solutie La montajul ţiglelor metalice se utilizează în general contraşipci de 12x25mm şi şipci de 35x50mm (sau mai late) din lemn de răşinoase.arhitecrt A Simiras RASPUNDE Discuția 3▲ Discuția precedentă Iulian .12 nov 2012. Şipcile se vor fixa de căpriori cu cuie galvanizate de 75x2.11 nov 2012.8mm. 21:57 Utilizator neinregistrat Buna seara. Se recomandă impregnarea şipcilor. Iulian Utilizator neinregistrat RASPUNDE Lucian .