P. 1
Dictionar Englez Roman Academia Romana

Dictionar Englez Roman Academia Romana

|Views: 106|Likes:
Published by bolovanraluca

More info:

Published by: bolovanraluca on Jan 24, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/06/2013

pdf

text

original

DICŢIONAR ENGLEZ-ROMÂN

COPERTA

MIRCIA DUMITRESCU
REDACTORI DE CARTE

SORANA GEORGESCU-GORJAN IRINA POPA
TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ

OFELIA COŞMAN LILIANA KIPPER DIANA TATU

Toate drepturile asupra acestei ediţii aparţin Editurii Univers Enciclopedic

ISBN 973-637-048-8

yv

w

ACADEMIA ROMANA INSTITUTUL DE LINGVISTICA „IORGU IORDAN - AL. ROSEITI"

DICŢIONAR ENGLEZ-ROMÂN
EDIŢIA A II-A

univers enciclopedic 2004

EDIŢIA I
REDACTOR RESPONSABIL

Prof. dr. LEON LEVIŢCHI
REVIZIE FINALĂ

Prof. dr. LEON LEVIŢCHI, ANDREI BANTAŞ, ADRIAN NICOLESCU
REVIZII PARŢIALE

PETRU COMARNESCU. (pentru terminologia românească), TUDOR DORIN (pentru ştiinţele naturii), DAN DUŢESCU (pentru sinonimie), CAROL KORMO'S (pentru termenii ştiinţifici), Conf. dr. EDITH IAROVICI (pentru termeni ştiinţifici), TITI IOANITESCU (pentru termeni economici etc.), ROMULUS CĂPLESCU (pentru vocabular de presă), ILINCA CONSTANŢINESCU (din partea Institutului de Lingvistică din Bucureşti), Prof. dr. doc. ANA CARTIANU, Prof. dr. MIHAI BOGDAN
REDACTORI

VALERIA ALCALAY, ANDREI BANTAŞ, NICOLETA BURGHELEA, EUGENIA CÎNCEA-POPESCU, VIORICA DĂNILĂ, DAN DUŢESCU, EUGENIA FARCA, ANDREEA GHEORGHIŢOIU, ETTA HAGIGOGUDUMITRESCU, VICTOR HANEA, PAULA IANCOVICI, DR. EDITH IAROVICI, ZAHARIA IONESCU, KURT KHEIL, DR. LEON LEVIŢCHI, DR. MIHAI MIROIU, MARIA MOCIORNIŢA, ADRIAN NICOLESCU, LILIANA PAMFIL-TEODOREANU, IOANA POENARU, VALERIA POP, IOAN AUREL PREDA, VIRGIL ŞTEFĂNESCU-DRĂGĂNEŞTI, COCA VASILIU, RALUCA RUSU
TRANSCRIEREA FONETICĂ

DAN DUŢESCU, ANDREI BANTAŞ
REDACTOR DE CARTE

SORANA GEORGESCU-GORJAN

EDIŢIAAII-A
ÎMBOGĂŢIRE LEXICO-SEMANTICĂ

ILINCA CONSTANTINESCU, PAULA ŞENDREA, FLORIN GHEORGHE IONESCU
REVIZIE FINALĂ

SORANA GEORGESCU-GORJAN ILINCA CONSTANTINESCU

CUVÂNT INTRODUCTIV LA EDIŢIA I Iniţiat acum 22 de ani de Institutul de Lingvistică din Bucureşti, dicţionarul de faţă a fost elaborat de către un colectiv amplu de cadre didactice, traducători, ziarişti etc. şi revizuit de un grup restrâns de specialişti. O dată cu trecerea anilor, dicţionarul a fost amplificat substanţial. în vederea redactării şi punerii la punct a dicţionarului, s-a folosit o bibliografie care, după părerea autorilor, oglindeşte stadiul actual al limbii engleze aşa cum este aceasta vorbită în diferite părţi ale globului, mai cu seamă în Anglia şi Statele Unite. A fost consultată, de asemenea, o bibliografie auxiliară (pe specialităţi), în scopul de a extinde aria de cuprindere a vocabularului şi utilitatea lui pentru diverse categorii de consultanţi. Aşa cum se*prezintă în forma sa actuală, lucrarea este un dicţionar englez-român de tip general, cuprinzând un fond de aproximativ 120 000 de cuvinte (cu frazeologia aferentă). Pronunţia cuvintelor din dicţionar este redată cu ajutorul alfabetului elaborat de International Phonetic Association (IPA) şi transcris pe baza celor mai recente ediţii din An English Pronouncing Dictionary de Daniel Jones şi din Webster's International Dictionary. Pentru ilustrarea sensurilor şi a unor particularităţi sintagmatice de folosire a cuvintelor, lexicul inclus în dicţionar este însoţit de numeroase echivalente, serii sinonimice, adesea diferenţiate stilistic (v. şi Indicaţiile de folosire de la pag. VII). Dicţionarul este completat cu o serie de materiale auxiliare (o privire generală asupra limbii engleze moderne şi contemporane, liste de nume proprii, prescurtări uzuale etc.). Conştienţi de complexitatea problemelor puse de un dicţionar ca cel de faţă, autorii speră că vor găsi înţelegerea cititorilor şi vor fi recunoscători pentru eventualele observaţii şi sugestii.

CUVÂNT INTRODUCTIV LA EDIŢIA A II-A Din a doua jumătate a secolului XX limba engleză şi varianta ei americană câştigă teren ca mijloc internaţional de comunicare. Studierea englezei în şcoală s-a extins de la un an la altul, făcând necesară elaborarea unor instrumente de lucru menite să satisfacă un public din ce în ce mai exigent. în tot mai multe domenii de activitate informarea bibliografică şi documentarea presupun o bună cunoaştere a limbii engleze. Acesta a fost contextul în care, în urmă cu trei decenii, apărea la Editura Academiei cel mai cuprinzător dicţionar englez-român realizat cu concursul a numeroşi specialişti din cercurile universitare şi academice din ţara noastră. Colectivul a lucrat sub îndrumarea eminentului cărturar care a fost Leon Leviţchi. Dezvoltarea rapidă a ştiinţei şi tehnicii, extinderea relaţiilor internaţionale pe multiple planuri şi diversitatea structurilor economice, politice şi organizatorice noi au dus la apariţia unor realităţi şi fenomene consfinţite, în mod firesc, de formarea unor noţiuni corespunzătoare redate prin neologisme. Multe cuvinte existente au căpătat sensuri noi şi s-au dezvoltat noi combinaţii frazeologice, toate acestea ducând la îmbogăţirea continuă a vocabularului. Este cunoscut că în ţările anglofone apar, la intervale scurte, dicţionare de cuvinte noi, iar autorii de mari lucrări lexicografice le înglobează, în timp, punând la dispoziţia vorbitorilor ediţii noi, îmbogăţite, ale lucrărilor de bază. Activitatea are un caracter permanent. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti" din Bucureşti, sub egida căruia a apărut prima ediţie a prezentului dicţionar, a introdus în planul de cercetare din anii '80 elaborarea unui supliment menit să completeze materialul publicat în 1974, cu informaţie lexicografică adusă la zi. Realizarea operaţiunilor aferente a fost încredinţată celor două angliste membre ale institutului la data respectivă, Ilinca Constantinescu şi Paula Şendrea. Lor li s-a alăturat după câtăva vreme lector univ. Florin Gheorghe Ionescu. Prin încorporarea acestui supliment de peste 12 000 de adăugiri şi efectuarea unor corelări de ordin tehnic a rezultat un dicţionar bilingv modern de mari dimensiuni, a cărui listă de cuvinte depăşeşte 130 000 de articole. Au fost păstrate, în cea mai mare parte, normele redacţionale ale ediţiei anterioare. Intercalări de termeni şi sensuri noi au fost făcute de Ilinca Constantinescu chiar şi pe parcursul procesului de editare. Revizia dicţionarului a fost asigurată de Sorana Georgescu-Gorjan, căreia institutul îi mulţumeşte pentru efortul depus. Sarcina dificilă a publicării noii ediţii şi-a asumat-o Editura Univers Enciclopedic pentru care îi adresăm mulţumirile noastre cordiale.

INDICAŢII DE FOLOSIRE

C u v i n t c l e - t i t l u , tipărite cu litere aldine ca şi formele lor flexionare (pluralul substantivelor, gradele de comparaţie ale.adjectivelor, timpurile de bază ale verbelor), sunt aşezate în ordine strict alfabetică (astfel, substantivele compuse nu trebuie căutate în cuibul primului element — de exemplu sea fever în cuibul sea —, ci ca unităţi de sine stătătoare). Fac excepţie verbele complexe (verbele cu particule adverbiale sau prepoziţionale) care au fost grupate, ca şi în prima ediţie a lucrării, în sistem de cuib, la lexemul verbal respectiv. E x e m p l e l e , s i n t a g m e l e , e x p r e s i i l e , p r o v e r b e l e etc., de asemenea tipărite cu litere aldine, nu sunt aşezate în ordine alfabetică. T r a d u c e r i l e r o m â n e ş t i sunt tipărite cu caractere drepte. Cifrele arabe aldine numerotează sensurile unui cuvânt-titlu polisemantic. (aged ['eid3id] adj. 1. bătrân; îmbătrânit; în vârstă; the ~ cei în vârstă; bătrânii. 2. ['eid3d] în vârstă de, având vârsta de; ~ seven în vârstă de şapte ani). Cifrele romane aldine semnalează apartenenţa la două sau mai multe părţi de vorbire. (Etruscan [i'trAskan] I. adj. etrusc. II. s. 1. etrusc. 2. (limba) etruscă). La verbe, folosirea lor tranzitivă, intranzitivă, reflexivă este departajată printr-o literă majusculă aldină (A., B., C ) . Când o expresie sau o sintagmă are mai multe accepţii, acestea se indică prin a) ...; b) ...; c) ... E x p l i c a ţ i i l e , i n d i c a ţ i i l e g r a m a t i c a l e , s t i l i s t i c e etc., p r e s c u r t ă r i l e p r i n c a r e se c o m p l e t e a z ă t r a ­ d u c e r i l e (de exemplu cu ac. = cu acuzativul) — cu alte cuvinte tot ce nu reprezintă traduceri ci doar lămuriri suplimentare — sunt tipărite cu caractere cursive. T r i m i t e r i l e la forma de bază sau la o formă mai curentă sunt tipărite spaţiat. La trimiteri, cifrele aldine dintre paranteze fac referirea la partea de vorbire avută în vedere (prin cifre romane) sau la un anume sens (cifre arabe). S i n o n i m e l e sunt separate prin virgulă atunci când sunt apropiate şi prin punct şi virgulă atunci când posibilitatea înlocuirii între ele este mai puţin evidentă. Sinonimele care se pot înlocui între ele într-un context dat de dicţionar sunt separate printr-o bară oblică, de exemplu: in accordance / keeping / conformity with (citeşte: in accordance with, in keeping with, in conformity with). Sinonimele care reprezintă acelaşi element lexical, dar completat cu alte elemente lexicale se citesc prin desfacerea parantezei rotunde, astfel: armă (de foc) (citeşte: armă, armă de foc), sau to put (up)on the table (citeşte: to put on the table, to put upon the table)! O m o n i m e l e sau o m o g r a f e l e sunt marcate prin exponent „la umăr" bore1, bore2, bore3. P r e s c u r t ă r i l e care indică domenii de utilizare sunt aşezate după cuvinte, de exemplu: partridge s. (omit.), dar înaintea expresiilor, exemplelor etc., de exemplu: (war.) to close in the ship. Pentru o identificare mai precisă a cuvintelor din domeniile botanicii şi zoologiei, după traducere se dau, în paranteze rotunde, denumirile ştiinţifice latineşti scrise cursiv: blueweed [~wi:d] s. (bot.) iarba-şarpelui (Echium vulgare).

LISTA ABREVIERILOR
ac. adj. adv. afirm. afr. agr. amer. anat. aprox. arheol. arhit. art. astron. atr. austr. auto aux. av. bibi. biocli. biol. bis. bot. canad. card. = acuzativ = adjectiv = adverb = afirmativ = (termen) african = agronomie, agricultură = (termen) american = anatomie = aproximativ = arheologie = arhitectură = articol = astronomie = atributiv = (termen) australian = automobilism = auxiliar = aviaţie = biblic = biochimie = biologie = bisericesc = botanic = (termen) canadian = cardinal = confer = chimie = cibernetică = cinematografie = comerţ = comparativ = conjuncţie = construcţie = dativ = demonstrativ = dialectal = diminutiv = construcţii de drumuri = economie; comerţ; finanţe = electricitate = entomologie = etnografie = eufemism = expresie = feminin = familiar = farmacie = feroviar = figurat - filozofie = fizică = fiziologie = fonetică = fotografie = (termen) francez = gastronomie = genitiv = geodezie = geografie = geologie = geometrie = (termen) german = gramatică = (termen) grecesc = hidrologie = heraldică = horticultura = hotărât = ihtiologie imperfi. = imperfect impers. = impersonal = industrie ind. = indicativ indic. = infinitiv inf. = interjecţie interj. interog. = interogativ = intranzitiv intr. = invariabil invar. = (termen) irlandez irl. = istoric ist. = (termen) italian hal. = învechit înv. jap. = (termen) japonez = juridic jur. lat. = (termen) latin —lingvistică lingv. Ut. = literatură = locuţiune loc. = logică log­ in. = masculin mar. = marină mat. = matematică med. = medicină inediev. = medieval metal. = metalurgie meteor. = meteorologie = metrică, versificaţie metr. = (termen) militar mii. mine = minerit mineral. = mineralogie initol. = mitologie multipl. = multiplicativ = muzică muz. = neutru n. = negativ neg. nehot. = nehotărât = nominativ nom. = numeral num. numism. = numismatică = optică opt. = ordinal ord. = ornitologie omit. gen. geod. geogr. geol. geom. germ. gram. grec. hidr. herald. lwrt. hot. Hit. paleont. pari. part. pârtie. past peior. = paleontologie = parlamentar = participiu = particulă = past tense = peiorativ = perfect = persoană; personal = plural = mase plastice = politică = poligrafie = popular = posesiv = predicativ = prepoziţie = prescurtare = prezent = pronume = propoziţie = proverb = psihologie = pentru = radiotehnică = reflexiv = religie = retorică = (termen) rusesc = substantiv = (termen) scoţian = singular = silvicultură = slang = sociologie = somebody = something = (termen) spaniol = sportiv = subjonctiv = superlativ = şcolar = tăbăcărie = tehnic = telecomunicaţii = textile = topografie = tranzitiv = trecut = (termen) turcesc = televiziune = universitar = vezi = verb = veterinar = vulgarism = zoologie

perfi
pers. pi. plast. pol. poligr. pop. pos. pred. prep. prese. prez. pron. prop. prov. psih. pt. . radio

refl.
rel. ret. rus. s. scot. sgsilv. si. sociol. smb. smth. span. sport. subj. superi. scol. tăb. tehn. tel. text. top. tr. trec. turc.

cfchim. cib. cin. corn. comp. conj. constr. dat. dem. dial. dim. drum ec. electr. entom. etnogr.

eu.fi.
expr.

ffam. farm. fierov.

figfiiloz. fiz. fiziol. fon. fot.

TV
univ.
V.

fi:
gastr.

vb. vet. vulg. zool.

VIII

TRANSCRIEREA

FONETICĂ

ANDREIBANTAŞ

A. SIMBOLURI FONETICE UTILIZATE ÎN DICŢIONAR
Nr. din sistemul IPA Simbol Explicaţii Exemple Transcriere Corespondent (aproximativ) al exemplului în româneşte

Vocalismul
a) Vocale
1 2 i: i i foarte lung i scurt, foarte deschis, aproape de e feeler fit [fi:b] [fit] „filă" (cu i prelung) „fit" (cu i foarte scurt, nepalatalizat) „set" (cu e mai deschis, nepalatalizat) „seamă" (dar cu diftongul îmbinat) „bar" (cu a prelung şi fără r) „tot" (dar cu vocala mai apropiată de sunetul ardelenesc din „toată") „cod" (dar mai asemănător cu „coadă") „dor" (cu o lung, deschis, fără r) „lord" (fără r, cu o lung, deschis) „cuc" (cu u scurtat) „bun" (cu u foarte lung, ca în „iulie") „sapă" (cu ă foarte scurt, retezat) „să" (cu vocală foarte lungă şi închisă) „sită" (cu vocala finală închisă şi retezată)

3.

e

e puţin mai deschis ca în româneşte

set

[set]

4

33

e foarte deschis, aproape a

Sam

[sasm]

5 6

a:
0

a foarte deschis, format în fundul gurii o scurt, deschis spre a, cu buzele trase în jos

bar tot

[ba:] [tot]

cod 7 o: o lung, deschis, cu buzele trase în jos door lord cook boon

[kod] [do:] [b:d] [kuk] [bu:n]

8 9

u u:

u foarte scurt u foarte lung

10 11

A

a foarte scurt şi închis, format în centrul gurii

supper

['SAps] [so:]

a:

vocală centrală similară cu un ă foarte lung, rostit Sir cu dinţii apropiaţi şi buzele întinse lateral vocală centrală întotdeauna neaccentuată, similară cu un ă foarte scurt sitter

12

3

['sits]

IX

Nr. din sistemul IPA

Simbol

Explicaţii

Exemple

Transcriere

Corespondent (aproximativ) al exemplului în româneşte

b) Diftongi
13 ei similar cu diftongul românesc, dar mai deschis şi lay fără palatalizare hey similar cu diftongul românesc ău, dar cu buzele rotunjite, cea de jos împinsă înainte (în unele silabe neaccentuate apare redus la o, de ex.: ['noti'vembs] se poate citi şi [no'vembs], semnul cursiv fiind facultativ similar diftongului românesc, dar mai deschis tow [lei] [hei] [tou] „lei" (cu vocale mai deschise, fără palatalizare) „hei" (idem) „tău" (cu vocala ă rotunjită)

14

ou

15

ai

sky

[skai]

„scai" (cu a mai deschis, mai lung, uşor nazalizat, şii foarte scurt) „hau" (cu a mai deschis, uşor nazalizat) „boi" (dar cu o foarte deschis vezi nr. 6 - nerotunjit, cu buzele trase în jos)

16 17

au oi

similar diftongului românesc, dar mai deschis o deschis (vezi nr. 6) urmat de un i foarte scurt

how boy

[hau] [boi]

18 19 20 21

is
S3 33

i deschis, urmat de ă scurt (vezi nr. 12) e foarte deschis, urmat de ă scurt (vezi nr. 12) o deschis (vezi nr. 6) urmat de ă scurt (vezi nr. 12) u scurt, urmat de ă scurt (vezi nr. 12)

fear Mary door continuer

[fia] fmeari] [dos] [ksn'tinjus] „două" (dar fără u) „continuă" cu ă mai scurt (diftong coborâtor)

U3

Consonantismul a) Oclusive (explozive sau plozive)
22 23 24 P b t p urmat (de obicei) de o mică explozie de aer, ca part un h scurt similar unui b românesc, dar mai sonor (vibrat) t rostit cu limba la rădăcina dinţilor, urmat (de obicei) de o mică explozie de aer, ca un h scurt bun Tom [pa:t] [bAn] [tom] „pat" (cu p foarte tare şi a lung vezi nr. 5) „ban" (cu b foarte vibrat şi a foarte scurt - vezi nr. 10) „tom" (cu t foarte tare, post-dental, şi cu o foarte deschis) „din" (cu consoanele foarte sonore şi vocala foarte scurtă) „Dan" (idem) „cat" (cu c foarte tare şi un fel de h urmat de a scurt - vezi nr. 10) „gamă" (cu a scurt, - vezi nr. 10 - şi ă scurt - vezi nr. 12)

25

d

d foarte sonor, rostit cu limba la rădăcina dinţilor din de sus dun similar consoanei româneşti c, dar foarte tare, nepalatalizată, urmată (de obicei) de o mică explozie de aer, ca un h scurt similar cu un g românesc, foarte sonor cut

[din] [d/vn] [Ut]

26

k

27

g

gu miner

[.gAma] '

X

Nr. din sistemul IPA

Simbol

Explicaţii

Exemple

Transcriere

Corespondent (aproximativ) al exemplului în româneşte

b) Semi-oclusive (africate) 28 29 t; d3 / îmbinat cu ş, ca în rom. ci (nepalatalizat) d îmbinat cu j , ca în rom. gi (nepalatalizat) touch jam [tAtJ] ■ [d3aem] „taci" (cu i foarte scurt, nepala­ talizat, şi a scurt - vezi nr. 10) „geam" (cu consoana nepalatalizată şi ea îmbinat)

c) Nazale 30 31 32 m n similar cu m românesc similar cu n românesc . moot nod [mu:t] [nod]
:

„mut" (cu u lung) „nod" (cu o foarte deschis - vezi nr.6) „bancă" (cu n mai nazalizat, şi a şi ă scurte - vezi nr. 10 şi 12)

ţ)

n velar (realizat prin lipirea dosului limbii de vălul bunker palatului ca în rom. „lângă", „crâng", „pungă")

['bArjksJ

d) Laterale 33 1 similar cu / românesc; când consoana apare la luck sfârşitul cuvântului, limba este mai retrasă (/ velar) still [lAk] [stil]; „lac" (cu a scurt - vezi nr. 10) „Stil" (cu limba mai retrasă)

e) Fricative (şuierătoare) 34 35 36 37 38 39 40 41 42 f
V

similar cu/românesc similar cu v românesc (dar mai sonor)

fin vie

[fin] [vai] [Oik] [wi'âaut] [5ea] [so:s] [-ink]. [/ok] [ru:3] ['brcKvou]

„fin" (cu / scurt) „vai" (cu diftongul uşor nazalizat) „sic" (cu un s peltic) „zer" (cu un z peltic) „sos" (cu o deschis, lung - vezi nr. 7) „zinc" (cu i deschis scurt şi n velar - vezi nr. 32) „şoc" (cu o deschis -vezi nr. 6) „ruj" (cu r lichid şi u lung) „bravo" (cu r foarte moale; la sfârşitul diftongului ou - vezi nr. 14) „hai" (cu un /; mai aspru format în fundul gâtului)

0 5 s z

consoană surdă, pronunţată cu limba ţinută între thick dinţi consoană foarte sonoră, pronunţată cu limba ţinută without între dinţi there similar cu s românesc similar cu z românesc, foarte sonor similar cu ş românesc similar cuy românesc, foarte sonor sauce zinc shock rouge

;
3 r

consoană lichidă, rostită fără vibraţia limbii bravo (aproape fără fricţiune) similar cu consoana românească, dar mai gutural high

43

h

[hai]

XI

Nr. din sistemul IPA

Simbol

Explicaţii

Exemple

Transcriere

Corespondent (aproximativ) al exemplului în româneşte

f) Semiconsoane (semivocale) 44 45 w u foarte scurt, rostit cu buzele foarte strânse (folosit oner înaintea vocalelor) i tare, foarte palatalizat (iot), folosit înaintea yod vocalelor ['wAns] [jod] „oană" (cu a scurtat - vezi nr. 10 - şi a scurt - vezi nr. 12) „iod" (cu o foarte deschis - vezi nr.6)

j

B. ALTE SEMNE SI PROCEDEE LEGATE DE TRANSCRIEREA
Conform tradiţiei lexicografice, transcrierea fonetică este cuprinsă între paranteze pătrate, ex.: [ri:t/]. Transcrierea fonetică urmează după fiecare articol de dicţionar, precum şi după formele sale flexionare (pluralul substantivelor, gradele de comparaţie ale adjectivelor, timpurile de bază ale verbelor), dacă acestea prezintă particularităţi de pronunţare. în cazul în care părţile de cuvânt pe care le formează articolul de dicţionar diferă ca pronunţie, transcrierea fonetică se dă imediat după cifrele romane care despart părţile de cuvânt. Intre paranteze drepte sunt cuprinse şi eventualele variante de pronunţare, despărţite prin virgule. Când diferenţa dintre o variantă şi alta apare doar într-o anumită parte a cuvântului, această parte se transcrie fonetic, iar partea identică se înlocuieşte cu (-). Dacă variantele nu sunt însoţite de indicaţii speciale (învechit, american, în limbajul juridic etc.), se recomandă prima variantă, ca fiind mai frecventă. Dacă variantele constau în diferenţe de accentuare, acestea se marchează astfel: [.meig'neiz,'— (citeşte 'meianeiz)]. Unele variante se referă la formele slabe (de conversaţie) sau tari (folosite în dictări, în exprimarea didactică etc.) ale cuvintelor frecvent folosite mai ales ca unelte gramaticale, comparabile cu formele contrase din româneşte (unde-i, s-au dus etc.). Lista celor mai frecvente forme slabe se găseşte la pag. XII. La unele cuvinte care nu au forme slabe se pot întâlni variante care diferă prin omiterea (eliziunea) unui sunet. Acesta va fi reprezentat grafic prin simboluri fonetice scrise cursiv, ex.: ['haendmeid] se poate pronunţa ['haenmeid] sau ['hasndmeid]. Transcrierea fonetică nu se repetă pentru omonime sau omofoane, ex.: (box1, box2, box3 etc.), dar se indică pronunţarea diferită a omografelor, ex.: (bow1 [bou], bow2 [bau]; sow1 [sou], sow2 [sau] etc.). La cuvintele compuse, pentru economie de spaţiu, transcrierea fonetică a părţii comune se înlocuieşte cu tilda (~), redându-se doar pronunţarea elementului nou. în asemenea cazuri, în afară de căutarea pronunţării primei părţi Ia cuvântul de bază, aflat mai sus, celui care consultă dicţionarul i se cere să ţină seama de următoarele reguli: compuşii de tip adjectiv + substantiv au două accente egale, ca [a:ti'fi/l 'silk]. în compuşii de tip substantiv + substantiv, cel de-al doilea element nu are accent dacă este format dintr-o singură silabă, şi are accent secundar dacă este format din mai multe silabe. Excepţiile,

FONETICĂ

nu prea numeroase, sunt indicate ca atare sau sunt transcrise în întregime. Accentele sunt marcate înaintea silabei accentuate. Cel principal se pune sus ['bjutafl], cel secundar, jos [in>telid39'biliti]. Modificările de accentuare aduse de locul ocupat în propoziţie, de schimbarea funcţiei sintactice, sunt indicate în variante. La cuvintele derivate şi la formele de plural, partea identică se redă prin linie dreaptă (-) după care se adaugă pronunţarea sufixului, terminaţiei etc.: [i'vent], [-jual], [-juali]. în transcrierea, fonetică sunt marcate doar accentele tonice ale cuvântului luat în sine, adică diferenţa de intensitate între silabe, deci accentele vor fi prezente numai la cuvintele de două sau mai multe silabe. Trebuie însă să se ţină seama de faptul că în limba engleză prezenţa unei vocale în silabă nu este indispensabilă în anumite condiţii. Dacă sunt precedate de alte consoane, consoanele [1], [n] şi [m] pot forma împreună cu ele o silabă. Aşadar, cuvinte ca button ['bAtn], listen ['lisn], little flitl], whistle ['wisl], rhythm ['riSm], bottom ['botm], au două silabe, prima purtând accentul. Lungimea unei vocale este marcată de semnul (:), ex.: [a:] este numai lung, [o:] diferă de [o] scurt, [u:] diferă de [u] scurt. Când vocala lungă este scurtată din anumite motive (de exemplu când este precedată şi urmată de consoane surde) semnul lungimii [:] este pus între paranteze rotunde, de ex.: ['ko(:)st] ceea ce indică două variante: [kosf] şi [ko:st], folosite cam cu aceeaşi frecvenţă. Vocalele nazale, necaracteristice limbii engleze, apar în cuvinte franceze sau spaniole şi atunci sunt indicate cu semnul [5], [S], de ex.: ['5(:)rjko]. Semnul r pus sus, la sfârşitul unui cuvânt este r de legătură (linking r) şi arată că r-ul nu se pronunţă când cuvântul este rostit izolat, sau înaintea unei consoane, semivocale (semiconsoane), în schimb se pronunţă când cuvântul următor începe cu o vocală. De exemplu: father and mother ['fa:â3r3riniA59] se pronunţă aproape ca şi cuvântul compus father-in-Iaw ['ia: drinh:], dar father went home se pronunţă ['fa:6a went houm]. Aşa numitul r nedorit (intrusive r), particularitate din ce în ce mai frecventă a pronunţării moderne, nu este marcat în dicţionar întrucât el nu este legat de un aspect grafic (de exemplu the idea of it, pronunţat [âi'aidisrovit], sau I saw him in the street [ai'so:rim in 5a stri:t].

XII

Pronunţarea americană, care în ansamblu diferă de cea britanică, americane care se studiază ca atare (cf. Webster's Third International este redată -printr-o apropiere de sistemul I.P.A.- numai acolo unde Dictionary; Kenyon and Knott, A Pronouncing Dictionary. of există deosebiri majore (accentuare, sunete complet diferite). în rest, American English). trebuie doar să se ţină seama de caracteristicile generale ale pronunţării

LISTA CUVINTELOR MAI FRECVENT FOLOSITE ORAL CU FORME SLABE
Nr. crt. Cuvântul Forme tari (pentru citirea separată a cuvintelor) ei asm aen asnd a: xz
33t

Forme slabe (de Contexte ilustrative redate în transcriere fonetică conversaţie)

Contexte ilustrative redate în ortografia curentă

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 .14 15 16 17 18. 19 20 21 22 23 24 25 26

a am an and are as at be been but can (be able) could do (auxiliary) does (auxiliary) for from had (auxiliary) has (auxiliary) have (auxiliary) he her him his is ma'am me

3

a boi ai am not, aim 'redi an 'elifant 'brAâsran 'sista 'bredn 'bAta Seiahiaazaru:l
3t WAnS

a boy I am not, I'm ready an elephant / brother, and sister, bread and butter they are here as a rule at once to be sure I've been waiting but I know I can do it now he could help I do not, do they come? How do you do? does she like it? for the purpose from the work he had gone he has done it I have not, they have arrived I thought he would come I met her there I like her brother I saw him in the street put his present there he's crazy, it is all right no ma'am, yes ma'am he bores me

am, m an,n and, nd, an, n a, r, a
3Z, Z 9t

bi: bi:n, bin bM kasn kud du:
dAZ

bi bin bat kan, kn kad du, da, d dsz fa fram, frm had,ad,d haz, 3Z, z, s hav,av,v i:,hi,i a:, ha, a im iz z, s mam, m mi

ta bi /ua aiv bin 'weitirj bat ai nou ai kan du: it nau hi: kad help ai du nat, da 3ei kAm? hau dja du? daz/i laikit? fa Sa 'pa:p3S fram 3a wa:k hi had gon hi hazdAnit ai hsvnat ăeiv a'raivd ai 8o:tiwud kAm ai met3:5ea ai laik:a 'brA5a ai sa: im in 3a stri:t put iz 'preznt âea hiz 'kreizi, its a:l rait nou mam, jesm hi bo:z mi

fo: from hasd haez haev hi: ha: him hiz iz maem mi:

XIII Nr. cit. Cuvântul Forme tari (pentru citirea separată a cuvintelor) niASt Forme slabe (de conversaţie) Contexte ilustrative redate în transcriere fonetică Contexte ilustrative redate în ortografia curentă

27'

must

mast, mas

ju msst li:v ai mss gou hi ka:nt, aidou(n)nou f3:st(s)vo:l, kAps(v)ti: hedsteil snt 'pastrik ssn 'niktas ai /si gou wi/la:skim Ji nouz it Jad Ji du:it? ai/d'a:ns3 ss'maikl gimi sm 'instnsiz mo:3(3)n i'nAf âs buk 6st ai laikt best from 5sta:t aeSstaim put âm daun givsm Ap âsz'nABin dsrs'meni ha:t tu ha:t t3 63'p3:p3S li:v3S3'loun, letsto:ksens ai W3Z 'sari wi Sink sou ju W3 rait 5s boi u(:) dAZ it Ssetldu: it(w)sd'a:ns3 aus'p3:p3S wot du ju nou? J3 'Judnt iz J3 waif 'bets?

you must live I must go he can't, I don't know first of all, cup of tea head or tail Saint Patrick Saint Nicholas I shall go we shall ask him she knows it should she do it? I should answer Sir Michael give me some instances more than enough the book that I liked best from the start at the time put them down give them up there is nothing there are many heart to heart to the purpose leave us alone let us talk sense I was sorry we think so you were right the boy who does it that will do it would answer our purpose what do you know? you shouldn't? is your wife better?

28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39

not of or Saint shall she should Sir some than that (conj., pron. rel.) the

nat D V o: seint Jael

nt, n 3V, v , a 3 s(3)nt, s(s)n, sin(t) Jal.il /i Jadjd S3 ssm, sm 6sn,5n 5at 5i (înaintea vocalelor) 6(3) 3(a)m, (3)m 33 tU,t3 3S, S W3Z wi W3 u:, hu l,3l wsd,3d, d ju.js

Ji: /ud sa: SAm 5a;n 5set 5i:

40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50

them there to us was we were who will would you

Cern des tu: AS W3Z wi: wa: hu: wil wud ju:

51

your

jo:

P

XIV

SCURTA INTRODUCERE IN LIMBA ENGLEZA LEON D. LEVITCHI

Limba engleză aparţine grupului germanic al limbilor indo-europene, şi anume grupului vest-germanic, alături de dialectul din Germania de Sus (Hochdeutsch), de vechea saxonă şi de friziană, cu care are o scrie de asemănări lexicale, fonetice şi gramaticale.

I. VOCABULAR
§ 1. Origini. Caracterul germanic al limbii engleze moderne (1500-) şi contemporane (sec. al XX-lea) se vădeşte în fondul ei lexical de baza şi în structura gramaticală esenţială. Potrivit statisticilor, numai 30-35% din cele peste 600.000 de cuvinte ale vocabularului englez provin (cu sau fără ajutorul afixaţiei) din engleza veche sau „anglo-saxonă", majoritatea celorlalte fiind de origine romanică; dar un calcul bazat pe principiul frecvenţei şi al circulaţiei oferă o imagine cu totul diferită, astfel încât vocabularul germanic se ridică până la 70-80%. După cum au subliniat nume­ roşi autori, un englez sau un american pot exprima absolut tot ce doresc folosind exclusiv cuvinte de origine anglo-saxonă. Dintre limbile romanice, franceza a influenţat cel mai mult vocabularul englez, îndeosebi în perioada „vechilor împrumuturi" (1100-1400), elemente lexicale pe deplin asimilate (proud, minute, second, art, government etc.), spre deosebire de „noile împrumuturi", cele de după 1500 şi, mai cu seamă, de după 1660 (denouement, billet-doux, rendez-vous etc.). Elementul francez a contribuit mult la dezvoltarea extraordinară a sinonimiei de diferite tipuri (ideografică, stilistică etc.). împrumuturile din latină, efectuate în mai multe perioade istorice, pot fi grupate în : a) cuvinte preluate de anglo-saxoni înainte de debarcarea lor în Britania (pear, cheese, copper, inch etc.); b) cuvinte împrumutate de britoni şi preluate mai târziu de anglo-saxoni de la aceştia (port, wall, street etc.); c) cuvinte introduse în engleza veche în sec. al VI-lea, după creştinarea populaţiei din insulă (candle, disciple, shrine etc.); d) cuvinte introduse în engleza veche în sec. XIV-XVI, cele mai multe având un conţinut abstract (maximum, superior, inertia etc.); e) cuvinte introduse după sec. al XVII-lea, în ultimele două secole, mai ales vocabular ştiinţific (acid; formula, memorandum etc.). împrumuturile din greacă se întâlnesc din cele mai vechi timpuri, dar înainte de Renaştere numărul lor era destul'de redus (devil, church, palsy etc.). Ulterior, ele au avut un caracter aproape continuu, îmbogă­ ţind foarte mult vocabularul ştiinţific (epidemics, antonym, geology, encephalitis etc.). Influenţa scandinavă asupra vocabularului englez este destul de greu de stabilit din cauza marilor asemănări dintre cele două limbi în sec. IX-XII, unul dintre criteriile-mai mult sau mai puţin sigure fiind cel al sunetului (de exemplu, prezenţa grupului consonantic [sk] în cuvinte ca scare, skill, sky etc.). Se presupune că numărul total al cuvintelor scandinave din engleza modernă s-ar ridica la 600-1000. Elementul lexical celtic este foarte slab reprezentat (bin, down, flannel, slogan etc.). Engleza a împrumutat şi continuă să împrumute cuvinte din cele mai diferite limbi, astfel: din italiană (concerto, alarm, bust, opera). spaniolă (Negro, armada, chocolate), germană (plunder, iceberg), olandeză (brandy, skipper, toy), rusă (kolkhoz, kulak, troika), persană (backshish, bazaar, divan), turcă (agha, caftan, turkey), ebraică (cherub, Satan, seraph), arabă (fellah, emir, harem), portugheză (molasses, marmalade), hindu (thug, wllah, bandanna), chineză (tea, china, nankeen), australiană (boomerang, kangaroo, dingo), limbile indienilor din America de Nord (hominy, moccasin, squaw) etc. în prezent, o parte importantă a vocabularului englez o formează aşa-numitele „cuvinte internaţionale" (International Words), cuvinte care, cu puţine modificări ortografice şi ortoepice, au putere de circulaţie în mai multe limbi, cu păstrarea valorii semantice. Majoritatea desemnează noţiuni din domeniul ştiinţei, tehnicii şi culturii (biology, refrigerator, classification, diplomat etc.). Un loc aparte îl ocupă aşa numiţii „False Friends", de cele mai multe ori cuvinte internaţionale având aproximativ aceeaşi formă în mai multe limbi, dar deosebindu-se ca înţeles (integral sau în parte), de exemplu: (engl.) actually - (rom.) 1. într-adevăr, realmente; de fapt; 2. (rar.) actualmente; (engl.) commodity - (rom.) articol de uz, pi. marfă; (engl.) concert- (rom.) 1. concert; 2. înţelegere, acord etc.

§ 2. Afixaţia a) Prefixe germanice: be- (peste, de jur împrejurul, complet) to besprinkle, to bedim, to besmear for- (departe, încolo) to forswear, to forbid in- (în) insight, inlet mis- (rău, greşit) to mislead, to misunderstand out- (din; mai mult decât) to outlive, to outshine over- (peste, dincolo) to, overeat, to overflow under- (pe; în; sub etc.) to undertake, to undergo un- (nu) unfriendly, to undo, unnecessary up- (sus) upright, upset

a-, ab-, abs- (de la) to abuse, to abstain ad-, af-, an- etc. (la) to adhere, to accrete, to affirm, to attract bi-, bis- (doi, de două ori) bilingual, bi-monthly com-, con-, co-, cog-, col-, etc. (cu) to compress, to concatenate, to cohere, to cognate, to collide de- (implică separarea, lipsa etc.) to depart, to deprecate dis-, di- (cu valoare negativă) to displease, to dislike, to diverge

1
XV

en- (în) to enclose, to enlarge, to enact ex-, e-, ef- (din) to extend, edition, to efface in-, ii-, ir- (cu valoare negativă) ineffectual, illiberal, irrational non- (cu valoare negativă) non-English ob-, op- (împotriva; spre; pe) to obliterate, to oppose pre- (înainte) to predict pro- (înainte; pentru) to propose re- (din nou) repetition, to re-read sub-, sue- etc. (sub) subject, succint greceşti: an-, a- (cu valoare negativă) anomalous, acephalous di- (de două ori) dioxide, diphthong ec- (din; afară din) eccentric

-ly, -y (germanic; arată calitatea) monthly, princely, friendly, manly, womanly, windy, rainy, dirty, noisy -less (germanic; arată absenţa calităţii) useless, friendless, fearless, leafless -able (romanic; formează adjective care arată posibilitatea acţiunii sau stării exprimate de substantivele respective) capable, understandable, readable, detestable -ful (germanic; arată calitatea caracteristică substantivului la care se ataşează) beautiful, careful, dutiful verbale:

-ize, -ise (greceşti; ataşate la anumite substantive şi adjective, formează verbe cu sensul de a „aduce în starea exprimată de cuvântul de bază") to realize, to fertilize, to analyse, to sympathize -en (germanic; are acelaşi înţeles ca -ize) to broaden, to whiten, to deepen, to heighten în general, prefixele nu mai sunt productive în engleza contempo­ rană. Excepţie fac: un-, re-, dis-, mis-, anti-,pre-, non- şi alte câteva. -fy, -ify (romanice; au acelaşi înţeles cu -ize) to electrify, to magnify, to intensify, to certify b) Sufixe substantivale: adverbiale:

-er (germanic; arată autorul acţiunii, agentul) doer, maker, teacher, -ly (germanic; adăugat la adjective, formează adverbe de mod) magnificently, uselessly, carefully, blindly dancer, learner, bringer, lender -ist (grecesc; arată partizanul unui sistem etc.; de asemenea, -ward(s) (germanic; implică ideea de direcţie) forward(s), southward, backward(s), leeward membrul unei profesii) socialist, chartist, realist, typist, dramatist, humanist -ism (grecesc; învăţătură, doctrină, şcoală, curent) socialism, § 3. Conversiunea. Procedeul prin care o parte de vorbire devine, chartism, realism, dramatism, humanism într-un context, o altă parte de vorbire, deci un alt cuvânt, este un -ee (francez; caracterizează persoane) devotee, absentee, adoptee -ess ( francez; formează genul feminin al unor substantive) heiress, fenomen frecvent în engleza modernă şi contemporană. In prezent, părţile de vorbire care reprezintă cele mai active arii ale conversiunii shepherdess, tigress -ese (italian; arată originea unei persoane; de asemenea, stilul) Chinese, sunt substantivul, adjectivul şi verbul, substantivul constituind de cele mai multe ori punctul de plecare, ca în exemplele: tattoo - to tattoo, Burmese, Johnsonese, journalese co-star - to co-star, highlight - to highlight, trial - trial match, rock -eer, -ier (franceze; arată ocupaţia) musketeer, gondolier - rock plant etc. -ling (germanic; peiorativ sau diminutival) hireling, duckling -ster (germanic; arată profesia) brewster, gamester -ite (grecesc; arată apartenenţa) Luddite, pre-Raphaelite -or (latin; arată profesia) actor, doctor, sculptor, director -ing (germanic; arată profesia, calitatea, starea etc.) teaching, doing, making, coming, being, fishing -ness, -ship-, -hood, -dom (germanice; arată starea, calitatea) kindness, usefulness, friendship, kinship, neighbourhood, manhood, kingdom, freedom -th (germanic; de cele mai multe ori, formează substantive din adjective) truth, breadth, length, width., strength -age (romanic; arată totalitatea sau starea) tonnage, leakage, average, parentage -ance, -ence, -ment, -tion, -ation, -sion, -ion (romanice; arată starea, procesul, continuarea, rezultatul unui proces) appearance, continuance, preference, movement, preferment, betterment, diminution, indication, possession, erosion, prostration § 4. Compunerea. Prin simpla juxtapunere, diferite părţi de vorbire pot da naştere cuvintelor compuse care, în engleza modernă, dar mai cu seamă în engleza contemporană, au îmbogăţit extraordinar de mult fondul lexical. Cele mai frecvente sunt substantivele compuse cu bază substantivală (ultimul cuvânt dintr-o serie), de exemplu: subst. + subst. adj. + subst. pron. + subst. vb. + subst. adv. + subst. fieldflower, classroom, motor-car, drawing room blackboard, sweetheart, singing bird he-wolf she-bear makeshift, pickpocket outhouse, uptrain, downstreet

Substantivele compuse cu bază substantivală se scriu fie într-un singur cuvânt (classroom, sweetheart), fie cu ajutorul cratimei (motor-car, clasp-knife), fie separat (motor car, safety razor). Nu există reguli ortografice precise în această privinţă — situaţie care-1 face adjectivale: pe Fowler să vorbească despre „haosul care domneşte în lumea scriitorilor şi tipografilor...când este vorba despre folosirea -ish (germanic; arată calitatea) boyish, whitish, bluish -ed (germanic; are sensul de „înzestrat cu", „caracterizat prin" - prin cratimei..." (Modern English Usage). O categorie aparte de cuvinte compuse o formează aşa-numitele îmbinare cu anumite substantive sau adjective) blue-eyed, verbe complexe, verbe alcătuite dintr-un verb şi o particulă adverbială broad-shouldered, felt-hatted, long-fingered

XVI

(up, in, out, through etc.) care, într-o măsură mai mare sau mai mică, modifică sensul verbului de bază. Numărul verbelor complexe din engleza contemporană este impresionant, iar necunoaşterea lor echivalează, după părerea unanimă a lingviştilor englezi şi americani, cu necunoaşterea limbii engleze. Majoritatea verbelor complexe se întâlnesc în limba engleză vorbită, fiind preferate în general sinonimelor „abstracte", „mai puţin colorate": to bring up (to educate), to carry out (to effect), to fall out (to quarrel), to get off (to dismount) etc.

în engleza americană baggage bakery bookup cigar store class

în engleza britanică luggage baker's (shop) bookstall bagaj

Traducere

brutărie stand de cărţi

tobacconist's (shop) debit (de tutun) form cupboard office; ministry autumn petrol Pig enquiry office post picture pavement sleeping car lorry clasă (de şcoală) bufet departament; minister toamnă benzină porc birou de informaţii poştă film trotuar vagon de dormit camion

§ 5. Contragerea. Contragerea cuvintelor se realizează în engleza modernă şi contemporană prin a) afereză - reducerea părţii de început a unui cuvânt (bus din omnibus, car din motor-car); b) sincopă reducerea părţii de mijloc a unui cuvânt (mart din market, ma 'am din madam); c) apocopă - reducerea părţii sale finale (pub din public house, sub din submarine, prefab din prefabricated). Productivă în prezent este apocopa.

closet department fall gas hog information desk

§ 6. Abrevierea. Reducerea unui cuvânt sau a unui grup de cuvinte la iniţialele sau la primele litere ale acestora este un procedeu atât de răspândit în engleza contemporană încât sporeşte considerabil fondul ei lexical (peste 30.000 de cuvinte): TV (television), radar (radio detection and ranging), GP (general practitioner), P.O.W. (prisoner of war) etc.

mail movie sidewalk. sleeper truck

holidays vacanţă; concediu § 7. Vocabularul american. în linii mari, se poate afirma că fondul vacation lexical al variantei americane a limbii engleze corespunde celui al wheel bicycle bicicletă englezei britanice, cu sublinierea că o serie de diferenţe se fac din ce în ce mai simţite mai ales în limba vorbită, în slang şi în exprimarea în ultima vreme, un număr mare de cuvinte şi expresii americane familiară („colloquial English") - fie că este vorba de unităţi lexicale au pătruns şi s-au. statornicit în engleza britanică, iar delimitările diferite sau de sensuri diferite ale unor unităţi lexicale existente în respective nu sunt întotdeauna uşor de făcut. engleza britanică. Câteva ilustrări: .

II. FONETICĂ
Of which vertue engendred is the flour... § 8. Generalităţi. Asemenea oricărei alte limbi moderne, limba engleză a cunoscut, în cursul îndelungatei sale istorii, modificări of 'hwit/ 'vsr'tiu sn^endord .is 8o i/Iu:r] însemnate şi din punct de vedere al ortografiei şi ortoepiei. Engleza contemporană şi modernă se deosebeşte mult în această privinţă nu Text modernizat: numai de engleza veche, dar şi de engleza medie, după cum se poate vedea din „reconstituirea" fonetică a următorului fragment din When that April with his (its) showers sweet Povestirile din Canterbury de Geoffrey Chaucer (1340-1400): ['wen 5ot 'eipral iwi6 hiz/its '/auoz 'swi:t The drought of March has pierced to the root 3o 'draut sv 'ma:t/ hoz 'pisst tu da 'ru:t Text original: And bathed every vein in such liquor and 'beiâd 'evri vein in 'sAt/ 'liko Whan that Aprilie with his schowre swoote ['hwsn 8ot 'a:pril .wi8 his '/u:ras 'so:to Of which virtue engendered is the flower: The drought of Marche hath perced to the roote ov 'wit/ 'vo:tju: in'd3endod .iz âo 'flaus] 03 'drAXt of 'mart/ ha8 'persod to: 6o 'ro:to And bathed every veyne in swich licour, § 9. Ortografia şi pronunţia contemporană. La ora actuală, engleza and 'bo:5sd 'e:vri 'veein in 'swit/ li'ku:r britanică literară cunoaşte o ortografie unitară, cu foarte puţine excepţii

XVII

(judgment sau judgement, aesthete sau esthete, slyly sau slily etc.). [ou] de: întrucât faţă de situaţia din sec. al XV-lea normele ortografice s-au oe, ca în toe, foe, throes modificat doar într-o măsură relativ mică în vreme ce în pronunţie ca în tone, phone, alone, old, stove o, au intervenit schimbări numeroase şi adesea profunde, se poate afirma ow, ca în narrow, know, show, sowing că engleza scrisă redă limba vorbită într-un mod defectuos. Regulile oa, ca în boat, loaf, road privind rostirea anumitor litere şi grupuri de litere sunt însoţite de atâtea excepţii, încât o sistematizare în scopuri practice (didactice) [ei] de: este iluzorie; în ultimă instanţă, fiecare cuvânt trebuie învăţat în parte, ca în make, stake, plate, fame, lady, labour atât ca scriere cât şi ca pronunţie (de aici şi redarea, cu ajutorul a a, ai, ca în pain, gait, paid, tail diverse sisteme de transcriere, a pronunţiei cuvintelor engleze în ay, ca în stay, lay, fay, tray, player majoritatea dicţionarelor). Astfel, grupul de litere ough se citeşte ca în they, prey, grey ey, eigh, ca în eight, neigh, neighbour etc. [ou] în though, although, dough în ought, nought, bought, brought [o:] Pronunţia cuvintelor din engleza britanică variază în funcţie de mediu în cough [of] şi educaţie (pronunţia claselor instruite, pronunţia populară, pronunţia [au] în bough, plough, drought cockney etc.), precum şi în funcţie de ariile geografice (pronunţia în enough, tough, rough [Af] londoneză, pronunţia scoţiană, pronunţia sudică etc.). Pronunţia în borough, thorough M literară, deşi folosită de un număr surprinzător de restrâns de englezi, în through, throughout [u:] reprezintă totuşi tipul „standard" (se aude la B.B.C., în universităţi în hough [ok] etc.) şi este îndeobşte cunoscută ca Received Pronunciation sau, în hiccough [A P ] prescurtat, RP („pronunţia general acceptată")1. grupul op se citeşte: [u:] [u] [A] [us] [ou] [o:] în spoon, loot, moon, moot în book, look, stood, room (dar şi [ru:m]) în flood, blood în poor, moor în brooch în door, floor Atât dicţionarele generale monolingve cât şi cele generale bilingve reproduc pronunţia engleza RP; deşi, până şi în acest cadru, nu toate cuvintele au o singură pronunţie; miaul este [mi'aul] sau [mjaul], decimal - f'desimgl] sau ['dessmgl], Celtic - ['keltik] sau ['seltik], chocolate - ['t/okslit] sau ['t/oklit] etc.

§ 10. Ortografia americană. în linii mari, ortografia americană coincide cu cea britanică, deşi se poate vorbi de o permanentă tendinţă de simplificare a celei dintâi. Astfel, grupul britanic -our devine -or în varianta americană a limbii: colour - color, favour -favor, labour' grupul th se citeşte: - labor; grupul -re devine -er. theatre - theater, centre - center, metre [S] în this, that, smooth, this - meter; -II- se reduce la -/-: traveller - traveler, woollen - woolen, cancelling - canceling; -ue se reduce: dialogue - dialog, prologue [9] în thing, three, thick -prolog; sufixul verbal -ise devine —ize: to organise - to organize, [t] în Thames, thyme, posthumous, Anthony etc. to fertilise - to fertilize; cratima dintr-o serie de cuvinte compuse Pe de altă parte, un acelaşi sunet poate fi redat de mai multe litere dispare: to-morrow - tomorrow, good-bye - goodbye etc. şi grupuri de litere. Astfel, § 11. Pronunţia americană. Pronunţia americană se deosebeşte de cea britanică mai cu seamă prin a) American drawl - rostirea [i:] de: încetinită şi prelungită a silabelor accentuate (mai ales la sfârşitul ee, ca în fleet, seen, meet, creek sintagmelor) şi b) nasal twang - rostirea nazalizată a unor vocale ea, ca în meat, lead, leaf, beadle (ca [a;] din stand etc.). ca în Pete, aesthete, he e, [a:] din engleza britanică devine de obicei [as]: class [kla:s] - [klass], i, ca în Nina dance [da:ns]-[da;ns],iar[o] devine [a]: hot [hot] -[hat], body ['bodi] ca în aesthete, formulas ae, - ['badi] etc.; [ju:] în cuvinte ca duty ['dju:ti] sau new [nju:] devine oe, ca în Oedipus [u:] - ['du:ti], [nu:] etc. în anumite cuvinte [w] devine [hw] (what ca în field, chief, thief ie, [hwot], where [hwsa]). De asemenea, [r] se rosteşte indiferent de poziţie (ever ['e\sr],father [Ta:â3r] etc.). ca în receive, perceive, deceive ei,

1 Unii autori o subclasifică în a) conservative RP („RP conservatoare"), folosită de generaţiile mai vârstnice şi, tradiţional, de anumite profesii şi grupuri sociale; b) general RP („RP generală"), ca, de pildă, pronunţia B.B.C.-ului, şi c) advanced RP („RP avansată"), folosită de tineretul din clasele sociale aristocratice.

XVIII

III. GRAMATICA MORFOLOGIE
7) Substantive ale pluralităţii (Nouns of Multitude). Sunt o varietate a substantivelor colective, au numai forma de singular şi se acordă § 12. Categorii de substantive din punctul de vedere al ideii de cu verbul şi determinanţii exclusiv la plural: număr. people (lume, oameni,) - many people - those people - there were 1) Substantive individuale (Individual Nouns). Au forme diferite many people there pentru singular şi plural (cu unele excepţii), se pot „număra" (sunt Atunci când sunt precedate de numerale, acestea se referă la „Countable Nouns"), se acordă în număr cu verbul şi determinanţii: elementele alcătuitoare ale noţiunii respective: table - tables -four tables; impulse - impulses - several impulses; five people (cinci oameni); three police (trei poliţişti) a man - men - a hundred men; one book - two books - many books 8) Substantive individuale ale pluralităţii (Individual Nouns of - the books aren 't here Multitude). Urmează fie regimul substantivelor individuale, fie pe Când sunt folosite în sensul lor cel mai general, sunt precedate de acela al substantivelor pluralităţii: articolul nehotărât sau hotărât la singular şi nu primesc articol (mai fish (peşte sau peşti) - three fish(es) - many fish(es) exact, sunt precedate de „articolul zero") la plural: ani the adverb is a part of speech - adverbs are a part of speech 2) Substantive individuale-defective (Defective Individual Nouns). § 13. Numărul plural al substantivelor (The Plural Number of Au exclusiv formă de plural, dar se pot „număra" prin asociere cu Nouns) un numerativ: trousers - a pair of trousers - three pair(s) of trousers; clothes - In mod obişnuit, pluralul substantivelor se formează prin adăugarea a suit of clothes - several suits of clothes - the clothes are in the unui -s la forma de singular: house - houses, lamp - lamps, kid - kids, apple - apples. Constituie abateri de la această normă: wardrobe - substantivele terminate într-un sunet şuierător (-s, -ss, x, -eh, -sh, 3) Substantive echivalente ale numelor proprii (Proper Noun -iz), care primesc -es: bus - buses, class — classes, box - boxes, touch Equivalents). Sunt substantivele comune a căror „denumire" - touches, bush - bushes, buzz - buzzes; reprezintă şi „numele" lor; au numai forma de singular: - cele terminate în -y precedat de o consoană, care primesc -es şi the sun; the earth; the moon; Nature; the sun is rising transformă pe y în -i-: cry - cries, county - counties, factory 4) Substantive nume de materie (Nouns of Material). Cu unele factories; - cele termnate în -/(respectiv în -fe), care transformă consoana/ excepţii (lees, dregs, victuals etc.), au numai forma de singular, se acordă în număr cu verbul şi determinanţii, nu se pot număra, iar atunci în v şi primesc terminaţia -es (respectiv în -s); leaf- leaves, sheafcând sunt folosite într-un sens general, sunt precedate de „articolul sheaves, life - lives, thief- thieves; excepţii: roof- roofs, gulf- gulfs etc. zero": - cele terminate în -o, care primesc -es: potato -potatoes, cargo com; iron; meat - the meat is lean - much meat - this meat; honey - cargoes; excepţii: piano - pianos etc. is good for children Forme neregulate de plural: child - children, man - men, woman 5) Substantive abstracte unice (Unique Abstract Nouns). Cu unele - women, foot -feet, goose - geese, tooth - teeth, mouse - mice, ox excepţii (mai ales denumiri de ştiinţe, ca physics, mathematics etc.), - oxen, louse - lice, brother - brethren (pe lângă brothers). Tot aici au numai forma de singular, se acordă în număr cu verbul şi intră şi „pluralele străine" - forme de plural împrumutate o dată cu determinanţii, nu se pot număra, iar atunci când sunt folosite într-un singularul din alte limbi: erratum - errata, crisis - crises, sens general, sunt precedate de „articolul zero": phenomenon - phenomena, bureau - bureaux etc. neighbourhood; beauty; little importance; the significance that is to be attached to them; knowledge is power § 14. Genul substantivelor (The Gender of Nouns) Formele de plural de tipul mathematics etc. se acordă cu verbul la In limba engleză contemporană există trei genuri: genul masculin singular: (man, boy, father, uncle), feminin (woman, girl, mother, aunt) şi neutru acoustics is the science of sounds (idea, object, window, wall, surprise, moon). Se poate vorbi şi de un 6) Substantive colective (Collective Nouns). Au forma de singular, al patrulea gen, genul comun (Common Gender), incluzând dar exprimă ideea de colectivitate, subliniind elementele alcătuitoare substantive care, în funcţie de context, sunt fie masculine,fiefeminine ale noţiunii respective, ceea ce determină acordul cu verbul (nu pot (teacher - profesor, profesoară; pupil - elev, elevă; poet - poet, poetă). fi însoţite şi de determinanţi) la plural: Femininul se formează family; government; team; crew - the crew (membrii echipajului) a) cu ajutorul unor cuvinte diferite de cele care exprimă genul were on the upper deck masculin: Substantivul (The Noun)

XIX

m. father boy wizard gander

f. mother girl witch goose

m. drake lad son master

f. duck lass daughter mistress

Articolul (The Article) § 16. Articolul hotărât (the Definite Article) the se pronunţă [âa] înaintea cuvintelor care încep cu un sunet consonantic sau semiconsonantic (the man, the road, the university, the wall), [5i] înaintea celor care încep cu un sunet vocalic (the eye, the absurdity, the honour of the team, the honest behaviour) şi [Si:] atunci când este subliniat (he said „the house", not „that house"). Articolul hotărât este folosit în mod obligatoriu în faţa unor substantive proprii şi anume: denumiri de ape curgătoare (the Danube, the Thames, the Seine), de mări şi oceane (the Black Sea, the Mediterranean, the Atlantic Ocean), munţi (the Alps), insule (the Shetlands), canale (the Suez Canal, the English Channel), instituţii (the British Museum), hoteluri (the Savoy), vase (the Mauritania), ziare engleze şi americane (the Times). Aşezat înaintea unor adjective, articolul hotărât le transformă în substantive: sublime - the sublime (sublimul); rich - the rich (bogaţii).

b) prin folosirea, în compunere, a unor cunvinte ca she, woman, girl, maid etc.; he-goat - she-goat; man-servant - woman/maid-servant. c) cu ajutorul sufixului -ess (mai rar -ine şi altele): lion - lioness, emperor - empress, actor - actress, hero - heroine. Atunci când sunt personificate, noţiunile exprimate de substantive neutre devin masculine (sun, war, love, death etc.) şi feminine (peace, spring, earth etc .J. Atât genul substantivelor personificate cât şi cel al substantivelor denumiri de animale constituie probleme extrem de complexe.

§ 17. Articolul nehotărât (the Indefinite Article) este a, folosit înaintea sunetelor consonantice şi semiconsonantice (a man, a street, § 15. Declinarea substantivelor (Declension of Nouns) a university, a wall) şi an — înaintea celor vocalice (an eye, an apple, In cadrul declinării substantivelor, singurele desinenţe se întâlnesc an idea). Pronunţia obişnuită a lui a este [a] şi a lui an [an]; cea la genitivul sintetic singular (şi ' la plural) şi la numărul plural, ca accentuată, [ei], respectiv [an]. în exemplul: § 18. Articolul zero (the Zero Article) este, de fapt, absenţa oricărui articol „exprimat" în faţa unui substantiv. Spre deosebire de situaţiile din limba română, articolul „zero" poate îndeplini funcţii „generice", arătând că substantivul respectiv este folosit în sensul său cel mai general: iron is a metal (fier»/ este un metal - v. §12, pct. 1, 4 şi 5). O serie de nume proprii sunt precedate de articolul zero şi anume: Dativul cu prepoziţie se foloseşte - în majoritatea cazurilor- după denumirile de continente (Africa, Australia), de ţări (Romania, un acuzativ: France), provincii (Moldavia), comitate (Yorkshire), oraşe (Bucharest He lent his umbrella to Roger. - dar: the Hague); denumirile limbilor (English, Russian), ale zilelor Pe de altă parte, dativul fără prepoziţie precedă acuzativul: şi lunilor (Tuesday, Wednesday, July, August). He lent Roger his umbrella. Dintre celelalte cazuri, genitivul sintetic (the Syntetic Genitive Adjectivul (The Adjective) genitivul în 's, spre deosebire de cel analitic - the Analytical Genitive - genitivul cu prepoziţia of) reclamă o atenţie deosebită atât în privinţa § 19. Adjectivele calitative (Qualitative Adjectives), cele care formării cât şi a funcţiilor sale. exprimă însuşiri ale obiectelor, sunt folosite atât atributiv (a Desinenţa 's se adaugă la forma de singular (my friend's dogs, the beautiful garden) cât şi predicativ (the garden is beautiful). Atunci boy's magazine, Byron's poems) şi la pluralul neregulat al unor când sunt folosite atributiv, poziţia lor obişnuită este înaintea substantive (the women's meeting, the two men's brothers); apostroful substantivului pe care-1 caracterizează (a good man) — cu unele excepţii (') fără s se pune după forma regulată a pluralului (the boys' match, (knight errant, court martial) - iar aşezarea lor post-pozitivă are the students' campus) şi după substantivele proprii terminate în -s implicaţii stilistice, mai ales poetice (once upon a midnight dreary (Dickens' sketches). - E A . Poe). Folosirea genitivului sintetic este limitată la substantivele nume şi Majoritatea covârşitoare a adjectivelor calitative au grade de denumiri de oameni şi animale (George's findings, a sailor's voyages, comparaţie: Pussy's claws, the cat's eyes), substantivele personificării (the Sun's a) comparativul de egalitate (as beautiful as - tot atât de frumos ca light, Love's wings), substantivele denumiri de ţări şi oraşe, mai ales şi), de superioritate (better than - mai bun ca), de inferioritate (not atunci când li se acordă o anumită importanţă, adeseori politică as good as - nu (tot) atât de bun ca; less interesting than - mai puţin (England's agricultural areas). De asemenea, genitivul sintetic se interesant decât); poate folosi cu substantivele care exprimă timpul, distanţele, b) superlativul de superioritate (the best of all - cel mai bun dintre măsurătorile (a year's delay, at a mile's distance, two feet's difference). toţi) şi de inferioritate (the least interesting - cel mai puţin interesant); El apare şi în anumite expresii consacrate (for goodness' sake!, at superlativul poate fi absolut (very good -foarte bun) sau relativ (the one's wits' end). best- cel mai bun). sgN. a man G. a man's, of a man D. (to) a man Ac. a man pi. N. men G. men's, of men D. (to) men Ac. men

XX

Gradele de comparaţie se formează astfel: de „orice, oricare", interogative - „ceva, câţiva, câteva" etc. şi negative a) Adjectivele monosilabice primesc -er la comparativ şi -est la -„nici un,nici o"). superlativ: b) Adjective demonstrative (Demonstrative Adjectives): this, pi. these; that, pi: those; such I such a; another, other, the other; the long longer the longest former şi the latter; yon(d) (arhaic). thick thicker the thickest c) Adjective posesive (Possesive Adjectives): my, your; thy şi thine light lighter the lightest (arhaice), his, her, its, our, your, their. Dacă adjectivul se termină în -e, el primeşte numai consoana -r la d) Adjective interogative (Interrogative Adjectives): what...? comparativ şi consoanele -st la superlativ: which...? whose...? how much...? how many...? e) Adjective exclamative (Exclamatory Adjectives): what...! what fine finer the finest a(n)...! such...! such a(n)...! Consoana finală se dublează atunci când este precedată de o vocală f) Adjective relative pronominale (Pronominal Relative Adjectives): scurtă: which, what, whatever, whichever (ca în: / don't know which boy did that). red redder the reddest g) Adjective adverbiale (Adverbial Adjectives): alive, asleep, ajar, thin thinner the thinnest agape, abed, amiss etc. Se folosesc numai predicativ (ca în: The door rum rummer the rummest is ajar). -y final precedat de consoană se transformă în -i: h) Adjective numerale (Numeral Adjectives): two, five, a hundred and seven, the first, the twentieth etc. sly slier the sliest Adjectivele de două silabe terminate, în -y, -le, -er, -on şi -ow, precum i) Adjective nehotărâte (Indefinite Adjectives): every, each, a little, şi altele câteva fac gradele de comparaţie asemenea adjectivelor little, many, numerous, a series of, foregoing, next etc. j) Adjective negative (Negative Adjectives): no, not a(n), neither. monosilabice: the earliest earlier the commonest commoner the, ablest abler the narrowest narrower b) Adjectivele plurisilabice formează comparativul şi superlativul cu ajutorul adverbelor more (la comparativ) şi most (Ia superlativ): natural sensible amazing good bad, ill much; many little far old late. near more natural more sensible more amazing better worse more less further, farther older, elder later nearer the most natural the most sensible the most amazing the best the worst the most the least thefurhtest, the farthest the oldest, the eldest the latest, the last the nearest, the next early common able narrow

Numeralul (The Numeral) § 22. Numerale cardinale (Cardinal Numerals): 1 one 2 two 3 three 4 four 5 five 6 six 7 seven 8 eight 9 nine 10 ten 11 eleven 12 twelve 13 thirteen 14 fourteen 15 fifteen 16 sixteen 17 seventeen 18 eighteen 19 nineteen 20- twenty 21 twenty-one 22 twenty-two 1000 1009 2 000 3 000 4 552 10 000 32 011 100 000 1 000 000 30 33 40 45 50 57 60 69 70 80 90 100 107 200 254 300 400 500 600 700 800 900 thirty thirty-three forty forty-five

fifty
fifty-seven sixty sixty-nine seventy eighty ninety alone hundred alone hundred and seven two hundred two hundred and fifty-four three hundred four hundred five hundred six hundred seven hundred eight hundred nine hundred

c) O serie de adjective se compară neregulat:

§ 20. Adjectivele relative (Relative Adjectives) exprimă calităţi ale obiectelor prin raportare la alte obiecte (wooden, woollen- cu sufixul caracteristic -en). De regulă, ele nu au grade de comparaţie şi se folosesc numai atributiv (a wooden hut, a singing bird, a stone wall).

§ 21. Adjectivele determinative (Determinative Adjectives) nu exprimă calităţi ale obiectelor, pe care se mărginesc să le precizeze în diferite sensuri (cantitative, în spaţiu, în timp etc.). Cele mai multe nu au grade de comparaţie (o excepţie o constituie adjectivele little, much, many şi far, comparate, pentru motive didactice, la §19) şi se folosesc numai atributiv. Ele pot fi împărţite în următoarele grupări: a) Adjective apropiate de natura articolelor (Article-like Adjectives): some (în propoziţii afirmative); any (în propoziţii afirmative cu sensul

alone thousand alone thousand and nine two thousand three thousand four thousand five hundred and fifty-two ten thousand thirty-two thousand and eleven alone hundred thousand alone million

XXI

în stilul oficial, anii se citesc cu ajutorul miilor sau sutelor (1970 § 24. Alte numerale: -fractionate (Fractional): 1/2 alone half, 1/3 alone third, 2/3 two - one thousand nine hundred and seventy), iar în stilul familiar sau thirds, 1/4 alone fourth, 3/4 three fourths, 1/5 alone fifth; 0.1 nought neutru, cu ajutorul zecilor (1970 - nineteen seventy). point one, 0.07 (nought) point nought seven, 9.97 nine point nine seven. - multiplicative (Multiplicative): double (dublu), twofold (dublu, îndoit), threefold (întreit),fourfold (împătrit). § 23. Numerale ordinale (Ordinal Numerals) - adverbiale (Adverbial): once (o dată), twice (de două ori), three times şi thrice (arhaic) (de trei ori),four times, five times. 1 the first 2 the second 3 the third Pronumele (The Pronoun) 4 the fourth 5 the fifth § 25. Pronumele personale (Personal Pronouns): 6 the sixth 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 30 33 40 45 50 57 60 69 70 80 90 100 107 200 254 300 400 500 600 700 800 900 1000 1009 2 000 3 000 4 552 1 000 000 the seventh the eighth the ninth the tenth the eleventh the twelfth the thirteenth the fourteenth the fifteenth the sixteenth the seventeenth the eighteenth the nineteenth the twentieth the twenty-first the twenty-second the thirtieth the thirty-third the fortieth the forty-fifth the fiftieth the fifty-seventh the sixtieth the sixty-ninth the seventieth the eightieth the ninetieth the hundredth the hundred and seventh the two hundredth the two hundred and fifty-fourth the three hundredth the four hundredth the five hundredth the six hundredth the seven hundredth the eight hundredth the nine hundredth tlie thousandth the thousand and ninth the two thousandth the three thousandth the four thousand five hundred andfifty-second the millionth N. I G. mine (v. şi pron. pos.) D. (to) me (to) you, thee (to) him (to) her (to) it (to) us (to) you (to) them Ac. me you, thee him her it us you them

you, thou (arh.) yours, thine he she it we you, ye (arh.) they his hers

ours yours theirs

Dintre toate pronumele personale, it poate îndeplini cel mai mare număr de funcţii suplimentare, astfel: - o funcţie demonstrativă: Who is it? It's the postman. - o funcţie impersonală: It's three o'clock. I{ was January. It is raining. - o funcţie introductiv-anticipativă (cu infinitive şi propoziţii subiective): It's easy to learn that poem by heart. It is natural that she should act like that. - o funcţie introductivă - de întărire: It is he who rang up. It's tomorrow that I shall be in a position to give you an answer. It se întâlneşte, de asemenea, în funcţia de complement direct „nesemnificativ" după verbe formate prin conversiune; împreună cu acestea, el formează verbe-expresii cu un pronunţat caracter familiar: to lord it (a face pe stăpânul, pe lordul), to rough it (a face faţă, a se descurca). § 26. Pronume reflexive (Reflexive Pronouns) - întotdeauna neaccentuate, ca în I cut myself-: myself, yourself, thyself (arhaic), himself, herself, itself, ourselves, yourselves, themselves § 27. Pronume de întărire (Emphatic Pronouns) - întotdeauna accentuate, ca în 7 did it myself-: myself, yourself, thyself (arhaic), himself, herself, itself, ourselves, yourselves, themselves § 28. Pronume demonstrative (Demonstrative Pronouns): this, pi. these; that, pi. those; another, the other, the others; the one; ones; the... one (ca în Give me the blue one).

XXII

§ 29. Pronume posesive (Possessive Pronouns): mine, yours, thine preteritul (numit adesea şi Past Tense), participiul trecut şi participiul nedefinit (numit uneori şi participiul prezent). (arhaic), his, hers, ours, yours, theirs. Verbele regulate formează preteritul şi participiul trecut cu ajutorul § 30. Pronume interogative (Interrogative Pronouns): wlw? whose? desinenţei -(e)d ca în: to ask (inf.) - asked (pret.) - asked (part, trecut) - asking (part, nedefinit) sau to love - loved - loved - loving. Atât to whom? whom? what? which? verbele regulate cât şi cele neregulate formează participiul nedefinit § 31. Pronume relative (Relative Pronouns): who, to whom, whom prin adăugarea la infinitiv a desinenţei -ing. Dacă infinitivul se termină (pentru persoane), whose (pentru persoane şi lucruri), that, (pentru în -e, aceasta cade (to love - loving, to make - making), cu unele persoane şi lucruri), which (pentru lucruri), but (după propoziţii excepţii (to be - being, to see - seeing). Pe de altă parte, consoana finală a infinitivului se dublează dacă este precedată de o vocală scurtă negative, cu sensul de „care să nu"), such (...) as. Propoziţiile relative introduse de who şi which au îndeosebi un (to stun - stunning, to run - running, to pop -popping). Verbele neregulate se caracterizează prin modificări mai mult sau caracter „descriptiv"', introducând informaţii neesenţiale pentru înţelegerea enunţului: Hisfriend, who is a good mathematician, may mai puţin importante ale preteritului şi/sau participiului trecut faţă help you (enunţul His friend may help you se poate dispensa de who de forma infinitivului (to go, went, gone, going; to write, wrote, is a good mathematician), pe câtă vreme cele introduse de that au written, writing; to bring, brought, brought, bringing). un caracter „restrictiv", „obligatoriu", că în: It's a question that I cannot answer (fără „that I cannot answer", enunţul este incomplet Lista principalelor verbe neregulate: sau îşi schimbă sensul: „It is a question" - „e o întrebare"). Pronumele relative în acuzativ pot fi omise (It is a question I cannot abode abiding to abide abode answer). arose arising arisen O varietate a prenumelor relative sunt pronumele relative-con­ to arise awaking awoke awaked junctive (who, what, which), care introduc propoziţii subordonate to awake awaked subiective, predicative şi completive, ca în: We didn't know who he being been was could be. to be bearing bore borne to bear born § 32. Pronume reciproce (Reciprocal Pronouns): each other, one beating beat beaten another; de asemenea, cu prepoziţii: for each other, by one another, to beat becoming became to become become to one another etc. begetting begot to beget begotten beginning begun began § 33. Pronume numerale (Numeral Pronouns), ca în: Two of us to begin bending to bend bent bent were missing. The third was found out later. bereaving to bereave bereft bereft besought beseeching besought § 34. Pronume nehotărâte (Indefinite Pronouns): some, any, to beseech biding to bade somebody, anybody, everybody, something, everything, anything, little, bid bidden a little, one etc. bid bid binding to bind bound bound biting bitten bit § 35. Pronume negative (Negative Pronouns): nobody, no one, to bite bleeding to bleed bled bled neither, nothing. blowing to blow blown blew breaking to break broken broke breeding to breed bred bred Verbul (The Verb) bringing brought to bring brought building built built § 36. Verbele complexe (Complex Verbs) formează o parte în­ to build burning semnată a vocabularului englez şi sunt folosite la tot pasul în limba to burn burned burned vorbită. Ele sunt alcătuite dintr-un verb şi o particulă adverbială: to burnt burnt come out, to bring up, to break out, to fail out, to take in, to shut up, to burst bursting burst burst to set forth. Foarte apropiate de verbele complexe sunt „verbele cu to buy buying bought bought prepoziţie obligatorie" (Verbs with Obligatory Preposition), cu alte can could cuvinte, verbe care fie că nu pot fi folosite fără o prepoziţie.într-un to cast casting cast cast context oarecare (to belong to, to rely on, to be accustomed to), fie to catch catching caught caught că îşi schimbă, într-o măsură mai mare sau mai mică, sensul, în funcţie to chide chiding chid(den) chid de prepoziţie (to look at - a privi la, to look for - a căuta, to look to choose choosing chosen chose after - a îngriji de, to look to - a vedea de, a avea grijă de etc.). cleaving to cleave cleft cleft clinging to cling clung clung coming to come come came costing § 37. Verbe regulate şi neregulate (Regular and Irregular Verbs). to cost cost cost creeping Pentru a putea conjuga un verb englez la toate modurile şi timpurile to creep crept crept este necesară cunoaşterea a patru forme de bază: infinitivul, to cut cutting cut cut

) might meant met mowed paid put read rent rid rode rang rose ran sawed said saw sought sold sent set shook (înv.] XXIII ) to dare to to to to to deal dig do draw dream dared dealt dug did drew dreamt dreamed drank drove dwelt ate fell fed felt fought found fled flung flew forbade forgot forgave fosook froze got gave went grew hung had heard hewed hid hit held hurt kept knelt kneeled knitted knit knew laid led leaned leant leapt learnt learned left lent let lay lost made dared durst dealt dug done drawn dreamt dreamed drunk driven dwelt eaten fallen fed felt fought found fled flung flown forbidden forgotten forgiven forsaken frozen got (amer. hearing hewing hiding hitting holding hurting keeping kneeling knitting knowing laying leading leaning leaping learning leaving lending letting lying losing making may to mean to meet to mow must to pay to put to read to rend to rid to ride to ring to rise to run to saw to say to see to seek to sell to send to set to shake shall to shear to to to to to to to to to to to to to to to to to to to to to to to shed shine shoe shoot show shred shrink shut sing sink sit slay sleep slide sling slink slit smell smite sow speak speed spell (înv.) gotten given gone grown hung had heard hewn hewed hidden hit held hurt kept knelt kneeled knitted knit known laid led leaned leant leapt learnt learned left lent let lain lost made daring dealing digging doing drawing dreaming drinking driving dwelling eating falling feeding feeling fighting finding fleeing flinging flying forbidding forgetting forgiving forsaking freezing getting giving going growing hanging having .) should sheared shed shone shod shot showed shred shrank shut sang sank sat slew slept slid slung slunk slit smelt smote sowed spoke sped spelled spelt spent spilt spilled spun span spat split spread meant met mown mowed paid put read rent rid ridden rung risen run sawn said seen sought sold sent set shaken shorn sheared shed shone shod shot shown shred shrunk shut sung sunk sat slain slept slid slung slunk slit smelt smitten sown spoken sped spelled spelt spent spilt spilled spun spat split spread meaning meeting mowing paying putting reading rending ridding riding ringing rising running sawing saying seeing seeking selling sending setting shaking shearing shedding shining shoeing shooting showing shredding shrinking shutting singing sinking sitting slaying steeping sliding slinging slinking slitting smelling smiting sowing speaking speeding spelling spending spilling spinning spitting splitting spreading to drink to drive to dwell to eat to fall to feed to feel tofight to find to flee to fling to fly to forbid to forget to forgive to forsake to freeze to get to to to to to to to to to to to to to give go grow hang have hear hew hide hit hold hurt keep kneel to knit to to to to know lay lead lean to leap to learn to to to to to to leave lend let lie lose make to spend to spill to spin to spit to split to spread i .

does not speak English.cu excepţia lui to have to. she can.sunt verbe cu predicaţie incompletă .la persoana a IlI-a singular timpul prezent. must.se cer întotdeauna compli-. nite printr-un infinitiv. exprimat sau subînţeles: You must go at once. Conditional Past etc. perioade mai vechi ale limbii. oportunitatea etc. will (Dacă vrei).XXIV to spring to stand to steal to stick to sting to stink to strew to stride to strike to string to strive to swear to sweep to swell to swimto swing to take to teach to tear to tell to think to thrive to throw to thrust to tread to understand to wake sprang stood stole stuck stung stank stunk strewed strode struck strung strove swore swept swelled swam swung took taught tore told thought throve threw thrust trod understood waked woke. did (Shall J start now? Can it be he?). Past Perfect. the boy speak English?) d) To have to este un sinonim întrucâtva mai familiar al lui must. would are sensul de „wanted shall şi will (la formarea timpurilor viitoare) to": He would not come? (Nu voia să vină). de asemenea. She must have been very pretty to do.„nu ai încotro". Ele mai prezintă şi următoarele particulartităţi: . to be to este un infinitiv teoretic. nu pot fi conjugate la toate modurile şi timpurile.: waking . negative şi mixte. would. should şi would (la formarea condiţionalului trecut şi al viitorului c) Must exprimă fie necesitatea şi obligaţia externă privite din punctul în trecut. nu-i aşa?). dar he has. to let. implicând necesitatea. Ia toate persoanele. d) Does lie not speak English? dar: Does not Absenţa necesităţii este redată prin needn 't (nu trebuie.în propoziţiile interogative. o „obiectivă" (fără angajarea vorbitorului): You have to observe therule categorie de verbe extrem de importantă în limba engleză (Trebuie să respecţi regula■. did. cu excepţia lui to have to (Did you have to give it up?). astfel: a) He speaks English. will se foloseşte la persoana a Ii-a pentru ca vorbitorul să afle dorinţa sau intenţia celui căruia i § 38. . ele nu sunt însoţite de auxiliarul do. formele should şi might se folosesc numai în funcţia de condiţional prezent (altădată aveau şi funcţia de preterit). verbele modal-defective nu primesc -s (he must. she is). de care se deosebeşte şi prin aceea că exprimă o obligaţie sau necesitate § 39. let. neavând toate formele de bază. In . nu e cazul) . la formarea subjonctivului analitic) de vedere al vorbitorului (You must help him . In propoziţii interogative. might (la formarea subjonctivului analitic) . cât şi prin frecvenţă şi multitudinea funcţiilor şi nuanţelor semantice. Must I? Cele mai multe sunt urmate de infinitive scurte.Trebuie să fi fost foarte drăguţă în tinereţe).) Would poate fi folosit în orice fel de propoziţii. must şi ought to sunt forme ale timpului prezent şi nu au preterit. Shall are valoare modală astăzi mai ales în understanding propoziţiile interogative.Probabil că lucrează în biroul său. el putea exprima necesitatea în mod wearing to wear subliniat: Thou shall believe in Milton (Byron) (Trebuie să / Să crezi to weave weaving în Milton).formele would şi could reprezintă atât preteritul cât şi condiţionalul verbelor will şi can. to be. been (serveşte la formarea timpurilor diatezei pasive şi pentru a exprima voinţa. let (la formarea imperativului) fie posibilitatea sau necesitatea logică (He must be working in his study may. may etc.nu prin mustn 't care exprimă interdicţia în mod subliniat. . Shall I sum up the whole novel? (Să rezum întregul roman?). had (serveşte la formarea timpurilor Present Perfect. probabilitatea: The child to wring wringing should be in the garden (Copilul trebuie să fie în grădină). negative şi mixte. to write writing b) Will. cele cu ajutorul cărora se adresează: Will you take a walk? (Vrei să faci o plimbare?). wore wove wept would won wound wrung wrote sprung stood stolen stuck stung stunk strewed strewn stridden struck strung striven sworn swept swollen swum swung taken taught torn told thought thriven thrown thrust trodden understood waked woke worn woven wept won wound wrung written springing standing stealing sticking stinging stinking strewing striding striking stringing striving swearing sweeping swelling swimming swinging taking teaching tearing telling thinking thriving throwing Lista verbelor modal-defective cu specificarea principalelor lor thrusting funcţii: treading a) Shall. was. . dorinţa sau intenţia: You would not be late? ale aspectului continuu) (N-ai să întârzii. sunt forme ale timpului prezent şi se traduc în mod convenţional prin infinitive româneşti („a trebui". adesea will oportunitatea: You should obey your brother (Ar trebui /S-ar cuveni to win winning să asculţi de fratele dumitale). Dorinţa se formează anumite timpuri verbale compuse. b) Does he speak English? c) He in her youth .nici un verb modal-defectiv nu are participiu trecut. You should see the picture (Ar trebui / to wind winding Ar fi cazul să vezi filmul). Ca preterit. Verbele modal-defective (Modal-Defective Verbs). . had. should. done (la formarea propoziţiilor interogative. contemporană atât prin număr. sunt: şi voinţa pot fi exprimate de will şi în propoziţiile enunţiative: If you to have. to weep weeping Should exprimă necesitatea sau obligaţia internă. ele nu au infinitiv. „asta e situaţia"). Verbele auxiliare (Auxiliary Verbs). Future Perfect. exprimă „modalitatea" („atitudinea vorbitorului faţă de enunţ") şi sunt „defective" prin aceea că.Trebuie să-1 ajuţi). „a putea"). . .

precum şi în propoziţiile care conţin cuvinte seminegative (I need hardly say that. în propoziţiile interogative şi negative nu este însoţit de do. tr.).privea schiţa) sau reflexive (he went there . astfel: în I am thinking. Interdicţia.).XXV To have to (alături de to be obliged to etc. (fon. § 40.şi aceasta. I shall have to speak to them. Everybody wondered. iar cea pasivă că acţiunea este suferită de subiectul gramatical (He has been examined . îi cunoaşte).verbe care.). într-un context dat. realizându-se uneori situaţii în aparenţă complicate de „tehnică lexicografică". Dar „polifuncţionalismul" nu caracterizează numai grupul verbelor auxiliare şi modale-defective. May exprimă posibilitatea (She may stay therefor another two days . Verbe tranzitive. cu urmarea că ele devin verbe reflexive. Who is looking after the children? He flung himself to the grass. a face întuneric în. posibilităţii sau imposibilităţii verbelor respective de a avea înţeles deplin singure sau numai cu o complinire oarecare). Might este un sinonim atenuat (adesea mai politicos) al lui may (He might come any minute now — S-ar putea să vină dintr-o clipă în alta). yourself etc. to darken vb.El scrie o carte). Există verbe tranzitive în engleză al căror echivalent românesc este intranzitiv (to enter a room . atunci când există în enunţ. o serie de verbe auxiliare pot îndeplini şi funcţia de verbe modale. Complinirile posibile. to go vb. iar în / am to come later este modal („urmează să".No. Do you blame yourself (for having sucli an opportunity)'! în marea majoritate a cazurilor. He dictated the text at a slow speed. Predicaţia verbelor engleze şi române este departe de a fi concordantă întotdeauna. am este verb auxiliar (serveşte la formarea timpului prezent continuu). vino mai devreme!). Dare se foloseşte fie cu infinitive scurte. when he went to bed etc. The dogs were barking. fie cu infinitive lungi. dar tendinţa modernă este de a-1 folosi cu infinitivul lung şi cu auxiliarul: Don't you dare to do that! (Să nu îndrăzneşti să faci una ca asta!). When shall he come? Nobody spoke. în întrebările indirecte.în propoziţii interogative (Who may she be? . a se supune (cu dat. need nu se foloseşte în propoziţiile afirmative. a întuneca. dintre care multe pot fi folosite ca predicate depline. Diateza verbului (Voice of the Verb). el se extinde şi la cea mai mare parte a seriei de verbe „noţionale" sau „principale" (verbe cu valoare semantică deplină) .se cer neapărat însoţite de un complement direct: I saw him.sunt verbe cu predicaţie completă în sensul că nu au nevoie de nici un fel de complinire pentru a constitui predicate: Nick is sleeping.El a fost examinat).. to elide vb. abilitatea: Can you lift this weight? (Poţi ridica greutatea aceasta?). După cum s-a putut vedea din §§ 38-39.Pot fuma aici?) sau nesiguranţa . atunci când implică ideea de permisiune): / had not been allowed to sing (Nu putusem cânta / Nu avusesem voie să cânt / Nu mi se permisese să cânt). tot în sensul „predicaţiei" (al § 41.. She had poisoned herself. They considered themselves happy. Do come earlier! (Te rog. de exemplu: to damage vb. şi verbele intranzitive şi reflexive au compliniri mai mult sau mai puţin obligatorii: He belongs to another group. se redă cu ajutorul formei mustii 't (May I smoke here? .Trebuie / E nevoie să se ducă acolo?). to elate vb. Se foloseşte la Present Perfect: I've got to do it. In limba vorbită. a da ascultare (cu dat. deci ca verbe cu predicaţie completă: He hurt himself. Verbele tranzitive . poate fi folosit ca sinonim al lui may (a putea.) asked she was (Past. g) Can. tr.) mustraţi / am (being) (Pres. f) Ought to este un sinonim mai „categoric" al lui should: You ought to help them (Ax trebui / S-ar cuveni / Ar fi de datoria ta să-i ajuţi). a asculta de. could. might. Intransitive and Reflexive Verbs). verbe intranzitive redate prin verbe tranzitive (lie looked at the sketch . j) Dare. a fi contra/ împotriva (cu gen. To have got to este un sinonim pronunţat familiar al lui to have to. în ultimul caz.) întrebat era (imperf. a avea voie): Can I ask you something? (Pot să te-ntreb ceva?). you mustn 't). a ridica moralul (cuiva). Verbul englez are două diateze: diateza activă (Active Voice) şi diateza pasivă (Passive Voice). însă. având aceleaşi funcţii ca în limba română.. La timpurile la care nu poate fi conjugat. Can exprimă îndeosebi putinţa. un număr de verbe tranzitive pot fi însoţite de pronume reflexive (myself. tr.) îl poate înlocui pe must la timpurile la care acesta nu poate fi conjugat.). nu sunt însoţite de un complement direct . de exemplu la preterit şi viitorul simplu: / had to begin. în răspunsuri negative la întrebări în care may exprimă permisiunea. can se înlocuieşte prin to be able to (I had not been able to come .se duse acolo) etc. intranzitive şi reflexive (Transitive.a intra într-o cameră). el are o forţă modală mai accentuată. may se înlocuieşte prin to be permitted to şi to be allowed to (evident. Necunoaşterea corespondenţelor exacte între verbele engleze şi române sub raportul predicaţiei constituie una dintre cele mai importante surse de erori în folosirea uneia dintre cele două limbi.E posibil să mai stea acolo două zile).). timpurile diatezei pasive din engleză se formează dintr-un timp al verbului auxiliar to be şi participiul trecut al verbului notional (de conjugat): sunt (prez. Ca verb modal. ci numai în cele interogative şi negative.Nu mai e nevoie să spun că. în paralel cu situaţia din limba română. de exemplu: Nick is sleeping (in his room.. did poate avea o valoare modală şi anume în propoziţiile afirmative şi exclamative unde subliniază ideea exprimată de verbul notional: He does know them (Ba da. on a chair etc. Pe de altă parte. pot fi eliminate fără a prejudicia valoarea semantică a verbului. tr. a face eliziunea (cu gen. II to ~ against a contrazice (cu ace).şi ele. to obey vb. La timpurile la care nu se poate conjuga. e) To be to exprimă necesitatea mai ales ca parte a unui program dinainte stabilit: He is to return later (Urmează să se întoarcă mai târziu). a provoca pierderi (cuiva). „trebuie").Cine să fie?).). . a păgubi (cu ac). i) Need.) auzită vom fi (viit. Diateza activă arată că acţiunea este săvârşită de subiectul gramatical al propoziţiei (He is writing a book . did. intr. capacitatea. Could se foloseşte fie ca preterit al lui can (He could not swim Nu ştia / Nu putea să înoate). permisiunea (May I smoke here? . fie ca prezent condiţional al acestuia (7 couldn't do that .) a elida. în dicţionarul de faţă s-a dat o deosebită atenţie acestor relaţii verbale.) heard we shall be (Future) scolded .Nu putusem veni). k) Şi verbul do. in the other house. h) May. foarte numeroase .. tr. Need he go there? . Un mare număr de verbe intranzitive .). a pricinui pagube (cuiva).N-aş putea face asta). What did you say? Sunt verbe cu predicaţie incompletă (alături de verbele auxiliare şi modale-defective). The dogs were barking (in the courtyard.

to hold. valoare semantică ce nu .arată că vorbitorul consideră acţiunea sau starea exprimată de verb ca reală (The weather continues fine. to love. de asemenea: to belong to. Timpurile aspectului continuu se formează dintr-un timp al verbului auxiliar to be şi participiul nedefinit (în -ing) al verbului notional (de conjugat): What are you doing? (Ce faci? . to dislike. she. precum şi din verbe care. Pentru scopuri metodologice se poate vorbi despre existenţa a patru moduri: modul indicativ (the Indicative Mood) . Timpurile verbale ale aspectului nedefinit sunt timpurile „obişnuite". she. a poseda").to say something (ac.). to have („a avea. She paints. to think („a crede. to taste. în diferite limbi modeme. They had travelled far and wide. to suppose etc. formele pasive ale verbelor sunt posibile numai atunci când verbul respectiv este tranzitiv la diateza sa activă (a citi . prin care se sublini­ ază desfăşurarea în timp a acţiunii exprimate de un timp verbal.. it is asked we are asked you are asked they are asked Continuous Aspect I am asking (eu) întreb you are asking he. he was sleeping (Când m-am întors. to feel („a pipăi"). to keep. to understand. c) verbele care exprimă sentimente şi atitudini: to like. ipotetice (// is necessaiy that you should look it up. to object etc. it has asked we have asked you have asked they have asked / have been asked (eu) am fost întrebat. to want. § 43. datorită înţelesului lor (valoare semantică scăzută. el dormea . Şi limba engleză respectă acest principiu. to believe.) to somebody (dat. a socoti. Atât numărul cât şi denumirea modurilor din engleza contemporană sunt probleme controversate. THE INDICATIVE MOOD Present Tense Indefinite Aspect Active Voice / ask (eu) întreb you ask he. She is painting.. John is late. poate fi percepută ca desfăşurându-se în timp etc. sunt intranzitive faţă de persoane (cum este. îngăduie să se precizeze cum este concepută acţiunea verbului în timp): a) aspectul nedefinit (the Indefinite Aspect). Shakespeare has written 154 sonnets. de exemplu. îndeosebi din verbe intranzitive cu prepoziţii obligatorii sau nu. Modurile (Moods). she it has been asking we have been asking you have been asking they have been asking / am being asked (eu) sunt întrebat you are being asked he. / have been practising since four o'clock (exersez de la ora 4).stare în desfăşurare). Go there at once lest he should be angry. Conjugarea verbului to ask la toate modurile şi timpurile: I. she. (eu) întreb you have asked he. o cerere. she. La acestea trebuie să adăugăm că există şi verbe noţionale care nu pot fi conjugate deplin . şi modurile.). în intervalul de timp prezent). Do you often go to the theatre? b) aspectul continuu (the Continuous Aspect). de exemplu: He told us his story. I sliall return in no time. to hate. modul imperativ (the Imperative Mood) . dar. it is being asked we are being asked you are being asked they are being asked § 42. I should like to listen to it.în momentul de faţă.). to contain. ea poate forma contrucţii pasive din verbe intranzitive. Am menţionat la § 39 că verbele modale-defective. to smell. o invitaţie etc. it is asking we are asking you are asking they are asking Present Perfect Indefinite Aspect I have asked (eu) am întrebat. she. He is said to be too lenient (Se presupune că e prea îngăduitor). în limba engleză există două aspecte (aspectul este o categorie gramaticală care. Aspectul verbului (Aspect of the Verb). to hear. to desire. to own etc. a considera"). When I returned. (eu) sunt întrebat you have been asked he. la diateza activă. / was answered at once (Mi s-a răspuns de îndată). modul condiţional (the Conditional Mood) .). it has been asked we have been asked you have been asked they tiave been asked Continuous Aspect I have been asking (eu) am întrebat. she. it asks we ask you ask they ask Passive Voice / am asked (eu) sunt întrebat you are asked he.a fi citit: to read—to be read etc. Conjugarea verbului (Conjugation of the Verb).exprimă un ordin. to doubt. (eu) întreb you have been asking he. variind de la autor la autor. He is supposed to deliver a lecture tomorrow (Se presupune că va ţine mâine o prele­ gere). verbul to say . nu pot fi conjugate la toate timpurile.arată că vorbitorul consideră acţiunea sau starea ca fiind presupuse.XXVI în general. prin forme gramaticale distincte. o rugăminte. to prefer.). nu se conjugă la timpurile aspectului continuu: a) verbele modale.arată că vorbitorul consideră acţiunea sau starea ca fiind condiţionate sau dezirabile (He would come if he were invited.) § 44. b) verbele percepţiei fizice: to see. prin care se exprimă acţiunea fără să se sublinieze ideea desfăşurării ei în timp. (Now look here! Keep silent! Come and see me. neavând toate formele de bază. / didn't see them. majoritatea verbelor auxiliare. to see („a înţelege"). e) verbele care denumesc activităţi mentale: to know. modul subjonctiv (the Subjunctive Mood) . d) verbele care exprimă dorinţe: to wish.în primul rând o serie de verbe care.)): The children are well looked after (Copiii sunt bine îngrijiţi). pe de altă parte.

she. she. it is going to be asked we are going to be asked you are going to be asked they are going to be asked / was being asked (eu) eram întrebat you were being asked he. (eu) fui întrebat. it is going to ask we are going to ask you are going to ask they are going to ask I am going to be asked (eu) sunt pe cale de a fi întrebat. it was being asked we were being asked you were being asked they were being asked Continuous Aspect / shall have been asking (eu) voi fi întrebat you will have been asking he. (eu) voi întreba you are going to ask he. she. she. (eu) sunt pe cale de a întreba. she. Promise and Determination. it had been asking we had been asking you had been asking they had been asking Near Future Indefinite Aspect / am going to ask (eu) am de gând să întreb. it shall be asking we will be asking you shall be asking they shall be asking Continuous Aspect / am going to be asking etc. she. (eu) întrebam you had been asking he.XXVII Preterite Indefinite Aspect / asked (eu) am întrebat. it shall ask we will ask you sliall ask they shall ask I will be asked (eu) voi fi întrebat you shall be asked he. it shall be asked we will be asked you shall be asked they shall be asked Continuous Aspect / will be asking (eu) voi întreba you shall be asking he. it will have been asked we shall have been asked you will have been asked they will have been asked Continuous Aspect / was asking (eu) întrebam you were asking lie. (eu) voi fi întrebat you are going to be asked he. it will be asked we shall be asked you will be asked they will be asked Continuous Aspect I shall be asking (eu) voi întreba you will be asking he. (eu) întrebam you asked he. it will be asking we shall be asking you will be asking they will be asking Simple Future (Future of Command. she. (eu) întrebai. it had asked we had asked you had asked they had asked / had been asked (eu) fusesem întrebat you had been asked he. it will have been asking we shall have been asking you will have been asking they will liave been asking Simple Future (Foretelling Future) Indefinite Aspect / shall ask (eu) voi întreba you will ask he. she. she. she. "Modal" Future) Indefinite Aspect / will ask (eu) voi întreba you shall ask he. she. she. it asked we asked you asked they asked I was asked (eu) am fost întrebat. (formă mai curând teoretică) . it was asking we were asking you were asking they were asking Past Perfect Indefinite Aspect / Iiad asked (eu) întrebasem you had asked he. (eu) eram întrebat you were asked he. she. it will ask we shall ask you will ask they will ask I shall be asked (eu) voi fi întrebat you will be asked he. she. it was asked we were asked you were asked they were asked Future Perfect Indefinite Aspect / sliall have asked (eu) voi fi întrebat you will have asked he. she. she. she. it will have asked we shall have asked you will have asked they will have asked 1 shall have been asked (eu) voi fi fost întrebat you will have been asked he. she. it had been asked we had been asked you had been asked they had been asked Continuous Aspect 1 had been asking (eu) întrebasem.

she. she. (eu) am întrebat you asked he. THE SUBJUNCTIVE MOOD The Synthetical Subjunctive (formă rar folosită. she. it would be asked we should be asked you would be asked they would be asked Continuous Aspect I be asking (eu) să întreb. it ask. ca (eu) să întreb you be asking he. it would be asking we should be asking you would be asking they would be asking Conditional Past Continuous Aspect Indefinite Aspect I should have asked (eu) aş fi întrebat you would have asked he. it be asking we be asking you be asking they be asking b) Preterite Indefinite Aspect Continuous Aspect I should be asking (eu) aş întreba you would be asking he. it had been asked we had been asked you had been asked they had been asked Continuous Aspect III. it were asked we were asked you were asked they were asked Continuous Aspect I should have been asking (eu) aş fi întrebat you would have been asking he. she. (eu) să fi întrebat. (eu) am întrebat you were asking he. it were asking we were asking you were asking they were asking c) Past Perfect Indefinite Aspect I had asked (eu) să fi întrebat you had asked he. she. she. she. she. she. it be asked we be asked you be asked they be asked I had been asking (eu) să fi întrebat you had been asking he. ca (eu) să întreb you ask he. she.) ask (eu) să întreb you should ask I should (might etc. it asked we asked you asked they asked / were asked (eu) să fiu întrebat. it had been asking we had been asking you had been asking they had been asking The Analytical Subjunctive Indefinite Aspect I should (might etc. învechită .nu însă în engleza americană) a) Present Indefinite Aspect 1 ask (eu) să întreb. ca (eu) să fiu întrebat you be asked lie. THE CONDITIONAL MOOD Conditional Present Indefinite Aspect / should ask (eu) aş întreba you would ask he. she. she. it would have been asking we should have been asking you would have been asking they would have been asking . she. it would have been asked we should have been asked you would have been asked they would have been asked I were asking (eu) să întreb. she. it would have asked we should have asked you would have asked they would have asked 1 should iiave been asked (eu) aş fi fost întrebat you would have been asked he. it would ask we should ask you would ask they would ask I should be asked (eu) aş fi întrebat you would be asked he. it had asked we had asked you had asked they had asked I liad been asked (eu) să fi fost întrebat you had been asked he. we ask you ask they ask I be asked (eu) să fiu întrebat. (eu) să fi fost întrebat. (eu) am fost întrebat you were asked he. she. (eu) să fi întrebat.XXVIII II.) be asked (eu) să fiu întrebat you should be asked I asked (eu) să întreb.

Din punctul de vedere al diatezei. după verbe care exprimă dorinţa (to wish. / saw him run away (L-am văzut fugind). De asemenea. el poate fi: a) nedefinit (sau „prezent") (Indefinite Infinitive) (to go. porunca (to order.a-şi da pe deplin seama. go. it ask! let us ask! ask! let them ask! let me be asked! să fiu întrebat (eu)! be asked! fii întrebat (tu)! let him. have seen). striking (lovind). to dislike. to perceive). to write. you. el poate fi: § 47. în engleza contemporană există trei construcţii infinitivale specifice: a) Acuzativul cu infinitiv (The Accusative with the Infinitive). Din punctul de vedere al aspectului. b) perfect (Perfect Infinitive) (to have gone. G. to want).G. to chance. write. They ordered him to return (l-au poruncit să se înapoieze). have been writing). to hear. to be sure: He was supposed to run another race (Se presupunea că va mai participa la o întrecere). Un număr de forme verbale ale căror echivalente sunt tratate ca „moduri" în alte limbi modeme sunt denumite „forme" (Forms) în gramaticile limbii engleze (întrucât nu formează predicate). / believe him to be a great specialist (Cred că e un mare specialist). to have been seen. have seen). ad lit.). Continuous Aspect let me be asking! să întreb (eu)! be asking! întreabă (tu)! let him.a întreba IV. have seen). Infinitivul englez poate fi: a) lung (Long Infinitive). c) Infinitivul cu For-To (The For-To Infinitive). to cause.a fi to have been asking . Participiul în -ing (The -ing Participle) este reprezentat de a) Participiul nedefinit (The Indefinite Participle). intercalarea unui adverb între particula to şi infinitivul scurt (Split Infinitive . will be singing . sleeping (dormind). Infinitivul (The Infinitive). format dintr-un substantiv sau pronume Ia nominativ şi un infinitiv. be seen. Ele sunt: a) Infinitivul. to believe etc. denumit şi „participiul prezent" (The Present Participle): going (mergând). după un număr de verbe ale percepţiei fizice sau mentale la pasiv (to see. în anumite cazuri. to wholly agree . fără particulă (go. to have seen. § 48. to determine). been written). to write. d) Participiul trecut. „infinitivul despicat"): tofidly realize . he was dancing — dansa. b) pasiv (Passive Infinitive) (to be seen. b) Participiul în -ing. I hate you to do that (Nu vreau să faci asta). Schemă a formelor infinitivale ale verbului to ask: Indefinite Aspect Continuous Aspect to be asking — a întreba 1 should {might etc. b) Nominativul cu infinitiv (The Nominative with the Infinitive). activităţi mentale (to know. precum şi după sintagmele to be likely. format dintr-un substantiv sau pronume în acuzativ şi un infinitiv. site. she. to hear. have written. They are likely to attend the meeting (Probabil că vor participa la şedinţă). to consider. to have written.) be asking (eu) să întreb you should be asking he. to prove. to write. her. format din prepoziţia for. to suppose. it should be asking we. b) scurt (Short Infinitive). He happens to be my friend (întâmplarea face să fie prieten cu mine. Construcţii infinitivale (Infinitive/ Infinitival Constmctions). simpatia sau antipatia (to like. întâmplător e prietenul meu).infinitivul cu adverb intercalat. § 46. va cânta) sau care reprezintă . to hate).a fi întru totul de acord etc. un substantiv sau un pronume şi un infinitiv lung: That was a riddle for him to solve (Era o enigmă pe care trebuia s-o rezolve el). to desire. cu particula to (to go. to have seen). have seen). Formele nepersonale ale verbului (Non-personal/Infinite Forms of the Verb). b) continuu (Continuous Infinitive) (to be going. it be asking! let us be asking! be asking! let them be asking! § 45. write). to turn out. to suppose. it should be asked we should be asked you should be asked they should be asked Continuous Aspect a) activ (Active Infinitive) (to go. her. to write. to expect). it should ask we should ask you should ask they should ask he. to believe. to have seen. to again come — a veni din nou.XXIX he. ideea de cauzativ (to make. THE IMPERATIVE MOOD Indefinite Aspect let me ask! să întreb (eu)! ask! întreabă (tu)! let him. activităţi ale simţurilor (to see.citesc. c) Gerund-ul. to Itave been going. her. they should be asking Indefinite (Present) Active Indefinite (Present) Passive Perfect Active Perfect Passive to ask . to have written. to command): I want you to be more polite (Vreau să fii mai politicos). it be asked! let us be asked! let them be asked! to be asked — a fi 'întrebat to have asked . to be writing. she. cu ajutorul căruia se formează timpurile aspectului continuu (I am reading . după verbele to happen. el poate fi: a) nedefinit (Indefinite Infinitive) (to go.a fi întrebat întrebat to have been asked a fi fost întrebat Infinitivul lung permite. have gone. to know. He is known to liave discovered the new chemical element (Se ştie că el a descoperit noul element chimic).

cu inima zdrobită de cele ce văzuse). în acelaşi enunţ): His leaving so early surprised everybody (Faptul că a plecat atât de devreme a surprins pe toată lumea . § 56. sau stări care au avut loc înainte de cele exprimate de predicat: Having Uncle verbe engleze au dezvoltat adjective distincte ca formă alături written the letter. şi § 36). de participii: se duse să se plimbe). so doing . § 54. cu he had travelled a lot.swift/y. denumind acţiuni (comp. întrucât a plecat). ceea ce îl deosebeşte astfel etc. Gerundul poate fi nedefinit (Indefinite Gerund . having slept exprimă calitatea): in a written (adj. Adverbele de mod (Adverbs of Manner) joacă faţă de verbe rolul pe care-1 joacă faţă de substantive adjectivele calitative. adjective. After walking in the park a little he went shopping (După ce s-a plimbat puţin prin parc. ci doar îl precizează în diferite sensuri.having gone. Adverbul (The Adverb) § 50. c) Nominativul absolut (The Nominative Absolute).) form. they were askedj. nu are nici o legătură cu subiectul: Weather permitting. singing. demonstrează funcţia sa verbală). the man sitting in the armchair mai multe ori un element constitutiv al timpurilor compuse (I have . în care participiul stătu locului. Atât gradul comparativ cât şi gradul superlativ se formează în acelaşi mod ca şi superlativul adjectivelor: quick quicker the quickest quickly more quickly the most quickly early earlier the earliest beautifully more beautifully the most beautifully Majoritatea adverbelor de mod derivă din adjective calitative. d) Participiul absolut (The Participle Absolute).going. pacientul/bolnavul fu transportat în salon). § 51. the patient was carried into conference withdrew (Acordul fiind semnat / După ce s-a semnat the ward (Operaţia o dată efectuată. sau alte adverbe. ceea ce le permite să aibă grade de comparaţie. în care travelled este participiu). întrucât a dormit etc. he wentfor a walk (După ce scrise/Scriind scrisoarea. fighting. Nominativul cu participiu trecut (The Nominative with the seen coming (A fost văzut venind. cleft cloven drunk drunken loaded laden § 49. având sufixul caracteristic -ly: beautiful . perioade mai vechi de dezvoltare a limbii engleze. nice . swift .natural/y.atât că originea lor este verbală.nicety. she had recovered.procedând astfel. nu modifică înţele­ sul acestora. participanţii la conferinţă s-au retras / au plecat). to go on. having sung. a travelled (adj. după ce a plecat. complemente circumstanţiale. Cuvinte ca sightseeing în „Sightseeing annoyed her" (Vizitarea oraşului o plictisea) sau reading în „Reading was part of his programme in the afternoon " (Lectura/Cititul făcea parte din programul său de după-amiază) sunt substantive verbale (Verbal Nouns): substantive pentru că îndeplinesc funcţii caracteristice substantivelor (de categoria 5) şi verbale pentru că au o origine verbală. L-am văzut în timp ce venea). Cuvinte ca flying în „Do you belive in the existence of flying .his e un determinant nominal iar so early. the participants in the predicative: The operation performed. după ce a dormit. se subîmpart în: .) şi b) Participiul perfect (The Perfect Participle): having fundamental de forma omonimică a adjectivului corespunzător (care gone (plecând. having fought.) man (dormind. having broken). we'll go to the mountains (Dacă ne va permite timpul. Having spoken to the manager. Participiul trecut este very much surprised to find nobody in . saucers? " (Crezi în existenţa farfuriilor zburătoare?) sau singing în „singing bird" (pasăre cântătoare) sunt adjective verbale. adverb. vom pleca la munte). his heart broken by the sight (Omul acordul. fu foarte o formă care îndeplineşte funcţii caracteristic verbale. diferit de cel al pronume în nominativ şi un participiu trecut cu care se află în raporturi propoziţiei: The agreement being signed. The man stood still. prepoziţie.Intrând în cameră. Adverbele determinative (Determinative Adverbs) cele care. he was § 52. Participiul trecut (The Past Participle).v.XXX complemente circumstanţiale sau atribute (Entering the room. format în acelaşi mod ca şi nominativul cu infinitiv şi cu acelaşi tip de verbe. comparabile cu adjectivele relative .). s-a dus să facă cumpărături . Adjectivele din lista de mai sus au fost şi participii trecute în b) Nominativul cu participiu (The Nominative with the Participle). implicându-se ideea de durată a acţiunii sau stării: He was § 53. un determinant verbal).beautiful/)». Ele nu au valoare semantică deplină şi îndeplinesc funcţii specifice. Particulele adverbiale (Adverbial Particles) ţin de categoria adverbelor numai în sensul originii.after. A fost văzut pe când venea). he didn't think Participii Adjective it necessary to insist (Întrucât/Deoarece vorbise cu directorul. aşezate pe lângă verbe. Construcţii participiale (Participial Constructions): loved beloved a) Acuzativul cu participiu (The Accusative with the Participle). to make up . nu crezu bound j bounden de cuviinţă să mai insiste). § 55.omul care sade în fotoliu. arată implicit că walking e substantiv. natural . Notă. melted molten format în acelaşi mod ca şi acuzativul cu infinitiv şi cu acelaşi tip de shrunk shrunken verbe. Alte forme în -ing. în care un Past Participle) este o construcţie formată dintr-un substantiv sau participiu nedefinit sau perfect are un subiect al său. dacă procedezi written. Gerund-ul (The Gerund) este o formă în -ing având atât caracteristici verbale cât şi substantivale (concomitent. formând un tot cu verbul de care se ataşează . al provenienţei. fiind de cele surprins să nu vadă pe nimeni înăuntru. breaking) sau perfect (Perfect Gerund .vasta categorie a verbelor complexe (to give in. Deosebirea faţă de acuzativul cu infinitiv stă în aceea că struck stricken acuzativul cu participiu implică ideea de durată a acţiunii sau stării: sunk sunken Isaw him coming (L-am văzut venind. in the park şi a little.

d) de cauză (Conjunctions of Cause): for. concerning. poate să însemne „fraze") pot fi clasificate astfel din punctul de vedere al modalităţii: a) enunţiative (Declarative Sentences. g) concesive (Conjunctions of Concession): though. through. § 59. . as if. c) adverbe de cantitate. almost. and. or. from. whereas. when? how? how much? how many? why? etc. last week. . on. exprimat sau omis: this is the man (whom. because. ca în: He was a little tired. about. on account of. yesterday. j) alte conjuncţii: that (în propoziţii completive directe. formerly. by the side of. sensuri şi că între unele din ele s-a creat o sinonimie bogată şi subtilă 2. . faptului că sunt foarte numeroase. through. can't you? You speak English. Prepoziţiile guvernează cazul acuzativ. though. la începutul propoziţiei. e) condiţionale (Conditional Conjunctions): . so after. § 36). lest. d) alte categorii: purposely (arată scopul).. once. Subordonatoare (Subordinating Conjunctions) (ideografică şi stilistică). while. consequently.atunci când. after. subiective şi atributive). § 60. of. as well as. că majoritatea au foarte multe therefore. what are sensul de „ceea ce": what he tried to hint at was perfectly ridiculous.întrebările disjunctive (Disjunctive Questions) (formate dintr-un verb auxiliar sau modal şi pronume. there. i) consecutive (Conjunctions of Result): that. sunt negative când enunţul este afirmativ şi afirmative cântl acesta este negativ): You've met him. since. as. down.. Adverbele interogative (Interrogative Adverbs): where? prepoziţii: his remark was not commented upon. c) adversative (Adversative Conjunctions): but. datorită. everywhere.. Prepoziţia (The Preposition) b) disjunctive (Disjunctive Conjunctions): or. haven't you? You can speak English. (v. either. prepoziţia precede substantivul sau echivalentul său (at noon. . Statements): Thomas Malory is the author of Morte Darthur. Conjuncţia (The Conjunction) § 61. by. until. as. upstairs. b) adverbe de timp (Adverbs of Time): now. quite. wherever. O grupare impresionantă o reprezintă şi a) de loc (Conjunctions of Place): where.. b) interogative (Interrogative Sentences): Did you speak to the secretary? în cadrul propoziţiilor interogative se disting: . little. nearly. § 58. .atunci când corelativul ei este aşezat la începutul unei propoziţii interogative: what were you talking about? . although. with. from the window.. măsură. before. She didn't utter a word. Conjuncţiile pot fi: 1. dar ea poate apărea şi în postpoziţie (mai ales în limba vorbită): . c) cauzale (Causal Prepositions): because of.în propoziţiile relative contrase: the ideas insisted upon. în primul rând. when. until. up.. Prepoziţiile pot exprima diferite raporturi: c) de mod (Conjunctions of Manner): (so) as. as d) finale (Final Prepositions): for.în construcţii infinitivale eliptice: there are other things to pay attention to (aici to este prepoziţia caracteristică dativului). f) de scop (Conjunctions of Puipose. h) comparative (Conjunctions of Comparison): than. Pentru cei care învaţă limba engleză. at home. accordingly. below. that) I wanted to tell you about. în mod obişnuit. Adverbele conjunctive (Conjunctive Adverbs) . a) spaţiale (Space Prepositions): at. Poziţia prepoziţiilor (Position of Prepositions). provided. therefore). unless. mai ales cele care modifică sensul verbelor b) de timp (Conjunctions of Time): before.. on. both. Degree and Approximation): much. till. now]\ere. Propoziţiile în sensul de sentences (termen care se referă îndeosebi la propoziţiile independente iar. aşa că se duse să se culce). pe de altă parte. e) de referire (Prepositions Expressing Reference): about.în unele construcţii pasive provenite din verbe intranzitive cu § 57./. on the table. prepoziţia constituie unul d) cauzal-consecutive (Causal Consecutive Prepositions): for.cele care leagă între ele propoziţii independente (so. of.XXXI a) adverbe de loc (Adverbs of Place): here. above.. that. so he went to bed (Era puţin obosit. through the forest. regarding. so that. by ten o'clock. SINTAXA Tipuri de propoziţii (Types of Sentences and Clauses) § 62. likely (probabilitatea) etc. anywhere. then. at. extremely. prepoziţiile obligatorii.. that is why (cauza). a little.după un pronume relativ în acuzativ. till.. Final Conjunctions): that. Measure. dintre cele mai dificile capitole de gramatică.întrebările alternative (Alternative Questions): Shall I take the train or the bus? . before them). grad şi aproximaţie (Adverbs of Quantity.întrebările generale (General Questions): Have you got a match? -întrebările speciale (Special Questions): When did he ring you up? What is he doing there? . Coordonatoare (Coordinating Conjunctions) a) copulative (Copulative Conjunctions): and. b) temporale (Temporal Prepositions): on.

instance? . with it? . Ca regulă generală. întrebări speciale . interog. aux. într-o serie de substantive..când raportul este de subordonare. either.....XXXII don't you? Your brother-in-law learns French. c) în propoziţiile imperative . They are playing on vb. 0 ziţiile se împart în a) independente (Independent Clauses) . celor din limba română: subiective. either.-.. primul este la singular. skittles. verbul care reprezintă predicatul sau formează partea personală a acestuia se acordă în număr cu I IV II III . Give me a helping hand. la nivelul la care a fost acesta conceput. as well as. ca în: What's the news? . John speaks fluently. neither (cu substantiv) şi pronumele How each. Is there anybody in the much are we . Can his sister spell yet? mathematics. c Dintre numeroasele excepţii sau situaţii „aparte" pot fi menţionate Did you see last week? Mr Jones următoarele: Have the pupils had any trouble a) Se acordă cu verbul la singular. circ. P c philosopher and writer was lost. acesta e precedat de there is: There is a map and two books on the desk. . or. isn't he? John is not sleeping. every.două substantive la singular legate prin either. S Cc. 0 subiectul: He is playing with the other boys.două sau mai multe substantive legate prin conjuncţia and dar 0 0 IV I II Ill caracterizând o aceeaşi persoană sau noţiune: By his death. în engleza contemporană. Whom do they mean? . neither. . a great Cuvânt vb.. .. schimbări does it? c) imperative (Imperative Sentences): Get out! Go on! Stop talking! de sens sau de stil şi modalitate.. who (în funcţie de situaţie): What is that? What are those? IV III I II Who is there? Who are there? P C. d.) circ. can't § 64.substantivul news. ca în: Is physics difficult? Must I re-write the whole .. Schemele de mai jos nu reprezintă dacât un punct de plecare pentru studierea problemei.substantivele colective: The government are going to attend the the question Answer at once! ceremony.mod. neither..... d) exclamative (Exclamatory Sentences): What a gorgeous sight it a) Topica în propoziţiile enunţiative was! Isn 't she lucky! He does speak English! în sensul de clauses (elementele alcătuitoare ale frazelor). Compl. mumps.c. S P C.unele substantive-denumiri de jocuri: billiards.. Everybody should the truth know about it Acordul dintre subiect şi predicat (Agreement between Subject and Predicate) b) în propoziţiile interogative întrebări generale § 63.: Neither Mary nor her sister What can give me another Who — knows them. destul de strictă şi orice modificare a ei poate duce la greşeli. doesn't he? He's Topica (Word-Order) sleeping. nine-pins. supposed parlour? Each influence and relationship has been duly considered.pronumele none: None of them knows/know the answer.când. Am exclus din prezentul compendiu de gramatică tratarea părţilor morning beach didn't say such a Mary de propoziţie întrucât.. me your umbrella Give . physics. mod.. Every predicative. did tell you him about it last night? nor. he to the used to go Notă. şi b) regente his left leg yesterday sprained He sau principale (Main/Principal Clauses) şi subordonate (Subordinated Yesterday he his left leg sprained Clauses) . somebody (şi alte pronume compuse de acelaşi cost? does it tip): Each plant has its scientific name.prep. ca în: Measles is catching. Propoziţiile subordonate 1 him a hint gave corespund.c. Where to meet? Neither was acceptable. is he? She can do it. .adjectivele each.unele substantive-denumiri de ştiinţă la plural: dynamics.unele denumiri de boli: measles. propo­ I Subiect II Predicat III Compl. clasificarea şi thing analiza lor nu prezintă un interes deosebit. not only. the lawn. aux.. b) Se acordă cu verbul la singular şi la plural:. (S) c c) Se acordă cu verbul la plural: your coat! Take off . please. în linii mari. ordinea cuvintelor în propoziţie este she? Roses bloom in May.. completive directe etc.când (i. raportul dintre ele în frază este un raport de coordonare.. but also. don 'tthey? It doesn 't snow in November.substantivele pluralităţii: There are many people who agreed to (You) to it! go and see the proposal. IV Compl. text now? ca în: Skittles requires muscular force.what..

He is never late.'// (Am înţeles că e bolnav). rarely. never. 6) în propoziţiile finale se foloseşte may atunci când în principală există un timp prezent.ever.preterit sau Past Perfect + Future-in-the Past (viitorul trecutului.de timpul Present pentru a exprima simultaneitatea: I'll call on him when I can (când voi putea. seldom.): Who proved that the Earth is round? Propoziţiile secundare relative. pentru ca el să mă mai întâlnească acolo). viitorul din propoziţia principală este însoţit . atunci când face parte dintr-un enunţ exprimând un adevăr general (ştiinţific etc. I didn't mention the problem to him. 3) în propoziţiile temporale şi condiţionale. 2). 7) în propoziţiile finale se foloseşte might (sau should în propoziţii finale negative) dacă în propoziţia principală verbul este la preterit: She hid the jam lest Mary should find and eat it (Ascunse gemul ca nu cumva Mary să-1 găsească şi să-1 mănânce). I'll always remember that. Verbul din secundară poate fi la prezent. Excepţiile sunt comparabile cu cele de la pct. când pot). însoţit de un alt timp trecut în secundară. Present Perfect) din propoziţia prin­ cipală poate fi însoţit de orice timp (cerut de logica şi intenţiile enunţului) în propoziţia subordonată: / think he was wrong. cauzale şi altele câteva nu sunt condiţionate temporal: Did you meet the man who is going to speak tonight? Last year lie was in poorer health than he is now. often etc. Dintre numeroasele reguli privind corespondenţa timpurilor verbale din limba engleză. 4) Condiţionalul prezent din principală cere un preterit în secundară: I should help him if I could (L-aş ajuta dacă aş putea). Did you see him when he was leaving the precincts? . . 2) Un timp trecut (Preterite. He would have done it if he had not been so busy (Ar fi făcut-o dacă n-ar fi fost atât de ocupat). în general. I think he is wrong. Past Perfect) din principală este. b) între verbul auxiliar sau modal şi verbul noţional: She had never been there. comparative.: a) între subiect şi predicat atunci când verbul este la o formă simplă (excepţie face însă verbul to be): They often came to our place.preterit + Past Perfect pentru a exprima anterioritatea: He said he had crossed the river on foot (Spunea că a străbătut/că străbătuse râul cu piciorul). frequently. viitorul sau imperativul: I'll start earlier (so) that he may still meet me there (Voi pleca mai devreme. always. Corespondenţa timpurilor (Sequence of Tenses) § 65. for I'll see him later today. . 5) Condiţionalul trecut din principală cere un Past Perfect în secundară: / should have helped him if I had been able to (L-aş fi ajutat dacă aş fi putut). cele mai importante sunt următoarele: 1) Un timp prezent (Present. Are you sure that she has arrived here? I bet he won't come off victorious. . I seldom read in the evening. I could never understand such an attitude (dar: Did you ever see the like?). şi anume: .de timpul Present Perfect pentru a exprima anterioritatea: I'll go shopping when I have finished watering the flowers (după ce voi fi terminat / voi termina / termin cu stropitul florilor). identic ca formă cu prezentul condiţionalului) pentru a exprima posterioritatea: He announced that he would not participate in the race (A anunţat că nu va lua parte la cursă). He would do it if he were not so busy (Ar face-o dacă nu ar fi atât de ocupat).preterit + preterit pentru acţiuni simultane: I understood he was .XXXIII Să se reţină poziţia complementelor circumstanţiale de timp exprimate prin adverbe de timp nedefinit şi frecvenţă (Adverbs of Indefinite Time and Frequency) .

.

I know a Doctor Johnson cunosc (pe) un anume doctor Johnson. într-un. a avea chef să. atenuare. înstrăinat. a se pierde. [o'beendon şi pronunţia franceză) s. de fapt. (at) fâstâcit. a micşora. a slăbi. înjosire. a man and (a) woman un bărbat şi o femeie. aba ['aebs] s. a ruşina. retragere a unei acţiuni. uşurare. a boy un băiat. aproape dc pupa. (anat. a curma. din cauza). 2. uitare de sine. a fi surprins sau buimăcit / zăpăcit / năucit. -i:z] s. 3. 1 dc prima clasă. (în funcţie numeric-distributivă. pelerină (fără mâneci. a tulbura. un (anume).) manila. A.) care poate fi anulat/ abrogat. pred. a scădea. (şijig. abolire. prep. (jur.) vagabond.) iad. nomogramă./. a ciopli (o piatră). half an hour o jumătate de oră. de cele mai multe ori nu se traduce) un. (cu funcţie numerică) un. senilitate. lepădat. an ~ wretch un ticălos fără leac. neîngrijit.) a înstrăina. ashore şi în expresii ca to go a-begging a umbla cu cerşitul.). to be in a rage a li furios. ~ to despair pradă deznădejdii. an. purtată de arabi).) not to know A from B. zăpăceală. a supune tratamentului dc revenire. abaca ['zeboko] s. 10 shillings a dozen zece şilingi duzina.). încetare. [o'basndon] vb. (jur. 2. înapoia (cu geu.A. a lăsa. A No. a stânjeni. abatable [o'bcitobll adj. (mat. 3. fibre dc manila. pi. abacuses [-iz] sau abaci ['a^bosai] s. a writ) art. nesindicalist. a few câţiva. (scăldându-se) în soare. 2. I don't understand a word nu înţeleg un (singur) cuvânt. partea dc sus a capitelului.) a coborî. o (aceeaşi). a se deda (cu dat. minunat. a pune capăt (cu dat. (bot. abandoned [-d] adj. a girl o fată.) abac. 6. abalienated [-id 1 adj. (med. (mar. (jur. umilinţă. un (al doilea). (electr. (arab) 1. a ului. a umili. părăsit. potolire. un (acelaşi). a se lăsa pradă ideii de (a). abase [o'bcis] vb. (text. abasement [-mont] s. a great many mulţi. înaltă faţa bisericească. înstrăinare. în afară de cete cu sunet semivocalic. o (anume). (arhit.) a se micşora. nehot. abampere [sb'îempea1"] s. abaxial.) alienat mintal. 10. (înaintea unor substantive-nume predicative.) I. 2. afoot. a face să-şi piardă cumpătul. 3. (formă slabă a prep. refl. (înv. A's. alienaţic (mintală). a hundred o sută. abaxial [geb'a^ksiolj adj. sg.). (jur.). tr.) vânzător ambulant. a masca (velele).2). n forme slabe] (a înaintea consoanelor în afară de h mut. 1.) amortizor. an eagle. calculator. aback [o'baskj adv. a3 [?I prep. a great deal mult(ă). a abandona. îngerul întunericului. a micşora. 2. a chain and anchor un lanţ cu ancoră. curmare. lăsat baltă / în paragină / la voia întâmplării.) coborâre* micşorare. a sc calma. a se umili. de la alfa la omega. abat(t)ised [o'bstist] adj. Abaddon lo'basdan] s. a one. (text. din fir în păr.) a aliena. îndărăt. abattoir fi£ebo'two:r] s. (jur. a2. a1 [ei]. a Mortimer un Mortimer. a coborî. a micşora (intensitatea. abate [o'bcit] vb. an eye un ochi. abaiser [o'bcisor] s. grozav. a slăbi. părăsire. neglijare.o. ruşine.) A1. 4. student care nu face parte din vreo asociaţie. many a hundred multe sute. a face să înceteze (zgomotul etc. 5. intr. înv. 2. desfrânat. 2. a slăbi. (med. şi adv. (zool. a înstrăina. A. 1. micşorare.) (arhit. 2. (cu funcţie generică. abandonare. alive. a năuci. îndărătul (cu gen. from A to Z de la A la Z. (prăjindu-se) Ia soare. lăsare. a ogoi (durerea etc. 2. abaka j'ffibsko] s.) abajur.) cesionar. ~ the beam înapoia traversei ancorei. 2. a alina. abalienate [aîb'cilioneit] vb. calculator universal. a abroga. ostoire. an ~ woman o femeie pierdută / stricată. abacist ['asbosist] s.) abatiză. scădere.A. B. 3. abandon I. a horse. 1.) to ~ over a lăsa (în seama). a b a n d o n (II). a fi prost. (bot. umilire. (fr. (cu funcţie anticipativă) un. luxaţie. to have a mind to a vrea să. în întregime. prelat. a înjosi.) abazic. abask [o'btKsk] adv. (jur. (jur. a scădea (preţuri. a pierde. 2. a face dc ruşine / de râs / dc ocară. în acest sens a şi an reprezintă. mo. (fam. epidemii. 3. (într-un număr de construcţii şi expresii a căror traducere românească nu-l păstrează) a fine excuse! frumoasă scuza!.). o. to be taken ~ a fi luat pe neaşteptate. abaft [o'bcd't] (mar. negru animal (praf negru obţinut prin calci/tarea oaselor). he is a student este student. (tehn. (într-nu număr de construcţii a căror traducere românească îl păstrează cu schimbarea ordinei cuvintelor) such a man un astfel de om. domolire. a se lăsa târât dc. what an idea! ce idee!. cu desăvârşire. de sus până jos. v.) to ~ ship a abandona vasul. 4. ca abed. lăsat (deoparte. o (a doua): a Byron un (al doilea) Byron. retrogradare. abat-voix [ia?ba?'v\vu: si pronunţia franceză] s. Aaron I'eoran] s. 1.forme tari.) convorbire telefonică anulata. 7. la pupa. tr. a-şi pierde cumpătul. v. 1. pi.) a anula./. 2. prima literă a alfabetului englez. 2. B. a aboli.). un (singur).) foarte bine. reducere. Aaron's rod ['sarenz'rod] s. 7.) alienat.). (despre furtuni. (fr. 'aîbotis. v. diminuare. a îndepărta dc Ia sine. natră. C. (amer.(mii. gheenă. (mar.).) furnicar-african (Orycteropus afer). renunţare. a zăpăci: a uimi. alinare. în dos: to stand ~ from a se ţine departe dc. 2. abarticulation ['a?boitikju'lci/n] s. a b a c a . a se potoli.) 1. . 9. abat(t)is [sg. 2. 1. 1. aardvark ['a:dvu:k[ s. jenă. 1. abba ['xhs] s. a se lăsa în voia (cu geu. cuprins dc desperare. (si. a world. stinghereală. alienare. a renunţa la. 2. a părăsi. (jr.) abacă. so wise a man un om atât dc înţelept. (med. it is spelt with two a's se scrie cu doi a. ruşinarc. a toci (ascuţişul). 1. a youth. 1. zece. a se feri dc: to take (all) ~ a lua prin surprindere. deşeuri de lână. 3. abalienation [je-cilia'neijon] s. 1. not to know a large A from a bull's foot a nu şti nimic. 1. socotitoare. încurcătură.) ecran acustic. a capital / large A A mare. straight A foarte bine. (fam. 1. 6. A. a b a n d o n m e n t (1.) abator. (muz. of a size dc o (aceeaşi) mărime sau măsură. urzeală. la o parte).) a coborî. (jur. (înv.) cânepă dc Manila (Musa textilis). rabat. o. A major la major. abashment [-mont] s. senil. abandon. 2. ~ laughter râs nestăpânit. apărat cu abatiză / palanca. dat uitării. (amer. 1. (mine) jgheab pentru spălarea aurului. II. ţesătură din păr dc cămilă sau de capră. tr. abashed [-t] adj. câteva. a reduce.v. pierdut. (sport) a abandona. a se lepăda de. a ii cu desăvârşire neştiutor. 2. (pop.).). to ~ oneself to despair a sc lăsa pradă deznădejdii / cuprins dc desperare. 5. 2. abasia [o'bcizio] s.) abandon. a sc linişti. a lăsa Ia o parte. a retrograda (în rang etc. stânjenit. 2. abandoning [o'bEendonin] s. 1.) (nota) Ia. de cele mai multe ori se traduce prin articolul hotărât românesc) a dog is an animal câinele este un animal. refl. (fig. socotitor (care foloseşte un abac etc. a ostoi. a sc înjosi. 2. un nelegiuit. aşchii. abat-jour [uTbo'3U3rj s.) 1. 4.). degradare. a pune în încurcătură.) a desface. -ii:. a sc domoli. A sharp la diez. o (singură). intr. (bibi. abatement [-mont] s. 3. (tel.) diartroză. (zool. ogoirc. palanca. deseori nu se traduce) pe. to ~ oneself to the idea of a se lăsa furat de ideca (cu gen. destrăbălat. om fără căpătâi. talaş.) anulare.) scrântirc.). dureri etc. 5. an înaintea vocalelor. multe: to be in a hurry a fi grăbit. (înv. (metal. uitare. a lăsa în jos (ochii). aard-wolf ['a:dwulfj s. a cerc dc pomană sau to go a-hunting a pleca la vânătoare. tr.) 3. a domoli. a little / small a a mic. forme slabe ale prepoziţiei on. abandonment [o'ba^ndanmont] s. a b a . oii) folosită ca prefix în adj. de la început până Ia sfârşit. părăsire.) renunţare la o acţiune. (jur. scădere.) A number one. 1. în urmă. (înv. slăbire. a fi bătut în cap. 4. nota maximă pe toată linia / Ia toate materiile. 5. abb [a3b] s. într-o. 2. nestăpânit. A flat la bemol. si pi.) to lay ~ a contrabraţa. twice a day dc două ori pe zi. a da dc ruşine. a. înapoi. abandonat. zalhana. a se fâstâci.) lumânărică (Verbăscum trapsus). adv. abrogare. 8. stricat. a's [eiz] s. abaa [ei'ba:] s. 1. a degrada. descreştere. a înlătura (un abuz etc. abater f-3r] s. abacus ['^bokos]. 3. impozite etc. o. a table o masă. 1. 3.) agent de asigurare în folosinţa căruia se lasă încărcătura asigurată a unui vas naufragiat sau epava. (fa/u. nota cea mai mare pentru o lucrare şcolară. a lepăda. abandonee [oiba^ndo'ni:] s. (sl. a încredinţa. 1. B. it costs a penny costă un penny. abash [s'bîe/J vb. straşnic. abandoned call [o'brendond rko:l] s.) amper absolut. 2. to ~ oneself to a se lăsa dus de. II. an hour.) the ~ şeful (u/iei bande de hoţi).) Abaddon. activitatea etc. dezinvoltură. tr. ruşinat (dc. too lazy a boy un băiat prea leneş.) lup-dc-pământ (Proteles cristalus). micşorare. an [ci. 1. a man.

). abdominal [asb'dominl] «4A 1« (anat. în aşteptare. v. abbey ['a?bi] ş. nătărău. 2.) aberaţie. abbotcy [-si] s. abdomen ['abdomen. abiding [-in] I. scurtat. chimie anorganică. intr.) abihit. 2.4. v. (mar. abietin(e) ['asbiotin] s. a b e l e .) abietin. abdominal cavity [~ 'kaoviti] s. rătăcire. a sc abate din cale. posibilităţi. a abdica. dezgustător. dibăcie.) nătâng. a face să orbească (cu ajutorul unei bucăţi de metal înroşite la foc). aberrant [o'beront] adj. abecedar.paşt şi part. (chim. A. stare de suspensie / aşteptare. ab initio [isebi'ni/iou.) abdomen.stare. a abdica de Ia (principii). (anat. suspendare temporară. durabil. 1. rar) pântecos. 1. 1. (med. abdication ['aîbdi'kci/sn] s.) răpitor.) demenţă. etc.) a abduce. mijloace băneşti. (mai ales cuvinte compuse) confluenţă (a două râuri). simplu ca bună ziua. (fam. învăţăcel. a trăi. supunere la reguli. 2.) a îndepărta.) pereţi abdominali. II. Ia pat. forme folosite în general de medici] s. abbreviated [o'bri:vicitid| adj. frică dezgustătoare. a înghiţi. (jur. fam. novice. Abderite [ra?bdorait] s. a deriva. egumen. (mat. burduhănos. de aţâţarc. (anat. burtă. (despre vesminte) sumar.) directoare de pensionat.'b:>'doimtenl s. mersul trenurilor. v. 3. (muz. v. adj. ncocupat. 4. abdominous [asb'dominos] adj. 2. fără stăpân. a^b-f adj.sik] adj. 2. adj. 1. c) (despre legi etc. resurse. abies [. pierde-vară. (med. (anat. abietene [rEebiti:n] s. in a crime a instiga pe cineva Ia crimă. tr. ascunzătoare. facultăţi mintale. abhor [ob'ho:rJ vb. o crimă). a b e r d e v i n e . a b a 11 i s . abreviat. 2. abetter [-9r] s. 2. astron. abaţie. a se sprijini pc. stabilitate. 1. abrogare temporară (a unei legi). (jur. tr.) suspendat temporar. a b e t m e n t .) scatiu (FringiUa spinus). 3.-trainic. (jur. abditory f'aebdîtori] s. (ftz. menţin cele spuse: to ~ by a promise a-şi ţine promisiunea. (fig-.constanţă. aberrational [s\] adj. statornic. 1. anormal. 3.). 1. (biol. ~ despair (cea mai) neagră deznădejde. v.) competenţă.) calmant. abaţie. a detesta. care se îndepărtează. abiogenesis [icibiou'd3enisis] s. a dispreţui. 2. to ~ the test a rezista Ia probă / încercare. abecedar. 'a^besj s. ură. biserică a unei mănăstiri. ob-J vb. a aţâţa. îndepărtare de la calea obişnuită / de la calea (cea) dreaptă.Eeboda'vain] s. (med.) a reduce (fracţii). A. tărie. abbacy ['rebosij s. (rar) v. începător. he abode his time / opportunity aştepta un prilej favorabil. duşman (cu gen. abbey lubber [~ 'lAb3r] s. faţă de). a renunţa. (biol. 5. as easy as ~ foarte uşor. they could not ~him nu-I puteau suferi. (relativ) scurt.) to fall into ~ a fi suspendat (pentru un timp). ABC ['ei'bir'si:. abdominothoracic [a3b'dominoupC:>:'ra. v. 1.) vacant. mârşav. abetment [-niant] s. (omit. de instigare. (to) respingător.asta. abreviat. abidance [o'baidansl s. aberration angle [asba'rcijbn 'asnglj s. 2. (iht.) plop-alb (Populus alba).. 1. a suferi. nerczolvat. fată în casă. 'ei-] s.) abdomeno-toracic.5. prescurtat. Abingdon law ['asbindsn' Io:] s. alfabetic. amer.skotor] ş. abet [a'bct] vb. abeam [a'bimi] adv. -'nitiou] adv.). începător. 4.)ascunzătoare. A B C (4). (anat. tr. proprietate sau administraţie a unei abaţii / mănăstiri. abeyant [o'beiont] adj. şedere. to ~ the consequences a suporta consecinţele. ABC scholar [~ . abdominal walls [~ Vo:lz] s. (înv. a avea oroare de. vacanţă (a unui post). a rezista la.2. b) a sc bizui pe. (ec. a b b e y c h ti r c h . abecedaria [ieibi:si:'dfîorio] s. v. t o ~ a t / in / on a place a rămâne / a sta într-un Ioc. 5. de pântece. neinstruit. abreviaţie. (fig. tr. daruri. abhorrence [sb'hor^ns] s. 4.) Ia travers. to be only at the ~ of a fi numai la primele noţiuni de. abhorrent [ob'horant] adj. abatere. 2. to hold in ~ a nutri scârbă/ aversiune faţă de. 2. elementar. stat.) abatere de la tipul normal. continuu.(si. situaţie neclară. instigator. (în Anglia) locuinţă somptuoasă. trec. 2. noţiuni elementare de chimie. abbess ['zebis. 3. inactivitate. autor moral. abject. [o'briviitj adj. anomalie. a zăbovi. a locui. abeyance [o'beisns] ş. ~ of chemistry chimia elementară. aberrancy [a'ber^nsi] s. a b i d a n c e by (2). (astron. (anat. abecedarimn [Tcibi:si:'de3riom]. 1.) cu aripioarele abdominale pe pântece. deviere. a demisiona din postul de. in ~ a) în suspensie. 2. îndrumător. a îndemna (la ceva rău). abducent muscle [eeb'djmsont 'nusl] s. 2. lăsare în suspensie. of) dispreţuitor. l. alfabetic.) to aid and ~ smb. aberdevine [. fostă abaţie. (fiziol. jalnic. v. tr. cumplit. meschin. aberant. abbey church [~ 't/s. (jur. abreviere. frică demnă de dispreţ. a fi complicele cuiva. /. intr.) annual ~aberaţie anuală. pi. dispreţ (pentru. (înv. 2. astron. execrabil (pentru cineva). (mai ales amer. adj. instigator.) 1. like~. the matter is still in ~ chestiunea e încă în suspensie / c încă ncrczolvată. abject fasbdjckt. greşeală. deviaţie. călugăr. 1. spre pat. abettal [-1] s. aberant. stare latentă. iscusinţă.) unghi de aberaţie. 2. 1. permanent. stareţă. a renunţa la (un drept etc. abdicator ['a^bdikcito1'] s. a nu putea suferi. servitoare. 2.) solvabilitate. 3.) complice. tr. rang / titlu / funcţie de abate.) abiogeneză. subretă. tr. (fr. a b b o t . (mineral. persoană care abdică. clemente. egumenită. netrebnic. 2. 3b-] adj. v. deviere. mizerie neagră. persoană care învaţă buchile. to ~ in a town a locui / a trăi într-un oraş. 1. aberaţie.bi<vEekju'ci/<-?n] s./.'b'dju:s] vb. abichite ['febikaitj s. rătăcire. abode [p'boud]. repudiere.aprcscurta.) vacant. abdicare (şiftg. 1. 2. aberdavine [lasbodo'vainl s. 2. a-şi da demisia din.în durerile facerii. prescurtare. culcat (în pat). a rămâne. vrednic de dispreţ. b) (jur. the ~is worse than the doer autorul moral c mai vinovat decât făptaşul. to ~ by a) a rămâne credincios / fidel / statornic (cu dat. novice.) evacuare parţială. trântor. instigare. (anat.p/. slujnică. (anat. ability [a'biliti] s. aranjat în ordine alfabetică. de Ia început. Our. generaţie spontanee. (anat. domiciliere (în).) cavitate abdominală. intr.) a scârbi. avere. fără pretendent. I cannot ~ nu pot aştepta. a b d i c a t o r . II. abdicant I'Ecbdikont] s. 1. aberrance [o'berons] s. abb wool l'seb \vul] s. dăruire. a privi cu scârbă / dezgust. rar) dezmoştenirc. aber J'cibo'. abevacuation ['a. de aberaţie. abirritant [ab'iritont. a b e c e d a r i a n (I). a umple de scârbă. abeyancy f-i] s. to ~by the consequences a-şi lua răspunderea. l. rătăcire a minţii. ABC book ['eibi:'si: buk] s. v. a b i e t e n e . the king had ~d his throne in favour of his son regele abdicase de la tron în favoarea fiului sau. 1. şi a.) v. abbatis [a'baîtis j s. aţâţător. ~ by rules respectare a regulilor. (despre bunuri etc. abecedary [tcibir'sird^ri] I. a fi în aşteptarea (cu gen. talente.3. opus. 1. v. tifos abdominal. 1.) judecată sumară. abbey men [~mcn] s.) oprit în creştere. fără stăpân. superioara unei mănăstiri. I ~ by what I have said rămân Ia cele ce am spus. abate. 2. 'eibk'si:] s. încurajare (la ceva rău). permanenţă. dcştcptăciunc. (despre titluri ereditare) vacant. B. a uri. (bot. Brazilia şi Chile. a stărui. a b b a c y (1). 3.). (rar. 'asba1"] s. 2. c) a sc mulţumi cu. Abhorrers poreclă dată regalistilor care sub Charles II şi-au manifestat dispreţul faţă de convocarea parlamentului (1679). to) scârbă. (astron. alfabet. încadrare în. persoană care răpeşte (pe cineva). elev din clasele inferioare / din cursul inferior. trăinicie.) ab initio. extrem. abdicate [ra?bdikeit] vb. 3. s. a folosi prescurtări.) muşchi abductor. abiochemistry [<a3biou'kcmistri] s. (fa/u.) (despre muşchi) abductor. abecedarian [leibisi'deorisn] I.) febră tifoidă. a răbda. (fam. a sta Ia /cu cineva. (rar) a se rătăci. urâcios. constant. to the best of one's ~ / abilities cât mai bine posibil. necorespunzător. abilitate.) aiding and ~ complicitate. s. [o'bri:vieit] vb. de abate. 2. B. abbot [ 'aebgt] s. depunere a unui mandat. Argentina. . a continua. a b e y a n c e . 1. extincţie (a unui drept). 4. (jur. a abate. în suspensie. (at.) reducere (a unei fracţii). abduct [asb'dAkt. abbey lands [~ 'lsendzj ş. 1. 2. contrariu (cu dat.) v. A. abecedar.) brad (Abies sp. (bot. 3. înv. vrednic de plâns. aţâţător. v. lucru care provoacă scârbă etc. a b e t t o r . II.aşteptare. aDb'douman. tont.~by v. tainiţă. deplorabil. abduction [asb'dAk/on. a stărui în. abbey man |~maen]. îndepărtare. demisie. aberrate I'aeborcit] vb. aversiune. 2. (biol. moşteniri etc. capacitate legală.) abhorrer [ob'ho:ror] s. 1.). pi. noţiuni elementare/ rudimentare.~ to / from incompatibil cu. a încuraja (un viciu. s. a b e r r a n c e . neînvăţat. abigail ['asbigeil] s. a b d u c t (1). 2. v. 7.. II. după putinţă. he is a man of ~ este un om deştept / capabil / înzestrat. (boţ. pământuri / domenii / proprietăţi mănăstireşti. 1. abide [9'baid]. -min. abbatial [o'bci/ol] adj. 1. (jur. a se baza pe. (ist. 1. dascăl. 1. simplu. 3. 3.) a orbi. întunecare.inteligenţă.'to ~ by the law a sc sprijini pe lege. in) şedere. urâciune. 2.) a răpi. 6. intr. a fura (o persoană). stareţ. 2. a răbda. care deviază. mai rar abided [o'baidid] vb.) abdominal. 2. 1.'t/J ş. abettor [-or] s. infam. ~fear frică laşă. abetting [-in] I. ABC guide [~gaid] s. aţâţarc. abele b'bi:l. a b d o m i n a l (1). 3. abbotship [-/ip] s. nestrămutat.a?bii:z. a instiga. adj.). (rar) ascunziş. abel tree ['cibal'tri:] s. supunere Ia. baze. pe măsura posibilităţilor. leneş. aberant. Aberdonian [-a.pl. josnic. B. (ftz. scârbos. nu retractez ceea ce am spus. a demisiona. 2. to ~ smb. abbe ['jebei şi pronunţia franceză] s.aabrcvia. (lat. domiciliere. b) (despre bunuri. introducere. ~ by respectare (a unei legi etc. capacitate. pi. a b b a c y . abdominal fever [~ 'fi:v3rJ s. to ~ with smb.) diferit de tipul normal. 1. 2. 2. aptitudine. v.b'd3ekt] adj. 2. a-i fi scârbă de. s. abetment. II. care sc abate. 5. a suporta. 3.) 2. glumeţ) ~ of unreason / misrule conducă­ torul petrecerilor de Crăciun. a b b (2). 1. a sc supune. dezgust. silă. neschimbător.v. deviere de la drumul drept.) structură anormală. de abaţie. (biol. oroare (de). 2. (mat. 1. mănăstire. a menţine. abecedar. a aştepta. d) în stare latentă. a aştepta. abbreviation [oibri:vi'ci/on] s. înzestrare. abduce [a. a abdica de la (tron). 1. (despre legi etc. în pat. tr. mişel. pântece. îndemânare. 1. 2.) v. 1. 'cibolj s. ticălos. aberration basba'rcijbnj s. indicator alfabetic al itinerariilor trenurilor. de complicitate. călugăr leneş. 4. extrem de simplu. abbreviate I.abbacînate abbacinate [o'ba^sincit] vb. greşeală. a suporta. a persista. a trage consecinţele. ABC Powers Hpauoz] s. 3. abed [o'bed] adv. mental ~ a) rătăcire a minţii. locuitor din Aberdeen. mărunt. ~ poverty sărăcie lucie. a sc conforma legii. stăruinţă.) daily /diurnal ~aberaţie diurnă. 1. în aşternut. putere.) abrcvialură. (of. a încuraja.

anomalie. 2.) abonat. tare.) (poftiţi) în vagoane!. ab origine [a3bou'rid3ini] adv. v. nefalsificat.) abolitionism.). 2. ~ to work capabil să muncească. detergent. de-a lungul.) to go ~ a train a se urca în tren. valid. scârbos. renunţare. 1.b'd3ek/an] s. de baştină. ablatival [lacbb'taiv^l] adj. a nu putea suferi / a detesta / a avea oroare de un lucru. a very ~man un om foarte capabil. all ~! a) îmbarcarea! toată lumea pe bord! b) (amer. abjurer [-rar] s. deştept. (fam. băştinaş.] adj. poate. mârşăvie. aberant. dezgust. adv. to ~ the exploitation of man by man a înlătura / a desfiinţa exploatarea omului de către om. II. apofonie. abnegate ['a^bnigeitj vb. jertfire de sine. ~ rsi:mcn] s. close ~ aproape. anulabil.) abonament. to ~ with a) v. 1.) albişoară. zdravăn. (corn. abnormous fa?b'no:ni3s] adj. a b l e p s i a . 1.) vb. 1. insucces. a renega.. (lat. simplu. a abroga. abnormity [eeb'nonniti] s. anormal. în flăcări. sănătos. a b j u r e ) . amer. 2. abil. de aproximatiy. tr. (amer.2). (med.. v. aborigeni. autohton.) nereuşit. spălare rituală. 2.) abulic. Abk(h)asian [. abode2 past şi part. la pământ. adj. cum se cuvine.amer. 1. în clocot. nesuferit. 2. abjeetness Oaîbdjcktnis. (litigv. 2). (fr. (în mod) abject. aboulia [a'bmlia. pred. a-şi retrage (o afirmaţie. esenţial. ablepsy [o'blepsi. (jig. stare de plâns. 2. 1. (ist. (/e/m. 2. diformitate. oblcţ. capabil. abominate [o'bomincit] vb.) I. persoană care abjură etc. intr. talentat. 3. împurpurat. to make one's ~ somewhere a) a se stabili undeva..) solvabil. aboliţionist (v. ablative absolute [~ 'a?bsolu:t] s. a renega. 2. abolitionize [-aizl (ist. 3. a-şi lua înapoi (cuvântul dat). ablastous [a'biasstasj adj. able seamen [~ 'simian. apt. 1.) (despre medicamente etc. (med. prep. A. a desfiinţa. ablution l^'blui/snl s.. ablaut [ablaut] s.) v. 1. a lichida. odios. 2. 2.) to fall ~ of smb.) to go ~ a (se) urca pe bord: a se îmbarca. extirpare. abjurare. abonia [s'boumo] s. a avea din belşug. la bordul (cu gen. (mar. naştere înainte de vreme. a) a alerga în întâmpinarea cuiva.. abortiv. s. validitate.(med. urâcios. îndemânatic. îmbujorat. dezgustător. (fam. bombă atomică. (scot. abortiveness |-nis] s. pi. trec. (jur. aţâţat. b) a se arunca în braţele cuiva. a nu-şi permite. (jig. urâciune.) roşu. de Ia început.. abolitional [-al] adj. aboard [s'boid] I.blcpsi] s. (med. ratat. (v. josnicie. aboardship [-/ip] adv. abatere de la regulă. abrogabil. înflăcărat.v. '-i—] adj. abomination [o. 2. to go ~ a ship a se îmbarca.) a nu da rod.) cheag (despârţitură a stomacului). de la a b i d e .) cecitate. bună stare fizică. pe bordul. dibaci. abolitiondorn [-dam] s. abjurare. pe fund. abominably [-i] adv.bligcit] s.bnmi'nci/^n] s. băştinaşi. II. -lja] s.3m] s. domiciliu. a naşte înainte de vreme. (austr. în floare. 1. a b n o r m i t y (1. a fi în stare să. a retracta. salut. autohton. desfiinţare. a renunţa ia. (cazul) ablativ.) oath of ~ renunţare prin jurământ la supuşenia / cetăţenia anterioară. cu dibăcie. şedere. (zool. antisclavagism (mişcare pentru abolirea sclaviei negrilor în S. abort [a'brxt] vb. this is no ~ for us nu c o locuinţă pentru noi. -bo'r-j I. abhaz. scăpărând de mânie. a da greş. înroşit. excepţional. în lung. infamant. (biol. 2. to ~ in courage a avea mult curaj. înlăturare. (biol. (med. pi. (amer. voinic. renegat.) avocat. 3. ablativ. pervertit. anormal.) all ~ în marc fierbere. 1. abord [3'b^:d] (înv. bogat. competent. ticăloşie. 4. . s-ar putea. (med.) pe bord. 2. (v. robust. (şifig. 1. ablate [a^b'leit] vb. strălucitor. -d3in-] s.) I. reşedinţă. caracter neobişnuit. silv.) pe bord. a se găsi din belşug. se (prea) poate. tr. scârbos etc.) a se naşte mort. stârpitură. ~ with anger aprins. (amer.) ablaut. 1. 2. 1. care produce avorturi. lipsit de succes. nu c de stat aici. v. arzând.eb'kci3i3n] adj. abought [s'boit] past şi part.) a nu se dezvolta. amer.i:did3] s. a rămâne steril / sterp. silv. all ~ with shame roşu (ca para focului) de ruşine. (mar. abominabil. a b o l i s h ) . inteligent. (înv. neobişnuit. tr. A-bomb ['ei'bomj ş. '->—] adj.) aboliţionist. sediu. abjure [3b'd3U3rJ vb. 'a. to ~ in one's own sense a sc conduce după capul său. 2. 5. abolitionist [-ist] s. yeti.) a nu-i plăcea. a b j u r a t i o n . a b j e c t i o n . anormalitate. (med. able-bodiedness 1-nis] s. (mai ales pi.) nereuşită. abjuration [ta?bd3iuyrcij"3n] s. desfiinţare: abolire.) (şarpele) aboina (Boa aboma). a b o l i t i o n i s m . abnormal psychology [a^b'nomiol sai'knlad3i] s. an ~ piece of work a) o operă de talent: b) muncă făcută bine /cum trebuie: ~ in estate avut. a nu duce la nici un rezultat. 2. 1. (mar. a avea putinţa de a. aprins. able-bodied seaman ['ciblfcxiid 'si:irpn]. abortional [-31] adj. abolition [pîeba'li/sn. a b l e t .v. abolitionism [-iz. înjosire. diformitate. (jam. (amer. nedezvoltat.) ablaţiune.) abluţiunc. tr. (span. antipatic. mizerie. 3. (/nor. abnormally [a?b'no:ni3li] adv.) place of ~ domiciliu. (fam. B. abode1 [s'boud] s. ablactation liasblak'tci/sn] s. sclipitor.) ablativ absolut.Eeba'nci şi pronunţia franceză] s. respingător. abonne [. (med. s. to ~ in a abunda în. to hold / to have a thing in ~ a urî un lucru. s. in the ~ la ablativ. abluent ['seblusnt] ş. meschinărie. ablepsia [ci'blcpsia] s.bo'r-. ncrcgularitate. ablation [a3b'lei/?n[ s. v. primar. (med. v. 3. ablegate fa. fig. primitiv. a fi capabil să.) marinar de categoria întâi. a fi din belşug. băştinaş. aboriginal [ia3b3'rid33n3l.. ablactate [sb'laskteit] vb.) spălare. trimis special al papei. 1. iniţial. to ~ a claim a renunţa la o pretenţie. (mar. 2. (geol. a abjura. indigen. a detesta. abolish [s'bMi/] vb. ably ['eiblij adv. a se lepăda de. scânteietor. abogado [iu:b3'ga:dou] s. alături.) contact tectonic.ferov. II. mar. (agr. s.) în fierbere. insucces. (rar) anormal. a aboli. nu c cazul să stăm aici. peior.) marinar de categoria întâi.aavorta.) ab origine. a zăbovi undeva. ablaze [o'blci/. abo ['a3bou] s.miinsbl] adj. a abunda.) a amputa. (jig. înzestrat. hal fără de hal. a-şi retrage o cerere.) înţărcare. 3. an ~ scheme un plan născut mort. pred. aboon [s'bum] adv. ablush Is'blA/j adj. a se pipernici. o părere. matroz.) rudimentar. josnic. 2. ablen ['geblin] s. eşec. nereuşită.) oprire din creşterea normală. lepădare de sine. a nu înghiţi (pe cineva). fără germen.) abluţiunc. v. able-bodied seamen [~ 'si:mcn] s.) băştinaş. (gram. adj. a b o m i n a b l e ) . abolishing [-in] s. corespunzător. ticăloşie. 1.) psihopatologie. a-şi refuza. posedând avere. (agr. 1. o pretenţie etc. shall you be ~ to come? ai să poţi veni? able-bodied ['cibl'bndid.V. a prisosi. avorton. (v. (med. a avea oroare de. care poate sau urmează să fie desfiinţat etc. porcărie. v. l. adv. primire călduroasă. şi ab'd3cktli] adv. oroare.) jos. lichidare. sălaş. soldat din marina militară. I ~ doing it mi-c silă să fac asta. to prove ~ a nu reuşi. propriu. (mai ales seIf-~) abnegaţie. (fig. a nu avea la stomac. 4. everyone according as he is ~ fiecare după puterile sale.). a incendia. posibil. respingere.) to fall / to run ~ a se ciocni (cu un vas). 2. to take up one's ~ a se stabili. (scoţ. a renunţa la. adv. paralel.). abomasum [irebo'mcisam] s.) anomalie. tr. anulare.) sfânt de gheaţă. monstruozi­ tate. lepădare. 3. abonnement [a^bsnc'mum şi pronunţia franceză] s. locuinţă. fundamental. aborted [-idj adj. abordage [3rb. a avea mijloacele sâ: to be ~ to swim a şti să înoate. a b o v e . neobişnuit. de la obârşie. intr. 1. (biol. 3. a b o l i t i o n i s m ) . to render ~ a zădărnici (o încercare etc. renegare. a se aşeza. mârşăvie. a anula. abolishment [-msnt] ş. la bord. adv. cam de. (fr. a face propagandă pentru abolitionism. a b o a r d . abnormal contact [~ 'kontrekt] ş. pred. a aprinde.). (jig. degradare: umilinţă. ieşit din comun. a urî. able seaman [~ 'simian]. to be ~ to (înlocuieşte verbul can) a putea să. 2. a atrage de partea aboliţionismului. ablation cone |~ koun] s. pred. fără succes. (geol. a înlătura. 2. indigen. în putere. b) a poposi undeva. negare. baleiaj. a-bottom [a'botem] adv. apt (pentru serviciul militar). de avort.abound abjection [a. ir.) abordaj. avortat.) abulie. a b o r i g i n a l (II). -bo'r-] s. able rating ['cibl 'rcitin] s. a se lipsi de.) to perform one's ~s a se spăla. zorcan (Alburnus lucidus). 4. a b o l i t i o n ) . abominable snowman [~ isnouinam] s. neizbutit. bine. intr. cu iscusinţă. abjectly ['sebd^ktli. aboulic [s'bidikj adj. a b l a t i v e (II). orbire. 1. 3. abnegation [laebni'gci/an] s.) altoire prin apropiere. la bord. antisclavagist (v.) a rămâne steril. 2. 3. ~ to pay solvabil. abominable [s'b. anulare. indigeni. monstru. călcare a unui jurământ. spălare.. persoana care provoacă avorturi. (mar.. zdravăn. pocitanie. abortive [3'bo:tiv] adj. a-şi călca. ncrcgularitate. abjurement [-msnt] s. (biol. 2. congestionat (la faţă). nereuşit. om al zăpezilor (în Munţii Himalaia). ablative ['aebbtiv] (gram. (Hit. is the baby ~ to walk yet? a şi învăţat copilaşul să umble?. casă. vb.tr. abrogare. capabil să plătească. abrogare. ablcgat. abloom [o'blu:m] adj. (rel. înfierbântat.pl.) a înţărca. abortion [3'bo:/3n] s. abortionist [-ist] s.) apa în care s-a făcut spălarea. a se urca pe vapor. de la a b y (c ) . 4. (amer. calificat. abjuraţic. prematur. 1. III.) a altoi prin apropiere. domicilierc. aboil [s'boil] adj.) fără embrion. pipernicirc. 4. bun. ură. 4. (fam. de spălare. (med. din capul locului. to be ~ a arde cu vâlvătaie / cu flacără mare. cămin. aborigines [iaeb3'rid3ini:z. a eoleăi de. neplăcut. (is/. tr. 2. cu îndemânare. a naviga aproape de ţărm. avort. a se lepăda de. the museum ~s with old paintings muzeul c plin de tablouri vechi. a b n o r m i t y (1. capabil. bizarerie. II. a şti să. 5. 3. v. able-minded ['eibl'maindid. abnormalism [x*b'n3:ni3liz. înflorit.) ablaţiune. (biol. able fcibl] adj. dezgustător. urâciune.. de abluţiune. adv. lepădare. 1. neregulat. a-şi retrage (jurământul). Abo. ♦ (mar. neizbutit.) (rel. monstru. rămânere. monstruozitate. abound [a'baund] vb. 1. t o ~ i n. şiEeb'djcktnis] ş.) 1.) v. despre un lucru) oroare. pipernicit. înţărcat.). apropiere. abolishable [-sbl] adj.?m] s. ablet faeblit] s. trec. to set ~ a da foc la. 2. ablin(g)s ['ciblinz] adv. 1. -bou'I-] s. scârbă. faptă monstruoasă. (despre mişteri) abortiv. (geol. furios la culme. ablutionary [-?ri] adj.) în vagoane.) abortiv. ncdezvoltat: oprit din creştere. 2. a se apropia de. a extirpa. a b o 1 i s h m c n t. b) a fi înţesat de. abnormal [asb'nomisl] adj. abnormality [ia3bno:'iiKeliti[ s. (zool. 1. 4. aboriginary [pffib3'rid33n3ri. josnicie. ratare. robusteţe. neobişnuit. excreză. întreg Ia trup. a lepăda. a fi plin de. abolire (mai ales a negoţului de sclavi). caracter abortiv (şi fig.A. stat. adv.) to keep the land ~ a naviga de-a lungul coastei. av.

adv. the badger ventures ~ at dusk bursucul iese din vizuină pe înserat. desfundat. din jurul (cu gen. aproximativ. deasupra claselor. contuniace. abridgement [imant] s.. (mar.). (telm. mai sus-menţionat. 4. abscissas [a?b'sisoz] sau abscissae [ajb'sisi:] s.) what ~. 3. 2. a b o v e . sacadare. peste: în vârful (cu gen). s. a b r a d a n t . fără branhii. afară din casă. 2. cele mai sus-menţionate. ~ without leave a) (mil.) distrugere. tot aşa. above-board [~'bD:d. (înv. 2. în apropiere. absurditate. Iară continuitate / legătură. peste tot. abscission [seb^an. 3. cu faţa în partea cealaltă. învoire. 2.) v. to be all ~ a) a-. a se înşela. caracter abrupt (al stilului). (med. he went ~ his business se duse să-şi vadă de treburi. a mile ~ o milă în circumferinţă.? şi. viu. a eroda. revocabil.) de-a curmezişul. nimicire. adăpost.) ~East corect. 1. rar) prăpastie. rezervor de apă.). 2. 2. eu cep. as stated ~ după cum se spune mai sus. text prescurtat. a nu rămâne în urma (cu gen. (mai) sus. mai-mai. abrogabil. aspect prăpăstios. a se ascunde (de obicei cu bani străini). brusc. c) a 0 fi complet dezorientat. roadere. mai sus-amintit. (despre gesturi. 1. (telm. (material) abraziv (şmirghel etc. abrasive disk [~ 'disk] s. de. adv.) suflură. above-said [~'sed. în înalturi. a b r a d a n t . oriunde. 2. 4. în lume.). 4. hău. abrupt [s'brApt] I. pe la noi. the water reached ~ their knees apa Ic ajunse dincolo de genunchi.) 1.) to come at the ~ of a învinge. bubă. a b o v e . rosatură.). -'-. s. brutal. ~all mai mult decât orice. mai-mai să cadă. (bot. neaşteptat. pl. abruptly [o'brAptli] adv. . a rade. prep. adv. abruption [o'brAp/on] ş. (înv. compendiu.) right ~! la dreapta!. (psih. abraziunc. above-described [~ dis'kraibd] adj. eschivare. 3. în primul rând. adv. above-class [~ 'kla:s. abox [îi'bDks] adj. I had all the documents ~ me aveam toate hârtiile la mine / asupra mea. peste. prin. above-deck [~ 'dek] adj. v. împrejur. a se fâstâci. 2. în direcţia opusă. abrotanum [o'brotanam] s. zgârietură. să tot fie ceasul patru. elucubraţie. about-sledge (hammer) [~ sled3 ('ha:mor)[ s. above-quoted [~ 'kwoutid. above-mentioned [-'mcii/ond. (bot.2.) probă de uzură. above [S'DAV] I.) stânga împrejur. abracadabra ['osbroks'dasbro] s. amputare. adj. evaziune. întrerupt. (lat. (electr. 2. a b u n d a n t . nu e în stare de aşa ceva. (o partidă de şah etc.). the ~ cele de mai sus. he was ~ to fall era pe punctul de a cădea. (despre zvonuri) to get ~ a circula. a se uza prin frecare. de la obârşie. 2. a abroga. to ~ with a dispărea cu (ceva însuşit ilegal). abscond [ob'skond.) prag de deversare. 1. there is a rumour ~ that umblă vorba că. lângă. a spăla'putina. 3. în jurul (cu gen. II. abrupt. 1. în lumea largă. II. (fig. a fi nehotărât. -'--] I. de jur împrejur. nu înţeleg. mai mult de.) contrabraţat. înaintea (cu gen.) to sham ~ a face pe bolnavul. intr. absenţă. asb-] I. circa. în pas. abracadabra.. mai sus-eitat. ab ovo [aîb'ouvou] adv. II. polizare. (med. lanternă (folosită la utrenie).) escoriaţie. de şlefuit etc. a?b-] vb. (fig. the ~ facts cele de mai sus. sus. peste graniţă. abreuvoir [rasbrar'vwa:] s. repede. evadat. mai mult decât. 1. (md.) un lemn exotic: lemn'ul-Domnului (Artemisia abrotanum). (from) a se ascunde (de). (în mod) deschis. he is ~ taking advice e prea mândru ca să primească sfaturi. a abrevia.) felinar.) ab ovo. it is not mentioned ~ the third century nu este semnalat înainte de secolul al IlI-ica. lipsă de politeţe. cot la cot. făţiş.). a limita. a-şi părăsi postul (în secret). subit. that's ~ aii cam asta c tot. (fam. cum trebuie. . b) a fi sculat. v.) A. abraded shelf [o'brcidid '/elf] s. a micşora. care fuge. adv... (fam. -/an] 1. above-named [~ 'neimd. 3. B. se vorbeşte că. intr. circulă zvonul ca. (geol. (telm. 5. 1. vorbire pe ocolite. 1. buboi. Abraham-coloured [~ 'k'Alod. tr. abranchian [o'brasrjkian] adj.. 2.) lipsă la apel. întrerupere bruscă (a şirului de idei etc. about speech [~ spirt/] s. abracadabra. (geol. . (jîg. adj. -'--] I. mai sus-pomenit. from ~ desus.) abrazivitate. a scăpa din mâna cuiva. a se echiva (de la). adv. conspect. ~ here pe aici. (mai ales ~ of mind) neatenţie. roată.). precipitat. contumacie. roaderc. abrogable f'aîbrogsbl] adj. v. (cam) pe Ia. pe punctul. până la. conjurarc. plecat. 3. (geol. pred. above-cited [~ 'saitid. uzură. abrasive stick [~ 'stikl s. he is ~ doing that c mai presus de aşa ceva. în linie. expunere sumară.) şiling. 2. 5. (bis. a fugi (de judecată). (geol. după cum se arată mai sus / mai înainte. mai sus-pomenit. pretutindeni.abounding abounding [-irj] adj.? how ~. I am now ~sick of it m-am cam săturat de asta. (maiales despre. sincer. a?b-] s. 2. -'-. 3. 1. don't leave those papers ~ nu lăsa răvăşite hârtiile (acelea). a şterge. the fields ~ Stratford câmpiile de lângă Stratford..--] adj.) abraziune. II. maniere) repezit. abrupt discharge [~ dis't/a:d3] s. fugă.. a reduce. gol. 3.) în linie şi Ia travers. abroach [o'brout/] adj. cât pe ce. a jupui. vreo. (of) lipsă (de). b) a se pierde. abscess ['zebsis.) fiu iubit. de frecat. cu can(e)a.). roadere (a ţărmului de către apa mării). 2. abrasiveness [o'brcisivnis] s.şi greşi socotelile. 4. îngrădire.m e n t i o n e d ..) disc de rectificat. 1. în greşeală. (telm. to lance an~a deschide un abces. abranchiate [o'brsrjkiitj adj. ~ suspicion mai presus de orice bănuială. a lustrui. mai presus de toate. despre. alături. Abraham-men ['men] s. în expr. there is smth.) ~ face / (amer. 5.). (/nil. abis. abrasive [o'brcisiv] I.) lungime aproximativă. A. (fr.) a şlefui. lustruire. abruptness [o'brAptnis] s.) abscisă. a roade prin frecare. (ihţ. -ro'g-] s. în înalt. 3. abri [a3'bri: si pronunţia franceză] s. it is ~ me mă depăşeşte. (telm. IV. mai sus-menţionat. Abraham-sham [~ 'Jannj vb. revocare (a unei legi etc. a priva de. -'--[ adj. (hidr. to~of a lipsi de. (mai) la nord de. abridge [o'brid3J vb. 1. din preajma.) abrogation becbrougci/an.) sentenced in his ~ condamnat în contumacie. abrogate ['asbrougeit. (telm. brusc. (mil. la fel. de jur împrejurul (cu gen. Absalom faibsabm] s. a se eroda. pe faţă. ~ nightfall pe înserat. v. departe (de casă). amuletă.)? to look ~ smth. ~ of privare/ lipsire de. what is it all ~? despre ce este vorba?. 1. mai presus de. (te/m. his voice was heard ~ the din vocea liii domina vacarmul. absconding [-in. adv.b o a r d . about length [~ 'IcrjG] s. peste tot. a rezuma. he went a long way ~ făcu un ocol serios. -ro-] vb. 4. 1. abrogare. 1. 2. formulă magică. 2. (med. abrader [o'brsido1*] 5.. (jur. 2. she is ~ twenty arc mai mult de douăzeci de ani. radere. to face ~ a se întoarce. ~ that despre asta. a revoca (o lege etc. a îngrădi (un drept etc. julitură.? ce ştii despre. ştergere. pretutindeni. a condensa. vorbe cabalistice. 4. Abraham ['eibrshami] s.) digresiune. referitor la. prăpăstios. abraziv. abraser [o'brciz9r| s.) tăiere. II. absciss(a) [a2b'sis(o)]. from ~ din străinătate. mai sus-amintit. grăbit. 4.) (despre cerşetori) a face pe bolnavul. d) (şl. abruptiform. piatră de polizor. 3. pe neaşteptate. -'—] adj. abrupt. cam. to look ~ a privi în jur. frunzelor etc. deschis. 5. a mountain rises ~ the lake un munte domină lacul. 1. it is ~ four o'clock este aproximativ ora patru.] adj. (despre stil) sacadat. în plus faţă de. a b o v e .). (bot. asprime.'boad. abrupt. Abraham's bosom [~z 'buzom] s. 6. (mar. (telm. lipsă de continuitate (în idei etc. ~ my head deasupra capului. above-ground [~ 'graund. rezumat. rumours are ~ circulă zvonuri. intr. you are ~ right cam ai dreptate.) a şovăi. s. (fam. leave of ~ permisie. brusc. 4. excizic.) afioriment. a fi un'om al timpului său. (fot. III.).) (despre temperatură) deasupra punctului de îngheţ.m e n t i o n e d . în tot locul. franc. a se lăţi. deschidere geologică. aproape de. over and ~ plan peste plan. 1. I'll see ~ it am să mă îngrijesc eu / am eu grijă de asta. 3.). interj. bruscheţe. (despre butoaie) deschis. 1. care se eschivează. eircumlocuţiune. absconce [asb'skDns] s. ~ as big cam tot atât de marc. * * the schoolmaster is ~învăţătura se răspândeşte tot mai mult. în viaţă. (sl.) în circumferinţă. dezertor. 3. (de) jur împrejur.) a schimba direcţia (vasului). II. -ses] s. give me ~ twenty dă-mi vreo douăzeci. mind what you are ~! fii atent.. a fi în picioare. a restrânge. b) absenţă nemotivată. v. (fr. ~ the times în pas cu vremea. în ceea ce priveşte. b) a fi încrezut. nepoliticos. 3. a se roade. şlefuire.q u o t e d . (şl.. 4. -'--] adj. a se preface bolnav. prep. por (la metale).. adj. cu privire la acest subiect. în pas cu. aspru. to be ~ a) a fi ocupat. durata absenţei. a triumfa asupra (cu gen.) la acelaşi nivel.. absence fasbsans] s. în susul apei. cum se cuvine. (/nil. (jam. about-face [~ 'feis] vb.) a face stânga împrejur.) platformă de abraziunc. nebăgare de seamă. în jurul. ~ praise mai presus de orice laudă. uncommon ~him e ceva neobişnuit în figura / înfăţişarea lui. limitare (a drepturilor etc. 4. la. absconder [-ar.). (mar. 5. aproape de. aproape.to walk ~ the room a umbla prin cameră. de mai sus.. cinstit. jupuitură. 1. 1.) nişă. 3. concediu. 3. to keep /to be ~ with the times a merge în pas cu vremea.-] adj. 3.? ce-aţi zice despre. prescurtare. zool. restrângere. (iht-. in/r. de lustruit.însusulşiîn josul (eugen. a staircase leading ~ scară ce duce sus. it is ~ time ar cam fi timpul. barbă) de culoarea argasclii.) ~ and ~ asemenea.) abrupt. abroad [o'bro:d] adv. descris mai sus. abreaction [ia. to keep ~ of/ with a se ţine în pas cu. II. about-turn [~ rta:n] ş. s. deasupra (cu gen).) evacuare bruscă. (fam. asupra (cu gen. tr. trunchiat.) abreacţie.bn(:)'a3k/on] s. rosatură.tr. 4.) abrannial. (poetic. 2. (canad. 5. II. 1. (telm. (amer. a prescurta.. Abraham's willing [~z 'wilinj s.? cum stăm cu.) bazin. de la început.. adj. caracter brusc / năpraznic'/ neaşteptat. adj. 5. adj. zool. abrade [a'breid] vb. a b r a n c h i a n . peste mări şi ţări. ~board v. troops serving ~ trupe aflate în serviciu activ în afara Marii Britanii. invers. abrasion testing [~ 'testirj] s.) abraziunc. the Powers ~ puterile cereşti.) zgârietură (pe stratul de emulsie). în străinătate.) cădere (a fructelor. v. a căuta ceva. lipsă (fără învoire). to set a cask ~ a da cep unui butoi. în ţări străine. 4 Abraham-man [~ 'incen]. nu departe. ediţie prescurtată. a b o v e . -'-. about2 vb. 1..pl. fii cu băgare de scamă! be quick ~ it! grăbeşte-te! you haven't been long ~it nu ţi-a trebuit mult timp ca să faci asta. (teatru) în fundul scenei.) abces.horn] adj. (sl. ~ town un om de lume.) pilă de şlefuit. pred.) left ~! la stânga. (mii.) to be ~ oneself a) a scăpa de sub control. cei ce ne înconjoară. pe aceeaşi linie. deasupra.) cerşetor care se preface că este bolnav. tr. ~ measure peste măsură. 2. împrejurul. talisman. deasupra (capului).) turn! Ia stânga împrejur! 5. eu privire la. se zice că.). înjur. înainte de. gata. the folks ~ us cei din preajma noastră. what are you ~? ce faci (acolo)? ce ai de gând să faci?. to be out / up and ~ a se întrema (după convalescenţă).) descărcare instantanee. a b o v e . in (the) ~ of definite information în lipsa unor informaţii precise. abrasion [a'brcijon] s. prep. în rând. a roade (pielea). non-sens. abreast [a'brcst] I. 2. în preajma.g r o u n d . (sl. ~ from illness absenţă din cauză de boală. about1 [o'baut] I. ~ ground v. 2.) a o şterge. caracter abrupt.) baros. pe punte. (telm. a poliza. s. a-şi pierde firea / cumpătul.) sânul lui Avraam. genune. (înv. descântec. (mat.. (mar. distracţie. 3. abradant [o'brcidant] s. în oraş. cinstit. four ~ câte patru în rând. those ~me superiorii mei. (material) abraziv. he must be somewhere ~ trebuie să fie pe undeva pe aici. care trăieşte.

cumpătat. -'zo:p-] adj. care amortizează. ablative ~ ablativ absolut. plecat (din). distracţie. pur. (în artă etc. absor­ bire. II. a sustrage. (tehn. abstract noun ['asbstnekt 'naun] s. înglobare. cu neatenţie.V. to be ~ed by a se contopi cu. absenţă. absolute clearance [~ 'klisransj ş. abstinent. (fig.). absolvable [sb'zolvsbl. (estetică) doctrina frumosului în sine. absolut(ul). absolute ceiling [~ 'si:lin] s.) vid absolut. v. a integra. ob'sDlv] vb. a asimila. neatent. complicat. abstracter [a^b'strakts1"] ş. opus. tr. 3. absorb [ab's^:b. abstemious [seb'stimiias. dezinfectare. abstruseness [-nis] s. 1. persoană care se înfrânează (mai ales de la băutură). nelalocul lui. (element) esenţial. Jza:p-] s. lipsă la apel. fără noimă.) turn de absorbţie. 5. 2. măsură. putere / capacitate de absorbţie. (v. II.) a distila. a unui şoc etc).) a spăla. 2. (med. subtilizare. 2. fără discuţie. disonant. obscuritate. why were you ~from school? de ce ai lipsit de la şcoală?. II. -lju. parte principală. de sine stătător. 3. în absenţă. aspirare. 1. neatent. 2. 6. 2.) obţinut prin abstractizare. s. -lju:'t-] adj. capacitate de absorbire / absorbţie. (anat. măsurat (la mâncare şi băutură). a dezlega de păcate. sobrietate. absorbţie. in the ~ în (mod) abstract.. abstenţiunc.formă accentuată] adv. (chim. abstinenţă. econom. abstracţie. amer. absorbitor. măsură. iertare. sobru. a absorbi.) absolutism. a subtiliza. v. 2. ab-] s. 4. s.b-] s. a abstrage. it's ~î c absurd! c ridicol! n-are nici un sens! absurdity [-iti] s.). (to. angajament etc. abstrus. absorptive [sb's^ptiv. a b s u r d). deplinătate. având puterea de a absolvi. neîngrădit. temperat. absenţă. absorbent paper [~ 'peipa1"] s. absenteist (mai ales moşier care nu locuieşte pe moşia sa sau stă în străinătate). v. absorbent system [~ 'şist ini] s. a se opri (dc la). tr. from) necorespunzător. amer. tr. extract. amortizare (a sunetelor. 3b-] s. capacitate de a fi absorbit / de absorbţie. frugal. 2. absorbing [sb'sxbirj. dificil. abstrus.) zero absolut (-273°C). -'ZD:D-] S. categoric. cumpătare. (chim. abţinere (de Ia vot). absentia [aeb'scn/is] s.) absolut. (fiz.rola. 2. absorbent. abstractedness [-nis] s.) profund. absolve [sb'zolv. cumpătare. to ~ from drinking a se abţine de la băutură. în general. v.Eeps'reitas] s. (şi ~ of mind) distracţie. s. înfrânare (de la). 1. III.-jam] s. sb'zo. catalog. curăţitor. xb-] adj. privaţiune. contrar (cu dat. 2. absent-mindedly [-li] adv.) long ~soon forgotten ochii care nu se văd se uită. neparticipare la lucru. absurdly [-li] adv. (gram. neclaritate. captivant. (from) a se abţine. aspirator. (de) neînţeles. a?b-] vb. cumpătat. ~from duty lipsă de la post. (rar) abstract. absolute valency [~ 'veilonsi] s. absolute weight [~ Vcit] s. absorption circuit [~ 'sa:kit] s. distrat. deplin etc. 3. a b s o r b e r (1). absent. sugere. abstemiousness l-nis] s. ~ of heat evacuarea căldurii.) presiune absolută. a înghiţi. neatenţie. absorptiometer [abiSDip/i'omuV] s.). a îngloba. 1. [asb'sent] vb. a b s o l u t e n e s s .v. 1. 2. it's an ~ scandal este un adevărat scandal.5 absurdum absent I. complexitate. ~ of water a) deshidratare. cu gândurile în altă parte. ~ed in thoughts cufundat / adâncit în gânduri. abstracted [a?b'strsektid] adj. absurditate.ks] s. absorbitor. 1. dezinfectant. sugativ. (tehn. chiul. 2. adâncire în gânduri. sobrietate. hârtie absorbantă.) a absorbi. distrat.) mulţime abstractă. adj. perfecţiune etc. absurdness [-nis] s. absolution [u-ebso'lm/on] s. (în mod) absolut. absorption tube[~ 'tju:b] s. doctrina atotputerniciei. the ~ abstractul. absorbabil. absorbent [sb'soibant] I. 2. a încorpora. teoretic. (rel. autor al unui compendiu. absint. absent. (med.) the ~ absolutul.) pelin (Artemisia sp. (anat. abstraction [ffib'stra^k/^n. de amortizare. a b s i n t h ( e ) . 3. greu dc înţeles. care poate fi absolvit. contrar raţiunii. a b s e n t e e i s m . (şi total ~) abstinent.) alcool absolut / anhidru. furt. II.) absolut. he had ~«d all the knowledge of his time îşi însuşise toată ştiinţa epocii sale. nelalocul lui.) in ~ în lipsă. (tehn. a b s o r b e d n e s s . he is ~ed in tennis tot timpul şi-1 petrece jucând tenis. 2. de obligaţii etc. a b s o l u t i s t (1. din neatenţie.v. aeb-] vb. iraţional. atrăgător. caracter absolut. (chim.) ganglion limfatic. adânc. 1. 1.) extras / produs al distilării. (v. intr. 4.s. a se înfrâna. 1. a b s t r u s i t y (1). absorbite [ab's:):bait. sobru. absolutist. -'zo:b-] I. din distracţie.) sigur. -lju:t-] s. ~idea idee abstractă. 1. (filoz. a abate (atenţia). 1. etc. absorbent cottonwool [~ 'kotnwull s. (of) a ierta. (rel. care poate fi absorbit. absorbent carbon [~ rka:ban] s.v. abstersive [sb'staisiv. preocupare. majoritate absolută. abstinency ['aebstinsnsi] s. abstrusity [-iti. absolutism [lEebsoliKtizam. (med. 8. (lat. 1. evazionist. greu de înţeles. 2. 3. absolut. a extrage esenţialul din. nejustificat. 2. 1. absorbant. 6.). absolute liability [~ ilais'biliti] s. II. 4. care nu bea. absurd lab'ssxl] adj. ob-] adj.b] vb. abstract I. (jur. capabil de a abstractiza. (gram. absorbing column [~ 'kolam] s. s. a b s t r a c t e d l y . (jur. a rezuma. tr. (fiz. absorbant. a b s o r b i n g c a p a c i t y . 2. (fdoz. 2. teoretic. mat. distrat. absolut. aspirarc. care locuieşte în altă parte (mat ales în străinătate). partizan al absolutismului. dezinfectant.) plafon absolut / teoretic. abstain [ab'stcin. the ~ party is always to blame cei absenţi trag totdeauna ponoasele. absolvire. -lju:t-] I. cufundare. iraţional. (tehn. categorie. monarhic absolută. posibilitate de a fi absorbit. sobru. sugere. abstrahent ['asbstrshent] adj. persoană care absolvă / iartă. to ~ from force a se abţine de la violenţă.) purgare. ridicol. absorbedly [-idli] adv. 3. absolut. integrare. 2. prostesc. abstractionism [-izsm] s. a fi preocupat de. ab-J s. 2. lipsă.) dezlegare / iertare de păcate. termen abstract.) achitare. dus (pe gânduri). scuzabil. putere de abstracţie. 3. abstersion [sb'stai/an.) purgativ. austeritate. neatent. b) evacuarea apei. absorptive power |~'paur] s. spălare. abstractiveness [-nis] s. reţinere (de la). (chim. absolvent l-ant] ş.~ with / on leave absent motivat. independent. substanţă absorbantă.~sen~] I. a absolvi şi a exonera. absolutist [uebssliKtist. abstractionist [-ist] s. a nu recurge la violenţă.'-. detergent. absolute alcohol [~ 'şlkshal] s. 2. scoatere.--] adj. a extrage. abstruse [seb'strms. 4. (chim. distracţie. (fiz. în contumacie. adj.) absolutism. persoană care se abţine dc la vot.t] I. 2. abstract. abstainer [-ar] s. II. 1. perfect. (chim. preocupat. (prav. 'a:bso'lju:tli. abstractional [-al] adj. inexistent.) to ~ of sins a ierta păcatele. adj.) a achita. obscur. absorbţie. 3.) transitive verbs used ~ verbe tranzitive folosite absolut (fără complement direct). absurd etc. veritabil.) joc absolut / total. (from) abţinere.. 1. detergent. necondiţionat. abstract. 2. a scoate. 3bs-] vb.) absorbţiometru. a fura. to reduce ad ~ a reduce la absurd. absolutist. 2. (lat. neatenţie. 3. dus pe gânduri. neatent. care spală. 1.) absurd. (fig.) a absorbi. absentee [sebs3n'ti:. 1. absent-mindedness [-nis] s. abstract set [~ 'set] s. 3. 4. despotic. 1.(gram. 1.) obligaţie necondiţionată.) abstract. amer. 1. 1. cu marc atenţie. 2. 5. (despre decrete etc. a distrage. absinth(e) ['aebsin6] s. s. adj. nelimitat. (mat. perfect. absurditate.v. abstrusely [-li] adv. care sprijină absolutismul. (arte) abstractionist. abstractedly [-li] adv. a absolvi (de). (from) a elibera. a se (re)ţine. 1. 2. arbitrar. cuvânt abstract. absolut. perfect. îl preocupă numai tenisul. absorbable [-sbl] adj. absorbing washer [~ 'wo/a] s. ~'zo:b-] ş. 2. 5b's3lJ3ito:ri] adj.v. absterge [sb'sta:d3.) purgativ. (ec. listă. II. to ~ oneself from a se sustrage de la. 4. [aebs'traskt.) paralaxă absolută. (în) abstract. sigur. 3. abstemiously [-li] adv. ~ impossible! absolut imposibil! absolute majority ['a. a se eschiva de Ia. absolute vacuum [~ 'vaskjusm] $. stupid. absorbing apparatus [~ . absorbability [-a'biliti] s. eliberare de pedeapsă. to be tried in ~ a fi judecat în lipsa / contumacie. 2. a dispensa (de răspundere. noţiune sau idee abstractă. obligaţie. 2. 1. bitter (băutură). (chim. absent-minded ['sbsant 'maindid. 2. sb-] adj. 2. substanţă curăţitoarc / detergentă. fjiz. absurd. l'asbstraskt] s. general. absorbire.rejl.) sentinţă de achitare (în Scoţia). 1. 1. 1. 1. (pol. adj. abstinence ['rebstinans] s. înghiţire. absent. (care domneşte) autocratic. cufundat / adâncit în gânduri. austeritate. 1. 2. (rar) v. 1. 1. v. absolut. 2. absinthism ['ajbsin'Gizsm.1). absolutely ['sebssljuitli. ^b'snlvsbl] adj. curat. adevărat. distrat. 3. 7. abstenţionist. rezumat. ~ from făcând abstracţie de. 3. absorption [ab'soip/an. domnie absolută / arbitrară. (fig. pelin. abstractly [asb'strasktli] adv. 3. curăţire. a curăţa (a rană) (şijig. ['sbstraekt] adj. (med. sb-] adj. 4. e un scandal în regulă.) îndepărtare.) abstracţie. 2. v. 5. a înmagazina. a b s e n t l y . absolute ['asbssluit. învoit. abstract. 1. abstinent ['sebstinsnt] adj. absorbing capacity [~ ka'passiti] s. aparat de absorbţie. absinthium [eeb'sinSism. a b s o l u t e (I)). absolute zero l~ 'zisrou] s. absolute monarchy [~ 'manakij ş.) substantiv abstract. nebăgare de seamă. . (în mod) neatent. 5. a b s t i n e n c e . (cu un aer) preocupat. punct neclar. 6.) eudiometru.) valenţă maximă.) amortizor. măsurat. (astron.) absintism. 2.) temperatură absolută. 1. frugal. absolute parallax f 'pa. cărbune activ. 2.) irevocabil. a scuti. abstinent. miez. absolvitor [-itar] s. a b s o r b e n t c a r b o n . prostie. absorbent gland [~ 'glasnd] s. neatenţie. absorber. abstention [asb'sten/an. aparat de absorbţie. (med. absent. (bot. 3. absorbant. vată higroscopică. persoană care se sustrage / se eschivează de la ceva. nonsens. absorbire. la şedinţe etc. absorbedness [-idnis] ş. absolute(I)). absolutistic [icebsslu'tistik. absoluteness l'sebsaljuitnis] s. caraghios.v.l. adj. a amortiza (izbiturile). (pol.bs9lju:t ma'dpriti] s. (fdoz. complet. absurdum [-sb'sadsm] s. încurcat. absolutory [sb'soljutari]. ~ absolute pressure [~ 'pre/s1"] s. a b s u r d i t y . absently ['aebssntli] adv. absorbant. (rel. absorbency [-ansi] s: v.) (mai ales jur. despotic. 1. abstergent [-3nt] I. 1. total ~ abţinere totală dc Ia băuturi alcoolice. a. absonant ['asbsansnt] adj. absolute temperature [~ 'tcmprit/3rj s. (av. 4.) sistem limfatic. 2. absorber [ab's^bs1". evacuare. abstractive [geb'straektiv. absenteeship [-/ip] s.) vas de absorbţie. deplin.) masă absolută. a suge. (radio) circuit de absorbţie. conspect. a b s t e r g e n t . absenteeism [-izam] s. (jur. ['sbsont] adj. 3. încorporare.) discordant. (muz. a absolvi. (chim. II. 3. (v. 1. a lipsi de la.] s. substanţă higroscopică. (arte) abstracţionism. a b s o r b e r . (fam. extras. (from) absent (de la). (from) abţinere.

a admite. a se afilia (la sau cu aat. 7. abuz. (to) a se asocia.) înşelăciune. (geol. academy figure [~ Tigor] s. abyssal [-al] adj. ~ in bogat în. (bot. 2. 3. -di'm-] s. caracter admisibil. 3. clevetiri. ştiinţa întrebuinţării corecte a accentelor. 3. accept. acacia gum [~ gAin] s. 1. 1. ~ of gravity acceleraţia gravitaţiei. (tehn. a înjura. to ~ the fact a se împăca cu ideca. (bot. instituţie specială dc învăţământ. (fig. amăgitor. (to) a accepta. grave ~ accent grav.) impostă. 1. acapsular. ~my best thanks (for) primeşte cele mai călduroase mulţumiri din partea mea (pentru). (med. copios. abuse I. bunăstare. ieşit în afară. (jur. presiune de reazem. mulţime. 1.) plantă având o pronunţată formă decorativă. academician. abutment pressure [~ipre/or] s. tradiţional. (fig. haosul primar. academical [-al] I. şi 'ffikscnt] vb. 3. abis. 4. 2. ofensă. [rek'scntjiiit] adj.'s ~ of smth. a c a d e m i c i s m . (scot.) hoţ. prisosinţă.) primire. limită. 1.) a sublinia. (bot.) catalizator. in broken ~s cu vocea frântă / întretăiată. loc de întâlnire a hoţilor. (metr. ~ ignorance ignoranţă fără margini. 4. (mineral) acantit. dc academic. 1. accelerant [aek'scloront. detractor. accent (patetic). (citim. (bot. robă şi bonetă. a recunoaşte. 3. 2. argumente pur teoretice.ki. 1. (agr. pavea de lemn. 4. accent. 2. mărginaş. abutilon [o'bju:tilon] s. ['aîksant.) gheenă. accentuare. (bot. tonic. abysm [o'bizam] (poetic) I. accent (vocalic). accept [ok'scpt. acaudal [as'koidl. he ~d to my request mi-a satisfăcut cererea. pi. lipsa tulpinii. răzor. acant(ă) (Acanthus sp. abusively [-li] aaV. (rar) 1. 3. (poetic) accente poetice. (arhit. 2. ramificaţie de drumuri. (în mod) abuziv. s.) accclcrometru.) liceu clasic. luare. a se mărgini cu. (ec. (chim. she did not ~ his hand in marriage nu i-a acceptat cererea în căsătorie. hat. belşug. defăimător.) acarian (Acarus). jignire. 5. (mai ales în muz. pilastru. II. întrebuinţare excesivă / exagerată / abuzivă. a se accelera. a precipita. plin de. etiopian. 2. adj. pronunţie. 6. acardia [a?'ku:dio] s. academic. a scoate în relief. zonă abisală. abyss [o'bis] s. abusive [o'bju:siv] adj. caracter acceptabil. glas. pedant. a scoate în relief. (fiz. abstract. tr. substanţă acaricidă. intr. (mod dc) accentuare.) talpa-ursului. s. 3.) vb. 3. ţepos. a-şi mări viteza.) academic. a rezista. a induce în eroare (azi numai la pasiv). (biv. tr. fel de a pronunţa.) accent (melodic). a rosti. abutting joint [~ 'd3oint] s. 2. (lehn. ~ of the heart prisosul inimii. insulte. voce. ok-] s. genune. prosperitate. a ponegri. admisibil. înjurătură. prăpastie. acantliaceous [. filozofic platonică. uniformă academică. universitar. 2. he speaks English with an Irish ~ vorbeşte englezeşte cu (un) accent irlandez. foarte mull(ă). pl. 7. vorbă de ocară. învecinat.). (bot. (fig. 3. jigniri. care iuţeşte / grăbeşte.adj. 1.) îmbinare sau sudare cap la cap.) presiune axială I centrică. abisinian. (amer. caracter abuziv. he has got ~ of friends arc nenumăraţi prieteni. accent I. academism [o'kasdomizom] s.) acceptare. abuz(z) [o'bAz] aay. abutment bay [~ bei] s.) abulie. alăturat. care face parte din familia Acanthaceae. academicism [lEeko'demosizam. s. intr. a consimţi să / ca. puşcărie. (sl. a scoate în evidenţă. răspântie. accentuare. a seduce.) to find ~ a fi crezut.) acardie.). ok-] vb. 2. 4. ok-] aay.) a necinsti. riding ~ şcoală dc echitaţic / călărie. aprobare.) cu ghimpi. a accentua. şcoală specială. (arte) schiţă după model. a atinge (cu ac. acceptableness [-nis] s. (bol. ~ of trust abuz de încredere. 2. 1.).) (proprietar) vecin. 2. acarid ['aîksrid] s. a abuza de. a grăbi. A. prostituatelor sau cartoforilor. acacia [o'keijo] s.sclo'roniitor. a c c e p t a b i l i t y . abutment stone [~ istoun] s.) acaju.ko'3u:] s. II.) gherlă. II. prăpastie.v. to ~ to a intra în (funcţie. a spune cuvinte jignitoare (cu aat. recepţie. nenumăraţi. abundantly [-Ii| aaV. (înv. (ec. (ec. ok-] vb. cu spini. A.) tun cu mai multe camere dc explozie.) acceptare simplă. 1. baraje). hotar. 2. îmbelşugat.ffibi'sinjon.pl. accelerator [a. adânc (mai ales jig. insulte. academic. a reliefa.) speluncă. (muz. 1.a abuza de. 5. 2. intr.) subliniere. a accentua. a zori. s. (entom. acceptance general [~ 'd3en.) to ~ of a primi (favorabil).) piatră de reazem. prea\ bâzâind. înjurături. abundant [o'bAndont] adj. s.) 1. ok-J adj. he ~ed my invitation a acceptat invitaţia mea. accelerator. spin. şcoală militară. ok-] s. trec. a adera (la). a scoate în evidenţă. 7. adâncuri.a:kon'6cifos] adj. to ~ against a se sprijini pe. arbitrar. acceptabil. acarology [ia5ko'rolod3i] s. -mi-] s. a arunca în prăpastie. forţă acceleratoare.) culce (la poduri.). accentuai [aîk'sentjuol. bârfeli. abuttal [o'bAtl] s. tr.) ghimpe. a?k-] vb. 2.. -bo's-] adj. pl. abuziv. II. (sl. we have everything in ~ avem de toate din belşug. adâncul oceanului. academie. ok-] vb. a schimba în rău. I took ~ of pains mi-am dat multă osteneală. a binevoi să primească.) accent (ca semn). subliniere.) a accepta (o poliţă). vb. tr. pension. 1. a se căi de / pentru. (sl. ♦ to ~ persons a fi părtinitor.sentju'ciJ3n. (despre carieră etc.abulia 6 abulia [o'bju:lio. bazat pe accent. (tel. institut de învăţământ superior. (sl. 3. a da dovadă de părtinire. argentit. abut [o'bAt] I. acceleration [aikiscte'rci/an. timp tare. formalism. accelerating [-iij. 1. extraordinar (de). surplus. accentuare. ilegal: necinstit. a iuţi. ~ of persons parţialitate.aiko'demik] I. acceptance [-ons] s. accelerate [ask'sclorcit. grăbire. abuser [o'bju:zor] s. acaulescence [ijeko:'lcs3ns] s. universitar. 2. acari [-rai] s. acanthus [o'kaai9os]. a se rezema pe. a primi. infern. 1. (bot. ~ of a proposal acceptarea unei propuneri: to beg smb. pervertire. 3.. stil dc pronunţie. abutting [o'bAtirj] I. 3. a plăti pentru. o'k-] adj. a se învecina eu. 1. amer. a primi să. părtinire. act dc recepţie.) accent (prozodic / metric). 2. 1. oportun. (jig. ~ language vorbe de ocară.) înşelător. acceptable [-obi] adj. închisoare. 1. cu glasul întrerupt. academie dc muzică. A. s. practică ilegală. a aproba. ~ of din belşug. 1.) acatalectic. academic. (despre un fapt etc. a se urca pe (tron). aby(e) [o'bai] past si part. accede [a?k'si:d. 6. a ruga pe cineva să accepte ceva: this proposal met with general ~ propunerea s-a bucurat dc aprobarea tuturor. (în mod) academic. acanthous [o'kaînBos] adj. accelerometer [a. (poetic) şcoală. v. zumzăind. A.) acaulescenţă. teoretic. abuz. intr. accelerating force [~ To:s] s. insultă. academic [. 'a. vagon de mesagerii. tr. fără tulpină. 4.kajdo'mi/on.) catalizator. 4.tifikit] s.) pristolnic (Almlilon avhennae). cu prisosinţă. membru al academiei. jignitor. (ornament în formă dc) frunză.ko-] s. abyssal zone [~ 'zoun] s. -rcit-] aay.) deschiderea marginală a unui pod. 3. iad. 1. 1. 2. a pune accentul pe. [o'bju:s] s. B. mahon. proptea. pl.) piciorul bolţii. haos. fără coadă. referitor la accent. accent mark ['sksont rmu:k] s. academy [oluedomi] s. ok-. Kliaya s. acapsular [as'kajpsjulo. universitate.) şcoală medic (particulară).) acceleraţie. a se purta rău eu. abyssal floor [o'bisal 'fb: r ] s.) acarologic. (constr. abutment [o'bAtmont] s. Military Academy academic militară. B. ok-j s. (constr.2. (constr.) bandă dc hoţi. (anat. seducător (de minore). accelerator. amer. a privi cu ochi buni. hat. to ~ o n / upon a) v.) a înşela. şcoală de muzică. 5. (metr. pedanterie. (entom. accent. scoatere în relief / evidenţă. foarte mulţi. 2. abundance [o'bAndons] s. b) a se învecina cu.). accent plant [~ 'plo:nt] s.) nerv sau muşchi motor. sprijin. -de'm-. (bot. acarus f'aîkoros]. suprafaţă de contact. iuţire. [o'bju:z] vb. academe ['aîko'dkm] s. primire. ofensator. II. a dura. încuviinţare. destul de bine. 2. 2. abutter ]o'bAtor] s.) a sublinia.) depresiune abisală. şi 'askscnt] s.?rpl| s.). a viola. 1. a maltrata. afluenţă. acute ~acccnt ascuţit. i/itr. 2. perversiune. gumă arabică. II. excesiv. insultător. a accepta. a se rezema de. Royal Academician membru al Academiei regale (dc arte frumoase) din Londra. spinos. acaulescent [iffiko:'lcs3nt] adj. a se uni (cu). the Academy Academia dc artă din Londra sau expoziţia sa anuală. adj. 2. 5. admitere. 2. acceptare fără rezerve (a poliţei).) accelerator (la maşini). to ~ to an alliance a adera la o alianţă. (fig. având din belşug. (arliit. 3. posesiune. tr.) convenţional. limbă. a intra într-o alianţă. a accentua. academie.) acarian. abis. (tehn. a face abuz de. o'k-] adj. acceptability [-obiliti. 4. (tehn.k'scIorcitor. 3. the ~year anul universitar. v. acceleraţie pământească. ~ of administrative authority abuz de autoritate. acanthite [o'krenOait] s. Abyssinian [. accentuation [a?k. ok-J s. a c a d e m i c a l (II). (bot. tr. t o ~ a g a i n s t . hotar.pi.) acarp. intensitate. 2. ok-] s. abought [o'bo:t[ (înv.) proeminent. academician [o. hău. piatră de hotar. talpă. to ~ of a gift a binevoi să primească un cadou. abuz de putere. acceptably [-obli] aaV. abysmally ]-i] adv. -Io-] s. a accepta. fără fund. grai. acceptabil. [sek'scntjucit. ştorţ. II.). 1. cuzinet.) acacia (Acacia sp. academie.) acaricid. acajou [a. -o'k-] aay. insulte. pivot. accent. vorbire. (bot. (constr. abundenţă: prisos. 6. 2. vb. plăcut. contrafort. B.) acaulescent.) capăt. tr. accentless [-lis] aay. your advice is most ~ sfatul dumitalc este cât se poate de binevenit. din belşug." c) a se îmbuca cu. abuziv. agreabil. (rar) v. pi. acanthuses [-iz] sau acanthi [a'kaenOai] s. to ~ to a party a adera la un partid. ~ of music conservator. (entom. lipsit de fruct. argumente pur scolastice. (hidr. bogăţie. abysmal [o'bizmal] adj.'(înv. bastard / common / false ~ salcâm (Robiniapseudacacia). chim. academically [-oii] aaV.) forţă de acceleraţie. . mai ales amer. a accelera. (i/iv. abundent. abutting surface [~ 's3:fisj s. 2. înflorire.a. accentuate I. acatalectic [se.) prozodie bazată pe accent. a c c e p t a t i o n (3). (fig. 3.. (bot. amăgire. institut. 4. a bârfi. expresie a unei simţiri. a perverti. acaricide [o'kaerisaid. acceptance certificate [~ so. a întrebuinţa excesiv. 3. (sl. academics [iska'dcmiks] s. ok-] s. [ack'sent. (înv. (fiz. abusiveness [-nis] s. număr mare. to ~ to / that a accepta să. he shall ~ it! o să se căiască el (pentru asta)! B. a se înscrie într-un partid. cu ghimpi. răzor. 2. asociaţie etc. neaccentuat. genune. margine.) universitar. acceptare. accelerative [rek'selorotiv. acariasis [ia?ko'raiosis] s. a găsi crezare.v. ocară. 1. abisal.'s addresses a primi curtea cuiva.) contrapresiunc.) fără capsulă. -ljo] s. (/nil. 4. a accentua. a arunca vorbe de ocară (cu dat. 1. acarpous [o'ku:pos] adj.kaats'lcktik. consolă. to ~ smb. 1. accentuality [ajkisentju'aditi. (merf. accentual prosody [sek'sentjuol 'prosodi] s. (bot. (telul.). accentuat. a c a c i a g u m .) acarioză. lemn provenind de la specii din genurile Swietenia. II. de / din adâncuri. (metr. acantha [o'kamOo] s. fără accent. 5.) prostituată. răscruce. 1. a pronunţa. poliţă. (arhit. 4. to live in ~ a avea de toate (din belşug). contrafişă.) acant(ă).) a se ralia (la sau cu dat.

înţelegere.~B. părtaş la. uliu (Accipiter sp. (intrare în. (infor. realizare. tr. uralc. ak-] adj. (jur.) tras. desăvârşire. a?k-] s.. acceptance stamp [~ stieinp] s. accessarily [aîk'scsorili. accessary [a?k'scs9ri. coastă. a împăca. accompanyist [-ist] ş. 2. you must ~ your plans to mine trebuie să-ţi potriveşti / să-ţi pui de acord planurile eu ale melc. a realiza. accident. rampă.) a accesa.. (lingv. apropiere. din neatenţie. cu bine. a acomoda (la). accepţie (a unui cuvânt). împlinire. (omit. 8. accidental baîksi'dcntl] I. pantă (numai la urcare). contract. secundar. 4. acclimate [a'klaimit. on / at the piano a acompania pe cineva la pian. 'sekliiincit] vb. accessory [Eek'scsari. (muz. 6. serviabil. a escorta. (grant. tranzacţie. (înv. abordare. acceptancy [ak'septensi. 2. împlinit. sk-] I. numire (în funcţie). îndeplinire. compromis. ~ in / of a crime complice la o crimă. (muz.) accident. 2.) (în)cartiruirc. gir. A. 3. accessoriness [sk'sesarinis. disease is often an ~ of famine boala însoţeşte adesea foametea. ovaţii. caz particular: by ~ din întâmplare. (în mod) întâmplător. 6. aprobare. orânduială. întovărăşire. carclă. bună creştere. (amer. accidental. intr. without ~ fără accidente.) (ist. 2. knowledge ~ to everyone cunoştinţe accesibile tuturor / la îndemâna tuturor. (com. tr. cămin.) cursă. accidental. a găzdui. complice. a acompania (si fig.) puţ / cămin de vizitare. a ţine de urât. (rar) v. s. difficult of ~ greu de înfăptuit. 3. clement ncescnţial / secundar / întâmplător. locuinţă. persoană care aclamă. ak-] s. suplimentar. a?k-j adj. (fr. with one ~de comun acord. animal sau plantă aclimatizată. 2. accidentally ba?ksi'dcntoli| adv. accomplishment [-mant] s. sens. arte) accidentalism. a furniza. realizare. accompany [s'kAmpani] vb. 2. a aclama. accommodation draft [~ 'dra:ft] s.) coautor. B. a hali ~ 500 people o sală cu o capacitate de 500 de oameni. 3. accesoriu. 2. Accession Day [ask'se/pn del] s. cută. 1. electr. II. accord [. a avea un accident. întâmplare nefericită. l-au declarat învingător. (în mod) unanim. tr. eek-] s. a c c e s s o r y . a caza. arte) accidcntalist. II. 2. proccs-verbal de recepţie. în urcuş / pantă. 2.) acceptare a poliţei în funcţie de uncie stipulaţiuni. acord. amabil. ask'sipitrain. accolle [aeka'lci. abordabil. rejl. asigurare împotriva accidentelor. a nu fi conform cu ceva. cazare. a unge. access hatch ['~'h£et/] s. 3. med. acceptant. afabil. acception [sk'scp/^n. -koul-.. accidentalist [. 7. din greşeală. cultură. acclimatizable la'klaima-taizabl] adj. părtaş (la o infracţiune).v. the house is not ~ by motor car nu se poate ajunge la casa aceasta cu maşina.. îndatoritor. 2. asperitate (a terenului). 2. a (în)eartirui. acceptor [3k'scpt9r. of its own ~ de la sine. a da. 3. s. (to) a aclimatiza. bunăvoinţă. lucru realizat. a (în)făptui.) acceptor. întâmplător. coparticipant: ~ after the fact tăinuitor. adăpost. tr. accident fatal. caracter accidental. acceptive [ok'scptiv. to come to an ~ a ajunge la un compromis / la o înţelegere. a aplauda.) avarie. înţelegător. adeziune. acclamation [ixklo'inci/sn] s. 1. (fdoz.) v. 2.). 1. cunoştinţe. a c c e p t a n c e q u a l i f i e d . aa'k-] s. fără intervenţie. 4. urcuş. muz.) a acompania.) desinenţă: terminaţie. a c c e p t a n c e (1). accident. (tehn. piese auxiliare: armătură. a se deprinde. a c c l i m a t i z a t i o n . II. suplimentar.) (în scoli/e engleze) premiul al doilea. bine crescut. a da. vb. 2. rafinat. pătrundere (a aerului etc. pasaj. consimţământ. comoditate. 2. a desăvârşi. accident ['a?ksidpnt] I. deprindere (cu un mediu nou). 3. accesoriu. a c c l i m a t i z e . aclamaţii. convenţie. 2. (arte) armonie. (tehn. . scară dublă. B. aclimatizare. subsidiar. vb. in the full ~ of the word în toată puterea cuvântului. s. criză {de furie sau boală). industrial / work ~ accident de muncă. ~ of gata de a accepta / de a îmbrăţişa / de a primi. siluire. accidence ['aeksidans] s. xcnolit. ak-. aclimatizat (si fig. mai rar o'kAmpli/J vb. 2. acceptannt [ak'scptant. fără voie. an ~ fact un fapt împlinit. (to) a adapta. însoţitor. parvenire. a însoţi. 1. confort. împăciuitor. flux (al mării).) corp de navă dezarmată amenajat pentru locuit. (ec. carried by / with ~ adoptat prin aclamaţii (fără a mai vota). a adăposti. a încheia. 1. a naufragia: fatal ~ accident mortal. tr.-b'm-] s.~to implicat în. 6. maleabil. concordie. complicitate.) enclavă exogenă. sociabil. accompaniment [a'kAmpjnimant] s.2.v. înţelegere. ncregularitatc. to be in ~ with smth. a împlini. (ec. înmulţire. popular.) ridicare. a c c e p t a t i o n (3). acord. s. to bring smth. întâmplare. a fi conform cu ceva. II. 1. manierat. a se împăca. secundar. (despre teren) accidentat. 4. II. l. coeficient / procent de accidentaţi (mai ales în muncă). acclimatize [a'klaimataiz] vb. -sib-] adj. 5. universal recunoscut / acceptat. intrare. (mar. 1.. ak-] adv. to ~ smb. caracter accesoriu. 1. a înscrie (cărţi) în catalog. influcnţabil. coridor. ~to bribery coruptibil. 3. ovaţii. 5. casă. med. flexibil. 1. fever accompanied by / with delirium febra însoţită de delir. nu am loc pentru toţi. 3. casă. (şl. a potrivi. găzduire. (ec.) accesorii.catastrofa: serious ~accident grav. baze. it would be a great ~ to me m-ar aranja.) acces. accident insurance ['seksidant in'/usrans] s. cultivat. railway ~ accident de cale ferată. 5. a ţine tovărăşie (cuiva). accession [Eek'se/^n. 2. răspândit. accidental.Ii] s.). 1. ca unul. to a full ~ with a pune ceva de (perfect) acord cu. ncescnţial. accesoriu: anexă. II. ocazional. 2. a c c e s s o r i l y . xk~] adj. (metrologie) poanson de recepţie. complice. 5. ~ of the ground accident de teren. a c c e p t a n c e . împrumut. 7. a (rc)concilia. însoţire. ask'scs] I. ~ on / at the piano acompaniament la pian. a aproviziona cu. ocazional. 3. a înzestra cu. adaptare.) to have good ~s a avea o locuinţă confortabilă: I have not ~ for you all nu vă pot găzdui pe toţi. 2. a se adapta: to ~oneself to circumstances a se adapta împrejurărilor. (în limbaj oficial) locuinţă. accessit [aîk'scsit] s. with a loan a acorda cuiva un împrumut. 3. to ~ one's aim a-şi atinge ţelul. 1.). acord. (mar. accompanist [a'kAmp^nist] s. vb. lustru exterior. v. acclivitous [o'klivitos. tr.) 4. to ~ smb. a perfecta. accident hospital ['sksidpnt 'hospitlj s. (med. spital de urgenţă. întâmplător. acclimatization [^klaimsUii'zci/sn] s. (tehn. ok-] I. a face rost de. a c c e s s g u l l y . a proclama. you will find every ~ there veţi găsi acolo tot confortul. schelă. din întâmplare.) v. frecvenţa accidentelor sau avariilor. intrare. a declara. înfăptuire. to ~ with a procura. cu amabilitate.) morfologic. nesilit (de nimeni). organizare. (amer.) acoladă. ok-] adv.) gură de vizitare. 2. acces. (rar) a se aclimatiza. ak-] s. înţelegere.). accolade ['eekalcid. conciliant. aranjament. concomitent. 3. a aranja. navă-bază. armonie: încuviinţare. s. gang. tr.) (ist. can you ~me with change for a £ 5 note? puteţi Să-mi schimbaţi (o bancnotă de) cinci lire? 4. adaptabil (şi peior. accommodation bill [~ 'bil] s. 3. a perfecţiona. însoţitor etc. audienţă. persoană care primeşte ceva. to become / to get ~ (to) a se aclimatiza (cu)(şifgJacclime [a'klaim] vb. acclimation hffikli'mei/an. aceompanier [a'kAmppnia1"] s. (chim. 4. accommodation ladder f-'iaxlo1"] s. (măsuri de) prevenirea accidentelor. ask-] 1. de care te poţi apropia uşor. rudimente. to have ~to a avea acces la: easy of ~aecesibil. primitor. anexă. concordanţă. accommodation unit [~ 'ju:nit[ s. împăciuire. pi. la care poţi pătrunde. tren local de pasageri. accession catalogue [~ 'kcetalog] s. conciliant. v. 6.) acord: consonanţă: unison. (tehn. (v. aclimatizabil. accomplish [a'k^mpli/. a aplauda. 1.) rncrit(c).. acclivity [s'kliviti. ask-] adj. access board ['askscs 'bn:d] s. ?k-] adj. (poligr. B. clemente fundamentale. cămin. accomplice [o'komp] is] s. 1. povârniş. ok-. accommodate lo'komadcit] vb. primire binevoitoare. accommodation [oikom^'dcijbn] s. accepted [ak'scptid. accesibilitate. care poate primi. (în mod) accesoriu. neaşteptat. cu totul întâmplător. urcare (pe tron). A. accomplished [-t] adj. A.dentid] adj. atac. pi. intr. (geol. suiş. Char.) acompaniator. perfecţiune. mi-ar conveni de minune. întâmplare. a c c o m o d a t i o n b i l l . A. to meet with an ~ a suferi un accident.) seducere. acceptance report [~ ri'po:tJ s. accipiter Isek'sipit3r. 2. completare. credit. politicos. access gully [~ 'gA. 3. 1. realizat. accessorial [raskse'srxrislj adj. a îndeplini. 2.).) acompaniator. 1. accidental. accommodating [-in] adj. -lo:d| ş. potrivire. ajustare.zeksi'dcntalizsm] s. accessible [ask'scsobl. a îndatora.>'kn:d] I. (sl. accessorily [ask'scsorili. însoţitor. a nu coincide cu ceva. acceptation baskscp'tci/pn] s. a face un serviciu sau o favoare (cuiva). to be out of ~ with smth. a-şi realiza scopul. in an ~ spirit într-un spirit de înţelegere. tr.) intrare. acces. a întovărăşi.v. access ['skscs. izbucnire: ~of rage acces de furie. pus la punct. complezenţă. 1. an ~ violinist un violonist desăvârşit. s. intrare (într-un partid etc.7 accord acceptance qualified [~ 'kwolifaid] ş. în care pot încăpea. criză. vb. accommodation train [~ 'treinj s.) pasare de pradă. v. ferov. (amer. care poate fi mituit. săritor. politeţe. înţeles. armonie. a aclama. accesoriu.) v. incidental. rampă. -lat-] s. ncregularitatc. ajutător. a sta cu. accident rate [~ 'reit] s.pl. povârnit. fin. (mai ales pl. 2. a c c e p t o r . neaşteptat. a armoniza. catalog de noi achiziţii.v. accident. suplimentar. (în mod) neprevăzut. acomodabil. in an ~of jealousy într-un acces de gelozie. accidentalism [. binevoitor. (despre păsări) răpitor. accidented ['aeksi. a face perfect. acclimatized [-d] adj. 2. accidential l-aîksi'den/sl] adj. aplauze.) a cataloga.) poliţă amicală. 1. accommodatingly [-irjli] adv. 1. care primeşte. 1. s. atac. accidental inclusion [~ in'klu^sn] s. la care poţi ajunge. maniere alese. care primeşte. abordabil (pentru). a avea acces la. accompanying f-iij] adj. to ~the winner of a race a aclama pe câştigătorul unei curse. accessariness [sek'sesarinis. ~before the fact instigator. (muz. (amer. 2. a pune de acord: a ajusta. avans. (fr. desăvârşit. aVk-] adj. tr. 1. a ovaţiona. potrivire. accessibility [aîkiscsi'biliti. ak-] s. acclaimer [-ar] s. they ~ed him winner l-au proclamat învingător. 3. o sală de 500 de locuri. (lat. scară mobilă. apropiere. întâmplare. 4. perfect. 5. îndatoritor. a deprinde (cu) (şi fig. educat.sksi'dentslistl s. a se acomoda. accident. a acorda. accepter [sk'scpta1".).ffikou'leisi pronunţia franceză\ s. acomodare. (amer. de pradă. a termina. a duce la (bun) sfârşit. (muz. 1. (poetic) aclamaţii. accidency ['asksid^nsij s. s. a c c e s s o r i n e s s . (filoz. accipitrine [ask'sipitrin. înălţare (în grad). (muz. acceptance special [~ 'spe/slj s. educaţie. a c c o m p a n y ) . înv. access door [~ 'da:] s. tehnica securităţii. amabilitate. to bring into ~ a pune de acord: of one's own ~ de bunăvoie. a da adăpost (cuiva). (rc)concilicrc. drum: trecere. ziua urcării pe tron a monarhului Marii Britanii. adăugire. accident prevention [~ pri'vcn/sn] s. v. 3. 1. accidental. 2. neprevăzut. (nul. acclaim [s'klcim] I. 7. a ovaţiona. v. 1. a coincide cu ceva. a numi. adj. Eek-] s. ncescnţial.). 2. 5. 1. 1. acclivous [a'klaivas] adj. adaos. (to) accesibil (cu dat.) scară de bord. într-un spirit de înţelegere. by a mere ~ din / dintr-o / printr-o simplă întâmplare. a c c l i v o u s . (arhit.) acompaniament. 4. adj. în unanimitate. adj.v. (to) a acorda.) de accidente: pentru accidente. luare de) contact: acces. creştere.) acoladă. 1. II. -ss'b-. tren personal. întreţinere. înfăptuit. nenorocire. ajungere.) copil din Hori. talcnt(c). împăcare. a c c l i m a t i z e . 1. s. accomodation hulk [~ 'h/\lk] s. (muz. (rar) v.

câştig. debit şi credit. accumulator [3'kju:mju:lcitor] s. intr.mj s. 2. după toate regulile. by all ~s după părerea tuturor. a fi pricina (cu gen. the great ~ judecata dc apoi. corectitudine. 2. concordant.) conturi debitoare.. 4. 2. răspundere. a corespunde. accordingly [-irjli] adv. s'k-J adj. (mar. mărire. a nu ţine seama dc. ~ to him după spusele lui. a se acumula. armonică. (în mod) corespunzător.) to hand in one's ~s a-şi încheia socotelile pe lumea asta. cont ncachitat. (to) în armonie (cu). vb. on my ~ din cauza mea. a inventaria ceva. -Is-] s.) aluviune.. părere. to take an ~ of smth.). 6. potrivire. a spori prin adăugare. we see things differently ~ as we are rich or poor vedem lucrurile diferit. (muz. îr. B. zgârcit. a c c u m u l a t o r b a 11 e r y . în funcţie de. chief ~ contabil scf. avantaj. sau to ~smb. ~ to Cocker corect.) primitive ~ acumulare primitivă. (ec. (fr. a avea în vedere. îndeobşte recunoscut. strângere. (to) a acredita (pe lângă). on what ~? de ce? din ce cauză? 10. 2.) a concreşte.to ~ a hearty welcome a face o primire cordială. 1. special ~ cont special. a c c o u n t a b i l i t y . raport. (ec. 2. agriculture ~ed for 60 per cent of total exports agricultura reprezenta 60% din volumul total al exporturilor. relatare: expunere. 1. a descrie. în nici un caz. arvună. a prevedea (cu). to ~ for a sum of money a da socoteală pentru o sumă de bani. (autom. the Gospel ~ to Saint John livanghelia după loan. a (se) strânge. (telm. to take ~ of a ţine seama de. 1. for) răspunzător. proporţional. 2. (geol. 3. accreditation [a. pentru. a se răfui cu. aceumbent [o'kAmbsnt] adj. facere.). on one's own ~ pe cont propriu. el/i. c) a fi răspunzător de. salut. adj. 3. -mon şi pronunţia franceză] s. a (se) (a)cumula.d3ci. punctual. responsabil (faţă de. o'k-]. a da crezare (cu dat. on ~ of din cauza. prin urmare. accumulate [o'kju:mjulcit] vb. 2. refl. A. accoucheur [iaiku:'J"9:r. con­ formitate. temei.) naştere. of much / poetic high ~ de marc însemnătate.). cumul. opinie. (bot.) persoană care capătă concomitent mai multe grade universitare. aspect. vb. în conformitate cu. 5. (to. potrivit spuselor dvs. (with) a concorda. (jur. 1. (electr. cuvânt introductiv. a atribui ceva cuiva. fidel. current ~ a) cont curent. 3. (ec. 3. (înv. (ec. seamă. accountability [-a'biliti. contabilitate. . account day [~ idei] s.. a se armoniza (eu). a da ortul popii. 1. (v. to cast an ~ a face un calcul / o socoteală. accordant \-or\t\ adj. 1. a socoti. B. (geol. there is no ~for tastes gusturile nu se discută. acumulare.) to go to one's ~. 2.) acordeon. on all ~s.) dobândă capitalizată. to ~ from a proveni din. po­ vestire. electr. a scoate profit din. ~ to circumstances după împrejurări.) l. 1. acord. 4. creştere. (rar) accesibil. masă. om strângător. (mai ales mil. sumator. (ec. to take into ~. accounts department [o'kaunts di'puitmant] s. îngrămădire.'kri:j3n. (to) adaos (Ia). dc): he is not ~ for his actions nu este răspunzător de actele sale. d) a reprezenta. pe propria sa răspundere. on every ~ în toate privinţele. tr. în consecinţă. (amer. precis. ~ of expenses notă de cheltuieli. pi. 1. (with) a echipa. s. intr. (fr. a îmbrăca. intr. accuracy ['a?kjurosiJ s. 3. gestiune. o'k-j s. (muz. e) (fam. II. 2. a da socoteală (cu dat. atent. accretion [a. accost [o'kost] I. accountant [-snt] I. accouchement [orku:/mu:rj. serupulozitatc. 2.) socoteală. drept care. a justifica. II. a utiliza.) acumulator. (jig. accumulator box [~ rboks] s. culcat. a împăca. loc de contabil. a ţine de. a se ridica la.accordance 8 a dărui. 4. a spori. a socoti ceva. 1. contabil.) baterie de acumulatoare. acurateţa. a c c u m u l a t o r b o x . accountably [-sbli] adv. a lua în consideraţie. a creşte. (mil.) pârât. balance of ~s bilanţ. a oferi (cu dat. to ~ for a) a explica.) punct dc acumulare. agent contabil. evidenţă contabilă.) aderenţă. a c c o u n t c u r r e n t . (electr. după cunrdeelară. a (se) stoca. pi. ~ agreed upon încheierea socotelilor. a aproba. a face faţă în mod onorabil. a se adăuga. a privi ca. ~ to four decimal places cu o precizie de patru zecimale. accountancy [-ansi] s. I. to act ~ a proceda în consecinţă. staţie de încărcare a acumulatoarelor. a c c o u n t s d e p a r t m e n t . accountant officer [~ 'ofis3r] s. evidenţă contabilă. autorizat. conform cu. (electr. I can't ~ for it nu-mi pot explica asta. conj. 3.) colector. socoteală. după părerea lui. v. according [-in] I. însemnătate. răfuială. 1. accumulative [o'kjmmjuleitiv] adj. a agăţa. 1. creştere. ginecolog. a creşte. 1. (to) a se lipi (de). adj.t3ri] s. running ~cont curent. a face de petrecanie (cuiva). chartered ~ expert contabil (membru al asociaţiei Institute of Chartered Accountants). procurist. 2. a (se) colecta.) căpătare concomitentă a mai multor titluri universitare. b) operaţiuni curente. 2. efecte personale (mai ales articole de pielărie). 1. exactitate. accumulator cell [~ .v.) registru contabil. by your ~ după cum spuneţi. (for) răspunzător (de). tr. accumulator jar [~. a ţine contabilitatea.) concrcştcre. (ec. to run up on ~ with a cumpăra pe credit dc la. to settle / to square ~s with a se socoti cu. to ~smth. s-a dus pe lumea cealaltă. plată / salariu în acord. precizie. a se uni prin creştere. aglomerare. -tromonts] ş. (expert) contabil. 7. a aborda. s'km/a:1" şi pronunţia franceză] s. 1. acord. (fr. accumulator battery l~iba. (ec. cumulard. (electr. a spori. şi iutr. (med. deci.~asv.) contabilitate. contabilitate. accounts receivable [~ ri'si:vabl] s. 2. accountableness [-oblnis\ s. contabilitate. reclamat. 2. apreciere. cumulative.. obstetrician. a avea eu ce se lăuda. referinţă. (jur. referat. 3. justificabil. a aborda. accumulator plant [~rplti:nt] s. 7. on smb. I ~ myself happy mă socotesc fericit.scl] s. şeful contabilităţii. după cum anunţă. după. accretive [a?'kri:tiv. potrivit cu. joint ~cont comun. armonic.. (univ. (amer. to give a good ~ of oneself a se prezenta bine. a crede. a c e o s t II). accosting |-irjj s. this ~s for his attitude aceasta îi explică atitudinea. to ~ (for) a trage pe cineva la răspundere. a împuternici. socoteală. raport. acordeonist. (bot. II. post de contabil. (înv. 1. om econom. (ec. a izvorî din. (ec. ~ of charges speze. a c c o r d i n g as ( a c c o r d i n g II). acordeonist. a mări. accredit [o'kredit] vb. ~ to conform. 8. în felul acesta. morman. to ~ an ambassador to a government a acredita un ambasador pe lângă un guvern. 2. a înzestra. accrue [a'kru:] vb. a (se) îngrămădi.) cont curent. 1. creştere organică. foarte preţios. calculator. calculator. personal ~cont personal.) precizie planimctrică. accountable f-sbl] adj. socotitor.). privinţă. accrete [a3'kri:t. the court ~ed him guilty tribunalul 1-a considerat vinovat. a se mări. accordion player [o'ksidjnn 'plcia1"] ş. s. 2.) a acosta. (te/m. a se apropia de.) calcul. explicare. not to hold of much ~ a nu pune prea mult preţ pe. accostable [-abl] adj. 2. (geol. revizor. we may lay our ~ for / on / with ne putem aştepta la. to balance / to square an ~ a balansa / a solda un cont. to turn to (good) ~a) a valorifica. account book [o'kaunt ibukf s. potrivit (sau cu dat. suspense ~ cont tranzitoriu. with smth. a intra în vorbă cu.v. format prin acumulare.) a acorda (un pian cu altul etc. to smb. 2. to keep the ~s a ţine conturile. of no ~. a nu da prea multă importanţă (cuiva). 5. accrued interest [-d 'intrist] s. corect. a da socoteală dc. (fam. II.) a acorda acreditive (cu dat.) echipament. vb. adj. exact. on ~ în cont. 1. ~ as proporţional cu. evaluare. Accountant General [~ ^cnarol] ş. a (se) aglomera. accredited [o'krcditid] adj. b) a da scama dc. profit. în conformitate cu.) cuvă dc acumulator. răspundere. conform cu. apune ceva în scama cuiva. (fam. 1.lua în consideraţie. foarte valoros. după câte spune el. după cum spune. (bot.) it's all ~ as you (may) take it depinde cum o ici. care creşte organic sau prin adăugare.) cont. 2. în conformitate cu.) cont. accoutrements [o'ku:t3inonts. (despre opinii etc. putem H siguri că. (electr. ~ to the latest intelligence potrivit ultimelor ştiri. ~ to all accounts după toate relatările.) he made ~ that he should meet them îşi făcea socoteala că-i va întâlni. acreditat. acostare etc. consideraţie.). a armoniza. grijă. 2. clectromobil. a justifica o sumă de bani. B. 3.) a echipa.). he will be punished ~ to the seriousness of his crime va fi pedepsit în conformitate cu gravitatea crimei sale. 4.) no ~ neînsemnat. mat. socoteală. 6. importanţă. (fiz. b) a folosi. abordabil. v. prep. (amer. a zugrăvi.) universal acceptat. accounting [o'kauntin] s. 9. III. H. accordance [-sns] s. 3. accumulated work [-id rwo:k] s. calcul (şi fig. un om de nimic. a c c o r d i n g (I). c) a profita dc pe urma (cu gen. harnaşament. folos.) 3. declaraţie. in ~ with potrivit. valoare.) formaţii de acumulare. bilanţ. accrual [o'kruial] s. A.'s ~ pe socoteala cuiva. acculturation [o-kAltJb'rci/n] s. dare dc scamă.. acreditare. pi. on no ~ sub nici un motiv. prietenos. venituri şi cheltuieli. accordion [s>'ko:dj. a se considera. fără importanţă. a se înmulţi. ş. ~ to custom după obicei / tradiţie. explicabil. conform relatărilor agenţiei de ştiri. este iresponsabil. accrescence [o'krcsans] s. din toate punctele de vedere.(uruv.) acumulator.) placă de acumulator. ~ to law în conformitate cu legea. creştere.) he has gone to his ~ a murit. responsabilitate. to be (strictly) ~ ca să fiu întru totul exact. socotitor. depunere. 1. (jiz. for / on ~ of în contul (cu gen.) mânios. (ec. accounting department [~ di'po :tmant] ş. a se socoti. potrivit cu. -mom. 1.). meticulos.r] s. 1. a pune de acord. aluvio­ nara. ~ to the news agency după cum anunţă / transmite / declara agenţia de ştiri.) clement dc acumulator. notă de plată. recenzie. to ~ to a fi răspunzător faţă de.) acrescământ. după el. v. punctualitate. raţiune. to ask an ~ a cere socoteală.) culturalizare. 4. nu înţeleg (nimic). 1.krcdi'tei/sn] s. 3. accoutre [3'ku:t9r] vb. corespondenţă. (ec. account sheet [a'kaunt /i:t] ş. a man of no ~ un om fără valoare. (ec. a cerc cuiva socoteala (pentru). strângător. 2. colector. intr. grămadă. accordionist [-ist] s. I ~ him wise îl consider / îl socotesc înţelept. (bună) înţelegere. accord loan [o'koid ilounj s. a acosta. (telm. pl. justificare. account [a'kaunt] I. a (se) aduna. (în mod) explicabil. din pricina. tr. 1. payment on ~ acont. aritmetician. ~ of settlement. 2. serviciul contabilităţii. tr. motiv. scrupulos. accumulation [o'kjuimju'Iei/sn] s. (ftg.).) lucru mecanic acumulat.). 'accuracy of plotting ['aîkjurosi ov ipbtin] s. acumulativ. C. armonic. contabil şef.) zi de plăţi (la bursă).) a omorî. cuvânt de deschidere. pe măsură ce. accumulator plate [~-plcit] s. to give an ~ of a da socoteală de. de aceea. sporire. 1. 2. accumulator car [~-ka:r] s. on that ~ din pricina asta. după cum informează. 2.) electrocar. cauză. to bring/to call smb. potrivit CU. după cum suntem bogaţi sau săraci. to ~to smb. a considera. a reveni cuiva (dc drept). you'll have to ~ to me if anything happens to her o să ai dc-a face cu mine dacă i se întâmplă ceva.) a ataca. to be called to one's ~. v. to leave out of ~ a nu. conform cu. în faţa.) concrescut. frozen ~ cont blocat. accumulation point [~ 'point] ş. of small ~dc mică importanţă. 2. a trimite pe lumea cealaltă.) foaie dc decontare. lucrător la contabilitate. pricină. 12. tr. factură. a prezenta o dare dc scamă despre / asupra (cu gen. a se acorda. accurate ['rckjuritj adj.) moaşă.). continuing ~ v. account current [~ 'kAnmt] s. to give an ~ of a face o descriere (a cuiva sau a ceva). conform (cu dat. acumulare. 2. accountantship [c'kauntcnt/ip] s. accoucheuse [rajkui'/siz şi pronunţia franceză] s. potrivit (cu).). a opri. învoială. 11. a autoriza. accumulative formations [~ lb:'mci/3iiz] ş. etc.

(biol. acetyl ['aesitil] s. adj. cruzime. ploaie acidă. acetometer [laîsi'tamita1"] s. acetabula [-Ia] s. (chim. v. to ~ one's purpose/ end / aim a-şi atinge / a-şi realiza scopul. bombănitor. (gram.) acromie. 2. deprins. Achaean [s'kian] adj. (fig. tr.) montejus. (chim. a (se) oţeti. afurisit. tr. care sună. sunător. acetylene welding [~ 'wcldirjj s. acidularc. acid fastness [~ Tu:stnis] s. acidize J'rcsidaiz] vb. 1. (chim. (chim. a durca.) acetonă. acromatism. -. realizabil. s.) tendonul lui Ahile. ache [cik] I. a deprinde cu / să. (med. II. within an ~ of la un pas de. 1. acetabulum [lassi'tasbjulom]. rezistent. despre state etc. acid resisting [~ riizistirj] adj. refractar la acizi. b) (sl. acetal ['ssital] s.) măiestrie. tr. cerbicie. urâcios. a învinovăţi (de).) ocular acromatic. accusingly [-inii] adv. achieve [g't/i:v] vb.) acromatopsie. (fig. marginal. -teit] s. acuzaţii. excelent. acid brick [~ 'brik] s. inculpatul. vb. antiaeid. cu meticulozitate. acetify [a'setifai] vb. acidness ['aesidnis] s. (anat.) acidimetric. acid hydrolysis [~ hai'drolisis] s. prieten adevărat. acidulat. (muz. realizare. to ~ victory a ieşi victorios. acervate |9'so. 2. de acuzare. (chim. scârbos. aVs-[ s. aspru. ci'-] adj. inculpaţii. acetone ['assitoun] s. îngheţat. în formă dc ac. (la zaruri şi domino) unu. (chim.p r o o f .) I. as. achondroplasiac dwarf [sikondrou'pleiziaîk 'dwo:f] s. (jig. 2. (bot. 1.assit'aaldihaid] s. 2. (of) a acuza.) acromatic. acetylene generator [~ 'djenareita1") s. acid strength [~ strcrjG] s. suferind de daltonism. accurst [-t] I. (chim. II. a-şi realiza scopul sau scopurile.) acefal. pârâtor. a căpăta. a se deprinde cu ceva.) toxicoman (care foloseşte LSD). acetic acid [~ 'assidj s. acetic aldehyde [~ 'asldihaid] s. (fig.) ~ looks figură acră.) baie acidă.. (fiz. pi. achene [ei'ki:n şi '&ki:n| s.) acromatic.) (obiectiv) acromat.test] s.. to put the ~ on (austr. acidimeter [t£esi'dimit9r] s. periferic.) văduvă. oxidarc. v. II. (mai ales av. to be under an ~ of a fi acuzat de. (jig. acerous [a'sarss] adj.) minereu acicular. acru. acephalous [s'scfotos. a c c u s a t o r i a l . acetaldehyde [. a (se) oxida. s. (chim. acetylene series [~ 'su>ri:z[ s. (chim. acephala fc'sefste] s. pentru).) to be full of ~s and pains a se văita întruna. intr. e x a c e r b a t e . tr.v. acidulated [-id] adj. s. rece. a dobândi/ a câştiga vicloria. dureros. acuzator. 2.) acreală. 3.) bicarbonat. x<s-\ adj. reclamant. îndârjire.tr.) aldol.) generator de acctilcnă. a (se) oţeti. durere (continuă).) individ cu nanism acondroplazic. achondrite [ci'kondrait] s. asprime. cu ace: ascuţit. v. acctabul(um). a adapta la. (chim. fără dureri. b) cu aşa ceva nu sunt obişnuit. a se deprinde cu / să. bolnav. acrime 2. aldchidă acetică.) ~ of trumps argument suprem.) acetaldchidă. 1. -J3i] adj.) acetilcne. alean. refractar la colorare. curent. acescence [a'scsans] s. (fam. B. (chim.) acetaldchidă.z3l] s. 3. accusatival [sikjuiza'taival] adj. 2. izbândă. aceurse [s'kais] vb. a realiza. l . acheless [-lis] adj.) acctil. ispravă. 2. (bot.A. (zool. achime [a't/aim] adj. a?'s-[ vb. atent.to:ri] adj.pl] s.) a exercita presiuni asupra (cuiva). pi. ■Achilles' heel Jg'kiliiz 'hi:l] s. fărâmă. to ~ a reputation of a-şi câştiga reputaţia de.. Achiilis tendo [a'kilis 'tendou] s. acuzaţie. a c c u r s c d . şi intr. achievement [-mant] s. 1. he is ~d of having stolen smth. 3. acidosis ['sesi'dousis] s. înăcrirc.) acetificare. acuzativ. ispitire. (chim. morocănos. 4. fără acizi. a obţine. (amer. obişnuinţă. suferind.) aheu.adf 1.) sudare oxiacctilcnică. 1. a?'s-. pi. a dobândi.) s. acid radical ['aesid 'raxlik. nesuferit.) răşină acidă. a aduce o învinuire cuiva. accurateness [-nis] s. 3. accusative [a'kjuizstiv] (gram. acerose f'zessrous] adj. acidic acids [~ 'assidz] s. as's-] s. a3's-] vb. B. accusal [3'kju. (for) a nu mai putea dc dor (după). a c c u s a t i o n . fără modulaţie. blamabil. trec. acrirc. (chim. achromatization [ipkroumstai'zci/sn. A c h i l l i s t e n d o . acidify [a'sidifai. fam. (chim.) my heart ~s to see you thus mi se rupe inima să*tc văd aşa. acetate ['aesitit. (chim. acetylate |?'sctilcit.) radical acid. 2. cu furie. he will never ~ anything n-o să realizeze niciodată nimic.) acicular. acidic [a'sidik. (chim.) v. acuzator. şi intr. tr. fără culoare. glacial ~ acid acetic concentrat. s.) acetat. 1. past si jxirt. a (se) acidula.) zgură acidă. achromatism [s'kroum^tizjm.) călcâiul lui Ahilc. acru. slăbiciune. vină. acid number ['aasid 'iiAmba1"] ş. (fam. învinuire. acromatizare. acicular [s'sikjute1". accursed [-id] adj. acidulat. 2. (chim. ci'k-j s. accusing [-irj] adj. acetic. acetylene apparatus [~ sps'reitas] s. (fx?etic) v. birlic. rece.) acromatic. adj. scrupulos.) acidimetru. 1. (fam. a învăţa cu / să. tr. pi. paliditate. precizie. acidulate [s'sidjuleit. accuse [a'kjiKz] vb. (chim. (med.) acervat. acidulation [a'sidjulci/sn] s. ursuz. acid. a (se) acri. a obişnui cu / să. deprindere. acid bath [~ rba:0] s. pred. acid carbonate [~ 'kaib^nit] s. ze'k-] s. acid reaction [~ ri'ask/sn] s.) acidoză. acidly ['asstdti] adv. -njam]. 1.v.) înăcrit. 2. a învinui. (chim. a reuşi. acetyl value ['aesitil Vaslju[ s.) v. (chim. necolorat. achenium [ci'kimiam. to ~ to A.) acido-rezistent. a c i d i t y (2).) frunză aciculară.'s ~ a para lovitura cuiva. ~ of spades a) as de pică. adv. ~ t o învăţat. acid. 3. achromatic eyepiece [isekrou'mastik 'aipi:s] s. pe un ton glacial. accusation [i&kju:'zci/3n] s. acerbate ['albeit] vb. (rar) a lămuri. ac id if y . a tânji (după). -leit] adj. (opt. oxidarc.) indice dc acctil. 'set-] adj. (fam. cu acurateţa.) acid. (chim. v. v. achievable [a't/iivsbll adj. acetylene [s'setilim.pl. (tehn.vit] adj. a c i d . . săvârşire. 2. nedurcros.) daltonic. acuzare. mutră acră.) acefale.) acid acetic. achromat ['askramaH] s. reuşită. acetaldol ['assatasldolj s. (of) acuzabil. a se obişnui cu / să. acidolysis [. 1. intr. Aceldama [a'scktoma] s. daltonism. durere. dram. 1. 2. acid test [~ . succes.) al cazului acuzativ.) cauciuc regenerat (prin procedeul acid). (chim. (med. accusatorial [3'kju:zo'to:ri3l] adj. achroma [aerkroums. acidimetry [trcsi'dimitri] s. acid drops [~ 'drops] s.*krou'ma3tik] adj. cu acrime. amer. adj. areometru pentru acizi. (mineral. tr. acerbity [o'sD:biti] s.. acidulat. bomboane acidulate englezeşti. accustomedness [-nis] s. 1. a c e t y l e n e a p p a r a t u s . II. 1. acid-proof I'a3sidpru:f] adj. the ~ acuzatul.acid value accurately [-H] adv. (chim. (despre bacterii) care se dezvoltă într-un mediu acid. (fig.ce să. a c h e n e . accuser [-3r] s. b) prieten pe care te poţi bizui. lipsă de culoare.) acctilcnă.) a blestema. 2. acerose leaf [~ 'li:f] s. accused [-d] s. s. aciduric [lassi'djusrik] adj. acidity [3'siditi. Achilles* tendon [~ 'tcndsnj s. achill [a't/il] adj. (chim. II. (fig. acid lining ['assid 'laininj s.) agent dc acidularc.) concentraţie a acidului. groaznic. (opt. blestemat. nonaeid.) incriminator.) to bate an ~ a face o concesie. to bring an ~ against smb. v. campion. ace [cis] I. (chim. as'k-] s. acid slag |~ 'sheg] s. a c i d d r o p s . a îndeplini. obişnuit.re's-] vb. accusatory [a'kjmzstpri. dor.) ~in the hole a) avantaj ascuns. as's-] 1.) to trump smb. accusable [a'kjuiz^blj adj. achromatize [o'kroumstaiz. 1. 2. exactitate. îndeplinire. (zool. my head ~s mă doare capul.) acizi rezinici. a c i c u l a r . 2. acharnement [pronunţia franceză] (fr. as's-] adj. (chim. acurateţa. acid value ['aesid 'vzelju:] s. (chim. 1. (med. severitate.) încercare cu acid. (chim. şi i/(tr. a afurisi. cu grijă. aching ['cikin] I.) încercare grea. (înv. (fam. a săvârşi.obişnuit cu/să: to become/ to get ~ to smth.) indice sau coeficient de aciditate. a c c u s e r . asprime. refl. (chim. (bot. (chim. acctaldol. care poate fi făcut. II. (rar) v. (fig. (chim. cetină. a'k-. (bot.) a acetila. acieulite [3'sikjulait. 4. seria omologilor acctilcnei.tr. v. acid egg [~ egl s. acidularc. tr. acidulated drops [~ 'dropsj s. (chim. adv. aciditate. acetic [a'sktik. corect. acreală. (astron.) reacţie acidă. aceship ['eis/ip] s. (fig. accusant [a'kjuizpnt] s. aciculate [s'sikjulit. achy E'eiki] adj. acid ['aesid] I. a se obişnui eu ceva. a acuza pe cineva. acetous ['assitas} adj. 3. (chim.) fără conducător. este acuzat de a fi furat ceva. (chim. that is not what I am ~ to a) (asta) nu intră în obiceiurile melc. dureros. mină acră. 2. pred. sl. eu răceală. vb. acidification [s-sidifi'kci/^n. de acuzare. aikinit.) indice dc aciditate. acid reclaim [~ riiklcim] s. împlinire. acid freak [~ fri:k] s. 3. (med. 1. achromatic [ia. a nu fi de acord cu. (la jocul de cărţi) as. 2.) acidoliză. uzual. 1. părticică. ge'k-] vb.) a (se) acetifica. acetic. accustomed [a'kAStsmd] adj. my ears ~ with such noise înii ţiuic urechile dc atâta zgomot. acru. acetification [a'sctifi'kci/^n] s. punct vulnerabil. astringenţă.tr. a critica.) aparate pentru fabricarea acizilor. (metal. cu precizie.) acreală. (tehn. a acidula. cărămidă silica.) drog (mai ales LSD). exact.) acidoliză. laskrou-] s. (opt. a clarifica. adj. condamnabil (de. operă. acicular. acentric [o'sentrik] adj.) rezistenţa la acizi. (tehn.) acctal. acid-fast [~ 'fa:st] adj. cu răutate. acidless ['aesidlisj adj. acid apparatus 1~ aspp'reitss] s. acidulous [a'sidjulas] adj. a (se) oxida.) ahondrit. tr. accustom [a'kAstsm] vb.) achenă. suferinţă. pârâş. (fig. (bot. achromatopsy [o'kroumaptopsi. (chim. cât pe. acru. (jur. accursed şi (poetic) a blestema. (la tern's) serviciu imparabil. acid sludge [~ 'sUd3] s.) câmp de bătălie.resi'dolisis] s. de învinuire. acidifier [s'sidifaio1] s.) a acromatiza. acuzator. dc prima calitate. v. acid rain [~ rein] s. (chim. acid.) căptuşeală acidă. 2. (ist. achenia [ei'kimio] s.) acidimetru. (chim. a c e r o s e . (anat. pi. s. paloare. învinovăţire. (despre cărţi) fără început. (cazul) acuzativ. a face. a (se) acri. frecvent. realizare.) cavitatea cotiloidă.

acrogenesis [ia?krou'd3cnisiş] s. he has some ~ with French. agricultor. de partea astălaltă. loc de veci. 1. mărturisire. cunoştinţă. 1. (sl.) acnee.. pl.) acromegalic. to be ~ed acrogenic [i&krou'd3enik| adj. ascultător. triumfător. 1. a se resemna. peste drum. 6. v. că). (faţă în faţă) cu. tr. a-şi da asentimentul ia. pământ. (med. pe o ureche. acrobatic. descărcare (de). a c r o g e n i c . acoustic wave [~ 'weiv] s. a?k-[ vb. însuşire. dascăl. cu asprime. 2. (jig. adeverinţă de primire.) acustică. desăvârşirii. de cealaltă parte (cu gen. pred. (folosit ca sg. (zool. o piedică pusă de-a curmezişul şinelor. -kou-j s. 4. acrimoniously [-li] adv. ■ ajutor. pretenţiile cuiva. cucerire. acquaintance [-ons] s. cunoştinţă care ne dă dreptul să intrăm în vorbă. glandiform. a nu cunoaşte pe şi-n curmeziş.) omag. (chim. paracliser. a se da bătut etc. iritant. (amer.) gândacul-ghindei (Balaninus glandium). achiziţie. 3. acquiescence [-ons] s. a confirma. 1. dc-a legătura. aj'k-i adj. (metal. tr.). de. în curmeziş.) acolit. a fi recunoscător (cuiva). 2.) victorios. obligaţie etc. acropolises [-iz] sau acropoles [a'krop^liis] s. (agr. ştrengăreşte. dorinţă de acaparare. 1. vizavi. perpendicular pe. a-şi însuşi. Africa de Vest. dincolo. (jur. a face. pl. însetat de cunoştinţe. acock [o'tok] adj. a atinge. dintr-o parte în cealaltă. 4. (bot. acropole. (poetic) otravă. înv. adv. to strike up an ~ with a face cunoştinţă cu. de 20. 4. acrimoniousness [-nis] s. recipisă. II. (Ungv. certăreţ. receptiv. acrimonious [-askri'mounjos. (jur. acrobat. A. a comunica (despre.) aspru. adj. înţepător. a dobândi. 6. (med. a căuta (cu orice preţ) să facă cunoştinţă cu cineva. come ~ a) vino relaţii. cunoaştere.'s ~. peste. caustic. acorn nut [~ nAt] s.) imunitate dobândită. receipt a confirma primirea. (v. pl. a obţine. he is realizare. v. to go ~ the fields a cutreiera câmpiile.) filet trapezoidal. tr.) măsură de lungime acne ['a?kni[ s. 3. acru (măsură de suprafaţă de 4 046. faţă de). acquisitive [aî'kwizitiv] adj. recipisă de plată (integrală). încrucişat. hrăpăreţ. acronym I'skrsnim] s. înţepător. câştig. acquaintanceship [a'kwcintan/ip. a câştiga. (med. a c q u i r e ) . 1. acrobat ['îekrobaU. (bot. scutire. 2.). 2. în partea cealaltă. de partea cealaltă./. /. to ~ oneself with acromegaly [i^krou'mcgoli] s. to ~ oneself well of a task a mulţumire pentru. he had his arms 2. nas în nas consimte. ucenic. posedând pământ. stăpânea acrospore ['a:krouspo:r] s. la sfârşitul secolului 18. asprime. antiaerian. tr. acaparator. 2. (med. acoperire. despre ancoră) atârnat. but he does not speak the language very well across [o'kros] I.) to ~the corn a) a recunoaşte educaţie. 1. 2. acquiescent [-ant] I. nodding ~ acronymize [o'kronimaiz] vb. 3. 1. strângător. 5. consimţământ. to come I to run ~ a) a întâlni. de colo cineva. (rar) persoană înţelegătoare. a se familiariza cu. 2. deprinderi căpătate. (folosit mai ales ca sg. acknowledged [-d] adj. ♦ he improves upon ~ câştigă pe măsură încoace. 3.. from) a acknowledgement [-msnt] s. to ~ oneself of a promise a îndeplini o promisiune. (şi ~planted) suprafaţă arabilă. a realiza. chance ~ cunoştinţă întâmplătoare.). (bot. acquirer [a'kwai3ror] s. pl. things went ~ lucrurile mergeau pe dos. 2. b) a da de.) specie de crustaceu din ordinul acridine [-i:n] s. I came ~ this word in Hamlet am întâlnit acest cuvânt în Hamlet. chiorâş. acotyledonous [srkoti'Ii.). (bis. prin. docil. sarcasm. cunoscut. pl. (metal. sarcastic. refl. aprox. lăţime. to become acrogenous [3'krr>d3inas] adj. a admite. 3. a auzi de. agonisire. a încuviinţa. acridly I'askridli] adv. 2.) acrogen. pe teren accidentat. acre ['cikor] s. 2. B. 3. aclinal. înv. cos. aprobator. tr. to ~ in a aproba (fără entuziasm). 3. a acoperi. învoire (la). însuşiri dobândite. 2. ceartă la cuţite. 2. aspru. a-şi însuşi (o deprindere aderate ['assiarcitj vb. tragere antiaeriană. (fiz. adj. a răsplăti. (mai ales în cuvinte compuse) cu pământ. pred. monedă de argint emisă în Anglia pentru acquired qualities [~ 'kwolitizj s. înv.1168 m. wide ~ relaţii întinse. ironie muşcătoare. a se învoi. a sc recunoaşte învins. a forma un acronim (din). (fig. resemnare.7838 nr). direct.) pe dos. a recunoaşte. ack emma ['gek 'cmo] s. (teh/i. ~ dispute acorn-shaped [~ 'jcipt] adj. partea cealaltă. sarcasm. -ns/-] s. ieşi cu banii (pe masă).) acreală..) piuliţă înfundată. dobândire. run ~ du-te până peste drum.) soluţie dccapantă.pl s-'cupă de ghindă.) acotiledonat. dincoace. 3. în semn de recunoştinţă pentru. (bine) stabilit. cunoştinţă de buna ziua. (with. confirmare. în lungul si în latul. 2.) ~ lots drept. to throw a bridge ~ a river a construi un pod peste un râu. 2. rejl. B.) acotiledon. (ftg. a consimţi pe drum. 1. a descărca. cunoştinţe. acquired immunity [o'kwaiod i'mju. arţag. persoană care dobândeşte ceva etc. intr. 3. street / road peste drum. mărul-lupului (Ac:onitum napellus).) unda sonoră. to ~ a language a învăţa/ a-şi însuşi o limbă. generally ~d to be c recunoscut de toţi ca. a c r i d i t y . b) a alia că. (mai ales pl. 2. admis. peste. 4.). with arms (folded) ~eu braţele arc oarecare cunoştinţe de (limba) franceză. v. (bot. relaţii. pilotaj de înaltă şcoală. sau pl. 2. 1. a-şi însuşi. an obstacle laid ~ the rails acquiesce [paikwi'cs] vb. written ~ scris în curmeziş / în lat. 1. aprig. asprime (în maniere. recunoaştere. punct culminant. de-a curmezişul (cu gen. tun antiaerian. acme thread [~ 'Orcd] s. fără înclinaţie. ack-ack ['jek'zckj (sl. pornire spre ceartă. (chim. acustic. care se învoieşte. a face cunoştinţă cu cineva. executare (a unei sarcini etc.) acolit. îndeplinire. 2.acierage 10 acquire [o'kwakir] vb. a informa.. orizontal. 2. with a) a cunoaşte. acrimony f'ackrimnni] s. 1. brutal. I have never care poate fi înduplecată.). 2. 3. 1. mulţumire. (jur.) conduct auditiv.dr>n?s] adj. obţinere. (jur.) acrogeneză. familiaritate. (in) supunere (la. îmbrăcare. 1. pişcător. 5. 5. vârf. b) peste câmp. a îndeplini (o obligaţie etc. notoriu. oficială. aclinal [s'klainol. (fiz. traversează (spre mine). acridity [as'kriditi.) criză. B. cunoştinţă care nu trece dincolo de salut. II. acrid ['skrid] adj. adv.) acrobaţie. (with) a face cunoştinţă. 3. (jig. muşcător. (of. săvârşire. 1. pe deplin.) (of) a achita. a recunoaşte: a mărturisi. 2. b) a recunoaşte. prep. a găsi nevinovat (de). pl. acoustician ['a?ku:s'ti/?nl s. acquit [o'kwii] vb.) ghindă. dar nu o vorbeşte prea bine. 2. călare pe situaţie. înştiin­ ţare. acolyte ['x'kslait. it is an ~ fact e un fapt bine cunoscut. a fi acropolis [o'kropslisLpl. se achita (onorabil) de o însărcinare. come ~ such a man n-am mai întâlnit / n-am mai pomenit un om ca ăsta. peste. many-~ a-cock-horse [a'kokhxs} adv. a intra în relaţii cu. şi iutr.) acrospor. 1. a agonisi.). a n t e m e r i d i c m . gimnast. he possessed a thorough ~ with era pe deplin familiarizat cu. a întâlni. acoustics [o'kmstiks. cu acrime.) v. acridness l'a?kridnis] s. s. 1. cucerire. auditiv. să. înţelegător. de-a latul (ca gen.) recunoştinţă. sete de câştig.) acromegalic. that) acromegalic J-a3kro//mi'ga^lik] adj. erupţie de coşuri. 5. a familiariza (cu). cu care am [acut cunoştinţă.) acronim. echilibrist. cruciş. sarcastic. 1. / to get ~ed with a) a se familiariza cu. to ~ a acierage ['assiarid^] s. (anat. (entom. (med. 1.) 4. a i r m e c h a n i c . (bot. acquittance [-^ns] s. b) (fam. acorn cup [~ 'kA. a sc achita de. fam. (fig. in ~ of ca a-şi ţine o făgăduială. 1. 1. anapoda. pogon. 1. însămânţată sau de însămânţare. picant. (of) a se achita (de). 2.) strat orizontal. acotyledon [a?ikoti'li:d. A. II. (bot. speaking ~<z) persoană acrook [s'kruk] adv. ♦ to get ~ acquirable [o'kwabrobl] adj. complice. lacom. sau dial. 2. . a înştiinţa. care folded ~ his chest stătea cu braţele încrucişate (pe piept). supus.) declaraţie autentificată. (îndeobşte) (rc)cunoscut. în lat. dc-a curmezişul. b) a fi la curent eu. a line drawn ~ the road o linie perpendiculară a consimţi. recunoscut (ca autoritate). 2. to ~ (the) acquisition [-aîkwi'zi/sn] s. pl. a se întâlni eu. ackey E'a^ki] s. acreage [-rid3] s. acknowledge [ok'n^lid^. broad ~ moşii întinse. 1. a elibera (de). a aproba în mod tacit. care se poate dobândi. brutalitate. a da peste. ~ Ia. (sl. 2. Ee'k-] s. (linie) aclină. declaraţie oficială. a c r i m o n y (3). persoană cu. dobândire.niti[ s. (bot. 3. (mec. prezentat cuiva. (despre şapcă etc. 1.) acustică (a unei săli etc. rej7. b) cunoştinţă acropathy [o'knpoSi] s. (de obligaţii-. suprafaţă (calculata în acri). 1. a achita (o datorie etc. dispus să încuviinţeze. 2. 2.m] s. adv.) acridină. apogeu (şifig. 3. a se pricepe la.) achitare. a încunoştinţa. acorn ['eiko:n] s. a căpăta. cirac. în vorbe). I haven't the încrucişate. cu asprime. dc-a curmezişul. acorn beetle [~ 'bi:t![ s. 1. 1. (geol. aclinic [a'klinik. a îndeplini. în lungiş honour of his ~ nu am onoarea să-1 cunosc. de with smb.) corosiv.) 1. ca pl.) aerial ~ acrobaţii aeriene.. a mulţumi (cuiva). to have no ~ with smb.caustic.). direct. achizitor. (fig. ♦ God's Acre cimitir. pământuri. scuti. a-cockeye [o'tokaij adv. -'kaus-] s. (in) încuviinţare (pentru). spuzeală. (în) ce îl cunoşti. ceartă violentă. 3. ir. 2. gust sau miros acru / înţepător / iritant. ~ the i-au aprobat demisia. (med. 7.). to make smb. (amer. to have a wide ~ a avea relaţii întinse. sau to make the ~ of smb.) pe o parte. (of) scutire. to scrape ~ până dincolo. acquittal [-1] s. încoace. curmezişul (cu gen. 2.-ni3s] adj. adj. în faţa (cu gen.) (hotărâre judecătorească de) achitare.) scoate banii. (metal. the river is a mile ~ râul are o lăţime de o milă. 2. taste for a prinde gust pentru.) aclin. 1. acustician. anapoda. (mar.). 1. a cuceri.-roub-] s. cunoştinţă.) acolit.) forbearance is no ~ce s-a acme ['askmi] s. scoatere din cauză. acquirement [a'kwaiomant] s. a?'k-[ adj. dansator pe sârmă. înţepător. acoustic vault [a'kurstik Vo:It] s. (av. (canad. entomostraceelor (Bala/nes). pe.. chitanţă. 1. (cerc de) cunoştinţe. tovarăş. placare cu oţel. arţăgos. (folosit acrobatics [-s] s. (în) lărgime. to ~ oneself defeated etc.) plantă acrogenă. acrogen ['a:krod3en] s. aviz.) producţie la acru. dc-a latul (cu gen.~ of perfection culmea amânat nu s-a uitat. acockbill [o'kokbilj adj. a fi familiarizat eu.) I. 2. aconite ['seksnait] s. realizări 4. (prov. along and ~în lung şi în lat.) causticitate.). etc. s'k-] s. cultură. 3. (până) vizavi.). a îmbrăca. a unei datorii). (of) achitare aclinic line [~ lain] s. causti­ acoustic(al) [o'ku:stik(3l). 4. 1. a mărturisi o vină/ o greşeală. violent. 3. strâmb. 1. cultivator de pământ. 2. acrobatic [laskro'bîetik.) a oţcli. a sc îndupleca. -'kaus-| adj.) (fiz. eliberare (de o acline [o'klain. în cruce. lăcomie. citate. 1. 2. (bot.) acropatie. pe un ton răstit. cu susul în jos. (limbajul landlords mari proprietari funciari.) obligeană (Acorns calamus). acquaint [o'kwcint] vb. a placa cu oţel. acoustic duct [~ 'dAkt] s.) oţelire. cunoştinţă. acreman [-mon]. acquisitiveness [-nis] s. chitanţă. acorus J'rckoros] s. s. culme. A. acre yield ['eiks ji:ld] s. (bot. câştigare. the other members ~d in his resignation ceilalţi membri country a) de-a dreptul. acru. acremen [-men] s. certificat. (fiz. -roub-] adj.) boltă acustică. (rar) v. copiilor) călare. (bot. pe. acred [-d[ adj.

3. actinism ['aîktinizaml s.) acrilaldchidă.) armată activă / de operaţiuni. in ~în realitate. interimar. în funcţiune. to ~ the (part of a) judge a face pc judecătorul. urmărire. în activitate. (av. to ~ up to one's principles a) a se purta conform principiilor sale: b) a-şi pune principiile în practică. to ~upon a) v. active-minded [~ 'maindid. fapta. am găsit uşa deschisă. activant. curent. activ(iz)at. real.) actinie. actual size [~ 'saiz] s. (chim. a one-~ comedy (o) comedie într-un act. A. (fiz.) ~ of faith auto-dafe. a pune în mişcare. acţiune. a fi (în chip dc). pentru scenă. turbină activă. document. (nul. ready for ~ gata dc acţiune. realmente.) v. activ. actuary ['sktjucri. -njs]. ager. a acţiona asupra (cu gen. parte. vb.) actiniu. ~ and deed a) document oficial. dinamism. act (dintr-o piesă). a acţiona pornind dc la. agent. activate ['ajktivcit] vb. (chim. s. actuator I'a3ktju. II. caught / token in the ~ prins asupra faptului. un om activ. vb. uz. a interpreta (un rol). neobosit. (teatru) a juca. vioi. actualitate 2. legare de realităţi concrete (în artă). b) a acţiona pe baza (cu gen. real. to ~ upon smb. (mai ales tehn. to *-one's part well a-şi juca bine rolul. (tehn. în funcţie. (tehn. 1. (folosit ca sg. to ~ well a proceda just.) 1. (despre o piesă de teatru. 1.) acid acrilic. /luptă. rază dc acţiune (a unui avion. acrylic [a'krilik] adj.) activ. a intenta cuiva un proces. Act of Oblivion amnistie. lege. existenţă reală: pl. (chim.) actinobaciloză. ~ed by prejudice influenţat de prejudecăţi. hârtie. realism. 3. (tehn. vioi (la minte). muncitor care a mărit productivitatea muncii sale sau a echipei din care face parte. act. însemnări actuality [-rektju'a^liti. I ~ found the door open spre marea mea surprindere. ~ in the world market înviorare a pieţei mondiale.) acţiune judiciară. mărime naturală. eficienţă. 3. activ. om dc acţiune. acting [-in] I. b) a se răfui cu cineva.) acrilic. ~ volcano vulcan activ. (fiz. actinias [~z] şi actiniae [ak'linii:] s. a se conduce după. 4.) preţ dc cumpărare. treaz. 4. 1 actuarial statistics [. acţiune.. în prezent. b) a proceda conform cu. starea actuală ad-interim.pl. funcţionar dc registratură. a aetiv(iz)a. a acţiona după / potrivit (cu dat. B. he was only ~ing omul nu era bolnav dc-adevărat. în acţiune.) a acţiona. actualize ['rektjuslaiz. actual energy [~ 'cnsdji] s.) a activa. 5. (med. execuţie. activitate. a acţiona. activated carbon [~ 'kerban] s. (fiz. a întruchipa (un personaj). a da în judecată. în fapt. to enter / to lay an pornire. 3. (te/m. fapt.) a face radioactiv.) a juca teatru. act de credinţa. he was caught in the (very) ~ of committing a crime a fost prins chiar în clipa când săvârşea o crimă. (med.) actino-chimic. (fiz. (despre un mecanism) dc comandă. administrator girant. (ec. (tehn. in — în serviciu activ / combatant. pl.) actinie. neadormit. desfăşurare. efect. actionary [-ari] s. (chim. acrodermatitis [a. (fig. a realiza.) actină. 3. actual. (chim-. 1.. active load [~ 'loud] s. efectiv. practic. Commencement Act a) actul / solemnitatea conferirii diplomelor. ~s speak louder than words faptele ~d by jealousy împins dc gelozie. act [askt] I.) action turbine [~ 'ts:bin] ş. 2. actual l'aîktjuph-t/u-] adj. delegat.) energic cinetică. actinograpli [ask'tinougrcKf] s. (tehn. 2. actinie [a?k'tinik] adj.) armată permanentă. (tehn. biol. . to~as an interpreter a servi drept tălmaci / interpret. a da ghes (cuiva). a se preface.ktju'ci/3n] s. 5.k'tinoUpd9:m?'taitis] s. veridicitate.) actinism. actuar. autor (al unei acţiuni). îmboldit. ~ of charity act de caritate. a activiza. tr. caracter pătrunzător. 1.) activ.11 acuity smb. verb tranzitiv. 2. a împlini.) peşteră vie. condiţii reale. 1. 2. (jur. hotărâre. Act of Grace act de graţie.).. cu adevărat. viaţă.<ektris] s. în fapt. administrator delegat. 1. active sphere [~ 'sfiarj s. (rar) ascuţime.) turbină cu acţiune. active list [~ 'list] s. fotosensibilitatc. a imita. b) obligaţiune. to come out of ~ a ieşi din luptă. -t/u-] s.) actinograf. active cave [~ 'keiv| s. a da ghes (cuiva). mişcare. 7. 2. to ~for the best a face tot ce-i stă în putinţă. (fiz. 2. (înv. accelerat. [aptă. (chim. 3. active service list [~ 'list] s. odihnă activă. se prefăcea doar.'s suggestion a pune în aplicare propunerea cuiva. 3. (teatru) piesă care poate fi jucată. b) a pune în aplicare. 3. lucrare. (fot. însufleţit. 2.) 1. mii. -t/u-] s. a influenţa. textul piesei (cu indicaţii. (vet. în formă de acrostih. (chim. c) a trage pe cineva pe sfoară. în activitate. lista ofiţerilor din armata activă. zel. acţiune. simulează. (hidr. (chim. I deliver this as my ~and deed semnat propriu.) aprox. sensibilitate la lumină. muncă. a servi ca.) activator. (fam. (teatru) stock ~ actor aparţinând unei trupe permanente. (jig. adj. 1. actress ['. (arte) mişcare. actuation |ra. titlu.) cont activ dc operaţiuni. 1.-1 ~ed on your advice am făcut după cum m-ai sfătuit. a man of ~ un actuating [-in ] adj. cadrele active ale armatei. (gram. a unei antene etc.) sarcină utilă. activation [lîekti'vei/an] s. document juridic. interpretare. 2. în realitate. uric. ascuţime. (fot. an ~ mind spirit practic.-njsm] s. a grăbi. stimulat. active army [~ 'a:ini] s. the brake refused to ~ frâna nu mai voia să funcţioneze. 3. b) ziua decernării titlurilor (la colegii şi universităţi). actinia [sk'tinia.) acuity [s'kjuiti] s. întreprindere. lucrare.) statistică actuarială. actinobacillosis [ajk'tinou-bassi'lousis] s. proces: judecată. 2. realist. 1. acum. în curs. 1. the ~ of walking mersul.). acrost [-t] adv.). animat. număr de program. într-adevăr.) care poate fi jucat. 4. 2. (chim. (fig. ^against smb. înfăptuire. în fapt. activ. to bring / to take an ~ against smb. 3. contrar legii. 2.) imunitate activă.) verb activ. 5. actor |'a2kt3rJs. funcţionare. 6. (ist. unei jwvestiri). concret. care pune în mişcare. etc.) a juca rolul de. (teatru) repetiţie. prins în flagrant delict. to put out of ~ a scoate din acţiune. destinată scenei. she is very ~for her age este foarte vioaie pentru vârsta ei. plângere. 1. let us take an ~ case să luăm un ea/.iis] s. a simula. clement dc execuţie. 2.) (ec. a înrâuri.) acuitate.ka:ban] s.) actual. a acţiona în numele cuiva. act. (teatru.) motrice. calculator (la societăţile de asigurare). on the ~în serviciu activ. activist ['Eektivist] s. trupă dc actori.).) activ. ascuţiş. activitate. actinometer liskti'iiomita "] s. influenţă. agil. 1. actual cost [~ 'kr>stj s. the ~ position situaţia actuală. a proceda cum trebuie.muncitorească. II. fără îndoială. dezastru neprevăzut. acrylic acid [~ Jaesid] s. ~ debts creanţe active. manetă dc reclamaţic. active rest f 'rest] s. (amer. -t/u-] vb. ase supăra pe cineva.) forţă propriu-zisă. acuitate. (fiz. 1. II.) acţiune. gravitate. (jig. teatral.) traiectorie reală. acting play [~ 'piei] s. viteză reală. the man's illness was not real.) acţiune. action ['sk/pnl I.. mecanism. a descrie (în mod) realist. b) calamitate naturală. (chim. teză de licenţă sau de doctorat. desfăşurarea conflictului. -t/u-J adv. (gram.) serviciu activ. acrostic [s'krostik] I. (med. (ec. intr.) a funcţiona. (şaradă în) acrostih. actionable [-ob\] adj. chim. un rol etc. (înv. puls slab. 2. to go into ~ a intra în acţiune comandă. legare dc viaţă.) cărbune activ. active verb [~ 'v3:b] s. a fi (în rol dc) judecător. active immunity \~ i'mju:niti| s. (canad. 2. tr. (med. iute. amnistie. în oficiu. edict. activity [ask'tiviti] s. to ~as a avea calitatea de. 6. actriţă.).'--■--1 adj. a funcţiona ca. actual plate [~ 'pleit] s. a c t i v e l i s t . graţiere. 1. -t/u-j s. a deschide acţiune împotriva cuiva. 1. active force [~ To:s] s. realitate. înrâurire. actinomycosis [îek'tinoumai'kousis] s. servomotor. neobosit. (amer. manevrare.) activ(iz)are activator ['a?ktiveit3r] s. cărbune activ(at).) a pune în mişcare.) activist. muncitor. 4. a înrâuri. acţionar. în luptă. a merge. acrostih. sprinten. 3. cu siguranţă. activity room [~ ru(:)m] s.) a to the word îşi potrivea fapta cu vorba.) inert. 2. a îndemna. actually ['a?ktjii3li. anti-labour ~ lege an ti. a porni imediat la acţiune. (chim. 3. an ~ fact un fapt real / autentic.) actinometru. active ['aîktivj I. in ~fact în realitate. luptă.) notar. a face pe. sferă dc activitate. (fiz. to ~ on a) a influenţa. actuating motor [~ 'rnouta1"] s. to ~ up to one's promise a-şi ţine /a-şi îndeplini promisiunea. a acţiona. a fi actor.) / conform cu (sau cu dat.) v. active voice [~ 'v. acţiune. 3. actinometry [Eekti'nomitril s.) acrilat. (electr. tr. (nul. (teatru) a juca.) a bad ~ om pe care nu te poţi bizui. 1. (med. real. a pune în practică. 4.) Act of Navigation Legea Navigaţiei (1651). actor. a împinge. Act of Parliament lege votată de parlament. chim. existent. actino-chemistry [skitinou 'kcmistri] s.) care dă temei pentru darea în judecată.eit3r[ s. actual speed [~ 'spi:d] s.) motor dc pornire. acting copy [~ . a da viaţă (unui fapt.) actinometrie. (pal. 1. -t/u-] vb. r acting over [~ 'ouv9 ] s. a lua masuri dc rigoare.) diateză activă. (mil. grefier.. a c r o s s . he ~ began to swear merse până acolo încât începu să înjure. 1. to take prompt ~ excita. supleant. sunt mai grăitoare decât vorbele.) sarcină activă. ~ofheat acţiunea căldurii. actual path [~ 'pa:6] s. prep. s. (pop.) acţiuni cotate în ziarele cotidiene. plimbarea. 5.) viteză de drum. a simula.) absenţa pulsului. there was an ~ demand for wool lâna era foarte căutată. acţiune. (jur. tr.) a forma. sală de festivităţi (în şcoli). a) a pedepsi pe cineva. II. tr. ~ of God a) forţă majoră. actual load ['aîktjusl 'loudj s. s. 1. adevărat. (fiz. putere. to go in for ~ a (a lucrurilor). 3. actable ['asktabpl] adj. harnic.) lista ofiţerilor activi. artistă. acrotism ['askrOHtizpni] s. a completa. a proceda: a se comporta. (gram.) a influenţa.) actinodermatită. (mii. actin f'Eektin] s. pi. (jur. energic.aîktju'Earial sta'tistiks] ş. alcohol ~s on the brain alcoolul acţionează asupra creierului. 8.aîktjuolai'zci/on. (biol. face teatru. acrylate ['cckrileit] s. a face pe tălmaciul. în momentul dc faţă. a reprezenta pc cineva. contemporan. s.) spectru chimic. (mil. ~ of the heart activitatea inimii: to be in ~ a fi în acţiune. dinamic. concret. mărime reală. faptă / acţiune caritabilă / miloasă: (rel. in ~în acţiune.tr. (amer. adj. to ~ up to a) a fi la înălţimea (cu gen. active carbon [~ .) taler real.) to put it ~ smb. hrisov. the Acts of the Apostles laptele apostolilor.) serviciu combatant. se preface. to ~ for smb. forţă. a acţiona. 2. (mii. făptuitor. active-limbed [~ 'limd] adj. a funcţiona. isteţ. (mil. (mii. ilegal. 5. (geol. ase certa eu cineva. (teatru) joc. a se purta. a actualiza. a iuţi. t o ~ o n. (tehn. 1. de manevră. a accelera. care aduce dobândă. (zool. active stock |~ 'stok] s. 3. to ~(the part of) Othello a juca/ a interpreta rolul lui Othello. 2. ~measures măsuri eficace. 1. a se socoti cu cineva. 2. rezoluţie (a parlamentului sau a justiţiei). (ec. 2. adj. energie. 2. acrylaldehyde [txkril'aeldihaid] s. 2. ~ active service [~ 's9:visj s. actualmente.) actinoinicoză. activize ['a?ktivaiz] vb. actualization [. a proceda după sfatul cuiva.) a îmboldi. (fig. to ~ the fool a face pe nebunul. actinie spectrum [~ 'spectram] s. actinium [sk'tinism. act.) it's mere ~ joacă teatru. active account [~ s'kaunt] s. 7. a proceda conform (cu dat.). (jig. 1. 2. acting company [~ ikAmpsni] s. contabil. eficace. proces. a înrâuri. chim. he suited the ~ actuate ['asktjueit. punere în mişcare sau funcţiune. actionless [-lis] adj. artist. a se manifesta. actualizare. decret. activated [-id] adj. action radius ['eek/pn 'rcidias] s. 2. lit. acţiune. (teatru) rol scris pentru actor. acting manager [~ 'masnid^P1"] s.(ec. etc. ~ of justice act de dreptate.) caracter acut.kopi] s.

heart of ~ inimă de piatră. a cita. adder's grass [~ gra:s] ş. addresser [c'dres?1"] s. chim. ascuţit. persoană căreia i te adresezi (în scris sau oral).) adenom. a d a p t a b i l i t y .) mărul lui Adam. zicală.) viperă (Viperina). 1. de pe vremea lui tata Noe. (mat. -mamt] I. what is your ~? ce adresă aveţi? 3. 6. to ~ oneself to drinking a se deda băuturii.-d. vorbă din bătrâni. a consacra. de la a d v e r t i s e m e n t .) dependinţă. for) a adapta (la. cap) zăpăcit. morfinoman. addressograph [3'drcsougra:l'l ş. A. acomodabil.v. aVd-]. addendum flank [~ fhenk] s. (to) a se adapta. doză electromagnetică. suplu. năpârcă (Pelias berus). perspicace. (muşchi) aductor. a ajusta. 1.) adenină. to ~ proofs a aduce dovezi. comunicare. addressee [laxlre'si:] s. she had ~ed herself to the circumstances se adaptase împrejurărilor. 3. s. adj. piatră scumpă.pl] s. addle-head ['aedl hed] s. patimă. de fier. a invoca. adresograf.) aparat de copiat şi multiplicat. flexibil. adagiu. a se deda (cu dat. -nja] s. ~ to dedat. (tehn. a adresa. additional [o'di/anal] adj. răsunător. adder-footed [~ Tutid. . (î/iv. stâncă de neclintit. ajustare. 1. pl. 3. II. construcţie anexă. spor. nebun. (jig. a pretexta. adduct [o'dAkt] vb. a d a m i t e . (tehn. adamite [ axlomait] s.) ~ to the ground adaptare la teren.) I know no more than ~ where he is habar n-am unde ar putea să fie. s. strident. 3. prelucrare. adapt [o'da^pt] vb. additional metal [o'dijsnl' metlj s. zăpăcit. adapter sleeve [~ sli:v] s. (to) în plus (faţă de). locaţie din memoria unui calculator. (amer.) tub profilat. (manşon de) reducţie. fără cap. (tehn. adj. 1. (tin. care se adaptează (uşor). (to) a aplica (la).) adaos. a face o adunare.) fereguţă (Polypodium vulgare). a trimite. to ~ to a dedica. a adresa o scrisoare cuiva. calul-dracului. a goli. omagii. he ~es all his powers to this task îşi dedică / îşi închină / îşi consacră toate forţele acestei sarcini. descreierat. (fam. adenoid [a. (tehn. to ~ oneself to smb. 1.) (despre muşchi etc. acuteness [o'kju:tnis] s.tr.) a apropia de linia mediană. to ~ in a include. a prelucra (pentru). a colabora la. aday [a'dei] adv. a pune pe listă. ad [a3d| (fam. drinking ~ beţiv. adamantine baedo'niEentain. adding machine ['axhrj ma'/iin] s. a d d 1 c . interlocutor. adder-like [~ laik] adj.h c a d . rob al unei patimi. adding unit |~ 'junit] s. alcoolic.pl. 1. a consacra. 2. tr. to ~ together / up a aduna. 2. a se apuca de. tr. glandular. adaptive [o'da. adenitis [raxli'naitis] s. a aduce (înainte). adenia [a?'di:ni9. (chim. 2. clădire anexă.) iarbă-moale (Stellaria holostea). completare. prelungitor. ascuţime (a unui unghi etc. a închina (cu dat. in ~în plus.). adaptableness [-oblnisj s. (despre ouă) a se strica. nătărău. adresare. plus. s. în afară de acestea. 2. delicat. 1. pătrunzător. (rar) cu desăvârşire surd. pricepere. common ~ viperă. a deşerta (un ou). adcncctoniic. additional charges [~ 't/a:d3iz] ş. intr. 2. a d d e r 1 (3). (med.pătimaş. (chim. adder-deaf ['axia 'dci'\ adj. gravitate etc. (tehn. de neînfrânt. (geam. a se apuca de băut.) adenoid. (despre boli) acut. banană. politeţe. 2.). b) i-am vorbit. adăugire. adăugitor. cheltuieli adiţionale / suplimentare. adder's fern ['axtoz fo:n] s. to ~from a adapta după (un original etc. v. 1. adder's spit [~ spit] s. to ~ a letter to smb. adapting pipe [o'da?ptirj 'paipj. adenopathy [-ajdi'nopaQi] s. Adam ['axtem] s.) bor cristalizat. a se adresa (cuiva). aiurit. adăugat (la). adj. dedare la. acutely [o'kjuitli] adv. Adamic [o'damiik] adj. (fig. aceasta se adaugă la cheltuială. 3. a d d e r 1 (2). producere. ~ pain durere acută. (mine) alice de oţel călit (folosite Ia forat). smintit. viciu (al băuturii etc. ş. 3. grav. şarpe. cuvânt (de deschidere).). (fam. to ~ a meeting a vorbi / a lua cuvântul Ia o întrunire. (boţ. 4. adaptare. address [s'drcs] I. additional postage [~ 'poustidj] s. tr. discernământ. ~'to this that să mai adăugăm că. granit. autor al unei adaptări. v.) număr care identifică un anumit canal sau o anumită interfaţă de intrare /ieşire a unui (micro)sistem de calcul. (mineral. II. addle-brain |~ brein] s. (mai ales pl.) aducţiunc. mai mult decât atât. (infor.) adenie.) since ~ was a boy de când cu moş Adam.) a aduna.) I don't know him from ~ habar n-am cine este (el). 5. a se aduna. (poetic) cu picioare de balaur. 1. adamant. plin de tact.ptiv] adj. acute-angled [~ 'asngld] adj. (med. adamantine spar [~ 'spa:r] s. potrivire. ~ ear ureche fină. adapter coupling [~ 'kAplinJ s. neperiodic. '—■--] adj. addled ['aedld] adj. 2. 3. acuminate [a'kjuimincit] adj. cal-de-apă (Libelhda). addictive [c'diktivj adj.). 4. (zool. [o'dikt] vb. corp străin. sumator (la maşinile de calcul electrice). cocaine ~cocainoman. petiţionar. a se cloci. anexă. B. completare. acyclic [o'saiklik. 1. (biol.. address book l~ 'buk] s. adenda. a obişnui. 1. vârf. (med. deprindere. this ~s to the expense aceasta măreşte cheltuielile.'(de) neînduplecat. 3. adduce [s'djurs] vb. a mai spune. pătrundere. (tehn. repertoar de adrese. 2. (to) a adăuga. (muz. maşină de calculat. supleţe. aclimatizare. 5. adduction [o'dAkJon] s. 1. acomodare a ochilor. to ~ to a contribui la. II.) capul dintelui (la un angrenaj dinţat). (despre minte. o'sik-] adj. suprataxă (poştală).) şenilă.>n-lI. 2. 1. ascuţit. (entom.adi. a pune Ia socoteală. tare. tr. a prezenta. 2. A. additional building [~ 'bildin] s.) untul-vacii (Orchis morio). adenoma [rzedi'noumo] s. acute angle [~ 'fengl] s.) fier. B. a d d i t i o n a l . light ~ / acomodare vizuală. a socoti. a se deprinde (cu). dispozitiv automat de imprimare a adre­ selor pe corespondenţă.) (manşon de) reducţie. 4. al Iui Adam. adamit. Adam's ale ['aîdamzeil] s. he ~ed himself to study se puse pe învăţătură. oţel. -dap-] A\ 1. a face suma / totalul/ socoteala globală. (în mod) fin. rejl.) adenopatie. aducere. adaptation [<xdxp'tcifm\. (to) a adapta.) adresă.) metal secundar. 'geda-J s. înţelegere.) punct (prelungind o notă cu jumătate). menţionare. (despre ouă) stricat..'dinoid. addendum [a'dendsm. (to. Ii. complementar.) ascuţit. dispozitiv de colectare. lămâie. s. a acomoda (la). B. (mineral. salutări respectuoase. (despre droguri) care produce obişnuinţă / dependenţă.) apă chioară. 1.) flying ~ libelulă. (bot. to ~ on a adăuga. capacitate de adaptare / acomodare / ajustare. implacabil.). agerime. mai mult. 1. maşină de adunat. (despre ouă) stricat. (med.). 1. 3. (v. adaptabilitate. (bot.) corindon. discurs. 2. adenine ['a?dcni(:)n. (mat. (tare) cadiamantul.). 2. a se lăsa târât de. prezentare. ~ of a musical composition adaptarea unei compoziţii muzicale. adder2 s. prelucrare (pentru scenă. adaptare.) semn de prelungire. (chim. adder's tongue [~ tArj] s. a se adăuga. amer. drug ~ persoană care are patima stupefiantelor. de granit. 3. tr. acute [o'kkju:t] adj.) de năpârcă. addenda [o'dcndo. 2. a lua cuvântul / a vorbi în faţa (cu gen. (to) care poate fi adunat. II. asurzitor.) termen al adunării. 2. aranjament. durere puternică.). anat. Addison's disease ['axlisnz di'zkz] s. addible j'axhbl.) răculeţ (Polygonum bistoria). A. 1. (mat. adamine ['asdamin. a se altera. în afară de. (tehn. aritmometru. Adam's apple [~ ■a. (uşor) adaptabil. intr. B. will of ~ voinţă de fier / oţel. adamantin. 2. (despre sunete) ascuţit.) boala lui Addison. (marc) sensibilitate.) to ~ up a avea sens. amidopurină. adder's meat [~ mi:t] s. 2. 2. adăugire. a se pune pe (treabă etc. adăugă ci. v. a se potrivi (cu o situaţie etc. adder1 |'cedor] s. m-am adresat Iui. adaos. a potrivi. 2. adaptability [-obiliti] s. 2. a mai pune (Ia). a se adresa cuiva.s. (med. (anat. addle l'sedl] I. citare. 1. perspicacitate. şi-tin] I. diamant.) limba-şarpelui (Ophioglossum vulgatum). adder's wort 1~ we:t] s. II. ([x>ligr. (med. a adăuga.) a zăpăci.kjupArjkt/or] s.) adenită. a aduna. de nebiruit. addict I. adapter fa'daopto1'] s. acute accent [~ 'aîkssnt] ş.) prese.(fig-) indestructibil. (anat. adiţional. a deprinde (cu). 2. 3. 4. inflexibil. ~ to înclinaţie / aplecare spre. I ~ed myself to him a) m-am adresat lui (cu o rugăminte etc. expeditor.) aditiv. addressful [a'drcsfuf] adj. (şi sea ~) (iht.h e a d . adaos. it all ~ed up to a really good entertainment una peste alta.A. Adam's needle [~ ini:dlj s. veninos. a d d l e . (med. asd-1 s.) ferigă-de-câmp (Pteris aquilina). a vorbi cu. acuitate. addiction [o'dik/^n] s.) adenoide. lăsare în voia (unei patimi).) unghi ascuţit. 1 / — un şiling pe zi.) magnetic. 3. de ţesut limfatic. (bot. (ftg. (mil. acut.) acul-doamnei (Scandix pecten Veneris). Adam. II. ascuţime. auz fin. in ~ to pe lângă. adductor |9'dAktor] s. 2. additionally [a'di/anali] adv.) adenotornic. intens. 2. pentru). a-şi împuia capul. ~ sight vedere pătrunzătoare. acupuncture ['a. (jig. destinatar. (/nat. vb. addition [o'dijon] s. maniere alese. addend ['axlend] ş. 4. 4. addicted [a'diktid] adj. (constr.) acuminat. additionary [s'di/pnari] adj. cap sec. adder fly [~ flai] s. (fam.).) flancul capului (la angrenaje). when he ~es the House când ia cuvântul în parlament. (med. 2. racord. to ~ fuel / oil to the fire / flame a turna gaz peste foc.) a aduna.) adamit. to ~ oneself to a se lăsa în voia (cu gen. a c u t e ) . invocare. a aiuri. rejl. a intra în vorba cu. 'askjumen] s. 2. adage ['asdid3J s. (geam.) adaptor. adder's spear [~ spior] s. to pay one's ~es to a lady a face curte unci doamne. 2. adenotomy baxli'notami] s. a încâlci.) maşină de adunat. "I'll come later" he ~ed "voi veni mai târziu". a fost o distracţie pe cinste. 2. pătrunzător. a îndruma.v. aciclic. 1. to ~ the means to the end a adapta mijloacele scopului. adder hate [~ heit] s.). (mil.) adunare. a include. 1. tact.acumen 12 acumen [o'kju:mcn. 6-aminopurină. to be ~ to entreaties a fi (de) neînduplecat. (fiziol. 4. acomodare. A. ură înverşunată / de moarte. cu unghiuri ascuţite. a pune paie pe foc. alonjă. (bot. amer. (bot. (electr. sporeşte cheltuielile. clocit. adder fish [~ fij] s. găunos. îndemânare. (ca) de viperă. vicios. a îndrepta. a concorda. v. pe zi. (de) neclintit.) cap de redare. adresă. vegetaţie adenoidă. deprindere cu (o anumită) lumină. radio etc. a se obişnui. to ~onese!f to a vice a se deda unui viciu. alterat. folosirea terenului. a-şi bate capul. suplimentar. (metal. to ~ for the stage a adapta pentru scenă. 1. acut. 1. addle-brained [~ breind] adj. sumator. adamant ['sedomont. (muz-) adagio. tr. 1. ~to drinking beţiv. -ibl] adj. to ~ one's head / brain a-şi umple capul. a se acomoda (Ia). 6. adagio [D'da:d3tou| adv. a se strânge. 1. additive ['axlitiv] adj.) acupunctura. accent ascuţit. proverb. L'sedikt] s.). to ~ up to a constitui laolaltă.) sec. (rar) v. (fam. ecran. (anat. flexibilitate.). add [aed] vb. 1. refl. ţeava fasonată. vb. maşină de calculat. clocit. a dedica.) ac-de-marc (Syngnathus acuş). dedicat (cu dat. adaptable [-abl] adj.) bucşă de strângere. a d d e r ' s t o n g u e . 4. addle-pate [~ peit] s. pl. greu. (înv. de nezdruncinat. salut respectuos. (ca) de şarpe. -main] s. agendă.v. (bot. a închiria.

2. a adapta. 3. nepremeditat. a elucida. 4. (lat.). a pune împreună.) atribut. 1. a face exact.) 4. (to) a se lipi (de). adjudicator [a'd3u:dikeitar] s. adminicle [red'minikl] s. a judeca. 2. a suspenda şedinţa. intr. între timp. intr.) adiacent.) montare. subsidiar. bibiotecă cu rafturi mobile. adhesion weight [~ weit] s. secundar. a crede. b) a-şi forma o părere despre. (tehn. constanţă / consecvenţă în. secţie de asamblare. adjustage [o'd3A. B. a acomoda (la). adjustable [-abl] adj. 2. 2. judecător. adhesive power [sd'hiisiv 'pau3 r | s.) inel de montare / fixare. to ~ to a proposal a se declara de acord cu o propunere. (constr. a corecta. adjutant general [~ ^cn^rl] s. adj. poartă. (chim. (in) priceput. adieu [o'dju:] (fr. adjutancy ['aed3Utpnsi. (şi ~ bird) (omit. rar) profesor adjunct. adjourn [a'd33:n] vb.).) v. adherent [^d'hbrant. adjunct. adjectival [ired3ck'taivpl. la discreţie. (med. a rămâne credincios (cu dat. 3.) reglare a tirului. (luare de) jurământ.) adipos. (mii. 1. potrivit. a fi de acord (cu).) ad interim.). ♦ to ~ an oath a presta un jurământ.) reglabil. (gram. 2. (to) a potrivi. adj. tr. nivelare. comcnsurabilitate: proporţie justă. s. a rămâne la.) joc de ajustaj. adaptabil. interj. judecare. to ~ to a contribui la. potrivire. II. (to) a adjudeca. a pedepsi cu. a d h e r e n t (II). adherence sand [~ sa?nd] s. 3. ~ help ajutor eficace. montor. 1. (tehn.) dispozitiv de reglare. adjusting key [~ 'ki:J s. însuşire. vecinătate.) v. (astron. corespunzătoare. venire. adequacy ['asdikwgsi] s. 1. s. a regla. potrivire. adjunct.) atracţie moleculară. adjacency matrix [~ -mcitriks] s. a atribui. 7.). conjurarc. a implora. alipire.adj. (to) adeziune. (lat. (tehn. adjudg(e)ment [-mont] s. 2. (v. adiabatic. adecvare. (to) alăturat. adjustment curve [~ k3:v] s.).) a administra. a întrerupe (o şedinţă. 1. adjournment [a^ommont] s. s.) adipoză.) to ~ to a) a adera la. instalator. competent. grăsime animală.) propoziţie relativă. tr. guilty a găsi vinovat / a declara vinovat pe cineva. echivalent. adiposis faxlipousis] s. 2. intr. a aplana. clichet. s. adjoining [-irj] adj. 1. (psih. a găsi (vinovat. (jur. vâscozitatc.) supraveghetor. de adeziune. rocă învecinată cu un zăcământ util. antreprenor. ş.) 1. dispozitiv de reglare. adjusting man [~ maen] s. a se învecina.stid3] s. ş. intr. a ridica şedinţa. -man] s. iutr. icidais-] (fiz. 1. (geam.) hală de montare. admen ['asdmcn. adequate l'zedikwit] adj. vecin. adjusting error [~ -era1"] s. adiacentă. a schimba locul. 2.) ad infinitum. adjuster [3Fd3ASt3r] s. (to) completare. (înv. 1. ţeava de scurgere. a fi judecător.) adjectival. lipit (de). nivelă verticală. galerie principală de pătrundere. pi. (înv. 2.. a lega prin jurământ. adjust [s'd3Ast] vb. a repartiza. banda adezivă / de lipit. (tehn. la infinit. (înv. adjustable spanner [~ 'spasna1"] s. ţinere (cu gen. cui de blocare. 2. (tehn. (mine) nivelul unui galerii de coastă. 2. sunt vecine. a se muta (în altă sală etc. acces. expert (în. partizan.) (capacitate de) aderenţă. ~of adjudecare (cu geu. (mii.) rocă laterală. a vorbi liber (în faţa microfonului).) mecanism de reglare. a socoti. adaptare. obezitate. aed-] vb. atelier de montaj. aderent.) unghiuri adiacente. adeziune. adjunct ['a^ArjÂt] I. the court ~ed curtea a suspendat şedinţa. sprijin. A. care se lipeşte. -'hi:ziv| I. adjuster bolt [~ boult] s. (înv. nisip de aderenţă. to make / to take one's ~(s) a-şi lua adio. 2. admeasurement [axTme3 ornant] s. 2. a împărţi. a declara. folositor. b) devotament / fidelitate / credinţă faţă de. credinţă/fidelitate faţă de. 2. a suspenda. II. 1. a ruga fierbinte / stăruitor. ad interim [red 'intsrim] adv.) aderenţă. ajutător. pervaz. adhesive water [~ 'w:>:t3r] s. de adeziune. adj. partizan. versat. adjusting [9'd3Astin] adj. ajutor. a fi arbitru (într-o chestiune).). admeasure [a. a împăca (o ceartă). a funcţiona ca administrator.p/. a bate cu băţul. adeziune. ~ to a) respectare. to ~ the cane a administra o bătaie. dimensiune.) (to) a consimţi (la). a atribui. 3'dcpt] I. asamblare. adequateness [-nis] s. adjective ['a2d3cktiv] I. adjunct. a pronunţa.) forţă adezivă. anexă. 3. curbă sau Unic adiabatică. 2. adj. a d e q u a c y .) atracţie moleculară. 1. acceptare (cu gen. a fi vecin cu. (to) a se acomoda (cu). potrivire. (tehn. proporţio­ nalitatc. adjacent plank [~ 'plsnk] s. II. 1. a considera. (tehn. a d j u s t m e n t . (rar) departe.) aderenţă. grăsos. (ist. a improviza (în fata microfonului sau pe scenă). 2. a aranja. deep ~ galerie de scurgere a apelor. a sistematiza.). adhere [ad'hia1". a întrerupe şedinţa. 1. (gram. a?d-. (tehn. adept. (to) a condamna (la). adjacency [o^eisansi] s. 1. 5. adjutantură. sentinţă. a conduce. adept. admass ['asdmass] s. adion [asd'aian] s. comandant teritorial (al unei regiuni). 1. s. 1. 2. apropiere. 1. (lat. 2. adjudication [a^mdi'kei/an] s. inel de reglare. 3. ~ definition definiţie justă. tr.v. ajutaj. 'ax^iktival] adj. a d e q u a t e ) . 3. intr. 4. a ajuta la. a osândi (la. A. administrabil. 1.red-Js. a se învecina cu. grăsime. persoană care administrează. montator. declic. împrejurimi. to ~ oneself to a se adapta (la). nevinovat). a determina (partea. dependent. adj. to ~ smb. rămas bun. adjustiug screw [~ 'skru:] s. ~ of the wheels to the rails adeziunea roţilor la şine. suficient. a declara.. expert. ~ to specification respectare a condiţiilor tehnice. a aprecia.) 1. 2. adjunct professor [~ pra'fcsar] s.) cuzinct cu pană. ad-lib [axl 'libj I.) în voie. tr. atribuire. adipose ['axlipous] X. a administra (o doctorie etc. adeziv. (mine) galerie Ia zi. -Tiiiziv] s.) matrice asociată. ajutor. a fi de acord cu. competenţă. 1. adaos (la). 1. (tehn. 2. geod. (tehn. adjustable bookshelf [~ 'buk/elfj s. a împărţi. adjudicative [a'd3ii:dikativ. echivalenţă. A. competent. to make ~ to a sc adapta la. (tehn.) limitator.) adjectival. intrare. (to) a adjudeca. (tehn. a amâna. (chim. (tehn. a administra.) fir cu plumb. (tehn. ataşat (Ia). ad infinitum [sed linfi'naitsm] adv.).).) adjectiv. (tehn.) I. amânare. adhesion [ad'hi^sn. (tehn. 1. învecinat (cu). părtaş. (tehn. a-şi da adeziunea la.) a uni. adjacent fields [~ Ti:ldz] s. un vinovat etc. adit end [~ end] s. red-] I. uşă. B. proporţionalitatc. tr. adhesive capacity [~ ks'passiti] s. adjacent angles [~ 'airjglz] s. ~ villages sate învecinate / vecine. clement secundar. a lipi. aranjare.d-. administrator.) pană de fixare. domenii sau discipline înrudite.) adjectival.-d33t-[ s. a se retrage. a adera (la). adjective clause [~ 'kb:z] s. adjudge [a'd3Ad3] vb. adjoin [3'd3^in] vb. 1. reglabil.) declaratoriu. the two houses ~ cele două case se învecinează. cuvânt circumstanţial. 2. a asorta. ~ to the task la înălţimea sarcinii. proprietate întâmplătoare / auxiliară. ajustabil. 1. 2. (gram. a pune în ordine. (fam. a decerna (un premiu etc. roată de angrenare. cuiva). a ordona. 1.) 1. pi. a d v e r t i s i n g m a n .) cale ferată cu aderenţă. cunoscător. adecvat. s. aghiotant general. cheie franceză. alăturat. suspendare. adherer [od'hisra1". corespondenţă.) roată de fricţiune. ad libitum [asd 'libitamj adv. adjusting shop [~ 'Jop] s. adjusting tool [~ 'tu:l] s. a măsura. II. arbitru. (gram. a-şi lua rămas bun. apropiere. (sau cu dat.) şurub filetat de reglare. a d h e s i v e n e s s (1).) curbă de acord. 2. a conjura. curbă adiabatică.) cheie universală. (mai ales pl.) plinta. ~in direction reglare a direcţiei de tragere. adjacent accommodation [~ Otkomo'dci/sn] s.) rnarabu. potrivit etc. adjutant ['axl3utent. adjudecare. (mine) front de abataj. cleios. adjoining rock i~ 'rok] s.) eroare de reglare. 4. 1. 2. de grăsime.gras.) B. adit ['îedit] s. auxiliar.aed-]ş. tr.13 administrate adept ['adept.) a judeca. III. propoziţie atributivă. improvizat. 3. 2. ajutător. (infor. retragere.) titlu / rang / funcţie de adjutant. a. a judeca (un proces. 3. 1. despre un act etc. aderent. contiguitate. adherence [3d'hi3r3ns. coeziune. 6. cota). a-şi menţine hotărârea. construcţie anexă. adj. 2. adistance [o'distons] adv. cumpănă verticală. (geom. ajustare. s. 3. adio. lipire.) ion adsorbit. b) a se ţine de.). ajustare. adjutage |'ffid3utid3. sprijin (şifig. 3. 3.) alchimist.v. corespunzător. 2. a decerna (cu dat. A. -d33t-[ s. 3. adhesiveness [ad'hi:sivnis. adjure [a'd3uar] vb. (mat. a hotărî. montaj. a sta alături. v. supliment. 6. adiabatic [-axlia'bastik. adipozitate. (constr. reglare. 2. II. adio! rămas bun! rămâi cu bine! rămâneţi cu bine! II. 2.) I. 1. (amer. II. încuviinţare. ajustor.) apă pcliculară. a conduce. exact. just. 2. 4. aghiotant. II. 1. ajustabil. (chim. a armoniza. darea unei sentinţe. specialist. adiabat ['eedisbast] s. măsurare. (termodinamică) adiabată. 1. tr. 3. vb. adman ['a^dmasn. to ~ to one's decision a stărui în hotărârea sa. administer [ad'ministo1"] vb. C. med. (gram. barză-guşată (dm India) (Leptoptitus argala). B. adit level [~ ilcvl] s. adj. adhesion wheel [~ hwi:l] s. pendinte. (tehn. adhesion railway [~ rreilwei] s. to ~ on / upon a) a da o sentinţă / o hotărâre cu privire Ia. a ajusta. administrant lad'nrinistrant] s. (tehn.) 1. adeziv.) a compensa. 3. adjusting ring [~ 'rirj] s. 3. ~ of sight corectare a ochirii. hotărâre judecătorească. a d j u t a n t (3). 2. acord. lipicios. 1. care aderă (la). adjuration [i2ed3ua'rci/3n| s. egalizare. de lipire.) ajustor. 4. a aprecia. anex. întrerupere. 2. pl. secundar.) adjutant. intrare în mină. ~ to adeziune la. adjacent [s^cisont] adj.d'mc33r] vb. (med. adezivitatc. adjudicate [a'd3U:dikeit] vb. cunoscător. subsidiar. A. a administra. secţie de montaj. (ferov. coeziune moleculară. 2. xd-] s. -nisnj. 2. a rândui. învecinat.) şurub de reglare.) greutate aderentă. cheie reglabilă. ca adjectiv. aderenţă. reglare. administrate |ad'ministrcit] vb. 2. adjustment clearance [~ 'kliaransj s. adequation [ia?di'kwei/?n] s. o sesiune etc. . decernare. la). a pune la punct. II. adiposity [-aîdi'positi] s. vecinătate. 4. 3'd3u:t-] ş. învăţat. (gram. s.) asociaţie de idei. pană de ajustare / reglare. foiţă de lipit. a cădea de acord (cu).-kcit] adj. (constr. B. (amer. public căruia i se adresează o reclamă (ca masă de potenţiali cumpărători). implorare. (chim. a controla. duză.) emplastru adeziv. alăturat. adjustable bearing [~ 'bsarirj] s. (med. substanţă adezivă. tr. re/7.) to ~ to the drawing room a sc retrage în salon. a îmbunătăţi. a sc adapta (la). (telm. 2. 1. cheie franceză. adjustable dog [~ 'dog] s. (to) 1. (hidr. adjusting device [~ di'vais] s. (ferov. a fi alăturat. v. a face (dreptate). adhesive tape [~ 'tcipj ş. (mil. ~ in range reglare a focului în bătaie. adhesive atraction [~ o'trEek/an] s. adeziune. tr. (geol. adjutant bird [~ 'b3:d[ s.) improvizaţie (pe scenă sau la microfon). a se alipi. 3. suport. (tehn. adhesive [3d'hi:siv. decernare (cu gen. 5. vecin. adequately [-li] adv. (ec. rntr. 3. unire. de reglare. aderare. învecinare. (mil.adj. aderent. adjectivally [i^d^ck'taivpli] adv. adjustment la'd3AStmont] s. să). rugăminte stăruitoare. II. (jig. 1. a da. spontan. (tehn. adjuvant ['a^uvant] I. administrate [od'ministrobl] adj.

(jig. -dom-] vb.d'ri:nol] (fiziol. băieţandru. înfiat. înştiinţare. a se răspândi. a admonesta. a accepta. admisibil. 1. 4. a dojeni. pârlit dc soare. femeie adulteră. a admite. -mir-] s. admissible [od'misobl. necaz. (chim. construcţie dc chirpici. a adula.) adoptiv. supărăcios.) a progresa. admiration l-sdmo'rei/sn. a d m i r a l t y in i 1 e . a primi. a adora. admiralty mile [~ mail] s. închinare.) admisic.fiz. adsorber [a3d'so:bor] s. a împrumuta (un cuvânt dintr-o altă limba). linguşitor.) a-şi exprima admiraţia pentru. (fig.) a adora. după cum se recunoaşte. adorare. (jur. a permite. abil. 3. 3. -do'l-f I. a fi valabil pentru. a (se) amesteca. alterant. a admite. a d m o n i s h m e n t . admisibilitate. adsorption [axl'sorp/an] ş. (fam. împărţitor de. (despre vreme) înăbuşitor.'l-. falsificare. 4. abilitate. 2. b) a da afară din serviciu. admire [od'mais1"] vb. adorator. a povăţui. (chim. (pop. a certa. 2. adorer [-or] ş. a înainta (în grad.-'dri:-] s. minunăţie.) I. tr. admittedly [-Ii] adv. -rom] adv. administratrix lod'ministrcitriks]. demnitate / rang de amiral. agitaţie. tevatură. (text. adumbration [ifedAmbrci/sn. (jîg. gerare.) adular.248 m). 2. spre pământ. adulate ['djulcit] vb. admiralty knot [~ not] s. a da o idee generală despre. a (se) adăuga.) a denatura. it must be ~ted that trebuie să recunoaştem că. uscat de soare. 2. de entuziasm. 2. înfrumuseţare. 1. adseititious [>a?dsi'ti/os] adj. administrator [3d'ministrcit3r] s. administrative [od'ministrotiv. greutate. s. intrare. patrie adoptivă. la noroc.) acru. doză. to make full ~s a face mărturisiri complete. tr. b) (fig. minunat. to go ~ a fi luat de curent sau de valuri. (farm. de adopţiune. a avansa. tr.) sarcină admisibilă. falsificat. servil. intr. dojenitor. adulterated alcohol [-id ra?lkohol] s. a prevesti.) conductibilitatc aparentă. to ~ of a admite. no ~! intrarea oprită! 2. adorable [o'dr>:robl] adj. II. (despre putere) executiv. epitropie. adoptability |o. a contraface. amer. a se minuna de. amestecătură. a permite accesul. adj. caracter adoptabil. (tehn.) adrenalină. 2. 2. a înştiinţa (de). adrenal [a. conductă de alimentare. adulterin. oficiant. tr. şi -lo'toxi] adj. (si. administraţie. admitere. (auto) supapă de admisiunc.) substanţă adsorbită.) amiralitate. 1. admit [ad'mit] vb.) drept maritim. adorably [o'doTobli] adv. acces. minunat. în părăsire.refl. amer. pe nimerite. (jig. corupţie. splendoare. . splendid. stăruinţă. (lingv. a fi luat de curent sau dc valuri. încântător. 2. B. podoabă. administrare. (with) a se împodobi. avertisment. în voia curentului. admirabil. A. în voia valurilor. a avertiza (de). conducător.s] I. admiralty ship [~ /ip] s. -rain] adj. -'vEcn. linguşire josnică. 1. (chim. îndemânatic. 2. without more / further ~ fără multă vorbă. adolescent [':edqu'lcsnt. 3. preţuire. 2. adroit [s'drDit] adj. 2. zarvă. to ~ de minune. a meni. 2. amiral. 3. [o'dAltorit] adj. alterare.-d9'f ] s. spirt denaturat. adulterant [o'dAltoront] I. administratrixes [-iz]. to break/ to cut ~a) a se desprinde. a preamări.v. 3. contrafacere. recunosc. a găti. adornment [-mont] s. to give smb. adrift [o'drift] adj.) he cut (himself) ~ from his relatives a rupt orice legături cu rudele. to ~ on / toward(s) / upon a avansa / a înainta . adorabil. adulterer [o'dAltoro1"] s. aducţic. -sib-] adj. impuritate. 2. a-şi schimba tactica. în serviciu). Admiral of the Fleet / (amer. adulter. Mare Amiral. a se găti (cu). adroitness [-nis] s. 2. we had much ~ to forbear laughing abia ne puteam ţine râsul. adoption [o'dop/. 2. şi intr. 2. adularia [. 1. tânăr. A. admission chamber [~ tt/cimbor] s. splendid. a înfia. adsorbant [-ont] adj. fetişcană. administrativ. prevenire. 5. amestec. (rar) a (se) înfrumuseţa. laxlri-] s. (amer.). [o'dAltoreit] vb. 1. admission space [~ speis] s. (chim. 1. administrare. admonitory [sd'mrmitori. 1. he soon ~d to the position of manager curând fu înaintat în funcţia de director. (tehn. the ticket ~s two biletul este valabil pentru două persoane.) tribunal maritim. to ~ another course of action a adopta o altă tactică. 3. acceptare. după cum se ştie (de toată lumea). to be all ~ a nu şti ce să facă. permisiune dc a intra. recunoscut. (fa/H. vb.) adsorpţic. a linguşi în mod josnic. 2. de adolescent. a se dezvolta. s. a merge la voia întâmplării. a vrea cu tot dinadinsul. admissible load [~ 'loud[ s. judecător. zbucium. răpitor. 2. tr.) Navy aprox. adulteress [o'dAltoris] ş. adj. ~ by ticket intrare cu bilet. -dom-] s. o'dAlt] s. suprarenal. adumbrirc. (fam. îndemn. a fi entuziasmat de. admitting pipe [od'mitirj 'paip] . much ~ about nothing multă zarvă pentru nimic. suplimentar.) adsorbitor. (înv. adore [o'do:r. 3. tr. primire. a iubi nebuneşte.) corespunzător valorii. to be ~ted to the bar a fi primit în barou. povaţă. note of ~ semnul mirării / exclamaţiei.administration 14 administration [odimini'strci/sn] s. fed-] adj. a propăşi. adult education [~ <edju(:)'kei/3ii] s. B. (chim. ~ a lăsa pe cineva să intre. 2. administratorship [-/ipj s. 1. (amer. a convinge. admiralty [-ti] . adulation [i^djulci/an] s. comandantul (suprem al) flotei. (telm.) camera dc admisiune. băietan. închinător.) adoraţie. ~ to the school is by examination only admiterea în şcoală se face numai pe bază de examen. în jos. 5. adroop [o'drmp] adj. codană. 3. tehn. tr. (mar.) adsorbant. a permite. to be ~ted to hospital a fi internat în spital. admission fee [~ fi:] s. v.) 1. 1. admirator.v. glandă suprarenală. 1. adv. admonishment [-mont] s. (jîg. even ~ting it be so chiar dacă am admite că este aşa. (tehn. admirai ['sedmsrd] s. acces. admittance [od'mitans] s. admonestare. Adrianople red feidrio'noupl 'red. administratoare'. 1. 2. fără să mai continuăm discuţia. linguşire slugarnică. orificiu. adrenalin(e) [o'drenoîin. a stărui pe lângă. însetat. primire. cărămidă nearsă/crudă. adoptive [o'doptiv] adj. ase admira. admonition [-aximo'ni/on. gestiune. dexteritate. admiralship [-/ip] s. a avansa. I should ~ to know aş dori foarte mult să ştiu. (electr. (tehn.v.) adragant. a se ridica.) cursă de aspiraţie. pl. guvern. a lăsa în voia soartci. de minune.) împrumut (al unui cuvânt străin fără modificarea formei). învăţământ pentru adulţi (cursuri de reciclare. adsorptive [a?d'so:ptiv] adj. (fg. 3. (auto) canal. (despre oameni) bronzat. adorator. gospodăresc. 3. (with) a împodobi. adulter. organizator. (lat.) conductă de admisiune. corp străin.) ~ of the red beţiv (roşu la faţă).) a adsoarbe. tr. a falsifica. tr. (lingv.) a adora. ad valorem duties [~'dju:tiz] s. 2. with much ~ cu multă greutate. a îmbrăţişa. adorn [o'domj vb. rej?. adorabil. curte maritimă. taxă de intrare. a se da în vânt după. adoptable [o'doptobl] adj.) ~ of the blue cârciumar. adolescence [-a?dou'lcsns. (fig. adoptive country [~ 'kAntri] ş. ministrul marinei (în Anglia). administrator. conducere. adj. (ec. adulterate I. bărbat adulter. vrednic dc adorat. recunoaştere. tutelă. 1. 2. falsificator. prevenitor. admixture [?d'mikst/3r] s. (geol. -'doubj s. taxă dc admitere.) to turn ~ a) a izgoni din casă. admirator. povăţuitor. admix [od'miks] vb. 1. -mou'n-] s. 1. admirably ['Eedmorabli] adv. capabil să adopte. 3. dibaci. (of) a preveni. dc admisiunc admission valve [~ VECIV] s. a suferi. s. entuziasm. a merge înainte. admis.aîdju'Ieorio] s. First Lord of the Admiralty primul lord al amiralităţii. administrative troops [~ 'tru:psj s. (chim. a ruga. to ~ an attitude of a adopta o atitudine de. adry [o'drai] adj. to ~a bill a adopta un proiect dc lege. 4. 1. ars. admission port |~ po:t] s.) adorator. a orna (cu). 3d-] vb. punere în gardă. 1. adulteration [o'dAltorei/pn] s. surogat. vas amiral. agil. adulator. (with) a amesteca (cu). 1. nazuri. după cum este recunoscut. corupt. a umbri. -va. a simboliza. advance [sd'voms. admission stroke [~ strouk] s. intrare. administraţie.) a fi uimit de.) tutore. adumbrate [i&dAmbreit. 1. (chim. tr.) supapă de aspiraţie. 1. adsorb [a?d'so:b. a nu mai putea dc dragul (cu gen. a se închina la. ~ free intrarea liberă / gratuită. adseription [a?d'skrip/5ii] s. admirabil.) mirare. mărturisire (şi jur. 3. tr. 2. 2. şi intr. (si. admirer [-ror] s. împodobire. (mar. după valoare. this I ~ i s true este adevărat. 2. 4. mofturi. (tehn. adoration [.. fereastră dc admisiunc / de spălare. -do'r-] s.) debit de admisic. adulterine [o'dAltorin. to ~a decision a adopta o hotărâre. în voia vântului. (înv.) unităţi administrative / de apro­ vizionare. A. adsorbate [axTsoibeit] ş. minunare. uscat.) a reprezenta simbolic. cult. pi. 2. adolesccnt(ă). adragant [o'drcigpnt] ş. admission quantity [~ kwontiti] s.) vas amiral. pred. adiţional. 1. adorabil. schiţă. 2. umbrire. admiralty court [~ ko:t] s. adoptee [laxtop'ti:] ş. adult.. (jur. a înfrumuseţa. osteneală. a sfătui. adult ['aidAlt. a primi.) volum de umplere. 3. (poetic) jos. intrare. adj. (tehn. -lot-. adulatory ['axljulcitori. înfiat. to be ~ a circula. 1.?n| s. 3'door] vb. mustrare. tărăboi.-sib-] s. intr. tr.. a-şi pierde capul cu desăvârşire. administratrices [-trisi:z] ş. 1. admission [ad'mi/on] s. adoptat. 1. adoptare. îmbrăţişare. amiralitate. minunat. după cum se presupune. mii.) a dori cu înfocare. admisiunc.) milă marină engleză (1 853. adust [o'dAst] adj. a avansa. adolescenţă. 1. he opened the door and ~ted me into the house deschise uşa şi mă lăsă să intru în casă. oboseală. (chim. (mineral.) adsorptiv. adobe [o'doubi.). a ţine mult la. admissibility [odanis3'biliti. a înainta. a mustra. a adopta. găteală. împărţitor al dreptăţii. pl. cu îndemânare. a îngădui. admitted [od'mitid] adj. adoptabil. dojana. ~ of dătător de. adaos. adulterin. 3. 3. a s c r i p t i o n .dopto'biIiti] s. idee vagă. (telm. 1.) într-un noroc.) adopţiune. to ~a resolution a adopta o rezoluţie. 3. (poetic) (a)plecat. a adumbri. he is ~ted to be very learned se recunoaşte că este foarte învăţat.) a adopta.. înfiere. (fam. (înv. a recunoaşte.a3do:rei/cn. 3. admonish [od'moni/] vb. contraface. 1. adoptiv. 2. 2. 2. 2. II. a arunca pe drumuri. admirable ['fedinarabl] adj. a lăsa să intre. B. perfecţionare şi culturalizare). A. alterat. închinător. a da loc la: the question ~s of no delay chestiunea nu îngăduie (nici o) amânare. adroitly [-li] adv. ad valorem i'axl vo'b:rcm. adown [o'daun] adv. to be cut ~ a se desface şi a porni în voia valurilor. (despre preţuri) a creşte. abil. a admite. ado [o'du:] s. 1. admiralty law [~ b:] s.(constr. 1. (fig. adopt [s'dopt] vb. la întâmplare. II. (mar. II.) roşu de alizarină. slugarnic.) 1. chirpici.) a-şi pierde orice sprijin. a admira.v. dozaj. gestionar. admitanţă.). care corupe. admitere. adultery [o'dAltori] s. curator. a adopta. adulaţie.) taxe vamale corespunzătoare preţului mărfii. prezentare fugitivă. 1. ministrul marinei (în Anglia). a schiţa fugitiv: a schiţa conturul (cu gen. (of. uimire. (mar. 4. a îngădui. for) admiraţie (pentru). lost in ~ cuprins de admiraţie.) ~river râu dc formaţie recentă. adonize l'axb'naiz] vb. -trcit-] adj.

(mil.izit] s. (arhit. intr. adventism. 1. -vent] s. aţâţător. înaintare. şi sd'vsis] adj. progrcs(c). a avantaja. -d[p] s. apărător. a e o l i a n h a r p . (înv. de înaintaţi. advent ['aedvsnt. 1. cuminte. aeolian lyre [~ 'laia1"] s.) unghi de avans. 2. advantage ground [~ 'graund] s. nesăbuit. A. adytum ['aedit3m].) înştiinţare. 3. atenţie. you have the ~ of me n-am onoarea să vă cunosc. a fixa mai înainte. a face demersuri. 1. a anunţa. progres. a ajuta. idei etc. to ask smb. eolian. to take smb. a îndrăzni.aedva'keita1"] s. întâmplare neobişnuită.). -iom]. urcare. 2. adventure [3d'vent/3r] I.) ecidie. to be an ~ of/ rar for a) a pleda în favoarea (cu gen. adverbial fad'vaibial. avocatură.v. a d v e r b i a l (II). prielnic. funcţie. to take an unfair ~ of a abuza de. aventuros. înaintat. ~ farming agricultură înaintată. sfetnic. intermediar. 2. adynamic(al) [iaxlai'n£emik(3l)] adj. slab. a pune în joc.) avans. harfă eoliană. to ~ one's life a-şi pune viaţa în joc. at ~ a-şi folosi superioritatea faţă de cineva. a aminti. to take medical ~ a consulta un medic. om îndrăzneţ / cutezător. in ~ anticipat. (bot. (mai ales în Scoţia) avocat.tr. pi. întreprinzător. defavorabil. apro. vrăjmaş. a răspândi. sprijinitor. it is ~ to their interests este contrar / împotriva intereselor lor. a piece / word of ~ un sfat. periculos. 1. 2. ziar cu anunţuri. ['sedvskit. adventurous [ad'vcnt/sros] adj. a înşela. (tehn. -iss] adj. adz(e) [aedz] I. a trage pe sfoară pe cineva. informat. advancement [ad'vamsmsnt. pl. B. 2. (mineral. în modul cel mai bun. a propune. adyta ['aeditsj s. to ~ an opinion a-şi spune părerea. 2. 3. 1. advance angle [~ 'sengl] s. după o matură chibzuinţă.) to play the ~s over smb. 3. II. străin. -dou-] s. nenorocire. a înainta. to gain an ~ over a câştiga un avantaj faţă de. propagare (a unor măsuri. prima duminică din postul Crăciunului. (meteor. a sprijini. poziţie avantajoasă (sifig. Advent Sunday ['aedvant 'sAndi] s. 1. ♦ to make ~s a) a face avansuri. îmbunătăţire. aecidium [i'sidjsm. b) postul Crăciunului.pl. (ist. adynamia [. avans. progres(e). advert1 [ad'vait. adversary ['sedvssari] s. o reclamă 2. to ~ to a-şi îndrepta atenţia spre.t] prese. 4. (ec. 2. gândit.) adversativ. advance message [ad'vams 'mesidî] s. a informa. pledoarie. aventurier. înaintare. ~ to împotriva. 2-. caracter judicios (al unei acţiuni). tr. a însera (un anunţ). intr. to ~a child as lost a anunţa pierderea unui copil. -ian] adj. 1. (mai ales pi.. advocateship ţ'sedvakit/ip] s. matematică superioară.) egofonic. Aeolian [i'ouljan. aediculae [i'dikjuli] ş. părere. 5. 2. 1.) adverb. protecţie.) depozit eolian. adventuresome [ad'vent/asam] adj. 1. complement circumstanţial. cutezător.) avizo. to influence smb. succes(e). susţinător. a profita de. a apăra. to ~ for a) a face reclamă pentru. într-o lumină prielnică. vb. a anunţa. sfătuitor. sfârşit.) lucru sfânt. tr. adversely [-li. scut. a fi mai şmecher decât altul. (ed. a avansa (bani). (gram. contrar. a sfătui pe cineva să nu facă ceva. ivire. 2. (bot. advantage [3d'va:ntid3. adverb ['£edv3:b] s. anunţ. a d v e r t i s e .). cu bun simţ. afiş. 3. 2. to ~smb. advanced mathematics [~ imaeGi'mastiks] s. advers. 4. in ~ of înaintea (cu gen. favorabil. to take ~ of smb. socotit. potrivnicie. în loc de 7 la 4 iunie. povaţuitor. aeneous [a'imjss. amer. medical ~ medic.) adinamie.'s ~ a urma sfatul cuiva. caracter recomandabil.) avans de fază. înţelept.) 2. premeditat.siti] s.) adventiv. creştere (apreturilor). voit. aegophony [i'gofoni] s. the Advent a) naşterea lui Hristos. 1. advance payment [~ 'peimant] s. 3. 3. 2. a pleda pentru. a prezenta (o propunere. aecidia [-dja. vrăjmăşie. a se consulta (cu). intr. a publica. adecvat. -keit] ş. 1. (gram. advertency [-ansi] s. 1.. eminent. tr. advise [sd'vaiz] vb. a-1 prinde. advisory service [~ 'sa:vis] s.apovăţui. potrivnic. aviz. a doctorului). zool. calamitate. 3. A. a e d i l i a n . in ~ years înaintat în vârstă. riscat. 2. înaintat. 2. avansat. consiliu consultativ. advertise ['asdvataizj vb. advertisement [sd'vsitismsnt].) advecţie. (jig. îndrăzneţ. a face aluzie Ia. aegilops [i'd3ibps] s. a părtini. adventive [ad'vcntiv] adj. (mar.). a întreprinde. restrişte.). a răzui (lemn). ca adverb.tiz^m] s. v. vitreg. -van-] adj. nechibzuit. prefaţă. on / about smth. adverbial phrase [~ Treiz] (gram. advocator [. (med. b) a căuta prin mica publicitate.) egirin.). ['sedvs'taizmsnt] s. 2. aventură. apariţie. (scot. adventist. a recomanda. adversative [ad'vsisativ. stâlp pentru afişe. 'i:groutset] ş. slăbiciune musculară. advocacy ['aedvakasi] s. neavizat. cercetare atentă. avansare (în grad. II. to the best ~ în cea mai favorabilă lumină. under the ~ of sub protecţia / egida (cu gen. well ~ priceput. cioplitor.pl.15 aeolian lyre spre (un obiectiv militar etc. a avertiza (împotriva).) pentru avansaţi. 1. -'v2entid3] I. advoutry [asd'vautri] s. adverbial. povaţă. de edil. aegis ['i:d3is] s. venire. to ~ with smb. against doing smth. chibzuit. chibzuit. potrivit. băgare de seamă. B. progresist. susţinător. apărare. vânturi nefavorabile.) cdicul. tr.asfătui. a avea superioritate faţă de. a susţine. a difuza. de dorit. a-i fi prielnic (cuiva). the bank has ~d the rate of discount to 5 per cent banca a urcat procentul scontului până la 5%. (gram. 4. advisory council [~ 'kaunsl] s. aedilian [i'diljan. 6.) publicitate. persoană care publică un anunţ. 2. 1. intenţionat.) avans. a-i şedea bine (cuiva). aventură.) adverbial. peripeţie. cuţitoaie. sporire. a trage foloase de pe urma (cu gen. a înşela pe cineva.) punct de legătură avansat.g u a r d . potrivnic. s. accidental. sprijinitor. (of) a preveni. în contra (intereselor cuiva etc. (zool. v. a menţiona. advanced student [~ 'stju:d3nt] s. ~ ideas idei înaintate. (jig. un protest). sprijinire. egidă. intenţionat. ~ winds vânturi potrivnice. scut. 3. aecidiospore [i'sidaspD:1". profesiune. adiţional. 1. indicat. advised [-d] adj.). 3. a ridica (preţuri). a c d i 1 i t y . (bot. advantageous [i?edv3n'tcid33S. (înv.) avangardă. advanced [od'va:nst. prietenul (cu gen. a merge în calea cuiva. (mil. tr. advisement [ad'vaizmsnt] s. 1. aegrotat | i'groutaet. oportunitate (a unei acţiuni). a înşela pe cineva. conştient. to have the ~ of a avea avantaje faţă de. o idee etc. sd'vsenst] adj. 1. advance-guard [sd'vcims gad] s. student la cursuri postuniversitare. 2. (la tenis) avantaj. hain. folositor. (despre elevi) fruntaş. aeolian harp [~ 'hu:p] s. mijlocire. 2. a face propuneri. advocation [«aedva'kei/an] ş. to have an ~ over a fi avantajat / în avantaj faţă de.) superioritate. avantajos. advection [aîd'vck/an] s. a ciopli. a debursa (bani). to take smb. aderent.) ecidiospor. de adaos. arvună.5.v.'-'--] adv. atitudine atentă. lateral. legal ~ jurisconsult. amer. judicios. amer. 2. aventuros.) at (all) ~ la noroc. II. advertence [-ans] s. advisability [sd'vaiza'biliti] s. b) a întinde mâna cuiva. (rar) judecare. (med. (electr.) plată în avans. a avansa (pe cineva).) adulter. adept. 2. advice [sd'vais] s. (despre cursuri etc. avansat. advert2 [sd'va. a d v e r t e n c e . defazaj înainte. (tehn. ocrotire. 2. păgubitor. a vorbi de. 1. advertiser pillar [~ 'pils1"] s. tr. nefavorabil. 2. partizan. 4. (gram. adverbial modifier [sd'vaibial 'm^difai3r] s. 1. 2.) v. (mine) întreprindere minieră.A. 4. avocatură. adj. recomandabil. înţelept. ~ a influenţa pe cineva în rău. anunţuri. nimerit. aviso. 2. (with) a se statui (cu).). 1. (înv.) a trâmbiţa. 6. adventuress [ad'vent/sris] s. îndemn. a aduce folos (cuiva). informaţie. B. advance money [~ 'niAni[ s. Romei) edil. 1. aed-] (gram. 3.) egidă. a fasona (cu o teslă). (tehn. to derive ~s from a trage foloase din. de vânt. the date of the conference was ~d from 7 to June 4 data conferinţei a fost fixată mai înainte şi anume. (geol. mediator. to ~ în mod convenabil. profitabil. a se aventura. rolul de mijlocitor / intermediar. aviz. Adventist l'asdvgntist] s.) egilops. cuminte. 1. avantajos. advisory [ad'vaizsri] adj. advocate I. l. aşezat în faţă. -'--. a risca. aed-] vb. advisedly [ad'vaizidli] adv.) teslă. păţanie. adversitate. 1. 1. aeolian eolian. ill ~ nepriceput.fas. ['aedvakeit] vb. înştiinţare.v. a d v e r s i t y . be ~d by me ascultă sfatul meu. 1. avantaj. aegirine ['i:d3irin] s. câştig. adj. well in ~ la o distanţă considerabilă în faţă. doctorand. a se folosi de. superioritate. a susţine. advanced guard [~ 'ga:d] s. întreprindere îndrăzneaţă. $. a d v a n c e . s. aedility [i'diliti] s. întâmplător.aedi'neimja. instigator. adviser [pdVaiza1"] s. a-i prii (cuiva). adventurer [sd'vcnt/sra1"] s. înaintare. a aviza. adversity [3d'va. adverse ['a. imigrant. 2. examinare. oportun. a promova. aviz. amer. advisable [sd'vaizsbl] adj. s. 1. sanctuar. -vu:n-] adj. aedileship [-/ip] s. (med. vb. a se încumeta. opus. s.(fig. to ask for ~ a cerc sfaturi. a înainta. sosire.). ~ in avantaj serviciu. advisedness [ad'vaizidnis] s. avizat.) judecată. adverseness [-nis] s. a folosi (cuiva). v. în prealabil. 2.) locuţiune adverbială. Adventism ['axivan.) adventiv.). ~ out avantaj primitor / primire. cu mult (mai) înainte. reclamă. bardă. aedicula [i'dikjub]. deplasare pe orizontală (a maselor de aer etc. pledoarie 2. 1. a propaga (o măsură.'s ~ a cere sfatul cuiva.v. advertising ['aedvstaizirj] s. spor. adventitious [■aedven'ti. sfat. vântură-lumc. a se bucura de avantaje faţă de. -Han] adj. judicios. stâlp pentru anunţuri. mijlocitor. advice boat [~ ibout] s. II. certificat medical (al studenţilor englezi care nu se prezintă la examene). consultaţie (a juristului. 1. -mis] s. avizat. to turn smth. consultant. aventurieră. aedilitian [-i:di'li/9ii] adj. a da un anunţ. 2. în serviciu). dăunător. din Eolia. susţinere. în cunoştinţă de cauză. (tehn. arvună. II. aeolian deposit [~ di'p. în avans faţă de. . sd'vaensmant] s. mină. de avocat. difuzare. oportunitate. advertize faedvataiz] vb. fam. a urca. ştire. a face reclamă / publicitate. în chip nesăbuit.) de culoarea bronzului.) anticipare. 1. to take ~ of smth. risc. amer. avans.).) adinamie. B. 1. a se sfătui cu cineva asupra unui lucru / cu privire la ceva. propăşire. opinie. serviciu / oficiu de consultaţii. 8. 2. II. aşezat în faţă. 3. (amer. 7. 2. cu judecată sănătoasă. aed-] adj. adversar. to ~ a folosi ceva în propriul său interes.v. aedile ['i:dail] s. edilitate. to ~ peace a susţine cauza păcii. folos. advertiser ['aedvataiz?1"] s. advisory officer [~ 'ofisa1"] ş. adverbially [-Ii] adv. bine. dinadins. (bot. de la a d v e r t i s e m e n t . salt(uri) (în ştiinţă). oponent. vb. (jig. b) a fi partizanul. (med.) I. 1. profit. to the ~ of în avantajul. a consulta.dv3:s. consultativ.) Lord Advocate procuror general. to ~ to other matters a trece la alte chestiuni. intr. (ec.

aerostatic [. aerian. a şampaniza (vinul). affair [OTEO] s. -iol] adj. gazos. s.) bicarbonat de sodiu.) 1. meteorit în care predomină silicaţii. aerocrete ['sorokrirt] s. aerian. frumos. estetician. aerojet ['sorod3ct] adj. pl. treb(u)şoară. aeolic [i'olik] adj. (fam. aerocartograph l'eoron'kartograrf] s.) (vas) portavion.aeolian power station 16 aeolian power station [~ 'pauo 'stei/an] s. aesthetic(al) [is'Gctik(ol). 3.) aerocartografie. (med.v. aerate ['eioreit] vb. II. sensibilitate. aetiology [■i. a f f a b l e . (geol. aerogara. imaterial.vigeitoc] s. (av. curtenitor. aeon ['iran. aerose [i'rous. aery1 ['sori. aerostat ['eoroustast. (biol.) păsări răpitoare / de pradă. beton poros.) observaţie aeriană.irstiveijan] s. (av. 'iron] s. (constr. aerohydrous ['eoro'haidros] adj. aerotechnics [. aerofotogrammetrie. aerat. aerostatică. 1. amer. v. (folosit ca sg. treabă. amabilitate. a vaporiza.) aeropoligonăţie.) gazbeton. (fiz.) aeroclub. aerify ['eorifai] vb. aerophone ['eorofoun] s.) aerisit.) 1.) barcă zburătoare. aerialist ['eoriolistj s. (filoz. de alamă. (folosit ca sg.) gimnastică aerobică. 2. tr. (folosit ca sg. aeonian [i'ounjon. v. aerodynamics ['eorcwdai'naimiks] s. (av. aerophore ['Eorofo:r] s. (tehn. (fiz. aeron ['eoron. aerodyne ['eorodain] s. aerobiology ['soro»bai'olod3i] s. (pe/r. veşnic. (tei. -rouk-] s. coclit.) fier metcoritic. teleferic. (av. tun de bord. 1. aviatic.) hangar.-on] s. aerial network [~ 'network] s. amer. aerial barrage [~'ba:ra:3] s. 2. 2. aerostatic . a e r o t h e r a p e u t i c s . marin. a e r o l i t e . atmosferic. din aer.) fotografie aeriană. (tehn.) amestec de aer cu vapori de benzină. a e r i e .) zboruri acrobatice. avion. amer.) aerian. aerial observation [~ obzo'vei/sn] s. aerial root [~ 'rurt] s.) v. (top. ' ■ . veşnicie.) eră. (biol. (av. (av. intr. aeronautic. de natura aerului. aerology [eo'rolod3i] s. 2. gazeificare. (top. aerbeton. -ro'Gi] s. aerotopography [. fotogrammetrie. amer. (av.£oro»'9cropi. (metal. a aera. primenire a aerului. (fig. aerophotography [isorofo'togrofi] s. 3. aeronavigation ['eoroiruevi'geijsn] s. (cănad. affably [ra. aerial navigation [~ 'nasvi'geijanj s.) aeron. aerodonetics ['sorodo'netiks] s. aerolevelling [lEorou'levalirj] s. (av.) aeroterapie. (scot. înspăimântat. aerial traverse [~ toevors] s.) sistem de antene. (electr. afar [o'far] adv. chestiune. (av. aestho-physiology ['i:s0or/fizi'olod3i] s. de vară.eoroto'pogrofi] s. 1. acrobia [eio'roubio] s.) aerografie. 1. lume ideală. (av. (bot. 2. aeroclub ['eorokUb] s. 'io-] s.) acrodonetică. aconial [i'ounjol.) reactiv. -ro's-] s. (fiz. 1.) estezie.) motor de avion. cs'Getiks] s. -roH-[ s. afaint [o'feint] adv.) rădăcină aeriană. (tehn. aerofoil ['eoroifoil] s. (fig. (folosit ca sg. instrumente de suflat. aeromat ['EoronniaetJ s. v. aerial bearer cable [~ 'bsoro 'keiblj s. aerodynamic(al) ['eorondaina?mik(ol)] adj. (chim. aerography [eo'rogrofi] s. aeration [. aeriform ['soriform] adj. artistic. (geol.eio'reijan] s. aerodrome ['sorodroum] s. (fam. -ro's-] s.) pirargirit. aviaţie. 2. e r a . ocupaţii. (mine) funicular..) aerosol.) aerometrie. aerometer [so'romitor] s. frumos. perioadă. pl. aerobus ['eorobAs] s. aerated ['eioreitid] adj. pl.) meteorograf. -rou'b-] s. aeronavigator [. 2. (geol. aerograph ['eorogrnrfl s. acrolit. . 3. (av.aeroplane shed [~ 7ed] s. cuib de vultur (sa» de alte păsări de pradă). aeronaut. aerosite ['eiorosait.) navigator aerian. -row-] adj. (despre apă) gazos. aerial attack [~ o'tsek] s. -ro's-] adj. aether l'i:Gor] v. -rou-] s. estet. radio-telefon. a e o n i a n .) aerodrom.) (fiz. aerated water [~ 'worto] s.) aerograf. a e r o h y d r o u s .) estivaţie. aeolotropic [lioulo'tropik] adj. lis'taival] adj.) locuinţă construită pe o stâncă inaccesibilă. afabil etc. ireal. aerometry [eo'romitri] s.) aparat de zbor mai greu decât aerul. (înv. aerial gunner [~ 'gAnor] s. stabilizator. aesthetics [is'Oetiks. pl.) planuri.) linie aeriană. a aerisi.) cartare fotograrninetrică.) pui (din cuibul unei păsări de pradă). aerated salt [~ 'sorit] s. aeronautics [lEoro'nortiks] s. aerosiderite [. pistol de vopsit.eorou'saidorait] s.) recunoaştere aeriană. de mare. navigaţie aeriană. (geol. (folosit ca sg. aerial manoeuvres [~ mo'nurvoz] s. (radio) antenă. aerial ropeway [~ 'roupwei] s. apă gazoasă. pl.) tehnică aviatică. (av. ofiţer de navigaţie aeriană. aeronautic. v. v. (tehn. (înv. o f f . (mil. 1.a umple cu aer. -ian] adj.) aerologie. (mii. affability [lasfo'biliti] s. a gazifica (apa).) aeroplan. (top.) reţea de antenă. scară extensibilă. (geol.) aerocartograf. aeroboat ['sorobout] s.v.) estetică. aerofor. aesthetically [is'Getikoli] ao'v. aerarian [i'rsorion] adj.) fiscal.) portavoce. de departe.) pod transbordor. 2.) cablu purtător. combinaţie. tehnica zborului. aerocraft ['eorokrarft] s. adj. affableness [-nis] s. aetheling ['«eGilin] s. (fam. a carbura. v. aeriform. aeroengine ['soro'end3in[ s. vaporos.l.) bacterii aerobe. pl. (biol. (av. politeţe.fobli] ao'v. (electr. aeroplane carrier [~ 'kasrio] s. a e o l i a n (2). lori] s. aerocartography ['eorokar'togrofi. (tehn. (folosit ca sg. (mineral.) acrotopografie.) baraj aerian. navă portavioane. aerostatics [leoron'star-tiks. balon. 1. 1. aeronaut ['soronort] s. aerotherapy [. (constr. a f f a b i l i t y . tr. fotogrammetrie aeriană. a t h e l i n g . gazocret. aerisire. sifon. aripă. ridicare de planuri din avion. aerial ferry [~ 'feri] s. afabilitate. aeronautic(al) [isoro'nortik(al)] adj.) radiotelcgrafie. 1.) aerob. (despre camere etc.) pilotaj de înaltă clasă. eteric. afacere. aerobatics [isoro'baîtiks.) aeromecanică. estetic. eio-. binevoitor. de culoarea coclelii. aerotopograph [. aerological [icsra'kxrjikal.) aeromat. aestival ['estival. a e r i a l c a b l e w a y .) aeronautică.) aeroport. 2. (geol. afear(e)d [o'fiod] adj.) suflători.) aerohidric. fără putere / vlagă. (tel.taior] s. aerobic [eio'roubik] adj. -ro'Gi] s. (av. eon. de aer.) embolie gazoasă. aera fiore] s. (av.Eorou'toupograrf. estival.) acrogramă. a gazeifica. (med. pulverizator pentru retuş. e t h e r .) atac aerian. (despre vinuri) şampanizat. b) duel. (geol. aeroquay ['Eorokir] s. exploatare a aerostatelor. (mil. (av. 1.ti'olod3i] s. 1. acrobat. (av.. (med. afaceri. treburi. vopsire prin pulverizare.v. aparat pentru respiraţie.) aerodinamică. cu reacţie. război aerian.esGi'ti/an] s. aerostation [isorou'steijon. (biol. aerosol ['sorosol] s. v. . pl.. aerial line [~ 'lain] s. curtenic. aeroplane ['soroplein] s.) avion mare de pasageri. pl. durată nesfârşită de timp. aerobic.) ridicare aeriană.) rnitralior de avion. v. 1. aerian. (geol. aeroplane performance [~ po'formons] s. aeruginous [io'ru:d3inos] adj. epocă. 3.v. aestivate ['estiveit] vb. affable ['asfobl] adj.eorbu'stastik. from ~ din depărtare. 'csGirt] s. 2.) 1. 2.) mind your own ~s vezi-ţi de treabă. (tel. a e r i a l (I).) aerostat. pneumatic. (chim.eoro'na. aelotropy [-iou'btropi] s.) acronivelment. politicos. aerostatic. ventilare. aerocret. aesthete ['irsOirt. aparat pentru fotografiere aeriană.) fiziologia organelor de simţ.) slab. (mineral. aequoreal [i'kworriol] adj. aerogun ['eorogAnl s. (mar. aerotherapeutics ['soro'Gero'pjurtiks] s. (top. (meteor. funicular.) (av. aesthetician [lisGi'ti/sn. aerial railway [~ 'reilwei] s. avion. daraveră.v. 1. (fam.) bombă de avion. estetic. -'0i:3O| s. afânare.-roH-] s. cocleală. (ist. aerugo [io'rurgou] s. aerobics [eo'roubiks] s.) aerologic. aerolite ['eorolait.) calităţi de zbor ale unui avion. 2. anvelopă de avion. 1. 'i(o)rous] adj. chim. sociabil. (fiz. aesthesia [irs'Girzjo.) ireal. vârstă. 2. artistic. aerhydrous [cio'haidros] adj. suprafeţe.) aerodinamic. 2. 2. macara-funicular. 3. aerogram ['sorogrami] s. aerotyre ['EorOH. (muz. aestivation [. -ro't-] s. acrobiologie. -ros-] s. pl. profil de aripă.) centrală eoliană. aerial warfare [~ Vo:fEor] s. (fiz. (fiz. aerobomb ['eorobom) s. (electr.) eon. acrobaţii aeriene. (av. anizotrop. amabil. aeoliation [irouli'ei/an] s.) navigaţie aeriană.) tun de avion. . it is an ~ of a few days e o chestiune de (câteva) zile. e t i o l o g y . aeromechanics [-eoromi'kasniks] s. în depărtare. aerial tramway [~ 'trremwei] s. teoria planorismului. (mil. (despre animale) a fi cufundat într-o stare letargică pe timpul marilor călduri. (av. portante.) construcţie de suprafaţă. .) speriat.) navigaţie aeriană. 4. aerie ['sori. (av. ventilaţie. es'Gctik(ol)] adj. afabil. aerial ['sorişi] I. 'eori] adj. 2. aerial mapping [~ 'mcepirjl s.) aparat de zbor. aeroembolism ['eoro'embolizm] s. nepământesc. navigaţie aeriană. (mai ales ~ off) departe.) (av.) eroziune eoliană. (chim. adv. suspendat (în aer). îndatoritor.) radiotclegraf. pl. aerial structure [~ 'strAktfor] s. 2. aery2 ['eiori. a primeni aerul în. pl: (folosit ca sg. aerial cableway [~ 'keiblwei] s. văratic. aerial survey(ing) [~ so'vei(irj)] s. (av. n(t[a:i\ prep. (av. v.eoro»'tekniks. 1.) eolotrop. (med. ştiinţa frumosului. aerobe ['eioroub] s. aerolith ['eoroliO.) acrotopograf. a ventila. (folosit ca sg. an ~ of honour a) o chestiune de onoare.) eolotropie. 2. aerogene gas ['sorod3i:n 'gas] s. care trăieşte în aer. pl. aerocamera ['eorou'kaîmoro] s. (mineral.) aerometru. aerial ladder ['Eoriol 'tedo'] s. bunăvoinţă. (mil. (av. aerial reconnaissance [~ ri'konisans] s.) aerob.) tun antiaerian. 1. hăt departe. (fig.) fotografiere aeriană. pl. 2. (tel. a e r i a l c a b l e w a y .

I cannot ~ the time nu am timp. fel de a fi nefiresc. affirmatory |3'ib:m3U>ri] adj. a scăpa (din robie). 2. zel. pred. bogăţie. the ~ cei năpăstuiţi. a întrista. manierism. foreign / external ~s politică externă. adaos. 4. 1. obijduiţi. s.) pe câmpul de luptă. har. analogic. (in.) afect. the deck is ~ puntea este inundată. dragoste de suprafaţă. cât ai zice peşte.) to pocket / to swallow an ~ a înghiţi un afront.). 3. a navlosi. a dăuna. (fam. afloat [a'flout] adj. 1. a îndurera. affygraphy [s'figrsfi] s. (mit. 2. semnătura). ataşare. afghani [a:fga. scandal. îmbujorat. a îngrozi. a deveni logodnicul sau logodnica cuiva. B. a dezrobi. affine geometry [~ dji'omitri] s.) afiş.). affiliate [s'filicit] I. a atinge. umflarea apelor din cauza unui obstacol. jurământ etc. he can ~ to buy a TV set îi dă mâna să-şi cumpere un televizor. affirmer [3'f3:m3r] s. 3. affordable [-sbl] adj. înspumat. pl. apatic.) în mişcare. s'f-] adj. nenorociţi. (geogr. 1. fasoane. to rise to ~ a se îmbogăţi. artificial. persoană care afirmă ceva. s. lipsit de prejudecăţi. afecţiune. a înspăimânta. II. (med. pred. confirmare. luptă. 2. o jignire (cuiva). 1. a încredinţa. chestie. elan. 3. to ~ ground for a oferi motiv(c) pentru. pr^d. (psih. 3. înrudire. to ~ the interests of a dăuna intereselor. a împăduri. Minister for Internai Affairs ministru al Afacerilor Interne. 2. a ratifica.. a se (prc)face că. 2. ştampila. întristare. roşu (la faţă). (despre animale) a prefera (pădurile etc. to be ~ to smb. affinage [3'finid3] s. plutind. they are ~d sunt logodiţi. 5. afectat. adv. împădurire. pred. dureros. affronter [-3r] s. 3. 1. a man of ~s un ora de afaceri. mental ~ boală mintală. a promite în căsătorie. adv.) nervi aferenţi. affcctional [-si] adj.). care poate fi afirmat. întins. a pune. a ataca. logodnă. din Afganistan. upon) a fixa. departe. a înfrunta. cuprins de flăcări. affricate ['refrikitj s. A. afferent fsefcrsnt] adj. afirmativ. rej7. a îndrăgi. affreightment [-mont] s.. tr. II. affixation [a'fik'sei/an] s. ~ with la acelaşi nivel cu. insultă (publică). a adopta. întărire. a confirma. nenorocire. tr. to be in ~ circumstances a trăi în belşug. ceartă. ~ of indifference simulare a indiferenţei / nepăsării.) afect. despre sânge) afiuent. 1. zarvă. to offer an ~ to a aduce un afront. affusion [a'fju^pn] s. afford [s'fxdj vb. his ~ was not returned nu i s-a răspuns la dragoste. 1. neliniştit. predilecţie exagerată. (hidr. a afecta. ministru de interne. [o'fckt] vb. (mar. afinaj. (înv. 2. (prese. insultător. 1. 1.) afix. a sâcâi cu (reclamaţii etc. a vătăma. (rar) nepătimaş. a-şi da multă osteneală pentru ceva. (psih. 3. (rar) plat. a unei opere literare etc. to set ~ a aprinde. B.. aplicare. în). a prejudicia. 4. a aplica. societăţi afiliate. (gram. a f f o r e s t a t i o n . affiliated unions [~ 'juinjsnz] ş. la câmp. a produce (o recoltă etc. năpastă. 6. 1. mărturie scrisă sub jurământ. bogăţii. (jur. affectionless [-lis] adj. adj. avânt. s. (jur. 2. tandreţe. a jigni. (geom. crezare (cu dat. 2. v. to tend to one's ~s a-şi vedea / a se îngriji de treburile sale. a insulta.) a speria. the object of his ~ obiectul dragostei / pasiunii lui. afecţiune faţă de / pentru cineva. în plină activitate. a înfricoşa.) afluent. upon) (jur. a (e)libera. s. 2. bogat. a înspăimânta. afflux ['aîfUks] s. adj. adj. ofensator.) poveste. vb. afforestation [se. to take an ~a) a lua o depoziţie sub jurământ. to be (all) ~ with the desire to do smth. pe mare (în opoziţie cu ashore). adăugire. a prinde (de. afgani (unitate monetară din Afganistan). affectedness [-nis] s. 1. intr.. particulă. (si. affluence ['reflusns] s.) afecţiune. s. forty votes for the ~ patruzeci de voturi pentru. 3. to become ~to smb. affidavit [. I wash my hands of the ~ mă spăl pe mâini (în această chestiune). a ataşa (de.) afin. a face avere. adopţiune. a se îndrăgosti de cineva. fluturând. a se asocia (cu). world ~s probleme de politică internaţională. a mâhni. affection [s'fekfan] s. cergă. fasfekt] s. boală sufletească. 3. mişcător. asemănare. a întări. 2. 2. 3. an ~ farewell o despărţire duioasă. (gram. 4. a lega.. 1. 1. afferent nerves [~ 'nsivz] s. affronting [-in] I. on. lipire. a lovi în interesele (cuiva).asfi'dcivit] ş. ■■ far $ ~în depărtare. II.) afinitate.) affranchisement [ce'frEent/ismont] s. abundenţă. adv.) persoană care depune sub jurământ. (înv.) afretarc. a primi. iubitor. supărare. hai-hui.) afinor. s.). (mat.) afuziune. 2. affirmation [iselb'mei. a mişca. dispoziţie. afinarc. mâhnire. tr. dezrobire. duios. afectiv. afoam [s'foum] adj. II. nazuri.) pe picioare. afirmare. (to. 2. a sfida moartea. (fon) africată. II. ~ towards smb. 2. a coopta ca membru (Ia. a încuviinţa. sentiment. he is strongly ~ed with the wish to go there ţine foarte mult să se ducă acolo. II. înrudit. a tulbura. pred. (anat. affect21. (rar) a stropi. II. <• to answer /to reply in the ~ a răspunde afirmativ.) transformare afină.) the bread of ~ pâine amară. a-i veni la socoteală. l'asfiks] s. (fig. on) încredere (în). a aduce un afront (cuiva). luare cu navlu (a unei corăbii). afiliat. insultător. though I could ill ~ cu toate că mijloacele nu-mi prea permiteau aşa ceva. a chinui.) afecţiune. aferent. în flăcări. a mâhni. pred. 3. B. afectiv.).. afghan (amer.) atac. supărător. (jur. (with. (mat. affright [a'frait] (poetic) I. 1. aflush [3'fU/j adj. logodit. (med. 3. (înv. boală. affiance [o'faians] I. the land ~s minerals în ţară se găsesc minerale. chinuitor.. 4. oferire. afflictive [a'fliktiv] adj. afflict [a'flikt] vb. to fix one's ~(s) on smb. II. belşug.fan] s. obidiţi. Afghan l'cefgîen] I.) a afreta. tandru. flux. înclinaţie. 3. 3. affirmatively f-li] adv. a pretinde că. pred. care se poate acorda. tr. asociere. a înfricoşa. folosire a prefixelor. to swear / to make an ~ a da o depoziţie sub jurământ (în faţa unei autorităţi). afectare. (amer. între). iubire. affîche [as'fi:/] s. (jur. to ~ death a înfrunta moartea (cu curaj). affinal [oTaind] adj. închiriere. 2. 2. afectuos. afflatus [s'fieitss] s.) aflux (de sânge). rudenie (prin alianţă).). s. a băga în sperieţi. 3. a oferi. affect1 [a'fckt] vb. afirmaţie. (mil. (fiziot. a se logodi. (despre un bărbat căsătorit) to wander ~ a călca pe de lături. inundat. afluenţă. in the present condition / state of ~s în starea actuală a lucrurilor. affix I. şal. a face să sufere. affixing [s'fiksin] s. a avea mijloacele. banchet.) a stabili paternitatea (si jig. a da. arzând. cu vâlvătăi.foris'tei/an] s..pl. to live in ~ a trăi în belşug. punere (a unei ştampile. a f f e c t a t i o n (2). (metal. adv. a înota în bogăţii.) remu. din cauza). s. curgere. afinitate electivă. tr. (hidr. affray [s'frci] I. 4. a adăuga (Ia).) geometric afină. adv. asociat. affine connection [s'fain ka'nek/an] s. affreight [s'freit] vb. roditor. between) afinitate. tr. ~ed by cold răcit. a face pe. 2. foreign ~s debate dezbatere asupra politicii externe (în Camera Comunelor). affirming [a'famiirj] s. simulare. a aplica (pecetea. afflicted [a'fliktid] s. adaos. v. vb. încăierare. a susţine.) to go far ~ for smth. afforest [ee'forist] vb. jignire. prefăcut. a speria. affectation [ia. revelaţie. 2. 1. vexat. abundent. a adeveri.) (of) năzuinţă (spre. (adesea cu can) a-şi putea îngădui. 1. groază. (limba) afgană. afiuent. a lipi (de). belşug. 2. anexare. îmbelşugarc. contract de căsătorie. a influenţa. a spune da. afirmaţie. (mar. to ~ an opportunity a oferi un prilej. II. v. a se logodi cu cineva. that is not my ~ asta nu c treaba mea. (to. a f f r i c a t e . v. afloat service [~ s'3:vis] s. to ~ with a bate la cap cu. to gain / to win smb. ras. (fam. a făgădui (mâna). (rar) în floare. spaimă. a-i plăcea. 1 afire Is'faio "] adj. curăţire. întristător. profuziume.) declaraţie solemnă (a unei persoane care refuză să presteze jurământ). afgan. (rar) 1.) afixaţie. către). trist. fixare. (fr. prisos. la conducere. 4. ratificare. . a lua de suflet. pe câmp. pi.) în serviciul flotei de război. afield [9*fî:ld] adv. log. to) a afilia. tr. impresionant. istorie. a-i da mâna. (/Har. A. apropiere (de. sentiment. rodnic. ataşament. căutat. într-o clipă. drăgăstos.) afirmativ. to bear / (fam. (chim. la). la). aflat [3'fiast] adj. inspiraţie. a uda. on account of) a fi îngrijorat (de. artificialitate (a exprimării etc. (fig. agitat.) remu. affianced [-t] adj. 1. (mat. affine [as'fain. udare. affranchise [aî'fnent/aiz] vb. at the head of ~s în fruntea guvernului. a face pe prostul. taxă de înscriere. atestaţi(un)c. 5. 2. affording [-in] I.) rafinare. a uni. afluenţă. adj. navlosire. jur. (jig. 2. mişcat. în acţiune.) conexiune afină. rej7. fructuos. a dezlega (de o făgăduială. între). II. care se poate afirma. II. 2. 2. a afirma. affecting [s'fektinj adj.) affuse [3'fju:z] vb. 3. ofensator. adv. 1. gâlceava. dare. to put an ~ upon. 1. a atinge. affliction [s'flik/pn] s. affectionate [-it] adj. necuviinţă. 1.) serviciu de bord. a unui timbru etc. jignit. a înfrunta (pe cineva). a disastrous ~o înfrângere dezastruoasă. affiliation fee [~ Ti:] s. mărturie. a afecta. 1. (geom.). affixture [a'fikstJV] s. affront [s'frAnt] I. suferinţă. afirmare. adv. aflame [s'ficim] adj. affirmable [a'fomiabl] adj. tr. intr. adăogire. (of) insultare. boală. 3. to — proof(s) a aduce dovezi. jignire (cu gen. a frecventa (un Ioc). pe mare. affirm [3X3:111] vb. (jur.) depoziţie. B. (înv. (at. 1.) ciocnire. 1. năvală. affiliation [sTfili'ei/sn] s. public ~s treburi obşteşti. infixelor şi sufixelor. affirmative [a'fsmistiv] I. 1. (gram. pe linia de plutire. sufletesc. affine space [~ 'spcis] s. în stare de plutire.fek'tci/3n] s. ofensă.). afforestment [se-foristmant] s. în campanie. broboadă de lână croşetată.) stabilire a paternităţii. atracţie. afront. 4. tr. a scuti. emfatic. atins. prefăcătorie. 2. 2. a logodi. 2. în flăcări. a lipi (un timbru). (mat. 2. he was ~ed with gout suferea de podagra / de gută. a sfida.. to be ~ with curiosity a muri de curiozitate. A. 1. affective [a'fektiv] adj. stropire. atins. various rumours were ~circulau fel de fel de zvonuri.17 afoam kid-glove ~ recepţie. b) a-şi face testamentul.'s ~ a câştiga dragostea cuiva. tr.. de la Iove ~) aventură amoroasă. a f f i r m a t i v e (I). adj. tr. 2. a da foc la (sau cu dat. tr. A. fandosit. razna. a arde de dorinţă sau de nerăbdare de a face ceva. affiant [s'fabnt] ş.. pe apă. to settle one's ~s o) a-şi aranja treburile. afghan covor turemen miţos cu desene geometrice. to keep ~ a se menţine la suprafaţă / pe linia de plutire (şifig. 1. 2.) multiplicitate afină. potrivire (cu.) basma croşetată. 2. dragoste. affluent E'aeflusnt] I. affinity [s'finiti] ş. Ia nivelul solului. vb. pred. îmbelşugat. (med. în toi. pl. tr. as ~s stand (aşa) cum stau lucrurile. aflower [3'flau3r] adj. the news ~ed him ştirea 1-a tulburat / 1-a afectat.) a înfia. a afecta. (jig. a da. aflutter [s'fUts1-] adj. tr. home / internal ~s politică internă. affiliated societies [a'filicitid ss'saistiz] ş. cotizaţie.fandoseală. 1. family ~s chestiuni familiare. adv. arzând. a purta afecţiune (cuiva). to ~ ignorance a se preface neştiutor. b) a da o depoziţie sub jurământ. afgan. a iubi. [a'fiks] vb. tr.). (with.ni] s. a înrâuri. în vâlvătăi. II. affected [o'fektid] adj. a supăra. tulburare a ordinii publice. affricative [ze'frikativ] s. afiliere.) in an ~ îndată. a afecta. vb. durere.) înfiere. a ofensa. s. vb. 1. affinor [s'faino'] s. (e)Iibcrarc. a fi logodit cu cineva. (with) a se afilia (la). afirmativ. s. sindicate afiliate. lovit (de o boală)..

) ~ the storm.pD. v. amintit mai jos. posterioară. ~the grain împotriva firii sau voinţei (cuiva). pred. after-days [~deiz] s.) v. posteritatea. a f r e e t . African cherry [~ 'tferi] s. again [s'gein] adv. good ~ bună ziua (formulă folosită după-amiaza). to talk ~ time a) a ţine / a duce cu vorba / a întârzia pe cineva pentru a câştiga timp. rcclamaţic. (mar.g r a s s . 1. neadormit. supărare. idee care vine (în minte) prea târziu. (prov. s. aforenamed [~neimd] adj. fore and ~de la prova la pupa. Afro-American [lasfrous'merikan] s.) urmări. (fam. a f t e r . mielcncefal. asfinţit. aforementioned [-iinenfand] adj. amintit. 1.). în pofida (cu gen. din pupa. gust stăruitor / persistent. (poetic) in ~ mai târziu. Africanize ['arfrikanaiz] vb. I am ~ he will not come mi-e teamă că n-o să vină. (fig.) pupa. I am ~ to wake him. amer. 2. 2. he is well ~s-a făcut iar bine. (lat. perioada de sfârşit a anului. aforehand [~ha. -ipjes-] s. 3. II. o a doua lovitură (şifig. amer. în vechime. 2. urmare. v. o'frkt] s. în ciuda. vâscozitate. speriat. ţinere sub observaţie (a unui bolnav. 2. de după-amiază. menţionat mai sus. premeditat. (fig. aftermath [~ma. to start smth. spre declinul vieţii. (mine) gaze de explozie. retuş. de altădată. (amer. 3. divertisment. lume viitoare. I have never seen him ~ după aceea nu l-am mai văzut niciodată. monstruozitate.) macore. 2.00-16. 1.) după-amiază. 3. after-date [~deit[ vb. cu anticipaţie.) nouă încercare. viaţă viitoare. (anat. aforecited [3'fo:isaitid] adj. after-harvest [~iha:vist] s. parte din spate. a se întrema. loţiune folosită după bărbierit / ras. ~ the hair în răspăr (şifig.) pe picioare.g r a s s . 3. against [s'geinst] prep. 1. afto ['a:ftou| s. s-a restabilit. 1. after-effect [a:fteri'fekt] s. 3. necaz.adcsep'teijsn] s. 1. adv.v. to be dead ~ war a fi potrivnic / duşmanul războiului. (med. after-penance [~ipcnons] s. 3. II. in ~ mai târziu (în viaţă). the wind is dead ~ vântul e gata să cadă. pupa. ~ aii în definitiv. al doilea seceriş. din nou. con/. s.. întâmplare neplăcută. a posulata. the ~ part of a ship partea dinspre pupa a unui vas.) la pupa.) cu atât mai mult. 2. iz (care rămâne în gură).).). ~ one's heart / soul după placul / voia inimii. pred.). în drum. a f o r e n a m e d . afterpost [~poust] s. efect ulterior. (bot. în viitor. as ~ faţă de. (mar.) inerţie luminoasă. persistenţă. 2.) afterpic.. după. aftercare [~k£3r] s. de mai sus. afterdavy [~'deivi] s. after-born [~to:n] adj. in ~ years în viitor. I am ~ of waking him mi-e frică să-1 trezesc. after-act [~a?kt] s. iar(ăşi). numit mai sus. b e f o r e . II.t[ s. (med.g r a s s . II. after-part [~pa:t] s.) placentă. aforethought [~6a:t] I. 4. care urmează.). after-growth [~grouO] s. amer. 1. what are you ~ of? de ce ţi-e frică? ce te nelinişteşte? ce te îngrijorează?. plată suplimentară. a întâmpina dificultăţi. soon ~ curând după aceea. vreme bună. afterbirth [~bo:0] s.. de după-masă. 4. (fig. pl. (chim. potrivit cu. 1. 'sftogra^s] s. afterdeck [~dck] s. potrivit (c« dat. afterbrain [~brein] s. contrar (cu dat. afterblow [~blou] s. demon (în mitologia araba). bur. a f t e r b l o w (1).) spre pupa. after-named [~neimd] adj. tr.0] s. timpul de după serviciul divin. (înv. (fam. (pop. b) (despre . 'sftorksestj s. (fig. afterdamp Hdamip] s. viitor.:ft3bi. următor. (electr. amintit mai jos./an[ s. haul ~ the sheets schimbaţi peste tot. afterpiece [~pi:s] s. a f t e r . aftershave [~/civ] s. 4. Afrikaans [isfri'ka:ns] s. urmări. agitat.) 1. 2.) noi întâmplări. partidă nouă. în viitor. (agr.v. after-drink [~drir|kj s. din urmă de tot. postum. (ec. viitor. a se pune la cale. afore [o'fo:r. (mar. a doua accepţie (a unui cuvânt). n-a învăţat nimic. 3. afterpeak [~pi:k] s. adj. în freamăt. produs de calitate inferioară. the ~ veacurile viitoare. afternoon farmer ['u:ftnnu. a fi în picioare. after-beat ['a. afterworld [~wa. a se însănătoşi. 5. adv.) I'll be ~ you! las' că-ţi arăt eu! 2.) 2. de după-amiază. cel mai din urmă. de demult. de odinioară. (liiigv. (poetic) urmaşi. si. after ['a:ftor. după aceea. 'a.) what is he ~? ce caută? ce vrea? ce doreşte? ce-i trebuie? ce urmăreşte? (fam. 2. 1. a doua recoltă. v. ~ that după aceea.) etambou. II. b) a se pregăti.) născut după redactarea ultimului testament al tatălui. a doua coasă. în comparaţie cu. pic de la pupa.-'fo3r] prep. la cârmă. (mar. glorie postumă. (fig. 2. it is ~ six (o'clock) e trecut de (ora) şase. după. îngrijire după boală.) perioadă de stagnare.ld] s.) contratimp. dureri după facere / după naştere. afresh [o'fre/] adv.) bocaport din pupa. after-season [~isi:zn] s. sănătos. 2. posterioară. 1. bănuitor. aftertaste [~teist] s. 2 .) tratament suplimentar. (fnv. 1.) otavă. o nouă chemare. pi. pe urmă. încă o dată. consecinţă (ulterioară). (auto) ardere întârziată. after-dinner [~idinor] I. afternoon watch [~ 'wot/j s. de după-masă. (metal. aforetime [~taim] l. fermentaţie secundară. 1. the day ~ tomorrow poimâine.n 'fa:mor] s.) luminescenţă. intenţionat.. s. an etching ~ Gainsborough o gravură după Gainsborough. 1.) it is half ~ three e (ora) trei şi jumătate. 1.g r a s s . (fig. afoul [o'faul] adj. mereu. a f t e r . 2. aft-engined [~ . to be oneself ~ a-şi reveni după boală. apoi. adv. a f t e r . the year ~ un an mai târziu. African ['ffifriksn] I. leneş. ~ accompaniment acompaniament în contratimp. to be up ~ (it) a se afla în faţa unei probleme. a se organiza. afreet ['aefri:tj s. (mar. în picioare. I'm ~ (that) mă tem că. Afrikan(d)er [iaefri'ka. năpastă.) filtrare de control / secundară.) în marş.) cu maşina aşezată la pupă. ~ a reîncepe ceva. after-mentioned [~imen/3ndj adj.) imagine consecutivă. fost. after-pains [~peinz] s. 1.) în mişcare. temător. (mar. numit. 2. (fiz. rezultat (al unei acţiuni). (teatru) epilog (şi fig. efect întârziat. a?ft] aaV. after-hand [~hasnd] s.. after-filtration [-fil'treijan] s. (med. after-image [~iimid3] s. a unui delincvent). după ce. necurmat. adesea. after-acceptation ['a^sr. 2. (fig. after-come [~kAm] s. născut mai târziu. aforesaid [~sed] adj. menţionat mai jos. after-fermentation [~>f3:meriteij*3n] s. after-ages [-. II.) cartul 12. paşte-vânt. dinainte. (fig ) gust amar etc. aaV. cine se teme de foşnetul frunzelor n-are ce căuta în pădure. 2. aftercastle [~'ka:slj s. 2. afraid [o'frcid] adj.). parte de la urmă. ~ its kind în felul său.ck^iz] s. american de culoare (ai cărui strămoşi provin din Africa). care se teme. toamnă târzie. unnarc. 2. pilă.) remanentă. what? ~? cum? iar? 2.l] s. adj. ~and ~ întruna. day ~ day zile în şir. mai târziu. a calm. din vreme în vreme. ~ clouds comes clear weather după ploaie. 1. as much ~ încă (o dată) pe atât.) creierul posterior. v. urmare.00. de origine europeană (mai ales olandeză). viaţa de apoi. 1. (si once ~) iar(ăşi). parte din urmă. to go ~ a merge îndărăt. afterthought [~0o:t] s. (mar. îngrozit. consecinţă. 2. să nu sădească vie. (mar. (mar. pe jos. în acţiune. v. 2. în contra (cu gen.peimant] s. ~ the same pattern după acelaşi model. viitor. în conflict. aftercall [~ko.) (despre o poliţă) ~sight după prezentare. pred. viaţă viitoare / de apoi.) v. al doilea cosit. îndărăt.) căldură remanentă / reziduală. after-grass [~gra:s.) postefect.afocal 18 afocal [ei'foukal] adj. mai tânăr. afret [g'fret] adj. din păcate. aftercast [~ka:st. afterhatch [~ha«/] s. pe lângă aceasta.) la pupa. altădată. conj. after-treatment [~itri:tmont] s:(tehn. joc nou. after-feed [~fi:d] s. (mar. time and ~ mereu. treaz. afterburning [~iba:nirj] s. after-repentance [~ri'pentons] s. l. remanentă.). now / ever and ~ uneori. afterclap [~kla3p] s. a doua recoltă. gust.) consecinţe. (prov. III. (jur. 4.) după-amiază. l. adj. (mai) înainte. adj.) dunetă. after-product [~'prodakt] s. (mar. căinţă târzie. amer. (fiz. trântor. after-game [~geim] s.) suflare ulterioară (într-un cuptor Bessemer).).).) dialect al limbii olandeze vorbit de urmaşii burilor din Republica Africa de Sud. ultimul.ft3r] I. to be ~ a) a fi sculat.ena^ind. dindărăt. after-church [~t/a:ţj] s. after-time [~taim] s. după-masă. activ. să nu joace. after-fame [~feim] s. împotriva. a afiicaniza.) recoacere. păr african (Mimusops heckelii si Dumaria L.) in the ~ of one's life în amurgul. to run ~ of a se ciocni de. copii postumi. întruna. 1. pe de altă parte. o a doua chemare. a f t e r . (tel.pa:st/or. adj.) complicaţie tardivă. viitor. v. băştinaş din Africa de Sud. înainte. (fig. afoot [a'l'ut] adj. gust plăcut (care rămâne în urma a ceva). african. castel pupa. (muz. afterglow [~glou] s. persistenţă. 2. 1. tr. (fiz. aftercrop [-top] s. 1. a-i fi frică de. posteritate. amurg.) pacoste. after-file [~fail]'s. plată ulterioară. parte următoare. to set ~ a pune în mişcare. senzaţie plăcută. fără încetare. aft [a:it.) he who is ~ of leaves must not go into a wood cine se teme de brumă. adj. mi se pare că n-o să vină. după-masă. 1. din nou. 3. to be ~ of a se teme.după-amiază.nd] adv. 'ajfticnapnd] adj. sentiment plăcut. piesă de încheiere a unui spectacol. în afară de acestea. restabilit. after-pasture [~. amer. ~ all my trouble he has learnt nothing eu toate străduinţele mele. drojdie (de vin etc. conform (cu dat. un nou apel. after-heat [~hi:t] s. premeditare. chindie. cui i-e frică. a-i fi teamă de. pe urmă. IV. încă o dată. ■ afternoon [~'nu:n.) with / of malice ~cu premeditare. a intra în conflict cu. 1. muncitor angajat ulterior. dunetă. after-life [~laif[ s. pe urmă. prep. 2. trenaj. 1. (mar. ultimul vas din convoi. parte din urmă. after-touch [~tAtf] s. după un an. adv. (jur. spre pupa. 1.n(d)3] s. afrit ['asfrkt. after-portion [~. în urma (cn gen. '— atributivi !• s. gând întârziat. odinioară. amer. iarbă care creşte după cosire. (mil. viitor. (ec. surpriză (neplăcu­ tă). adv. aftermost [~moust] adj. one ~ another unul după altul. half as high ~ o dată şi jumătate mai înalt. s. 2. produs secundar. a fortiori ['ei •fo:Ji'o:m] adv.). a f f i d a v i t . ~ his will împotriva voinţei lui. începu să lucreze la şcoală. geană de lumină (după apusul soarelui). (şi) iarăşi. (metal. duh rău. făcut înadins. din spate. la urma urmei. afro-american. mai sus-citat. african.p e n a n c e . II. a doua creştere.adv. consecinţe (mai ales nedorite). soon ~ he arrived he began to work at school curând după ce sosi. I am ~ that I shall wake him mi-e teamă să nu-1 trezesc. after-payment [-. afterward(s) [~ws:dz] I. din Africa.) 1. după aceea. in the ~ după-amiază. din când în când. 2. (tehn. necontenit.) pierde-vară.) afocal. (auslr. afterbody [~ibodi] s. pred.

the isle was over ~ the river mouth insula era aşezată în faţa gurii râului. ['segrigit şi 'zegrigeit] adj. a g g r a n d i z e ) . a îngrămădi. bătăuş. a fi prea bătrân pentru (a face) ceva. a exaspera. v. aghast-looking [a'go:st<lukirj] adj. îndurerat. (geol. colecţie. agedness [-nis] s. adv. corp fizic. a deveni bătrân. iute. comportare agresivă. ~ a base of violet pe un fond violet. persoană care măreşte etc. tot(al). III.) reprezentant general. ageism I'eid3iz5m] s. de veacuri. 2.). tr. age-worn ['eid3WD:n] adj. to be of an ~ to marry a fi de vârsta însurătorii. agentură. agave [a'gcivi.) a aglutina. (corn. a întrista. 2. a plictisi. împreună. Bank ~ directorul sucursalei unei bănci. agravant. a îndurera. vioiciune. a g e n e s i s .) ~ circumstances circumstanţe agravante. ~of wine îmbătrânirea vinului. agamous ['ffigsmas] adj. 2. mâhnit.19 agio un orator în parlament) a nu respecta timpul de vorbire (în scopul obstrucţiei). a'gciv] s.) agalactic. he doesn't look his -parc mai tânăr decât îl arată vârsta.). fără bătrâneţe. 1. 2. agar-agar [a:'gu:ru:'gu:. agent. generaţie. agger i'sed33] s.) general ~ v. 3. (şi over) dincolo de. (tehn. with ~ cu anii. to be of ~ a fi major. supărător. agedly [-li] adv. 1. a se strânge laolaltă.) persoană scundă / măruntă. 1. (turc.) he is a great ~ e tare bătrân. mijlocire. tr. aggroup [a'gru:p] vb.) purtător de cuvânt. (tehn. 1. (biol. parliamentary ~ persoană care caută să-i dispună pe membrii parlamentului în favoarea unui proiect de lege. Middle Ages evul mediu. (geol. ei'go:rei'gu:] s. agenţie. 2. to run ~ a rock a se lovi / a se izbi de o stâncă.) ticket ~ casier (de la casa de bilete). the infirmities of ~ metehnele bătrâneţii. şi intr. ~ of rubber îmbătrânire a cauciucului. to come of . care (se) lipeşte. aggressive [a'gresiv] adf 1. 2. sprijinitor al unei agresiuni.) plicticos. the picture hangs ~ the wall tabloul atârnă de perete. s. ~ seven în vârstă de şapte ani. (demografie) acumulare a vârstelor. bas. cuprins de groază / spaimă. aggrandizement [a'gramdizmant] s. (amer. adv. a irita. a se îngrămădi.) circumstanţă agravantă. strângere. 1. aglomeraţie. în faţa (cu gen. agglutinant [a'glu:tinant] adj. a'ga. putere. enervant. la 21 de ani).) a se depune. de. provocator. (to ~ to) a include în. agents provocateurs s. reprezentanţă. a strânge. (geol. aglutinare. he began to be forty years of ~ mergea pe patruzeci (de ani). agendă. lăţire. a porni la atac (împotriva).) a funcţiona ca agent. A. a strânge laolaltă / într-un tot. secular. îmbătrânit. B. (hidr. (înv. the prime of one's ~ floarea vârstei. mijloc. (on. (fam. (fam. carnet de însemnări.a deveni major. având vârsta de. aggregation [lasgri'gei/pn] s. aggregate capacity [~ ka'pzesiti] s. 1. acţiune. strâmb. to be (sou to act) one's ~ a se purta potrivit vârstei. to stand / t o remain ~ a rămâne cu gura căscată.) aglomerare. 2. de agresiune. a agrega. (lingv. războinic. amer. the ~cci în vârstă.) agavă (Agave sp. (chim.) advance ~a) agent. tr. a mări. a se aglomera. 2. cu ochii holbaţi / zgâiţi. adv. chemical ~ agent chimic. agglutinative [a'glmtinativ. -ga] s. ['eegrigeit] vb.) road ~ tâlhar de drumul mare. 1. atitudine discriminatorie pe considerent de vârstă (mai ales faţă de bătrâni). agape2 ['aegspi]. v. rar a'gasp] adj. depunere. ev. T£ed3Îlj adj. tr. uluit. v. 2. 1. agential [ci'd3cn/3l] adj. he rested ~ a tree s-a rezemat de un copac (ca să se odihnească). etate. intr. înspăimântat. (mai ales pi. a însuma. I feel (myself) ~ when I hear mă întristează să aud (că). (tehn.) uzare. ageing test [~ 'test] s. ~ the end of the week spre sfârşitul săptămânii. străvechi.s p e n t . ager (la minte).) agregat. agalaxy fregalaeksi] s. 1. 4.) agat. pred. at the ~ of Ia vârsta de.) a dog's / (amer. intr. înrăutăţire. reprezentant. (on) a comite o agresiune (împotriva). general. fără funcţiuni sexuale. agre­ sivitate.) apărare activă. concreţionare. a înscrie în (organizaţie etc. he is twice my ~ c de două ori mai marc decât mine. ['cid3d] în vârstă de. ~ of consent vârsta însurătorii sau a măritişului. a g e n t g e n e r a l . agglomerate I.) lezat în drepturi(lc sale). (temporal) spre. persoană de încredere. bleojdit. by/through the ~ of prin mijlocirea (cu gen. sporire. brecic. 2. 3.ri:] s. îngreunarc. întăritură de pământ. ['ffigrigit şi 'sgrigeit] s.zed3i'ni:sis] ş. a da de cineva. a lăţi. energic. pe.) agregare. II. pred. v. A. what ~ would / could you take him to be? ce vârstă îi dai?. [a'ghr. vizavi de. med. aggravation [. de agent. (tehn. a transforma în clei. aggression [s'grc/pn] s. (amer. aggradational terrace [ia3gra.gra'dcijpn] s. augmentare. pi. to run ~ time a căuta să depăşeşti un record (stabilit anterior). 1. înspăimântat. Shakespeare's Age epoca lui Shakespeare. atac neprovocat (împotriva. she lived to a good old ~ a trăit până la adânci bătrâneţe. întreprinzător. epocă. middle ~ vârstă mijlocie. a reprezenta o firmă. a g e . lipit. agenţie. 3. colectiv.) agent provocator.). cu gura deschisă.) inhibitor de îmbătrânire. bătrâneţe. amuletă. to work ~time a căuta să termini lucrul la timpul fixat. 2. a se întâlni întâmplător cu cineva. agency ['cid33nsij s. (în antichitate) val. (rar) grupare. a agrava. bătrâneţe. 2. a îmbătrâni. II. a se sedimenta. a extinde. (amer. a aglomera. căscat.). ag-gari [u:g'ga. exprimând spaima. (mineral. age group ['cid3 gru:p] s. (mil. A. despre limbi) aglutinant. aggrieve [a'gri:v] vb. agile ['a?d3ail. the ~ of iron vârsta de fier.:st] adj. II. a împreuna. a înălţa. (text. aggrandizer ['a?grandaiz9r] s. a fi serios. sprinteneală. amer. contract of ~ contract de reprezentanţă.dei/5nal 'teras] s.. a g g l u t i n a t i v e (2) şi a g g l u t i n a t e (II. (rar) ca un bătrân.) putere maximă. 2. ager ['eid3r] s. a exagera. vârstă înaintată. to be over ~ to do smth. a g a l a c t i a . (constr. exasperant. (ec. sediment(are). bătrân. agil. (med.) 1. ordine de zi. 2.) a coon's . talisman. age [eid3] I. a exagera (o primejdie). 2. agio ['axi3iou. conglomerat. awkward ~ vârsta de trecere / de tranziţie. intr.. aggregate membership [~ 'memba/ip] s. factor. aggressor [a'gresar] s. agenesia [i2ed3i'ni:si3] s. sâcâitor. 4. a se preface în clei. a înflora. agha ['ci:ga:. aggrieved [-d] adj. -cit] s. agent. he ran his head ~ a beam se lovi cu capul de o grindă. intermediu.. agresor. 2. (jr. pieziş. (corn. aghast [a'ga:st. agilitate. aggravate ['sgraveit] vb. what ~ are you? ce vârstă ai?. a se aduna. (bot. aggravating [-in] adj. a înrăutăţi. ofensiv.. fam. tr. 2. age-spent l'eid3spent] adj. 3.v. II. vechime. 2. a g e i n g . 5. vb. (lingv.) ~ the sun în sens invers acelor unui ceasornic. datorită (eu dat. free ~ liber arbitru. factor. forţă.pl. reactiv. a maturiza. înălţare. A. poligr. (chim. in our ~. deteriorare. pi. 'asg-. throughout all ~s în toate timpurile / epocile. agresiv. agglomeration [aigbma'rci/pn] s. veacuri. a mări (o durere). the golden ~ epoca de aur.) agenesie. ageing ['eid3În] s.) fenomen de îmbătrânire. stare de agregaţie. 1.'ga:. 2.. 3. (geol. in the ~ laolaltă. strâns laolaltă.). II. aggrandize ['asgrandaiz. 1. 'eid3ou] s. -neit-] adj.) aluviune. 1. a se strânge într-un tot. 3. organizaţie). activ. a se agrega. age heaping [~ ihi:pirj] s. 3. reunire. 2. lângă. agape1 [a'geip. stăruitor. a se purta aşa cum sade bine unui om de vârsta respectivă. înfricoşat. care înrăutăţeşte / îngreunează. aggroupment [-mant] s. isteţime. (tehn. masă. age-old ['cid3 ould] adj. mediu. intr. organ (instituţie.pl. (mai aleş rel. B. full — majorat (în Anglia.) supărare. (fam. consternat. de agenţie. B. car de ani. cu toţii. (anglo-indian) locomotivă.. the bed stood ~ the wall patul era aşezat la perete. agglutinating [-in] adj. (jur. 1. 1. uimit. capacitate maximă. (tehn. întreg: the ~ forces forţele reunite. a înzorzona.) tabelă statistică. (v.) aglutinam. a întinde. ageless ['eid3lis] adj. activitate. mărire. în vârstă. 4. agility [a'dîiliti] s.o veşnicie. lipicios. antiîmbătrânitor. a enerva. 1. exasperare. totalitate.) 1. 1.tineit] vb. 3. agent ['eid3ant] I. 2. 1.) mortar. (ec. caracter ofensiv. the present ~ generaţia de azi. 3. a se strânge. aggressiveness [a'grcsivnisj s.) aglomerat. aggrade [a'grcid] vb. (lingv. 5. din răbdări. agaric acid [aVgaîrik 'aesidj s. a uni. B. asupra). ridicare. influenţă. a face mai marc. 1. this wine lacks ~ vinul acesta nu arc vechime. adunare. ze'ga:ra. (mai ales la pasiv) a mâhni. perioadă. (tehn. aggregate demand [~ di'mu:nd[ ş. agent general [-'d3enpr3lj. (rar) a (se) grupa.) agă. cu gura căscată. putere de coeziune. (jur. (amer. (fam. agalactia [-aega'laîktia] s. agapae ['aegapi:] şi agapes ['aegapiz] ş. a ridica. (lingv. adunat.). a strânge grămadă. a aglutina. ani. . a adânci. 1. agenesis [.) supraînălţare. [a'gbmareit] vb. agglutinate I. to run (up) ~ smb. intr. agenţie. mijlocitor. CU ajutorul (cu gen. she carries / bears her ~ well se ţine bine pentru anii ci. intr.) aglutinare. influenţă.) mulţime. mirat. [a'glu:tinitj adj. aggregate chart [~ 't/a:t] s. s. (fam. agenda [agenda] s. a totaliza. sprinten. a da peste cineva. 2).). 2. afacere de bursă.) agregat.) terasă de acumulare. a aduna. 4.^gravei/pn] s. 4. în totalitate. aggress [a'gres] vb. aggregately i'asgrigitli] adv. 2. isteţ. numărul total de membri. lipire. Ice Age perioada glaciară. aggradation [ia. (mat. agaze [a'geiz] adj. tr. agate ['«gat. reprezentant trimis în vederea încheierii unui contract. iuţeală în mişcări. he is 30 years of ~ arc 30 de ani. aggressionist [-ist] s. (dial. a'grasndaiz] vb. (fam. peste. (med. agio. maturizare. bătrânii. agent provocateur [pronunţia franceză]. substanţă. to be under ~ a fi minor. a încărunţi. aglutinant. vb. 4. a ataca (cu ac. agents general [~s ~] s. perseverent.) digestor. agamic [a'gasmik] adj. energic. a green old -bătrâneţe fericită. b) (fig. a g a m i c . upon) agresiune. agglutination [aiglu:ti'nei/an] s. forţă (motrice). I have not seen you for ~s nu tc-am văzut de un car de ani. îmbătrânire.) încercare de îmbătrânire. eră. a preamări. war of ~ război de agresiune.) agar-agar. 3. a augmenta. 2. aggressive defence [~ di'fens] s. 1. physical ~ agent. 1. (biol. aglutinat. întărire prin îmbătrânire. 2. ageing machine [~ moi/kn] s. aggregate I. 2. agent. [a'glomarit] s. purtare provocatoare.v. 2. pi. a aduna.a g a r . pred. agee [a^i:] adj.) station ~ şef de gară. (mat. persoană care caută râcă.) aglutinare.) veşnicie. aging ['eid3irj] s. 1. extindere. despre limbi) aglutinant. (amer.) parizer (caractere de 5 1 / 2 puncte). iritare. (tehn.) agapă. pred. promoţie. 2. intr. age-resister ['cid3riizist9r] s. vârstă. trăsnit. a spori. (tehn. age-hardening [~ ihccdonirj] s.) agaricină. news ~agenţic de presă. acumulare. agal-agal ['aegaPaegal] s. 2. tr. (chim. (chim. întredeschis.) asexuat. (jur. 1. a îmbătrâni. (text) vaporizator. îngrămădire. in the ~ we live in în epoca noastră / în care trăim. a lipi. ~ of discretion vârsta de la 14 ani în sus (când omul este socotit răspunzător de actele sale). 1. agerime (a minţii). uimit. veşnic tânăr. agravare. tr. a proslăvi. aged [rcid3tdJ adj. vârstă. vioi. a îngreuna (o suferinţă). a g a r .) cerere globală. v. a face bătrân. către. slăbit de bătrâneţe. commission ~ (agent) comisionar.) a scoate din sărite. forwarding ~ expeditor. agendă. 3.

just ~ to begin pe punctul de a începe. agone [o'gon] adv. scânteietor. de agitaţie. B. agricultural show [~ '/ou] s. epitet. (fam. conductă sau canal de drenare. on / upon a question a cădea de acord cu cineva. înroşit. 2. agrobiologist ['35groubai'obd3ist] s. to ~ with smb.. a conveni I a se înţelege cu cineva asupra unei probleme. eghiletă. 2.agiotage 20 agiotage ['asd3i3tid3[ s. agronomist [a'gronamist] s. to be in ~ with smb. pred.) ambulanţă. (rar) luptă pe viaţă şi pe moarte. îmbujorat.endsiinbrirj] s. (fig. a corespunde. strălucitor.moutor] s. o'glai] aav. a fi de acord cu cineva. contract.. 2. agley [o'gli:. agrobiolog. agonistic(al) [. a se înţelege să facă ceva. agitatrix l'aaJ3iteitriks] s. (folosit ca sg. plugărit. în aşteptare. mixer. a g r e e a b l e n e s s .) agnozie. i«tr. agreeable [s'griobl] I. corespun­ zător. rustic. a ajunge la o înţelegere. 3. 2. agrafă. a întărâta. agrarian reform [~ ri'fo:m] s. pentru care nu este nevoie de aprobarea senatului. agnosticism [aDg'nostisizam] s. agricol.) aglicon. (sl. (bot. a căuta efecte senzaţionale. (folosit ca sg. agreabil. agitaţie şi propagandă: 2. 2. 3. to be ~ with smb. agree [o'gri:] vb. licărind. (jur. agonic line [~ 'lain] s. II. adv. adineaori. economia agriculturii. a-glimmer [o'glimor[ adj. -lit] s. întrunire. înţelegere (mutuală). înmănuncheat. v. by mutual ~ de comun acord. agreeableness [-nis] s. aprox. agrogeologie. malaxor. 2. a pune de acord. epitet. ~ of tears şiroaie de lacrimi. 2. (filoz. (mat. învoit. s. agreed [o'gri:d] aay. emoţionat. A. agricultural cooperative society [~ koubpsretiv sa'sabti] s. agnation [ajg'ncifan] s. 1. a îndemna. B. (pol.) consultant agricol.a. pred. agricultural experiment station [~ iks'perinrant1 steijbn] s.glct. (aprox. a se chinui. orbitor.) a se acorda (cu). adv. rudă pe linie bărbătească. agricultural engineer [~ rend3i'nbr] s.. a consimţi la ceva.7n[ s. producţie agricolă. combativ. agonize ['sgonaiz] vb. agrogeology [iaegroud3i'obd3i] s.d3ito'to:ri3l] adj.) agitator. (med. în urmă (cu). (bot. acum. a g r o s t o g r a p h y . frământare. 4. poreclă. (mea'.) economie agrară. agiotaj. (for) a face agitaţie (pentru). fluturare. a intra în voia cuiva. a împărtăşi punctul de vedere al cuiva.'s curiosity ~ a stârni / a aprinde curiozitatea cuiva. b) corespunzând (cu dat. written ~ acord. 3. agnat. ~surprised plăcut surprins. (med. a agita. . (fam. (si to ~ together) a se înţelege. mortal ~ agonie.sclipitor. legi agrare. ~of death. (tehn.) tambur de sortare. agrar. 1. 2. 1. to stand ~ a sta (ca) pe ghimpi / (ca) pe ace. prea1. to be ~ on / upon / about / with a fi pasionat / nebun după. a se zvârcoli.. agnaţiune. aaV. (amer.) v. agrostology [. (ec. a pune la punct (socoteli etc. reviste) rubrică destinată corespondenţei cu cititorii. înfrigurat. agronomie. agitator1 ['axrjiteito'] s. studiul comparativ al obiceiurilor tribale primitive. (gram. a conveni. 1. examinare.. încovoiat.). to set ~a) a pune în mişcare.). 2.) to ~ like cats and dogs sau to ~ like pickpockets in a fair a trăi ca câinele cu pisica. to ~ to smth. 1.ax^i'tei/an] s. to make oneself ~ a se face plăcut. lucitor. luminos. strălucitor. a lua în arendă (o păşune). aglow [s'glou] adj. agreabil. strâns laolaltă. 3. conform. a se împăca (unul cu altul. forţat. (fam. muncitor agricol. a (se) lupta (pentru a). 2. pl. agminate ['segraaneit] adj. mergând.'s opinion / point of view a fi de acord cu părerea cuiva. 1. agronomy farm [~ifa:m] s. înrudit. durere cumplită. agrarian. potrivit.) agorafobie. a agita. agonistics [izega'nistiks] s. strălucitor. adept al reformelor agrare.) 1. agrest. loc de întrunire (la vechii greci). 1.a. 3. 1. aglucon [o'glu:kon] s. s. aglobulism [s'gbbjulizam] s. • agricultural [laegri'kAltfural] adj.. vibraţie. pl. agrochimie. agricultural output [~ 'autput] s. (filoz. pred. agitator screen ['ax^iteito skri:n] s. şcoală superioară de agricultură. scânteietor. plăcut. (canad.A.) a fi de acord (cu cineva.V. a fi de acord cu cineva în privinţa unui lucru. agog [a'gog] adj. agony column [~ tkobm] s. v. a instiga. pl. produs agricol. agitation [. produs agricol. a armoniza. tr. cu ceva). a dezbate. (fig. caracter plăcut. agnostic [eeg'nostik] adj. tr. agricultural college [~ 'kolid3] s. a-going [s'gouin] adj.). backstairs ~ înţelegere secretă. agreement [s'grmnont] s. deliberare. agronomic(al) [iasgro'nomik(ol)[ aay. adv.) a tulbura.) agonie. (si ~ upon) convenit. 2.g3'nistik(al)] adj. adv.) după pofta inimii. pl. convenţie.) 1. they ~ well se împacă de minune. trepidaţie. A. intr.) agitator. inventar agricol.) în mişcare. (med. two years ~ acum doi ani.) agitaţie. aglisten [o'glisan] aay.) strâmb. (bot. anţărţ.'gougou] aay. to come to an ~a cădea de acord. articles of an ~ articolele unui acord.) aprins. (after) a se căzni (să). (folosit ca sg.-2..) agonic. (telm. înţeles. dezbatere. 1. rural.) agnostic. a se potrivi. simpatic.) aglobulie. -3b] s. de atletism. agonizer [-or] s. fermă experimentală. ~ of opinion unitate de vederi.aîgra'nDmiks] s.) (with) acord (cu). aglossia [o'gb(:)si3] s. pred. agronomic. aprobare. agnosia [sg'nouzjs..A. (bot. agreeably [a'grbbli] adv. (bot. atletic. berechet. melanjor. adv.) agrostografie. agriculturalist [icegri'kAltjbrslist] s.pl. to be in an ~ of despair a fi în culmea deznădejdii.aegri'kAltJb'] s. ~pain durere atroce. agrostography [. adj. (in ziare. 1. staţiune agricolă experimentală. agnail ['a. persoană care ia parte la activitatea de agitaţie şi propagandă. . to ~ with smb. 2. pred. agricultural produce [~ 'pradjuis] s. working ~ acord cu privire la colaborare. cooperativă agricolă de producţie.U. tr.repri'zentstiv] s.) aglosie. agraf(f)e b'graef] s. agrobiologic. (with) (gram. agriculturist [iSgri'kAlt/arist] s. mişcare.). agricultural product [~ 'pradakt] s. chinuitor. 2. aay. a g o. adj. farmec (al unei persoane etc. unitate de vederi. mechanized ~ agricultură mecanizată. agricultural representative [~ . agronom. (metal. (folosit ca sg. 2. a chinui. A.. agricultor. 2. ~ price preţ convenit. agnomina [arg'noumina] s. acord. carbon legat. consimţire. a g r e e a b l y . agrarian [a'grearbn] I. agitate ['a^iteit] vb.) agrometru. agrologie. 1. exagerat. joe la bursă. strălucitor. agricultură. agricultural machinery [~ mo'/imorij maşini agricole. agitare. to set smb.. a gogo [a. agoraphobia [isegaroToubb] s. agrimotor ['cegri. din abundenţă. unii cu alţii). chin. înrudire după tată (sa» pe linie bărbătească). agitatoare. mişcare.) of-ul cititorului.) agronomie. agricultural science [~ 'sabns] s. agrotehnică. munci agricole. adunare.. agname ['ajg. agnomination [asginomi'neijan] s. agitator2 s. ~! ne-am înţeles! s-a făcut! în regulă! bate palma!.) cooperativă agricolă. agony wagon [~ <waig. drăguţ. călău. mare moşier / proprietar de pământ. latifundiar. agricultural production cooperative [~ pro'dAkjan kou'oparativ] s.) to pile on the ~ a exagera. pieliţă.. wine doesn't ~ with me vinul îmi face rău / nu-mi prieşte. speculaţie de bursă. aliteraţie. 3. b) a incita. 2. încuviinţare. Department of Agriculture Ministerul Agriculturii (în S.a2gre'stobd3i] s. (fig. aprins. agricultural botany [i£egri'kAltJ3ral 'tatoni] s.) agonă. agronomy [o'gronomi] s. a-glitter [o'glitor] adj. a g i t a t i o n a l . 1. 4.) mâţişor. (ec. agonic [a'gonik] adj. 1.g3raz] s. (glumeţ) ~ in red costum de culoare roşie ţipătoare.) agitaţie. (fig. outdoor ~ agitaţie în afara parlamentului. agroccologie. a paşte (vitele altcuiva) pe un imaş. agronomics [. on / about smth. agorae ['sgari:] si agoras ['a. adv. piele în jurul unghiei. 1. piaţă. the project now in ~ proiectul care se discută acum. a clătina. 2.) carbon agrafitic. agonizing [-in] adj.) tractor. tr.) s. 2. cât pofteşti. tulburare. 1. agricultural economics [~ rkko'nDmiks] s. verbal ~ acord verbal. 5. 1. a mişca încoace şi încolo. potrivit (cu aat. agony ['asgsni] s. 1. agronom. scânteietor. trade and payment(s) ~ acord comercial şi de plăţi. (scol. a aţâţa. agitatoric. 1. chin. nu mă împac cu vinul. mecanizarea agriculturii. (chim. plăcut. agricultural labourer [~'leitar3r] s. agricultural engineering [~ . amestecător. (pol. agitational [-al] adj. Board of Agriculture Ministerul Agriculturii (in Anglia)... asentiment. de acord. alarmă.) agnosticism. botanică agricolă. agronomie. poreclă. cu mult (timp) în urmă. agrotechnics [isgrs'tckniks] s. pl. expoziţie agricolă. aglet ['a. to ~ with a-i fi folositor sau plăcut. (with smb. fermă model. acord secret. agora ['«egora]. (înv. suferinţă mare. (în ziare) rubrica dispăruţilor. agnomen [aig'nouminj. agleam [o'glkin] aay. adv. agrestic [o'grcstik] aay'. (geod. agrarian laws [~ ta:z] s.) agrotehnică. aglare [o'gle3r] adj.) (ist. 2.) sălbatic. ~ to a) dispus / înclinat favorabil faţă de. poetic) v. agronom. din belşug. agricultural mechanization [~ imekonai'zeijsn] s. de aceeaşi natură. we ~ to differ renunţăm la încercarea de a ne înţelege. long ~ de (de)mult. II. agricultural labour l'îegri'kAlt/urol 'leita'] s. agricultural drain [~ 'drein] s. ~suspense aşteptare chinuitoare. studiul si descrierea gramineelor. (fig. incapacitate de a vorbi. to work by ~ a munci I a lucra în acord. agricultural chemistry [~ 'kemistri] s. 3.). a fi în agonic. incandescent. a nu se învoi defel. a flutura. aaV. agriculture [. polemic. to smth. capătul de metal al unui şiret. intr. plecând. 1. a martiriza. ago [o'gou] aaV.scris. (agr. 1. agonic. agnate ['zegneit] I. agora.. a while ~ de curând. agitatorial [.neim] s. agreeability [sigrb'biliti] s. (mat. a vânzoli. vânzoleală.) executive ~tralat înclieiat de preşedintele S. a se zbate. agrimony ['xgrimsni] s. licăritor. pred. agronomie. (chim. agist [o'd3ist] vb. ~ unanimously adoptat în unanimitate.) a agita. suntem de acord că nu ne putem înţelege. agroecology [isegroui'kobd3i[ s. curbă agonică. a agoniza. the ~ provides for acordul prevede. (fam.) atletism. utilaj agricol.) agitare. agrometer [o'gromta'] s. 5. 2. în agonie. reformă agrară. s. agriology [isegri'Dladji] s. adunat. agraphitic carbon [issgre'fitik 'ka:ton] s. B.v. arzând. II. on the basis of voluntary ~ pe baza liberului consimţământ.gneil] s. pl. agrology [o'grobd3i] s. institut agronomic. all ~ with delight cu faţa îmbujorată de plăcere / strălucind de încântare. chinurile morţii. agricultură. inginer agronom. agitprop ['agitprop] (pol.) turiţă-mare (Agrimonia eupatoria). agrobiology ['aegroubaibbd3i] s. adv. pred.asgra'stegrafi] s. a se dă în vânt după.

airborne ['Esbomj adj.) cameră de aer (pentru pneu). (av. 1. (auto.) hot ~ vorbe de clacă. air-bound ['eabaund] adj. (av. transportabil pe calea acrului. 2. durere. 4. ai [ai] interj. (auto. tr. aigrette ['cigrct. pl. şi-a îndreptat satira împotriva lui D. aer. (fr. ajutor. he ~ed a stone at ine a aruncat cu piatra în mine. 3. all hands ~! toată lumea pe punte! ahungered [s'lungad] adj. a da în vileag. to take the ~ a) a lua aer. b) (av. 2.) la strâmtoare / ananghie / aman.) baraj aerian (din baloane captive).) avion de transport. 1. sens. (av. volet de torsiune. aine [e'ne] adj. the Air Ministry Ministerul Aerului. in/r. to ~ high a ţinti departe.) suflura..) aparat aerofotografic. (metal.) ridicare aeriană.. a lucra fără rost.) rece. he came to my ~ îmi veni în ajutor. v. air castle [~ -ka:sl] ş.) spre prova. coama coifului. air cleaner [~ tkli:n3r] s. aidememoire [~mcmwa:r] s. 2. A. 2. înainte. (reg. fără ţintă / scop. pred. s. (mil. vb. atmosferă. (mar. ac. intermitent.) balonct. 1.) atac / acces de friguri. first ~ station post de prim ajutor. air2 [eor] (scot.) to take ~ a se răspândi.) am n o t .) to give smb. to give / to lend smb. (av. air chamber [~ -t/eimba1"] s. a transmite.. 1.) atac aerian. mutual ~ organization organizaţie de ajutor reciproc. (mil. 1. air barrage [~ 'ba?ro:3] s. bulă de aer. s. (te/m. 2. iubitor de pisici. pungă de aer. mit. ajutor. pl. (tehn. mii. ahungry [s'hArjgri] adj. fantezist. 1. ţel. 1. (anat.) în aer. (rar) v. a fi în frunte (la întreceri). (mii. mutual ~ ajutor reciproc.) alveolă pulmonară. melodic. air bombing [~ <bomin] s. a scoate la aer. v. a ochi. moţ. ahem [m'mm. 1. persoană care detestă pisicile. (av.) fiori (reci). aspect. ~d3'ko:n şi pronunţia franceză]. (tehn. air bubble [~ TOADI] s. the common ~ scopul comun. adiere. a lua / a trata pe cineva de sus. -'-] s. (înv. (med. air blast [~ bla:st] ş. 1. e un tip (bine).) cu flancurile neapărate / descoperite. lăudăroşenie. adv.) general de armata (în aviaţia britanică). a-1 da afară (din slujbă). aim [eim] I. 3. himeric. 2. 5. air brake [~ breik] s. aiming-field [~ fi:ld] s.) bombă de avion. 2. vai! aid [cid] I.lusra'filja. a face o plimbare. amer.). aide-de-camp [~-d3'ku:rj.) hc(i). 1. coş de fum / aeraj.) aikinit. 2.) acumulator pneumatic. 4. ailurophilia [ai. 2. (med. fără (nici un) rost. indispoziţie. to go ~ a merge înainte. pistol de vopsit. în scopul de a (şau cu gen.'gwa:r9] s.) to sell ~ a vinde la termen. (jig.) propriu. a îndrepta (spre). 3. air cell [~ sel] s.) malarie. friguri palustre. aide [eid] s. (mar. poligon de tragere. air alarm [~ a'lumi] s. sub cerul liber. a aerisi.) a r e n o t . 1. (amer. flămând. cărămidă cu goluri. băşică de aer. 2. a zvânta. aileron ['eilaron şi pronunţia franceză] s. 3. -bia] s. ifose. importanţă. 2. A. i s n o t .) cameră de aer (la anvelope). aheap [a'hkp] adv. a'ha] interj. airbell [~ bel] s. (amer. conştient de ce vrea. a-i da cuiva paşaportul. -lia] s. ailurophobia [ai-luara'foubja. air bath ['e3bo:6] s.). adv. ahoy [a'hoi] interj. (metal. a pricinui durere (cu dat.) radioactivitate din aer. 2. înfăţişare. (fig.) to go up in the ~a-şi ieşi din lire / sărite. a nu se simţi bine. de-a-ncălarele. air colour [~ ikAto] adj. (at) a ţinti. ain [ein] adj. 1. what are you ~ing at? ce urmăreşti? unde vrei să ajungi? B. prin radio. răbufnire de vânt.) raton sud-american (Procyon caticrivora). b) (fig. a i l m e n t . a fi suferind. înfometat. „aerobuz". pred.) ladă de aer. to fish / to plough in the ~ to beat the ~ a bate apa în piuă. conductă de aspiraţie. glacial. ship ~! hei. aerostat. (med.) frână cu aer comprimat. pred. to tread / to walk upon ~ a nu-şi încăpea în piele de bucurie. 2. air brick [~ brik] s. arie. pe calea undelor. s. grămadă.) adj. 3.) to get ~ a face carieră. (bot. împotmolit. lipsă de scop. cu grămada. to melt / to vanish into thin ~ a se face nevăzut. si. aidman ['cidmsn] s. a h u n g e r e d . 2. air base ['esbeis] s.) eşuat.21 air compression plant aground [a'graund] adj. a aspira (la). v. egreta. (tehn. (amer. (tehn.). înaintea (cu gen. to become ~ a se desprinde de sol. fam. (fig. s. a fi la microfon. pi.pl. etc. a i r lift (1). a se grozăvi. (omit. 1. by / with the ~ of cu ajutorul (cu gen.) canal / conductă de aer. adjutant. II. 3. (amer. a durea. (fam. făloşie. 1. (av. ah! a! aha [a'ha:. air bag ['ea ba?g] s. (av. aviaţia. to be ~ a fi (pus) pe uscat. in the ~ a) (fig. ţeluri mari. to go / to run ~ a eşua. a o lua înaintea (cu gen. afectare. stârc-bălan (. fără ţintă / scop. a lucra fără rost.) to buy ~ a cumpăra la termen. ague-cake i~kcik] s. a năzui. Air Commodore [~ rkomodoT] s. to go by ~ a călători cu avionul.) în aer. II. air chute [~/u:t] s. air admission ['ear sdiini/pn] s. aimless ['einilis] adj. ochire. pălit de foame. sprijin(itor). (fr. aiming point [~ point] s. impozite. to ~ one's knowledge a face paradă / caz de cunoştinţele sale. dragoste (exagerată) pentru pisici.) suflantă. a viza. (ftg. care cauzează malaria. de finalitate. în încurcătură. aides-de-camp ['cidd3'ka:nz. -lit] s. persoană care se teme de pisici. a-1 pune pe liber.) instalaţie de comprimare a acrului. avion de pasageri gigant. împrumut. care ştie ce vrea. (med. curat. b) (despre ceasuri) înainte.. aere. (mii. straight ~ drept înainte. II. desprins de sol / pământ.) bolnav de malarie. fam. public ~ asistenţă publică. personal ajutător. mină. ţintă.(auto) pernă de aer. aripioară. (at) a ochi. air chill [~tfil] s. 2. (com. air buffer [~ . ailurophobe [ai'luarsifoub] ş. geod. D a fost ţinta satirei lui.. a ţinti cu (spre). tr. mijloace.) to keep smb. h a v e n o t . aii [cil] I. aerograf. neplanificat. asistent. ţintă. tară (nici un) rost. (med. aikinite ['cikinait] s. (ftg. an — of youth o înfăţişare tinerească.) călare. a arunca (în. all planes are ~ toate avioanele sunt în aer. a usca. suferind. aha! a! ahead [a'hcd] adj. termostat. (înv. s. breakers / rocks ~! pericol! păzea!. 1. 'eidds'koinz] s. înspre). hm! ahistoric [leihis'torik] adj. rafală. direcţie.) trupe auxiliare / de ajutor. ventilator.) punct de prim ajutor. (mine) pernă de aer.) de malarie.) dări. ailurophile [ai'lu^rafail] s. fraternal ~ ajutor frăţesc.) fascicul de raze aiguille fcigwi:] s. air bomb [~ bom] s.) (despre un fiu.) splină mărită (din cauza malariei). ajutor.) a se ridica în aer. (com. cărămidă uscată natural. cântec. în aer. a se fuduli. 1. a ventila. aer. (top. (fr. (tehn.).) bombardament aerian. tr. ailing ['eilirj] I. (jig. 1. to beat the ~ a bate apa în piuă. a ajuta. hm] interj. in the open ~ în aer liber. (med. (av. air alert [~3'b:t] s. 4.) (mil. s. ah [a:] interj. (amer. un frate) mai marc. (mii. (fig. a căuta (să). incolor. 1. air bridge [~ brid3] s.) bază aeriană / de aviaţie / aeronautică. 2. a g u i s h .) stare febrilă. 3. stabilizator.) paraşută. ain't [eint] 1. memento. (radio) to be on the ~ a emite. castel aerian.) clcron. a-1 concedia. (nane) galerie de aerisire.) balon aerian. indispoziţie.pl. (tehn. aimlessness [-nis] s.) intrare a acrului. full speed ~ cu toată viteza înainte. air1 [ea1"] I. ~ of time a) înainte de termen. air compression plant [~ kam-pre/an rpla:nt] s.) suflare cu aer comprimat. aid station ['eid iStci/pn] s. (av.) aghiotant. cărămidă nearsă / crudă. aiglet ['ciglet. air beacon [~ 'bi:kan] ş. ailment ['cilmont] s. II. ăi de pe corabie!. . in/r. (constr. air carrier [~ 4aeri3r] s. ague ['eigju:] ş. vb. boare. fără bază. 3. what ~s you? ce te supără? ce te doare? B.) cenuşar (Ailanthus glaudulosa). în faţă: în cap. (mil. 2. uiniful [-ful] adj.) alarmă aeriană. 1. a căpăta publicitate. II.) filtru de aer.) minută. (zool. fresh / pure / open ~ aer proaspăt. aguara [a.) călire în aer. 2. resurse. anistoric. airborne radioactivity [~ reidiouask'tiviti] s. * Air Chief Marshal [~ 't/i:f <ma:/pl] s. he ~ed his satire at D. plin / umplut cu aer. tub de aeraj. în vânt. intenţie.) sanitar.) amortizor (pneumatic).ba'lu:n] s. suflu. a-şi da importanţă. air-built [~ bilt] adj. airbus [~ DAS].) foaie.) to clear the ~ a însenina atmosfera. air channel [~ -t/asnl] s. ague-fit [~fit] s. (md. (mar.) băşică de peşte. vb. in the ~ a ţine pe cineva în şah. împotmolit. aguishness [-nis] s. ailantus [ei'laîntas] s. aversiune faţă de pisici. neregulat. to get ~ of a întrece.) vizare. aider ['eidsr] s. frână pneumatică / aerodinamică. a căra soarele cu oborocul. în frunte. indiferent faţă de tradiţie. obiectiv. c) (mil. în atmosferă: rumours are in the ~ se zvoneşte. ~ stricat. to put on ~s sau to give oneself ~s a-şi da / a-şi lua acre. to be ~ of a fi în fruntea (cu gen.) gcncral-maior (în aviaţia britanică).) aghiotant (al unui general). suflu de bombă / explozie. air cock [~ kok] s. pl. a fi în avans faţă de. penaj. panaş. mai în vârstă.4rdes alba). 5. to put on ~s with smb. 2. air balloon [. 1. ahorse(back) [s'hoisbaek] adv.) punct de ochire / reper. vârf stâncos de munte (ascuţit). air arms [~ a:mz] s. he is ~ing today nu se simte bine azi. scop. to ~ one's feelings a-şi arăta / a-şi dezvălui sentimentele. (maşini) supapă de aer. (jr. air camera [-"ikaaniars] s. bolnav. (av.) 1. air brush ['ea'brA/J s. a-şi răci / a-şi bate gura degeaba.). teamă anormală de pisici. a arăta. (ist. a se topi. în friguri. air blower [~ <bIouar] s.) (at) a ţinti. his speech will be put on the ~ discursul său va fi radiodifuzat. dead * aer închis. to saw the ~ a gesticula (exagerat). v. ochire. (scot. 1. (tehn. v. go «-! înainte! dă-i drumul! continuaţi!. 3.) to bla-bla in the ~ a vorbi de pomană. aimlessly [-li] adv. (av. 2. 2. . curent de aer. (mineral. 2.) forţele aeriene ale marinei militare. 2. the ~ a-i face vânt cuiva. (iht. (fot. (amer. văzduh. (med.) câmp. to make / to turn the ~ blue a înjura ca un birjar. he has an ~ about him are prestanţă.bAfar] s. aiming ['cimin] s. aguey ['eigju:i] adj. timpuriu. foul / impure ~ aer viciat. ~ a da ajutor cuiva. (mar. to render ~ a da ajutor. baie de aer. with the ~ of cu scopul (de a). proces-verbal. saltea pneumatică. with a downcast ~ cu o mină abătută. băşică de aer. a i r a l a r m . tr. pl. suferinţă (fizică sou psihică).) mărirea ficatului sau a splinei din cauza malariei (cronice). mii. (tehn. a deranja. chirpici. (pus) pe uscat. air bladder [-~Tbhed3r] s. (av. 4. paludism. air attack [~ a'taik] s. ~s and appliances mijloace materiale. a tinde (spre). a dispărea fără urmă. airborne survey [~ 's3:vei] s. vb. (mii. ague-spleen [~spli:n] s. with a triumphant ~ cu un aer triumfător. it's all in the ~as yet deocamdată nu sunt decât nişte vagi proiecte. aguish ['cigjui/J adj. to take ~ a ochi. (av. de-a călare. a nu mai putea de bucurie. (constr. adj. a intra în pământ. a suferi.).) stârc-alb. a avea planuri înalte. (tehn. stare bolnăvicioasă. air bed ['eabed] s.) aeropurtat.). (mar.) far aerian. (radio) on the ~ la radio. a g l e t . a expune. ajutor.

pernă de / cu aer. uşor. uscăciune a acrului. (tehn. 2. a prevedea cu aer condiţionat. airplane rib [~ 'rib] s. pneumatic.) rezervor de amortizare (la pompe).) 1. 2.) navigaţie aeriană. cu uşurinţă. 1.si: 'reskju:] s. ascensor pneumatic.p] s. ca aerul. împroşcător. 1. bază aviatică. glumeţ) (despre ciorapi) cu găuri. 2. air gas [~ gass] s. aircraft ['eokra:ft] s. plimbare. air heating [~. air cooling [-in] s. (hidr. (av.) încălzire cu aer. airing-cupboard [~. airship [~/ip] s.sor i. (metal. (av. aircraft radio [~ . armată aeriană. (tehn.) motor de avion. 1. (av. airiness ['sorinis] s. . aptitudini de zbor.) paraşutare (ae oameni şi materiale). preocupat de problemele aviatice. calm. contor de aer. (amer. fantast. tr. 3.. aerisire. 1. îmbâcsit. rută / linie / cursă aeriană.hi:tor] s. (tehn. airgraph [~gra:f] s.) liniştit. air humidity [~hju'miditi] s. (tehn.' air-cooled [-d] adj. visător. 2. 2. (tehn. scrisoare scrisă pe hârtie foarte subţire. a i r r a i d .zo:stor] s. (av.) aviator. pl. împăturită într-un anumit fel şi expediată cu poşta aeriană. air exhauster ['sor ig. v. v. air gallery [~ . aerisire. ridicare topografică aeriană. air shaft [~/d:ft] s. (tehn. apărarea antiaeriană civilă.m a i 1. av.) avion de pasageri de mare capacitate.geiJan] s. masă de aer.drainis] s.) scheletul / carcasa unui avion. aspirator de aer. air photogrammetry [~ . (av.foil] s. 2. 1. aparat sau aparate de zbor.) direcţie (a avionului).ma:ndor] s. a usca la aer. (av.) altirnetru. condiţionarea aerului. 2. airless ['solis] adj.vor] s. air dryness ['so. pl.ka. exprimare în public (de opinii.pokit] s. anemometru. 2. aviaţie.reidiou] s. ciocan cu aer comprimat. alimentare cu aer. (mil. (mil. calorifer. airsickness [~.end3in[ s. (tehn.) canal de aeraj. air highway [-. (min. A i r R a i d P r e c a u t i o n s . air-freighter [~. 1. (av. răcire cu aer. 3. airshed [~/ed] s. pernă pneumatică. air-gun [~gAn] s. (tehn. ajutaj. adj.zo. airing1 ['sorin] s. (av. par avion. tr. (av. motor în care agentul de lucru este aerul. v. presiune a acrului.flirt] s. air-locked ['eolokt] adj.) cameră de aer. lipsit de aer. rută de zbor.sonediz] s. air letter ['so. airman ['somaen. ventilaţie.) cuptor cu tiraj natural. v.haiwei] s.) gol de aer.) câmp / teren de aterizare. air observer [~rob. 4.) instalaţie pentru condiţionarea aerului.f] adj. aircraft man [~ man] s.) distribuitor de aer. air engine ['eor. spectacol aviatic. (av.) cămaşă de aer. (tehn. microfilm (al unei scrisori) expediat cu avionul. v.) amortizor cu aer.) bază aeriană / de aviaţie. air-driven ['sodriran] adj.ku/jn] s. (tehn. Air Raid Precautions [~ pri'lex/snz] s. putere aeriană. neaerisit. v. v.) elice. 2.) radio (staţie) de bord.spa:d30r] s. dulap încălzit pentru prosoape şi rufărie de pat. nume generic pentru navă aeriană de orice tip. (av. airlike ['solaikj adj. (mine) galerie de aeraj. air feed ['so ifi:d] s. air mechanic [~ mi'kainik] s.) ciocan pneumatic.) labirint de vid. airframe [~frcim] s. soldat de aviaţie (în Anglia). a face o plimbare.kAvor] s. air hole [~houl] s. air mail [~mcil]. air route [~ru:t] s.siknis] s.) flotă aeriană. adăpost. zburător. pompă de aer.) pungă de aer. (av. 2. 1.) bulă de aer. (tehn. aerodrom. aircraft carrier [~ . fără vânt.) avion de transport / de transportat mărfuri. (mar. transmisiune de radio sau televiziune. (tehn. uscat. 1. (tehn. puşcă cu aer. vb.) detector al radioactivităţii din aer. (av. 2. minus motoarele. (mii.) pulverizator.) gol de aer.' air cooler [-or] s. airplane steering [~ 'stiorirj] s.) jiclor de aer. (av.d r i v e n . (tehn. 2. (tehn. înăbuşitor. tr. air space [~ speis] s. air monger [~. combination ~ avion de transport pentru mărfuri şi pasageri. airmanship [~ fip] s. forţe aeriene.) manometru. 1. to be ~ a avea rău de avion. air hammer [~ tamo'] s.d32ekit] s. 2. air jet ['sod3et] s.raifl] s. air conditioner [~or] s. copcă (pe un râu sau lac îngheţat). air liner [~lainor] s. pompă de aer. (av. aeroport. air cover ['so. air-hostess [~. 2. fotografiere aeriană. uşuratic.) ventilator de aspiraţie. (organizaţie care se ocupă cu) operaţiuni de salvare a pasagerilor şi echipajelor avioanelor căzute în marc. airmen [-men] s. a răci cu aer. (tehn. air force [~ fo:s] s.pauor] s.) preîncălzitor de aer. ermetic. 3. s.) raid aerian. air heater [~ . air pressure [~. air nozzle [~. Air Marshal [~.) linie aeriană. air drill ['so dril] s. avion de linie. cu graţie.) mari forţe aeriene. observator aerian.c u s h i o n . airometer [so'romitor] s. airplane engine [~ 'ena^in] s. 2. air show [~jou] s. air navigation [~ nEevi. vesel. 3. instalaţie de aer condiţionat.) spaţiu aerian. motor termic.houstis] s. air lift [~lift[ s. 3. air hoist [~hoist] s.) direct. (av. (tehn. făuritor de castele în Spania. diafan. armament şi material de război pe calea aerului). air monitor [~ . air-drop ['eodrop] s. a i r . air-dry f'sodrai] I. (tehn.sniflo'] s. bună aerisire / ventilaţie (a unei camere).)'fotografie aeriană. air-cushion ['so.) recunoaştere aeriană. air post [~poust] s. a i r . apărare antiaeriană. mii. impermeabil /etanş (la aer). air log [~bg] s. to have / to take an ~ a lua aer. cu aere / ifose. pilot. air-rifle [~. a i r . airmada [~'ma:do] s.nozl] s. umiditatea aerului. 1. (av. (tehn. air-pocket [-. (mine) perforator pneumatic. a i r u m b r e l l a . air ejector [. (fam.levalirj] s.) general-colonel (în aviaţia britanică).gadori] s.) preîncălzitor de aer. air-operated t'sor'oporcitid] aay. air-raid warden [~ 'woidon] s. airplane model [~ 'modi] s. air-minded [-. alarmă aeriană. air preheater [~>pri:'hitoc] s. (tehn. a i r . 1.) aeronivelmcnt.ku:l] vb.) culoar aerian (unde există întotdeauna vânturi favorabile). air eddies [.freitor] s. macara pneumatică. (tehn. cunoscător în problemele de aviaţie. (tehn. 2. aerare. (av. fluşturatic.) aerometru.) pilot comandant de navă.) (vas) port-avion. 1. air lane [~lcin] s. pungă de aer. aeroplan.) interval de aer. aviaţie militară. 1. (mai ales amer. cu umiditate normală. aircraft depot [~ . delicat. 1.) Stewardesă. air gauge [~geid3J s. 3. etanş la aer. ventilare. airdrome ['eodroum] s. (despre vreme etc. degajat. cu aer condiţionat. air-conditioned [~d] adj. airfield ['so ifi:ld] s. aircraft commander [~ ko. av. poştă aeriană. air damper ['so . teorii etc.) aerodrom. teatru la microfon. dirijabil.) răsuflătoare.) puţ de aeraj. incluziune de aer. rută / linie aeriană. (tehn. 2. avioane. air-line2 adj. 1.air condition 22 air condition ['so koridi/on] vb. vârtejuri de aer. navă aeriană. air-conditioning plant [~ 'pla:nt] s. (mine) ecluză pneumatică.) pod aerian (transport de trupe. -man].). (un fel de) centură de salvare. a e r o f o i l . sistem de fotografiere pe microfilm (a unor documente) şi transport pe calea acrului. air pump [~pAmp] s. air raid shelter [~ 7oltor] s. pl. air meter [~. air photograph survey [~ Toutogra:f rso:vci] s. air line1 ['solain] s. şeful apărării antiaeriene civile locale. conductă de aer. exhaustor. air crew ['sokru:] s. 1. _j-air sparger [~ .pilou] s. (tehn. 2. air-proof [~pru. fără plic. nepăsare. (av. depozit aeronautic.fomisj s. air-pillow [~.nungor] s. calităţile indispensabile unui aviator.hi:tirj] s. air dome ['sodoum] s.fAiisl] s. air conditioning [~irj] s. air scoop [~sku:p] s.lctor] s. airport [~po:t] s.) avion. 4. 2. air-mail edition [~ i'di/an] publicaţie tipărită pe liârtie foarte subţire pentru a ft transportată cu poşta aeriană. mii. air raid ['so reid] s. air reconnaissance ['so ri'konisons] s. air furnace [~ . (av. air jet pump [~ 'pAmp] s. airfoil ['so . priză de aer. Air Raid Warnings [~ 'womirjz] s.) nervură de avion. mil.) forţă aeriană. 2. air-sea rescue [~. fotogrammetrie aeriană.kAbod] s. air raid alarm [~ o'la:m] s. (radio) difuzor. instalaţie de aer condiţionat. compresor.) aeromodel. fără aer. (electr. air-photography [~ fo'togrpfi] s. air fast ['so . air power [~ . zepelin. airplane [~plein] s. air mass [-mass] s. luminator. cu acţionare pneumatică. mlădios. (tehn. 1.depou] s. air funnel ['so .) pompă cu vână de aer.fouto'greemitri] s. (tehn. armă / puşcă pneumatică.mi:tor] s.t i g h t (I). 2. duză. airscrew [~skru:] s.pauod] adj.) supapă de purjare.pl. air defence ['so di'fcns] s. airily ['eorili] adv. (av.) ejector de aer. debit de aer. (av. 3. (tehn. air powered [~.) hangar. gaz aerian. 1. dop pneumatic.rior] s. pneumatic. 2.) echipaj de avion / bord. (av. a i r o m e t e r .prefo1'] s. air gap [~ga. (av. (tehn. cameră de presurizare. air raid alert [~ o'lo.) manşă de aer.) 1.monito'] s. dezinvoltură. (mai ales amer. II. vioiciune. 1.) mecanic de bord.t] s. (amer.) haină-bluzon de salvare umplută cu aer. 3. (/nil. aerofotogrammetrie. air sniffler [~ .ma:/al] s. 2. (av. aeronautică.fu:st] adj. (amer. air levelling [~.) transportor pneumatic.da:mpor] s. (mil. airscape [~skcip] s.a l e r t . 2. orificiu de ventilare. răcitor cu sau de aer.maindid] adj.) dispozitiv pneumatic de ridicare. (av. 1. 1. ochi de apă. (tehn. 2. air jacket ['so.) gol de aer. avion. (av.) traseu aerian. (av. 1. airsick [~sik] adj. airing2 ['sarin] s.) 1. v.) amortizor cu aer.) întrefier. 3. air-cool ['so. air fleet ['so .d3ektor] s. aeraţie.) ştuţ de aspiraţie pentru aer. (tehn. (av. (mar. aviaţie. (av. air lock [~bk] s. om cu capul în nori. av. (despre maşini) răcit cu aer.v. (av. rău de avion. graţios.

alcool ether ['slkohol 'i:0ar] s. alarmant. alarming [a'lamiirj] adj. eel'bainou] s. (omit.) specie de ton (Thynnus thynnus. air uptake [~ . 2. album. alarmist [s'lamiist] adj. air station [~ .) albugo. (poetic. albedorneter [p2elbi'domit3r] s. albicios. albocracy lasrbskrssi] s. (amer. 2.2. (şi ~that) deşi. (chim. adj. akinesia [iaski'ni:sj3. (chim. tr. 1. primar al oraşului. air-raid ~ alarmă aeriană. (chim. alchimie. airworthiness [~. alcool. şold. Nemesis. (chim. (mii. pasăre din familia Alcidae. alburiu. (iht. 3. alcoolic.. alcoholization ['aslka. air unit [~ -ju:nit] s.) trecere.) expansiune foliacce laterală. înv. muşchi. temperatura acrului.) disc. fluşturatic. alcaic [a^l'kciik] adj. psih. albinism. (ec. air tool [~ tu:l] s. (bis. (muz. navigabilitate. zel. air-to-air ['s3tu(:)'£3r] adj. a?lk30a:r] s. alcohol factory [~ 'fasktari] s. 3. vai! Alaskan [a'lasskan] adj. (chim. sfădiţi. air track [~trrek] ş. palat. (ec. albumen ['eelbjumin. air-speed indicator [~ 'indikeuV] s. omit.) fraht aerian. II.) alarmă. a 1 a t e (I). a i r w a y b i l l . amer. alary ['cibri. s. (bot. 1. alabaster I'aebbcKsta1". beţiv.) viteza acrului. aldehyde ['asldihaid] s. 3. albanez. airwomen [~vwimin] s. to be ~ ill a fi (foarte) grav bolnav. s. albertite ['slbatait] s. (av. 1. (chim.-'la3r-] s. linie / rută aeriană.) în formă de aripă. (muz. alcosol ['aslkasol] s.) obleţ. air strainer [~ streina1"] s. alcoholicity [. alarm device [~ di'vais] s. ~ missiles rachete acr-sol. vb.) a alarma. (chim. 1. alalia [a'lcilb. colotipic. 2. (auto. alarm [3la:m] I.lb3ko:r] s. 8. 4. alchimist ['aslkimist] s. albuminous [Eel'bju:min3s] adj. cu acre / ifose. (la spanioli) alcalde. care face parte din sau se referă la familia Alcidae.) al bum ini metru. (chim.) trafic aerian. (rar) demon al răzbunării. deşi fără succes.) albatros (Diomedea. albanez. a nelinişti. groază. a rectifica.) înrudii. (chim.) de curând. mii. recent. argint-nichcl primar. (bot. sprinteneală. arnăuţesc. alchemy ['selkimi] s.) aer-sol. (astron. (av. ~ missiles rachete aer-aer. alacrity [s'laskriti] s. airworthy [~<w3:^i] adj. a trata sau a satura cu alcool. de alcool.' chioşc (de vară). pred. v. air thermometer [~ 83'momitor] s. B.) strană. 2.) albumoză. alcalde [a:l'ka:ldi] s. (\x>etic) Albion.) albuminuric albumose ['felbjiiimous] s. alcoran. alcayde [asl'kcid] s.) ridicare acrotopografică. ♦ ~s and excursions zarvă. 3.) albumină.. alabastrine [i£eb'baestrin] adj.) I. II. adj. uşor. (med. s. 3. alertă.) alcov. foişor (în grădină). albata [sel'bcita] s. (bot.S9:vci] s. (limba) albaneză. alated [-id] adj.) unealtă pneumatică.) insuliţă. indicator de viteză.) stihar. (med. denaturated ~. ajar [3'd3a:] adj. 4.) albit. a ir-to-surface ['egts'soifis] adj. viteză relativă. alchemic(al) [a?l'kcmik(3l)l adj. 1. nepăsător. freamăt.)y.spirt denaturat. absenţa pigmenţilor în piele. placă fotografică acoperită cu gelatină. 1. de albit. albitic [sl'bitik] adj. conserve alimentare. aeroport. air torpedo [~ to:'pi:dou] s. la tel. (fiz. care suferă de albinism. (av.) unitate de aviaţie. v. £el'bju:min] s. temnicer.. albiu. (av. ait [cit] s. naos.) aleoolmetru.) troliu pneumatic. adv. a l c a i d e . (ceas) deşteptător. degajat. alcoholysis jifelkaho'Iaisis] ş. cu aripi. alcazar [zerkaeza1". (metr. alcoolizarc. airway [~wei] s. ermetic. imaterial. (av. grabă. alarmă. airway bill ['eawci'bil] s. alarmist. air stove [~ stouv] s.) torpilă aeriană aviotorpedă. albacore l'a. s.) termometru eu alcool. aisle [ail] s. (înv. II. care albeşte. air train [. (chim. alcoholize i'slkaholaiz] vb. graţios. a preface / a transforma prin alchimic. -noul-] s.) albedo. alcove ['aelkouv] s. (mil. (med. a rafina. mecanismul sonor al unui deşteptător. ala ['eita] pi. adj.) alcoolat. 'fel-] adj.) alcaloid. aripioară. (mine) lucrare minieră de aeraj. 2. interval (de trecere). Ghermo alalunga). alchemize ['Eelkimaiz] vb. tocsin. (tehn.) analiza albuminci. apt / bun pentru zbor. nurliu. albuminos.) I. alas [s>'ki:s. alcohol ['a3lk9hol] s. (av. alate ['cilcitj I. 1. fluieră-vânt. (tehn. in/r. adv. airstop [~ stop] s. oblete (Alburnus lucidus). A. air tank [~ tîerjk] s. set de discuri. v.) aldehidă. (mai ales amer. alchimist. vioiciune. 1. albino [ael'bimou. pl. albugineous [laslbjm^inbs] adj.) tren aerian. coridor. albatross ['selbatros.) capacitate / calităţi de zbor. înfumurat. aerian. albinic [sel'binik] adj. 2. aitch-bone ['citfboun] s.) registru pentru vizitatori.) albumină. alcoholism ['zelkaholizjm] s. £el'bju:men] s. (fig. 1. ostrov (mai ales pe un râu). albumină [islbumima] s. 2. a i r w a y (1). (tehn. (med. 1. wood ~ alcool metilie. alcohol thermometer ['selkahol O^'m^mita1"] s. (înv. (înv. alcoholic [laslka'hslik] I. to take (the) ~ a se alarma. (chim. air winch [~ wint/] s. alcid l'EElsid] (omit. 1. alcoolism. air survey [~ .) v. air sucker [~ is\)&r\ s. beţie. alarmism. coran. (iht.) alburn.. 2. albugo [Eel'bjuigou] s. de acelaşi soi. bandaj pneumatic. promptitudine.) v. ajog [a'd3Dg] adv. fcmeie-pilot. pred. -'lu:r-. (av. (bot. s. albeit [o:l'bi:it] conj. viteza adevărată a avionului. tărăboi. alar ['eibr] adj. biol.) alcoolsol. (înv. navă. albite ['aslbait] s.. 1.) alcooliza.w3:dinis] s. II.) albitic. şubrezit. aitch [cit/] s. alarm signal [~ 'signal] s.) vitezometru. air traffic line [~ 'lain] s. (ceas) deşteptător. a suna alarma. din Alaska. albertype ['aîlbstaip] s. certaţi.aîlkaho'lisiti] s. (chim. coapsă. pasaj (între rândurile de scaune la un teatru sau între banchetele unui compartiment de tren). mai ales Diomedea exulans). (mil. a l a r m (1). a vârî în panică. sunetul deşteptă­ torului. neserios.) linie aeriană. albuş (de ou). ca acrul. albuminoide. eteric. cu toate că. -\'p] s. biol. (fig. (chim. culoar. a:l'b-] I.) acr-acr. s. alarm bell [~ bel] s. (la spanioli şi la mauri) alcaide.) 1. de alabastru. alcoholometry [laelkaho'bmitri. alarmingly [-li] adv. mlădios. înaripat. (med.) filtru de aer. aerisit.) gencral-Iocotcncnt (în aviaţia britanică). (mineral. (fig.) aducţie de aer. patima băuturii. de forma unei aripi. . zeu al răzbunării. defetist. semnal de avertizare. crăpat.) aerodrom. 3. (bot. albinism ['selbiiriz^mj s. fcldspat sodic. un du-te-vino continuu. air umbrella 1'earAm'breb] s. măcar că. (bot. Anglia. -'lass] interj. slăbit. tr.) astatiniu. 2.) rezervor de aer. airwoman [~iwum9n]. akene [ei'kim] s.) parenchim nutritiv.) ruolz. (te/m. tulburare. semnal. (fiz. (av.) zdruncinat. a da alarma. -/ia] s. alack [a'lsek] inter/. (metal. air waybill ['ea 'weibil] s.23 aldehyde air speed [~spi:d] ş. comandantul unei fortăreţe. alcoolic. (mineral. albumin inie te r i'aîlbjumi'nimita1"] s.pl.) anvelopă. înaripat. diafan. la cuţite. spirt. cu mâinile în şolduri. to drop one's ~es a nu pronunţa sunetul h în cuvintele care îl conţin sau a-1 pronunţa acolo unde nu există. mii. fortăreaţă. dominaţia rasei albe. alarum [a'Iesram. alcaloid ['selkabid] s. s. adj. 5. s. teren de aviaţie. 1.-houl-] s. „heliport". 1.) aehenă. a alcooliza. 2. 4. 2. voios. -bees-] s. albedo [asl'biidou] s. alcalescence [trelka'Iespns] s. care se desfăşoară în aer. tr.) albumen. asemănător. a l a c k . Alastor [a'Iaesto:r] s. nişă. la gebea. adj. albescent [asl'bessnt] adj. (despre uşi) întredeschis.) capabil de zbor. 2..) concentraţie de alcool. (av. Albion ['felbjan] s.) câmp de aterizare. alburnum [Eel'bamam] s.) dispozitiv de alarmă. (bis. alarm clock [~ kbk] s. (chim. (mineral. în ceartă. (mineral. a l b u m i n o u s . etanş la aer.) albcrtit.stei/^n] s. (chim.tab r ] s. denumirea literei H.Apteik] s. alcoholate ['felkahoileit] s. albuminoid [asl'bju:minoid] (chim.) casetă (de discuri). a-kimbo [a'kimbou] adv. 6. air temperature [~ 'temprit/3r] s. he tried ~ without success a încercat. airy ['eari] adj. (chim. 2. panică.) forţe aeriene de escortă (a unei operaţii navale sau terestre). semnal de alarmă.) eter. II. 2. calorifer. axilar. 2. albumin test ['?elbju:min 'test] s. coeficient de reflexie. apropiat. 4. arnăut. (av. (av. air strip [~ strip] s. (la spanioli) alcazar. amer.) arc pneumatic.) alabastru. to set one's arms ~ a-şi pune mâinile în şolduri.) alcalinitatc. Air Vice-Marshal ['es'vaisima:/?!] s. alchimie. Alcoran |i£elko'ru:n] s. (av. alburiu. (mai ales poetic) boltă (de viţă). alcaide [asl'kcid] s. II. galerie de acraj. II.) vai (şi amar)! alelei! aici! alack-a-day [s'lasksdei] interj. air traffic ['aa-trsefik] s. albocraţic. akin [a'kin] adj. albicios. staţie de elicoptere (pentru transfx>rtitl pasagerilor). alabamine [tEeb'bamii:n] s. clopot de alarmă. aspirator. proteine. uşuratic. albuminuria [p2elbju:mi'njuorb] s. 1. (poligr.) alcaic. demon. fabrică de spirt. v. (tehn. albumin ['aslbjumin. air spring [~ sprirj] s. albiu. înrudit. -'kee9ar. 2. (despre nervi etc. vesel. album ['aslbam] s. firidă. a l b u m i n . în buiestru. iară griji. alarm post ['alarm poust] ş. albuminose [asl'bjumiinous] adj..) post de alarmă. air-tight [~ tait] I. adj. şi -itros] ş. 3. ca alabastrul.) companie aeriană. 1. 2. alb [relb] s.trein] s. carte de oaspeţi. a chema la arme. alae ['cili:] ş. aerian. a tulbura.holai'zei/^n] s. albuminoid. 1. 1. alarmism [a'lauuizam] s. de alchimic. Albanian [ael'bcinjan. termometru cu gaz. (mai ales pi. ha. albinos. alcoholometer fi33lk3ho'bmit3r. (mil. (arhit.) cu aripi.. (telui. 2. 7. (av.) alalic. viteză tehnică. air tyre ['sa .) akinesic. to give / to sound the ~ a da. v. alcoolomclrie. alarmant.) albedometru.

alee ['eilik] ş. crăsici. alimentar. alexin [o'leksin] s. alibil. bere (slabă) englezească (de obicei din malţ). cetăţean .) întreţinere.) sub vânt. s.) sumator algebric. aliniere. pierdere a capacităţii de a citi. a 1 f i 1 e r i 11 a. s. ~ of affections răcire (a sentimentelor). cosmetică.ld3i'breiik(3l)] adj. algology [a. alighting gear [~'gior] s.) algă (marină). alignment chart [~ 't/u:t] s. leit. sprinten. ş. cu picioarele în formă de aripi. nesigur. aliment ['slimsnt] I. 3. v. pred. 6. a l i m e n t a t i v e . precaut. potrivire. alienator [lcilteneiter] ş. pl. aşa-zis. (med. dial. (animal) aliped.) anin negru. algebraically [-EeId3i'breiikoli] adv. 1. alexandrin. a înstrăina. alimentaţie. algorithm ['selgoiritfsm] s. ştiinţă sau studiu al algelor. vb. front. patroană a unei berării. alfilaria [iffilfi'Iesriol s. alimentai [iSîli'mentol] adj. atent. he is ~in answering răspunde prompt. algologist [2ergol9d3ist] ş. vigilent. s.) (parte) alicotă. 1. agerime. 1. alidad ['selidaed] s. (bot. lucerna (Medicago sativa). Algonquian [ffîl'gorjkton] adj. alidade ['şlidcid] s. (savant) algolog.) tren de aterizare. (anat. algol l'îelgol] s. aldern ['o:ld3:n] adj. v.pred. a înstrăina de. alignment stake [~ 'steik] s. calitate / funcţie de consilier municipal. doctor de boli nervoase.. s. algous ['zelgos] adj.) nornograrnă reticulară. A1 i c a n t. 4. (mat. cu o fisură. alit [o'lit] paşt şi part. aleft [o'left] adv. a se da jos (de pe. din altă ţara.) curcan. paza. alfalfa [asl'faelfo] ş.aelfite'rija] s. Alicant ['aelikaent] s. antidot. (ca) de bere (v.) lampă (de semnalizare) Aldis. în acelaşi fel. a alinia. beneficiarul unei acţiuni de alienare. între­ ţinere (a cuiva). II.alder 24 alder ['o:ktor] s. aleak [s'liik] adj. prompt. alible ['aslibl. alimentative [laîli'mentotiv] adj. înstrăinare. (med. (bot. a fi numai ochi şi urechi. 2. care poate fi înstrăinat. adj. aşa numit.. (ferov. arin negru (Alnus glutinosa). aline [o'lain] vb. psihiatrie.) aliniere. tr.tr. folosite în diferite industrii (alimentară. a alimenta.) vizare prin mai multe puncte. consilier municipal.id3ineits] s. vigilenţă. it's ~ to my thoughts e. (mar.) 1. alias. (bot.). aldosterone [ta^ldousti'roun. cu (o) spărtură. algae ['selgi:] ş.) a ateriza. asemenea. v. atenţie. aleatory ['eiliotori] adj. pensie alimentară (în Scoţia). prudent etc. a aliena. (şi fig. 2. (jur. grupări / blocuri militare. (mat. Algerian [sl'dstorian] adj.) alexandrit. (chim. alt nume. adv. aflare în alt Ioc. (vers) alexandrin.) alienaţie (mintală).) consiliu municipal. (med. varietate verzui-sticloasă de crisobcril. 2. Lewis ~ Smith Lewis. algebra ['tek^ibra] s. algolagnia [. lcmn-câincsc (Rhamnus frangula). tr. substanţe extrase din plante marine.) specie de insectă neuropteră din familia Sialidae.) aldoză. 2. aliform ['eilifo:m] adj. om din altă ţară. 7. (fam. algerian.) aterizare. adj. aidoma. adj.selgou'foubis. passive ~ masochism. (mur. alienate ['cilianeit] vb. align [a'lain] vb. proiecţie orizontală. din).) alifatic. a aşeza în linie dreaptă.) alienator. to be on the ~ a fi cu ochii în patru. aliment(e). 1. ca o algă. .l'gobd3il s. vb. textilă etc. .. aliquant l'aelikwont] adj. 2. a l i g n . aldermancy [-si] s. II. 2. tr. de întreţinere (î/i Scoţia). (out of. 2.) luminat.) politician de cafenea. vigilent. alienable ['eilionabl] adj.) algoritm. la fel. care înstrăinează (bunuri etc.Eeli'mcntori] adj. alehouse politician [~ ■pDli'ti/. 1. alderman ['o:Idomon]. membru al consiliului districtual. în aer liber. alfresco lunch [~ 'Unt/] s. a l e r t I). vin de Alicante. ajustare. algebraist [.) jumătate de coroană ( 2 1 / 2 şilingi). aliphatic [iseli'fastik] adj. aldin.) arin. 3.). active ~ sadism. a lua foc. necorespunzător (cu dat. (bot. adv. ~ to străin de. plăcere a autoflagelării. sprinteneală. (med. they are very much ~ seamănă foarte mult între ci. alexia [o'leksis] s. înv. (mat. (med. alignment nomogram [~ inomagram] s. (med. algolagnie.) persoană către care au fost transferate bunuri. (tehn. a aşeza în rând. a denatura (sentimentele etc. (chim. to set smth. (şi mental ~) (med. are întotdeauna un răspuns gata. de alge. II. alish ['cili/] adj. aliped. ager. a l i g n m e n t . 1. centrare. alexipharmic [oileksi'fa:mik| I. 1. ~sia] ş. algophobia [. upon) a se lăsa jos. miră. deopotrivă they think ~ gândesc Ia fel. pi. 2. înv. (psih. plin de alge. (geol. aliped ['zeliped] (zool. aliene beili'i:n] vb. (top. a l i m e n t a r y c a n a l .. (av.) alexină. algezimetru. aleatoriu.) nornograrnă. alimentary [.) alfalfa.) alienare.) exotic. II. îndepărtare.) alertă. cetăţean străin. 2.. a înstrăina. în formă de aripă. 2. 1. intr. a descăleca (de pe). a potrivi. alewife ['eilwaifl. 2. II. (mineral. (med. (rar) de la a l i g h t . (chim. aliniament. (arte) al fresco. din). alehouse ['eilhausl s. (rar) to ~ on a da de / peste. teamă de durere. 1. -go'l-J s. alderfly ['oiktofiai] s. 'îetobal] adj. (jur. 1.) aldosteron. străin. (jur. v. alewives ['eilwaivz] s. a poposi (pe). algidity I^I^iditi] s. la / spre stânga. 1. (infor. algebric. (fiziol. întâmplător. adj. ca berea. (etn. alien enemy ['cilton 'enimi] ş. carte sau ediţie tipărită cu aldine.) alienist. (on. (entom. a descinde (din). pentru hrană. v.) 1.) algofobie.) algonkian. specialist în algebră. ş.) punte de aterizare pe un (vas) portavion. impropriu (cu dat.) cruşân. s. străin. (poetic) a înstrăina.) pliscul-cocorului (Erodium cicutarium). -to-] s. rece.) crăpat. alienee [icilja'ni:. promptitudine. a se aşeza (pe). alimony ['selimani] s. arta socotitului. 1. (v. alertly [-li] adv. 2. 1. II. a 1 e). -lis-] s. sub presiune. alight2 adj. a întâlni (întâmplător).străin aparţinând unui stat inamic. Alexandrine [lEelig'zsendrain] (metr. aldermanship [-/ip] s. algoid. a îndrepta. to ~ the sights (of rifle) and bull's eye a ochi în mijlocul ţintei / în „muscă". de sau din anin negru (v. (jur. nutritiv. (jur. în flăcări. algorism ['zelgarizam] s.) alidadă.. a coborî (din zbor pe). 3. adj.) algometric. Aldis lamp ['o(:)Idis lamip] s. ş. 1. (fam. to catch ~ a se aprinde.. (bot. cetăţenie străină. 2. adv. (astron. sfat orăşenesc. alertness [-nis] ş.) întreţinere.) I. cocteil din cremă de cacao. to keep smb. (bot. a pune ceva pe foc. (jur) alibi. a ţine pe cineva pe jăratic. 1. tr. nebunie. dressed ~ îmbrăcaţi la fel. de măsurare a durerii. alinement [o'Iainmant] 5. alimentary tract [~ 'traekt] ş. berărie. linie de vizare. v. alforja [a^To^s] ş. (mat. ♦ all things are ~ to him toate îi sunt egale / indiferente. nutritiv. alarmă. Algonkian [sel'gorjkisn] s. (jur. algologie. on the ~ a nu da pace cuiva. 3.p/. semnal de alarmă. (av. -go'f-] s. 2. 1. (arte) pictură al fresco. de antidot. (literă) aldină.). prudent. psihiatru. algebră.) alfa (5'tipa tenacissma). alibi ['aîliibai.) alexie.. algebraic adder [. (şl. to ~ on the sea a amcriza. înşiruire. 5. eu alge. hrănire. identic. străin de preocupările melc. alimentary canal [~ ko'ncel] s. desagă. district condus de un consilier municipal. nume de împrumut. pungă (la animale). 1. alimentare. zis şi. a linia. (anat. aritmetică.) hoţ.v.) 1. alight1 [s'lait]. costreş-spinos (Ciupea alosa). alienability ['ciliono'biliti] s. alee [o'li:] adv. hrană. (mar. reglare. antidotal.aîldji'breiist] s. 2. 2. (Uit. alambic (şifig.) I. alfresco picture [~ 'piktJV] s.) scuză. (mat. algal ['ffilgal] adj. to produce / to establish an ~ a-şi demonstra alibiul. alder buckthorn [~ 'DAkOcv. alfilerilla [. alimentation [laslimen'tci/sn] s. (fam. ~ed şi (rar) alit [a'Iit] vb. atent. algesia ['£eld3i:zto. 2. (bot. -zasn-] ş. algoritm. pe cale algebrică. aldine ['o:ldain| (poligr. to ~ on the side of (sau against) a cause a mobiliza în favoarea (sau împotriva) unei cauze. alert [a'toit] I. a l i e n a t e . alien-born ['cilion'bDin] adj. adj. alexandrite [iSîlig'zasndrait] s. tr. străin. pred.) a aliena. alginates ['a. persoana care alienează. a centra. helm's ~ cârma sub vânt.) algezie. algid l're^id] adj. _■'--■■ alike [o'laikj I. (caractere) aldine. eră algonkiană. 2. gin şi frişca.) viteza de aterizare. (jur. al altuia. 1. alignment [a'laimont] ş. (jur. picnic. aldose ['seldous] s. 4. alighting speed [~ 'spi:d] s.. s. 2. alexander [ia?lig'za:ndor. to go ~ a izbucni în flăcări. diopter. algoid ['algoid] adj. (sl. 1. (med.) algid. alighting [-in] s. from) a (se) coborî (de pe. algebraic(al) [ra.v. la fel. al algelor. depărtat de. sadism. Alicante [i&li'ksenti] s. III. (mii. nutrire. adv.) v.). (drumuri) jalonare. a l d e r m a n r y (1). hrănitor. 2. alien ['eilion] I. 2. 4. pensie alimentară. a l d e r m a n r y (1). aldermen ['Dildamen] s. v. II. (mat.) (parte) alicuantă. membru al sfatului / consiliului orăşenesc. v. (mar. alfresco [aăl'frcscou] adj. alias l'eilises] I. adv. (av.) aprins. to plead / to fall back on / to set up an ~ a invoca un alibi. aldermanry [-ri] s. 2. hrănitor. născut în străinătate.) alienabilitate. străin. 2.) albastru algol. algometric(al) [ladgou'metrik(ol)] adj. alienism ['cilisnizam] s. 1. trec. alienist ['ciltonist] ş. alembic [o'Iembic] ş. scrumbie. nume fals. a l i d a d . hering. lingv. to set the fire ~ a aprinde focul. zero ~ linie de credinţă. algebric. om (venit) din altă parte.) algonkian. substanţă bactericidă. proiecţie orizontală. aligning [-in] s. pi. în acelaşi mod. s. a fi cu băgare de seamă. . (med. amerizare. eyes ~ with desire ochi strălucind / aprinşi de dorinţă. alighting deck [~ 'dek] s. pierdere a minţii. s. asemănător. (şi fig. 4. altfel numit.'m] ş. algometer [a?l'gDmit3r] s.) tub digestiv. aliquot ['selikwot] adj. sistem de numeraţie cu baza 10 sau arab.aslgou'lasgnio. alga ['a3lgo]. (amer.n] s. îndreptare. dedesubt.) holeră asiatică. vioiciune. ale [eil] s. alicnabil. (av. vioi.) a înstrăina.'—•-] s.). algid cholera [~ 'knloroj s. s. digestiv. (fam. past şi part.). alias Smith. (glumeţ) Adam's ~ apă (chioară).) a da (cuiva) (o) pensie alimentară. pretext.) I. dejun / prânz la iarbă verde. alienation [reilia'nci/an] s. . în aer liber. 3.) to ~ the track a îndrepta linia. a l i g n m e n t . 2.) algiditate. II. de hrană.pl. (jur. 2. 1. to ~ from a îndepărta de. a i d e r ) . învăpăiat. adj. întocmai. (bot. 1.. (ca) de alge. ~ a da / ă pune foc la ceva. alfa ['aslfo] s.aeld3i'brciik raxtor]'ş. II.) algometru.

) 1. alativ. grozav. alkaloidal fiOilks'bid^l] adj. alkanet ['zelkanetj s. până la capăt. alley1 ['aeli] s. (chim. he was ~ ears era numai urechi.) I. oricare.) ~ the way down cu totul.) alergic. she ~ed his fears (ca) îi risipi temerile. b) n-ai pentru ce. proaspăt. ~ right (foarte) bine.) man ~! I am glad to see you! pc cine văd! măi măi! ce bine-mi pare că te văd. 3. mângâietor. A11 h a 11 o w s. chipurile. s. (cele) patru labe. a l k a l i z e . 2. all-electric [-i'lektrik] adj. a t.aslks'lessnt] adj. căsătorie. d) s-a terminat. alleyway ['asliwci] s. potrivire exactă. leal. to be ~ a fi numai. 1. cu totul. 1.) alchină.). (semnal de) încetarea stării de alarmă aeriană. alkaline ['zelkalain] adj.lim'breisirj] adj. he is not ~ there nu e în toate minţile.) sol de sărătură. ~science domenii înrudite ale ştiinţei. completamente. pentru puţin (ca răspuns la „mulţumesc"). alkali metal ['aelkalai 'metlj s.~ in a breath într-un suflet. în întregime. cu toată amabilitatea Iui. a calma. din toate părţile. a l l e y 1.) limba-boului (Anchusa tinctoria).) (aflat) sub tensiune. mi-e tot una. persoană sau lucru care aduce o alinare. allegorist ['. vioiciune. alkyl f'relkil] adj. slabă alcalinitate. in ~ conscience! pc legea mea! sincer!. ~ men toţi oamenii. întreaga omenire. toate. electrificat (complet). a uşura. cât c ziua de mare. (amer. caiman (Alligator). .ielk^'limija. they're swindlers. (geol. to ~ intents (and purposes) a) în toate privinţele.) (factor) alcrgen. to be fully ~ to smth. 1. cu desăvârşire. a linişti. a potoli.lko'ru:n] s. 1. 3. what is the meaning of it ~? ce înseamnă toate acestea?. ~ the better cu atât mai bine. allantois [a'hentDis] s. rudenie. întovărăşire. 2. <■ (fam. tot. alligation [laMi'gci/pii] s. a alega. până în ultimul moment.). b) cu desăvârşire. b) de fapt. alleluia [ia?H'lu:J3] s. tr. ia te uită!. pretutindeni.(med. (ist. (chim. h a l l e l u i a h .) ~ of pain calmant. supunere. allergenic [isla'd^enik] adj. a da un sens. allay [a'lci] vb. perfect.) man ~! prietene! măi! măi!. all-fours ['o:l'fo:z] s. nicidecum. a alcaliniza. b) în ciuda (cu gen.) îndatoriri.) alcalimctru. (înv. înrudire. grozav de. it is ~ over the town ştie tot oraşul. 2. (chim. a potoli.25 alligator pear alive [o'laivj adj. (şi skittle ~) popicăric.) v. ).) concasor (cu fălci).). that is ~over gata. (bot. în întregime. asta ţine de meseria mea.) alcalcscent. domolitor. aliaj. 2. care face de toate. ştiinţe înrudite.) v. for ~a) pentru totdeauna. (aşa-)'s. allegorize ['«ligsraiz] vb. (muz.Eeli'gretou] adj. 2. în metafore (despre). ~ at once brusc. (chim. a reprezenta alegoric. that is ~in ~ acesta este esenţialul. s. -viat-] adj.) ~sorts of a fellow om cu multe talente sau preocupări. l. and ~ that şi aşa mai departe. with ~ speed cu toată graba. as'leil] s. that is about ~ cam asta c tot(ul). alkalescency [u-elka'lesnsi] s. one's ~ avutul cuiva. with ~my heart din toată inima. dinspre partea mea. a astâmpăra.tr. în activitate. genă alomoria. All-father ['o:lifa:J3rj s. ~ round de jur împrejur. a l l .). straşnic. dead or ~ viu sau mort.pron. ~ with plin / împânzit / înţesat / colcăind / gemând de. simbol. a afirma. ziua păcălelilor (I aprilie).) alcalin.-cligorist] s. 2. 1. cu maximum de viteză. orice. tr. prima. teribil de. deodată. alizarin [a'lizarin] s. a b o v c . setea). aţine viu (interesul etc. e) tot timpul.) v. încărcat. ~ day long toată ziulica. -rain] s.) aligator. alianţă. 4. (fam. the are set ~ sunt la egalitate de seturi (la tenis). (muz. on ~ de-a buşilea. that is ~ asta e tot. before ~ înainte de toate. coridor. -mia] s.v . alegoric. the river was ~ with boats râul era împânzit de bărci. (fam. alkalemia [.fish~ peşte proaspăt. ['aslkalaij. a pretinde.) alcalemie. alegaţie. (ist. interval (de trecere).) alehenă. all-clear [~'khV] s. s-a sfârşit. pretutindeni. not at ~a) deloc. v. (chim.) (fruct de) avocado (Persea americana). s-a isprăvit. (amer. absolut esenţial.~ but aproape. 4. a l k a l i s o i l .) you are ~ out there te-nşeli amarnic în privinţa asta. B. ~ the more so (that) cu atât mai mult / vârtos (cu cât). s. (bot. tr. (sport) egal. A. is that ~? asta e tot?. she trembles ~ over sau she is ~ of a tremble tremură toată. a domoli.) ~ gone! parâma e molată!. cât pe ce. 7. tr. sănătos (tun). she is her mother ~ over e leit maică-sa. uliţă.) and ~ şi câte şi mai câte. alleviator [9'li:vieit9r] s. all-essential ['oili'scn/^I] adj. (electr.) alergic. viu (şi jig. fam.) ~ and kicking a) teafăr. pretext. obligaţii ale unui vasal. III. ~to ager. alkalescence baîlka'lcssns] s.) (sol de) sărătură. (chim. metal alcalin. to be ~ for oneself a se gândi numai la sine. adj.) Atoateziditorul.) alchilic. 1. venerat. 2. simetrie. tot timpul. îndeplinind diferite funcţii. suferinţa. defel. paliativ. the proudest man ~ omul cel mai mândru din lume. (med. apropiat. sanicioară (Sanicula). afirmaţie (nedovedită). atenuare. allegretto [. a l i z a r i n . uşor alcalin. cosmosul. a micşora. -v.) a alcaliza.) allegretto. (chim. ~ knowledge vastă erudiţie. micşorare. d) în toate (privinţele). tot ce-mi stă în putinţă. 2. (fa/u. universul. s-a [acut. (bis. all-duty [~'dju:ti] adj. (fam.l 'hcil] interj. alinare. (chim. lumea întreagă. (chim.lk3'limit9r] s.) v. all-fired ['rVfaiad] adj. a micşora. v. allegoric(al) [laslc'goriktsl)] adj. allege b'led3] vb. ~ in good time toate la timpul lor. pred. 2. alkane ['aslkein] s. b) beat mort.) the Holy Alliance Sfânta Alianţă. uşurare. toţi. alkali soil ['relkalai 'soil] s. (med. (fam. alligator ['a3ligeitar] s. allergic [ a ' b ^ i k ] adj. Icşictic. Valeriana (Valeriana). alkylic [rel'kilik] adj. a slăbi. cu desăvârşire. a invoca un motiv de boală. tr. vioi.) to be~to smth. 1. alleviant [a'lKviant] adj. alleviation [oiliivi'ei/sn] s. ~ to înţelegere (cu gen. a pretexta boala. cu mic cu mare. alleviative [s'Ii. şi restul. allelomorph [je'Ii:Io«'mo:f. care provoacă o stare alergică. 3. (fa/n. (chim. (med. (chim. 1. destul. calmant. calmant. all-a-row ['o:b'rou] adv. 2.) ~ there a) clasa întâi. ulicioară. allegory ['asligari] s. allergen I'a. beyond ~ doubt în afară de orice îndoială. atotcuprinzător. alkalimetry [paslks'limitri] s. alinător. no man ~ nimeni pe lume. alligator pear ['seligeita ps3 r ] s. 2. all [o:l] I.) care conţine un grup alchilic. (amer. câtuşi de puţin.) alcalesccnţă. (chim. în acelaşi rând. în acţiune. (bot.) activ. a alina. alleviate [3'li:vieit] vb. nespus de bun.. (loc de) trecere printre rânduri. allegiance [a'ii^ans] s.) aliaceu. 6. alkalimeter [»a. credinţă. allegation [pa?le'gei/. all-hail ['o. (upon) a vorbi în alegorii. a alina. to keep ~ a întreţine (focul. alkalify ['aMkslifai. agonisita cuiva. anapoda. ferov.) credincios. cu dragă inimă. b) factor hotărâtor. a-i displăcea ceva. şi toate celelalte. paliativ. în primul rând. above . înainte de orice. 3. alegoric. în viaţă. stradelă. I have been ~ over the house am cercetat toată casa. ~ told în total. allele [ae'Ii:!. ~ of you voi toţi. alliance [a'laisns] s. it is ~ over with him s-a zis cu el. trăiască! slavă! Allhallowmass ['o:l 'hslouma?s] s. ~ alone singur de tot. af t cr.) Ziua tuturor sfinţilor (1 noiembrie). alianţa. emblemă. (biol. de-andoaselea. look ~! mai repede! mişcă-tc!. un înţeles alegoric (unui lucru). (chim. all-around ['o:b'raund] adj. pricepere (cu gen. ~ the world toată lumea. depoziţie. plin de viaţă. (fam. mult. in ~în total. Allhallowtide ['o:l 'hasloutaid] s. ~ the cu atât mai. s. alkene ['aclki:n] s. after ~v. (în mod) practic. 1. (chim. they AII lumea. tot(ul). (mai ales în faţa instanţelor judecătoreşti). a pricepe limpede ceva. ziua întreagă. alkalis şi alkalies ['eelkalaiz] s. mai cu scamă. to be on ~ with a se potrivi întocmai cu. ca să zicem aşa. Dumnezeu. (med. cu vâlvătaie. (bot. slăbire (a unei boli. (chim.vicitiv. (amer. ~ that it should be tot ce-ţi pofteşte inima.) alcaloid. ostoitor.). all-embracing ['cr. amestec. to read ~ over a citi din scoarţă în scoarţă. 4.). alinător. a domoli. for ~ (that) I care în ceea ce mă priveşte. alleged [-d] adj. alkali I. amestecare. prea slăvit / cinstit / onorat.) alcalinitate. it is ~ the same to me mi-e perfect egal. adj. CU tot. (fam. întreg. II. toate. I ~ but missed the train era cât pe ce să pierd trenul. ~ over the world în lumea întreagă. cică. toată.p/.r o u n d .. 1. blind ~ fundătură. tot felul de. a pretexta. (cu totul) pe neaşteptate. 1. allegedly [-li] adv. each and ~ toţi (fără excepţie). vioi.) alcalimetric. aliat. însufleţit. ajunge. înv. 2. (amer. allergist ['a3bd3ist] s. that's ~ they are sunt nişte escroci şi nimic mai mult. toţi. c) sănătos la cap. calmant. (fam. alkalize ['aîlkalaiz] vb. de alianţă. pasaj.bd3cn] s. care prinde uşor.) ~ out a) cu desăvârşire. ostoire. alizarine [a'lizorin. (medic) alergolog. A11 h a 11 o w s . vorba vine.) alcaloid. (med. bazic. asl'kaslifai] vb. aice. (fam. întru totul. cu desăvârşire singur. 2. ~ about de jur împrejur. 2. slăvit de toţi. allative ['aetotiv] (gram. vast. aşa-i el şi pace bună. 1. aşa-i el şi n-ai ce-i face. allergy [ra2bd3i] s. a-. all-honoured ['oil'Diisd] adj. ~in ~a) totul (pentru cineva). (cele) patru picioare.) allegro. allegro [a'Icigrou] adj. alkyne ['aelkain] s. loialitate.v. a uşura. criţă. (biol. adv. scuză.v. declaraţie. that is like him. alkaloid ['aslkabîd] s.) foarte. alliaceous [iseli'ci/ss] adj. figurat. all ~ numai ochi şi urechi.) alcalinitate. (fam. ~ awry cu totul pc dos. 2. beyond ~ mai ales. to ~ illness a pretinde că c bolnav.) ~ of faculties declaraţia soţiei cu privire ia starea materială a soţului.v. unire. (mar. sub curent. (geol. s. a 11 y2. (chim. alkali flat [~ 'licet] s. motiv (neîntemeiat). for ~ the world ăsta-i el. alkalinity [taslks'liniti] ş. c) în măsura în care. vopsea roşie extrasă din rădăcină de limba-boului. what an ~ fool! ce probă de imbecil! ce caraghios patent! AU Fool's Day ['oTmlzdei] s.) alcali(u). (chim. ura. vâsc (Viscum album). once (and) for ~ o dată pentru totdeauna. suferinţe etc. pe(ste) tot globul. a ostoi. ~ in a blaze cu flacără marc. A l c o r a n .) alean. a invoca. ~ over a) peste tot.a susţine (curajul etc. alegorist. alianţă.intr. (tehn. II. ~ sorts of fel de fel de. 1. b) şmecher. s-a răspândit în tot oraşul. a'-] s. legare. (fam.) ~ the go la modă.)~ aboard! poftiţi în vagoane!. 2. (jur. c) complet.) alergcn. pretins. însufleţire. a atenua.a.?nj s. I'll do my — o să fac tot posibilul. ~ through până la capăt. străduţă. the horse was ~ skin and bone calul era numai piele şi oase. (amer. for ~ his kindness cu toata bunătatea lui. nothing at ~absolut nimic. alleviatory Is'liiviaa^ri] adj. alley2 s.) and I don't know what ~ şi nu mai ştiu ce. 3. allegiant [a'li:d33nt] adj. Allhallows ['o:\ 'haelouz] s.).) membrană alantoidă. c) în întregime. în regulă. bază. cazul alativ. domolire. a-şi da perfect de bine seama de ceva. v. 'allheal [!o:lhi:l] s. a risipi. 1. aliveness [a'laivnis] s. a l l e l e . mai-mai. a atenua (boala. 1. all-bountiful ['rd'bauntifulj adj. în (plin) mers.v. 2. ~ day toată ziua.. we are four ~ suntem patru la patru (la jocuri).) that's down / up my ~ asta e pentru mine. 5. în toate părţile. conversaţia etc. alkalescent [. devotament.) alelă. (zool. sărătură. b) plin de viaţă. at~v. (med. atotbun. care înţelege uşor. înrudit. ca şi. allied [a'laid] adj. din senin.) alizarină. (rel. delays ~d to be due to întârzieri cauzate chipurile de. Alkoran [.

to make ~ for a) a ţine seama de.l3»mo:fj s.) alomorf. (amer. (mil. (biol. ['sloi. din lână pură. (jur. allograph feebgraif. all-two fo:l 'tu:] adj. si. (jur. to give ~ to a da frâu liber (cuiva).'bnd3. porţie. probă (a unui metal preţios). due ~ being niade păstrând proporţiile.) specie de peşte de pe coasta americană a Atlanticului (Laphius americanus). 3. (geol. indispus. all-powerful [bl 'pauaful] adj. allude [o'luxl. (amer. (amer. de cea mai mare importanţă / însemnătate. allobaric [ia. fermecător. în toate privinţele. a destina (pentru. general. allopath 1'cebpîeG] s. 1. amintire. momeală. a momi. allogamy [s'bgomi] s.rwo:k] s. care ţine toată noaptea. (geol. 2.) pojarniţă (Hypericum perforatum). cuvântare (la o ocazie solemnă). cu folosirea tuturor forţelor şi resurselor. allusive [o'lj'u:siv] adj. (tehn.) alodial. sporiş (Polygonum aviculare). (doctor) alopat. alluvial [o'ljmvbl] adj. hotărât. allision [3'li39ii] s. (sport) liber. v.v. distribuţie. consideraţie. distribuitor. 3. 3.) eroare admisibilă. alloplasrn faibplEez^m] s. alloy I. mii. allotropic(al) [ia?b'tropik(ol)J adj. discurs.) alotrop. (biol. a l l o p a t h . a avea trăsături comune -cu.) alometric. lucru în casă. 2. parte. all-red-route fol 'redrmtl s. all-purpose ['ol 'po:pos] adj. tr. 2. ademenitor.r e d . all-wool ['oil'wul] adj. general. allophone fa:bfoun[ s. (bis. ally2 ['asii] s. 1. tr. 1. pentru orice vreme. allseed ['ol si:d] s. alloisomerism [■aîlou'ai'soiimoriz.) 1. admisibil.) băcan. alocabil. allness fo:lnis] s.) toleranţă. îmbietor. trimitere.). a împărţi. alluviation [silmvi'eijjn] s. (si. a raţionaliza (un aliment). to give smb.) fecundare încrucişată. a distribui. (ist. alma(h) fselms] s. happiness without ~ fericire ncumbrită de nici un nor. I feel ~ mă simt (uşor) indispus.) greaţă.) a suferi un proces de alomerisrn. to make an ~ on an article a face o reducere la un articol. bilă de marmoră (pentru jocuri de copii). (jur. alopatic. ~ attack atac hotărâtor.) alogen. he ~ed that he was wrong a recunoscut că n-are dreptate.) aluvial. allottee [a. all-puissant [bl 'pjuisnt] adj.) reducere. allyl ['aelil] s.) alotip. unional. all-weather car [~ 'ko:] s. gospodărie.) troscot. alocare. aliteraţie. smoking is not ~ed fumatul (e) interzis. a mărturisi. 3. (poetic) atotvăzător. (sport) catch. a spune. aliterativ. (fam. în întregime. de alodiu. repartizare. localizare. 1. complet. a subvenţiona la limită. încartiruirc. for) a aloca. 1. (înv. 7. 4. complet. a acorda.) zăcământ aluvionar.) soldă pe o jumătate de lună.) repartitor. (chim. to stop smb. (amer. permis.m -to'k-J s. allusiveness [o'ljmsivnis] s. distribuire.) alotriomorf. a plăti. insinuare. all-over ['oilouvo1-] adj. a aminti (de). ~ mechanization mecanizare completă. refl. formaţie aluvială. -'ju:d] vb. all-shamed fol/eimd] adj.) lovirea unei nave de către o altă navă. (bot. (geol. s. all-to-pieces fo:l ta'pksiz] adv. 1. (rar) pretutindeni. alluvion [o'ljmvion] s. a întuneca. întreţinere (anuală. allspice fo:lspais] s. a da raţii limitate (cuiva). mic arendaş.) formaţiune alohtonă. (geol. intr. ~ prospects perspective ispititoare. a l l u v i o n . all-round fol'raund] adj. (jur. a permite.) piment (Pimenta officinalis). a atrage. alluvium [o'lju:viom[. -bk-] vb. 2. 4. allocation [. all-powerfulness [-nis] s. allochthon [o'bkOon. allow [o'lau] vb.b'ba. seducţie. allure |o'ljuor] I. II. (bot.. adj. a umbri. scuză. 3. unemployment ~ ajutor de şomaj. all-overs ['o:l iouvoz] s. all-weather [b:l'wc6i3r] adj. 2. amestec. a alia (metale). (geol. dacă (îi) este permis. (to. (lingv. a lega (de). atotcuprinzător.) alodiu. -rou'm-j adj. subzistenţă. 2. all-inclusive fo:lin'klu:siv] adj. (opt. allotrope ['aebtroup] s. cu areal deosebit. 2. alluvia [o'Iju:vio]pl. raţie. 2. străbătând toate. all-overish foil'ouvori/] adj. allocution [laab'kjmjbn. all-in-wrestling folin'reslirj] s. 1. allmouth foilmauG] s. bun la toate.) alograf. a folosi aliteraţia. (meteor. 3. allomorph fa. allomerism [a'lom?irizam] s. a acorda (fonduri) (pentru). a încuviinţa. to ~ of a admite. allowable error [~ 'cror] s. persoană care primeşte / căreia i se distribuie ceva. all-saints' wort fol 'seints wo:t] s.) linie telegrafică sau rută comercială britanică imperială. v. a permite. Norwegian îs allied to Danish norvegiana se înrudeşte cu daneza. all-red-line fol 'rcdlain] ş. deschis toată noaptea. 6. 2. a recunoaşte. a l l .9m] s.. -graef] s.) alotropic. 1. totalitate. A.trik] adj.) v. a da voie (cuiva). fin. (geol. libertate. alliterate [a'litareitj vb. allusion [s'Iju^n] s. (înv. în măsura îngăduită. (amer. luare în seamă. cu toate mijloacele.) alomorfism. (amer. cuprinzând toate.) rezervare.) a da.). 2. 5. (biol. allwhere fo:lweor] adv. a uni (cu). a fascina.fiz.) alohton. o'lAnd3] ş. death ~ ajutor de deces. (ec. (lingv. all-rounder fol 'raundo1"] s. 1. atrăgător. răspândit pe toată suprafaţa. ~ price preţ global (incluzând toate cheltuielile suplimentare). all-overishness [-nis] s.) înscris făcut în numele altei persoane. aluzie. 2. 2. allodgement [o'bd3mpnt] s.) alotropic. a alitcra. a'loi] s. 2. allopatric [ia?b'pa. 5. peste tot. -lou'd3-] adj. II. 2. (geol.) locuinţă. căruia nu-i pasă de nimic. în scopul). allodial [o'loudial] adj. (biol. farmec. tr.) soldă plătită familiei (prin delegaţie). B.) aloplasmă. allocate fa. alocare. lot mic de pământ. ~to a face aluzie la. all-pervading fo:lp3'vcidin] adj. 3. a 11 o t r o p y . (mil. greţuri.. atotputernic. persoană care primeşte un lot de pământ. all-sustaining ['od'sostciniq] adj. to ~ for a lua în considerare. All-Union ['o:l'ju:njon] adj. allochthonous [o'bkOonas] adj. B. de aluviune. allotment f-mant] s.) posedat. allomerize [o'bmoraiz] vb. to be closely allied to a fi strâns legat de. allonym fasbnim] s. (despre metale) a se alia. (chim. alonirn. allogenic [aîb'd3enik] adj. porţiune. (mine) câmp minier. 2.!.) alopatic. a repartiza. intr.) alocromatie. distribuire. a se uni cu. pe deplin. vb. (chim. de la a l l u v i u m . ally 1 1.) v. 2. care funcţionează pe tot parcursul nopţii. allurement [o'ljuomont] s. document care nu este olograf. 1. (tehn.) 1. insinuant. (chim. simbolic. allonge [a. a meni. 1. frâu liber. din răsputeri. de toate mărimile. maid of ~ fată (în casă) la toate. universal. A. all-scient fol 'saiont] adj. B. lingv. 2. 2. catolica) Ziua Morţilor. allocable faelokobl] adj. la cataramă. allometric [izeb'metrik] adj. to ~ (oneself) to / with a se alia cu. allotype faebtaip] s. b) a justifica. [o'bi] vb. a acorda. (rar) atotştiutor. 2. fam. (ist. ~champion campion absolut.) care depinde de schimbarea presiunii atmosferice. -louk-.) a rezerva (pentru).) complet. aluviune. allodium [a'loudiom] s. allowable [o'lauobl] adj. all-metal ['o:l'mctl] adj. (amer. alogen. complet metalic. allomorphism [ia2b'mo:fiz. atotstăpânitor.) aloizomerie.ob'pa^Gik] adj. profund ruşinat. A11 h a 11 o w s .) alil. admiţând ca este aşa. pentru toate scopurile. (chim. de întreţinere. presupus. to go ~ a se lupta pe viaţă şi pe moarte. caracter aluziv. fascinaţie. all-work ['o. a împărţi prin tragere la sorţi. (amer. a aloca. [o'loi] (fig. 1.) a declara. they are great allies sunt prieteni la toartă. 6.) amândoi. liber de obligaţiuni faţă de senior. -lou'k-] ş. probabil. 1. . a afirma. complete. a îmbia. s. (geol. a fair show for an ~ a proceda (în mod) cinstit cu cineva. a da. tr. -Gon] s. nu pierdeţi din vedere vârsta pe care o are. a aloca. allopathic [. rabat. to make ~ a face (o) excepţie. (poetic) v.) alofon. a se referi la. alluvial deposit [~ di'pozit] s. 1. până la fund. automobil decapotabil. alliterative [a'litoreitiv] adj. intr. allowable load [~ 'loud] s.all-important 26 all-important fo:lim'po:tont] adj. all-night fo:I'nait] adj. vb. aliaj. alliteration [oilito'reijan] ş. multilateral. general. (boţ. All Souls' Day ['o:I'soulzdei| s. make ~ for his age aveţi în vedere vârsta lui. repartizare. ~ of billets cazare. 4. you must ~ me to know best trebuie să admiţi că eu cunosc această chestiune mai bine decât alţii. all-out foil'aut] I. (tehn. B. alluring [a'Ijuorin] adj. (med.b'ti:] s. pentru orice timp / vreme. (geol. B. (fam. în orice cantitate. alocuţiune. all-in ['o:l'in] adj.) spirit universal. II.) sarcină admisă. pl. tr. allotriomorphic [ciplotrio'mo:fik] adj. 1. [o'lai] vb.loukcit. A. all-possessed fol po'zest] adj. (poetic) atotputernic. încuviinţare. a seduce. v. allot [a'bt] vb. all-sized fo:lsaizd] adj. a destina. all-seeing folsi:irj] adj. (înv. pesemne. alluvia [o'lju:vb] s. atotţiitor. a ţine seama de. (jazz) executat de întregul ansamblu. aluvionar. all-ruling fol 'ru:lin] adj. alliteral [o'litarol] adj. 2. a l l u r e m e n t . a admite. (bot. menţionare. 1. a localiza. proprietate liberă de obligaţiuni faţă de senior. aliat. allogeneous [iasb'd3i:njos. ecologie) alopatric. şi intr. 1. 7. a distribui.) alomcrism. aprobare. all-wise forl'waiz] adj. alocuţic. din toate puterile. with) a alia (cu). adv. bonificare.) (stare de) indispoziţie generală. deplin. tr. 1. a avea în vedere.rik] adj.) ~ for necessaries pensie alimentară. II. ~ me to interrupt you daţi-mi voie să vă întrerup. intr. fără restricţii (la lupte).l i n e . total. to ~ credits a aloca credite. 1. alloter [s'bto1"] s.) aluviune. tr. an ~feeling of sickness o indispoziţie generală.aslou'keij. allowedly [o'laudli] adv. a găsi o justificare pentru. allopathy [lOlo'poBi] s. pl. at no ~nelimitat. (fam. allotropy [o'btropi] s. zăcământ aluvionar. hotărâtor. (geol. ~ knowledge cunoştinţe rotunde. nadă. intr. 1. 1. AH-Saints'Day fol 'scintsdei] s. (chim. de. I ~ him £ 100 a year îi dau 100 lire pe an.'s ~ a-i tăia cuiva întreţinerea. allowance [o'Iauons] I. pentru toate anotimpurile. a l l i t e r a t i v e .) amic. de dejecţie. decisiv. repartiţie. atotînţelept. (chim. 2. procesul formării de aluviuni. A. ajutor bănesc.'Pml s. a îngădui. stăpânit (de diavol). lunară etc. (to. to ~a task a încredinţa o sarcină. am o stare de proastă dispoziţie. II. act adiţional. (Uit. A. (tel. tr.) a scădea valoarea (cu gen. dansatoare orientală (mai ales egipteană).) amestec (de ceva rău cu ceva bun).) alonjă. allotropism [o'Iotropizam] s. a da posibilitatea cuiva să se reabiliteze (la joc). aluziv. atotputernicie. a ţine cont de. (Jig. allochromatic [-aîlokro'niaîtik. (chim.. 2.) încorporare. privind întregul organism. parcelă. a se lega cu. (fam. în întregime de metal. allopathist [o'bpoOist] s. tr. fa3lai] s. a ademeni. a întreţine la limită. amer. (fam.

[D:l't3:nit. amer. altimetry [ael'tiniitri] s. lipsa pigmenţilor. s-a făcut. a alterna. to hold / to keep / to stand ~ from a se ţine departe de. rezervat. (gram. clasat alfabetic. cu sine. câine ciobănesc alsacian. datorită.. (electr. la cununie. alphabetarian [Tadfabi'tEarbn] s. 'amisnd] s. alpenglow ['aMpinglou] s. alluvial apron [a'Ijuivbl 'cipran] s. alphabetize ['aîlfsbitaiz] vb. 2. III. (mar. a se răzgândi.amer. II. alopecic. (bis. 2. to ~ for the better a se schimba în bine. înlocuitor. a se certa. culme. 1.) migdal (Ainygdalus communis). it reeks ~ miroase îngrozitor. altigraf. supleant. solitar. cerşetori. în auzul tuturor. 1. exclusiv. a jugăni. o dată eu (şi fig. alright [bil'rait] adv. 2. haidc(m). indiferenţă. alpin.) afazic. aşezat alfabetic. (fiz. alopecia [ia?lo:pi:/i3.) glacis proluvial. alter po:Itar] vb. a da ortul popii. 1. o altercaţie.) (all) ~ of datorită. singura alternativă este. alternate rhymes [o:rtă:nit 'raimz] s. alogia [D'loud3i3] s.) ~ of the throat amigdaîă.~ the river de-a lungul râului. there is no other ~ but nu există altă ieşire / altă soluţie decât. universitatea unde a studiat cineva. ipsometric. 2. pi. a exprima cu ajutorul alfabetului. adv. şi. 1. s. adj. alms people ['a:mz(pi:pl] s. pomană.. păr de alpaca. (med. împreună cu. modificare. adj. alpestrian M'pcstrbn] adj.) colosal. alluvial soil [~ 'soil] s. alfabetic. a veni pe rând. (fam. v.) în regulă. (zool. (înv.) v. aloft [s'bft] adv. ['n:lt9ncit şi o:lta'neit] vb. prieten intim. (mar.) (folosit ca supranume) Statul Hawaii. (agr. aproape de punte / covertă. alternativ. sonor. înainte. alpine system [~ 'sistim] s. iluzii. alpha ['selfs] s. also l'rv. pomană. (med. amer.) modificare a rocilor ca structură şi conţinut.) bine dispus. aloofness [-nts] s. (mineral. a aranja în ordine alfabetică. (fiz. în depărtare. a se schimba. also ran [~'rsen] s. aloe ['aelou] s. departe (îusă vizibil). baston de munte. althorn ['a?ltho:n] s. alto. alow1 [a'lou] adv. alternate terrace [o(:)I't3:nit 'teros] s. măcar că. complementar.) mişcare alternativă. a altera. s. a castra. a fi străin de. adj. almoner fa. (dial.hVbetik3li] adv. folosită (mai ales în Hawaii) ca formulă de salut sau de rămas bun. (geol. pc lângă asta.) (purgativ din) extract de aloe. ~of day and night alternanţa zilei cu noaptea. along [s>'brj] I. (infor. pi.) he's ~toward sixty merge pe şaizeci (de ani). A. laolaltă cu. lipsa de simpatie. a şi sosit. bucher. a ezita între.lm?n3r. alphameric(al) [-£elf3'mcrik(3l)] adj.) alternator. a da pace (cuiva). alpestru.) right ~ totdeauna. alfabetic. de munte. care schimbă. neîntrecut. A. pristol. pi. although [o. novice. altimeter [a?l'timit3r] s. alpha-rays f'aelfa rciz] s. she ~ fainted cât pe ce să leşine.tri:] ş.) let me ~ for that! lasă asta în seama mea! bizuic-tc pe mine! 2. (cu voce) tare. 'asmandin] s. . alternativ. adv. ceartă. alfabet. azil de binefacere. adj. s. (bot. alongshore [a'brj'Jb:1"] adv. b) în urma (cu gen. (fam. 1. a 11 o d i u m . mai-mai să. ulei de migdale. to come .) aloc(s) (Aloe). în ordine alfabetică. (text. alodium fe'ioudbm] s. s. faptă caritabilă. 2. 2.) glacis de acumulare. (fam. altern. 2. veşnic. alpinism. retras. alpestrine [ffil'pestrin] adj. (mat. poziţiile posibile ocupate de un atom sau de un grup în cadrul unui compus.lsou] adv. 1.. 'u:l-] s. la o parte. din cauza. 1. 1. cunoscător al diferitelor alfabete. adv.n u m e r i c ) . suc de aloc.) unghiuri alterne. adv. almsdish ['a:mzdi/] s. la distanţă. alegere.) alpaca. c in ~ do de sus. unic. (anat. 2.. bucher. (bot. 'si-] adj. muntean. jertfelnic. alluvial fan [~ Tan] s.) almucantar(at). 1. alternator [o:lto(:)neit9r. a clasifica. alms folk ['a:mzfouk| s. 1. păşune de munte în Elveţia. altar cloth [~'kb8j s. azil de bătrâni. migdalat.) datornic. alpine ['aîlpain.) (prese. II. alături. (fam. visuri. şi. 'sel-] ş. 2.a acosta.) 1. oameni săraci. a-şi muta gândul. she is ~in beauty este neîntrecută în frumuseţe. (amer. (folosit si ca sg.) în flăcări. grozav. în Anglia) notă bună. (geol. he ~ can do it numai el poate s-o facă. (fam.) colosal. -nj3rj s.) farfuria milelor. 'eeUbbetJ s.) variantă (ortografică sau fonetică) a unui cuvânt. alphabeted [lasllb'bitid] adj. aloof [s'lutf] I.'—] I. zgomotos. altercation [oilta'kci/an] s. v. 2.) terasă monolaterală. alsacian. schimb de cuvinte. văpaia răsăritului sau apusului (la munte).) bord la bord. l. alms house ['a:mzhaus] s. (geol. he can do it ~ poate face asta singur. sistem muntos alpin.. (amer. aloin ['zelouin] s. 2. 3. alpaga (Auchenia pacos). &Yt-] I. altilinear [ieelti'linbr.. a schimba. come ~ să mergem. prep. austr. intr.a. (chim. persoană însărcinată cu împărţirea pomcnilor. (dial.. ~ alternate design [~ di'zain] s. mai departe. (metr. alterative ['o:ltorcitiv. suplimentar. (despre persoane) distant. sabur. mai niciodată.. the day was well ~ ziua era pe sfârşite. cutia milelor.aii ~ a) tot timpul. pierderea părului. (amer. afară de asta. alternare. amer. chiar dacă. alt [aslt] s. 2. (infor.) azil pentru săraci (întreţinut de stat). alternate member [~ 'memba1"] s. asl'tamit] s. (fa/u. a avea un schimb de cuvinte. 2. 1. singur.prep. he is~here e deja aici.) corn alt. răsunător. almond-eyed |~'aid] adj.şi'asrn^ndi] adj. 'ael-J vb. II. -sia] s. tr. intr. a?!-] s. întruna. doar. a l m o n d (1). altimetrie. aert-] adj. singuratic. adj. în înalturi. alpha-particle bombardment [~ bom'biiidmant] s.) alto. altercate [o:lta'kcit] vb.dc-a lungul. când. sus. almonry ['cElmanri. deşi. 2. ~ and aloft pretutindeni. B.kci] s. v. rău de tot. retras. rezervă. Aloha State [~ 'steit] s. 1. adj. alongside [s'bn'said] I. alphanumeric [laMfonju'merik)] adj. în ciuda faptului că. alodial [a'loudisl] adj. alpinist [alpinist] s.) începător.) curent alternativ. 'aslmju:-] s. 2. a diforma. -0. almost ['D(:)lmoust] adv. adjunct. almond-shaped [~'Jeipt] adj. v. altar ['o:lt9r] s. altar. şi 'aslpin] I. v. to ~ one's mind a-şi schimba gândul. persoană care învaţă alfabetul. 2. 2. împreună. ~ the road pc drum. b) (fig. dc-a lungul ţărmului. move ~! avansaţi!. mulţumită (cu dat. 3. (farm. (fam. intr. alternativ. alpaca [a^l'pîeka] s. alternativă. II. înălţime. alternate angles f 'a^rjglz] s. alternate I. alfa. II. -r'eg-j s.). almondy ['a:m?ndi. 1. a 11 o d i a 1. variantă de proiect. altercaţie. almond tree [~. (bis. (med. (fig. 3. stingher. alpha decay ['aelfa cli.) aer. 1.) distanţă. let ~ ca să nu mai vorbim de. in ~ a) cu o octavă mai SUS. (amer.) raze alfa. (jig. (radio) radio-emiţător cu alternator. to ~ between. 1. alpenstock. mereu. to lead to the ~ a duce la altar. tlie Almighty Atotputernicul. alternize ['o:lt3(:)naiz. I knew it all ~ am ştiut asta (de la început). psih. take this ~ with you ia asta cu tine.. bombardament cu particule alfa. de forma unei migdale. transformare. medicament pentru curăţirea sângelui. pc. alter ego. filantropie. tr. -rat-] I.) altcrativ. a) a fi când.) tincal. alpinism ['aslpinizpm] s. alphosis [ael'fousis] s. pe punctul de a. începutul şi sfârşitul. alone [a'loun] I. Alnaschar dreams [a:ln9'/o: 'dri:mz] s. almond oil [-oil] s. alternating motion [~ 'mou/an] s. omnipotent. care se exclud reciproc. elemente. II.s h a p e d . alsacian.) ascopi. spital pentru săraci (întreţinut de particulari). almucantar ['a?lm3'ka?nt9r. 1.) degradare alfa. (bot. alongshoreman [3'bn'/o:m?n] s.) una dintre. atotputernicie. necontenit. milogi. cu toate că. v. alp [a?lp] s... 1.v. altisonant [sl'tissnant] adj. these two plans are not necessarily ~ aceste două planuri nu se exclud neapărat. to ~ one's address a-şi schimba domiciliul.) subalpin. alternative conjunction |~ ksn^AnÂ-J^n] s. he was ~ there era şi el acolo. care alternează. b) a şovăi. (mineral. castele în Spania. alternateness [D(:)l't3:nitnis] s. a modifica. alow2. alternation [-n(:)lt3(:)'nci/3n. alpenstock ['zelpinstok] s. (fa/u. a alterna.) ~ of împreună cu. în sus. [o(:)l't9:nit. almanah... alms [u:mz] s. aloha [o'loua. 'a:l-] s. (amer. 2. he brought his instruments ~ îşi aduse instrumentele cu sine. 1. (fam. almandine ['umiandain. înlocuire metamorfică. în partea de jos a grccmcntului.. (muz. altimetru. schimbare. (muz.) lucruri date ca pomană. tr. straşnic. Alsatian [asl'sci/isn] I. a se modifica. milostenie. (geol. all ~ the line pe toată linia. alphabetically |. already [D:l'rcdi şi'-— când este urmat de o silabă accentuată] adv. ahnightiness [o:l'maitinis] s. ~ with o dată cu.). (amer. 1. atotputernic. altigraph ['ailtigru:f] s. adj.27 altisonant Alma Mater [ci:'lni3'ma:t3r] s. continuu. păşune alpină.) ghinionist (mai ales la curse).) to go ~ a-şi da duhul. (stare de) alternanţă. 4. (astron. (infor. schimbător. cât pe ce.) particulă alfa. II. adj. alter ego ['o:ltar'i:gou. alowe [a'lou| adj. > alpha partide f'selfs-paaikal] s. s. mişcare variabilă. de asemenea. almsdeed ['u:mzdi:d] s. alms giving ['tnnz-givin] s. alternating current [~'kAr3nt] s. alternating ['o:lto(:)neitin. o:'louhu:] interj. ~never aproape niciodată. II. vălul de pe masa altarului. neînţelegere. a l m o n d . creştet de munte.) tare. milostenie. alphabetic-numeric [lashVbetik nju(:)'mcrik] adj. deoparte.) rime încrucişate. alternative [o(:)rta:n3tiv. II. a l p e s t r i n e . Alpha and Omega alfa şi omega.) lână de alpaca. it happened all ~ your carelessness toate astea s-au întâmplat din cauza neglijenţei talc. 1. deja. din Alpi. (ftz. adv. alpinist. alluvial bench [~ 'bent/] s. (chim. izolare. alternant |o:l't3:H3nt. alphabetic(al) beelfs'bctiktel)] adj. 2. (lingv. 2. alternanţă. 1. calendar. almond ['cnitond. alms box ['mnzbnks] s. II. alphabet ['aslfabit. on ~ days din două în două zile. pred. a l m s f o l k . aloud [s'laud] adv.) almandin. grozav.Tdkni] conj. membru supleant. l o n g s h o r e m a n .) supă cu paste făinoase în formă de litere. locul unde se împart pomenile. 2. almighty [orl'maiti] I.) unul dintre doi sau mai mulţi compuşi izomerici.) alfanumeric. to let / to leave ~ a lăsa în pace.) conjuncţie alternativă. încă. (scol. chelie. adv. alteration [oilta'rci/an] ş. alternator transmitter [~ tmiz'inila1"] s. a se muta.de la a l p h a b e t i c . grozav (de): I enjoyed myself ~ m-am distrat grozav / de minune / pe cinste.) alfanumeric (prese. 1.) sol aluvionar.) con de dejecţie.) de rezervă. (electr. pi. amer. pi. 2. she wept ~ plângea cu hohote. de la a l p h a b e t i c numeric). B. alma mater. aproape.. alternativ. deformare. ~ of alături de. (geol. (tehn. almanac(k) folmsnaek] s. oameni care trăiesc din pomeni. modificator. rudimente. 2..). 1. a l t e r n a t e (II). numai. alphabet soup ['selfabit su:p] s. unul lângă altul. cu ochi migdalaţi. amer. and. (bot..) alfoză. migdală. 2. un al doilea cu. II.

) făţarnic. amanuensis [?>m<enju'ensis]. 2. 2. intestinal. metal.) ambrină. trimis. (metal. s. floare care nu se veştejeşte. alumina [s'ljuimins.p/. liugv. adv. ~ of power amadou ['asmadu:] s. aluminifcr. -tjuor[ s. amatol ['amiotol] s. neclar. de neprofesionişti. aluminium bronze [~ bronz] s.. indirect. amer. de alto. piatră acră. alumnae [3'lAmni]/em. 2. doică. (psih. 1. ambiguu. concentrare. alveolar abscess [~'a. II. totuşi. amestecare. am. ipsometru. de amator®. ambrosial [ii] adj. (despre modelul unui pictor) in the ~ gol.) nori altrostratus. adunare. amberina [ixmbs'rims] s. gastr. ambidexter ['a?mbi'dckstor[ I. de-a binclca. taler cu două feţe. brancardier. 1. 2. chihlimbariu până la rubiniu. (înv. chichiţe. amestec. to grab for ~ a) (av. dintr-o ambivalence ['asmbi'veibns] s. 2.. iselu'minbm] s. contralt(o).) amarantă. (ist. amateur [ra. altitudine. ambasador. total? -v. .) avion sanitar. c un pictor amator. a aduna. ambiguous [ajni'bigjuosj adj. ambient. a speria. a m a r a n t h .) cu migdale. (med. aluminate [s'ljmmineit. sg. uluire. cu două înţelesuri. ambergris ['amibsgris] s. 2. 2.bsis] s. a m a z e m e n t . 1. ambianţă. sol. (fig. (a)cumulare. îndoielnic. dorinţă neînfrânată. ţintă. alumni [s'lAmnai] s. adj. pl. amazon ['asmazan] s. v. altruist. alveoli [sel'vialai. aluminize [s'l/mminaiz] vb. 1. aluminous [s'ljmminss. vestitor. -'Iu:-] adj. ambiguity [ismbi'gjuiti] s.) zbor de înălţime. (rar) pe ocolite. de dragoste. 1. amer. veşnic. ambience ['aembbns] s. ~ at large ambasador plenipotenţiar. I.) amalgam. amatory ['amistari] I. (chim. within the alveolated [ad'vblcitid.) existenţa unor tendinţe contradictorii într-un always ['o:lwez. 1. (med. ambasadorial-Ievel talks alum earth [~ 3:0] s. 3. cadru. a îngrămădi. 2. totalul. roşietic. îngrămădire. 1. culoare purpurie. is ~ mad c nebun de legat. nud. ambit ['annbit] s. pl. eaten up with ~ am [amiyorma tare.) altruistic [. peri / cu dublu înţeles. amah l'o:mo. (inv. (av.) a consolida. (arhit. amalgamable [-oblj adj. 2. ambidextru. grozav.) alveolă. (peior. (meteor. altitude ['a3ltitju:d] s.) nori altocumulus. (bot. amaurosis [iamm:'rousis] s. ahtiat. înălţime.) I.) amauroză. 2. de diletanţi. râvnă. ambitendency ['asmbi'tcndansi] s. bilateral. alto-rilievo ['adtourili'civou]. (fig. alto-stratus ['adtou'streitos] s. salvare.ambranOin] adj. aluminiferous [sdjunni'nifsrss] adj. uimire. prez. (metal. r altogether [o(:)lW'gc<5s ] I. (chim. maldăr. (IV) contur. alto. ambassador [amVba2S3dor] s. 1. (anat. indirect. 1.r e l i e v o .) a se amalgama. iubăreţ. (chim. 3. (amer.) aluminat. II. de altitudine. alum ['aîbm] s. 'advbbs]. paşi mărunţi. de amor. aromat. A. hrana zeilor. cu toată puterea. un tot.) amalgam. ambiţie. parfumat. vorbire cu două înţelesuri / în doi r alum plaster ['aîbm . cu totul.) aluminat. alto-cumulus ['asltou'kjumijubsj s. a se unifica.) amazement [-msmt] s. (arhit. sunt. rar 'a:ltou] (nmz. amblyopia [lîembli'oupb] s.) individ. plin de ambiţie. de alaun. oxid de aluminiu. tertipuri. (med. a ului. (conslr. (mitol. de la a l u m n u s . a l v e o l u s . slujnică.) amazoană.). surprins. -'Iu:-] s. 1. elixir. ambulance airdrome [~ 'esdroum] s. 'advbb r ] adj. a acumula. 'aslvislitj aay. tr. neclaritate. în doi peri. 2. (anglo-indian) 1. înconjurător.) secretar particular. ambiţie. chihlimbar. (psih. repede. amassment [-mont] s. 2.v. sanitar. the ~ întregul. senzual. (chim. cotă. alumină. plin de uimire. a încurca. (în)totdeauna. 1. (chim. zmeoaică. ambulance airplane [~ 'sDplein] s. ambră. 2. în întregime. (fig. sete de mărire. (chim. amalgamated [-eitid] adj.mbiva:t] s. amânări. (poetic) floare nepieritoare. de aluminiu.) a trata cu aluminiu. întortocheat. 1. apogeu. 1. (tnv.) bronz cu aluminiu.) corecţie de înălţime. (rar) ocolit. 1. combinaţie. ambulanţă. 1. (chim. altist.tra. ambulance ]'a:mbjubns] s. a călări în buiestru.ni3t3:r. 3. (chim. aluminium flake [~ fleik] s. a se combina. b) (fam. elevaţie. how much ~? cât costă în amazedly [-idlî] adv. altruism ['seltruizsm] s. altitudinal [iadti'tju:dinal] adj.pl. a păşi. he II. a l t o . ~ extraordinary and plenipotentiary ambasador extraordinar şi plenipotenţiar. amarelle ['amisrclj s. strângere. 2.) amarilis (Amaryllis belladona). echivoc.) sticlă transparentă cu ape colorate de la aluminium alloy [~ lădoi] s. amanuenses [-si:z] s. care poate fi amalgamat. în total. aluminium [lîelju'mmisiu. a uimi. aluminos.'—] s. 2. a strânge. graniţe. cărămiziu. 'aslvblcitid] adj. 3. (av. aluminium salt [~ so:It] s. şi . amalgamist [a'madgamist] s. (chim. hotare. a l t i t u d e g a u g e . tr. a 11 h o r n .sltru'istik] adj. (fig. a se amesteca. -wciz.v. tr. combinare. înmiresmat. autosanitară. de lato be (eu) ros de ambiţie. alunite ['eelju-nait] s. afectat. ambilateral [■amibi'laHs>rs>l] aay. (fig. v. ambrein(e) ['fembriini s.) amestec. v. 1. obscur. morman. altruist. an ~ un întreg. buiestru.) cu două feţe. divin. de ambasador. ambasadoare. aluminium oxide [~ oksaid] s. 4. orişicât. mereu. adj.) alaun. altitude flight [~ 'flait] s. ambidextrousness [-nis] s. amandine [. clădiri. cu avânt. tren sanitar. pl. (chim. ambulanţă.v. ambiant. (med.for ~ pentru totdeauna.) alvin. a l u m i n i u m . filled with ~ cuprins de uimire. diletant. (fig.) ambrozie. de chihlimbar.) oxid de aluminiu. (chim. (anat. plafon. 1. 2. a umbla nefiresc. a l v e o l a t e . 'sembid3iz] s. 1. 1.). (bot. domeniu. de duplicitate.) în bandă moale: strike~! daţi drumul ambiversion [. 1. 3. amaranthine [amis'rainBain. s. ambulance box [~ 'boks] s. amalgam [o'mîelgom] s.) aliaj de aluminiu. B. unificat. chihlimbar cenuşiu. a face să se minuneze. 2. la un loc. poetic) din răsputeri. alto-relievo ['adtourili'eivou]. 2. a face paşi mărunţi. uluitor. amaranthus [amio'ramOss] s. ambler [-orJ s. 1. spital de campanie. ambiţios. sau universităţi). altitude gauge [~ 'geid3| s. care implică san afectează ambele părţi. 3. unificare. (chim. neprecis. amberoid ['xrnteroid] s.pl. amalgamor. -wiz] adv. negocieri. (mar. 1. împreună. 1. circulant.) a se supăra foc. aluminum [a'lju:minom] s. altitude control [~ ksn'troul] s. 2.) varietate de vişin (cu suc incolor) (Primus Cerasus). chihlimbar sintetic. uimitor. iami-] adj. masare. v. (/ani. caolin. (bot. galben. uluit. 2.) amb(KCptor. extraordinar. unscrupulous ~ arivism. -vain] adj. ambassadorial [ann<ba.) ambrozie. (amer. iască. (psih. (psih. ambroziae. eroină. instituţiilor etc.) a uni.) tip amblvcrt. surprinzător.) abces alveolar.) aluminiu. 3. limite. alveolus [ad'vbbs. 4. salvare.) alumină. ipocrizie. amative ['aemstiv] adj. altitudinal. 2. spectacol de amatori. râvnitor.) trusă I casetă de prim ajutor. a surprinde. (re)unit. ambiguitate. a combina. (fig. râvnind puterea. (av. pe deplin. dubios. pl. veşnic.) alunit. grămadă.) alto-relicf. ambulance man [~ mini s. in/r.) culme. (fig. neîndemânatic (cu ambele mâini). alumna [s'Umnal.) ipsos alaunat. (mai ales amer. drăgăstos. licoare. s. (mineral. m forme slabe] pers. purpuriu.f. combinat. ambrosia [Eem'brouzis. fermecată de dragoste. -'Iu:-] s. erotic.) amatol. amate [s'meit] vb.a=mbi'vo:jOT] s. amboceptor ['a2mb3'scptorJ j . oxid de aluminiu.) ambivalenţă. vb.) he is an ~ at painting e ageamiu în pictură. amaze [s'meiz] I. (amer. 'asm-] s. servitoare. amaranth ['amisranO] s. teribil. ambagious [ami'beid33s] adj. (fig.) ambliopie. 2. (fig. ambisinister [>a.) 1. ambivert ['a. iubire de oameni. a concentra.vo:s] s. împrejurimi. vb. (fig. alvine ['advin. altist. ambulance train [~ trein] s. băutură alto ['asltou. ambages [»m'bcid3i:z. 2. indic. amalgamating barrel [sanslgs'mcitin 'barrel] s. alumnus [s'lAmnss]. 2. a fuziona. alto-rilievos [-vouz] s. ~ of în limitele (cu gen.) amalgamator. amaryllis [amra'rilis] s.) făţărnicie. a alumita I aluminiza. II.altitelemeter 28 amass [ s t e i ] vb. alveolar [a^l'vi3br. ambitious [xm'bi/as] adj..) amazoană. uimit.) a amalgama. pierdere totală sau parţială a vederii. stupoare. he is an ~of painting e amator în pictură. 1. amer. 4.v. consolidat.) a se uni. altitude correction [~ ko'rek/sn] s. ştir (Amarantlnts). . contralto. altitelemeter ['adtiti'lemit3r] s. pl. altruism. ambition [sin'bi/stn] s. -'tjusj-] adj.) v. a merge în buiestru. chihlimbariu. mirare marc.) aerodrom de evacuare. scuze. ambidexteritate. fuzionat. (fig. tr. adj. bitr. ambassadress [sem'bxsidris] s. întruna.so'do:ri3l| adj. (despre stil) pretenţios. 1. tr. îndoios.) absolvent (al unei şcoli ambient ['asmbbnt] adj. s. (chim. amazing [-irj] adj. adj. 2. amestecat. alveolate [ael'vblit. (chim. ambidextru. dată.) a îmblânzi. făţarnic. tratative la nivelul ambasadorilor.mbi'sinist3r] adj. filtru. detaşament sanitar. altitude traverse [~ . amateurish [>aîni3't3:ri. ambidext(e)rous ['amibi'dekstros] adj. violă. 1.) spaţiu liber în jurul unei alveole ['advioul] s. ambidexterity ['amibideks'teriti] s. (fig. ocoluri. ambagiously [iii] aaV. 1. 2. 1. copist.plu:sto J s. mărunt. r altitude meter [~ 'mi:to ] s. (chim. (fig. altitclemetru. care se îndrăgosteşte uşor. dornic de putere. amber ['şnibs'] s. a-i sări muştarul. fuziune (a organizaţiilor. (meteor. preajmă.. 2. S. ambulanţă (vehicul). a m b i d e x t e r (I). II. a m b i d e x t e r i t y .) amalgamare. surprindere. 1. contralt(ă). (lat. echivoc. altruist ['aeltruist] s. (chim. (metal. amateur theatricals ['asnisto: Oi'cetrikidz] s. amble ['aembl] I. (top. 2. folosită la fabricarea unor obiecte de artă. v. a 11 h o r n .) a călca amalgamate [-eit] vb. de putere. alto-relievos [-vot'iz] s.) alumină.) alveolar.) sferă. minunare. (med.a:ni3n'di:n. amain [a'mein] aaV. geol.) stare intermediară între extroversiune şi introla parâme în bandă! versiune. ambulance car [~ 'ka:] s. păstură. II. care se deplasează în voie. soţie de ambasador. lipsă de precizie. 3. 2.) profundor. 2. (av. s. buiestraş.) drumuire altimetrică. a unifica. a masa. (fig. 2. . alveolat. it was his ~ to become a writer ambiţia lui era să devină scriitor. (poetic) v.) a căuta să câştige altitudine. -3b] 5. altohorn ['adtouhDm] s. amator. s. (med. altimetru. piatră acră.) nepieritor. amalgamation [simadgo'mci/an] s.

corectiv. American football [~ Tutb:>:l] s. B. (amer.) aminoplast. (med. amidol ['asmidsl] s. tr. amendă (bănească). to a m b u s c a d e . anilină. de amibă. sentimente amicale. 2. amicably [-i] adv. (mar. 'a:'men] I. îndreptat. efecte (numai încălţăminte). 2.). binecuvântarea. (despre unele boli). nişă. a organiza o ambuscadă.) amonit (exploziv). amenity^3'mi:niti. 3. a da o amendă (cuiva).. (antropologie) relaţii sociale strânse între mătuşă şi nepoată. politeţe. amiableness [-nis] s. antică) locuitor al Ammonului. 1. ambuscada. 2. de forma amcntului. 2. (lingv. amibic.) a transforma în amidă. a m i d . intr. cu cea mai mare atenţie. 1. amelioration [simiiUs'reiJsn] s. amenable [a'mimabl] adj. treaty of ~ tratat de amiciţie.) cedru-alb (Cedrus). ameliorare.) răspundere. all went ~ toate au mers / au ieşit anapoda / pe dos. lingv. îmbunătăţire. supus. vb. un amendament.) ametist. trecător. curtenie. a se îmbunătăţi. fabrică de muniţii. A. amentiferous [. amin(e) [a'mi:n.) ament. v. ameliorat. blajin. (chim. 3. amiability i-eimja'biliti] s. cu adevărat. (med.) 1. 2. -mia] s.) travers. amity ['aemiti] s. amendatory [a'mciKbtari] adj. 1. a ameliora. ammunition boots [~ bu:ts] s. 2. indian din America. care poate Fi îmbunătăţit. II.) amiantă. tr. de ameliorare. American elm [~ 'elm] s. in/r. pl. amerindian.în nume de rău. asmia1"] s. 1. 1. a conţine sau a produce amoniac. (şi liquid ~) (fam. pl. in/r. a sta la pândă. 1. American Revolution [~ -reva'iju:/2n] s. americium [lasma'ri/iam] s. picior de lemn.solicit] s. 1. 2. a îndrepta. 3. (bot. ~to flattery care nu rezistă linguşirilor. amen [fam. (lingv. care aduce o amendare. 1. paşnic. amiable l'eimjabl] adj.) ampermetru. amidopyrine [o. v. farmec. amerce [a'mais] vb. ammunition [-îemju'ni/an] I. amendament. a aduce îndreptări (unei legi. amenta [a'menta] s. amabilităţi. a pândi. (fa/n. (biol. graţie. (chim. s. prietenesc. gang (acoperit). a unei rezoluţii.) cizme date de stat. American red bellflower [~ 'red 'belflaua1"] s. v. muniţii. not ~ nu prea rău. A. amidate ['Eemidcit] vb.) 1. rău. a amenda. docil.) ametropic. amiciţie. unui proiect etc. 1. bun la suflet. aminoplast [a'minoupltKst. American plan [a'merikan plcen] s. Ammonite s. 1. s. (mii. americănesc.) ambulator. amentum [s'mentam]. (bot. a interpreta greşit. ca o amibă. A. amenability [a-mima'biliti] s. ammunition wagon [~ . care îmbunătăţeşte. a amenda. a se reforma. a pândi. coruptibil. (chim. a transforma în amoniac sau compuşi amoniacali. ammonium carbonate [~ iku:b5nit] s.asman'tifaras] adj. aminoform [3'mi(. relaţii prieteneşti. tr. (chim. metenamină. a unei legi). 2. 2.) elevator pentru muniţii. Amerind [asuprind] s. (farm. cutie pentru banda de la mitralieră. (biol. to take ~ a lua.) insectă carnivoră din familia Phymatidac. American English [~ 'ingli/] ş. încuviinţarea. amical. ~ to law răspunzător în faţa legii. 1.) colecţie de material documentar referitor la America. nesegmentat.s. ~ to discipline care se supune disciplinei. farmec. ammeter ['a2iiiimi:tar] s.wsgan] s. destul de bine. fam. a se ameliora. îmbunătăţire. 2. compară cu a m o n g). ameristic [. (chim.) cheson. 2. a trata eu amoniac. aminobenzene [a. 2.mimou'benzim. modificat. anient2 ['ciment. it would not be ~ for you to go nu ţi-ar strica să te duci. (chim. bis. eliberare (de vicii etc. (chim.) engleza americană. (electr. 1. a ameliora. helm ~! cârma drept la mijloc! la zero! amidst [a'midst] prep.fasktpri] s. ammunition box [~ boks] s. 1. to say ~ a-şi da asentimentul. amethystine [laemi'Oistain] adj. amicability [ismika'biliti] s. amin. politeţe. a întinde o cursă. amenorrh(o)ea [aimenou'ri:^] ş.) amină. isemi-] s. Americanize [a'merikanaiz] vb.) I. a se americaniza. 1. a se transforma în amoniac. (chim. greşit.) she is not ~ nu arată rău.) aminarc.) compensaţie. mobil. 3. 'a?miar] s. expunere. ammunition belt [~ belt] s. ammonia water [a'mounja rwo:tar] s. ambulator ['as mbju leita1"] s.) hexamctilentctramină. hidroxid de amoniu. American [s'mcrikan] I. aminoacid [a'mimou'ssid] s. american. (amer. amebic [3'mi:bik] adj. (despre tratamente) ambulatoriu. amonit. A.) amidol. disciplinat. iulifer. purtător de amenţi. amentaceous [lamian'teijbs] adj. 1. ammonium |a'mounjam] s. mâţişor. (chim. (despre locuri) fermecător. ammonia [a'mounja] s. despăgubire. farmec. 2. colţ (pentru discuţii politice confidenţiale). B. (mar. o pândă. amid [a'mid] prep. 2. (anglo-indian) inspector financiar. persoană care ameliorează. amimia [ei'mimja. modificare (a unui proiect. firidă pentru muniţii (în tranşee). c drăguţă. (folosit ca pl.) 1. îndreptare. 2. to say yes and ~ to everything a răspunde „da"' la toate. ambuscade [ismbas'keid] I.) amoniu. (mil. amir [a'mia1". (limbă) amerindiană.) 1. -'kei-] s. in/r. a m i c a b i l i t y .) amoniacal. în mijlocul (cu gen.) care trăieşte sau se dezvoltă în nisip. emir. care umblă din loc în loc. to make ~ for a compensa. incorect. (med.miidou'pai^rin. (chim. amidin ['smidin] ş. (biochimie) amidază. ametropia [-asmi'troupia] s. American Spanish [~ 'spami/] s. -mid] s.) carbonat de amoniu.) aloe american (Agave americana).) clorură de amoniu. -ben'zim. tr. (with) a pedepsi (cu). (ist.) 1. tr. ammonite1 ['asmanait] s. agent Fiscal. ammoniacal [tasmo'naiakal] adj. schimbat.) în formă de mâţişor / ament. (sport) rugbi / fotbal american (joc mult mai dur decât rugbiul european). ambulatory ['aembjulatari. ambush ['cenibu/] I. (bot.U. binevoitor. (chim. reformator. 2. B. adorabil. A. amiss [s'mis] adj. 2. predispoziţie (la boli). de culoarea ametistului. colţul credincioşilor fervenţi (în biserică). responsabilitate. intr. 2. a îndrepta. a n i e n t . amoniacal.) apă amoniacală. ameliorare. a proceda greşit. (bot. v. Amharic [a:m'ho:rik.) a repara.) amenorec. amerindian. (jur. politicos. (amer. 2.) cartuşieră. adv. amid(e) ['asmaid. 1. ambush bug [~ bAg] s. amidase ['asmidcis] s. amenities of home life farmecul vieţii de familie. arcadă. 'a:mcn. fabrică de praf de puşcă.) tclemctru. II.) (la hotel) sistem de plată a unei sume fixe pentru casă şi masă. (chim. the — războiul de independenţă (purtat de coloniile americane împotriva Marii Britanii. a se îmbunătăţi. amendabil. (mil. articles of ~articole prin care se propune un amendament. prost. ameliorative [a'miliareitiv. an ~ to the Constitution un amendament al Constituţiei. amitate ['asniiteit] s.) muniţie. ammonium sulphate [~ . Americana [a»meri'ka?n9.) amidină. -'ka. ament1 [a'mcnt] s. 1. a m i a b i l i t y (1). îmbunătăţire (a stării unui bolnav). a îmbunătăţi.) engleza americană. adj.) reparaţie. a aproba totul. . înţelegător. (II A). 1. ammunition leg [~ leg] s.) aminoacid.) sulfura de amoniu. -a?st] s. II. (chim. 2. ladă cu cartuşe. bunăvoinţă.) persoană care studiază limba sau obiceiurile populaţiilor amerindiene. rătăcitor. (med. amend [a'mend] vb.).) soluţie apoasă de amoniac. 2. (wed. afabilitate. amicable ['asmikabl] adj. amentia [a'men/ia] ş. to do / to deal ~ a greşi.-. ameboid [a'nrkbDid] adj. -lcit-J I. 3. (biol. ameliorator [a'mi:li3reit3r] s. ammonite2 s. pedeapsă (uşoară). s. ann'ha>] s.) americiu. to lay (sau to make) an ~ a organiza o ambuscadă. plăceri. (chim. ambulant.) materiale documentare referitoare Ia America. 'a^min] s. (chim.) amitoză. americanizare. amitosis [lasmi'tousis] s. Americanization [aiincrikanai'zei/sn] s. ascultător. 2. (bot. ameliorare. v. II. răspunzător. II. amercement [-nisnt] s. 2. (lingv. Americanism [a'merikanizm] s. cursă. there is something ~ with him c ceva (în neregulă) cu el. tr. (chim. amidship(s) [a'mid/ips] adv. tr. 3. (jig. if you do ever so little ~ dacă faci cea mai mică greşeală. printre. ammonium sulphide [~ iSAlfaid] s. 2. v. a despăgubi.) (limba) amharică. pred. îndreptare (a unor neajun­ suri). American aloe [a'mcri'kan 'zelou] s. 4. B. americanist. ameliorate [a'miiliarcit] vb. a amenda. amin. amiboid. amen corner ['ai'men 'ko:nar] s.) amimie. ammunition hoist [~ rnist] s. (bot.)no«fo:m] s. (med. amendare. (chim. amildar ['a3ni3ldu:r) s.) aminobenzen.29 ammunition wagon ambulant f'aembjutant] adj.). tr. 1.) debil mental.) zorea (Ipomoea quamoelit). ammo feemou] s.. (fam. ţipirig. (mii. ammonal I'asmanal] s. ~ foes printre duşmani. ammunition factory [~ . B. 1.) debilitate mintală. (/o/.). cuvinte amabile. nuri. cu care te poţi înţelege.) ulm-alb (Ulntus americana). încântător. (lingv. intr. paşnic. wrecking ~ amendament adus unui proiect de lege prin care se urmăreşte respingerea lui. a folosi americanisme. urotropină. (mineral. A. a face mai bun. 2. tr. ammonify [a'moniiăi. -mant] s.A. amentiform [a'mentifoim] adj. II.-'mcn-] s. a americaniza. care ameliorează. pândă. (mil. -rst-] adj. ammophilous [a'moFitas] adj. adj. amethyst ['aemiBist] s. ameristic. ameer [s'nib'. 1. a se îndrepta. ambuscadă. dacă nu procedezi cu cea mai mare grijă. amicableness [-nis] s. american (mai ales cetăţean al S. blând. înrudit cu amiba. perpendicular. (folosit ca sg. pl. prietenos. s. 1. vb. amoniac. a îmbunătăţi. a m e e r . curtenie. -cinic-] adj. B. amendment [a'mendmant] s.) sulfat de amoniu. americanism. amenableness [-nis] s. vb. (chim. a'mou-] vb. are (el) ceva. (bot.sma'ristik. pl. 1. pl. ammonium chloride [~ ikb:raid] s.) spaniola americană.) amentifer. prietenos. a m e n a b i l i t y .v. indian sau eschimos american. s. (mineral. ambulant. adj. to be /to lie i n ~ a sta la pândă. (bot.) proteză. a se îndrepta.) amidă. amends [a'mendz] s. promptitudine. amabilitate. a aproviziona cu muniţii. (entotn. (chim. (jxdeont. a se năpusti de la locul de pândă. desfătare. graţie. amabil.) amidopirină. pribeag. 2. ş. (fig. 'ei'mcn. de ametist. blândeţe. -a?minou-] s. pândă. amentaceu. 2. are pe vino-ncoa(cc). amical. îngrăşământ chimic (pe bază de azotat de amoniu). ammoniac [a'mounjaîk] adj. prietenie. Americanist [a'merikanist] s. amendable [-abl] adj. curtenitor. adv. a modifica. influenţabil. 1. a reforma. amination [lasmi'nci/pn] s.) amonal (exploziv). între (exclude însă apartenenţa.) de amoniu. American cedar [~ 'si:dar] s. 2. a deveni mai bun. amianthus [<smi'£en8as] s. 1775-1783). (bot. 3. (chim. II. (chim. amenitate. prietenie.tranzitoriu. Amerindian [rsema'rindian] (geogr.) amonit. (folosit ca sg. cu mâţişori. incorect. 3.

electr. (biol. (prozodie) amfimacru. senzual. a se distra. amorezate. îndestulător. 1. nostim. zool.sempa'romita1"] s.) lentila dinapoia obiectivului microscopului. amorist ['amiarist] s. (med. amiboid. a trece (averea) pe seama bisericii sau a statului.) amfibii.\lj s. amusement [s'mjuizmant] s.) amfibiu. amphora ['amifaraj. (rar) murmurând. amoebaean [. among(st) [s'nurjCst)] prep. 4.) amnios. larg. bogăţie. (amer. (tehn. (radio. a difuza. amoral. care înconjoară tulpina. 2. -let] s. a m u c k . amnesiac [Eem'ni:ziaek. to run ~ a fi cuprins de amoc / de furie ucigaşă. ampere [sem'p£3r şi pronunţia franceză] s. amphibious operation [~ apo'rei/sn] s. this fact is of little ~ acest fapt este de mică însemnătate. amphibolic [laemiTbolik] adj.) amorf. 2.) amilază. 2. s. înnebunit.) amilopectină. ca migdala. cu haz. factor de amplificare. vb. 'eimil] s. amorfism. sumă.) avion-amfibiu. (chim. mărime. (radio) a amplifica.) amplidină. (amer. semnul &. amphibology [. 1. atac de furie. amer. . amp [aemp] s.) şezut. ca un nebun. 3. desfătare. a întinde. intensitate a curentului.) amiloplast. ~ friends printre prieteni.) a amortiza. belşug. vin de Xeres demisec.) amfipod. amphibian [asni'fîbian] I. ampulla [seni'pAlo] s. ampullaceous [lasmpju'lei/as] adj. bogăţie. amour [s'muo1"] ş. amyloid ['aemiloid] (chim. (chim.lcis] s. 1.pl. (bot. benzedrină. amphimacer [sem'fimasa1"] s. amphibious [aem'fibiasl adj.). tăiere. (ec. (făcut) din sau cu migdale. to ~ to a) a atinge. 1. asrn'ni^ia] s. the bill ~s to £ 40 socoteala se ridică Ia patruzeci de lire. lărgire. conivenţă. amphiarthroses [-si:z] s.). intrigă amoroasă.) amilometru. amsel ['acmzsl] s.) amper. amploare. a înflori. adj. adv. amoros. amiloid(al). amphibious tank [~ 'tserjk] s. (zool. amontillado [3inwnti'Ia:dou] s. you ~ me mă faci să râd. fiolă. fără formă. pl. 2. e o nimica toată. amuzament. expresii etc. 2. rază de acţiune.) amnezic. on. (mii. eliminare.) he will never ~ to much n-o să facă niciodată nici o brânză.) amnezie. amploare. s. amotion [a'mou/an] s. 1. they quarrelled ~ themselves s-au certat (între ei). fire amoroasă. amibic. amyl alcohol [~ 'aslkshol] s.). a m p o u l e .pad] adj. (prozodie) care se completează reciproc. a se desfăta. amplification [lEemplifi'kei/sn] s.) arbore de plută de Amur. importanţă. (chim. 1. (electr. a mări. (bot. expresie cu două înţelesuri. amylaceous [.) prese. (şi med.bnlai'zei/an] s. senzualitate. iubeţ. (ec.. amyloidosis [iscmiloi'dousis]. înrudit cu amiba. ţr. amylase [. cavaler. of) apucat. pl. de la a m p l i f i e r . întindere. în formă de fiolă. n-o să se. a m p o u l e . în epoca. extin­ dere. eliminare. amulet ['cemjulit. de râs. amfiteatru.) 1. amniota [lasmni'outs] ş. amperage [asm'pisria^.) persoană amputată. (bot. a înşela. exprimare ambiguă. (mineral. (zool. (Phellodendron amurense).v. amor-propriu. 4. amurca [s'msikg] s.) rocă amigdaloidă. (hort. after all. ampule ['sempjuilj s. a m p o u l e . pierderea memoriei. care conţine amidon. (zool. ampere-hour [~ausr] s. 1. 5. one ~ a thousand unul dintr-o mie. (mii. amplitude ['seniplitju:dj s. 2. care se îndrăgosteşte uşor. 1. din (arată de obicei apartenenţa.) amniotic. sticluţă. îndepărtare. ample ['aempl] adj. a large ~ of work multă muncă. 2. amidon dextrinizat. 2. 3. rejl. A. a se ridica Ia. a desfăta. amorousness [-nis] s. Amur cork [remusr'koik] ş. amuzant. splendoare. amphibia [ami'fibb] s. s. 2. amylopectin ['aemilou'pektin] ş. erotic. a m o r t i z a t i o n . 3. (fiz. (chim. 5. (fam. (med. 2.. a tăia. 2. (electr. o groază de. -'peoi] s. amputaţie. taxă pe distracţii. 3.) (vehicul) amfibiu. (electr. a amuza. amphimixis [-aemfi'miksis].) a amăgi. suficient. amphiarthrosis [taemfia:'Grousis]. a se amuza. a echivala cu.) amfetamina. a se întinde (la vorbă). electr. amphitheatred [ipemfi'Oistad] adj.) amniote. şi amnions [-auz] şi anuria [-his] s. a extinde. amfibologie.) amperoră. ambiguu. (anat. amplectant [sm'plektont] adj. amylolysis ['amii'blisis] s. sem'pu:l] s. (mineral. II. 3. s. a da proporţii (mai mari) (cu dat. necristalizat.) amilenă. amortisment. amphorae ['semfsri] şi amphoras ['semfdraz] s. the ~ of the testimony is this acesta este sensul depoziţiei. amylin famiilin] s. (fig. 3. abundenţă. extindere. pl. (chim. criză de furie ucigaşă. extensi(un)c. (chim. construit în formă de amfiteatru. 2. (med. 1. amusement monger [~ 'mAggor] s. ret. (med. amortize . amphetamine [sem'fetemiOn] s. adăugire. legătură de dragoste. neînsufleţit. (ec. II. (înv. zaol. (at. a se lărgi. ca o fiola. (fig. amtrac(k) ['femtrsek] s. m u c h . care are o natură dublă. amylate ['aemilcit] s.) amputare. (fig. a distra. 1. amfibologie. ampere-turn [~t3:n] s.) amilat. amorezat de. (geol. a fi egal cu. încăpător. v. (vehicul) amfibiu.) amilic. (chim. amphitheatre ['aemfi'Oiata'] ş.) amortizare.) amfimixie. a exagera.[o'mortaiz şi 3'mo:tiz] vb. exagerare. 2. 2. tr.) amil. căutător de plăceri. amplu. s. ampersand ['aimposamd] s.) amfibol. (despre unele boli) provocat de amibă. electr. tr. what is the ~ of this? cât face (în total)?. (chim.) any ~ of o grămadă de. 1. adj.) dragoste de sine. 2. amilograf.) semnificaţie. vb. amygdala [a'migdob].) amplitudine. suferind de amnezic. amfibiu.) a distrage atenţia (inamicului etc. (mil. (up) to the ~ of până la concurenţa sumei de.) ampclografie. a intensifica. amylamine [rsemi'lsmin] ş. sedimentul uleiului de măsline. (fig.Eemi'lei/as] adj. (electr. a echivala cu.) amiloliză. amusement tax [~ 'taeks] s. Ia. adv. amoral [as'moral] adj. amnion ['amnion. sens. întins. -on]. a ajunge la. hazliu. fără viaţa. adj. 1. articulaţie semimobilă. amniotic [isemni'otik] adj.) v. amphiboly [asm'fibali] s. (v.) amfibolizare. amphibolite [sem'fibolait] s. (omit. amfibiu. abundenţă. între. ~ of expressions eliminare de expresii. trecere cu vederea. vast. adj. • amygdalate [s'migdaleit] adj.. stingere a unei datorii. amorality [icimo'raelitî] s. a stinge (datorii). deplinătate. persoană care măreşte etc.) v. amputee famipju'ti:] s. v.. A. 2. (med.) amplificare. amygdaloid [a'migdoibid] s.) amigdală. for ~ de plăcere. -31-] I. amplu. a se extinde. nebuneşte. amuser [o'mju. 1. (înv. ~ of îndrăgostit de.aleagă nimic de capul lui. tr. valoare. (prozodie) amfibrah. (fig.) operaţie de debarcare (combinată). 1. bombănind.) mierlă (Turdus merula).. persoană care înveseleşte societatea etc. în formă de amforă. a petrece. II. amphibrach ['semfibrsekj s.) amigdalină. • amphibole ['semfiboul] ş. (chim. (med. în sânul (cu gen.. cuprinzător.) alcool amilic.) migdală. amusive [o'mju:ziv] adj. cuprins de furie. iubăreţ. care sunt în relaţie (precum replicile unui dialog în versuri). (anat. cantitate. ampul ['amip. amuck [a'niAk] I. what. amyloidoses [-si:z] ş. (fam. -şp] s. printre. amigdalae [iii] s. ~ the ancient Greeks la vechii greci. to ~ to very little sau not to ~ to much a avea puţină importanţă. asemănător cu o amforă. compară cu am i d ). amplificare. (iht.) amorf.) amiloidoză. a se întinde. 2. B.) I. (chim. 1. amfibologie. ampleness ['smplnis] s. ampoule ['sempml.) tanc amfibiu. amuse [a'mjuiz] vb. amortizement [a'mxtizmant] s. a lua proporţii (mai mari). vastitate. with. (zoo!.-talisman. caracter amoros. amusement park [~ pa:k] s. omisiune intenţionată / voită. a da amploare (cu dat. amyloplast ['asmilouplasst] s. a răspândi. a m p 1 e). amorphism [o'niDrfizsm] s. parc de distracţii. 1. pl. amidonos. a face haz. s. 1. distractiv. lipsă de fomiă. amoralitate. amyl ['amiil. 2. amoeboid [o'mhtoid] adj. (electr. amnesty ['as'mncsti] I. (biol. (mil. a se mări.) a fi egal cu. amorphous [a'moilbs] adj. 3. amylene L'aemilim] s. 4. (rar) înlăturare. 2. incert. a amplifica.) amfiox (Branchiostoma lanceolaium). aventură amoroasă. dintre. migdalat. amuletă.). 3. amusing [o'mju:zin] adj. amputate ['asmpjuteitj vb. amnistie. amnezic. echivoc. între prieteni. amortization [s'moiti'zei/an] s. (amer. (fam. nesigur.) amfiartroză. does it ~ to? la urma urmei. amylose ['temilousj s. (zool. mărire. 2. 'amiuo'propa1" si pronunţia franceză] s. amplifier ['aempliiaiar] s.amnesia 30 amnesia [sem'niizis. petrecere. (electr. this ~s to a refusal aceasta echivalează eu un refuz. pe larg etc. amoeba fo'mkbsj. (chim. trunchiere. 2.) amperaj.) amibă./?/. 2. amoebae [a'miibi] şi amoebas [a'mkbaz] s. mort. amort [a'mo:t] adj. (chim. întindere. (lingv. b) (fig. distracţie. ~ verse poezie erotică. a exagera. îndrăgostire. de amibă. hazliu. influenţa largă.) ampli­ ficare. tr.v. amoc. a fi tot una cu. v.) dextrină. bogat.) amiloză. abundent. (chim. a-mutter [a'niAter] adv. 1. de mânie ucigaşă (împotriva). lărgime. 1. adv. dezvoltare. II. II. (mineral. III. amorez. (anat. 1. copios. amphipod ['asmfi. sentimentalism. amour-propre ['amiuo'propr. (grec. 2. a m p h i b i a n t a n k . amok [a'mok şi 'ci:mou pronunţia malaeză] adj.aemfi'b:>bd3i] s. II. este nesemnificativ. a m p 1 i f y). amount [o'maunt] I. a se amplifica. amylic [o'milik] adj.). amply ['sempli] adv. (livresc) amfibolic.zor] s.amii. coeficient de amplificare.) ampermetru. a lărgi.) a amputa. a amnistia.) amfibolit. fluctuant. 1.) amuzie. a m u s i n g . 3. (farm.) amper-spiră. (chim. amuch [o'nutfl adj.) amplificator. amplification factor [~ Tsekta1"] s. amusia [a'mjmzia. 3. amygdalin [o'migdolin] s. ca un apucat./?/. amoebic [o'mi:bikl. pi.) amilamină. de ajuns. v. orizont larg (de idei). ' ampero-meter [.) amforă. expresie ambiguă. 2. (bot. cu dublu înţeles. amilaceu.) amplectent. amphioxus [lEemfi'aksds] s. amphimixes [-si:z] s. (fam. însemnătate. înlăturare. răspândire (a unei idei. amphibolization ['asmfi. adj. amorous ['aemoros] adj.. persoană care scrie despre iubire.) amortizabil. (v. amortizable [o'moitizsbl] adj. 1. intr. intensificare. (av.). 2.) amfibiu. amusingly [-li] adv. 1. (radio. amplify ['aemplifai] vb. respect de sine. ca o amibă. total.) amputare. a trunchia. a face să petreacă sau să râdă. against. în mijlocul (cu gen. spaţios. amiloid. construcţie.) de debarcare. amphibian tank [~ 'tzenk] s.) amfoter. destul. 1. (fam. amputation [isenipju'teifrn] ş. intr. the subject requires ~ acest subiect necesită o tratare mai amplă. ce înseamnă asta? la ce se reduce asta?. măreţie. ampelography [laempi'bgrafi] s. amplidyne ['seinplidain] s. (opt.aîmi'bhan] adj. astron. B. senzualism. amphoral ['seinferdl] adj. a vorbi pe larg.) it does not ~ to a row / hill of beans / pins nu face nici cât o ceapă degerată. s. pl.. amylometer [i2emi'bmitor] s. amphoteric [lEemlVterik] adj.

(memorabile).) analiză. 2. (biol. (folosit ca sg.îcn3'sa:ka] s. anaptyxis [ia3nap'tiksis]. anachronistic(al) [a'najkrsnistikfal)] adj. adj. a'n-] adj. a n a l o g u e .) (fiz. analogic(al) E'£en3'bd3ik(3l)] adj. anarhist. analytic(al) [isens'litikţal)] adj.) anapnograf. -'d3i:sik] adj.pl. anamorphosis [izena'moifasis] s. (anat. v. 1. tr. analytically [psens'litikoli] adv. analeptic [. (zool. (psih.) anabioză. (biol. (înv. 3'ni. anagrammatic(al) [lasnsgrp'maHiktal)] adj. anastigrnatic [rasnaîstig'maîtik] adj. anarak ['a:n3. A n n a m e s e . anecdote sau povestiri despre o persoană. (opt. a n a e s t h e t i c (I). (med. asn-] s.. anachronical [lEena'kronikal] adj. 2. restabilire. between) analogie.fik] adj. anarchize ['eenakaiz] vb. (mineral. (mineral. laborant (chimist). s. ananas [s'namss. (bot. (med. amer. (bot. -zasnd] s.Eens'kîenBas] adj. 3. (sport) hanorac. analgesic [ia2na?l'd3csik.) anastrofă. analogize [3'nzebd3aiz] vb. (med.) analgezic. -fra'd-] s. tulburare (mai ales mintală). anaconda. anaphoric fasna'forik] adj. (lingv. ir. n forme slabe] art. (med. anachronous [a'naskranss] adj. tr.) raţă (Anas). a aduce în stare de anarhie. (rar) anacronic.) anaplastic. 1. 1.) anaplastic.31 anatase amylphenol ['aemilTimol. (fiz.) anaglif. (poetic) cunună de flori. anarchial [a?'na:ki3l. (chim.) anaforic.) analist. (med. intr. psih.nis'8i:zjont] adj. anabaptism. an2 [asn] coti/. 2. analogic.). autoplastic anapnograph [a'nzepnagrarf.aîno'baptist] s. analcime [as'nslsim.) v. biol.) anageneză. tr. tr.) anaptixă. anabaptize [. scriere secretă a preoţilor egipteni.) ananas (Ananas sativus). anemic.) anacruză.a^ns'lektik] adj. analytics [. fiz. ana1 ['ama. 2. (bot. anarchic(al) [as'na:kik(9l). (anat. anaplastic [lasna'plaestik] adj. metonimic. anarhic. analyze etc. (med. fotogrammetrie) anaglific.z] s. (jîziol. amylum ['sinilam] s. a n a e m i c . anachoret [s'nzekarit. (med.) anemie. to ~ with a fi analog cu. întemeiat pe analogie. 1. analepsis [-asna'Iepsis] s. analogous [a'iKebgas] adj. anasarca [. 2.pl. anachronously [iii] adv. întăritor. anaconda [lasns'konda] s. anacronic. anaclastics [isna'klaestiks] s. 2. matematică superioară.) anacreontic. (med. anabaptist [. mistic. anaesthesiology fasnis-Giizi'oI^i] ş. analects ['cenalckts] s. (despre curent) ascendent. analytic geometry [tEena'litik d3i'omitri] s. anaptotic [-Eenap'totik] adj. a n a g l y p h i e s .) topologie.) sentence ~ analiză sintactica. proiectare ortografică a globului pe suprafaţa meridianului. analphabetism [asn'aslfabctizam] s.) anatas. (gram. anamnesis [a'nami'niisis] s. J mi:s] adj.Iisi:z] s.) anapest. anastrophe [a'nasstrafi] s. (med.) analcit. analectic. anacrotism [a'naakratizam] s. anachronic [. a n a r c h ic ( a l ) . s.) anacrotism. a da alt nume (cuiva). (med.) anal. amyxorrh(o)ea [eiimikss'rb] s.) anamneză. 4. with. analysand [a'nEelisaend. (hidr.) procedeul anaglifelor. analiză. on the ~ of prin analogie eu. to have / to bear ~ with a semăna eu. anaphase faenafeiz] s. v.) anabolism.) persoană supusă psihanalizei. expresie analogă.) anaforeză. (med. anal ['einsl] adj. 2. anabatic [-aîna'bEetik] adj. analizator. anarhie.v. (meteor. amyotrophy [. (med.) anestezie. joc de cărţi asemănător cu pocherul.) uşor. pi. a n a l y s e etc. (folosit ca sg.s-]. -'roub-] adj. anaplasty ['eenaploisti. II. anamesite basnasm'isait] s. (rar) analfabet. cercetător. on. (tehn. (chim. geol.) anaforă. asemenea (cu dat. persoană care se ocupă de analogii. 'aana] s. (gram. regenerarea ţesuturilor. (chim. 2. anastomoses [isenssts'mousiiz] s. slăbiciune. 1. gram. analysis [s'naebsis. absenţa glandelor.) a anestezia. imagine diformă / grotescă a unui obiect. analcite [asn'aalsait. anagogie. (folosit ca sg.) analcrnă. a analiza. ret. pl. tr. anaesthesia ['32ni(:)s'0i:zj3. -nb] s.) anartrie.) analepsie. 4.fj s. analphabete [asn'aslfsibiit] s. fără staminc. studiu. a face analiza (cu gen. as'n-] adj. pi. anaglyphies [isns'glifiks] s.) anamorfism.) dioptrică. (ret. amintire. a2). anagrammatist [-asns'grsematist] s. v. anaglyphic(al) [liena'glifiktal)] adj.) care nu are spini sau ţepi.) analgezic. adf 1. 2. pl. (zool. (med. (metr. a descompune.) amidon.) anamczit. prin analogie. (metr.. reminiscenţă. 1. s. v.) vomitare. (mat. analogically [isena'bdsikali] adv. anaemic [a'nimiik. pl. geol. -foi-] s. a fi analog cu. (fiziol.) anafază. -pou'd-] adj. analyst ['annalist] ş. anabranch ['aansbrumtfl s. insuficienţă glandulară. culegere de amintiri. citate etc. (gram. anaesthetize [a?'ni:s9itaiz..'—] ş. an1 [aenforma tare.ra:k] s.) amilfenol. anarchy ['eenokij s. anagrammatize [isns'grxmataiz] vb. (mineral..) amixie. s. analog ['aenabg] s. (bot. v. ana2 ['asna] adv. anabolism [s'nasbalizpm] s. B.v. analiză. analepsy [isenaicpsi] ş. anaplasmosis [. (despre componenţii unei reţete) în cantitate egală. hidropizie generalizată. prin analiză. (ret. anachronist [o'naskranist] s. a fi în armonie cu.) v. (folosit ca sg. potrivire (eu. cercetare. anacreontic [a^naekri'ontik] I.) anaerob.fensieptik] adj. similar (cu). (de) analfabet. (to. inversiune. anaerobe [asn'eiaroub] s. anadenia baena'dimja. (vet. basorelief (pe vase). v.) care tinde să devină neflexionar. a amorţi.) anadiploză. analyses [3'na. 1. anacanthous [. analogue ['asnabg] s. anachronize [a'neekronaiz] vb. (mat. 1. anandrous [an'asndras. v. (astron.) catoptrica. (mineral. analphabet [an'aslfabit. anaesthetic ['a?ni(:)s'0etik] (med.) anafrodisiac. piton rcticulat (Python reticulatus).) 1. antologie. II. a n a e r o b e . anestezic. privitor la analecte. 2.pl. (med. anagoge [iffina'goiK^i.) anamorfoză. analgesia [ia3na?l'd3i:si3. (lit. (filoz. analiză. anabiosis [. 2. v.) analcim. analfabetism. Anamese [.) analizor. între). 2. 'eim-] s. amer. boa de apă (Eunectes murinus). -nou-. anacoluthon [<a3n3k9'lu:8on].pl. nehot. înrudit (eu). (med. caracterizat prin anamorfism. a'n-] adj.) dacă. . anatase fasnatcis] s. spirornetru perfecţionat. 'zenapest] s. -gra. analectic [.) I. anacronism. -lis-]. anastigrnat [se'nEestigirnast] s. analysable ['aînalaizsblj adj. anamorfoză. analemma [^na'lcms] s. -3*3] s.) anapodictic. anagenesis [ta?no'd3enisis] s. (med.. 'sensplassti] s. analecte. un.) anaerob.) anasarca. analizabil. a n a l e p s i a . a boteza din nou. anagogic ['32n3'gDd3ik] I. amer. 1. analogism.) anabatic.euai'otrafi. a cerceta (amănunţit). substanţă anestezică. anaglyphy [s'naegiifi] s. (ornit. asemănare. anacronic. (chim.) analeptic. (opt. analyse ['fenalaiz] vb. a face anagrame. 3'nsnas] s.) anandru. anamorphic [i2en9'ni3. (med. (jig. anaemia [a'nimija. interpretarea mistică a Bibliei. anarchist ['aenakist] s. zicale.pi. a n a r c h i s t .zenaplasz'mousis] s. anasarhic. as'n-] adj. anapaest ['aenapKst. anaerobium [aenieia'roubbm]. analogism [3'nsebd3izpm] s. 1. dezvoltare anormală. (pol. analecta l-amaiekts] s.) analog.s99t-J vb. analysation [-asnslai'zeijan] ş. 33na.) a analiza.) anastomoză. anabaptism [-asns'baeptizsm] s. anaerobia [ibis] s.) anabiotic. a n a c h r o n i s t i c ( a l ) .) amiotrofic. a explica prin analogie.) care suferă de anaplazie. (lingv. bazalt microgranulos. pl. (fig.) braţ de râu. anagogie. verigă.) poezie anacreontică.) a face un anacronism din. anaphoresis ['aîno'forisis] s. anaptyxes [-si. a n a g l y p h i e s . anadiplosis basnodi'plousis] s. anacronic. anacamptics [tsns'kasmptiks] s. analitic.) anaplasmoză.) geometrie analitică. 2. analitic. (tried.asnobai'ousis] s. o. (med.tens'baîptaiz] vb. 1. anaphora [a'naafora] s. anaemial [s'niimjsl.-ret] s. pl.) anarhie.) anafilaxie. (med. a n a l e c t s . anaerobic [aîTncia'robik. -saim] s. intr. (folosit ca sg.) astrolab. expediţie militară. anaphylaxis [lasnsfi'lasksis. anarchistic fasna'kistik] adj. analepsia [-aeno'lepsb] s. bot. (med. x'n-\ v. (biol. s.).pl. (mat. anachronism [s'naekrsnizam] s. anaphrodisiac [isenfefrou'diziask.) descompunere. anarch ['a3na:k] s. and I 15-17. analphabetic(al) [asn'aslfaibetiktpl)] adj. a n c h o r e t . atrofie musculară. anaglif. anagramatic. 3. anapodictic [isenrepa'diktik.) (obiectiv) anastigrnat. 1. anaglyptics famo'gliptiks] s. etc. dezordine. (med. (jiz.) anastigmatic.aena'mirz. anarthria [s'na:0rb. (înv. anabiotic basnabai'Dtik] adj. -i:zia] s. anaesthesiant [»a. anarhist.) analitică. A. anas feinas] s. 2. în mod analog. analyser ['snalaiza'] s. anabases [isi:z] s. (amer. in the last / final ~ în ultimă analiză. v. 1. (med.) ancstcziologie. anarchism ['aenakizsm] s. frivol.) anamorfic. anagramă.) specialist în psihanaliza. (rar) analfabet. anabasis [a'nsbasis^p/. (înv. anaglyph ['fenaglii] s. 2.. analogy ['3naebd3i] s. culegere de snoave / anecdote. asn-] adj. 3. asemănător. anastomosis [isenasta'mousis. (Ut. analist. anadem ['jenasem] s. as'n-] s. anarhie. persoană care foloseşte analogia. poezie de dragoste. (mat. adj.) 1. crestomaţie. persoană care săvârşeşte anacronisme. 1. se foloseşte înaintea cuvintelor care încep cu o vocală sau h mut (v. anacrusis [lasna'kruisis] s.v. şi în Sltakespeare) v. anarhic. (tehn. întremare. analysis situs [-* isaitas] s. care conţine un anacronism.asna'litiks] s.) anacolut. a n a l e p s i a . (to) analog (cu). anamorphism [asin3'mo:fizpm] s.' ] s. aenii-] s.Eena'knmik] adj. psihanaliză. 2. (dial. analogist [3'nasbd3ist] s. analizare.) anagogie. (med. anarchically [as'ntKkikali] adv. întărire (după boală). pi. anagram ['snagrasm] s. 2. v. vărsătură. anabaptist... (jiz. (chim. asemănător (cu). diagnoză şi tratament prin psihanaliză. anagramatist. II. figurat.) (f\z. anestezic. (fon. anacqlutha [i0a] s. (log. a prezenta anacronic. anabole [a'nasbali] s.

-ses-] s. 3. (mar. (mar.) a ancora.) cablu de ancorare. a supune unei analize critice. gheaţă de (la) fund. prostire. totuşi. a n c h o r i n g g r o u n d . de aceea.) remember—tell me nu uita să-mi spui. anchorhold ['ajrjkohould] s. (mineral. în producţiile populare) (nu se traduce). you ^ t were any nightingale (Shakespeare) o să vă răcnesc de parcă aş fi o privighetoare. anchor hold-down [~daun] s. mumie. (constr. tr. persoană care face o disecţie. -kor-] s.asrjki'lousis] s. ancoraj. (mar. (fig. med. (mar. 3. 11. black ~ blue ~red negru. anecdotist ['asnikdoutist. 2. andorran. bread ~ butter pâine cu unt. întâmplare.ndrou'd3enik[ adj.) taxă de ancorare. complementar. şurub de fundaţie. 3. anchor light ['asrjko lait] s. s. 1. andesite ['cendizait] s.. (mar. (mar. cei vechi (mai ales grecii şi romanii). anathematization [s. îmbinare. better ~ better a) din ce în ce mai bun.) vinci sau cabestan de ancoră. and. 7. autor clasic. pustnic. de demult. ca să. anathematic(al) [sinasOs'mstikCsl)] adj. (exprimând deosebirea sau variaţia) şi. sau conj. -grzefj s.) parâmă de ancoră. mare nădejde (a cuiva).) bulon de ancorare.) loc he just walked acum se-deplasa cu maşina. for State ~ county ancestress ['amsistris. în timp ce altădată mergea pe jos. (fig. anat. he loved anchor crane [~ 'krein] s. 1. (mar.a:nek'dotik(3l). co/uiiţional) dacă. (mineral. grătar pentru buşteni. (mar. anehoretic ['ajrjko'retik] adj. de anahoret. v. în timp ce. substanţă androgenă.njeSimatai'zei/n. 16. far ~away a) eu mult. a fixa. vechi. ~ he didn't a promis că va veni şi / dar nu a venit.) loc de ancorare. persoană detestată. (legând cuvinte identice. the ~ comes home a) vasul trage ancora teafăr şi nevătămat. pastă de anşoa.) a relua lucrul (întrerupt). bătrână. liman. (med. după sine. povestitor de anecdote. (mar. aşa că.pl. 1. 1. pentru a sublinia o enumerare etc. pentru a exprima măsurători) pe. anemia [o'nkmjo] etc. anchor ring [~ rirj] s. anatomize [o'naîtemaiz] vb. anchoress ['asrjksris. andante [asn'daînti si pronunţia italiană] adv. a arunca ancora. andorran. anecdote monger [~ 'nungo'] s. -ses-. (constr. it's all a joke ~ I don't care nu este decât o ancestral [asn'sestrol] adj. (c« gen. 12. 1. foarte. they talked ~ talked vorbeau întruna. altădată. a se linişti. de slujitor. antichitate. amer. b) (fig.) anatomie. (mar.. 2. amănunte. 1. ~ magnify a few forms? (Emerson) de ce să fim atât de pedanţi încât să preamărim câteva forme? consolidare. 2. 1. 8.) sprijin.. to drop ~ a fundarisi ancora. ţâr.) to ~ one's hope in / on a-şi pune nădejdea în. ancon ['a. Andorran [a2n'do:ron[ I. (fig. strămoş. anatomist.vorbeşte cu el. 1.) anchiloză. (bot. anahoret. de demult. străvechi. and [send formă tare. anecdotoman. 3.. vb. -ses-] s. anchor-shaped [~ Teipt] adj. ancle ['aajkl] s. de serviciu. sanity ~ reason raţiune sănătoasă.) ancoraj. conj. for miles ~ miles mile şi mile an ~to windward a lua toate precauţiunile. 1. androgyny [am'drod3ini[ s. precădere în baza vârstei.) a întări. -mou-. 3. 1. cât se poate de etc. schimnic. grătar de lemne în cămin sau pentru frigare. 3.) nice ~ warm. purposes în scopuri statale sau districtuale. 6. arbore genealogic. anciently ['cin/antli] adv. -03mo] s. pustnică. nădejde. a disecă.) a analiza. v. on. flamură. androgin. anatemizată. excomunicare. stegar. (mar. to cast ~.) braţ de ancoră.) to lay pentru accentuare) şi.) sau.. (zool. 1. 2. 2.) şi. anecdote.k9] s. liman. anatomic(al) [. de asemenea. 3. anchor fluke ['zerjko Tlu:k] s. med. înţepenire anathema [s'naeGimo.) "ancoraj.) (întregi). bot. drapel.) consolă. culegere de anecdote. (rar.) umflătură. anecdotal [. (fam. 2. (mar.11). 1. modal comparativ) ca şi cum. 3.) a afurisi. anchoring ['aerjkorirj] s. episodic.). de anecdotă. anchovy ['aentfovi. s. precum şi. (muz. fixare. jur. 3. străbună. 2. 2. anatomic. întâmplări din viaţa intimă (de obicei a unui personaj istoric). ancillary [asn'silori. ereditar. nu iese nimic.). tr. to weigh ~ vorbeşti (sau şi vorbeşte) cu el. 1. 1. andantino [t33nda3n'ti:nou si pronunţia italiană] adv. famen.) analist. ancorare. nine~seven inches nouă pe şapte incii. 3. tot mai bun. (constr. aşijderca. ancestor worship [~ 'wo:/ip] s. the ~ is catted ancora e prinsă de sinonime.) şi. anchorman ['aerjkoma:n]. sihastru. (biol. bizui pe. deci. anchored ['aîijkod] adj. anticii. anatomic. (fig. structură (anatomică). ~ should the empress know (Shakespeare) anchor arms ['a3nkor'u:mz[ s. 15. s. hazliu. to ~ with a spring a împiedica (nava) de a se învârti cu ajutorul unei ancore la tot mai bine. 2. asemănător ancient history [~ 'histpri] s. Ic pot scoate.. I will roar anchor bearing ['arrjko'beorirj] s. aruncarea ancorei. raţei. obiect detestat.). (bis. clasic. persoană (a unei încheieturi). 2. long ~ thin lung şi slab. trup. dacă ar şti împărăteasa. (înv.) cablu de ancorare. dar. în formă de ancoră.nidioro'gwa. andiron ['zendaion] s. (mar. o'nekdotist] s. 2..) a ancora (si tot (mai).) 1. (mar. întrunind caracteristici opuse.. ancient1 ['einjant] I. r ancestor ['sensisto . anchorite ['amksrait. (fam. 1. (bis. s. (med. diferiţi. -nek-] s. s. origine.) andezit. . străbun. Tom ~ Jack Tom şi Jack. blestem. (fig. ghiduş. iar. anemograph [o'ncm3gra:f. (concluziv) şi.) accesoriu. try ~ speak to him încearcă să an ~ a adăuga încă o ancoră pe acelaşi lanţ. ancorat. (legând a) a ridica ancora. sandviş cu anşoa. ancorare. (copulativ-retoric.) taxă de ancorare.) cot. ancoraj. a n a e m i a etc. dezgustător.-. 13. hand ~ glove mână înmănuşată (cf. a n cHi o r e t i c . 6. ermit-.aanik'doutel] adj. rj forme slabe] I.~before anchorage ['jerjkoridj] s. 1. lucrurile stau prost. glumă şi / aşa că nu-mi pasă. anatomie'fca ştiinţă).) andante.) andaluzit. to come to (an) ~ a arunca ancora.nikdoutid3. (fig. mucalit. anecdotage ['a. b) categorie. adj. ~ them îi iubea şi pe ei. (mar.) ancorator. sihastră. A. anecdotă. (mar. (te/m. deşi numai pentru foloasele pe care anchorage ground [~ 'graund] s. mai ales fam. v. (înv. prep. (iht. suplimentar. b) (fig.) fără ancoră. anchor ['a:rjkor] I.) hernia / ofilirea verzei.) liniştit. to be / to lie / to ride at ~ a fi ancorat. 11. sigur. -res] s.) pirostrii. Andalusian [ia3ndo'lu:zjon.. (fig. (mar. tr. (consecutiv) astfel că. a lua toate măsurile de prevedere. în formă de ancoră. 10.) ancoraj. reazim. (bis. (muz. afurisenie. («Mr. King Stephen was ~ a worthy peer (reprodus de Shakespeare) regele Stephen era un nobil de toată lauda. b) din ce în ce mai bine. concesiv) deşi. 2. (mar. culegător de anchor tumblers [~ itAmbloz] s. the ~ is clear ancora (e) liberă. 9. ()7g.) fără ancoră.) siguranţă.) gruie de ancoră. 5. 4. (uneori nu se ancorat. fără cârmă. (zool. 2. s. bot. anchoring place [~ 'pleis] s. 2. antichitate.). 4. let go the ~! funda ancora!. (av. (o distanţă de) multe mile. -ti'z-] s. (mar. (fiz. -tin] adj. întărire. moşneag. pl. istoria antică. meahdru (de râu). bătrânesc. (care ţine) de anecdotă. (biochimie) androgen. cei din vechime. amer. a se aur.) anatemă. (vet. 3. 3. anatomie patologică. însă. cea mai tot vorbeau (şi nu mai isprăveau).) andezin. (disjunctiv.) androginie. 1. andira-guaca [a. (uneori e discutabil dacă este prep. (ferov. de anatomie.. (fam.) anemograf. 4. pentru a accentua o idee etc. (tehn. de ancorare. 3. stindard. (folosită copulativ) şi. bătrân. locuitor al Andorrei. ascendenţă. (expletiv.) şi. they receive thereby (OED) se poate să fie religioşi. 'amt/ouvi] s. why should we be such hard pedants. (anat. fin propoziţii opoziţionale) pe câtă vreme. episod.aîndo'lu:sait] s. (tehn. anahoretă.) ancorare. (fig.) bisexual. (inv. ancestry ['asnsistri. 5. cabestan orizontal. andesin(e) ['amdizin] s. loc de ancorare. nestatornic. 2. (fig. 2. 2. fie. androgen ['a. the ~s pl. (mar.. 2. anchor ground [~ 'graund] s. 2. (mineral. (diferite alte traduceri contextuale). glumeţ. auxiliar.) cablu pentru ancorat. (legând comparative identice) din ce în ce (mai). -nek-] s. să. înaintaş (şifig.v. neam. to back traduce). II. ajutător. 2. a blestema. 2. cultul strămoşilor. 2. to be one's own ici (şi) colo. ancientness ['ein/antnis] s. eunuc. a anatemiza. 6. III. (astfel) încât. anatomist [o'nfetomist] s.) 17. (arhit. steag. formând „hendiade calitative") a consolida.) relevment al ancorajului. unchiaş. şi. 4.) ancoră. (înv. hotărât. now he drove in a car. androgynous [zen'drod3inos] adj. anatine ['ainstain.j care face parte din familia Anas.rjkon]. 2. codaş (într-o clasă şcolară anecdote ['zenikdout. snoavă. 14. (telih. care trezeşte ură. anchoring ground [~ 'graund] s. vechi. cadavru pentru disecţie. mântuire. 4. -sas-] s. (fig. 5. constr. anchovy paste [~ peist] s.. (sport) ultimul concurent al unei echipe de ştafetă. (to) subordonat (ci< dat. anchorless ['«rjkolisj adj. b) a se încrede în. a sta înlocuind particula to a infinitivului. II. moş. anecdotic(al) [. -u^ion] adj. întâmplare. oferind o căldură plăcută. de naraţiune.pl.) străbuni.) andantino.) vampir (Vampyrus spectrum). go ~ speak to him du-te şi. andalusite [.) anatomy [o'nanomi] s. detestabil. subsidiar. atât. hermafrodit. anchoret ['îenksret. de pustnic. safe ~sound ceva la fund. anchormen [-men] s. adv. obârşie / descendenţă nobilă. 1.nbori] s. subordonare atributiv sau circumstantial-adverbial. vorbeau şi ancoră (de salvare). hermafrodit.) analiză. port-drapel. si intr. deosebiţi. odinioară. strămoşi. (adversativ) şi. 2. -nik-] adj. etc. anchoring wire [~ waio] s. întâietate. one's sheet ~principala speranţă.. 1.) loc de ancorare. (mar. ancient2 s. ancientry ['ein/ontri] s.) molâu. schelet.. babă. cât şi.) nu merge. iar. de anchor rope [~ roup] s. schimnică. 1. (şi) albastru şi roşu.) anşoa (Engraulis encrasicholus). andaluz. fie. anchor blade [~ 'bleid] s. ~a-şi fi îndatorat sieşi (pentru toate). anchor cable [~ 'keibl] s.ndroud33n] s.. 'ajnsileri] adj. anatomical pathology [-asno'tomikal po'(blod3i] s. merge prost. 1.) şi. strămoşesc. (înv. 1. . (mar.) bulon de ancorare. B. ori. anchor capstan [~ 'kaspston] s. tumoare. a fi ancorat.) lumină de ancoră.) tâmpire.. suport. bicisnic. 2. 1. adj. a n c h o r e t .). 2. dar exprimatul un raport de pupă.) inel de ancoră.anathema 32 anchylosis [lajrjkai'lousis.) ancoră. good ~ warm foarte călduros. -rit] s. anchoritic ['aerjko'ritik] adj. (mar. anathematize [o'nseOimstaizJ vb. (fig. (exprimând scopul. a n k l e . fig.) ancoraj inferior. 1. 3. anchor bolt [~ 'boultj s. disecţie. 1. vechime.) cu.) afurisenie. 7. amer.) unghie de ancoră. 2. neimportant.) a se (traducerile diferă contextual). he promised to come. a lega. 1. 3. anchor ice [~'ais] s. de parcă. obârşie. v. (biol.). vechime. (telin. androgin. intr. fermitate. (legatul părţi de vorbire omogene. 2. (fig.) to ~ on / upon a) a se opri la. (adesea nu se traduce).aîno'tomikţol)] adj. (fig. here ~ there anbury ['a.) fixarea ancorei. gold ~ cup potir de statornici. 1. (biochimie) androgen. 1. a face disecţia anex. a face anatomia (c« gen. II. androgyn(e) ['a3ndrod3in] s. religious they will be ~*t be but for the benefit anchorage duty [~ 'dju:ti] s.pl. 1. pop. 2. străbun. anecdotic. cu toate că. (amer. ancones [a3rjko'ni:z[ s. (mar. ca de raţă.) braţele ancorei. povestitor de anecdote. 3. 2. -nek-. anatomically ['amo'tomikoli] adv. anchovy toast ]~ toust] s. anecdotic. there are men ~ men sunt oameni şi oameni. antic. moderator (într-o emisiune radio sau TV). etc. androgenic [ia. 1. pentru a. n.

-gr£e(:)f] s. (fig. Anglicist ['snglisist] s. (ftz. iar(ăşi). ciolănos.) dreptul unui beligerant de a acapara. angle valve [~ vselv] s. 2. a strânge cu uşa. cu unghiuri. umflătură.) a sprijini băneşte (o afacere comercială). a se angliciza. v. intr. tr. a se face foc şi pară.) to get /to use anew ~ on smth. 3. descărnat.) membru al familiei regale de Anjou. a prezenta (o ştire etc. colţos. visits.) ~ of pitch înclinare longitudinală (a avionului). tr. (tehn. te apucă jalea. anglo-saxon. 1. furios.) slab. angolez. anglo-catolic.) oţel cornier. anfractuosity [asn'frasktju'Dsiti] s. angelic. pl. anemone [a'nemani] s. angle pulley [~ . supărare.) rolă de ghidare (la o transmisie în unghi).) englcz(csc). a pleca pe lumea cealaltă. B. într-o forma nouă. (rel. (lat. II. (ftz. angle protractor [~ pr3itra3kt3r] s. (barometru) aneroid. alternate ~s unghiuri alterne. anguished [-t] adj. bube etc. (fig.] v.-lJ3] s. Anglicization [>a. furie. 2. răsucit. lână de angora. tortură (sufletească). a n g u i s h e d . 2.) 1. obtuse ~unghi obtuz. toaca pentru această rugăciune). to be on the side of the ~s a adopta un punct de vedere tradiţional. 1. varga undiţei. a umbla după (măguliri etc. unghi de drum. anesthesia [iaenis'8i:zj3 etc. a n g e l i c .) unghi de înclinaţie magnetică.s. obicei etc. şerpesc. aspect. a se înfuria. . 1. îngeraş (şi fig.~ dreptunghiular. v.) umflat. cu o falcă în cer şi cu alta în pământ. vb.) dorn conic. 2. angular point f'asrjgjub 'point] s. anglo-indian. idiom englezesc. (med. caznă. 2. locuitor al Angolei. pilă triunghiulară. scot. angle bracket [~ 'braîkit] s. what are you ~ for? de ce eşti supărat?. vertical ~s unghiuri opuse la vârf. stabilit în Anglia în sec. anglofil.)~ of bank unghi de înclinare în viraj. about smth. (te/m. locuitor din Anjou. unghi. 4.)~ of deflection unghi de deflexiune. anglican. unghi de defazaj în urmă.) to join the ~s a-şi da sufletul. angle drift [~ 'drift] ş. s. pl. iară supărare. 2. mânios. angry ['aengri] adj. adj.) ventil unghiular. angli (trib vest germanic. a pescui cu undiţa. guseu.) arţăgos. uscat.. chin. aspru. (fam. s. (tehn. furtunos. Angora [sr/goira] s. a mânia.) cornieră de asamblare. anguine ['zengwin] adj. ceresc. de Anjou. pescar amator. anglo-saxon. (reg.) ~ of attack unghi de atac. (med. angle21. to entertain an ~ unawares a face un serviciu cuiva care se dovedeşte a fi o persoană importantă. păştiţa (Anemone nemorosa). anglofob. plantagenct. tânăr furios (care. 1. (tehn.) ancnccfalie. 1. anglofilie. lupul Ia uşă. 3. angled ['asrjgld] adj. stingheritor. 3. -las] s. sfoara undiţei. (ferov.) (despre mare) furios. to make smb. angiosperrn ['sndjiouisparni] s. teritoriu locuit de anglo-saxoni. external~unghi exterior. angle diagram ['sngl'daisgrjem] s. 2. angolez. (bot. a supăra. angle-wise [~waiz] adv. anglo-normand. sprijinitor financiar al unei afaceri comerciale.) anergic. de înger. a provoca. tr.) burghiu cu coarbă. posomorât. -nir-] I.) durere. angelically [asn^elikali] adv. (mil. -bis] s. Anglo-Saxon ['zenglou'saîkspn] I. guardian ~ înger păzitor. Anglophobe ['cengloufoub] s. cornicră.s. Angora cat [~ kast] s. râmă (pentru pescuit). adj. (te/m. 2. anencephalia [3inensi'feili3. ~ of view unghiul imaginii. rigid. admiraţie exagerată a tot ce este englezesc. Anglicism ['asrjglisizpm] s. v. angler [ra. din nou. (au/o) ~ of camber unghi de cădere al roţilor. 2.aenglou'fi:lJ3. a englezi. întortocheat.) fier sau oţel cornier. vitamina B r aneurism ['aenjusriz^m] s. anglist. înger.) ~ of dip unghi de înclinaţie magnetică. (fig. (înv. floarea-păsărilor.ng3r]I-s. 1. angle1 ['xngl] l. Anglo-Norman [~ 'nomisn] I. (/nil. anguish l'aerigwi/] s. anglesite ['aerjglisait. (fig. A. 1. pe toate feţele. 1. angary ['aengari] s.) legătură de colţ. angular belt [~ belt] s.) ţeapăn. optic(al) / visual ~ unghi vizual. (gram. angle gauge [~ gcid3] s. angelica [Een^elika] s. (fam. II.) solid ~ unghi solid. anent [3'nent] prep. (ist. diavolul. 3. supărat. (fig. (tehn. angle bar [~ 'ba:] s. pescuitul cu undiţa.rjgl3r] s. 5. Anglo-Indian [~ indjsn. Angolan [an'goubn] I. 2. angolez. anglo-normand. (bot. enough to make the ~s weep să plângă şi pietrele nu alta. (folosit ca sg. at an ~ în unghi. 'asnjusrin] s. ~ of body and mind chinuri trupeşti şi sufleteşti. angling rod [~ rod] s. angle lever [~ li. (tehn.) tensiornetru.) anglistică. crispat. (bot. anfractuous [asn'fraiktjuas] adj. floarea-paştilor. Anglice ['aenglisi] adv. angular ['eengjub1-] adj. angle worm [~ worm] s. V). angular bearing ['serjgjub 'bearirj] s. fază. îşi manifestă protestul faţă de interdicţiile generaţiilor moi vârstnice şi faţă de instituţiile contemporane). angularity [taengju'Ueriti] s. formă unghiulară / colţuroasă. uscăţiv. A n g l i c i z e . angina [asn^aina] s. englezesc. (înv. anger ['a. angle steel ['srjgl sti:l] s. unghi.) unghi de picaj. contururi unghiulare / colţuroase. (tehn. (tehn. angle shears ['asrjgl /iaz] s. (limba) anglo-normandă. II. Anglophobia [-aerjglou'foubja. Anglist ['asrjglist] s. angle file [~ fail] ş. (tehn. membru al bisericii anglicane. anglicizare. to rush in where ~s fear to tread a se amesteca prosteşte şi cu îngâmfare într-o chestiune delicată.) ~ of lead unghi de vizare.) ~ of incidence unghi de incidenţă. adjacent / adjoining ~ unghi adiacent.ngou'li:z] s. to look at the question from all ~s a privi chestiunea din toate punctele de vedere. echer mobil / raportor reglabil. englezesc. de cădere. unghiularitate. dc şarpe. (med. anglican. ~ of sight a) (mil. îngeresc. Angolese [a. chinuit (sufleteşte). II. ţesătură din păr de capră de angora. sprijinitor. furios. (despre vânt) aspru. plantagenct. avans unghiular. principiu politic englezesc. a n a e s t h e s i a etc. încă. în colţuri.) stângaci. foarfece cu pârghie cotită. rece. a fi supărat pe şau cu cineva pentru ceva. anglofobie. Anglify ['srjglifai] vb. (tehn. 1. 4. locuitor al Angolei. (rar) supărare. unghiular. 2.) anghina. (înger) protector. colţ. (metal. ~ a supăra / a mânia / a înfuria pe cineva.) angevin. (limba) anglo-saxonă. a se mânia. trimis. ş.) a încolţi.) goniometru. 2. divin.) speaking / talking of ~s one often sees their wings când vorbeşti de lup. s. angerly ['aenga'li] (poetic) I. 1. (tehn. 2. colţuros.) curea trapczoidala. angriness ['asngrinis] s. irascibil. -d3al-] s. anew [s'nju:] adv. engleza veche. (mar. (ist. -nia] s. (şi ~ fish) (ihr. (poetic) sol. anfractuozitate. (med. (ist.) ~ of roll unghi de ruliu. mâniat. (jur. 2.) angelică.) anemometru. stânjenitor. (bot. (mineral.) cot.) (în) englezeşte. pornit spre mânie. necăjit. adv. 2. (despre cer) prevestitor de furtună. aneroid ['snsroid. b) (fiz. (opt. II. the fallen ~ îngerul căzut.) mecena.) reprezentare conformă. cu mânie / supărare / necaz / furie. colţar. adj. (tehn.) cornieră de reazim.) şablon de unghiuri.puii] s. 1. întors.) punct unghiular. to be ~ with smb.) pârghie cotită. Angles ['asrjglz] s. Anglo-Catholic [~ 'katfolik] s. 3.) freză unghiulară. (aerodiiuimică) ~ of stall unghi de atac critic.) subiectiv / din punctul său de vedere. (mat. angle stop [~ stopj s. (tehn.) floarca-vântului. învolburat. suferinţă. (med. 1. încâlcit. 2. anglist. 4. proeminenţă. maşină de tăiat în diagonală. (electr. sinuos. q şi w.nglisai'zci/3n] s. a privi altfel chestiunea. -fii] ş. mohair. speriat. II. faţă. anglomanie. sub toate aspectele. 2. întortocheat. adj. (ftz. angle cock [~ kok] ş. anguish-stricken ['asrjgwi/ 'striken] adj.) îmbinare în colţ. geniu bun.adj. angerless ['sengs'lis] adj. (fam. angle-meter [~ imi:t3r] s. anglo-saxoni. echer. v. angle cutter [~ 'kAt3rj s. Anglomania [~ 'meinjs. angina pectoris [~ 'pektaris] s. 1. a prinde în mreje (pe cineva). fără mânie. costeliv. angelet [-it] s.) drac-de-mare (Lophius piscatorius).). Angora wool [~ wul] s. (amer.) anemonă (Anemona). punct de vedere. (chim. (constr. a face englez. Anglicanism [-izpm] s. Anglophile ['sengloufail. angiograph ['Eend3io«igra:f. brutal. (metal. ş. Anglophobist [.) ~ of contact unghi marginal.) lagăr radial. (amer.) «* of refraction unghi de refracţie. angling l'aarjglin] ş. (med. a înfuria. ea şarpele.33 angular point anemometer [iaeni'momiter] s. B. despre.) a umbla cu momeli / cu şoalda.). latură. Anglo-American ['senglou a'meriksn] adj. a face unghiuri. a stârni mânia / supărarea / furia (cuiva). 1. angry young man [~ JArj 'man] s. la prânz şi seara în sunetul clopotelor bisericii. 2. expresie englezească. angle joint [~ d3Dint] s. (tehn.) aneurină. minereu de sulfat de plumb.) ~of advance unghi de avans. XVII). dureros. angel ['eind33l] I. supliciu. Anglistics [asrj'glistiks] s.) unghi de înălţător.) angstrom. vb. Anglican ['serjgliksn] I. angling line [~ lain] s. anglo-amcrican. -disn] adj. II. pl. (despre răni. (av. 1. a face un unghi. îngereşte. s. tr. iritabil. intr. anglo-saxon. to become / to get / to grow ~ a se supăra. (constr. a angliciza. -lis] s. 3. poporul angolez. Anglicize ['asrjglisaiz] vb. (constr. ministering ~înger bun. mai cu seamă în literatură. Anglo-Saxon alphabet [~ 'felfsbit] s. b) (fiz.!• mânie.) anglicism. aneroid. ~ of dive a) (av. intr. (Jig.) actinie (Acîinoid zoophytes). Anglophilia [. complicat. s. anghclică (Angelica archangelica). vb. (mat. vb. (pe) lângă. angrily ['aerjgrili] «dv. II. A. (zool. Anglo-Saxonic ['zenglousrek'sonik] adj. angstrom ['serjstrsm] s. (fig. mânios. II. în spirală. cu muchii ascuţite. fără lichid. 1. pisică de angora. angelic [Een'd3elik] adj.) ~of site unghi de teren. ~ of (the) heart chin sufletesc.) ~ of lag unghi de întârziere (a fazei). aneurin [a'njurerin. (fig.) anghina pectorală. II. anergy ['Eena:d3i] s. alfabet alcătuit din 23 de litere (fără j . 2.) undiţă. anglofob. Anglo-Saxondom ['serjglou'szeksPiKtom] s. unghi optic. (tehn.) robinet cotit. a întoarce foaia. adj. (amer. (o dată).) ~of repose unghiul taluzului natural.) anglicanism. 1. angelical [asn^elikal] adj. angelus ['stu^ilos. (tehn. în formă de unghi. angrily. mânie. înnourat. necaz. la mijlocul sec. tr. ca un înger. oiţă.) angiospcrni. (te/in. privitor la. Angevin ['aeiutyvin] I.v3r] s. s. anglomanie..a^nglou'foubist] s. inflamat. (av.) veche monedă englezeasca de aur. folosi sau distruge (contra compensaţie) bunuri ale unei puteri neutre. right. adj. tăios. II. (opt. 3.) încurcat. folosit în Anglia.) ~ of position unghi al traiectoriei. cu colţuri. osos. în legătură cu. like those of ~s vizite rare. supărat. pescuitor cu undiţa.) anglezit. torturat. membru al aripii conservatoare a bisericii anglicane. s. (bis.) anevrism.) swamp ~ locuitor al unei regiuni mlăştinoase. sinuozitate. angle brace [~ 'brcis] s. (ftg. a necăji. to ~ for a vâna. a înghesui într-un colţ. 1. catolică) angclus (rugăciune spusă dimineaţa. a schimba macazul. the ~angolezii. pl. (prov.) unghi de poziţie. 2. right ~ unghi drept.

pornire. b) (fig. ['aenhneit] vb. a extermina. annular vault [~ 'vo:lt] s. sabie scurtă. i«tr. a oţeli. rentă anuală.) inel anual. II. anexă. 3. suflet. ură (împotriva). astragal. anigh [o'nal] (înv. dobitoc. persoană care plictiseşte.) gleznă. A. (pol. (filoz. annoy [o'noi] I. (chim. 2. a n n u a l r i n g . anker ]'a. a pune în mişcare. a fi sâcâitor / plictisitor. pl. prejudecată. B. a supăra. 2. 1.) zooigienă. 2. 2. (to) anexare. ankylosis [lamki'lousis] s. inel.). însufieţire. animalcul. (chim. distrugere. adv.) divergenţă unghiulară. fonnă unghiulară. annulary ['aenjubri] I. (fiziol. a critica / a dojeni / a blama / a ţine de rău (pe cineva) pentru.) anhidridă. 1. a lichida. anuar. 3. ankle ['aerjkl] s. tr. anility [s'niliti] s. anunţ (în ziar). anisette [isni'zet. declaraţie. 1.saions] s. II. (anat. aripă (de clădire). duşmănie. 2. 2. (tehn. prep. hardy ~a) plantă rezistentă la îngheţ. 2. circular. bucluc. (fam. (vet. poetic). tr.) plantă anuală. care animează. pl. (bot. (poligr. 2. 2.) arşic. annotate ['aenouteit. grăsimi animale. s. a fura. (on) adnotare. iritat. proclamaţie. a vesti (sosirea).'»r. a adnota. anexare (de teritorii) (la). anisometric [isnaisou'metrik] adj. animal. (chim. ['seneks] s. a anula (o lege). a uni.) anilină. 2. annoyed [-d] adj. pică. animator. (fiziol. colorant organic sintetic. pentru pictare. Annarnite ['arnornait] adj. II. anual. anale. sulfat de calciu anhidru. v. animating [amimeitin] adj. 1. zel. annex I. a-night(s) [o'nait(s)] adv. liliachiu (culoare). animal raising [~ . vestitor. un fel de pumnal. v. anuitate (a datoriilor de stat). râvnă. ankle joint [~d3oint] s. însufleţit. a n i s e e d . (de) animal. supărător. anklet ['aerjklit] s. critică. vită. pl. a declara. against) animozitate. annual zone [~'zoun] s. (zool. a n n u 1 a r .) anchiloză. amer. anharmonic [i3enhci:'monik] adj. anuar (publicaţie). s. însemnare (despre. 3. annular burner ['senjulo 'bo:nor] s.) a revoca. si intr. zi de naştere. anise oil ['a?nis'oil] s. adnotaţie.) a ataşa. announcer [-or] s. brăţară (pentru gleznă). jur. s. pl. 2. motiv. aniseed i'amisi. mobil. adăugare (la). (to) a adăuga (la). amer. v. (bot. 'a:n-. căruia îi este lehamite. fire ~ aparat de stins incendii. annoyer ]-or] s. a irita.) 1. botină. animator ['amimeitor] s. anunţ. a nimici. (. până la glezne. anise seed [~ 'si:d] s. colorant de anilină. s. adnotator.) anason (Pimpinella anisum). bucurie de a trăi. 1. anneal [o'niil] vb. (ec. animated ['asnimeitid] adj. adj.) cuptor circular. lângă. animalitate. 1. (fnv. s. 4. a reprezenta sub formă de animal. animal husbandry [~ 'hAZbondri] s. annoying ]-irj] adj. animism ['amimizam] s. animism. tr. autor sau editor de anuare. în anul Domnului. tr. avânt.) senil. anuitate. necaz. aniversare. (fig. viu.) pagubă.aeni'mslik] adj. 1. v. annealer [-or] s. 1. annual ring [~ 'rin] s. annelida [o'nelido] s. A n n a m e s e . Ir. desene animate. (tehn. desfiinţare. annihilator [o'naioleitor. 1. încunoştinţare. loc. anion ['îenaion] s. in an ~ round în tot timpul anului. angulous ['eerjgjulos. zootehnie. pictor pe sticlă. ramolit. reprezentare sub fonnă de animal. 2.) făină de oase (îngrăşământ). duşmănie. de fiecare an. (ec. animal science [~ . plictiseală. letopiseţ.) anhidrit. (chim. care poate fi nimicit. senzual. 1. nearmonic. vivacitate. de inel. tr.) beneficiar al unei anuităţi. 3. noaptea. a fi supărat pe cineva. a face note / însemnări pe / la. cronicar. s. (geom. arzător toroidal.) abrutizare. animalic. 2. anihilare. animation ['sni'ineijsn] s. v. vitalitate. annoyance [-ons] s. a abroga. hărţuit. lichior aromat cu anason.) cerneală flexografică. annual ['apnjual] I. voioşie. to be ~ with smb. (tehn. annotator ['senoutcito'. 3. în formă de inel. (jur. anason. aniline ink [~ irjk] s. a transforma în materie animală.) articulaţie a gleznei. annulate ['aenjuleit. ulei de anason. comentator. formă inelară. scop.) anizometric. 2.) a asimila (hrană).) alcool absolut.) (arbustul de) indigo (Indigofera tincloria). înştiinţare. predispoziţie. 2. -naii'l-] s.) goniometru.) problemă care se ridică în fiecare an. animal wax [~ 'wa:ks] s. (deget) inelar. 1. vioiciune.. karstenit. (înv. 1. anharmonicity [ia. animal sanitation [~ iSEeni'tei/sn] s.) 1. imputare. (chim. ankylose ['srjkilous] vb. pepinieră.d[ s. si -drid] s. animated cartoons [~ ka:'tu:nz] s.) 1. animalization [. a da viaţă (cuiva). (//loz. ostilitate (faţă de). regnul animal. zootehnie. istoric. anclide (Annelida). annualist ['asnjuslist] s. (agr.) a şasesprezecea parte. uscat. pl.) anilidă. anisol ['genisoll s. veste. 2. -lin. a încălzi (sticlă.ts] s. si -'rni:s] adj.. animal fats ['animol Ta. 3. anima ['asnimo] s. anii ['senil] s. (sl. 3. animal industry ['eenimol lindostri] s. a alătura (la). supliment. necaz. ankle bone [~boun] s. alăturare (la). a înviora (cu acuz. a stimula (pe cineva). a proclama. 2. cronică.) animus. aproape de. to give ~ to a da având (cu dat. (bot. a distruge.). 5. anual. botină. dezaprobare. deshidratat. annual rainfall[~ 'reinfoil] s. (chim.nha:mo'nisiti) s. zaharisit. nelinişte. 2. urât. annihilation [oinaio'leiJVm. măsură de capacitate egală cu 37. 1. over one's ~s până peste glezne.nek'sei/3n] s. senzualitate. 1. a aduce la cunoştinţă (ceva. animal heat [~ 'hi:t] s. annalist [-'amolist] s. creşterea vitelor. stricăciune. 1. mâncăruri de carne. a hărţui. a n g u l a r (1). (fig. anhydrite [asn'haidrait] s. istoriograf. ankle boot [~bu:t] s. -naii'l-] s. 3.) bătrâneţe. (fiz-. ostilitate.s. annexation [.d] s. a face nul. aproape. a agasa. (chim. anile ['email.) în timpul nopţii. supărare. 4. a aboli. (si. 3. (fam. animadvert [i£enimffid'vs:t. 3. ură. a tulbura. tracţiune animală.a. angulation [ixngju'leijsn] s. cuiva). (to. Annamese [ramo'mkz. despre oameni) animal. anhydride [asnTiaidraid. sămânţă de anason (Pimpinella anisum). annually ['asnjuali] «aV. 1. intenţie. poetic) I. aniline ['amilkn. entuziasm. 1.) anamionicitate. 1. 2. 4. a plictisi.sori] I. anna (monedă indiană egală cu 1 I 16 de rupie). ceară animală.) anion. animal traction [~ 'traîk/snj s. (mea1. intr. a n i m a 1 i a n . (ca) de babă. announcement [-mont] s. zahariseală. plin de viaţă.) a şterpeli. annul [o'nAl] vb.p] adj. ardoare. pl. regnul animal. hronic. 1. 2. notă explicativă. a anunţa. angulometer [isrjgju'hmits'] s.) a căli. 1. annular ['amjutar] adj. 2. animadversion [lamimasd'vot/sn. II. 1. a face note / însemnări. vb. (tehn.) she has sprained her ~ a călcat strâmb (si-a înşelat soţul). 1. (chim. II. II. a înlătura. animality [ijeni'moliti] s. spiritualism. B. (peior. -lit] adj. animal bones [~ 'bounz] s. natură animală. animozitate. animist. urât.) I. a recoacc. pantaloni bufanţi (de sport).) 1. cizmuliţă. mustrare. nimicitor. nimicire. (mil. intr. (/iz.) anhidru. a nelinişti. a încunoştinţa. -mod-] vb. vioi. (înv. annuity [o'njuiti] s. adj. adăugire. (ec. necaz. animalism ['snimolizam] s. adaos. vitalitate. inelat. grafometru. (mineral. microorganism.) a căli. anhydrous alcohol [~ 'aîlkohol] s. a lichida. (note) marginale. annuary ['arnjuori] s. animal ['senimol] I. la doi paşi.) cizmuliţă. animate I. II. (anat. alcătuit din inele. necăjit. distructiv. 2. exterminare. ramolisment (al femeilor).) inelate.se'n-] vb. animus ['fenimos] s. ankle-deep [~'di. angular thread [~ 'Bred] s. animal spirits [~ 'spirits] s. annihilate [o'naioleit. animalic. (ec. supărat. anise ['asnis] s. activitate de animal. animosity [lami'mositi] s. a desfiinţa. anual. annuitant [o'njuitont] s. înclinaţie. la doi paşi de.rjk3r] s. announce [o'nauns] vb. anarnit. a îndobitoci. inclat. a însufleţi (pe cineva). (to) a anexa. annual balance [~ rba:lons] s. 2. animalize ['aînimolaiz] vb. 2. anlace ['snlis] s. -lid] s. a contramanda (comenzi).. mai rar o'naihilobl] adj. s. reproş. v. v.) a lega. (anat. II. analist. indigo (culoare si colorant). vestire.nimeitor] s. rar -lain] s. annual nursery ['aaijual 'no:sri] s. anilide ['aMiiilaid. căruia i se urăşte (c» sau de ceva). negru / cărbune animal. pornire. a anula. anhydrous [am'haidros] adj. a face cunoscut. animal food [~ 'fu. căldură animală. sâcâit. comentariu. ankle jack [~d3a:k] s.Eeni'maelkju:!] s. as ~ed conform anexei. 2. animalian [isni'mcilisn] adj. -not-] vb. animalic [. slăbănog.) animalism. A. a n g u l a r (1). aniline black [~ Mask] s. (tehn. geom. plictisitor. a da ghes (cuiva). (chim. (constr. neomenie. annals ['a:nplz] s.angular spread 34 angular spread [~ spred] s.tr. a suprima. spicher. alipire (la). animaţie. în anul de graţie. (tehn. an de an. a da de ştire (despre). băbesc. a n i m a t e d . a alipi (la). în fiecare an. 3. plictisit. v. a necăji. 1. 2. spirit. 2. -not-] s. animat. inelar.) boltă cilindrică. 2.) arzător inelar. însufleţitor. bătrâneţe.) transfonnare în materie animală. lichidare. life ~ rentă viageră.) anisol. 1. tr. aprindere. (ec. 1. anno Domini ['snou 'dominai] (lat. tr. -gio-[ adj. gheată. cu privire la). 2. a n i m a t e r . anna ['amo] s. v. pl. cerneală pe bază de anilină. ulei de oase. viaţă.) anarmonic. annihilablc [o'naiolobl. însufleţire. 1. animal kingdom ['amimol 'kindom] s. (ftg. II.) a arde. ['sninut. a înştiinţa. dojana. aniline dye [~ dai] s. -'naiil-J vb.) a abrutiza. crainic. annotation [>amou'tei/on] s. a îngrijora. animalitate. anexă. geom. (fig. 1. tr. 2. pisălog. supărare. a nimici. -mot] adj.) negru de anilină. annular furnace [~ 'fenis] s. (tehn. plictiseală.) bilanţ de sfârşit de an. apendice. aniversar. animaţie. senilitate. ceramica) pentru colorare. animater [a. a da imbold. a invalida. însufleţitor.) (to) anexiune. destructibil. şi -'set] s. de animal.Eenimolai'zei/5n] s. animistic [iseni'mistik] adj. şcoală de pomi. bestial. a anima. animal oil [~ 'oil] s. adv. annulation [lamju'leijan] s.reizirjj s. a sâcâi. 1. 3.. angulated ['aeggjuleitid] adj. (lat.) filet unghiular. amer. condamnare. -nil] adj. animalcule [. (cuantum de) precipitaţii anuale. a desfiinţa. chinuitor. animal black [~ 'Mask] s. a anihila. to ~ on / upon a reproşa (ceva). a (se) anchiloza.) creşterea animalelor. adj. 2.83 l. [o'neks. anison. (amer. 2. 3. a publica. (bot. anniversary [<a2ni'vo.. încurcătură.. aay. . -mod-] s.

antiafrodiziae.) calmant. pi. (arhit. (o) alta. (chim. (tehn. responsabil. a sfinţi. (sport) hanorac. antecedently [-sntli] adv. 2. antalkali(e)s [-laiz] s. anormalous [o'no:malas] adj. (med. (amer. antecessor [lasnti'sesa/. şi gram. a plăti o datorie. a face anonym(e) ['asoanim. 4. adj.) mişcare în sens retrograd. conflict. (bis.) a achita (o cotă. 2.).'a?nsar]I. antarctic(al) [aent'a:kttk(3l). a grăbi. a fi potrivit cu (sau cu dat. a preceda. dinaintea your plan will ~ nu cred că planul tău va reuşi. s. (astron. to ~ a summons a răspunde la (o) citaţie. (electr. numaidecât. isn-. II. şi -JTci-] s. (cu dat. answering ['arnsarirj. prioritate. 1. to ~ in writing a răspunde în scris. (ec. corespunzător. miruirc. precedenţă. (jur. soluţie. a nu fi potrivit cu. antediluvian. (arhit. to ~ the description a corespunde descrierii. (to) răspunzător. antecedenţă. answeringly [-li. to ~a debt antedate ['aenti'deit] I. duşmănia (cuiva). in ~ to your letter ca răspuns la scrisoarea dvs. a rivaliza cu. nu merită. imediat! acuşi! vine! antagonize [aen'tasganaiz] vb. 3. 1. anterioritate.). anulare. antecedente. a mirui. 1. -via-] I. zool. II.) anulator.) sas. răspund eu pentru el. 2. mai rar a:nt] s. 1. A. 1. 1. -nsieit] vb. 1. opoziţie. 1.) anoxic. anormal.). (un) altul. a plăti. persoană care răspunde. anomalously [-li] adv. (factor) antialcalin. 2. (te/m. ţ>) a răspunde la telefon. anormal [a'iKxmal] adj.) I. a fi răspunzător de / pentru. -nsieit-] s. a se împotrivi (cuiva). antasthmatic [aenttKS'msctik] (med. a cotonogi. 3. a a r d v a r k . 3.) anomalistic. contradicţie. anourous [a'njusras. antaphrodisiac ['asntiaîfrou'disiaek. 1. vb. a anticipa. (timp). a replica. to ~ a call a) a răspunde la o chemare termeni ai raportului. 3. B. A. (rar) anormal. ante-bellum ['asnti'bclam] adj. (med. 1.) învechit. care nu se poate da răspuns. (zool.. a da o replica (cuiva). deviere duşmănie.) ungere. to ~ the II. (amer. will this ~ your purpose? va corespunde (oare) scopului dumitale? se va potrivi cu scopul cc-1 urmăreşti? it ~s no purpose n-are nici un sens. necunoscut. duşman. s. fără importanţă. miză. to ~ to a charge a răspunde unci acuzaţii. (metal. (fam. to ~ to the name of a răspunde la numele annulment [a'nAlraant] s. one with ~ una peste alta. (fam. a freca (cu ulei etc. interj. white ~ termită (Termes anomalistic [anams'listik] adj. persoană care unge. (fig. 2.). precedent. 1. 3. 2.) anorexie. astron. vrăjmaş. conform / potrivit cu. (to) ripostă (la). (faţă de).) you are ~ tu singur eşti (mincinos etc.) de gâscă. (fiz.. bellicosus).) that is up ~ street asta e altă poveste. mii. (sl. anterior. antebelic.) in an ~'s foot cât ai zice peşte. /unei chemări. 4. 2. liniştitor answerableness [-nis] s. he has become ~ man a devenit half of the bill el a achitat jumătatea ce-i revenea din nota de plată. cotă (la cheltuieli comune).) calmant. anterior (cu dat. s. anorexia [lasns'rcksia] s. antecedent [-ant] I.pron.) a anodiza.) pridvor. 1. polul sud. he did not ~ to his brother nu-i răspunse fratelui său. to one a miza. answerably to ['arnssrabli tu. anorganic [isnoi'g'zenik] adj. anorak ['o:no>ra:k] s. (zool. anomalousness [-nis] s. anonim. II. ante ['a?nti] I. ~ for yourself! răspunde (singur) pentru tine! b) a corespunde (unui annulable [a'nAlabl] adj. a plăti. v. 2. to wait for an ~ a aştepta un răspuns. 3. one ~ unul pe altul. 3.) . (arhit. (electr. II. portic (al unei capele).2). anonymously [-li] adv. -non-] s..) ~of ratio antecedent. II. vestire. II. A. a n o p h e l e s . (o) altă. luptă. corespunzător / potrivit / conform cu (sau unui lucru). berc. a da curs (unui lucru). antagonist [a3n'ta?ganist] ş. (entom.iglou] s.'s prayer a asculta rugăciunea cuiva.) it doesn't ~ nu merge. anti-alcalin.'—■--] s.'-'--] adj. vb. a se potrivi cu descrierea. (electr. a avea întâietate faţă de. contralovitură (la scrimă). anode ['asnoudj s. echidnă discutau. (med. he ~d up his ceai? I'll wait ~ day or two o să mai aştept o zi-două. 1. -ozm-] s. de gâscă. (mai ales bot. sudpolar. proporţional cu. (med. 1. 6. a chclfăni.) răspuns. ~to prep. antefixae ['aenti'fiksi:] sau antefîxes ['sentiifiksiz] s. 2.) factor care neutralizează anopheles [a'nofilhz. 3. amer. Antarctic Circle [~ 'sa:kl] s.) a unge. replică (la). 1. a lovi la mir. intr. 1. se poate răspunde la o astfel de întrebare. oponent. -unul altuia. adaunrăspuns la (sau cuiva).intr. v. anti-acid. 2. (bis. to ~ for a) a răspunde de / pentru. anoxia [ae'noksra] s. ungere.. -nad-] I. to ~ by word of mouth a răspunde antefix ['aentifiksj. (to) antagonist. to ~ back a) a răspunde potopului. ţel etc. de comportament). încă un sau o. -dai'l. 5. (med. ever and ~a) din când în când. 1. nume de împrumut. a antedata. v.) anosmie. adj. 1. a face anonymous [s'noniniss] adj. (med. acaudat.) cameră de precombustie. proastă şi el la fel. 2. antae ['sentî:] ş. 2. (rar) anomalie (de conformaţie. 2. sfârşit. împotriva). antecedentele sale. 'a?ns-] prep. anosmia [a'nosmja. -non-] s. b) mereu-mercu. . B. anopheline mosquito [a'nofilain nws'kirtou] s. imediat. (to. a răspunde pentru. anointer [-ar] s. give him such ~! mai dă-i una! when războiului civil din S. neregularitate. for ~ drept răspuns. întoarcerea salutului. sală de aşteptare. a se opune. tr. rezultat (a(l) unei probleme etc). a unge. 2.U. anormality [icenoi'maeliti] s.). (med. antecedence [-ans] s. înaintaş. echivalent (cu).). his ~s trecutul său. care răspunde (la). 2. ant [asnt. s. anonim. 1.1).). s.) antipod. (electr. adj. cost. 2.) care previne sau vindecă atrofia. not to be anodic [ae'nodik] adj.) 1. 4. casabil. anodin. s. cu neregularitate. v. to ~ again a riposta. (log. vestitor.) I. adversar. (mar. nimicire. amer.). vrajbă. a răspunde la (sau cuiva). antecian [asn'tii/an] s. -mia. o parte etc. (zool. îndată. adj.). 2. anomaly [a'nomsli] s. 2. un al doilea. and he ~ ea e o (Tachyglossus aculeaîus). (mat. împotrivire. obraznic. (înv. a ispăşi (pentru). sub pseudonim. obiecţie Buna-Vestire. she is a fool. (mat. (tehn. a-şi atrage anonymity [-ama'nimiti. anterioară celei adevărate (mai edes în scrisori).) furnicar (Myrmecophaga jubata). ~ yet? încă unul sau una?. a n t e d i l u v i a n (1. tr. II. (înv. neregulat.) premisă. (tehn. anoint [a'naint] vb. amer. anodize ['asnadaizj vb. s. (med. la un loc. against) rezistenţă. precădere.p/. 4. 2. (to) răspuns. a accelera. are you of ~mind? eşti de altă părere? that's ~thing altogether asta e cu totul altceva. tr. opoziţie (cu dat. o a doua.)v. la care se poate răspunde. în opoziţie (cu). 'a^ns-] adv. mai înainte. inel. a asculta. dezlegare. antechapel ['îentiitjaepal] s. 5.) anafrodiziac. an*t ţa:nt] (jam. s. b) a riposta (justificându-se). 2. '-■--] adj. (mai ales bot. rivalitate.) Annunciation to make an ~ a da un răspuns. adv. adj. (electr. (fam. trecut. 2. astron. (bis.) antefix. a n t b e a r . (entom. answerable ['ainsarabl] adj. (to) răspuns (la). prost.'--'—] adj. 2. antecedency [-ansi] s. 1. anonimat. absurditate. to-smb. II. placă anodică. (fa/n.A. to give / annunciate [a'nAnjieit. alcalinitatca. aprioric. 2. answerer ['a:ns3r3r. (fig. de la Adam Babadam. inclus. a stârni rivalitatea (cuiva). la anointing [-in] s. anointment [-mant] s. a se justifica. amer. potrivnic. a contracara. zool. you are ~ to him for it lui îi dai socoteală pentru aceasta. (un) alt. tară răspuns.) anod. 2. a n o d i c . antagonism [aen'tseganizam] s.). a ciomăgi. ungător.). care dă socoteală anode glow [*. answerless ['amsalis] adj. (pocher) un alt om. 1. sfinţire. ra?ns-] I. în raport cu. (1861-1865). 1.). antiatrofiant. antecedent. (astron. asharper one c bun şi briceagul ăsta dacă nimeni nu are unul mai ascuţit. pi. II.) semnalizator / indicator (faţă de). 3. de la Polul Sud. (rar) a vesti. opoziţie (faţă de. 3. 2. vb. antechurch ['eentiit/a:t/] s. they talked with one — stăteau de vorbă.. antediluvian [>sentidi'lu:vjan.) a neutraliza. (de la regula obişnuită). abrogare. anorthite [a?n'o:Gait] s.) anortit. ist. (rar) premergător. tr.v. anodyne ['snoudain. (sau cu dat. anolyte ['amoudait] s.). anomal. în conflict (cu). a răspunde la (sau cuiva). antalkali [zent'selkalai]. răspundere. (fam. 3. 1. a n o d y n e (1. o a doua.) furnică (Formica). antagonism. (mineral. 2. conform / potrivit cu (sau cu dat. (chim. -fra'd-] s. 3. analgezic. tr. (muz.tr. B. tr.) anomalie. 2.) preţ. abatere. vrăjmăşie. Blagovcştenie. annunciator [a'nAn/ieita1".) îndată! potrivnic (cu dat. (electr.) anolit. v. a avea întâietate. anticameră. another [a'nAtfa] I. a auzi. întâietate. (factor) antiastmatic. a presimţi.) răspuns la salut.). 2. fără răspuns. a fi suficient.). ~ to a nu corespunde (cu dat. a replica (cuiva). a lupta cu. anonim.. 2. the ~s to these problems are to be found at the end soluţiile acestor probleme se găsesc la electric. antarthritic [»a3nta:'6ritik. a reuşi. antalkaline [aait'aslka'ltfin] (chim. ase potrivi CU antechamber ['asntiitjcimba1"] I. (to) a răspunde. 1. adj. dinainte de război. nu se potriveşte. antarctic.) a onora. mai.) dinaintea (fam.) a răspunde la.35 antefix oral. responsabilitate. a se prezenta la proces.) fără coadă.) baterie anodică. to ~ a question a răspunde la o întrebare. antiastmatic. (fa/u. 2. neregulat. anodal [aă'nodal] adj.. anon [s'non] I. s. a intra în conflict cu. acuşi. adj. analgezic. a corespunde (cu dat. (de biserică).spiră. rival. pseudonim. a zori. B.) adversar (într-un anodynic [iffinow'dinik] adj. -'Iju:-.) lumină anodică / pozitivă. 1. în total.) anodic.(reg.) contrar normei.) ask (me) ~! de unde să ştiu (eu)?. antatrophic [■aenta'trofik] adj. am not sau a r e not. a n t e c e d e n c e (1). în curând. intr. volută. (mai ales la pi. de. şi gram. tr. un al doilea. ostil. proces). anta ['aenteLpf". peste puţin antagonistic(al) [aentasga'nistiktal)] adj.) ţânţar anofel (Anopheles). (slfig.) parte. 2. (fam.) nămol anodic. a răspunde. bis.) anomal.) a face anticameră. (tehn. 6. a n o i n t m e n t . a burduşi. a fi înainte. abolire.) (şi to ~ up) a achita. 1. (înv. answer ['o:nsar. primul dintre cei doi bell / the door a deschide uşa (după ce a sunat). anteater ['sntii:t3r] s. such a question is not ~ nu anode battery [~ ibastori] s. I will ~ for him annulet f'aenjulet] s. a asculta de. ~ to corespunzător anode mud [~ inud] s. om cu idei învechite/înapoiate.) v.) a linguşi.ti'si:d] vb. intr.) 1. 1. ~ cup of tea? mai doreşti o ceaşcă de II. antecameră. (glumeţ) a atinge. antacid ['aent'aesid. 1. a corespunde. Cercul Polar de Sud. (to) antecedent. corespunzător / potrivit / adecvat. I don't think antediluvial [isentidi'Iuivial] adj. A. nu face. caracter anormal / excepţional. a trage o bătaie (cuiva). a se întâmpla înainte de. frecare (cu ulei etc. (faţă de). 1.) antiartritic. 3. anserine ['sensarain] adj. persoană care miruieşte. to help one ~ a se ajuta reciproc. intr. this knife must ~ if no one has 4. v. desfiinţare. a plăti pentru. necunoscut. s. altădată.vb. comes such ~? când va mai fi / când se va mai naşte / când va mai apare un al doilea antecede [iaen. 'asns-] s. Antarctic Pole [~ 'poul] s. a fi II. 2. v.) anorganic. annunciation [sinAnsi'ei/an. a premerge. -fal-] s.amer. anormal. 1. ca el? a întrece. dată falsă. s'nauras] adj. (pocher) a miza. amer. (orhit. is n o t sau h a s n o t . ant bear ['aent bear] s. la care nu s-a răspuns. anomalous [a'nomalasj adj. anulabil.) antă.

intr. (tel. (fam. antrax. " antesquare ['asntiskwsa] s.) antenă mică (mai ales la crustacee). silabă antepenultima. 1. -'misl] s. a. 2.) anteflexiune. (rar) antropofag.) anteză. coralier. (biol. cântec solemn. anticipation [aen. mascaradă. payment a plăti înainte de termen. intr.) grotesc.) roşu de antracen. Antelope State [~ steit] s. (fnv. buf. anthropophagist [i*n9ra'pDfod3ist.) care previne sau împiedică fonnarea cariilor. antetemple ['asntirtempl] s: (arhit.) măscărici.) furnică cu aripi.) antiîmbătrânitor. cor. amer. -pe'n-] s.nOar] s. a se maimuţări. -Oronp-] s. anti ['asntai. de antilopă. 2. anticipat.) prepalatal. ~ of care aşteaptă/ anticipează Anthony's fire ['asntaniz 'faia] s.n0ra'pad3ini. anterior. anther ['a. anterior. înainte de amiază. din faţă.) conservator. înainte de moarte. (med. antropocentric. v. antiaeriană. —ti] s.U. arvună. anthroposophy [>a:n0ra'pas3fi] s. antibritanic.) erizipel. 3. a precede. precedat. a n t h r o p o p h a g i s t .) intra în posesiune.anteflexion 36 anthropoid ['senurepoid. (entom. death ~d the anthozoon fiasnGa'zouan. (tel. furnicar.-Grou'p-] s. a n t e r i o r i t y . a apleca. (chim. anti-abolitionist ['asntiiîeba'li/snist] s. ant hill ['aent hil] s. bactericid. anticipativ. anticipat. v.) ulei antracenic I de antracen. anticlerical.. antibacterial [sentibask'tisrial] adj. vestibul.) bufonerie. formă anterioară. to ~ smb. anthelia [iljaj si anthelions [iljanz] s. antheridia [-dia] s.) care are antene.-Orou'p-] s. antreu. anteriority [asn. tr. asemănător omului. anthropocentric [lamGrapou'sentrik] adj. până acum. 2. (astron. ant fly ['sent flai] s. antropoid. pustulă. antependia [-dia] s. antegrade ['sntiigrcid] aay. antologic. antehall ['a. 1. muşuroi de furnici. (vet. 3. îndatoritor. (despre silabe) antepcnultini. antichristian [rasnti'kristjon. măscărici. antepenult ['sentipi'nAlt. amer. prevenitor. (electr. a se bucura.) antilopă (Antilopa). anterior [aîn'tiariar. (com. anthesis [îen'0i:sis] s. mâncători antenave ['aentineiv] s. -Grou'p-] s. anti-aircraft artillery [~ a:'titari] s. tr. (jiloz. -Oem] I. anteriorly [ayi'tiariali] adv. 1. s. antropofag.A. anthracene oil [~ ail] s. (ist. anthropomorphism [lamGrepa'msifizam.) tun antiaerian. anthropophobia [. anterior. 1. imagine grotescă.) (folosit ca supranume) Statul Nebraska. a ţopăi (în mod grotesc).ţ'asnti. caraghios.aenOra'pofsdsait. 2. a face înainte de vreme / termen. -Group-] s. anticipaţie. (med. antologic. anteroom ['sntirum] s. pl. de progres. -Orou'p-J s. anticipatory [jen'tisipatari. s. (mil. II. II. adj. precedent. a alcătui o antichrist ['asntikraist] s. prenatal. (bis. antepiaţă. anthropomorphic [i32n6r3p3'm3:fik. (bot. dinainte. care a existat înainte de crearea lumii. antipod al epicentrului (cutremurului). anticipated [-id] adj. antropofag. thanking you in ~ mulţumindu-vă cu anticipaţie. anticipator [Een'tisipeitarJ s. anticameră. antetype ['îentitaip] s. (ist.) anteridie. anticentre ['asnti. anthropogenesis ['aînGrapa'd3enisis. -ian] adj. anthracite coal [~ 'koul] s. antropometru. anthotaxy ['amQoutaeksi] s. anteflexion [isnti'flek/an} s.) anthelie.jenti'pendiam]. anticize ['asnti. modul de aşezare a florilor pe axa anticipate [asn'tisipeit] vb. antependium [.. anthology [a3n'6alad3i] s. -dial] adj. 2.m.) to ~ anthracene ['aînGrasim] s.). (bot.) artilerie antiaeriană. independenţei (7 iulie 1776).) folosire înainte de a anthraconite [am'Grakanait.) antropofobie. antic ['asntik] I. vegetarian. antenniform [am'tenifo:m] adj. 1. / presimte (ceva). anticlerical ['senti'klerikl] aay. amer.) proiectil antibalistic. amer. prevede / preîntâmpină. anthemwise [~waiz.tiari'ariti] s. ant hillock [~ ihibk] s. apărare dinainte. (bis. în formă de antenă. antennate ['aîntaneit] adj. cânt de bucurie sa» antibiotic ['asntibai'otik] adj. fantastic.m. anticipat. (bot.) anteră. anthologist [.) antiaerian. antemeridian ['asntims'ridian. persoană care anticipează.v.) anticentru. a înclina înainte.pl.. -Group-] s.asnGa'ridiam] pl. 1. -Grou'p-] s. v. anti-American ['aentismariksn] adj. <aen-.) anticatod. in ~ of în aşteptarea (cu gen.-pe'n-] s. prototip. anthobian [aan'Goubian] s.) anteroid. B. antibiotic antibiotic. adv. antiaerian. înclinat să anticipeze. (amer. (mineral. de dimineaţă. de slavă. pl. 4. (medicament) vermifug. a n t h i 11. ifen-. (lingV.) tunar sau rnitralior anteriorness [an'tiorionis] s. anti-aircraft gun ['asnti'£3kra:ft 'gAn. -Gou'l-] adj. s. -djan] adj. antropocentrism.) furnici. . (bot.) tratat despre flori. care anticipează / anthropocentrism [izenQrapou'sentrizam] s. dinainte de amiază.) anticlor. anthracite ['aaiGrasait] s. anticameră. anthelion [£en'6i:ljan]. a n t h i l l . anti-.) oponent. A. (chim. -6ou'z-].. -Group-] adj. ant heap ['sent hi:p] s.senthel'mintik] s. (mii. 1. prevedere. (med. -kreeft-] s. dinainte de nuntă. -fad3ai] s. mii. anthrax [a. stepă cu păduri. vb. -pou'm-] adj. ajn'tisipsitori] adj. (zool. ante-palatal ['îenti'pjelatl] adj.) ante mortem. -tja:r-] adj. a n t h r o p o g e n e s i s . anthropophagic [lamGrapo'fa^ik.) antifonic. inhibitor de îmbătrânire. anticarnivorous ['asntikaVnivarss] adj. canibalism. antheroid ['asnGiroid] adj.regiune epigastrică.amGrsps'foubja.fzool. antropometric. II. anthropophagous [iîen6r3'p3f3gas] adj. (lehn. preîntâmpinat. acont./jl. III. B. crestomaţie. (mineral.) I. imn.nti'E3kra:ft3r. opozant.). -kraft] s. antepenultimate ['aentipi'nAltimit.) cetăţeni născuţi înainte de proclamarea anthropomorphist [i35n6r3pa'mo:fist. glumă grosolană. -Group-. anthropologist liasn6ro'polod3ist. 3. antichlor(e) ['aintikb:'] s. antenna [an'teno]. antenna tower [ain'tena 'taua ] s. -koun-] s. 2. cântec sacru. antiballoon ['a. a anticipa. antenatal ['asnti'neitlj adj. (geol. antropolatrie. ~ hay dans grotesc. (jur. cărbune. compilator de antologii. tr. anti-aircraft ['Eenti'eakraift. a preamări. (mil. presimte. antheridium [. anticreştin. (eutom. maimuţărie. antropogeneză.) antropozofie. anterioritate. anthological [isen9a'bd3ik3l. antliropogeography ['33nGrapad3i'3grafi.) antenă (şi fig. adj. vb.) antrax. persoană care aşteaptă / anticipează / presimte. anthropometry [lamOra'pomitri. imnuri (cuiva). fam.U. anticipatable [sen'tisipeitobl] adj. (amer. antropologic. antiaeriană (artilerie şi mitraliere). -Oron'p-] s.) antihelmintic. (anat.v. a devansa. -krarft] (mii.a i r c r a f t a r t i l l e r y . II. 2. amer.) antracit. (si payment by ~) (ec.) I. a n t a c i d . -Grou'p-] adj. anticipare. a face giumbuşlucuri. a o lua înaintea inflorescenţei. întâietate. anthelmintic [. S. anthozoa [i33n0a'zoua. a face pe clovnul. dalac. a se scălâmbăia. proiectil / rachetă antirachetă. bubă rea / neagră. (entom. brâncă. antropomorfist. anti-British ['asnti'britif] adj. amer. intr. de antologic.pl. canibal. anti-ager ['aenti ieid3ar] s. geografie umană.) polen. a folosi. -Grou'p-] s. (chim. dinainte. a. antologie. antennae [ini:] s. avans. a aştepta. a anticipa. a prevedea. 'amGrspametri] s. anthropometric [lasnGrepa'metrik. a include într-o antologie. anther dust [~ 'dAst] s. sau a cheltui înainte (ae timpul fixat). S. coral. (chim. cuib de furnici. adj. (rar) v. antelope ['asntiloup] s. antennal [-1J adj. aen'Groupoid] (biol. v.) pronaos. s. r anthropophagite [. antibody ['asnti'bodi] s. (bibi. -Group-] s. anteprandial ['aaiti'praendjal. a n t h r o p o i d (I). (med. 'aentai] (element de compunere) contra-. anthropogeny |ia. 2. cu antene. anthracene red [~ 'red] s. ante mortem ['zenti'matem] adj. care progresează.saiz] vb. antropobiologie.) polip executioner moartea a luat-o înaintea călăului. (bis. anthologize [a3n'Galad3aiz] vb. antiacid ['asnti 'assid] s.) antenă. anthem ['anOam. carbuncul. (fam. canibali. a arăta dinainte. (şipl. autor de antologii. perioadă de înflorire. antiamerican. maimuţă antropoidă. anticipative [aan'tisipotiv] adj. (mai) înainte.). antevert [rasnti'voit] vb. anticarious ['asnti'kesriss] aay. antropogeografie. devansat. (ist. (arhit.) antibiotic. prenupţial. s. antropoid. (chim. strâmbătură.) antotaxie. -Oem-] adv. anti. s.) antependiu. antemundanc [isenti'mAndein] adj. bufon. anthropologic(al) [ia3n9rapa'lod3ik(3l). a anticipa. v. dinainte de prânz. anthropophagy [iîen0ra'paf3d3i. furnică-leu. 1. antibacterian. antiaerian. antennule [sn'tenjutl] s. ante meridiem ['îentima'ridjam. anthropoidal [lasnOra'paidl. (înv. (bot. mitralieră antesteppe ['aintistep] s. (med. (lat. 2. 1.tisi'pei/sn] s.Goud] s. antropofagie. a se întrista etc. antepenultima ['aentipi'nAltimo. anticipant [asn'tisipsnt] I. caraghioslâc. anti-aircrafter ]'a. (bot.) pilon de antenă. anti-air ['fenti'ea] adj. A. previziune. -Grou'p-] adj.'s wishes a preîntâmpina dorinţele cuiva. (înv. antropometric. 1. antelopian [lasnti'loupjan. tr.) antifon. intr.) pilulă contraceptivă. II. ante-nati ['îenti'neitai] s.) pridvor (al unui templu). 3. a proslăvi (prin cântec). (zool. antropolog. (fam.n0rapabai'olod3i. -Gou'z-] s.) gândac care se hrăneşte cu flori.) antiaboliţionist. presimţire. zoofit. ţopăială. anthropophagi [isenOrs'pafsgai. antropomorfism. antibiosis [asntibai'ousis] s. nebun.n8ra:ks] s.) antracen. aşteptare. a n t e p e n u l t i m a .sento'] s. med.A. anticardium [isenti'kaidiam] s.ntiho:I] s. 2. anthropology [ra:n0ra'p3l3d3i. a preîntâmpina. antenuptial ['jenti'nApJal] adj. anticathode ]'a2nti'ka. persoană care prevede sau anthropobiology ]'a. v. -t/on] adj. anthropolatry [iEen9ro'polotri] s.asnGa'lod3isf] s. a n t i . -Grou'p-] s. a n t h r a c i t e . r anthood [ a:nthud] s.) antibioză.ntiba'lu:n] s. -djam] adv. (poetic) a cânta anti-Birniinghani ['asnti'ba:mirjam] s. national ~ imn naţional. -Group-] adj: antropomorfic. dinainte. de antenă. adj. de oameni. anthropometer [i2enGr3'p3mit3r. -Group-] s. (amer.) anticrist. -pe'n-] adj. (zool. antibaby pill [«enti'beibi pil] s. anti-ballistic missile ['asntibeilistik 'misail.) epigastru. pl. (cu gen. by ~ cu anticipaţie. (tot. a presimţi. antropologie. anti-aircraft ordnance [~'3:dn3ns] s.) plată anticipată. (mea1.) antraconit.) antibalon. de prevăzut / aşteptat. prioritate. med. antropofagi. (biol. v.) anticorp. cameră de aşteptare.

(med. 'aentipi'retik] adj. antichitate. lucru antipatic. perimat. adj.) antifading. antitetic. 2. antinaţional ['aenti'nae/anl] adj.adj. anticar.) roşu de antimoniu. caracter antic. antigivrant. antiresonance l'asnti'rezan^ns] s. 4. s. contrazicere. brizant. antirahitic. antisemit. 3. to) antidot (sifig. adj. a n t i i m p c r i a l i s t .). antilogy [a3n'tibd3i] s. discrepanţă. antihum [ra. antidote i'aentidout] s. antisudorific. 2. (med.) febrifug. 1. anticlericalism.) anticlinal.ntid3cn] s. (med.) antiparalel. 1. obiect (medalie. antipapal ['senti'peipalj adj. antichităţi. contracaram. antipathy [asn'tipaOi] s. (chim. (electr. antifreezing ['aenti'fri:zin] adj. 2. antisolar glass [isenti'soub gla:s] s.-m9'n-] adj.) pronaos. a pune în contrast. străvechi.) antifază. (mineral. tr. (Ut. contrariu. antidinastic. antimicrobian. S. -şist] adj. (/nil. 1. antifascist.) antirabic. lege împotriva grevelor. antifoaming ['asnti'foumirj] adj. arhaic. antinevralgic. antilogous [asn'tibgss] adj.) (agent) antivoal. (chim. antică. -pjar-] adj. antidot. clasic.konsti'tjui/pnl] adj. (chim. antîstrophe [cen'tistrafi] s. (chim.paibmen'teorbnj s. arheolog. antislavery [lasnti'slcivari] s. (rar) antipozi. <—'--] adj. 2. inoxidabil.) antipirină.) antierou.) anticlinoriu. anticar. antiqueness [inis] s.aenti'rse/anl] adj.) antinuclcon. (tehn. şi antisera [-. antitank ['sntitcenk] adj. anticolonial. antimacassar ['aentims'kaasa'. antigcl. i~'«] adj. (fiz. antiproton ['asnti'proutan] s. persoană antipatică. cădere în gol. antimony fasntimani] s. epoca antică. a manifesta antipatie. antithesis [sen'tiSisis]. anihilant.) (against.'—i—] s. slăbire a efectului sau tensiunii / încordării. antiperspirant ['aentips'spabrant] s. (tehn. anticolonialism ['sentiks'lounjalizpm. 3. arheologic. (muz. antiquary l'aentikwari] s. 2. (tel.) (agent) antihistamine. (fiz. demodat. antimissile ['aenti'misail. care împiedică creşterea plantelor pe suprafeţe subacvatice. anticyclolysis [lEentisai'kblisis] s.) antienzimă.) antisubmarin.. anti-Semitic [ifentisi'mitik] adj. anti-imperialism ['aentiim'pbrislizam] ş. (/nil. arheolog. vechime. s. agent antimicrobian. (tehn. trecut. antifog agent ['asnti'fog icid3ant] s. repulsie. ilogic. for. antimonarchical ['asntimo'na:kikal. antilogarithm [laenti'bgariGsm] s. contradicţie. an tire volution ['sentiirev3'lju:/sn] s. care inspiră antipatie / aversiune / repulsie. antimask L'a. '«-i--] s. (fiz. anticlinal [pasnti'klainal] adj. antiperistalsis l'aentiiperi'staelsis] s. S. antilogic. ţr.) antiproton. s. (fiz.ş. antifouling ['asnti'faulin] I. (chim. antinomie (de termeni sau idei). (ret. anticlimax ['asnti'klaimsks. antiserum ['senti. antineuralgic f'aentinjua'rEek^ik] adi. 2. de altă dată. antiseizure [*aenti'si:33r] s. antirrhinum [lasnti'rainam] s. anticoagulant l'a?ntikou'?egjubnt] s.) ventru. med. anticiclon. (med. antiplastic ['asnti'plsstik] adj. antithetic(al) [»a3nti'6etik(9l)] adj.) rezistent la frig. antimasque [~] s. antimechanized ['aenti'mekanaizd] adj. antic. (mineral. anticlinorium ['2entiklai'n3:rbm]. (mar.) antioxigen.) antiseptic. şerveţel sau carpetă (pentru a apăra braţele sau spătarul fotoliului sau al canapelei). locuitori de la antipod! 2. absurd. anticreeper ['a?nti. (chim. antiimperialism. antiimpcrialist. pentru sau împotriva (cu gen. 2. intr. (aflat) la antipod. 2L prezenta în stil antic.siiaram] pl. antimatter ['0sntimaet3r] s. antifederalîsm ['senti'federalizam] s. antiphonal [asn'tifanl] adj. ascorbic. locuitor al insulei sau statului Antigua. II.kri:p3r] s. anti-submarine laenti'sAbmorim] adj.) antirezonanţă. antirachitic [izentira'kitik] adj. 2. antipyretic ['asntipab'retik. sticlă antisolară. anticline ['asntiklain] s. antineutron ['senti'njutran] s. antinomie. a n t i m a s k . contrast. antienzyme f^nti'enzaim. adj. (chim. the nations of ~ popoarele din antichitate. antirust [isenti'rAst] adj. A. contrarevoluţie.) anticicloliză.U. anti-imperialist ['aenti im'pbrblist. adj. antiteză. antifebrile ['£enti'fi:brail.) anticoagulant. antipapal. (telin.) batos. antioxidant ['asnti'^ksidsnt] s.) contra-otravă (împotriva). (biol. (chim.) antincutron. antigel. (ferov. colecţionar. ~to care simte antipatie etc. antitheses [isi:z] s.) antigripare. ncraţional. antipyrin(e) ţiîenti'pabrin] s. 2. s. antirabic [.) duşman al parlamentului. maxim al unei unde. isen-] s.) negustor de antichităţi. (med. antipersonnel ['sentiipaisa'ncl] adj. 1. mobilă veche. antifreeze ['aenti'frnz] s. scârbă. S. s.) antiger.) anti-tanc. teatrului) antimască. s.. stibină. antilogic. 1. (mil. 2. antimonic acid [rsenti'monik 'zesid] s. antifriction ['aenti'frik/an] s. (pol.) antifonic. antimagnetic. antioxygen ['asnti'aksid33n] s. învechit. opus. antifederalist ['aenti'federalist] s. antigen ['a.U. -nbl] adj. antinomy [aen'tinami] s. (ret. anticum [am'taikamLpl. antimony glance [~ 'glo:ns] s.) antimoniu. contrarevoluţionar. antiparliamentarian ['amti. (metal. s.A. pierdere. antiroyal [-Eenti'robl] adj. -zim] s. (tehn. 1. (chim. II. (/nat. antifading [ijenti'fcidin] adj. pol opus.. s. antirevolutionary [-ori] adj. anti inflamator. 1. pornit împotriva (cu gen. v. antica [~ko] s. desuet. anticorrosive [. anti-Semitism [laenti'semitizam] s. ş. (med. 2.{fiz. antitermic. antipatic. bătrân. anticlinoria [-rp] s. de modă veche. (îehn. antithesize [sen'tiBisaiz] vb.) dispozitiv / proptea contra fugirii şinelor. a manifesta antipatie faţă de. paradox. nesociabil.) antigen. 2. antipiretic. a antipatiza.) antiperistaltism. 1.ntiirxi:bmen'tbr] s. adj. (fiz-) antimaterie. antimicrobial ['amtimai'kroubbl] (biol. a contrasta. învechit. antinucleon l-aenti'njurklbn] s.) tun antitanc. (geogr.) antiser. antipoison ['asnti'poizn] s. 1. antipole ['aentipoul] s. anticotangent [lasntikou'taendgant] s. antiphase faentifciz] s. relicvă. a da o patină (cu dat. din vremuri apuse.U. antiparticle ['3enti'pa:tikl] s. 3. (amer. antisepsis ['aenti'sepsis] s. antipatie.) antipozi (şifig.) care diminuează sau împiedică formarea de ţesut nou. pi. antirational [. în vârstă. (tel. descreştere a efectului scontat. aversiune. (bot. colecţionar de antichităţi. rachetă sau dispozitiv antirachetă.ntihAm] s. antique [aen'ti:k] I. antihistamine.) antiteză. antichitate. -<pja:r-] adj.) (caractere) antice. fiz. interludiu comic.) cnantiomorf. s.) antifederalism.). -'misal] (/nil. (chim. pl. desuetudine. 1. anti-Semite [iaenti'si:mait] s.).centi'skid] adj. 3. tr. 1. (med. vb.) antiseptic..) antiflogistic. antispumant. antiscorbutic [raentisk3:'bju:tik] adj.renti'raebik] adj. anti-intellectual ['aenti-inti'lektjual.tipa'Gctik. ceea ce este diametral opus. (ist.) antiderapant. antifebrin ['asnti'febrin] s. . amer.. 2. contradicţie. antiparallel ['aenti'pEeralel] adj. anticonstituţional. -fon] s. (amer.) antilogaritm. antimagnetic ['aentimseg'netik. 3.) antifebrină.37 antithetic(al) anticlericalism ['sentikleriklizsm] s. antiintelectualist. (med. antiphlogistic ['2entifiou'd3istik] adj. (med. contradictoriu (în termeni sau idei).) antjfcdcralist. anticolonialism. antichitate. II. -dai'n-] adj. nesuferit. 2. antichitate. antisocial. II. antiquated ['aentikweitid] adj. 1. anti-strike bill ['asntistraik 'bil] s.) antiscorbutic. Angliei) duşman al Parlamentului Lung (1640). antidotal ['jentidoutl.) antifon. mil. (mat.) antifricţiune. contrarevoluţionar. s. antisocial [isenti'sou/sl] adj. antimonarhic. (med. v. (tehn.) antitanc. ursuz.) dispozitiv de protecţie contra gheţii. antiquarian [-aenti'kwearian] I. vechi. demodat. II. antisemit. (mat. med. diametral opus. II. (muz. (preparat) antisudorific / antisudoral.) antifcdcral.) antisepsie. 1. anticonstituţional ['aenti. antipodes [asn'tipadiiz] s. antiintelectualist. anti-intellectualist [-ist] adj. a nu fi de acord. (bis.) anticoroziv. antiskid [. umflătură. 2.) antiroman. B.) antiparticulă.) arc cotangentă. I . antifederal ['asnti'fedarsl] adj. vechime. antitermic. (chim.) febrifug. (poligr. antagonism. antiquity [sen'tikwiti] s. curmătură. hârtie mare de desen. antihistaminic ['«nti-hists'minik] (med. (chim. 2. de anticariat. (geol. pl. deodorant. antitank gun [~ 'gAn] s. anticyclone ['asnti'saikloun.).) antistrofă. anticolonial ['sentika'lounjal. antirachetă.) contra infanteriei. vechime. 1. antimony red [~ red] s. antireligios. a exprima prin antiteze. (ist. descreştere a interesului. (farm. antidynastic [lasntidi'nsestik. (geol. anti-icer ['aenti'ais9r] s. (agent) antihistamine. antisclavagism. anti-hero ['aentiihbrou] s. (ist.) antiseptic. 1.) gura-leului (Antirrhinum).) acid antimonic. de contrast. antinaţional.. din Antigua.) anticlinal.. desuet. antiseptic [. antiquatedness [-nis] s. antienglez. antinode f'aentinoud] s. -njal-] s. anti-imperialistic ['amtiim'pbrblistik. antiphon ['sentifsn. anti-novel ['asntinoval] s. antisemitism. pl. s. -I/UPI] adj. antipodal [zen'tipadl] adj. 2.) I. de modă veche. 1.. (med. 4. anti-fascist ['eenti'faî/ist. discordanţă. antireligious ['aentiri'lid33s] adj. antispasmodic [laentispsez'modic] adj. mii. anat.. perimat. (med. s. antisudorific ['aentisju:d3'rifik] adj. vechi. antihistamine ['aenti'hist3mi(:)n] s.sisra] s.) I. substanţă de protecţie care împiedică creşterea plantelor pe fundul ambarcaţiunilor. oamenii din antichitate. antipersonal. vas) de artă (veche). -mag'n-] adj. (lit. antiregalist.) antioxidant. (ist.) anticoroziv. căzut în desuetudine.) amortizor de zgomot.Eentika'rousiv] adj. (lit. -'feb-] adj. opoziţie. antiparliamenteer !'a. antipathize [Een'tipaQaiz] vb.A. adj.p/. antirugină. (meteor. anti-English ['aenti'ingli/J adj. amator de antichităţi.ntima:sk] s.aenti'septik] adj.) antispasmodic. 2. (ist. negeliv. antipathetic [sen.. s. 3. (med.A. om din antichitate.. 1.. antisudoral. caracter învechit. (med. II. perioada clasicismului antic. Antiguan [a?n'ti:gW3n] I. 1. de anticar. antirevolutionist [-ist] s.) I.) antimonit. (geal. III. din alte vremuri.) antidot.

de a). aphasiac [aTeizizek] s. in ~ case. aTerisis] s.) I. vb. ape [eip] I. peste tot. pierderea graiului. anxietude [?en'gzaiatju:d] s. vreuna.) buterolă. (pop.) 1. aparte. (amer. stingher. maimuţoi. fam. apatic. he did it ~ a făcut-o de mântuială. he hasn't found ~ n-a găsit. (cam) nu ştiu cum. (med.) like~ tare. antonim.) hotel-locuinţa (în care se pot închiria apartamente anxiety [seng'zaiati] s. a p h a e r e s i s .) pernă de şoc a nicovalei. aperiodic. şi l i k e ~ ) .antithetically 38 anyway ['eniwei] adv.ras] s.) culme. (for. I could scălâmbăială. rnairnuţărie. rece. 3.) nicăieri. (înv.. (înv. (arhit. a lucra pe nicovală. (fig. (met. 2. cât de cât. any ['eni] I. e departe apheresis [as'fiarisis. şliţ.) apaş. tr. (med. îngrijorare. cât de cât. câţiva. ape-men f-'men] s. 1. pretutindeni. de mama focului. adv. 2. purgativ. niciunde. 2.) 1. (constr. fereastră. fricos nu. segregaţie rasială. fără astâmpăr (de. pl. (înv. 2. n-ai să întârzii. 2. aphorism ['aefarizam] s. s. (în prop. it is ~ but clear numai clar nu este.) bloc. locui eu cineva. apartheid. (fig. extraordinar. (în prop. cerb. bortă. oarecum. anywhere ['eni/i-wear] adv. (med. to set ~ a pune de o parte.) antitoxic.) punct de culminaţie. (în prop. -lian] s.) 1. în orice timp.). indiferent. (metal. apartment hotel [~ nouţei] s. (în prop.) anus. oriunde. neg. 'eia-] s. 1. (anat. (rar) oricând. afirm. 2. (în prop. (med. apexes [-siz] şi apices [reipisi:z. militar aparţinând acestui corp expediţionar. maimuţăreală.) în nici un fel. ~ night noapte de spaimă / groază. 2. (în prop. anythingarianism [~ gsorianiz^m] s. (ec. nu e câtuşi de puţin limpede. în vreun loc. to proceed ~ a înainta rapid / cu paşi repezi. singularitate.) to put nişte. <* (amer. s.) wasn't he hurt ~? nu s-a lovit deloc? aperient [a'piariant] I.) afeliu. (în prop.) as~al naibii. în nici un chip.) oriunde. apartheid [a'po:thaid.) hairy ~ stârpitură. antre ['asnta1"] s. anyone ['eniwAn] pron. (amer.'s hood a-şi râde / a-şi bate joc de cineva. unul. în bucăţi. (gram. (amer. corn de neg. (înv. antitetic. dacă se poate vorbi de aşa ceva.) orice. neg. nelinişte. adv. aphis ['eifis. a n y h o w . perpendicular. apache [a'pa:/.) laxativ. unii. v. from there? vezi (ceva) mai bine de acolo? (amer. interog. în pas grăbit. apatic. I don't want to go ~ nu antityphoid ['amti'taifoid] adj.) to lead ~s in hell a muri fată bătrână. numai.) afonie.. (med.) apepsie. a trage pe cineva pe sfoară. tot ce vrei. is ~ there? e cineva acolo?.) nicăieri. de o parte. interog. în orice caz. (în prop. vârf. (mineral. anxiousness [-nis] s. 2. orificiu. n-a constatat nimic. interog. apery ['eipari] s. aperiodic [aipiari'adik] adj.) crăpătură.. a sta stingher.) antitific.) contra-alizeu. deloc. he is ~to please caută cu tot dinadinsul să placă. neg. 1. I wanted a taxi.) antonomasie. de afazie. câţiva. apogeu. have you ~ money? an ~ in smb. apeak [a'pi:k] adj. a n y w a y .) 1. (astron. repetat. în apanage [r£ep3nid3J s. 3. II. de a fi limpede. anyplace J'enipieis] adv. neg. (amer.bodi.pl. 2. Ânzac ['zenzsek] s. II. rect. anywhither ['eni/wi<5ar] adv. neg. afirm. vertical. bine. vreau să mă duc nicăieri. poetic) hrubă. oricare. anybody ['eni. afon.pron. cu apatie. -tjar] s. 1. a n v i 1 b e d . ~ for / to dornic de. (înprop. Mondial). interog. ca altă aia. apex. med. interog. coamă. -'pa?/ şi pronunţia franceză] s. 2. degenerat. aphony ['asfani] s. (lingv. (mine) plan înclinat automotor. unele. pron. separat. pl. groază. in ~ place peste tot. I don't notice ~ progress nu observ maimuţa. neg. (în prop. (rar) v. nici într-un loc. antitoxic ['aanti'toksik] adj. persoană afazică. 1. . (în prop. II. amer. adf pred. peşteră. to have ~s with smb.) nimeni. have you aphasîc [a'feizik.) on / upon the ~ în lucru. you can get it ~ se găseşte (de cumpărat) peste tot. antonymy [een'tonimi] s. ill news comes ~ vestea rea aleargă iute anucleate [ei'nju:kliit] adj. 3. privitor la afazie. apatite ['aspatait] s. într-o oarecare măsură. de nerăbdare (să afle adevărul etc. nicicum. -badi] pron. (med. apartment house [~ haus] s.) afereză. antonim.) orice. (în prop. he is ~but a coward e tot ce vrei. câteva. adv. v. în nici un chip. 3. ştiu cum. II. (zoo/. anvil l'senvil] I. he ran like ~ fugea de-i slarâiau aphonia [as'founja. but there weren't ~ am vrut să iau un taxi. a n y b o d y . în loc de something) ceva. culme. (în prop. se'fci3ioj s.) nici un. tăblia nicovalei. om-maimuţă (mai ales Pithecanthropus me have ~ of these books? îmi poţi da vreuna din aceste cărţi? 2. (rar peior. (fam. ~ but orice în afară de. is he ~? e cineva (de seamă)? reprezintă (el) o personalitate? aperture ['a3patjuar. (înv. maximă. 3. I am ~ to know (tare) vreau să apathetic(al) [>2ipa'uetik(al)] adj.) maimuţă. sabotă.) nicăieri. aphoristic [. (fam. v. fierbinte. apetalous [a'petolas] adj. 1.) păduche de plantă (Aphis). you won't be late ~ oricum. despărţit. 1. oricum. aphides ['eifidi:z.) afazia.) aorist. cornul nicovalei. (anat. nepăsător. ceva. portic. impasibil. afazic. 3.. apex drive [~ draiv] s. 1. afazic. II.) apatită. separat. 2. ['senti'trAst] adj. -3ia] s.) undeva.) afonie. you can get it in ~ shop se găseşte maimuţări..) (anat. to ~ it a face pe maimuţa. 1. any-time ['enitaim] adv.) nici erectus). a anvil stock [~stok] s. (mar. -town-. can you see ~ better apepsy ['fepepsi] s.) laxativ. 2. nesimţitor. (zool. apart [a'pci:t] I. des. (med.) aortă. (tehn. ~ knows that oricine ştie asta.) drept. aperture envelope [~ 'enviloup] s. antiunion [ra. pred. a n x i e t y .. agitaţie. antium ['sentiam] s. ape-like ['eiplaik] adj. 5. în parte. one's ~ a prosti pe cineva. pretutindeni. s. apartment [a'pa:tmant] s. nu. adj. apartness [a'pa:tnis] s. aparte. dornic să. măcar. numai aphelion [aVfkljan. -hait] s. unii.) antitrust. aparte. aorist ['sarist. pe nicăieri. straşnic (v. (for. tot (ceea ce).vanity ~ fără vanitate. (entom.) to say an ~'s paternoster a tremura de frig. at ~ time în orice moment. (med. corniţe (care cresc pe coamele cerbului). îngrijorat. curăţenie. (în prop. (mii. 3. plan înclinat mecanizat. afirm. 2. apartament. afirm. ~s to let camere de închiriat. imitator. în parte mobilate. a n y w a y . joking / jesting ~ (lăsând) gluma la o parte. (amer. 3. nici unul. repede. 'aef-]. antonymous [am'tonimas] adj.t r a d e . adj. la o parte. (în prop.) to be on the ~ seat / bench a şedea / a sta ca pe ace / ghimpi. 2. . parte. din clipă în clipă. vară? 2. III. călcâiele. cu ardoare. can you let ape-man ['ejp'raasn]. (bot.nti'ju:njan] adj. to) (înv. 2. întrucâtva. arzător. (de unul) singur. nicidecum. (tel. gaura.) ill weeds grow anuria [o'njuaria] s. pe antitrade wind ['amti. ce. amer. 'sepi-] s. (în prop. they are not ~ the worse for it nu au avut (întru) purgativ.. aphasia [ee'fcizia. ori(şi)când. în loc de some) vreun.. nici una. II. aphonous ['asanas] adj.) maimuţă (Simia). ceva. tulburare. med. din cauza). (biol. în orice caz. (med.) apepsie. to act / to play the ~ a face pe ai (ceva) bani? 2.) coama acoperişului. nimic de suferit (din asta). anvil horn [~ ho:n] s.) indiferentism (mai ales religios). neastâmpăr. (în prop. piciorul nicovalei. 4. oricine. ~ iarba rea nu piere. pl. (med. vizor. cu prestări de servicii). frământare. casă cu apartamente de închiriat. în loc de some) vreunul. aforism. dor.) dorinţă. doreşte neapărat să se facă plăcut. ramură de corn de cerb. izolare. pi. care ţine mult să. anythingarian [~ 'gsorian] s. 1.) v. defel. (în prop. 'atf-] s. a p p a n a g e . a bate pe nicovală. v. indolenţă. about) îngrijat.) ceva. anything ['eniGirj] l. 2. (Ung. coşcodan. undeva.v. anxiously [-li] adv. aorta [ei'o:ta] s. (metal. anvil bed [~ 'bed] s. 1. apathy f'sepsOi] s. discuţie. în nici un fel. afirm. aforistic. (rar peior. întregi. casă cu anxious ['serjA/ss] adj. s. 1. adv.) anxietate. 3. interog. (înprop. cameră.treid wind] s. neg. take ~ you like ia tot (ceea) ce doreşti. (în prop. a'f-] s. at ~rate în orice caz. undeva. persoană afazică. eu nelinişte / îngrijorare / neastâmpăr. dar nu era apepsia [a'pepsia. a nu mai putea" apathetically [.) antithetically [laentiGetik^li] adv. ~ o f a door golul uşii. grozav. neg. câteva. plic cu fereastră (prin care se poate citi adresa). a question ~ o altă chestiune. corpul de armată au strai iano-neozeelandez (Primul Război antonym ['sentanim] s. maimuţăreală. despicătură. (în prop. (amer. neliniştit. <? (fam. 1. anyhows ['enihauz] adv. a n v i l b e d . antonomasia [ia?ntana'mei3Ja. cu nerăbdare. nici o. oricare. ciudăţenie. (de cumpărat) în orice prăvălie. he is a little better if ~ e puţin mai aphonic [a^'fonik. v.) apetal. deschidere. (în prop.) antisindical. indiferenţă. antonimie. to live in (furnished) ~s a locui într-un apartament mobilat. punct culminant. a n t i . nicovală.) încotrova. oricum. (ret.) cor de proteste / nemulţumiri. pe tapet. straşnic. a imita. are you going ~ next summer? te duci undeva la antitrust. creştet. nepăsare. în loc de somewhere) undeva. indiferent. indolent.) indiferentist (mai ales cu privire la religie). 1. în tot locul.) apartament. aphaeresis [seTiarisis. to be / to feel ~ about a fi îngrijat de. disociat. interog. aperitive [a'peritiv] s. anus ['einas] ş. în două. la o parte. (lat. iute. (med. II. anywhen l'enihwen] adv. 2. 3.) cu nimic. oriîncotro. (astron. a se simţi cam nu apex ['eipeks]. -sik] (lingv. can you find ~ excuse? poţi găsi vreo scuză?. (fr.) anurie.) nimic. plin de nelinişte sau de etaje. îngrijorare. în vreo parte. unele.a^pa'Setikali] adv.) apertură. împotriva trusturilor.) to make smb. doritor de. anywise ['eniwaiz] adv. nerăbdare (de. (peior.. 1. interog. not get in ~ n-am putut intra cu nici un chip. anvil insertion piece [~ in'sa:jpn pi:s] s. anvil-block [~ bbk] s. ştiu. prin antiteză. anvil chorus [~ iko. -/a] s. neastâmpăr. a nici un progres. cu nici un chip. to stand ~ a sta de o parte. adj.) v. apace [a'pcis] adv.) antitoxină. (fig. neg. afon.. sentinţă. (med. strâmbătură. antitrade ['aenti'treid] s. schimonoseală.) undeva. imitare. 2. vb.zefa'ristik] adj. deschizătură. întru nimic. vreo. a'ferisis] ş. to feel ~ a nu se simţi prea bine. la o anvil beak [~ 'bi:k[ s.) alimentare mediană. •. (ca) de maimuţă. a'f-] adj. nelinişte. neliniştit. 3. I haven't seen ~ n-am văzut pe nimeni. cornul nicovalei. (jig. aperitiv (băutură alcoolică). pretutindeni.) anucleat: / te-ajunge repede. 3. antitoxin ['snti'toksin] s.) afazic. (în prop. between hammer and ~ între ciocan şi nicovală. anyhow l'enihau] adv. 1. ~ from (în) afară de.. anyways ['eniweiz] adv. 1. v. fără a mai socoti. tr. antler ['sentlo1"] s. lost ~? ai pierdut ceva? 2. care doreşte să.) antium. (prov. 1. a se maimuţări. pierderea glasului. aşa şi-aşa. în loc de somebody) cineva.) nicovală (urechea internă). noapte neliniştită.

(electr. veşmânt. to make / to offer an ~ a cere/ a prezenta scuze. apostol. 1. culme. instalaţii. imitativ.. an ~ for a painting o pictură — dacă se poate numi aşa. (tehn.) apologet. ~ to the naked eye vizibil cu ochiul liber. apparent [3'paerant. vizibil. a consulta corpul electoral. (med. istorioară. cutezanţă. afectare.) aplazie. 2. prisăcărit. 2. apologue ['eepsbg. a găti. apolitic.) a face apel la (o instanţă superioară). a pune apostrof la. -tar] s. a preamări. aparat. 1. texte apocrife. (tehn.) apologetică.. (astron. (lingv.) apotemă. do these paintings ~to you? îţi plac aceste picturi? te interesează aceste picturi?. 3. 1. intr. apocrif. a(-şi) cerc scuze / iertare.) apoplexie. empiric.) a atrage. (înv. prerogativă. neîndoielnic. de cap de om. 3. ablaut. to ~ to the country a apela la popor. to ~ from a se lepăda de (credinţă etc. adv. a apoteoza. 2.) apanaj. apothecary [s'poGiksri] s. înşelător. a face apostazie.) apogeu.fdoz. scuză. aplasia [s'pleisia] s. a dizolva parlamentul şi a fixa noi alegeri. 2. a împodobi. maximă. these pictures do not ~ to me aceste tablouri nu mă atrag / nu-mi spun nimic. 1. apparatus criticus [~ 'kritikas] s. 2.) apocopă. geol. (mai ales înv. 2.) aparat. referitor la albine. to ~ from Philip drunk to Philip sober a ruga pe cineva să-şi schimbe hotărârea.) aporie. apostoliceşte. 3. a colour that ~s o culoare atrăgătoare.). to be seized / struck with ~ a fi lovit de apoplexie. la pupa. vădit. apiculture ['cipikAlt/3r] s. apostolesc. stupar. atribut. apical ['aspikpl. 2. culminare. (anat. şi poetic) I.) apical. a cita maxime / aforisme. limpede. apiarist ['eipiarist] s. apparatus [iaep3'rcit3s] s. for a word a cere scuze cuiva pentru o vorbă (nelalocul ei). 1. (jam. a-i plăcea (cuiva). apiece [3'pi:s| adv.) 1.) febră aftoasă.p3nid3] s. maşinărie. apoftegmă. adj. bucata.) apozemă. a posteriori. apodictic(al) i'spo'diktikfal)] adj. a clida. (fr. apivorous [ei'pivsras] adj. de apostrofă. scrieri apocrife. a posteriori [a?p^s. apostil(le) [a'postil] s.v. înfricoşător. apparent time [~ 'taim] s. (mineral. amer. (mar. maimuţăresc. cu prisosinţă. 4. aphtha faefBa]. (rel.) doză de aparat. apologize [3'pDtod3aiz] vb. 3. aşezare / trecere în rândul sfinţilor. apoop [3'pu:p] adj. apolog. 9ipl5(:)m şi pronunţia franceză] s.îefs'ristikali] adv. apotheme ['a:p3Gi:m] s. to ~ to arms a recurge la arme. a p o t h e m . sentinţă. găteli. orizont aparent. to ~ to smb. pedel. 3. 2. (rar) v.) a se adresa (cuiva). (rar) cuvântare. îngrozitor. a unei cauze etc. 1. apozem ['aspouzem] s. apostolic. apoteoză. 1. (jur. densitate aparentă. a p p a l l i n g ) . aphrodisian [i^frou'dizian. 1. apparent mass [~ 'mses] s. apărător. (folosit ca sg. utilaj. apian ['eipjan. apodous ['a3p3d3(:)s[ adj. (astron. II.) vizibilitate. pl. -teit] s. (tehn. chipurile. aparenţă.) plafon aparent. he was very — şi-a cerut mii de scuze. (bis. fantomă. 2. damblagiu. a p o d o u s . a omite (litere). aşezat în vârf. a p p a r e l l i n g (1). de apostrof. a se rlsti la. haine. 2. apparatus house [~ haus] s. de fiecare.) aplit. tr. (zool.) apanaj. apophyses [isi:z] s. (vet. podoabe. 2. (astron. 1. a cerc (fonduri etc. maimuţăreală. senzual. apices ['eipisi:z. (te/m. una. apoliticism [a'prîlitisizsm] s.. apocrypha [a'pokrifa] s. care susţine. a îmbrăca. intr. ivire. pl. apel. a apostrofa.) zi solară. aspou'Giousaiz] vb. aphtae ['sefBi:] s.) apofiză. a se adresa . voluptos. 1. 3. (med. apis ['eipis] s. a se lepăda de credinţă. apocryphal [a'pokrifol] adj. they had five shillings ~ aveau câte cinci şilingi fiecare / de cap. apotheosis [sip^Gi'ousis]. appanage [. apothecary's Latin [~z'lretin] s.) canonizare. instrument. (anat. aphorize ['aefsnaiz] vb. a(-i) surâde (cuiva). appallingly [-li] adv.pl.) limită (convenţională) de elasticitate. aplite ['eeplait] s. apparent output [~ 'autput] s. 1. (bot. lepădare de credinţă / religie. 1. apiculturist [. înfăţişare.) la vârf.) fiori sau alte podoabe cusute pe odăjdii.) apical. -paG-] s. groaznic etc. puşchca. o pictură ea vai de capul ei. spirit de imitaţie.) echipament (al unui vas). discipol. state ~ aparat de stat. apărare. appalling [3'po:Iin] adj. apicultural [ieipi'kAlt/pr3l] adj. aphthous fever ['îefttos Ti:v3r] s. apparent noon [~ 'nu:n] s. pl. renegat. (log. fabulă. 3. apostilă. 1. 1. to fall into an ~. tizană compusă. 2.) aplanatism. apostolically [rEepas'tDliksli] adj. abandonare (a unui principiu. apiculate [s'pikjulit] adj. (zool. latină stricată. perpendicularitate. care îşi cerc iertare / scuze.). (fig. (jig. a mişca (pe cineva).) tară frunze. 3. a recurge la. aftă. stafie. (înv. pop. pop. vădit. a p o t h e m . apparent elastic limit [~ i'hestik 'limit] s. apostolic(al) [»a?p3s'tolik(3l)] adj. A. aparatură. apostate [a'postit. -pian] adj.. discurs. a lua de martor (pe cineva). altitudine / înălţime aparentă.) to talk like an ~ a vorbi alandala. appal(I) [s'pDil] vb. (lingv. apărare. de apicultură. apoplexy ['aepaplcksi] s.). (fon. galimatias. înveşmântare. paralitic. (v. 1.) mărime / magnitudine aparentă. apicultor. părelnic.) farmacie.) a echipa. -loug] ş. apostat. (rar) a face apostolat. apolitism. 2. a proslăvi. evident.) febră aftoasă. 3.). de maimuţă. c) a atrage (pe cineva). a înveşmânta. maşină. 3.) contrafişă de aparate. 1. paralizie.) apogeu.) masă inertă aparentă. intr. apocaliptic.) putere aparentă. aparent.) apostrofă. monopol. a mişca. to become ~ a se vădi. tr.. (jur. v. (med. (rel. 1. apothecary's shop [~z'Jbp] s. (astron. apostolic. apparel [a'pasral] (mai ales înv. apparent horizon [~ ha'raizn] s. the World Peace Council's Appeal Apelul Consiliului Mondial al Partizanilor Păcii. a se scuza. apocalypse [a'pskalips] s. apparently [a'pasrantli] adv. echipament. tr. apostasy [a'postasi] s. trădător. (mar. podoabe. a p i a r i s t . respiratory ~ aparatul respirator. 2. (astron. apothegmatist [ispou'Qcgmatist] s. (tehn..) ~ for rectifying redresator. s. aforism. (fa/n. pe bucată. -psd3i] s. apparent ceiling [~ 'siilirj] s. 1.ti(3)ri'o:rai] adj.) care se hrăneşte cu albine. 2. prost. spre pupa. a-plenty [o'plenti] adv. 3. a face apel la. 3. de căciulă. berechet. aporia [s'poxis] s. apostrophize [a'p^strafaiz] vb. evident. (j/z. v.) apiculat. de albine. a domoli. five shillings ~ cinci şilingi bucata. a vorbi sau a scrie în aforisme. apishness [-nis] s. a deveni clar / limpede. apostleship [-/ip] s.) alternanţă (vocalică). îndrăzneală. (vet. 2. stupărit. intr.) aplanatic. 2. apologetical [-al] adj.) apodoza. sistem. 1. tupeu. apophthegm ['aepouGem.) aparat-uncaltă. apostolicesc. (med. 2.) caricatură.) amiază ecvatorială. aparenţă. siguranţă. (fig. adj. aparat critic.) albină (Apis mellifica). apostrophic [uepou'stmfik] s. proprietate exclusivă. to ~ to the facts a invoca faptele. apocalips. (tehn. certitudine. pensie viageră. B. 3. vb. aplomb. a zeifica. (fig. aspect. aparenţă. apariţie. pred. (bot. apothegm ['aspoGem] s. apostrof. (ret. 2. astron. zeificare. farmacist. papal.). apophysis [3'pofisis]. 1. tr. prisăcar. -'pear-] adj.eipi'kAlt/arist] s.Eepla'nîetik] adj. a înspăimânta. din abundenţă. groaznic. 1. în aforisme. (chim. s. nelegiuit. 2. spectru. s. 2. 'eip-] adj. apology [3'pobd3i] s. fam. adv. (mat.) apodictic. 'sep-] pl. 2. spiţerie. a înfricoşa. apparitor [s'pasrita:1". 3. (amer.v. surogat. intr. apparatus tool [~ tu:I] s. arătare. apiary l'cipisri] s. apodosis [3'p. apparelling [-in] s. pl. a îngrozi. vb. 1. b) (jur. apotheosize [s'psGiousaiz. 2. apodoses [-si:z] s. siguranţă de sine. prisacă.) real. apotheoses [isi:z] s. apicultură. a emoţiona. a p o p h t h e g m . (farm. 2. 2. uşier la o facultate. după câte s-ar părea.) din belşug. doctor.) echipare. 1. 2. apparent altitude [~ 'asltitju:d] s. 2. 1. 1. apparitional [ial] adj. to ~the thirst a potoli setea. 2. apothegmatic(al) [ia3pouGeg'ma3tik(ol)] adj. (ret. îmbrăcăminte.) a potoli. (av. (med.) (against) a face apel (împotriva). straie. afrodiziac. preamărire. propovăduitor. aforistic. apparent magnitude [a'pasrant 'mcegnitju:d] s. apparent density [~ 'densiti] s. to make an ~ to a face apel la. conciliant. idolatrizare. II. sprijinire.>d3sis]. (înv. apoplectic [laepa'plektik] adj. de la a p e x . (tehn. gătire. autor sau culegător de aforisme. apostrophe [a'postrafi] s. 1. apotecar. 1. direcţie perpendiculară.) spiţer. intr.pl.) apostol. (jur. 1. to ~ for a face un apel pentru. apicol. proslăvire. apparatus box [~ boks] s. (tehn. slugarnic.) a aduce (un proces) în faţa unei instanţe superioare. appeal [s'piil] I. stupină. spectral. apocalyptic(al) [sipoks'liptikfal)] adj. echipament. v. a face (pe cineva) să vibreze. -frs'd] adj. vorbire neînţeleasă. apparatus plug [~ pl\g] s.39 appeal aphoristically [. (geol. apocope [s'pokapi] s. caracter aparent. 2. aparent. găteli. aplanatism [la^pIa'nEetizam] s. fiecare.) apnee. tr. ucenic. apostolat. apolitical bcipa'litiksi] adj. simian. (vet. (med. apofonie. a cunoaşte voinţa ţării. apophony [a'poibni] s. to ~ to a) a apela la. (fiz. apostatize [a'pDstotaiz] vb.) apoplectic.a. aplanatic [. 2. 2. (mar. înspăimântător. susţinător. aphrodisiac [isefrou'diziask. slujbaş la un tribunal civil sau bisericesc.v. a aşeza / a trece în rândul sfinţilor. 1.) oră solară / siderală. muguct. dambla. apparentness [a'pa^rantnis] s. a acuza (pe cineva) mai ales de trădare. prostesc. apostrophism [s'postrafizsm] s. a invoca (cu acuz. fantomatic. aforistic. -fra'd-] adj. II. care apără. trădare. 2. apologetics [aipsbY^ctiks] s. apostolize [s'pnstalaiz] vb.) apologet. productivitate aparentă. (fiz. chemare. apologist [3'pDbd3ist] s. 1.) secţie de aparate. apologetic [sipolaV^ctik] I. împăciuitor. a ecre dreptate (cuiva). şijx>etic) 1. 3. vizibil. apothem ['sepoGem] s. apish ['eipt/1 adj. digestive ~ aparatul digestiv. nălucă.) vraci. aphyllous [s'fibs] adj. 4. improvizaţie. apparelment [-mant] s. 1.n. a deveni apostat.) greutate volumetrică.) timp adevărat. 2. to ~ to reason a face apel la raţiune.) ~ for regrinding dispozitiv de rodat. punct culminant. 2. apothema [a'poOims] s. aplomb ['sBpl5. apophthegmatize bzepc-'Gegmataiz] vb. (înv. 2. (entom. 1. heir ~ moştenitor real. . (ist. 4.) mărgăritărel.) 1. (mar. apostle [s'posl] s. apariţie.) fără picioare. aprod. de sus. apparition [laspa'ri/pn] s. (lat. (bis. a recurge la. apparent day [~ 'dei] s. apiarian [icipi'esrisn] adj. (mat. apogee ['aspoud3i:. neîndoios. appalto [9'pu:ltou] s. I am ~ed at you mă înspăimânţi. apodal [ 'aspsdpl] adj. apostazie. apn(o)ea [a3p'ni:a] s. (lingv. (bis. a p o l o g e t i c (I). 1. în aparenţă.) a canoniza.

them yet nu se zăresc încă. apple shell [~J"el] s. 3.) apendi(ce)ctomie. a p p e n d e c t o m y . I wish you a good appealingly [-irjli] adv. (o durere). apple water [~i\vo:t3r] s.) appearance [o'ptarons] s. v. care stârneşte pofta de mâncare. 2.) boala petelor cafenii. 8.) v.) the ~ is concealed under the teeth. care are poftă de mâncare. terenuri adiacente. aprobator. lacom (de).) afinitate. (/iz.) formaţie adventivă.) măr (Mains silvestris). (înv. potrivire.). aplicabilitate. appearable [o'piarebl] adj.) to upset smb. 1. appliance [a'plaians] s. the town has applause ]3'pta:z] s. apple grove [~grouv] s. adaos. (înv. to make an ~ to force appertaining [-irj] s. 1.) a good ~is the best sauce foamea e cel mai bun bucătar. a încânta. (mea'. ~ of discord mărul discordiei. append [a'pend] vb.) după aparenţe. 3. good ~ a avea o înfăţişare prezentabilă. viziune. (jur. (fig. to keep apple ['aspl] s.) vizibil. applicableness [-nis] s. s. apendice. 2. there is no ~ of it nici gând (de aşa ceva). apple butter [~ibAter] s. (mil. lumea aparenţelor. 3.) apendicită. a p p l e j a c k . s. a interveni. a avea credit san trecere la cineva. (arhit. apple dumpling [~id/vniplirj] s. as'p-. a potoli. appetizer [-or] s. apple pudding [~pudin[ s. b) (fig. 2. accesoriu. appearingly [-irjli] adv. 3. appendicectomy [a. appellate [a'pelit. emoţionant. (for) poftă. nălucă. apple-pie order [~ o:dor] s. II. (med. apărea pe scenă. appeasing [-ii]] adj. intr.) atracţie. refl. a-şi lua aerul de om nevinovat. to ~ on the stage a poftă de citit.) apendice (vermicular). înfăţişare. adj. a lega de. nuri. apetit sexual. ofertant. a se gudura. 2. 2. a p p e n d i x ) . (v. 2. 1. 1.) apelant. subsidiar. appendix [o'pendiks]. (sau cu dat. apple tart [~ta:t] s. persoană care aplaudă. (enlom. sexual ~ apetit sexual. a aplauda. apliks'biliti] s. jalbă.) ~ of Iove roşie. atrăgător. apetit. 2. aparenţă. a împăca. scării exterioare). 2.v. (amer. gust (de). a linişti. ~ comes with eating pofta vine mâncând. (fig. a round a very fine ~ from the sea privit dinspre mare. adj. (înv. (rar) aplicaţie. postulant. arătare. oraşul oferă o panoramă încântătoare. a fi de acord. 5. necesitate instinctivă (de a). (to) aplicabil (la).). (anat.) aplicare. 3. appendices f-disi:z] si appendixes [-diksiz] s. hasn't much ~ for me nu mă (prea) atrage muzica de felul acesta. nume. s. (amer. a-şi face apariţia. apendice (al unei cărţi etc. probabilitate. Court of Appeal Curte de Apel. aperceptiv. 2. 3. plăcintă sau tartă cu mere. supliment. a bate din palme. a satisface (curiozitatea). cu poftă.) care face apel. (amer. aspect. chestionar (în vederea angajării la lucru a cuiva). ivire. to put on the ~ of succes înşelător. to 7 by all ~(s) după toate semnele / b) dispus în trepte. prostii! appendant [-ant] I. application blank [~ blank] s. (amer. aplicabilitate. (jur. apple toddy [~itodi] s. persoană care aprobă. appendicular [ia. apple-polish ['a?pl<poli/[ vb. tânjind appealable [-3bl] adj. stage a-şi face debutul pe scenă. to make a small ~ at court a juca un rol neînsemnat la curte. appealer [-3r[ s. appellation [^pe'lei/an] s. application [ispli'kei/sn] s. a adăuga la. a incumba aplicaţie. (of.) magiun de mere. (amer. on ~ to adresând o cerere (cuiva). apetisant. 2. a apărea. 3.) v. (cu dat. 4. aplauze. ~ yourself for having got it te poţi felicita că l-ai căpătat.) ~s often deceive. împăciuitor. (sau ~to work) apperceptive [. appearing [-irj] s. punş de mere. an ~ a-şi face apariţia. cidru. ordine desăvârşită / exemplară. there is no ~ of appetizingly [-irjli] arfv. b) a dovedi. cidru.) apel. aparenţă. împăciuire etc.) măceş (Rosa canina). candidat. to make a a se felicita. reclamant. 1. mic adaos (v. an ~ for reading (/ur. 2. apercepţie. appellate court [~ 'ko:t[ s.. she is not of (a) very prepossessing ~ nu are applauder [-ar] s. mină. rar) apel. apple pie ['a?pl' pai] s.) pupila (ochiului). to save ~s. down with acomodabil. de ochii lumii. how did it ~ to you? cum ţi s-a părut? 4. to have a delicate / feeble appealingness [-irjnis] s.) [~so:s] I. to make an / one's ~. (y'ur. tortă sau plăcintă cu mere. (anat.ajps'sepjbn] s. 2. vino-ncoace. aplicare. his ~! jos cu el! appease [o'pi:z] vb. 2.) apariţie.) aperitiv.) parte secundară. (fig. you ~ to forget se pare că uiţi. tescovină de mere. appetition [ijepi'ti/an] s. dorinţă. a debuta. a aproba.'s credit (prov. planurile sau socotelile cuiva. (med. intr. (rar) apple scab [~ska.) împotriva căruia se poate face apel. dar găunos. at the ~ of the enemy la apariţia inamicului. 1. a se deduce. (fig. adaptare. sentimentală. o'plikoblj adj. (gram.) (to. of ~ ropot de aplauze. n-am poftă de mâncare. măr (fructul).) parte în proces. nălucire. tr. apetenţă. exprimat prin aplauze.) sfârcuri. apple thorn [~0o:n] s. to get an ~ a-i veni pofta de mâncare. appendage [-id3] s. adaos. farmec. interes. to ~ in the character of Othello a juca rolul lui Othello. frânare. I have no ~. calmant. (telm. appendectomy [ispsn'dektsm'i] s. biter/'. pi. 2. (for) care poate (după). apple sauce. a mulţumi.kt] adj. s. adj. conciliator. complezent. 1.. (bot. supliment.) de apel. 4. to make one's first ~ oh the applaud [s'pb:d] vb. fam. ai'p-J I. for. drept de apel.) a se da bine pe lângă cineva. pecete). C. a se ivi.). înşelătoare. a ogoi. appctent ['aepitent] adj.) ciumăfaie (Datura stramonium). apple brandy Hbrasndi] s. jalbă.ajpo'septiv] adj. (to) apartenenţă (la). (bot. poftă. fi tras la răspundere (pentru). poftă (de). denumire. a se prezenta. (jur. carte etc. I have the ~of a wolf mi-e o foame de lup. (chim. on) pendinte (de). (fig. a se publica. (boi. (yur. appetizing [-irj] adj. (fig. anex. b) (fig. fermecător. 1. 2.aîps'teinj vb.) păduche de frunză (Aphis mali). up ~s a salva aparenţele. jur. a pune cuiva beţe în roate. 2. a preţui. apariţie. vedere. 2. appetized [-d[ adj. stimulent pentru pofta de mâncare. aer. pătlăgică (Solatium lycopersicum).) to bind over to ~ a obiiga să se prezinte în facă poftă de mâncare. appendent [a'pendant] adj. ~ of the eye a) (anat. 3. pornire instinctivă. sârguinţă. B. entuziasm.) reclamant. s. 1. 1. to make ~ a) a face să apară. poftă. it ~s from this reiese de aici. supunere. (filoz. petiţionar. sete (de). apple orchard [~o:t/od] s. 5. accesoriu. dispozitiv. 1. tr.) măr (Mains sp. 2. (jur. (v. a uşura.) gutui (Cydonia oblonga). ~s are deceptive / deceitful aparenţele înşală. (bot. applicable ['sepliksbl. adaptare. a lăuda. 2. 4. . poftă (de mâncare). rugător. to judge by outward ~s judecând după aparenţe. faţa unei instanţe. (fam. a nota. verde deschis. 1. petiţie. corp. emoţionant. cerere.) aprobare. appendicitis [sipendi'saitis] s.(psili. 3. (sl. culesul merelor. cerere. (zool. apperceive [isps'sirv] vb.) găluşcă sau colţunaş cu mere. II. (bot. a potoli (setea. (uiv. (biol. 4. fleacuri. a arăta. (prov. chef (de). to have an ~ a avea poftă de mâncare. apendice. ataşat la. as far as ~s go. (sl. apel. 7. caracter rugător etc. a (se) părea. acomodare. rugăminte. b) a atârna / a agăţa / a suspenda de. solicitare. tr. ivire. (jur. (zool. (mai ales la pl.) innocence a face pe inocentul. mai e ca noi!. a p p e a l i n g ) . appellee [ispi'li:] s. apple cheese [~tfi:z] s. nume. 1. a p p e a s e ) .) complezenţă. 1. a aplauda. i/itr.pin'dikjubr| adj. pl. pomorum). (yur. to have ~ a atrage. împăciuitor. liniştitor. gutuie. de la a p p e n d i x . baliverne. at first ~ la prima vedere. apple drink [~ drink] s. chemare. ~ to / on atârnat de. b) ne distrăm grozav. (inv. minunat. (o scrisoare. livadă de meri. anexă. acoperiş cu o apă (deasupra applicant ['îepliksnt! s. potrivit.) acoperiş cu o singură pantă. it will sharpen your ~ asta o să-ţi a se înfăţişa. (rar bot. folosire. appendicle [o'pendikal] s. tr. 1. (bot. appertain [. îndatorire. 3. to lose one's ~ a nu avea poftă de mâncare. a ostoi apple-cheeked [~t/i. apple curculio [~ k9:'kju:ljou] s. ~ for pardon cerere de graţiere. she made an ~ to his honour făcu apel la onoarea lui. 2. o înfăţişare prea atrăgătoare. my ~ fails me appealing [-in] adj. a p e n d a n t .after) dorinţă puternică. bot. a p p e t e n c e . 1: apariţie. appendices [-isi:z] pl. rugător.) apendicular.) melc de baltă (Ampullaria). ar părea.appealable 40 (cuiva). aplicare. căruţă cu mere. a aplica (o ştampilă. purtare. ■ apple tree [~tri:] s.) a observa. 3. (filoz. 6. 4. 2. aparat. A. a reieşi. (of. a alina. tr. atrăgător. applecart [~ka:t] s. laudă. nomenclatură. pacificator. administrare (a unui medicament). gustos. / poor / weak ~ a nu (prea) avea poftă de mâncare.) to ~ for the defendant a susţine apărarea (într-un proces).) ~s and pears a) scară. aplecare (spre). 1. 1.b] s. mişcător. clădiri secundare. a aproba.'s ~ a strica sau a încurca appeasable [a'pi:z3bl] adj. de apel. 1. 3. chemător.) trup. liniştire. strigare. after) doritor (de). organ extern. râvnitor (după). zeamă de mere. appetite ['aepitait] s. appellor [o'petar] s. (jur. aparenţă.) însoţitor. 2. 2. appellative ['apelativ.) how we ~s swim! a) suntem grozavi noi! cine semn. rugător. instrument. 1. fenomen. appel [a'pel] s. for. foamea). that sort of music appetency ['aîpitansi] s.) intimat (înaintea unei curii de apel). 2. a i se face foame. for ~?s sake pentru a salva aparenţele. to ~ to a aparţine de. ~of brake apperception [. budincă cu mere. titlu. petiţie. appellant [-out] I. 2. to ~ to a) a ataşa la / de. appentice [o'pentis] s. interesant. livadă de meri.). solicitant. applicability [ispliks'biliti.) a percepe. (for) înclinaţie. l. probabilităţile. apelant. applesauce (amer. dorinţă (de. publicare. care poate fi liniştit / calm. apariţie. de a).) apple-green [~gri:n] adj. a compărea.) student zelos. apple jack [~d3a3k] s. 2.) atracţie.) sferă a unei noţiuni. a se arăta. (sl. II.) aparenţă. accesoriu anexă. a ţine de. 4. a rezulta. mişcător. a apărea.) gărgăriţa florilor de măr (Antltononus appeaser [-3'] s.) lumina ochilor. (yur. (bot. ~! poftă bună!. II. fam. a se crede / a se socoti fericit. nimerit (pentru). -leit] adj. a man of respectable ~ un om prezentabil. potolire. flămând. will you ~ to the summons? te prezinţi la citaţie?. 2. apple aphis [~'eifis. to ~ in smb. appeasement [-nwnt] s. 3. 1. (rar) (for) a aţâţa pofta (cuiva) (de). intr. aplicare. instinct. r appear [n'pio ] vb.pendi'scktsmi] s. 1. apple rose [~rouz] s. a face apel la forţă. cu obrajii bucălaţi şi rumeni. aplicarea frânei. 6. appcarer [-sr] s. recurs. a da / a face impresia: strange as it may ~ oricât de ciudat appetize ['fepitaiz] vb. 1. a storm of ~ (ropot de) aplauze furtunoase. a anexa la apple quince [~kwins] s.) rachiu de mere. the ~ of Sodom a) măr frumos. exterior. dulcegărie dependinţe. apple harvest [~iha:yist] s. apetit. 1. pl. (jur. (amer. appetence ['aîptons] s. 1. '<ef-] s. a calma. there is every ~ of (its going to) rain după toate probabilităţile / semnele va ploua.) curte de apel.) nume comun. înfăţişare applausive [i>'pb:siv] adj. după câte s-ar părea. apelativ. 2. to put in apetisant. aiureli. 2. adaos. 1. 3. apelativ. (amer. 4.). 1. vorbe goale.

B. mobilă. a concepe. 2. appog(g)iatura [a. 2. s. oficiu. tr. 2.) designarc. pl. (av. 3. appointment [a'paintmant] s. alăturat. (Jr. 6. approach track [~ trsek] ş.). 4. a aplica (o semnătura etc. applied chemistry [~ 'kemistri] s. idee. A. a folosi. (fig. appointed [iid] adj. aprobator. arestare. afabil. tr. a mulţumi. a se teme de. părere. sesizare. (rar) v. 1. appreciable [apri:/iabl] adj. început. (jig. confirmare. gata / dispus / bucuros să accepte (o propunere etc.) (pe). preţuire. 1. -si'ci-] s. appraisal [a'preizal] s. sesizabil. care recunoaşte. avansuri. o chestiune etc. 1. 1. applied stress [~ 'stres] s. (înv.) încercare. appro [a'prou]s. a prinde. tratarea etc.). they ~ed him a meeting i-au fixat o întrevedere / o întâlnire. 2. consimţământ. nou numit. -kat-j adj. apreciabil. a preţui. de apoziţie. a hotărî cu privire la. aproximaţie.). at the ~ed time la ora fixată. II. not in an(y) ~degree într-o măsură neînsemnată. tr. (adesea pi. a respecta.).). 1. frică. 3. 3. repartizare (proporţională). tr. applied ornament [~ 'omamant] s. a judeca sau a stabili valoarea (cu gen. a p p r a i s e .) copulă. a evalua. 4. 2. 1. a începe o discuţie cu. a împărţi.). -'tuara] ş. nelinişte. 3. apreciere.) clină mobilă. ~'s indentures certificat de ucenicie. tr. mobilier. a nu-i fi frică de. a pricepe. recunoştinţă. (amer. deştept. to ~ a poultice a pune / a aplica o cataplasmă. broderie aplicată. neîncrezător. perceptibil. (amer. 2 apprize' vb. priceput (la). 2. care se pricepe (la). (înv. stabilire a numărului de reprezentanţi (într-un organ legislativ etc. accesibil. 5. they ~ed him to a professorship a fost numit profesor. apprenticeship [-/ip] s.) apoziţie. a contrasta. ucenicie. chimie aplicată. a fi aproximativ la fel. 1. to ~ to a) a se aplica (cu dat. (with) a înzestra. apprehend [. approbate ['asprabcit] vb. 3. appropriable [a'proupriabl] adj (to) aplicabil la.) apropiere. a stima. approachability [oiprout/a'bility. sesizabil. a recunoaşte (înţelesul etc. apprehensiveness [-nis] s. 2. 1. 2. 6. 3. apreciabil. a stabili. dispoziţie. a repartiza (în mod proporţional). juxtapunere. evaluator. utilizabil (la). (sau cu dat. novice. a presupune. învecinat. to ~ for a înainta o cerere pentru (un post etc. a înştiinţa. 2. care poate fi folosit (la. 4. to ~ oneself to a se strădui să. evaluabil. a aplica. a se aplica. aplicat. 2. to ~ colours a deosebi culorile. persoană capabilă să aprecieze. a echipa. (gram. art ~ cunoaşterea artei. a hotărî. apportionment [-mant] s. drum de'acces. 6. 2. afabilitate. apprehensible [izepri'hensabl] adj.) efort aplicat. a înţelege. tr. întâlnire. mărire / urcare / ridicare a valorii.) tranşee / şanţuri prin care se apropie inamicul. a strânge laolaltă. agerime. approach [a'prout/] I. a se nelinişti la gândul că (sau cu gen. accesibilitate. 2. a se informa la. tr. appointable [-abl] adj. (destul de) mare.). appreciation [a. a aduce cu. to break an ~ a nu veni la întâlnire. pricepere. (fig. appointive [a'paintiv] adj. post. apucare. (rar) prindere. 3. pl. începător. a da la ucenicie. tr. to have no ~ of a nu se teme de. perspicacitate. appreciative [a'pri:/iativ. expert (în stabilirea valorii). to ~ one's time a-şi împărţi timpul (cu socoteală. apreciez bunăvoinţa dvs. 5. punere. înţelegere. a gusta (muzica etc. considerabil. apreciere. apprecate ['seprikcit] vb. 1. poruncă. pricepere. leafă. 1. 2. -bat-] adj. a-şi închipui. 2. 2. 3.) on ~ v. 5. approach flight [~ flait] s. 1.) teamă. apropiat. -la-] s. 7 ani). aprobare. 6. 2.pri:/i'ci/pn. to look ~ a încuviinţa cu privirea. a-i fi teamă. (Jig. preţuitor. B. decenţă. apreciere. persoană numită. to ~ at a se interesa la. the night is ~ing vine noaptea. 3. agerime a minţii. I ~ed him on the matter m-am adresat lui în această chestiune. 3. ratificare. ucenicie (odinioară. I a m ~ o f mă tem de.1. to ~ danger a se teme de un pericol. by ~ofcu asentimentul /cu consimţământul (cu gen. apportion [a'po:/an] vb. applied [a'plaid] adj. a fi valabil. viitor. comprehensibilitate. 1. a râvni. a aprecia. (rar) a aproba. (înv. he holds no ~nu deţine nici o funcţie.). intr. apreciere.) apoziţional. randevu. abordare. (jig. a pune. as an ~ to a da pe cineva în ucenicie la. you cannot ~ Shakespeare without a sound knowledge of modern English nu te poţi încumeta să-1 citeşti sau să-1 înţelegi pe Shakespeare fără o cunoaştere temeinică a englezei moderne. 4. temător. estimare. a se potrivi cu (sau cu dat. potrivit. persoană care apreciază. II. (Jig. 4. a se sili să. appraisement [-mant] s. 1.) aplicaţie. all the ~es to the town were guarded toate drumurile spre oraş erau păzite. a aprecia. quick of ~ ager la minte. applique [a. a (rc)cunoaştc. 4. desemnare (într-o funcţie). -ati] s.) aplică. 1. alăturare. this rule does not always ~ regula aceasta nu se aplică întotdeauna. apprehensibility ['spriihensa'biliti. care poate fi aplicat / pus în aplicare. a ţine scama de. 3.) încercare. a cantităţii). tr. echipat. (ferov. I shall ~ someone to do it o să numesc pe cineva ca(rc) să facă asta. a pune frâna. 2. ~ of capital ridicarea valorii unui capital. a preţui. care se apropie. a se apropia. competenţă. 2. 5. (gram.) numit.) a dori. (tehn. şi intr. în mod raţional). apprehension [isepri'hen/pn] s. applied geology [~ d3i'olad3i] ş. aprobator. utilaj. tr. appropinquate [laeprou'pirjkweit] vb. 2.) apogiatură.) midnight ~s numiri făcute de guvern spre sfârşitul perioadei de guvernare. -Eepain'ti:] s. 1. a fixa. caracter perceptibil sau inteligibil. a p p r e c i a t i v e . stabilit. evaluare. a încuviinţa. . apropiere. approach road [~ roud] s. perceptibil. 2. recunoaştere. evaluabil. slujbă. a încunoştiinţa. intr.) lumină de intrare. împărţire. apposable [se'pouzabl] adj. a prinde. intr. 1.) salariu. a distribui. apply [a'plai] vb. asemănare. a se apropia de. B. estimare. to ~ to a intra în relaţii cu. a pune în practică. aplicabil. stabilire. abordabil (sifig. a încerca să. aplicabil.) a hotărî asupra. ~ to. a creşte în valoare. a repartiza.'s ~ a se bucura de aprobarea cuiva. 1.) localizator (de radiaţii). tr. a p p r o . articles of ~ condiţiile contractului dintre ucenic şi patron. 4. judecător. vb. appreciate [a'pri:/ieit. a fi cam / aproximativ la fel cu. a fi valabil pentru.) apoziţional.). aplicare. apreciator. 3.) a semăna cu. to article smb. (înaltă) preţuire. II. blanchct. (înv. refl. 2. asentiment. appoint [a'paint] vb. 8. a se folosi la / pentru.) (mod de) abordare. (fiz. distribuire.) altoire prin apropiere. nimerit. a fixa (valoarea sau cantitatea). teamă. grijă. -/ieitiv] adj. ager la minte. a se adresa (cuiva). approaching [a'prout/in] adj. 7. 1. care poate fi numit (într-un post). tr. (of) capabil de a aprecia (cu acuz. he is easy of ~ c un om de care te poţi apropia. this rule applies to all această regulă se aplică tuturor. numit (într-o funcţie). a prevedea (eu). înzestrat.fixare(a valorii.) 2. inteligibil. appraisable [a'preizabl] adj. solicitare. însărcinare. învăţăcel. s. a folosi. a da aprobator din cap. 1.) a (se) apropia. (jur. a stabili. algoritm. 1. apreciator. applicator ['sepii keitai] s. acces.fig. accesibilitate (sifig. a presa. applicative ['asplikcitiv. mai rar a'pri:sieit] vb. opinie. a băga ucenic. (jur.) presc. 5.'pli:kci] s. A. A. sancţionare. căi de acces. (re)cunoaştere. decret. B. cu teamă / frică. caracter abordabil (şijig-) approachable [a'proutjabl] adj. luarea măsurilor preliminare.) învăţătură. 1. to put / to bind smb.) zbor de apropiere. a face un demers pe lângă. pi. echipament. geologie aplicată. a numi (într-un post). (înv. (amer. a se teme. bună-cuviinţă. a aloca. a aprecia (la justa valoare). ţr. a vorbi cu. appraiser [a'prciza1"] s. (muz. 6. a pune în ordine. intr. apprize2 vb. applicatory ['seplikateri] adj. s. a recurge / a apela la. instrument. (înv. 3. 5. apposition fsepa'zi/^n] s. appress [a'pres] vb.) a întări. (fig. I applied to him for information m-am adresat lui pentru informaţii. apprecîativeness [-nis] s.). 2. preţuire. (log.). I ~ your kindness vă mulţumesc / vă sunt recunoscător pentru amabilitate. C. practic. 2. (to) numire. aplicabil. 2. appose [se'pouz] vb. ucenic. (ec. oportun.). atacare. approbatory ['seproubcitari. a căpăta aprobarea / încuviinţarea cuiva. 1. is he ~d to a trade? învaţă vreo meserie? apprenticement [-mant] s. mai rar -sieit-] s.Eepri'hcnd] vb. a rândui.) a-şi mări valoarea. se lasă întunericul. a estima. a sesiza. appositional [-al] adj. a aprecia. aprehensiune. 1. a se apropia de. încuviinţare. (mil. propuneri. 2. (înv.) moştenitor care poate transfera asupra altei persoane uzufructul proprietăţii sale. 2. evaluare. persoană cu care s-a stabilit o întâlnire. to ~ a rule a aplica o regulă. (amer.). taxator.) a mări preţul (cu gen. a se pune pe. 1. a informa.) v. 4. apropiere. dull / slow of ~ greu de cap. 2. a lua măsurile preliminare în vederea (cu gen. to nod ~ a încuviinţa cu capul. 2.) a pune temeliile. appreciator [a'pri:/ieitar. desemnat prin numire (într-o funcţie).) apoziţie. a juxtapune. a da de ştire (cuiva). appositeness [-nis] s.). (arhit. v. 1. approach light [a'prout/ lait] s. (gram. v. to ~ the necessity a ţine scama de / a recunoaşte necesitatea. 1.) a apuca. persoană competentă. vb. a ataca (un subiect. to meet smb. he is not out of his ~ nu şi-a terminat ucenicia. a deosebi. (înv. a se apropia. apprehensive [. 2. inteligent.) a face un demers pe lângă. approach flap [a'prout/ fieep] s. 2. a pune alături. a aloca. înţelegere. afirecunoscător pentru.aepri'hcnsiv] adj. 1.) a avea contact sexual cu. a aplica. apposite ['aepazit] adj. appointor [a'painta1"] s. 3. we made an ~ for tomorrow nc-am dat întâlnire pe mâine. 1. 5.). a recunoaşte. a aprecia.). probă. de recunoaştere (a meritelor etc. approachableness [-nis] ş.de la a p p r o b a t i o n sau a p p r o v a l . when can I ~ him? când pot vorbi cu ci?. (putere de) înţelegere. aplicat. aprobativ. neîncredere. tr.). 7. (av. it was ~ed that s-a hotărât ea. Napoleon's ~es were declined by Kutuzov Kutuzov a respins încercarea lui Napoleon de a intra în tratative. s-a stabilit ca. Western ~es căi maritime de acces spre Anglia pe Oceanul Atlantic. vecinătate. apprentice [a'prcntis] I. I am ~ that mi-e teamă că. A. 1. appointee [apoin'ti:. a începe (studierea. 3. formular de cerere. approbation [isepra'bci/an] s. ordin. to keep an ~ a veni la întâlnire. 7. înseninat. realizabil. o n ~ c u dreptul de a se înapoia marfa. apreciator. to be under the ~ of a tremura / a-i fi teamă pentru. a aprecia. -/icit-] adj.(ec. practic. acces. (înv. a aresta.41 appropriable application form [~ fo:m] s. a presimţi (ceva rău). evaluare.). approach grafting [~ igra:ftirj] s. (gram. tr. capacitate de a aprecia. a destina.) a aborda. appositive [a'pazitiv] adj. (to) a pune. 3. putere de înţelegere. care poate fi apreciat. concepţie. (bot. to ~ the brake a frâna. care poate fi fixat / stabilit. a întruni. apprehensively [-li] adv. (înv. apprise [a'praiz] vb. appreciatory [a'pri:/iatari. (teltn. a se apuca de. 4. tr. a p p r i z e 1 . calc. a desemna. practic. a sancţiona. funcţie. b) a se adresa (cuiva). a evalua. appraise [a'prciz] vb. apreciabil.) a semăna. ageamiu. numire. pentru). a preţui. (fîg. to make an ~ of a-şi forma o idee dc(spre). 1. a meni. 1. appredicate [a'predikeit] s. acces. a p p r e n t i c e s h i p .) linie de acces.podsa'tjuara. ~of a seal aplicare /punere a sigiliului.

appulsive [a'pAlsiv] adj. luare în consideraţie. lăudabil. confirmare. aquîculture ['cikwikAltJV] s. (fig. rampă. aqueduct. aptness f'septnis] s. 1. (prese. proprietate. 1. adj. gumă arabică. Arabian camel [~ 'ksemol] s. acvatinta. înapoia marfa). apsis [''sepsis].) strat sau orizont acvifer.v. a încerca. aquamarine [isekwomo'rim] s. aprobator. deosebit. (zool. care dă târcoale. poclit. lichid apos. 1. aptly ['aeptli] adv. aevaforte. April-fool [~ Tu:l] vb. arab of the gutter copil al străzii. (geol. a accepta. appropriation-in-aid [~ in'eid] s. destoinic. s. adj. v.) grafit coloidal. (gram. rej?. c) care poate să. în stare să. II.tis] s. (mat. he ~d himself a good pianist s-a dovedit a fi un bun pianist. (bis. adj.) apă regală.) apriorism. potrivit. II. particular. şcoală pentru delincvenţii minori (subvenţionată de stat). (rar) apozitate. 2. aptitude ['a3ptitju:d[ s. aprilie. Aprilesque [icipri'lcsk] adj. 4. aquariums [iriomz] saw aquaria [iria] s. apronful [-ful] s. a reproduce în acvatinta. approval [s'pruivsl] ş. a se arăta. aparatură. (mai ales pi. pred. coniac. aquafortist ['a?kwo'fo:tist[ s. arabesc(ă). -priot-] adj. destoinic. (teatru) avanscena. appurtenant [o'po:tinont] I. colectare.) apraxic.) acvamarin. aquaplane f'Eekwoplein] I. apron plain [~ plein] s. (înv. beauty that ~s perfection frumuseţe care se apropie de perfecţiune.) care nu are membre (aripi(oare) sau picioare).) to be tied / pinned to one's wife's ~s a) a fi sub papuc. acvatic. II.şi semn al zodiacului). an ~ remark o remarcă potrivită.) apterigotă. potrivit. a semăna cu. destinaţie. approver [o'pru:vor] s. însuşire.) sedimentar. oportun. acvicultură. er (numele literei „r"). un şorţ (plin de fructe etc. a colecta. caisă. cu şorţ etc. a-purpose [o'pcv. s. poligr. maur. pasărea kiwi (Apteryx australis). aquatic [s'kwa?tik.appropriate 42 appropriate I. Aquarius [o'kwsorios] s. C. apricot tree [~tri:] s. (//loz. impuls. II. (zool. (limba) arabă. by ~ c u aproximaţie. halima. 1. -pi-] adj. a se apropia. 1.) soluţie apoasă. vb. apropiere. 9. aqua ['askwa] s. (zool. a primi aprobarea.) apirexie. (rar) a corobora. tr.) vultur. acvatic. păcălit de 1 Aprilie.) canal. Arabian bird [~ 'bo:d] s. apse [asps] s. apron ['eipran] s. acvilin. coş (de trăsură). approximative [o'proksimotiv] adj. adecvat. a priori. alocare. 1.) furnituri. (în Orient) haraba. piscicultura. la tanc. (constr. pl. to ~ of a aproba. B. an ~ quotation un citat bine ales. berii de culoare albastră şau verzuie. subsidiu. appropriating brush [o'prouprieitin.(bot. şcoală de reeducare. (telm. bot. (entom. instrumente. araba [£e'ra:bo] s. talent (pentru. aproximativ. aproximaţie. [o'proksimeit] vb.) animal şau plantă acvatică. şorţ.) aptere. aquila ['askwito] s. prelungire. (poetic) tinereţe. a rezerva. 2.) aplicaţie.) white ~ târfă. [o'proupriit] adj. de acvilă. aquiline ['ajkwilain] adj. moment potrivit.) sport acvatic / nautic. ~ of capabil. Arabicize [o'ra. aqueous humour [~ . a păcăli de 1 Aprilie. (chim. (sl. apeduct. anume. conduct. apriorist i'eipriorist] s. v. bun pentru. ♦ street arab. apsides [a?p'saidi:z] s. a face proba (cu gen. approved school [~ 'sku:l] s. îndemânatic. la). (for) aptitudine. aqua-vitae ['akwg 'vcitij s. la timp. nimerit. aqueous ['eikwios. v. appropriation [a'prouprieij^n] s. 2.) calcul acoperitor. April ['ciprd] s. 1. [o'proksimit] adj. B. (mai ales hi farmacie) 1. arabesque [izers'besk] I.) I. 8. înclinaţie. apropos ['a3propou] (fr. coroiat. dăruire.. cifre arabice. nimerit. v. (arhit. Prier.) roci sedimentare. a p r i c o t (1).' ] ş. încuviinţare. gumă arabică. tăblie. dependinţă. (jvg. apos. appurtenance [o'po:tinans[ s. approximation [oiproksi'meij^n] s. Arabian Nights [. (sau pl. 2. (rar) v. sumă / cifră aproximativă / foarte apropiată. pulsometru. appropriator [3'proupri'eit9r] s. a fi mulţumit de. 2. acid azotic concentrat. fantastic. 6. 1. 1. II. apt. aparţincre. Trai'o:-[ s. repartizare. cercetare. 2.) patrafir. aquatinta [reikwo'tinto] s. s. 2. aproned [-d] adj. (arte) acuarelist. II. cu aproximaţie. tr. (rar) de aprilie. 2. (gram. a destina. a aproba. pe bună dreptate. bărbat sub papucul nevestei. prostituată. avânt. 2. anexă. appropriateness [-nis] s. de apă. (fiziol.) a se apropia de. apron husband ['eipron ihAzband] s. A r a b i a n f i g u r e s . aquarelle [la^kwo'rel] ş. 4.) perie colectoare. respirator submarin. ~ at priceput Ia. ar [a:r] s. dependent. accesoriu. potrivit. [o'prouprieit] vb. 1. 1. păcăleală de 1 Aprilie. Arabic gum [~ 'gAmJ s. aquadag fsekwodseg] s. he is ~to succeed s-ar putea să izbutească. he set the whole house ~ făcu să tremure toată casa.) dromader (Camelus dromedarius). 'eikwous] adj. v.) afebril. 2.adv. (arte) acuarelă. apyrous [ei'pairas] adj. paravan. aproape. a fi aproximativ la fel. contiguu.) scut. acvamarin (culoare). a meni. expus la. (geol. II. papuc. a privi cu ochi buni. a q u a t i c (I). a se dovedi. v. II.ci prai'oriti] s. fenix. 7. ş. gravură cu apă tare. s. acaparator. pe care se face plajă. dobândire. a fi aproape de. adj. conductă de apă. aprioric. adj. bizar. a aloca. 3. la). pl. proiect de lege pentru (anumite) alocaţii bugetare. de culoarea caisei. (şl. 3. propriu. such statements are ~ to mislead astfel de afirmaţii pot induce lesne în eroare. he very ~ remarks that are perfectă dreptate când observă că. to ~ to a se apropia de. astron. a-quiver [9'kwiv9r] adv. II. arab. (with) (jam. aquatint ['zekwgtint] (arte.) vale de eroziune. apropiat. 1. a semăna (cu). tr. II.) platformă în faţa hangarului. (mar. arab. 2. to submit for ~ a supune spre aprobare. accesoriu. 3.) ~ to tipple aplecat spre beţie. aprowl [s'praul] adj. de apă. pornire. 1. apă. bine ales. April fool [~ fu:l] s. he is ~at arithmetic se pricepe Ia aritmetică. a apropia de. aprioritate. circa.sio] s.) accesoriu. a confirma.) tremurând (de). aprioristic [icipria'ristik] adj. apriority [. April Fools' Day [—z dei] s. a q u a t i n t (I). ~ (with) a se apropia (de). b) predispus la. oportun. apterygial [. aquose [o'kwous. dotaţie. adj.) pod-apeduct. apărător. 2. approved society [~ ss'saiati] s. ignifug. A. persoană care lucrează cu aevaforte. persoană care aprobă. ratificat. 3. arabic.kwo'f:v. acvilin. in/r. menire. approve [o'pru:v] vb. a hărăzi. to meet with ~. aptote ['aiptout] ş. apartenenţă. 3. 3. apă tare. a aduna. s. apriorism ['eipri'o:rizpm. a q u e o u s (1). (fam. cal arab (pur sânge). haimana. de aprobat. (mineral. Appropriation Bill [~ bil] s. approvable [o'prmvobl] adj. A. din ceea ce este mai înainte. (fig. tr.£ept9'rid3i9l] adj. oportun. 2. approving [o'pru:virj] adj. 3. care caută să facă avere. -bian] I. ziua păcălelilor. recunoscut.) Vărsătorul (constelaţie. aptotic [asp'totik] adj. alocaţie (de fonduri). aquatical [-ol] adj. (psihiatrie) aprosexie. Arabian figures [~ 'figsz] s. gravor.). a autentifica. apropo de asta. în linii mari. pi. 'a. apt [sept] adj. stimulator.) I. 2. aproximativ. a p t i t u d c . 2. confirmat.) cais (Primus armeniaca). 'a: pri'o:ri] (lat. (filoz. 1. ~ to a) capabil de (a).) dinadins. I cannot ~ of his marrying so young nu aprob faptul că s-a însurat atât de tânăr. apyretic [-aepai'retik. încercat. 'brAj"] ş. approximate calculation [~ -kzelkju'lei/n] s. 2. -wot-] I.) apterix. cam. acaparator. 2. aprosexia [i^eprou'scksia] s. aparat cu oxigeri pentru înotul subacvatic. arab.) a proba. adj. (geol. II. aqueous solution [~ so'lu:/3n] s.) bazin de amortizare. apterous ['asptaras] adj. arabajee [i2eru:b3'd3i:j s. în linii mari. casă de ajutor reciproc.k-] adj. aptera [sep'tioro] s. acvariu. s. la tanc. strângere. a judeca favorabil. appropriative [s'proupricitiv. a strânge.) checkered ~ bărbier. cu apă. 1. 1. (geol.) apter.)l. arab. aqualung ['cekwaUrj] s. 1. a încuviinţa. ~ of this fiindcă veni vorba de asta. April fish ['eiprel'fi/j ş.bisaiz[ vb. 1. aprobator. (fam. „O mie şi una de nopţi". (în Orient) harabagiu. a priori ['ei prai'o:rai. pictor de acuarele. la locul său. appulse [a'pAls] s. 1. şiret de şorţ. on ~ de probă (cu dreptul de a se. pl. acvilă (Aquila). propriu. a se afirma ca.) absidă. 2. a p h t h a . 1. saturat cu apă.) bărbat cu nasul în oale. (av. 2. aproximativ. Arab ['asrobj s. apyrexia [ia3pi'rek.. just. Arabic figures [~ Tigoz] s.'naits] s. (pop. aqueous rocks [~ n>ks] s. a-şi apropria. (chim. apraxia [a'prasksiaf s. a dobândi. aprobare. aplecare. aqua regia ['eekwo rri:d3io] s. (zool. pajură. 2. apricot ['eiprikot] I. on appro). 1. apropiere. (med. (entom. in/r. aqueduct bridge [~ brid3l s. to receive ~ a Fi aprobat. 3. însuşire. scândură lată. (hidr. a p s e .) umoare apoasă. (chim. 2.pl. 2. apterygote [sep'terigout. aplecat spre. anex. (geol. de vultur. aqueousness ['eikwiasnis. arăbesc. tr. a-şi însuşi. caracter adecvat. care stă la pândă.) acvifer. Arabic ['asrabik] I.) substantiv. predispoziţie (pentru).) contraetravă.hjunno1"] ş. vb. cuvenit. înclinat să. brought up at his mother's ~ crescut în fustele mamei. la timp. aprobat.pl. ~in capabil de. apron string [~ strig] s. (mine) şorţ. b) a se ţine de fusta nevestei. s. 'xk-j s. aquifer [!a?kwifar] s. (telm. 2. 2. 5. intr a face plajă pe o astfel de scândură. înzestrare. 4. fiindcă veni vorba de / despre. oil has an ~ to burn petrolul arc proprietatea de a se aprinde uşor. copil al nimănui. approximal [o'proksimol] adj.) aprioric. 2.) apriorist. (astron. de sedimentare. ~ of apropo de. aquarellist [ia3kwo'rclist] s. a arabiza. (electr. (med. 1. aquarium [o'kw£9ri9m].['askwidAkt] s. II. (text. 1. approximate I. aprobativ. anexă. apteryx fceptsriks] s. aptha ['repSa] s. a p r o n ) . lichid. arabic.pns] adv. rachiu. adv. indeclinabil. a fi sub papucul nevestei. remorcată de o barcă cu motor. (nied. ~to take fire inflamabil. vreo. approved [o'prmvd] adj. specific. aquafortis ['a. (anat. adj. a ratifica. pl. (ornit. cineva carc-şi însuşeşte ceva. Arabian [o'reibjan. 1.) fustă. (v. pl. approximately [o'proksimitli] adv. tr.). oportunitate. approvingly [-li] adv. priceput.) indeclinabil. aquathruster [isekwo'GrAsto1"] s. pricepere (pentru. to nod ~ a încuviinţa eu capul. (filoz. aquiferous [o'kwiforss] adj. achizitor. pl. care trăieşte în apă. . (ornit. 1 Aprilie. fără aripi.

(bot. chioşc.) arahidă. 1.t/3r] s.pl. pom. arborescentă. archaeologist [ia:ki'obd3ist] s. (mineral) arborizaţie. 2.) arbitru al eleganţei. 1. arbitration court [. creator. boltă (de verdeaţă). 3. archduchy ['a:tfdAt/i] s. arabil. ~signs archaize [ra:kciaiz] vb. s. arcade [ci'keid] I. Arabist ['asrobist] s. arch-fiend l'a:t/'fi:nd] s. creştere arborescentă.) arcadă. (geol. isteţ. 1. 2. arch-rogue marc tâlhar. (entom. archducal ['oitfdjmk^l] adj. (biol. s. arabist. prototip. 1.) arborescent.) arhitect. a decide. A r c a d i a n (I). (geol. samavolnic. finală. pi. (telin. despotic. arbiter elegantiarum [~ 'eliganti'earam] s. arbalester [-ar] s. de arbitraj. arbitru. -dio-] s. câmpenesc. v. (mineral.) Săgetătorul arborescent. Archean [o:'ki3n] adj. v. archeologic etc. 1.) arbitraj. umbros. arbutus [a:'bju.). arboricultură. (bot. archipelagoes [-gouzj ş. arch buttress HbAtris] s. a forma archiepiscopacy [. hotărâre (a unui arbitru). pergolă. de arhanghel. archbotcher ['ait/botJV] s. a forma o arcadă / o bolta. Arcadianism [cr. archdiocese ['aitjMaiasis] s. pomuleţ. arbuscle l'u:bAsl] s. viaţă de păstor. trăgător cu arbaleta. arbitrar. arbour work ['o:b3W3:k] s. (arte) stilul perioadei preclasice. intr. arbust. 2. ~ of one's own fortunes făuritorul propriei sale soarte. 1. a r b o u r . 2. mai marele. secret. intr. a bolti. copac'. 1. a se încovoia. arhiepiscopat. crâng. 2. arcaşi. păduros. umbrit de o boltă de verdeaţă. v. v. II. a arbitra. (bot. 1. (bot. arhiducal.) dendritic. 2.t/il] s. capricios.) arborescent. elixir. 1. r r arbitrator [ o:bitreit3 ] s. arcanum [a:'keinom]. după bunul foloseşte cuvinte sau expresii învechite. archaist ['orkeiist] s.) ziua sădirii pomilor. judecător. arborescent [io:b3'resnt] adj. curcubeu. arboricol. arhicrie. idilă. ir. (mat. X. arbitraj. diavol. arhiepiscop. satan(a). archaeologic(al) [ia:ki3'bd3ik(9l)] adj. arcane [a:'kcina] s. trăgător cu arcul. de arbitru. triumphal ~ arc triumfal. arch-liar mare mincinos. 1. [. arcuit. galerie boltită (şi cu coloane). arc-boutant ['a:bu:'tâ:nşipro/iuuţiajra. A. 2. arhaic. arbitration [iGibi'trei/an] s. arheolog. 2.) arheian. arheologic.). 2. arhaism. 1. (constelaţie şi semn al zodiacului). viaţă idilică. 2. arcuire. 1.. 2. staroste (al). arboriculture ['CKbsri'kAltJV] s. II. arachis ['serekis] s.) grădină.'keidjsnism. arcaş. arbitrai. a îndoi. s. 2. parc dcndrologic. colecţionar de antichităţi. arbust. livadă. teren arabil. (amer. arhiepiscop. a decide. arhitect. -bs-] s. (geol. A. (bot.) ramificaţie arborescentă a nervilor sau a vaselor sanguine. Marea Egce. (electr. cu arbori / copaci. desen archer ['a. arborist ['oibsrist] s. 3.) arbitru. intr.) arcană. (femeie) arbitru. încovoiere. /jurat /de moarte. (fam. 2. alună de pământ. a construi în formă de arcadă. a se arcui. suprem (mai) marc v. arhiepiscopat. archdeacon ['a:tfdi:k3n] s. a r c h e d b r i d g e . archetype ['o:kitaip] s.) (limba) aramaică. 1. convenţional. arc [a:k] I. aţâţător. colecţie de plante lemnoase vii. 2. arhimandrit.) subarbustul arbutus (Arbutus unedo). s. (bot.. 1. v.siz^m] s. încovoietură. (electr. arch2 adj. 1. cochet. 1. II. pi. (bot. (fig. arbitrational [-ol] adj. adj. şurubul Iui Arhimede. persoană care arbitrariness ['a:bitn>rinis] s.) arheu. străvechi. tainic.pl. discreţionar. Archimedean screw [~ pskru:] s. 2. 2. arched girder [~ 'gaido1"] s. 2. 2. pământ. vb. arboreous [a:'bo:rios] adj. (chim. arbor-vitae [Vnba'vaiti] s.) angelică. aragonite [a'rEegonaitj s. arachnid [o'raîknid] s. tipul sau modelul original. arhitectural. şurub fără sfârşit.) care trăieşte în pomi etc.) arahnidă.43 architectural arability [. -di'a?-] adj. expresie învechită. architectural [iQiki'tckt/aral] adj. a r b a l e s t e r . (v. arboraceous [raibs'rei/as] adj.) arborelc-vicţii (T/utja sp.tsm]. 'a:D3 ] s. arbitraj. / arcade. 1 r arbor ['a:k>:r.) stingător de arc. arbalist l'aibalist] s. (ist. grup de insule.e n e m y (1). arhiduce. arch-enemy [a:t/cnimi] s. 2. în arc.) eclator cu coarne. dcndrolog. a r c h a i c ) . şiret. a încovoia. archduchess ['tnt/MAt/is] s. 3. 1. ~of triumph arc de triumf. s. officinalis). de pom / arbore. archidiaconal ['arkidai'aekan^l. arbitrarily ['aibitrorilij adv. v. 1. arch1 [c:t/] I. a da o formă arhaică sau arhaizantă. Arcadic [tr. arch bend [~ bend] s. de arhidiacon.) arbore.aibi'trci/sn 'ko:t] s. 1. 3. II.ki'pcligou].v. (rar) arheolog. -bo:ld] s. 1. arbitress ['a:bitris. arhidiacon. arcul mare din faţa altarului. v. arching ['o:t/in] s. făuritor.) instigator. vb. arbustums [itamz] şi arbusta [ito] s. archiplasm ['aikiplszam] s. 2. Aramean [tSera'mian] s.t3s] s. tr. locuitor al fericitei Arcadii. 2. 1. 3. arborieultor. architectonic(al) [io:kitek'tonik(3l)] I. a hotărî. -ic'p-] adj.o. a arcui. archabbot ['a:tj\îeb3t] s. dorn. arcsboutants ['a:bu:'tâ:nts] s. 1. antic. 'u. drac.) arahnoid. absolut. (eiitom. (electr. (anat. arch brick ['o:t/brik] s. pajişte. archaeus [a:'ki:as] s. -ian] I. fus. arheologic. s. relativ la sistematizarea ştiinţei / a cunoştinţelor. (electr. arbitrar. tr. 1. podeţ boltit. arborization [lUibarai'zei/sn] s. marc ducesă. boltitură. al Iui Arhimede. în formă de cupolă. principal.) jaleş de pădure (Stachys silvatica).) arboured ['aibad] adj. arc-back ['u:kbzek] s. archaeologically [io:ki3'bd3ik3li] adv. arhiepiscopie. panglicar. (biol. echipamentul arcaşului.) stăpân absolut. 3. de arachnoid [a'rceknoidj I. vetust. arch3 (element de compunere) arhi-. arboreal [ai'borisl] adj. arbaletă. arboret [iu:bou'rct] s. urzitor. 3. (constr. a imita forme arhaice. ['a:bitrid3] arbitraj.cikii'piskspssi] adj. îndoit. a r c h i b a l d . a r c h 3 .) araucarie. archaically [-aii] adv. pi.) arborescent. 1. archimandrite ['a:ki'ni£endrait] s. plac al cuiva. frunzar. arcadă. the Archer (astron. civil ~ arhitect civil. (jig. arhiducat.) membrana căpetenie. tr. azoic. 2. v. 1. archill ['a:kil. A. s. 2. (jig. 1. cuvânt învechit. (flloz. arbitrar. 2. înveterat. tufăriş. iscusit.) pod în arc. adj. secret. 2. pomet. boltă. arbitru. anghclică (Archangelica B.iceză]. arhiepiscopal. arbalcticr. arched [u:t/t] adj. (arhit. s. arborescent.aikinlsd^i] s. arboretum [>a:bouYv. (făcut) după voia cuiva.) cârpaci (între cârpaci). archership ['a:t/3/ip] s. (constr. archaeopteryx [ra^ki'optsriks] s. (înv. pi. 2. arbitraj (în conflicte de muncă). 2. a hotărî.) tun antiaerian.) arbore. archibald ['o:t/ib3ld. archduke ['u:t. 3. (folosit ca sg. A r a m a i c . arcaded [ti:'keidid] adj. archaean ['cukisn] adj.) arhidioceză. a r c h a i s m (1). arbitru. arborieultor. arbitrage s. a arhaiza. judecător. archbishop ['oit/bi/sp] s. B. anat. 3. pin-de-Chile (Araucaria sp. 1. archaism ['a:keiiz5m] s. calitate (a unui pământ) de a fi arabil. arbiter ['o:bit3r] s. arc extinguisher [~ iks'tingwijV] s. architectonics [ra:kitck'tnniks] s.) (pasărea) arheopterix. B. bolţar de cărămidă. .a:bi'tra:3J (ec. (amer.) orecină.) arc butant. 2.'keii. 1. mare duce. arbalest ['a:b3list] s. 2. prevăzut cu arcade. a r c h . (bot. zăbrele. a supune unui arbitru.) arahnidă. arhipelag. 1. 1. archiepiscopal [-o:kii'pisk3p.) boltă în arc de cerc. arbitrare. a prevedea CU o arcadă sau cu arcade. arbour ['a:b3r] s. archie ['o:t/i] s. 2. despotic. arbitrai ['arbitral] adj. adj. adj. 1. starostele dracilor. arched vault [~ 'vo:lt] s. împădurit. acoperit cu păduri.zere'biliti] s.).rdju:k] s. Arbor Day [o:bs dci] s. (mineral. arhitectonic. arhiducesă. (arhit. (bot. 3. si. din Arcadia. arcane [a:'kein] adj. viclean. (lat. Aramaic [laers'meiik] s. 1. v. II. 1. originalul. magazine). in/r. II. 2. arable ['aerobi] I. bot. 4. pasaj (între archiery ['o:ki3ri] s. Archimedean ba:ki'mi:di3n şi io:kimi(:)'di(:)3n] adj. ştrengar. (jur. hotărâre autoritară. 1. architect l'u:kitekt] s. (bot. mister. a folosi arhaisme. a se îndoi.) a r c h i t e c t o n i c s . arbitraj. a arbitra. a se arcui. arbitrament [ui'bitramsnt] s. arbore pitic. (bis.) arch bridge [~brid3] ş. demnitatea de arhiereu. (jr. a r c 5 o u t a n t . arta de a trage cu arcul. arhidiaconesc. 1. ax.) grindă în arc. and symbols semne şi simboluri convenţionale. archery ['a:t|3ri] s. jurat. arta arcaşului. a clădi în formă de boltă sau de arc. arc invers. un arc. a da forma de arc / arcadă. a r b o r e a l (2). arc.) arhitectonică. araucaria [taerot'kegria] s. 2. umbrar. de arc arrester [~ s'rcsts1"] s. învechit.) archipelago [. caracter arbitrar (al unei măsuri etc. curbat. archaeology [. a r b a l e s t e r . v. v. arhetip. osie. (mii. arbitrary ['arbitrari] adj.) protoplasma. (peior. arcliangelic(al) [ia:k3n'd3elik(3l)] adj. 2 r arbor ['o:b3 ] s. cu arcadă arborescence [tuiba're'sns] s. v. a se bolti.) aragonit. v. arborean ['a:bD:rian] adj. tragere cu arcul. II. grădină cu pomi roditori. arbore genealogic.) idilic. duşman crâncen arboriculturist ['tnbari'kAlt/srist] s. (anat. (rar) pomuşor.) arheian. 2. arhitectural.'keidik] adj. (constr. compulsory ~ arbitraj obligator. archaic [a:'keiik] adj. 2. arahnoidă. (jig. 1. archaicism [cr.) curte de arbitraj. specialist în arabistică. 1. simplitate. a r c h a c o l o g i c etc. arbitrare. 2. Archipelago Arhipelag. (entom. 2.. arbustum [a:'bAst3m].?l. cărămidă-pană. arhaic etc. boltit. arched bridge [~ 'brid3J s.) şa.) arc (voltaic). construcţie. leac tainic. pastoral. ascuns.) reaprindere a arcului. archbishopric [a:t/'bi/3prik] s.. s. (mai ales ia pi. 2. arboretums [ia:bou'ri:t3mz] sau arboreta [»a:bou'ri:t3] arched culvert [~ rkAlv3t] s. arheologie. taină. Arbitrator (fig. Arcadian [a:'keidj3n. archangel ['o:k-cind33l] s. a r b o r e a l . (zool.) arc. de lemn. de arhitectură. 1. arbitrate ['o:bitreit] vb. (fig. arhanghel. vb. 2.

2. (mnt. (cotistr. arhitectură.) fermă în arc. dezbatere. arguer [-or] s. a r d e n c y . (Jig.a. (mineral. (v. 3. 2. Arctic Ocean ['a:ktik 'ou/an] s. (rar) cu arcadă etc. neroditor. a prezenta un argument.aeri'omitri] s.) care are ca centru planeta Marte. arc light [~ laitj s. to be eşti. a se tocmi. a aproba. a r g o n a u t a . arcing horn [~ ho:n] s. 5. areocentric [isrion'sentrik] adj. indic. a se certa. a sieve-bottomed ~ un argument şubred. arenose ['urinous. (folosit ca sg.avântam] adj. 1. to ~ with smb. câmp de bătălie. (si sg.) alpaca. argintiu. (arhit. ardoare. 1. B. 2. grezos. formare sau ardere a arcului (voltaic). zel. (chim. v. teritoriu. dogoare. (ist. şi pers.) argument. ist. (fam. arcticologist [ia:kti'kolod3ist] s. arenaceous ['asri'nei/as] adj. aspru. 2. (chim. arenarious [isri'nsorios] adj. argosy ['a:gasi] s. (metal. archpriest ['a:tJPpri:st] s. arenă. cu cochetărie. the dollar ~ zona dolarului. suntem. (constr.) argosie. adv. intr. tr. care conţine argilă. archlet ['a'itflit] s. argumentation [. ştrengăreşte. (geol. 3. a sta la discuţie. he ~d every fault into a merit făcea un merit din fiecare greşeală. stil arhitectonic. studierea planetei Marte. certăreţ. arch key ['a:tyki:[ s. ardently [-li] adv. chestiune discutabilă. a-rear [a'riar[ adv. (poetic) grec. (tehn. argentinean. argent ['a:d3ont] I. grindă principală în arc. arcuated ['a :kjueitid] adj. arzător. de boltă. o dovadă concludentă. cu iscusinţă.) tun antiaerian. wide ~ of thought vast orizont de idei. areography [izeri'ografi] s.) areola. avânt. arcuit. pl. arduous ['u:djuas[ adj. archpoet ]'a:t/'ponit] s. -fon] s. ardoare.) a-i scoate din cap. argentite ['a:d3antait[ s. 1. flacără. argumentare. poet al poeţilor. 1. arhon.) lumină a lămpii cu arc. adj. areola [aVrioula. archthief [a:t/6i:f] s. a discuta în contradictoriu. areology [.) argon. argilliferous [ia:d3i'lifaras] aay. a susţine cu înverşunare. argou.navă comercială (mare). 1.) flotă. dogoritor. înfocare. (sl. de la a r e n o t . o'riola] pl. (băuturi) spirtoase. discuţie.) areopag. v. arctic ['o:ktik] I. (astron. tr. a se certa. arenation [. argle-bargle ['a:rgl 'ba. argotic. construcţie. cu şiretenie. aburind. area sketch ['earia 'sket/] s.architecture 44 architecture [ia:kitektjar] s. area ['caria] s.) v. a dovedi.) nerodnic. 3. (grec. (poetic) corabie. teren / loc de luptă. în formă de arc. (rar) în spate / dos. s. 3. tr. 1. intr. 2. -kon] s. boltit. ardoare. povârnit.) prefix (zonal) (la numerele de telefon). care demonstrează (ceva). archivistics [iu:ki'vistiks] s. 3. areal linguistics [~ lirj'gwistiks] s. argintare. it does not ~ much in your favour nu prea pledează în favoarea dumitalc. sferă de acţiune. intr. areolar [o'rhola] adj. a r b a l e s t e r .) suprapunere. (ist. arhive (locul). II. arcadă. foc. cu înflăcărare. (rar) prim-ministru. de arhivă. archwayed ]-d] adj. to ~ smth. a adapta la condiţiile de muncă arctice. a ajunge la o concluzie. arie. sferă.) argonaut. cu isteţime. 3. care pledează în favoarea (cu gen. to ~ against smb. argumentator. ca argintul. 3. v. (zool. II. a pleda / a aduce argumente împotriva cuiva. archy1 ['a:t/i] adj.) amploare.) argilă. dovadă. arhiepiscopie. areal ['sorişi] adj. r.) ~in advance zonă frontală. 1. arcuate ['a. sârguinţă. 2. căpetenie a unei bande de hoţi. nisipos. discuţie. elen.a:gju'mcnt3tiv] nay. adj. s. gâlcevitor. piatră de boltă. caolin. the ~ of the bears and bulls bursa de valori. regiuni caracterizate prin şomaj cronic. a răspunde. (mineral. an ~with a hole in it. (ist. (înv.) scânteiere. they spent hours in ~ where to go ceasuri întregi au discutat unde să se ducă.) coamă de munte ascuţită. architrave ['u:kitreiv] s.t/waiz] adv. 1. 2.) ceartă.nt] prese. (scof.) care conţine argint. a se certa. 1. -got] s.<i:d3i'lci/as] adj. argentiferous [. arhivă.) 1. 2. v. dificultate.) căutător de aur (în California). ~ heat căldură dogoritoare. 2. căldură. (înv. puncte principale. v. ardency ['u:dpnsî] s. (arhit. 2. I don't wish to ~ with you nu vreau să mă cert cu tine. a r e h o n s h i p . 2.a:go'no:to] s. (electr. 1. scară care duce din stradă la subsol. argue ['a:gju:] vb. argotic [a:'gotik] adj. (av. a se ciorovăi. zonă. argot ['a:gou. arcubalist |'a:kjubalist] s. ardentness ]-nis] s. (mii. vehemenţă. înflăcărat. înfocat. arhivar. (astron. argol ['a:gol[ s. (chim. polar. sl.) demnitate de arhonte. a arăta. 1. pers. 4. presupus. crochiu / schiţă de teren. anvergură. ârch truss ['cKt/trAS] s.) argol. a atesta. poetic) argint. pl. poet excepţional. 1. zgârcit fără pereche. Oceanul îngheţat de Nord. aprins. archsee l'u:ţTsi:] s.) geografie lingvistică. argumentaţie. archminister ['ait/ministo'] s. (fig. cu nisip. tărâm. Cercul Polar de Nord: arctic fox [~ Toks] s. argentan [ra:d3onta?n] s. (fig. pred. de nord. arena [a'rimo] s. 2. to ~ smb. pl.) cheie de arc.) areografie. 3. arhive (documentele). ardent ['aidant] adj. (med. archivist ]'a:kivist] s. s.) arhivoltă. (ist. s. de argint.) arenaţie. de argint. a discuta (despre).) argint. argumentare. 4. ardour ['a:dar] s. variabilă. 2-a sg. de argint. .. ~spirit spirit înflăcărat. Argonaut ['a:gano:t] s. energic. aren't ]a. v.ktisaiz] vb. argument [-mant] s. motiv. 3. entuziasm. boltire.) care creşte pe un sol nisipos. încordat.) arhivă. a r c h e d . 3. protopop. discutabil. -under crops suprafaţă însămânţată. a trata. 1. arc lamp ['u:k temp] s.ccgjumen'tci/an] s. argentine ['a^sntainj I.) argilifer.. argental [ a t e n t a i ] adj. argillaceous [. 4. away a combate ceva prin argumente.) arenă. suprafaţă. I don't see the drift of your ~ nu ştiu unde vrei să ajungi. bani. 1. regional. pasaj boltit.) arhitravă. 1. a discuta. a matter of ~ chestiune litigioasă. 2. arcuit. rachiu. ciorovăială. construire. areometer [ia. arc-over [~ ouvor] s. into a preface ceva în. (electr. archivolt ['a:kivoltJ s. 3. his behaviour ~s a hot temper comportarea lui trădează un temperament iute. archness ['u:t/nis] s. 3. controversat. caracter abrupt. forme slabe] prez. care conţine argint. arcing [|a:sirj] s. (zool. argumentative ]. humos. studiul ştiinţific al zonei Polului Nord. (arhit. cochetărie. argumentai [ia:gju'mentol] adj. discutabil. 1. a încerca să tăgăduieşti un fapt prin argumente. arzător. obosit.'(fig. archly ]'a:t/li] aaV. a dovedi netemeinicia a ceva. (fiz.) arhonte. (electr. 1. 2. curte interioară. (arhit. de foc.) v. arcticize ['a. a-reek [o'ri:k] adj. baculine ~ argument contondent. 3. about smth. sfat. argentic chloride [~ 'kb:raid[ s. II. (fig. 2. are2 [a:] s.) argonaut (moluscă) (Argonauta argo). arcuation [<a:kju'eiJ3n] s.) lampă cu arc. ~ of a triangle suprafaţa unui triunghi. foc. 2. (mineral. (electr. de arcadă. pl. domn. ar (100 m2). arendator [ia?ran'deitar] s.. boltă. argonauta [.) luping. 2. a deduce. a r c h e t y p e .2). arctic.. ' .ri'olad3i] s. steril. archival [a:'kaivol. alb strălucitor.) ~ of bearing suprafaţa de rezistenţă. 1. gang. (fig. gâlcevitor. -ra-] adj. argintiu. a sc certa cu cineva. a îndupleca pe cineva să. de argou.) consiliu. în fonnă de arc.) argilos. arehonship ['cKkon/ip. area code [~ koud] s. from this he ~s that de aici deduce că. înflăcărat. nordic. Argentine [.) areometrie.) psammitic. a face. amator de discuţii. rezumat. nisipos. contestabil. A. avântul cuiva. argint.) conturare.) parter. sârguincios. to ~ that a susţine că. ca argintul. 1. laborios. 2. a pleda. 4.) argentin. (mat.) v.) pasionat. greu de urcat sau coborât. to advance an ~ a aduce o dovadă. ~ of care dovedeşte. descrierea planetei Marte. (biol. the ~ of a speech structura unui discurs. navă. archtype [ru:t/taip] s.. (fr. probă. 2. arch stone ['u:t/stoun' s. brut. îndoit. de miazănoapte.) (lingv. A. abrupt. that ~ will not hold (water) nu este un argument care să stea în picioare. • Areopagus [. gamă.'s ~ a potoli zelul.) argentit. to enter the ~ of politics a intra în arena politică. fumegând. căldură. gâlceava. 3. (despre minereuri) argentifer. accentul (lui) arată că e străin. (mitol.ri'omitar] s. regiune. argument.u:d33n'tiforos] adj. out of a face pe cineva să revină asupra (cu gen. ele) sunt. (geol. zel. argentation ['u^on'tei/on] s. 2. archwise ['a. 2.) depozit (în urină). archway ['ait/wei] s. planşeu. his accent ~s him to be a foreigner îl trădează accentul. (fig. II. to ~ smb. temei. ardent. din. Argentinean [ia:d3on'tinJ3n] s. to damp smb. strălucitor.) arhitectură. argon ['a:gon[ s. ■ arciforrn ['a:sifo:m] adj. to ~ smth. a r e n a c e o u s . (electr.) vb. (teatru etc. jargon. (amer.) areologie. into a convinge pe cineva că / de. de la vb. • arduousness [-nis] s. arehon ['a:kon. Argive |'ci:gaiv] s. adj. 1. argentic [ia:d3cntik] adj.) corn de protecţie. 'a:kival[ s. 2. archives ['ci:kaivz] s. (chim. arcticology [ia:kti'koIad3i] s. fierbinte.de argumentare. 2.. argil ['a:d3il] s. B. .) vulpe polară (Vulpes lagopus). patos. si areolae [-li:] s. dificil. bolţar. 1. (mineral. archy2 s. argentinian. a aclimatiza în regiunile arctice. arete [aVreit] s. (ei. 1.) areometru. arehontate ['uikontit.îeri'opagas] s. (astron. rază de acţiune. arendaş.rgl] I. argufy [-fai] (fam. teren. v. 1. înfocat.) clorură de argint.).. 4. şiretenie. (bot. a r c u a t e . viclenie. a nu se da bătut. marc profet. cu ardoare. Arctic Circle [~ 'so:kl] s. sunteţi. 4. archprophet ['a:t. a discuta cu cineva despre ceva.) arhivistică. 2-a şi 3-a pl. pasionat. argonaut (amer. archmiser ]'a:ti1maiz9r] s. are1 [o: forma tare. a fi de părere că. reşedinţa unui arhiepiscop. ardent spirit ]'a:dont 'spirit] s. (mineral. a r g u e r . vb. 1. areometry [.. v. cu pasiune. rateu.Tprofit] s. (chim. arguable ]'a:gjuobl] aay. (fiz. a formal ~ un argument convingător. 2.) greutate. a demonstra. tartrat acid de potasiu. specialist în problemele Polului Nord. s. cu nisip. încovoiat.) sunători. ~ of circle suprafaţa unui cerc. (amer.) arc mic. -teit] s. a r c h w a y ) . a dezbate. arcuire. arcubalister ['a:kjubalist3r| s. 3.) areolar. argentum [ a t e n t a m ] s. pl. (med. to have an ~with smb. the ~s for and against argumentele pro şi contra.) pâslari impermeabili. (arhit.kjuit] adj. zelos. a r g u m e n t a t i v e (1. argintiu.argonaut (zool. (folosit ca sg. dogoare. cu viclenie. argufier [-faiar] s.) cărămidă.aîri'nei/sn] s. greu. structură. a r b a l e s t e r . (ist. fierbinte. depressed ~s.

6. tancuri. (zool. adept al lui Aristotcl. 'ea-] s. 1.) armătură. a r m a m e n t s d r i v e . II. fotoliu. master of ~s maestru de scrimă. 2. trec. Aristotelic [isristo'telik] adj. mână (de la încheietură la umăr). adăpost. socoteală. a răsări. 'o:-] s. armistice ['iniiistis] s. to pile ~s a face o piramidă de arme. (maz. 3. 7. foaie de blindaj (la nave. cost of ~s cheltuieli de înarmare. cuprins de tulburare / freamăt. blindaj (de vas. {despre apa) cu încreţituri. 1. (bis. cu ochi ageri. (mai ales pi.) Berbecul (constelaţie si semn al zodiacului). (mat. armorii. amiătură. with folded ~s.heraldică. viu. armament ['u:mamant] s. cu armele în mână.) codfish ~ parveniţi. corect. armamentary [Tti:ma'mentari] s. adj.) refugiu.).) v. 2. 1. carapace. (amer. (pop. aristocratic(al) [izerista'kraitikfal)] s. (mii. arithmograph [a'riGmagra:f. Iară crengi. car blindat. armored [. a storm arose se ridică / se stârni o furtună. a număra. 2. scutier.) joc al indusului. 2. (amer. Aristotelian basristD'tirijan] I. (amer. braţ (de flori. armistiţiu. by strength of — prin puterea braţelor. A. a ridica (arma). armed party [~ rpa:ti] s. (mitol.) putere. mânecă. (ist. a îmbrăţişa pe cineva. (amer. vb. s. 2.) arista. arights [s'raits] adv.) all up in ~s cuprins de revoltă.) arianism. vb. (fam. boieri(m)e. beton armat. (astron. a-ripple [s'ripl] adv. 5. fără mână. aristocraţie. aproape. a r m o u r e d . (înv. nobil. sec. jeţ. a se sui. argute [o:'gju:t] adj. adj. breton. (jig. manivelă. aristarch l'asrista:k] s. a se isca. v. to work at ^ s length a) a lucra în condiţii neprielnice. (fig. intr. b) manivelă de roată. 1. e s q u i r e . political ~ statistică.) braţ. (ist. 2. uscăciune etc.part. micul armament. a r m o u r e r . a pune în poziţie de tragere. aristocratic. strident.) I. garderob. armătură. uzină de armament. artilerie de bord.) tatu (Dasypus). armoured train [~ 'trcin] s. (poetic) priceput în mânuirea armelor. armlet ['umilit] s.) unitate blindată.) aritmometru. a calcula. A. a se înarma. legătură.'milari. spirit de contradicţie. a apărea. înţepător.'s ~ a lua pe cineva la braţ. to lay down ~s a depune armele. maistru annuricr. (mil. l . Argus-eyed l'a:gasaid] adj. armoured ['a:mad] adj. at ~'s length a ţine pe cineva la distanţă / respect. armoured car [~ 'ka:] s.) dulap de haine. (poetic) a învia (din morţi). armour piercer [~ ipiasa1"] s. arithmometer basriG'momita1"] s. blazon. a se scula. calculator. la îndemână. cessation / suspension of ~s armistiţiu. armour bulkhead [~ 'bAlkhed] s. de la a r i s c . ca (un) Argus. (mat. fără apărare. 4. ramură (mare). armoire [a:'mwu:r] s. armorial [u:'m:):rial] I. 2. just. 2. adj. shoulder ~s! la umăr arm'! to carry ~s a purta război. (electr. armature spider l~ ispaidar] s.adf aristotelic. tr. aristocrat ['sristakraet. (mar. (ist. poftă de ceartă. arme. (limba) anneană. 1.) lanternă de indus. (amer. (fig. fără viaţă. armoured concrete [~ rkonkri:t] s. (telm. arisen [a'rizn] vb. A r i s t o t e l i a n i s m . (electr.) arcoză.) laba din faţă a vertebratelor. to ~ from slumber a se scula din somn.) (despre sunete. a se înălţa. s.) echipament de luptă. pe calea cea bună. platoşă.) cuirasă. amic portative. avioane etc. armature field ['u:matjua fi:ld] s. bot. 2. 2. ciung. rush of ~s v. vagon blindat. za. b) a lucra fără pricepere/neîndemânatic. tablă pentru blindaj(e). a se ridica. arguteness [':'gju:tnis] s. a oferi braţul cuiva. aristocratically [i&rista'krastikali] adv. critic sever. 3. tren blindat. boieresc. 1. (mat. 2. Aristotelism basrista'telizprn] s. armourer ['u:marar] ş. with one's ~s across cu braţele încrucişate. armură. 11 Noiembrie (aniversarea armistiţiului care a pus capăt Primului Război Mondial.) as long as one's ~ foarte lung. armillary [a. arithmetical [. motoblindat. a rezulta. arm hole ['umihoulj s.) soldat dintr-o unitate de blindate. melodios.) 1. filozofia aristotelică. 1. tr. braţ (de fotoliu). 5. trec.) trupe blindate. mâner.) ladă. boiereşte. 4.) muncitor agricol rătăcitor din Statul Arkansas. arcă. stemă. annat..) armătură. armature stroke [~ stroukj s. cum trebuie. armoured ring [~ 'rin] s. antecuirasă. (electr. arithmography [iseriG'magrafi] s. s. adj.) better ~ braţul drept. armoured cable [~ 'kcibl] ş.) arsenal. braţ. ~ed with information bine informat. pl. aristocrat. a r m o u r y . adj. nobil.of a crane braţ de macara. amiurier (fabricant sau reparator). you were born in the ~ parcă ai picat din lună. armă albă.) braţ. a one—man ciung. fân etc. (electr. 2. arithmetic [a'riGmatik] s.) aritmografie. aristotelic. armament.) înarmat. arme­ nească. Arian ['earian. -grsfj s. ~s of a balance braţele unei balanţe. fam. pl. heraldic. a se înarma (şifig. arisen [a'rizn] part. ark[a:k]s. a se ivi. aria ['o:ria.) the Invincible Armada Invincibila Armada (1588). 1. (fr. in one's ~s a strange pe cineva în braţe. 2. (bibi. armamentarium [icmnamen'teariani] pl.) tron. ghimpi etc.EriG'metikal] adj. to keep smb. 2. II. (fig. arm1 [a:m] s. zool. armature ['a:matjuar] s. . arithmetical progression [~ pra'gra/an] s. sterp.) stretch your ~ no further than your sleeve will reach întinde-tc cât te ţine plapuma. s.). arm file ['a:m fail] s. 3. armoured cow [~ 'kau] s. it ~s from the fact that provine din faptul ca. a se stârni. arid. din Arizona. (mar. arming [ra:min] s. (amer. a socoti. 4.). înarmare. annorii. armless1 ['a:mlis] adj. armorer ['a :marar] s. armour plate [~ pleit] s. 2. arian. come to my ~s vino în braţele melc. încetarea focului / ostilităţilor.) aritmograf. to take up ~s a lua armele. (jig. (mil. 1. armament(s) race [~reis] s. 4. fire ~s arme de foc. with open ~s cu braţele deschise. (zool. ciolac. armură. armoured unit [~ 'ju:nit] s.) medie aritmetică. aridness ['asridnis] s. a blinda. de blazon. arm21. (înv. arithmetic(al) mean [~ 'mi:n] s. A r m o r i c . to judge ~ a judeca drept. pătrunzător. agitat. ~ of a river braţ de râu.) barcă de asalt. arm crane [~ kreinj ş. aristae [a'risti:] s. a calcula. (glumeţ) you must have come out of the ~. cursa înarmărilor. 5. to bear -s a-şi face serviciul militar. spiţă. II. (rar) îndoit. forţă armată.) v.) to make a long ~ for a întinde braţele după. rotor. zale. arithmogram [a'riGmagrasm] s.) armă (infanterie etc. gheare. sprijin.) secular ~ puterea civilă care executa hotărârile instanţelor bisericeşti. (poetic) război. 6. aridity [as'riditij s. (fig-. armigerous [o:'mid3aras] adj. 1. arme blanche [~ 'blo:nt/] s. arm chair ['umi't/es] s. copil purtat încă în braţe.) Argus. ariditate. s. nobilime. h înarmat. fam. at / within ~Cs) reach uşor de ajuns. de tanc(uri). by force of ~s prin forţa armelor. armless2 adj. cu armorii. present ~s! pentru onor ann'!. 2. vigilent. ţepuşă. 1. (înv. 4. adv. armorii. (sau ~ of the service) (mii. adj. 4. (fam. consolă. strâmb(at). v. Arizon(i)an [ieeri'zoun(j)an] I. a fortifica (sufleteşte). Armoric [a:'mnrik] adj. (bot. aritmetic. brăţară (pentru braţ). 2. s. a se război.). .) armă. a se răscula (împotriva). 3. cu braţe. .). (înv. chivot. II. forţă. (telm. 3. II. din Arkansas. ncroditor. (poetic) armă de apărare. (fr.) 1.. (mii. (fig. (carte de) aritmetică. perforant.) purtătorul armurci. blindat. a surveni. armed forces [~ To. 'a:-] adj. a r i d ) . II. small ~s armament uşor. cablu armat. (mineral.) piramidă de arme. aristocratic.) instrumentar şi metode. II. cuirasat. picior (de animal nevertebrat). amiătură (la magneţi). intrând (al mării). a child / a baby in ~s copil mic. arista [Crista]. II. blazon. (mil.) cablu cu plumb. mare liotă militară.) arie. armada [o:'mu:da] s.'a:mad] adj. a lua naştere. Aristotelianism [-iz^mj s. de tanc etc. cuirasă.-lcri] adj. subţioară. armful fumiful] s. răscroitura mânecii. to fold smb. s. (telm.) aritmogramă. perspicace. to take smb. 2. a proveni. (mii. sterp. costum de scafandru. to be under ~s a fi sub arme. v. v. aritmetică. 3. annean. ca un aristocrat. creangă. uscat.) organ de apărare sau atac (colţi. armour-plated [~ ipleitid] adj. II. Arkie E'u:ki] ş. v . Armenian [a:'mi:njan] I. (lat. to give / to offer one's ~ to smb. s. cuirasat. a se ridica. 7. melodie.) macara în consolă. blazon. v. (mat. Arkans(i)an [a:'kamz(j)3n] I. zvonuri) a se auzi. Arianism [-izpm. (v. 3. bloated ~ persoană carc-şi dă importanţă/ aere. refl. 5.) (mii.cavalerie. mii. si. (fain.) forţe annate. armed motor boat [~ 'mouta bout] s.) înannare. (poetic) (upon. (mat. a-ridge [a'rid3] adv. inelar. 6. arkose [o:'kous] s. perspicacitate. a r i g h t . 6. arid l'serid] adj. intr. armorican. armipotent [u:'mip3tant] adj. a încărca (arma). pustiu. blindat.) progresie aritmetică. v. armed [o:md] adj.) the ~rested on Mt. la un pas.) cuirasat. arioso.) detaşament înarmat. bine. 5.. aright [a'rait] adv. 8. de amiorii. a r i d i t y . 4. ground / order ~s! la picior arm'!. 1.) the ~ of the law puterea legii. arithmetize [a'riGmataiz] (rar) vb. arioso [<o:ri'ouzou. Ararat a(i) descoperit America. 4. a se răzvrăti. 1. a înarma (şi fig. arm crosspieces [~ rkrospi:siz] s. Armorican [a:'morikan] adj.45 armour-plated argumentativeness [-nis] s. C. armiger [ra:mid30r] ş. (despre gust) iute. Argus ['a:gas] s. care străpunge armura sau blindajul.. armory ['a:marij s.aeristokrasî] s. 1.) scutier. armour ['a:mar] I. to guess / to divine ~ a ghici (corect). armada. (înv. oul lui Columb. armenesc. 1.) proiectil perforant. (mii.) câmpul rotorului. automobil blindat. 2. a se isca. pilă bastardă / aspra. 2. by ~s cu toptanul / grămada. port ~s! încărcaţi arm'!. (ist. braţ (de râu). armură. armuricr-şef (la o unitate militară sau pe un vas). (despre sunete) ascuţit. Aries ['earii:z] s. locuitor din Statul Arkansas. pl. to ~s! la arme!. a s e ridica. neînannat. -'—] s. blindat. armament(s) drive ['a:mamant(s) draiv] s.). a se urca. (mii. arithmetician [a'riGma'ti/3n] s. (fig. 1. 3. (telm. armament works |'a:mamant wa:ks] s. a r m a m e n t ( s ) d r i v e . înv. a-riot [a'raiat] adv. drept. 2. golfulcţ. jilţ. (mil. cuirasă.aer-] (muz. consolidat. strajă neadormită. 1. placă blindată.). 2. tr.) (mii. 1. armadillo [lomia'dilou] s.) Ark of the Covenant chivotul legii. Noah's~ arca lui Noc. arise [a'raizfpast arose [a'rouz]. (prov. ca lumea. to rise (up) in ~s a se scula cu armele. boier. locuitor din Statul Arizona. cu blazon. aritmetieian. ~ region regiune aridă. intr. s. întărit. aristocracy [. in ~s înarmat. s. (mil. (mat.) arid. (mil. arioso.) perete blindat / cuirasat. armour-clad [~ 'kla?d] I. how did the quarrel ~? cum s-a iscat cearta?. armour bearer [~'b£3rar] s. 3. a acoperi cu un blindaj/ cu o cuirasă. (biol. B. against) a se ridica. pătrunzător. (med. neinteresant. ~ in ~ braţ la braţ. to get under ~s a intra sub arme. 2. şi armamentaria [-ria] s. ţeapă. Armistice Day [~ 'dci] s.) a întări. înfumurat. B. 3. 1.) lapte condensat. armour-piercing [~ ipiasirj] adj. îmbrăcat în amiură / platoşă. armor ['a:mar] s. aristotelian. pl.. plicticos. 1918). brasardă. ~ of a wheel a) spiţă de roată. corabie. carry ~s! la umăr arm'!.) şlep.) arsenal. armoried l'o:marid] adj.siz] s.

they hoped for arousal [s'rauzol] ş. 3. (rar. around [s'raund] (mai ales amer. arris ['aaris] s.eidîont] s. tr. tr. 2. (tehn. . creastă. apropiere. 2. (tehn.) armate.) to lay în armată. r arranger [-s ] s. 2. face apelul nominal (al juraţilor). tr.) gând ascuns. a r r a n g e). (înv. deţinere. array(al) [o'rei(3l)] I. a r m s d r i v e . 1. adversativ. 1. onorific). a denunţa. army agent [~ . a r r i e r e . arrange [o'reind3] vb. a se petrece.) descărcător. arpeggio [a:'ped3iou] s. (tehn. a unui departament sau a Parisului). (şi battle ~) ordine de bătaie. venire. 4.aroniatization [a'roumatai'zei/an] s. (muz. (chim. (pe cineva). arn't [a. zâmbru (Pinus cembra). tr. 3. arrest [o'rest] I. arrestive [o'restiv] adj. arret [s'rei. (/nil. a se înrola în armată. (jur. 4. 1. a aduce în faţa justiţiei.gonire. he was a late ~ a venit târziu. v. ~ the corner după colţ.) arondisment (subdiviziune scenă etc. 4.) I. de-a-ndăra-. oaste. arraign [o'rcin] vb. uzină de armament. A.).la o concluzie 3. aromă. ~ nonsense an ~ left in one's quiver săgeată / anna de rezervă. semeţie. ârorut (Maranta arundinacea). arrha ['sre]. 1. (bot. to be in ~ a avea arm pit ['u:mpit] s.-2. 5.) dispozitiv de frânare. (fr. aroma. pisc. pl. a acomoda. stânjenire. draperie. (fr. on his ~ la sosirea lui. înfumurare. 1. noian. reglare. oaste. conserve de carne (pentru armatei). (cu gen. (v. amidon extras din 4. în arriere-pensee [~pâ:rj'sei] s. dungă. II. înfumurat.) ras tel. (mii.) 1. (înv.) a-şi arrow-head writing ['serou hcd'raitirj] s. renumit. v. captivant. lightning ~paratrăsnet. arrear [o'riar] ş. punere în ordine. a fixa. 2. a r r e s t i n g d e v i c e . arrect [s'rect] adj. a aţâţa. săgeată. arresting gear [~ 'gior3 s. (muz. a parfuma.) peron de sosire. arrearage [o'riorids] s.) aritmie. beschie. clichet. a pleca la armată. to ~ at a conclusion a ajunge. semeţ. înapoi. a face plăcere (cuiva). army bridge [~ brid3] s. a gloatei la război. (fig. găti. a aşeza. care opreşte. vârf de săgeată. 2. 2. 1. arrive [o'raiv] vb. intr. trufie. 2. declic. înv. vb. datorie. 3.) lista juraţilor. în formă de săgeată.) v. 1. arierat. aromatic [lasro'mâetik] adj. muchie. gloata.) vizită.) acuzare. aromatic compound [~ 'knmpaund] ş. to enter / to join / to go into the ~ a intra interzicere. (jur. opritor. eu îngâmfare). pe lângă. arraignment [-mont] s. măsuri. B. arrival [a'raivpl] s. army register [~ 'red3istar] s. puls neregulat. a pune la cale. reazem. B. (ist. îmbrăcăminte de gală. (against) a dispune arrowhead ['serouhcd] s. vb. din vecinătate. arrival platform [~'pleetfo:m] s. b) (fig. comandament. separator. ascuţit. II. ~ on a pune sub sechestru / a pune poprire pe. planuri. Army at Home armata metropolei: Army in Field armata operativă. 1. puhoi. a-şi aroga. (jr. a aroma. under ~ sub arest. v. 2. a regla. a r m y l i s t . a conveni. mugind. aritmie. scriere cuneiformă. 6. ascuţit. army rank [~ r<enk] s.) dispozitiv de oprire. pod militar. a da în judecată. a r r o g a n c e .) persoană care efectuează o arestare. 2. arride [o'raid] vb. arrack ['asrok] s. aroganţă. (med. găteală. a veni. tr. arnăut. poate întârzia la fel de bine ca şi cel care nu se grăbeşte deloc.) montaj. II. 3. arras ['seras] s. stingherire. învinuire. 8. arrestment [o'rcstmsnt] s. 2. arrive [ori'vei] s. arest. a-roar [a'ro:r.) a ajunge. semn indicator. a cădea de acord. a'ret] s. jur. a da afară / a izgoni cu înjurături sau strigăte. aromare.) arpegiu. adv. 1.) aranjament. v. a rămâne în urmă (eu lucrul). nu departe de. îngâmfat. a aţinti.) acuzator. fierăstrău de mână. (bot. tapiţerie ţesută cu figuri. (rar) drept. (jig.v.) armură. a ajunge la o înţelegere. subsuoară. s. a r r a y (I)). cârjă. a aplana. (despre urechi) ciulit. reglementare. (jur. ca o săgeată. parfumare.armoury 46 arrayment [a'reimsnt] s. armoury l'a:mori] s. /«ai ales jur.) totalul seriilor aromatice. stemă. a face ordine în.) I. 1. (constr.) mirodenii. s. (mii. (despre vreme) a sosi.) rătăcitor. sechestrare.).) trimitere în judecată. amica ['amika] s. pe planşe). ~thee! (ieşi) afară! arrhythmic(al) [a'ri9mik(oI)] adj. 1. arrowed [-d] adj. (in) a îmbrăca (în). (mai ales pl. cursa înarmărilor. (amer. tr. (jur. standing ~ (atenţia). arvună. 2. 2. 8. prep. a împodobi. acont. cortegiu. arriere-fee [-Ti:] s. a trezi. 4. aşezare etc. 2. arrestation [laeres'tei/^n] s. grad militar efectiv (spre deosebire de gradul temporar sau arresting lever [~ 'li:vor] s.). intr. 5. 2. 1.) punct critic. arresting [o'restin] adj. grămadă. coama.) tablou. a r r h y t h m i c ( a l ) . înrăit. a opri. arrow-shaped [~/eipt] adj. a-şi însuşi. 3. arrhythmous [a'riOmss] adj.) restrictiv. a zcflemisi. (from) a se trezi. dereticarc. (pe scheme. army list [~ list] s. 1. . picant. picior de lemn. a atrage. 1. acuzare. vasalilor. shower / flight of ~s ploaie / grindină de săgeţi. sală de arme. to make ~s a lua măsuri. frână. arrivance [o'raivans] s. săgeată curată absurditate. trufaş. împiedicare. mirositor. a aranja. arquebus ['aikwibss] s. 1. 1. (scot. alai. (fig. a se îmbrăca. arresting device [~ di'vais] s. a reglementa (o chestiune). masă. 2. (v.) a (Sagittaria sagittifolia). 3. arrester [a'resto1"] s. intr. 6.) anuarul ofiţerilor armatei. albanez. notoriu. 7. (glumeţ) nou-născut. ~ at ajungere / atingere (a unui arouse [o'rauz] I. a deretica. 6. a aranja. (tehn. cuneiform. reţinere. infam. army headquarters [~ thed'kwoitaz] s. 1. 7. a reglementa. (poetic) 1. (telin. juraţii. arrogance ['aerogons] ş. chemarea vasalilor. arrow ['serou] I.) a aşeza în linie de bătaie.k] s. (tehn. (înv.) furnizor al armatei. restanţă. farm. energie). arac. margine ascuţită. arrhythmy [a'riOini'] ş. a frâna. a reţine. a r r e s t i n g (2). to make ~s with smb. (prov. arestare. arose [s'rouz] past de la a r i s e . din apropiere. around-the-clock [~<5o'kbk] adj.v.) 1. arriere-ban ['aerieo'bten] s. (infor.) săgeată. a întârziat.) datorie. acord. arogant. a se înţelege.) corp de armată. a stimula. de o zi şi o noapte. ghid. 2. a r m y a g e n t . (despre evenimente) a se întâmpla. a sosi. a r r e s t e r . (bot.nt] prese. interj. 1. eclator. army corps [~ko:] s. (jur. a reuşi. depozit de arme.). curat. apariţie speriere. mulţime. atribui (cu impertinenţă. 8.) cartier general. 1. rădăcina acestei plante. (med. tr. a se înţelege cu cineva. aromatic. 2. acomodare.) opritor. (o)rânduire.) aritmie. 3. caracter aromat. aranjamente (luare de) arrogation [rsero'gei/pn] s. poziţi(un)e. to ~ in London în faţa opiniei publice. 2.) capul săgeţii. clasificare. the Romanian Army Armata română. a mulţumi aromaticalness [-glnis] ş. arm rack [ra:mra. a adapta (un roman arrogancy [-i] s. a-şi 2.. arogare.) feudă (ce ţine de un altul).) ~ of judg(e)ment suspendare a sentinţei. a alcătui (lista juraţilor). arrester catch [~ kaet/] s. (ferov.) pin cembra. -oar] adv. muzeu de-arme. aroma [a'rouma]. 2. vagabond. ctalaj (de lucruri). a înfrumuseţa (cu). arriere-fief [~'fi:f] s. . army beef [~ bi:f[ s. v. a râde de. impresionant. 2. a stârni scop). everything was ~d beforehand totul era aranjat / rânduit dinainte. the ~ of better news sperau să audă veşti mai bune. arms drive ['o:mzdraiv| s. asamblare. arivist. desfăşurare. 2. oprire. a sosi la Londra. îngâmfare. sosire. a se aranja. oprire. a soluţiona (un conflict).-'ri9-] adv. de la are not. arm saw fa:mso:] s. (jur. deşteptare. 2. arsenal. dispunere. (de jur) împrejur. persoană care aranjează. 7. (şi to ~ to oneself) a pretinde. pretutindeni. to ~ at a place a sosi / a ajunge to ~ before the bar of public opinion a supune judecăţii opiniei publice. răcnind. Arnaout [ia:ns'u:t] s. miros plăcut. (tehn. de jur împrejurul (cu gen.f e e . arrangement [-msnt] s. de altă parte a ieşit. (fr. a potrivi. aromatize [s'roumataiz] vb tr. a aresta. 5. 3. corpul aromatic plant [~ 'pla:nt| ş. 3.) a monta. (fr. paratoner. a găti (cu). arrhythmically [o'riomikoli.) 1.) arestare. 5. (m/7. manej. registrul călătorilor (la hotel). arătare. aranjare. rezervă. partea de muncă neterminată. 3. 2. 2. (pe scenă). a atribui (pe nedrept). obraznic. tr.) colţ ascuţit / telea. (tehn. ♦ (jur. când sosi.) parvenit. situare.) poprire. absenţa ritmului. 2. arrogate ['aersgeit] vb. 1. mulţime. pl.) (mii. reţinere. v. (rar) trezire. restanţă.) armată. 1. (fig. restanţe. 4. jur. (gram. refl. 2. ~s of rent restanţe în plata chiriei. a captiva. 2. fermecător. 3. (înv. veşminte.arrogantness [-nis] s. (bot. (bot. II. de frânare. arrhythmia [o'ri6mio] s. prezentare. (înv. pregătiri. a acuza. (/nil. (rar) v. vreo.) (ist. izbitor. I cannot find his name among the ~s nu-i (sentimente. 1. (annual) ~ register anuarul ofiţerilor armatei. a r m y a g e n t . parfum. minunat. rămăşiţă.) arnica (Amica montana). arriere-guard [~'gu:d] s. armată. II. 1. h a r q u e b u s .) diagonal. pompă. to ~ oneself in all one's finery a) a se îmbrăca în haine de sărbătoare. s. a izbuti. pl. 1.) arrant ['aerant] adj. musafiri. montare. a deştepta. a pune. a aduce (cazul) într-un loc / într-o localitate (mică). (rar) găsesc numele printre nou-veniţi. limbă. arrowroot ['aerou ru:t] s. a chema. aromas [imoz] şi aromata [imata] s. (/nil. 2. 4. băutură alcoolică din orez.) straie. a clasifica. (meteor. arrhae ['seri:] s. 2. arris-wise [~waiz] adv. (înv. adaptare (pentru arrondîssement [ae. aranjare. v. a ajunge. 3. de douăzeci şi patru de ore. 1. arolla [s'rolo] s. 6. aroint [a'roint] (înv. punere sub arest. army broker [~ rbrouko1"] s . în vecinătate. 2. organizator etc. a se arrow-headed ['aerouhedid] adj. dispozitiv de oprire / stopare. vb. A. ~ a thousand people vreo mie de oameni. a dispune. (mii. (rar) oprire. 4. confiscare. (fam. ici şi colo.) blazon. (constr. vestit.) a întrerupe. sfidător. 1. (mil. 2. obrăznicie. 3. 1. pentru scenă etc. (fr. etala talentele. frapant. vb. B. întrerupere. 3. a aranja. a da dispoziţii. to ~ in a country a sosi într-o ţară. a subjuga arms race ['o:mzreis] ş. pur. arrogant ['seragsnt] adj.) opritor.) săgeata-apci (contra). ~s of work arm prop ['a:mprop] s. arrestor [o'restor] s. cu săgeţi. a ţintui (privirea). în detenţie. army [ru:mi] s. a veni. aromate. A. în formă de săgeată.) oprire. 4. (electr. (mii. obturator.rondis'mom şi pronunţiafranceză]s.) a aranja. paravan. a r r o g a n c e . army furnisher |~ ifani/a] s. v . a se deştepta (din). aranjament. 1. a rândui. nou-venit. armată regulată. s. 2./?/. 1. (înv.) too swift ~s as tardy as too slow cine se grăbeşte peste măsură arraigner [-or] s. ' arrestation point [~ 'point] s.) ariergardă. arrival book [~ 'buk] s. (muz.) plantă aromatică. învoială.) sentinţă (a unei instanţe superioare). pasiuni.) 1. uimitor. care reţine.

articled clerk ['a. a r s e n a t e . meserie.) nichclină. (fig. arsenite ['u:sinait] s. 2. articulary [a:'tikjubri] adj. Bachelor of Arts (aprox. 1. (mat. industrial / mechanical/ useful ~s meserii industriale. -nai-] ş. meşteşug. iute (ca săgeata). arse [a:s] s.A. arterial.) clipă. dibăcie.) a exagera interpretarea artistică (cu gen. arsenic oxide ['a:snik 'oksaid] s. în Turcia = 0. sunete) clar. dos. iscusinţă. s. imitaţie de piele.) triclorură de arsen. artifice ['u:tifis] s. the ~s which compose the blood elementele din care se compune sângele. (amer. 1. artificial gum [~ 'gAm] s. a acuza (pe bază de articole). tertip. articulated pin [~ 'pin] s.) ~ with the army artileria armatei. ~s of apprenticeship contract de ucenicie. anhidridă arsenioasă. afectare. prefăcătorie. arşin (în Rusia etc. 2. pl. A.a:ta'raitis] s. segmentat. înşelătorie. obiect al omului primitiv. artificiality [. (as) ~ as a cartload of monkeys şiret nevoie marc. produs artificial. prefăcătorie. sângerare a arterelor. 2.) flori artificiale. gută. articulate speaking [u:'tikjulit' spi:kirj] s.) curs de apă. artificial corundum [~ ka'rAndam] s. v.) articulaţie. artifex ['a:tifeks] s.) arteriologic. expoziţie de artă (plastică).) arsină.) anhidridă arsenică. to hang the ~ a rămâne în urmă. artificial horn [~ 'ha:n] s. (med. arsenic alb.47 artilleryman arrowy ['asroui] adj.U. de curând = 1. din ciclul arturian.[u:'tifisar] s. artificial product [~ 'pradAkt] s.) îmbinare articulată. the liberal ~s artele liberale. 2. ~ of building arhitectură. 2. (rar) (jur. articol (de ziar). (anat. the Articles of War (în Anglia şi S.'tbrias] adj.) arsenios. 3. (chim.) a lua parte la. ♦ to be / to have / to take ~ and part in a) (jur. îngrăşământ artificial. (chim. născocire. arroyo [a'roiou]. 3. 1.) that's the ~ ăsta e principalul. s. meşteşugit. = 0. 1. arterialize [ai'tiarblaiz] vb. artificial wool [~ 'wul] s. ~s of daily necessity mărfuri de larg consum. article [a':tikl] I. articol (comercial). prefăcătorie. râuleţ.) produs sintetic. artificial satellite [~ 'ssetalait] s. arthropod ['u:0roupad. şiret. b) (fam. piele sintetică. (înv. artesian [u. ars longa.) aplasament / şanţ de tun. (amer.) arsenit. (med.) a fi instigator şi complice la. ingeniozitate. inflamarea arterelor. 6. (chim. a negocia./. (chim. the fine / polite ~s artele frumoase. margarina.oui'fi/plnis] s. v. îndemânatic. iscusinţă. dibaci. cu articulaţiuni.) pentaoxid de arsen. (span. (chim. 2. arsenic butter ['a:snik -bAtar] s. articulat (şi tehn. (înv. arsenic mirror ['u:snik iinirar] s.) articol.) artilerie grea. tr. măiestrie.) galalit. artful ['a:tful] adj. meşteşug.) 1. limpede. (mii. (mare) arteră de circulaţie.) mellit.) incendiere (premeditată). to be under ~s a fi legat prin contract. artificial horizon [~ ha'raizan] s. [o:'senik] adj. încheietură. 3. articulation [a:»tikju'lei/pn] s. arsine ['a:sin.tikld pkla:k] s. 1. with) a da la învăţătură prin contract (Ia). arsenic anhydride [u:'senik sn'haidraid] s. indefinite ~ articol nehotărât. III. de natura articolului. artificial. articulateness [a:'tikjulitnis] s. 3. 2. fam. (med. claritate (în pronunţare). art1 [u:t] I. (chim. vb. intr. artificial respiration [~ -respa'rci/an] s. by ~ după (toate) regulile artei. de artă. a acuza. 3. (chim. decorativ etc (în cuvinte compuse). 4. intr. artificial butter [~ 'bAta1"] ş.) incendiator.) articulare. art drawing [~ 'droirj] s. 6. ingenios.aitifi'/iasliti] s. artifact ['o:tifa?kt] s. 2. a r t i f a c t . (/ig. (adesea pl. 2. manoperă. arterial highway [~ 'haiwei] s. persoană care îi învaţă pe surdomuţi să articuleze. II. artificial amber [~ 'semba1"] s. arterial drainage [~ 'dreinidj] s. [a:'tikjuleit] vb. (med. artesian well [~ 'wel] s. îndemânare.) arteriosclerotic. arsenal ['a:sinal] s. $ II. pl. a rosti.) arsenieism. tr. (rus) artei. 1. depozit de arme / de muniţii. Jerusalem ~ trufă-albă (Helianthus tuberosus). arsenide ['uisinid. (gram. vrăjitorie.) arseniură. meşteşugit. şiretenie. vorbire articulată. poetic) pers. arroyos [iiouz] s. (bot. popou. arsenious acid [~ 'sesid] s. a da la ucenicie (la). (chim. 1. (med. (fig.) ca articolul. (bot. (înv. arthrosis [a:'6rousis] s.) locomotivă articulată. 1.) duel de artilerie. arsenic. black ~ magic neagră.) polenizare artificială. articol. art2 (înv.) cultivat. II. abilitate. v. arsenic nickel ['a:snik 'nikl] s. 4. (chim. a r t i f i c e r . nefiresc. v. viclean.) codul (juridic) militar. a pronunţa distinct (sunete etc. (anat. articulator [o:'tikjulcitar] s. art director ['u:t di'rekta] s. 3. arseniasis [ia:si'nabsis] s. logoped.) (orice armă de aruncat) catapulte.fi/pl] I. ipocrit. adj. II. autostradă. leading ~ editorial. abilitate. artillery engagement [~ inigeid3mant| s. 4.) I. punct. 1. arsenic flowers [a:snik -flauaz] s. celofibră.) bolţ de articulaţie. art exhibition ['a:t icksi'bi/an] ş. (med. a r s e n i a s i s .. şiretenie. artemisia [lai'ti'mi/is] s. artificialness [. arsenic (chim.000 m). resurse. articol de fond. 3. articulative [ai'tikjuleitiv] ady'. arsenious [u:'si:nj3s. 2.) articulaţie.) doctor în litere şi filozofie.) artropod. arthritism ['u:9ritiz3in] s. artificial leather baiti'fi/pl 'lcd3r] s.) magic neagră. (tehn.) artritism. arme. ştiinţă. indic.).) artilerist. arterial road [a:'tiarial 'roudj s.) artralgie. mătase artificială. practicant (nesalarizat) la o firmă de avocatură. -rap-] adj. paragraf. fund. rechizite. 1. tranz. artificialitate. artfulness [-nis] s. (chim. (mineral.) arsenal. fam. artificial pollination [~ ipoli'nei/^n] s. a lega (prin încheieturi). -3onj adj. definite ~ articol hotărât. (tehn. adj.) artrologie. (gram. vb. (mil. emondaj. *■ (si. (med. ingeniozitate. arteriosclerotic [o:'tbriouslia'n>tik] adj. material plastic. 2. sistem de scurgere prin canale ramificate. (med. artificial year [~ 'ja:[ ş. iscusit. a pronunţa. v. 2.) a trata. calc de comunicaţie principală. pârâiaş. 7. (chim. circulaţie pe străzi / artere / căi principale. artillery [a:'tibri] s. fals. (bot. vrăjitorie. arsenieism [o:'senisiz3m] s. life is short arta este lungă. tehnician (armurier). 5. (chim. 1. arsenic. (lingv. dibăcie.) artcriosclcroză.) dextrină.) articular. artefact [Yi:tfa3kt] ş. artistic. (med. şef de atelier (în cadrul serviciului de publicitate al unei firme).) arturian. (jur. arcuri. acid piroarsenios. artificiu.) ascuţit.) artilerie. artillery arm [~ a:m] s. (metal.) arterită. substanţă. artificial insemination [~ iriisemi'nei/an] s. -sa-] s. 2. arbalete.. pl. arses ['o:si:z] s. (to./. artă. artificial reproduction [~ triipra'dAk/an] s. (med. (chim. a articula. articulat.) acid arsenios. v. aer condiţionat. artă. artificial [■a:ti.) şezut.' artistic. arthralgia [u:'ersld3ia] s. (jur. arthrology [a:'6n)bd3i] s. îndemânare.arsen.) arsenopirită. arseniate [o:'si:niit] s. celolână. (anat. arsenolite [a:'scnoulait. (med. plin de săgeţi.) arteriotomie.) artilerie (ca armă). muncă. a r s e n i t c . diateză artritică. (mit.). viclenie. 2. artillerist [a:'tibrist] s.) artrită. (chim.) arteriovenos. praştii. 2. sintetic.711 m. (mii. fictiv. prefăcut. (astron. arthrites [-ti:z] s. îndemânare. (zool.) satelit artificial. (anat. (geol.) arsenios. (chim. 1. (chim. (bot. (rar) v. acid ortoarsenios. 2. arsonist ['a:s3nist] s. . artillery board [~ bo:d] s. (despre voci. desen artistic. (vulg. arsenical [ai'senik^l] s.) logaritmi. 4. (astron. 3. (mil. arteriotomy [oMiari'otami] s. s.) peliniţă.) acid arsenic. produs. arterial traffic [~ 'trasfik] s. arteriology [o^tbri'obdsi] s. ca o săgeată. (mar. director artistic (al unei reviste). a r t e r i a 1 r o a d . artificial silk [~ 'silk] s. artificial cotton [~ 'kotn] s.) prefăcut. articol redacţional.). (bot. mecanic. 1. Arthurian [u:'9juarbn] adj. stratagemă. artificial numbers [ia:ti'fi/al 'nAmbaz] s. (anat. ramificat. galerie de artă. arteritis [. (chim. viaţa scurtă. 3.) arterial. 1. abil. şoricioaică. 1. II.) anghinare (Cynara scolymus). artillerymen [-men] s. 5. caracter articulat. artery ['a:tari] s. 2. 1. 2. 2.) artefact. -nias] adj. -naid[ s. atitudine studiată. arsenic. 1. 3. prez. material.. 1. vita brevis. arsenic iron ['a:snik labn] s.'ti:zj9n. vată de celuloză. meşteşugar. ['a:snik]s. meşteşug. 1. (înv. 2-a sg. (/nil. bagaj. (metr. prefăcătorie. artificial atmosphere [~ 'astmasfb1"] s. the ~s and manufactures industria.) respiraţie artificială. arsis ['o:sis]. (tel. de la to b e .) oglindă de arsen. (mil. 2. artă.) arsenal. calc (de comunicaţie). accompanying ~ artilerie însoţitoare (care vine în ajutorul infanteriei). magistrală. -'tjel] s. artichoke ['u:tit/ouk] s. B. moment.) a uni. (prav. 1. arteră. a r t i f i c i a l i t y (1). tr. înţepător. dureri articulare.685 m. arterious [a. pl. articulated locomotive [~ -louka'moutiv] s.pl. marfă. articulat. (ferov. acid arsenios. manly ~ box.) planşetă de tragere. arteriosclerosis [a:'tiariousklb'rousis] s. Master of Arts (aprox. arsenic acid [o:'scnik 'assid] s.) artificier. s.) persoană juridică. sarcastic. de articulare. arterial [a:'tiarial] adj.) artritic. lână artificială. poză. in the ~ of death în clipa morţii. podagră. arteră principală.) ~ is long.pl. 1.) produs artificial. lăcătuş. (chim. (înv. artezian. an calendaristic / civil (spre deosebire de anul astronomic). (anat.) arsis. (mii. artel [a:'tel. (înv. şiretenie. artificial pruning [~ rpru:nin] s. arson l'u:sn] s. A. B. abilitate. ~ up (amer. neindigen. a oxigena (sângele). 3. (med. 4. v. reproducere artificială. -ain] s. (tehn. [ur'tikjulit] adj. articulated joint [o:'tikjulcitid V^sint] s. de săgeată.) axa articulaţiei. artificer.) electrocorindon. articulationist [a:'tikju'lei/3nist] s. 3. 1. (mil. fântână arteziană. arsenic alb. arsenate ['a:sinit| s. 2. (fon. persoană care pronunţă clar. invenţie. articular fa:'tikjular] adj. arthritic [c:'8ritik] adj. cu cotituri. artillery emplacement [~ iniipleismant] s. 2.) licenţiat în litere şi filozofic. arshin [a:'/i:n] s. 2. a r t i c u l a r (1).) meserie. 2. inovator.) regulator de ton şi vibraţii.) orizont artificial.) inseminare / însămânţare artificială.) arseniat. articulate I. meseriaş.) arteră. a arti­ cula. pclin-mic (Artemisia annua). 2. arsenous ['a:sinas.) clagaj artificial.) coadă de macara. 4. meşteşug. arteriovenous [a:'ti3riou'vi:nas] adj. Faculty of Arts facultatea de filozofie sau de filologie. l.) artilerist. 1. v. tehn. artificial madder [~ 'maxb r ] s. artilleryman [or'tibriman]. artificial person [~ rpa:san] s.) artefact. niispichel. (biol.) de articulaţie. art gallery l'a:t'ga:bri] ş. element. acid metaarsenios. (chim. (anat. a r s e n i c (I). (anat. afectat. arthritis [a:'9raitis]. (Ut. the Thirty-nine Articles cele 39 articole ale dogmei religioase anglicane. 1. distinct. thou ~(tu) eşti. 2.) alizarină.

art novel [~ . dacă. 1. ~ well ~a) la fel de bine ca (şi). ascites [a'saiti. de asemenea. 1. încât. he regarded this ~ an insult a considerat aceasta drept o insultă. 5. încă. 4. înălţare. în sihăstrie / schimnicie. superioritate (faţă de). ea (şi). it is right in front of you ~ you cross the bridge e drept în faţă când treci podul. artlessly [-li] adv. 7.) v . ~ for example ca de exemplu / pildă. artistically [a:'tistikali] aaV. ascender [-ar] s. 1. (zool. a s b e s t o s . rudimentar. a se sui pe.. cum mă vezi şi te văd. naturaleţe. ascending [a'sendin] adj. (înv. schimnic. ce-i în guşă şi-n căpuşă. nici nu poţi să-ţi închipui ce bine seamănă cu el. -assbe-] s. (pe) când stăteam de vorbă. ascensiune. (austr. ~ yet deocamdată. ca. he returned ~ fast ~ he could s-a întors cât a putut de repede. art union ['u:t .) cutie / tolbă pentru arcuri şi săgeţi. he ~ed that from your friend a aflat (asta) de la prietenul dumitale. (av. artistic. ca (şi). asbolan ['a?zbala?m] s. ~ much ~ (atât) cât. în vremC ce. 5. la fel) s. asbest [îes'best] s. (lingv. moderat. predominant. de ascensiune. de urcat. she is good ~ she is beautiful e tot atât de bună pe cât e de frumoasă. '. nedibaci. (med. ascensive [a'sensiv] aay. ascending letter [~ 'lets'] s. cumpătat.) a asigura. ~ usual ca de obicei. ascendent. 1. (fam. drept. întocmai ca. fiindcă. meşter.) ascendent. ascending ventilation [~ iventi'lci/an] s. Ascension Day [a'senjsndei] s. 2. simplitate. simplu etc.) asbolan. artistic. 6. ascensional.) ~ and crafty de efect.v.) perioada dintre Înălţare şi Lttnea Rusaliilor. ea / decât. cu atât devenea mai egoist. ascensional power [~ 'pauor[ s. ~ a friend I shouldn't advise you to go there ca prieten. 1.). ca să zicem aşa. 12. prep. ascertainableness [-ablnis] s. artiste ['u:ti:stj s.) ascidian. a s c e n d a n c y . ascendent. (austr. artă. (chim. ascetic. artless ]'a:tlis] adj. urcător. (constr. persoană care face ascensiuni. întrucât. sihastru. artocarpus [. ~if / though ca şi cum. în calitate de. adj. (mil. v. putere. ascensionist. de pictor. he behaved ~ an honest man s-a purtat ca un om cinstit. adv. a r t g a l l e r y .. asbestosis ['Eezbe'stousis. cum ar fi.).tsku:l] s. aflare.fam. as) (c» adjective si adverbe) ea (şi). 2. (aşa) cum.z]. 1. neprefăcut. 2. s. A.) ascensiune. întocmai (după) cum. pe măsură ce. A s c e n s i o n D a y . ~ who would not? mărturisesc că am iubit-o — dar cine n-ar fi făcut-o (în locul meu)? 8. 2.) ascită. după câte sunt informat. 1. v.) întăritor. ~ we were talking într-o zi. ascendancy [:ansi] s. ascertainment 1-mant] s. (amer. si. (amer. urcare. a constata.. -iam]. (rel. ~ being weak in grammar a căzut la examen pentru că era slab la gramatică.. asap [leisiei'pi:] aaV. coastă. ascendence [-ans] s. ~ to power venire la putere.) (conslr. asbolite ['Eezbowlait] s. autoritate. (av. that is easily ~ed e uşor de stabilit / constatat / văzut. cât timp. a r t s y . ascarid l'aîskarid] s. avansare. 2. perfecţiune. poetic) ca şi cum. (amer. (adesea glumeţ sau ironic) artist (om priceput în profesia sa).). begone! dacă ţii la viaţă.'l. meseriaş. de asemenea. suire. meşteşugar. tot atât de bine. povârniş. chipurile. pl. a se încredinţa (de). în principiu. 2. (mai ales) pictor. lumea artiştilor. la fel de. (si such as) de exemplu / pildă.) forţă ascensională. (in multe cazuri si as. (mine) aeraj ascendent. nevinovat. şi eu rn-am gândit la asta. 1. auster. as1 [xz forma tare. (med. (of) a se convinge. a avea obârşia / originea. 17. ascensional rate [~ 'reit] s. ascaridiază. roman în care e descrisă viaţa unui artist. ~ is usual după cum se întâmplă de obicei. lipsă de iscusinţă / dibăcie. (înv. (fig. ascendent.fas] adj. influenţă predominantă. so ~ ca să.) astrolog. ~ a rule de regulă / de obicei. pustnic. I thought ~ much aşa mă gândeam şi eu. însă. a s c e n d a n c y . adj. a?s-[ s. II.) loterie. art-like ['u:t laik] adj. 2. simplu. urcător etc. be so kind ~ to ring me up fii bun şi telefonează-mi. a parveni la. horoscop.) ~ you love your life. one day. 3. ~ inclined înclinat spre ! j ascetism. 1. 15.. a se convinge de. ascetical [-al] adj. he was so tired ~ not to be able to stand era atât de obosit încât nu se putea ţine pe picioare.) balloon ~ ridicare cu balonul. maestru. care poate fi urcat. influenţă dominantă (asupra). la fel. de. b) a se trage de la. sihăstrie. pleacă! 9. adj. b) (amer. de artist. ~ long ~ a) atâta timp cât.III. stabilire. 14. ~ has been mentioned before după cum s-a amintit mai înainte. 2.) a lua înălţime. simplu. cum ar fi. do ~ I do fă (aşa) cum fac şi eu. B. în aceeaşi măsură. pe când. (despre oameni) cu pretenţii de gustfin/ de rafinament. posibilitate de a fi stabilit. 3. b) ca şi. ascensionist. stabilire.f. we left deşi era târziu. (v. d. forme slabe] I. II. ~ it stands. (glume.ju:njan. neiscusit. 1. (med. ascendible [-ibl] adj. 2. arundinaceous [air<\ndi'nei. neîndemânatic. ascendable [-abl] adj. pentru că. (prese. ascendent. the country rose ~ one man against the enemy ţara s-a ridicat împotriva duşmanului ca un singur om. natural. if I had been present ~ I was not. B. (constr. hidroperitonită. ca (şi). dar.~of ignorant în ce priveşte. such people ~ are here will receive tickets persoanele care sunt aici vor primi bilete. constatabil. de ridicare. refl. I should have asked dacă aş fi fost de faţă — ceea ce nu s-a întâmplat — aş fi întrebat. he is ~ good ~ his word e un om de cuvânt. (boi. ~ I am informed după cum am aflat. (înv. cum. de arian. 1. 4. v. de gust. many si same) care. deoarece. (mineral.artillery mount 48 artillery mount |~ maunt] s. the fact has not been ~ed faptul nu a fost stabilit. adj. ascensiune. tell not ~ new what everybody knows nu prezenta ca nou ceea ce ştie toată lumea. artlessness [-nis] s. constatare. (amer. II. arty-crafty [~ 'krarfti] adj. ascetically [-aii] adv. ~ far ~ two years ago încă acum doi ani. his career ~ a teacher cariera lui de profesor IV. aşa cum.) artist. de stabilit. I must confess I loved her. până acum. ~ follows după cum urmează. 7. ascidie. a urca.) afet (de tun). not ~ yet încă nu.) azbest. ascariasis [iseska'raiasis] s. 2. fă ca mine. ascensionist [a'senjanist] s.Mi'zaen] s. înclinare. alchimist. 3. 3. take ~ much ~ you like ia cât vrei / pofteşti. de constatat. ea (şi). ~ you please (după) cum doriţi. înaintare în grad. ~ it were cum ar veni. arătos (dar nepotrivit pentru uz). portantă. (bot. we must go without you deoarece nu eşti gata. naivitate. a se înălţa.. dansator. ca un ascet. (fi. artillery range [~ reirţr/^] s. a se sui. când. ascendency [-ansi] s. art museum [~ mju'ziam] s. 2. deşi. ascend [a'send] vb.) cât de curând posibil. a ajunge. franc. după câte. asbestos [aîz'bcstas. ca (de exemplu). urcător.) eternit. az. (înv. după cum..) după-amiază. artizan. precum. e în ascensiune. aryl ['anii] s.(fig. tot aşa de. v. ascham ['aiskain] s.) burnt-cock ~cântăreţ care execută cântece ale negrilor (fiind grimat ca un negru).) azbest. '~ asceticism [a'setisizam] s. deschis. în măsura în care. cum sunt. alpinist. de parcă. în general. 1. he speaks ~ he thinks vorbeşte (după) cum gândeşte. a fixa limitele (cu gen. ~you are not ready. pricepere artistică. artistic. nu mai puţin. precum şi. 1. de azbest.) viteză de urcare. a s c e t i c (I). (v. neştiutor în (ceva). cum este. to ~ to a) a ajunge la.) orice specie de ascăride. he became more selfish ~ he grew older devenea tot mai egoist pe măsură ce îmbătrânea. (mineral. 1. h etc. (înv.a:tou'ku:pas] s. to ~ a mountain a urca un munte. ascension [a'sen/an] s. there ~ everywhere acolo şi peste tot. Ispas. art school ]'a. meşteşug. ~ (sure ~) I live pe legea mea. 2. a s c e n d ) . suire. cântăreaţă. ascertainable [-abl] adj. arţistic(al) [a:'tistik(al)[ adj. 2. sincer. Ascension v. element superior de prelungire a literei. ~ good ~ ca şi. s. a se înălţa. în timp ce. a parveni.) ascarid(i)oză. de asemenea. ca. put on your overcoat so ~ to be ready pune-ţi paltonul ca să fii gata. ~ matters are (după) cum stau lucrurile. pron. (după) cum. a s c e n d a n c y . 3. 3. pantă. suiş. tot atât de. his family ~s to the crusaders familia lui îşi are obârşia în epoca cruciaţilor. de la as s o o n as p o s s i b 1 e) (fam. 1. lucrare de artă.). pi. shall I bring the ink ~ well? să aduc şi cerneala?. ascidium [a'sidjam. to ~ a river a merge în susul râului. infestare cu ascarizi.) literă care atinge marginea de sus (b. urcuş. 2.) (la cărţi) as. maestru. . a r t l e s s 1. (pl. late ~ it was. relativ (cu such. a feri. 2. he looked ~he had never seen the like (de) parcă nu ar mai fi văzut aşa ceva. atâta vreme cât. de înălţare. ascendent. ascetism. II. de parcă. (over) ascendent. he had learnt the same rules ~ you had învăţase aceleaşi reguli ca şi tine. preocupare artistică. nu te-aş sfătui să te duci acolo. the third chapter is not ~ / s o difficult ~ the second capitolul al treilea nu e atât de greu ca al doilea. 16. (~) blue ~ the sky albastru ca cerul. ' arty ['a. ascendant [-ant] I. mai ales limbric (Ascaris sp. suitor. ascertain [isesa(:)'tein] vb. v. desăvârşire. (înv. si. the third chapter is not ~ / so difficult capitolul al treilea nu e atât de greu / e mai puţin dificil. 3. (/nil. arian. superior. "hard" may have the meaning of "difficult" as a "hard" question „hard" poate avea înţelesul de „dificil" ca în „o întrebare dificilă". şi acolo ca peste tot. 2. pentru moment. 10. ascetic [a'sctik] I. ~ far ~ I know după câte ştiu. ~ far ~a) (spaţial) până la. 1. asbestus [aîz'bcstas. artist (profesionist). în acelaşi fel în care. 1. a s c e n d a n t . (av. (bot. asbestos slate [av. (întocmai) după cum. (zool. când (de fapt). nevinovăţie. a se urca pe. artsy-craftsy |'a:tsi 'kraiftsi] adj. ~well a) la fel de bine. aes-[ s. (înv.novai] s. urcător. arian. (fig.) poligon de artilerie. as2 [a:s]. artist. v . A.. asbestine [cez'bestinj aay. 4.) şi.) arundinaceu. în aceste condiţii. (amer. ascet. (rel.. birlic. în cazul când. claustrai. a afla.) rodul Pământului (Arum maculatum). -v. ~ I have since heard după cum am auzit de atunci (încoace).) a se trage. a urca. artiştii.. (înv. naiv. old ~ I am (aşa) bătrân cum sunt. pe cât. ea (şi). (bot. (aşa) cum. strămoş. ascent [a'sent] s. artisan [. she is ~ like him ~ she can be seamănă leit cu el. conj. v.) asbolan. -ian] s. putere. b) şi.. precum. (poligr. constatare. just / even ~ întocmai / exact ca. la fel de. ascensional [a'sen/anal] aaj. cu cât îmbătrânea. cântăreţ. 2. ~ for / to / regards cât despre. -nian] s. intr. tot aşa de. 1. 2. art work [~ wa:k] s. a sui.) cu pretenţii de artă aplicată. he rose ~did his friends s-a ridicat. arum ['săram] s. artist. 1. şi la fel au procedat şi prietenii lui. 11. ~ you see după cum vezi. schimnicie. v. şi.c r a f t s y . s. 13. ~ is well known după cum se ştie (prea bine).'bestas sleit] s. dansatoare etc. he failed in the exam. 2. din. ~ many ~ a hundred books nu mai puţin de o sută de cărţi. ridicare.) înălţare. ca un artist.) a fixa.) venire. Aryan ['sarianl I. artist ['a:tist[ s. a stabili. a s c e n d e r (2). to ~ the throne a se urca pe tron.. ascidia [-dia] s. 3 . arvo ]'a:vou] s.ti] aay. ascendent.) arii. necomplicat.) (despre lucruri) cu pretenţii artistice. Ascensiontide [a'senjantaid] s. nu mai puţin. tr.) arbore-de-pâine (Arlocarpus communis). am plecat. şi. tot atât de. a s c e n d a b l e . b) în măsura în care.) asbestoză. om al artei. 3. ascidian [o'sidjan. descoperire. artistry [ru:tistri] s. Ir. ascendent [-ant] s. a merge în susul (cu gen. as s. cu toate că. a pune la adăpost. aşijderea. a (se) urca. în ceea ce priveşte. trebuie să plecăm fără tine.3). de întărire. şcoală de bclc-arte. 2. artistdom ['a:tistdam] s.) her star is in the ~ îi răsare steaua. is her sister ~ pretty? (şi) sora ei e tot atât de / la fel de drăguţă?. ascendance ]-ans] s.

catolică) prima miercuri din postul Paştelui. 1. a s h (2). adv. asking price [~ tprais] s. ascribe [as'kraib] vb. to ~ down a) a ruga să coboare. cenuşiu. fără sex. oblic.) mort. aslope [a'sloup] adf.) ască. a cerc. to look ~ at a nu privi drept în ochi.pl.) ascospor. (scot. contra infecţiei.pl. what did you ~ of him? cc i-ai cerut'? cc-ai vrut de la el?. 1. pe uscat. în pantă. în curmeziş. to ~ out (to) a invita (pe cineva) (la) (o petrecere.) lampă cu arc de 1 000 de waţi montată într-un reflector. 4..). adormit (pe vecie). 5.) cariu de scoarţă al frasinului (Hylesinus fraxini). asinine ['assinain] adf 1. a s h bin (2). (chim.) pubelă. 4. pentaedru. într-o parte. a cere. pieziş.). soldat indigen (dintr-o colonie africană).49 asp 1 asclent [a'sklent] adv. a se interesa de sănătatea cuiva.) prostesc. pl. în povârniş. tâmpenie. cenuşiu deschis.) preţ iniţial. ash tray [—trei] s. a-şi lua rămas bun. a da de fund. (tehn. ascon ['aeskanj.) anghelică (Angelica sp. tr. v. cuvânt spus în treacăt. de cenuşă. cruciş. pieziş. strâmb.) cenuşar. aseptic [ei'septik. prep. 6. din cenuşă. a s h t r a y . pune-i lui întrebarea asta. si. încăpăţânat. (fig. 2. a căuta. de culoare cenuşie. adf strâmb. a'skent] I. to ~ about / after smb. 7. (tehn. 1. tr. ruşinat. ascogonia [inja] s. apartcu. wild ~ scoruş-de-munte (Sorbus aucu/xiria). în afară de.) v. ashore [a'fi:r.'eijan] adj. ash1 [sej] s. de o paloare cadaverică.) cărămidă aparentă. stânjenit. a invita. asci ['cesai] s. acoperit de cenuşă. -ati] s. (bot. formare de cenuşă. (chim. I~ed for him. ash pot [~p3t] s. 2 . pred. ashlar stone ['s/la 'stoun] s. cofraj. din lemn de frasin. paloare cadaverică. se obţin foarte simplu etc. (bot. I ~ for nothing better nici nu vreau / nici nu-mi trebuie ceva mai bun. ash dish l~di/] s. ash2 s. l. a necesita. 1.) ascogon. to atribuire a unui lucru (cuiva).) ~from cu excepţia (cu gen. aparte. (poetic) v. v. v. 2. cruciş.skou'sporik] adj. 1. ash-leaf maple ['»/Ii:f imeipl] s. a s c i d i u m . 4. deoparte. spuză. 4. ash-gray [~grci] adj. a reclama. you ~ too much of me îmi ceri prea mult. vorbire aparte.v.) ascomicetă. pred. locul curselor de cai din apropiere de Windsor. pieziş. (v. (mii.) grenadă antisubmarin.) aseon. asklent [a'sklcnt] adv. a cere. a steriliza.) ~ me another întrcabă-1 pe altul (nu pe mine). 2. (amer. cursele de cai de la Ascot. (scot. fabrică de potasă. a se interesa de. ash cellar i~ rselar] s. asking ['a:skin] s. how much do you ~ for that watch? cât ceri pe ceasul acela?.'s health a întreba pe cineva de sănătate.p/. lipsa sexului. asexuality [eitseksju'xliti] s. adj. adormit. 2. to fall ~ a adormi.. 3. adv.) to rise from one's ~es a renaşte din propria cenuşă (ca pasărea Phoenix). ~him to walk in pofteştc-1 să intre. pred. 3. ash cake [~ keik] s. I ~ed the director for permission i-am cerut directorului voie. it ~s For attention necesită atenţie. îndărătnic.) to turn to dust and ~es a (se) spulbera.) conţinut în cenuşă. to be ~ (of) a-i fi ruşine (de). a necesita.) turtă de mălai coaptă în spuză. a s c o s p o r i c .) I. adv. (biol. a pune în seama / sarcina (cu gen. 2. -po:r] s. ash-free ['as/fri:] adf (chim.) v. to ~ about / after smth. 2. to run / to be driven ~ a se înnămoli (lângă sau pe coastă). înclinat. piatră de talie.). a's-] s. pred. sămânţa frasinului. 2. (în bis. a întreba / a se informa / a se interesa dc(sprc) ceva. askant [as'kasnt] adv. frasin-dc-munte (Fraxinus ornus). 1. ca scrumul. aside [a'said]I. adv.) existenţă independentă. ash removal [~ riiiiiu. 1. ssk] vb. v. -kous-] adj. (stră)lucitor. adj. oseminte. a cere. eiz] s. pudicitatc. persoană care întreabă etc. ash can [~ksen] s. într-o parte a (cu gen.) (şi common ~) frasin (Fraxinus excelsior). 2. oblic. (teatru) to speak ~ a vorbi aparte.) molon.. adv. to ~ to a atribui (cu dat. -mja] s. dispreţuitor. spre sud. a s k a n c e . chiondorâş. 1. adj. A.) 1. pe bord. (amer. ascons ['seskanz] şi ascones [a3s'kouni:z] s. dar nu era la birou. (metr. rămăşiţe. c) a întreba/a se interesa/a se informa dc(sprc). ash hole [~houl] s. pământiu. tremurând. asp1 [fesp] s. a face să se ruşineze. ash c o n v e y i n g . ncsociabil. (mine) puţ de zgură. ascus ['ceskasj. ashamedness [a'/cimidnis] s. remarcă întâmplătoare. aseismic laVsaizmik] adj. ascomycete [lasskoumai'si::] s. ase [cis. to hang a picture ~a agăţa strâmb un tablou. urme. (amer. ash bark-beetle ['s/'ba:kibi:tl] ş. asexualize [ei'seksjualaiz. (constr. ask [a:sk. v. ashlaring ['se/l^rirj] s. might I ~ you to do this for me? pot să te rog să-mi faci acest serviciu?. I felt ~ for her mi-era ruşine pentru dânsa. adv. but he wasn't at the office am întrebat de el. preparat aseptic. ca cenuşa.) fără cenuşă.pl. (chim. aslant [a'slumt. ascribable [as'kraibabl] adj. (psihiatrie) asemie. întrebaţi mai târziu / altă dată. to come ~ a debarca.v. to ~ in a pofti / a chema / a invita înăuntru / în casă. cin. ashler f'asflar] s. (tehn. s. anapoda. ash disposal [~disipouz3l] s. eşuat. amer.). măgărese. . (bot. ass'ko:ri] ş. p/.) enzimă. a s k ) . (geol. a ruga. a întreba. a întreba. 3. a steriliza. v. chiorâş. cenuşiu. ashlar ['as/b1-] s. pe mare. tremurând. asexuat. rămăşiţe pământeşti. pred. ascription [as'krip/^n] ş. s. asepticize [ei'scptisaiz] vb. ascosporic [>a. 1.) rezistent la solicitări seismice. jesting ~ lăsând gluma la o parte. to ~ for help a cere ajutor. Ash Wednesday [^-'wenzdi] s. (tehn. b) a invita (de obicei afară din oraş). 1. (teatru) aparte. a s h c a n (1).vpl] s. to ~ (back) again a cerc înapoi. asocial [a'sou/al] adj. 2. a thing to be ~ed and had un lucru uşor de căpătat.) ascismic. v. asexual [ei'seksjual] adj. this is ~ from the question nu ţine de subiect / chestiune.) scrum. ferment. la mal. 6. a'-] vb. a-sea [a'si:] adv. a s h b i n (2). askew [as'kju:] I. 3. zidărie de piatră cioplită.). (tehn. 2. v. scrumieră. picioare) amorţit. a pofti. 3. (amer. îndărătnicie. a s h l a r . piatră de construcţii. ~ of smth. scrumieră.).) to turn ~ for a moment a-i fugi gândul pentru o clipă. ec. chim.) ascosporic. askari ['aeskari. pred. (jig. ash bin (2). to burn / to reduce to ~es a arde complet.) adormit. (tehn. mine. (despre speranţe etc.. as pe n . ~ a lua pe cineva deoparte / la o parte. 2. mă faci să-mi fie ruşine / să mă simt jenat. a-smoke [a'smouk] adj. aseptic. pământiu. caută o pomană / o căpătuială. a cere informaţii / lămuriri. (bot. I ~ed him after his mother's health l-am întrebat sau m-ani interesat de sănătatea mamei sale. lavalieră sau cravată tip Ascot. 1. ashy ['as/if adj. a chema. de o paloare mortuară / cadaverică. 1. aplecat într-o parte / într-o rână / într-un pes. a face necesar. to ~ one's leave a cerc voie să plece. prep. ash tree [~tri:] s. ashing f'ffl/in] s. ruşine. e în afara subiectului. to ~ smb. 2. a s h b i n (2). asexual... (bot. ashame [a'/eim] vb. (rar) a ruşina. ascogonium [iaeskou'gounjam]. a castra. ash bin l'se/bin] s. de culoarea scrumului. un loca! etc. Asclepiadean [a'skli:pja'di:an] adj. gratis. ashery ['se/ari] s. that will ~ a long time asta o să ia multă vreme. v. ~ to care poate fi atribuit (cu dat. de măgar.) din Asia Mică. to ~ after a întreba de. a's-] (med. Ascot Ascot. ascospore ['asskaspoa1". ash stand [~st3end] s. a-south [a'sau0] adv. to ~ the time a întreba cât e ceasul. s. tr. scrumieră. asepsis [ei'sepsis.). (bor. cenuşar. 2. cerşetor. (lingv. 1. lavă fină. s. steril. ♦ (pop. în fum. ash content [~ -kontent] s.) evacuarea zgurii.) arţar american (Acer negundo). ash conveying [~ kaniveiin] s. cenuşerniţă. A s i a t i c . tr. a eşua.) de frasin.) fără cenuşă. 2. pieziş. Asian ['ci/an. ş. la sud. ash pan ['asjpaen] s. to be had for the ~ la cerere. (constr. 1. a-shake [a'/eik] adv. he ~s for a gratuity vrea o pomană. askaunt [as'kamt] adv. (amer. teşit.).) Ia bord. (fdoz. a's-] s. ashamed [a'/eimd] adj.) calcinarc. 5. a face scrum. 2.). înnămolit. cu ochi răi. 2. ash weed [~ wi:d] s. asiatic. ca frasinul. (amer.. ash box [~boks] s. ascozoan basskou'zouan] s.. asemia [a'shnia. asker ['a:skar] s. (bot. v.) to ~ the banns a face publicaţiile pentru o căsătorie. II. askance [as'ksns. cenuşar. ashlar brick [~brik] s. adv. a se ruga de. a se interesa de. he ~s to be allowed to go roagă să i se dea drumul să plece. adj. ~ her what she wants întreab-o ce vrea. (v. scânduri verticale care închid unghiul format între planul acoperişului şi un plan orizontal (al podului. tip ideal de spongier. (entom. ashen1 ['îefan] adj. 'cÎ3i'aetik] adj. 3. -ka:ns] adv. v. v. flowering ~ mojdrean. II. de placare.. ascosporous ['asskaspofOras. samară. (constr.) acid ascorbic.) evacuarea cenuşii. ashiver [a'/iva] adj. -kous-. 2. v. (jig. he looked ~ at me mă privea cu bănuială / pieziş / cu ochi răi.. a s c i d i a n . ascot ['a?skat] s.v. a-seity [ei'siriti. pred. a se adresa cuiva pentru (ceva) ~ him for the book cere-i (Iui) cartea. zidărie în molon. cu bănuială. asleep [a'slkp] adj. la o parte. to be ~ a dormi. (fig.) cenuşerniţă.) asclcpiadian. (despre mâini. I ~ed him to dine with me l-am invitat să mănânce cu mine. (zool. ashipboard [a'/ipboid] adv.. indispensabil. ascorbic acid [a'sko:bik rssid] s. chiorâş. de cenuşă. 2.. a se înfunda. cenuşă. oblic. rusinare.) cincrit. 1. ash key [~ki:] s. (bot. II.) asepsie. si. III. ashine [a'/ain] adj. (med. căldare sau ladă pentru gunoaie. (geol. b) a reclama. (constr. înclinat. prostie. pe o parte a (cu gen.pl. cenuşar. pred. 3. you make me ~ mă dai de ruşine. pieziş. strâmb. a s k a n c e . (mar. ash tuff [~ tAf] s. a se interesa.) 1. (fig. Asiatic ['ei/i'aetik. piatră cioplită. indolent. ash bunker [~ ibAnkar] s. to ~ about / after a întreba de. a pune o întrebare (cuiva). asininity ['sesi'niniti. 1. ~ him this question întrcabă-1 pe el. 2. egoist. tr. to take smb. (constr. Asianic ['ei/i'asnik] adf 1. ash pit [~pit] s. B.. povârnit. this play is sometimes ~d to Shakespeare piesa aceasta este uneori atribuită lui Shakespeare.pl. la ţărm.). ascozoic [iffiskou'zouik] adj. II. folosirea molonului (Ia executarea unui zid). (amer. ~ at some other time reveniţi mai târziu. ashless ['re/lisj adj. a s h bin (2). scrum. 2. încăpăţânare. a s l a n t . -7aar] adj. spre marc.. ashen2 adf (bot. pizmaş. a s k ) . for a cere cuiva (ceva). The Ashes „Urna cu cenuşă" (trofeu imaginar acordat echipei câştigătoare în întâlnirile anuale de crichet disputate între Marea Britanie şi Australia). cenuşerniţă. dc-a curmezişul (cu gen.) cenuşar. to ~ up(stairs) a pofti (în camerele de) sus. a imputa (cu dat. a preface în cenuşă. a s l a n t .). amer. 1. pe mal. fumegând. 2. al mansardei etc. a (se) nărui. a (se) preface în praf şi pulbere. A s i a t i c . prep. zgură. cerere etc. strâmb. v. a pretinde. in/r. to ~ for a) a cere. vitamina C. încurcat.

a examina. termină cu neroziile. asphalt concrete [~ . vulg. care aspiră. greutate.spa'rci/3n] s. a asfalta. rugozitate (a corpurilor). v. aspersoria [iris]. (mii. lăcătuş montor. aspergilli [-lai] s. (înv. 1. de plop.) asfaltit. 1. a ataca. aspect ['a:spekt] s. aspergillus [. (av. tr.aespa'sairiam]. a se întruni. nătâng. molestare (şi ultraj).) acid asparagic.) assai. asrrort [a. reuniune. a fi îmbrobodit. (cu gen.) a asambla. 1. persoană care aspiră. înfăţişare. a strică (reputaţia etc. v. asfixiere. 2.) asfixie. (rar) 1. a verifica. my house has a southern ~ casa mea este expusă spre sud. 2.) narcisă galbenă. plin de aspiraţii. aspirator. respiraţie. a tenta. a asfixia. assailment [-mant] s. (prov.) anvergură relativă. a r s e . a distruge. a fi prostit. analizare. tr. aspergillum [. asperser ]-ar] s. chim. aspic3 s. aspiration [. aspectual. a tăbărî / a năvăli asupra (cuiva. (tehn. (fiz. (fig. aşezare. aspersoir [ia:s'pea'swa. a cântări. mină. defăimător. de asfixie. 4. 3. I was ~ed with questions m-au copleşit cu întrebările. analiză. (telm. asphalt ['ssfslf] I. v. asphyxiation [a?spfiksi'ci/. tr. aspiraţie (la). (jur. a strânge. 1. asquint [a'skwint] adj.) avion de asalt. assai [a'sai şi pronunţia italiană] s. 2.-?nJ s. 2. (mil.) tremurător.vadju:] s. 2. adj. aspersion [as'pa:/pn] s. to look ~ a privi pieziş. stropire cu agheasmă. asphodelian [assfou'didian. de argint). a determina conţinutul etc. aspected [as'pektid] adj. (fiz. (constr. de aspiraţie. a ucide. a ponegri pe cineva.rad3m] s. 2. asagai. a omorî. asparagusfas'pasragas] s.) atac (cu violenţă fizică). a asalta. 2. (fon. aspectual [a:s'pektjual. aspirator. A.) conductă / tub de aspiraţie. v. s. 1.asspa'reitid] adj. (fon.) banc de asamblare. asalt. sufocant. poetic)?*. atac. asfaltos. asfaltat. întins. a lua cu asalt.) paradisiac. (fam. asphalt distributor [~ dis'tribjuta'] s.) to make an ~ of oneself a se prosti. pi. 3. ucigaş. (ferov. grupă. (bot. tr. asprime. a s p e r g e s (1). 2. calomniator. tr. a privi cu coada ochiului. ['asspsrit] s.) a ataca (cu violenţă fizică). expresie. 1.) a evalua. omor. asfixiant. ['îesparit] adj. asphaltite ['ssfaltait] s. ventilator. (gram. 1. to ~ a watch a asambla. pred. tendinţă. piftie. (telm.) plop-trcmurător. 1. assault and battery [a'salt and 'bastari] s. aspirator ['iespareita1"] s.) assassination [a'sassi'nei/an] s..calomniator. (constr. adv. aspirate I. assault plane [~ plein] s. aşezat / situat / expus spre (est ele). 2. 1. assagai ['assagai] s. severitate. s. ir.) never bray at an ~ nu lega prietenie cu proştii. assemble [a'sembl] vb. năvălitor. (bot. aspersorium [.) atac. 2.) ~ of curves familie de curbe. (fig.kankri:t] s. asphalt stone ['zesfadt stoun] s. duşman. chiar dacă e încărcat cu aur. lungit. aspish ['asspi/] adj. s. 2. asporous [a'spa:ras] adj. saşiu. aspirer [-rar] s.stei/n] s. (conslr. înăbuşitor.) an ~ is an ~.ofis] s.) aspiraţie. 2. (bot. 2.) a proba. îndepărtare (« lichidului etc. (zool. zbanghiu. (to. assassin bug [a'saesin bAg] s. înăbuşire. aripioară. aspirating tube ['«spareitirj 'tju:b] s. inspiraţie. montator. aspect. asparagin [as'pa. a înăbuşi. asperges [. asasinat.aspidistra] s.a.) 1.) format al imaginii. ['ffispareit] vb. suliţă de azvârlit (la triburile africane). in/r.). spre). (conslr. (telm. (to. cruciş. de asfalt. a s s a g a i. măgar. cold ~ încercare la rece. assassinate [-eit] vb.fits'"] s. aspiring [as'paiarirj] adj. (telm. II. silnicie. a aspira.) staţie de triaj. aspirin ]'a:sparin] s. aer).). 2. a lua cu asalt. aspcrgilla [ila] sau aspergillums [ilomz] s. defăimare. 1. (geol.). assay flask [a'sei fla:sk] s. atacuri. a s p h y x i a . a ataca. III. aspiraţie.) parte agresoare.) to play the ~ a face pe nebunul. a întruni. 3. împrăştiat. se înălţa. asalt. asphalt cement [~ si. assault gun [a'sa:lt gAn] s.) tun de asalt. sunet aspirat. a ataca. persoană care face proba. a împroşca cu insulte (pe cineva). râvnă.) montare. I was ~ed by doubts eram cuprins de îndoieli. 2. cotropitor. ass1 [ses] s.) mortar asfaltic. (înv. v. zamacadea galbenă. aspirant. (bis.) aspirat. răsuflare. (telm. 1. 3. to cast ~s on smb. asper1 ['aîspar] s. pi. (telm. aspen ['asspan] I. 3.) încercare. adj. a monta. asfaltic. a s p e r g e s (1). II. 2. foarte. (chim. 1. after. (prov. sfeştoc. (yur. asfalt. the asperities of a winter campaign greutăţile unci campanii de iarnă. asamblaj. 1. at) a aspira. 1. 3. (despre un minereu etc. aspirant las'paiarant] I. 1. (fam. 1. aspic1 ['asspik] s. assayer [a'seio'l s. pală. aspic2 s. a se strădui. asin.) agheasmatar. (bot. arivist.) an ~ with two panniers un bărbat cu două femei la braţ. 2. aspersive [as'pa:siv] adj. a s s e m b l e r (3).) beton asfaltic. inamic.) vas conic. privire. aspectuos. aspirină.) ciment asfaltic. (fon. laborant. (fig. demn de văzut.) rocă asfaltoasă. gaură de aerisire. dor (de). (telm. a acoperi cu asfalt.. (tehn. assay balance [~ . aspect ratio ['aîspckt 'rei/iou] s. (fig. asperse [as'pa:s] vb.) asfodelă (Asphodelus albuş). răşchirat.v. (fig. siluire. asperity [aes'pcriti] s. asprime. a s p h a l t . to tremble like an ~ leaf a tremura ca o frunză / ca varga. jeleu. (gram. plop-de-munte (Populus tremula).) spirit aspru. a-şi lua zborul. împreunare. (poetic) a încerca. -t/u-] adj. v.) maşină de asamblare. atacator. a se năpusti. asamblare. (i/al. a asalta.asspa'd3i:z] s. to consider a question in all its ~s a examina o chestiune din toate punctele de vaiere / pe toate feţele / sub toate aspectele. asphyxiate [ass'fiksieit] vb. substanţă asfixiantă. mulţime. tr. a se strânge. (si despre boli etc. (tel.. (tehn. insectă parazit (care trăieşte pe unele mamifere). 2. persoană care convoacă. 1. (v. A. 4. assay plan [~ plam] s. 2. s.wa:k) s. asphalted felt ['ajsfadtid 'felt] s.r] s. agresor. 1. acumulare. III. 2. pergamin. candidat. asphaltum [as'fadtam] s. năvălitor. 2. a convoca. tr. 1. mark of ~ marcă. pl.) lăcrămioară-asiatică (Aspidistra lurida). asfaltare. latură. 1. for) care aspiră / năzuieşte / râvneşte (la). aspiratory [a'spaiaratsri] adj.-tr. cotropitor. asperitate. a-sprawl [a'spra:l] adj. 2. (v. (fig)) what an ~ the fellow must be! (că) tâmpit mai trebuie să fie!. clevetire. semnul marcării (pe obiectele de aur. pl.) hală sau secţie de montaj. aspidistra [. ambiţie.) plan de probe. after. aspic. assail [a'scil] vb. 3. care strânge etc. (infor.asp 2 50 asp2 s.) (muz.) montor. (chim. asper2 s. assault [a'sa:lt] I. 1. asfixiant. 2. cxnaustor. II. vb. aspartic acid [as'pa:tik 'a?sid] s. s. assayable [a'seiabl] adj. aspirail [. (bot. 1. assembling department [~ diipa:tmant] s. B. a s p i r a t e (II). aer. colecţie. străşnicie. rigurozitate. (mai ales telm. (y'ur. asasin (tocmit). (bis. towards. aspcctable [îes'pektabl] adj.) asparagină. an ~ between two bundles of hay persoană care nu ştie ce hotărâre să ia. B. spirit aspru. (mine) gură de ventilare. vb. ~ to the throne pretendent la tron. montaj. defăimător. (pop.). 2. asphalt grout ['assfselt gra'ut] s. laborator de testare a metalelor preţioase. II.ment] s. fremătând. assembling machine [~ mo'/kn] s. assembling station [~ .) paletă. (telm. membru al unei adunări. (bot. aspru (monedă turcească). a ispiti.) pompă aspiratoare. (rar) v. assay value [~ . aspherical [ei'sferikal] adj. -fa'd-] adj. assembler ]-ar] s. aspire [as'paiar] vb. verificare. a năpădi (şi fig.) a conţine (o anumită cantitate de) metal preţios.) de asfodelă. sufocare. s. (euf.si aspersoriums [iriamz] s. to speak with ~ a vorbi înţepător / cu asprime. ucidere. a asasina. năpârcă. CU ameninţări şi lovituri). referitor la aspectul verbului. insectă insectivoră (dinfamilia Reduviidae). aspect. (geol. bitum. mecanic. (bot. (yur. scoatere. 1. II. a se ridica.) a pronunţa aspirat. asphyxia [ass'fiksia] s. (cliim.sespa(:)'d3ilas]. de rai. măgar sălbatic. though laden with gold măgarul tot măgar rămâne. wild ~ colun. aspirant. v. intr. (fon. a se apuca energic de (o muncă grea). assailer [-orJ s.) asamblor.) sell your ~ isprăveşte cu prostiile. (av. a stropi. adj. de şarpe. pretendent. a ataca. a s s a y ) . (fam.) aspidă (Vipera aspis). faţă. (mine) rezultatul analizei minereului (exprimat în uncii de metal pur la o tonă de minereu). a asalta. after) năzuinţă (spre). a monta un ceas. to be an ~for ohe's pains a nu fi răsplătit pentru stăruinţa sa« munca sa.) aspergillus. întrunire. II. (/nat. ambiţios. (bot. (prov.) (atac şi) vătămare (corporală). tr.) fără spori. atacabil. (poetic) viperă. 1. vizibil. he ~d to become their leader aspira să devină conducătorul lor. test. (poetic) v.) leyănţică. asperate ['asspareit] vb. ass 2 s. intr. încercare. v. (bot.) v.) viol. aspiring pump [~ 'pAmpl s.) jest with an ~ and he will flap you in the face with his tail nu-ţi pune mintea cu prostul. 2. assembling bench [a'scmblirj bent/] s. adunare. (to. verificator. asprime (a climei). 2. 4. aspirated [. 4. assay [a'sei] I. înfiorat. assaulter [a'sadtar] s. a terfeli.) maşină de asfaltat. 1. 1. (înv.) aspiraţie. (fig. a ponegri. asphyxiant [ass'fiksiant] I. assay office [~ . A.. (rar) a lua (cu sine). assault bridge [~ 'bridjl s. assailable [-abl] adj. năvală. asphyxy [a:s'fiksi] s.) prost.) a scoate (lichid. (entom. Ir. a înstrăina. 2. coprină (Narcissus poeticus). agresor.) aspect (al verbului). 3. asphodel I'sesfadel] s. a împroşca. 2.. intr. a înăspri. aspirator. B. aspirată.) a încerca. 3. (poetic) floare nemuritoare din Elizeu. 2. calomnie. assemblage [a'semblid3] s. a s p h a l t (I). adj.) aspectiv. vb. young ~ măgăruş. a testa.) 1.sespa'd3ilem]. asperitate. oblic. asphaltos [aes'fadtos] s. (med.s'po:t] vb. 1. asphyxial [ais'fiksial] adj.) punte de asalt. v. probă (pentru analiză). assembling fitter [~ . 4. asphaltic [ss'fsltik] adj. pred. a s s a i l a n t .) asferic. a aspri. neghiob. a s p 2 . assegai ['zesigai] s. aspic (Lavandula spica). mătăuz. 2. assailant [-ant] s.) to take / to carry a fortress by ~a lua cu asalt o fortăreaţă. a năzui (la. a s p e r g e s (1). a scoate nume rău (cuiva). (fon. adv. poziţie. atacant. (la scrimă) ~ at / of arms asalt. 4. stropire. a s p e r g e s (1). a calomnia. 1.banians] s. gaz asfixiant. potrivnicie. II. .) 1. a aduna.) sparanghel (Asparagus officinalis). (chim. a se face de râs / batjocură.) a defăima. Balaam's ~ persoană tăcută / supusă care vorbeşte sau protestează când nu te aştepţi.) balanţă analitică. asphalt work ['jesfadt . hârtoape. dorinţă aprinsă. assassin [a'saesin] s. atacator.aîspi'rai] s. 3. 2. reunire. a sufoca. a se arunca plin de avânt în (muncă etc. 2. pieziş. elizean. a se aduna. (mil. a s s e m b l e ) . chimist. an ~ in a lion's skin un măgar în piele de leu. hârtie de izolaţie. care poate fi încercat / analizat etc.

care poate fi atribuit. impozit pe. o graniţă. distribuire.) puntea măgarilor. 1. (rar) îngânare. 2. 5. assentation [-a?sen'tei/311] s.) adept al asimilării sociale. 3. un lucru) (cuiva). întâlnire. ajutor. arăta adevărata cauză a evenimentelor. (de idei). (amer. 2. transfer. stăruinţă. of ~statut /regulament al societăţii.ssoOytoriksl] adj. îmbinat. persoană care c de acord cu ceva. 4. 1. a ceda (cuiva). . tr. assimilatory [o'similcit3ri. asociat. societate. (jur. 1. obşte. fixare. 5. with one ~ de comun acord. rej/. (jmetic. toate bunurile creditorilor. funcţionar fiscal (care fixează impozitele). asociere. 5. tr. asociat. cu). simpatic.) a-şi râde de. asesor. assizement [-mont] s. tr. assistant master [~ <ma:stor] s. (peste măsură etc. atribuţie. (amer. C. B. averea creditorului insolvabil. de asesor. 3. a s s i g n). de întovărăşire. misiune. a se afirma. aprobare (din linguşire). 2. asigurare. -leit-] adj. (mi/. 1. ass-like ['asslaikj I. assembly line [~ lain] s. supus ccnzului. neghiob. a hotărî. /e mare lucru. assessment [a'sesmont] s. s. 1. (jur. fuzionat. subordonat. assimilative [o'similotiv.) calitate. (înv. legătură. (jur. to ~ oneself with ase solidariza eu. 2. spre deosebire de membrul senatului sau senatorul a unui loc. assiduousness [-nis] s. 2. 1.). (log. 1. împuternicit. asshole ['ajshoul] ş.) valoare nominală. assessor [a'seso1"] s. a ajutora. statutul societăţii. de numirea sa într-un post atât de important. a întovărăşi.) asertoric. 1. a susţine. pi. 1. comunitate. v. curtenie. neajutorat. a s s i s t a n t 1 e c t u r e r . a revendica (un drept etc. 2. 5. societate. (pol. a s s e r t o r i a l . 1. a se lega. taxare. repartizare. 3. laborant. to hold the ~s a ţine sesiune. persoană care consimte. assistance [-ans] s.A.) a pronunţa şuierat. assistant chemist [~ 'kemist] s. 5. s.) profesor universitar cu angajare specială ~ed to him lui i se atribuie această operă.) participare ca asesor în instanţă. instrucţie. (jur. transferare. a spune sus şi tare. tr. sindic în administrarea afacerilor de senat — în statele din S. confrate. a susţine. assessable [-abl] adj. ajutor. a avea pretenţii excesive. (jur. assigner [o'saiii3r] s. sfat. reminiscenţă. grup. a declara. ajutor de şofer. assertiveness [-nis] s. a fixa. lucrare. cesiune. sală de întruniri. 2. 4. tr. sarcină. assimilable [s'siraitebl] adj. (jur. apropiere. companie. asistenţă. a îmbina. a egala.draiva'j s. -sai'n-] s. asimilativ. 2. (fig. părtaş.). asseveration [a-sevs'rei/sn] s. ca un măgar. adv. adunare.) atelier de montaj.) transmitere. destoinic.) întâlnire. intr. sală de concerte. a consimţi (să). to lay an ~ on a pune assistless [s'sistlis] adj. asimilant. prezumţios. adjunct. mandatar. a da (o mână de) ajutor. assignor. prostănac. v. amenzii etc. asociat.). associational [aisousi'ci/pn^l] adj. assertative [-otiv] adj. atribuire. (te/m. [s'sou/ieit] vb. alăturare. associate I. coleg. director adjunct.fam. 1. a intra în (combinaţie. a mistui (hrana). assession [a'se/n] s. assess [a'scs[ vb.) calitatea / funcţia de asesor.) preţ fix. randevu. (univ.) asertoric. a alipi. 3. iutr. camera legislativă (spre deosebire moştenitor de drept. concurs. care ajută. ortac. a atribui (cuiva). tr. assistant fitter [~ ifita1"] s. v. vrednicie. 4. camarad. deed of ~ act de asociere. secund (la box). stăruitor. a s s e r t e r . to be ~ to a da ajutor (cuiva). asistent. a se combina. cedare. învoire. Regale. prezumţios. unire. 4. assistant clerk [~ kla:k] s. pi. assessed value [~ 'v#lju:] s. a da concurs (cuiva). 2. 2. pretins. atribuibil. a afirma. însuşire.) redactor adjunct. (sociol. assertorical [. a combina. assign [a'sain] I. 4. II. hotărâre (a unui timp. pons asinorum. 2. a-şi însuşi. calitate de spectator). 3. (med. III. a s s e r t o r i a l . he was pleased at his ~ to such an important position era încântat assembly room [~ ru(:)m] s. 3. 2. good health is a great ~ sănătatea e un bun de preţ associability [o'sou/ia'biliti] s. pi. să). menire. 2. rar) fără ajutor. II. the ~s begin tomorrow sesiunea assessorial [. confederaţie. aserţiune. asimilabil. a se uni. (jur. legat. de măgar. rej7. v.51 association book assignee [. association book [aisousi'cî/pn bukj s. alocare (a unei sume). a explica. 1. (te/ui. avere. 2.) verdict al juraţilor. de drepturi).) 1. a sancţiona. 2. ~s and liabilities the ~s a fost audiat / judecat de curte.) prostănac. 2. (amer. întrunire.) a transfera. asistent. 2. a spune răspicat. articol de lege. (lingv. montaj. statului). to ~ to a) a încredinţa (o sarcină etc. partener. a contopi. alăturare. a expune. sârguinţă.) activ. assentient [s'scn/snt] I. assignor [9'sainorJ s. A-tr. agresivitate. associable [a'sou/iabl] adj. combinat. îndatorire. asserve [a's3:v] vb. assize [a'saiz] s. a fi alături de. repartizare.) assembly [a'sembli] s. pentru a fixa impozitul). impozabil. averea firmei falite. a contopi. bunuri patrimoniale. atenţie constantă. (jur. slugărnicie. 2. (jur. a se aduna. asimilare. auxiliar. persoană care îşi exprimă asimila. ajutor. reporter's ~ atribuţie sau atribuţiile unui reporter de ziar. a declara solemn. intr. (to) sau instituţii. indicare. assemblymen [-men] ş. 2. asshead ['sshed] s. a asista (în asserter [a'ssito1"] s. assentor [o'sent9r[ s. 4. (amer. unit. a absorbi. agresiv. întovărăşire. a-şi bate joc de. a s s o c i a t i o n c o p y . (amer. alipit. 2. pi. (geom. persoană care afirmă / declară. datorii active. assist [a'sist] vb. regiune subvenţionată de stat (din raţiuni economice). (înv. confederat. lipit. assistant lecturer [~ -Iekt/3r3r] s. 1. 4. (î/i S.) transferabil. legătură. a newspaper assent [s'sent] I. [a'sou/iit] adj. 2.) sesiuni periodice. (înv. 4. a pretinde. intr. acordul. a s s i m i l a t i v e . absorbire. a se învoi (cu. a mere ~ o afirmaţie neîntemeiată. temă. tr. 3. unire. a compara. (log. 1. 2.A. participant.U. vb. a aprecia.) şedinţă a tribunalului. a amenda. assistor [a'sista1-] s. impunere. 2. ~ of bread taxă activ şi pasiv. apreciere. ajutor de montor. fixare. agent fiscal. punere împreună. ~ on income impozit pe venit. assertory [o'so:t. ~in bankruptcy curator. societăţi afiliate / unificate. to ~ with a avea legături eu. (de avere. a evalua (averea. pentru pâine. to ~ oneself with smb. asistent. reprezentant. 1. asemănare. adj. documentul referitor la acestea. membru al unei ligi. ~ of debts cesiune de assembly shop [~ /op] s. persoană care distribuie. cesiune sancţiune regală (pentru legi parlamentare). revendicare. 1. comoară. numire. expert (consultant). 5. b) (jur. (fam. egalare. asiduu. 3. asimilare. 3. v. a ratifica. asociaţie. he ~ed all his property to his creditors şi-a cedat association [aisousi'ei/an] s. a reclama. (ist. assister [s'sista1"] s. stăruinţă. 2. cesionare telm. acolit: prieten.) asesor.) asistent. ansamblu.) ascsorial. a asimila. 1. II. 1. anus. assistant secretary [~ rsekratri] s. destinare.). impozite directe. a stabili. B.) ncaleatoriu. 7. hărnicie. sârguinţă. he was tried at assessorship [a'scso/ip] s.) (cuiva). sârguincios.pl. măsură fixă. sociabilitate. a face marc paradă sau caz de sine. II. mistuire. s. cap pătrat. afirmaţie categorică. 1. 1. s. amintire. profesor (de şcoală secundara) asses' bridge ['aesiz'brid3[ s. suma impunerii. (univ. afirmaţie. asiduitate. 2. transferare.) contopire. împreunare. a lua parte. om. the work is associate professor [~ pra'fcso1"] s. [a'sou/iit] s. (amer. assignation [passi'gnei/an] s. a se asocia. cesiune. asiduitate. împărţire. assistant professor [~ pi>fcs3r] s.) asamblare. creanţă. assisted area [3'sistid 'eorio] s. membru cooptat. apendice. a unei persoane). destoinicie. 2. asiduitate. 4. B. v.) semnal pentru adunare. (amer.) asseverate [o'sevareit] vb. pozitiv. de asociaţi(un)e. A. 1. grief a împărtăşi durerea cuiva. (/nat. prietenie. (ec.) condiţie / stipulaţie de remitere. 2. 4. consimţământ. associate editor [s'sou/iit >edit9r] s.) avere. 6. (jur. prezumţie. 3. asociabil. a face asemănător. 2.-fot-] adj.U.'s assibilate [o'sibileit] vb. sancţionare. aşa-zis. assistant [-ant] I. aprobator. (în Anglia) profesor care nu conduce o secţie întreagă.) simbioză. 3. asserted [a'ssitid] adj. (biol. ajutor. acord. a asocia. adunări ale curţilor. (log. impiegat. vulg. Royal ~ assignment clause [~ 'kb:z[ s. a se îmbina. ca un singur (de avere. desemnare. II. 1. assistant driver [~ . legătură.) (cuiva). tr. Associate of the Royal Academy membru corespondent al Academiei a aloca (o sumă) (cuiva). 1. (jur. a împărtăşi. afirmativ: declarativ. montare.) a ajuta.) 1. to ~ oneself in a sc asocia la. camerei legislative (dintr-un stat. assistantship [o'sisUmti/ip] s. asimilator. 6. destoinicie. a fuziona. ajutor. assemblyman [~ni3n]. întovărăşire etc. II. confederat. assiduity [rcesi'djuiti] s.) v. sprijin. 2. a asocia. sală de bal. funcţionar inferior. anexă. assertion [9's3:/an[ s.) şi bunurilor falitului.)'to:ri3l] adj. 2. B. distribuţie. intimitate. vânzător. inventar. o simplă afirmaţie. digerare. 3. a afirma categoric. (ec. 5.) 3. un loc etc. 1.). participant (la o ceremonie assertive [a'saitiv] adj. assertorically [-i] adv. 1. (mv. a lăsa pe seama (cuiva). pretenţie. asociaţie 3. A. adj. 1. fârtat. a desemna. de) insistent. (v. asigurător. associate societies [~ soisaiatiz] s. a lega. membru mai mic în grad al unei asociaţii assify ['zesifai[ vb. ajutor de secretar. a determina (un termen. lector. (to) a fi de acord (să. tr. assessed taxes [s'sest 'tsksiz] s. 4. (te/m. atribuire (de sarcini).) una dintre cele opt persoane care susţin nominalizarea a asemui.) profesor al cărui rang este între instructor şi associate professor. care se poate asocia. complice. adjunct. (to) a distribui. agregat. a taxa. evaluare. 2. asimilare. numire. alocare: fixare. instalare. to render ~ a da concurs / sprijin / prezumţiunc. bun de preţ. vb. articles assignable [o'sainabal] adj. adj. assertor [o'ssita1"] s. afirmativ. assert [a'saitl vb. declaraţie. a asimila. adunarea legislativă. assertorial [ia3s. 1. a judeca. (rar) v. întovărăşit. A. amploiat. a fixa suma (impozitului. a se contopi.) hală de montare. caracter afirmativ sau dogmatic. judecătorească începe mâine. distribuitor etc. (jur. a repartiza (o temă. a uni. stabilire. agent. a se unui candidat pentru alegerile j?arlamentare din Anglia. 1. assimilation [sisimi'lci/pn] s.>ri] adj. assiduous [o'sidjuos] adj. (jur. assistant manager [~ ima?nid33r] s. reprezentant. taxabil. stabilire. pi. pi.assi'iii:. no reason has been ~ed for this nu s-a dat nici o explicaţie (acestui lucru). aliat.a? so'soiri al] adj. inferior. 2. transfer. bunuri succesorale.) persoană care îşi cedează drepturile. alocaţie de studii. tovarăş. v.) control al / fixare a măsurilor şi greutăţilor. a s s i s t c r . 1. a se contopi. tovărăşie. neghiob.) Assembly camera reprezentanţilor. 1. aprox. asset l'Eeset] s. susţinere (a unei păreri etc. a fi assimilationist [otsimi'lci/aiiist] ş. ajutor de director. B. neobosit. paragraf de lege. a pronunţa ea o afrieată. A. avantaj. 2. a s s e r t i v e . 1. (jur. (temi. a ajuta. bun. conciliabil. a fuziona.) aprox. de drept).) linie de asamblare.) membru (local) al adunării assignment la'sainmsnt] s. alianţă. afirmare. cesionar. to ~ the real cause of events a temporară. a impune. assimilate [o'similcit] vb. tr. dogmatic.

boli). arogant. astronautic |. impertinenţă. rest'm-] I. 2.) asonant. a mira^ a surprinde.) astigmatism. de-a-(n) călarele. 4. to drop / to fall ~ a rămâne în urmă. a face pe.) asonantă. a potoli. to ~ airs a-şi da aere/ifose. (av. semeţ. aster ['Eestor] s. încrezut.) astatiniu. încrezut. astringent. s. tr. (rar) a sfătui. de la a s s e m b l y . 2. 2. (mai ales metr. II. a limita. a s s o n a n t . extraordinar. asortat. a presupune. neobrăzare. caracul. stelar.) Adormirea Maicii Domnului (15 august). s. rejl. astrometeorology [«aestro/mii:tio'robd3i] s. 2. a prelua datoriile cuiva. 1. . assuredness [o'/usdnis] s. nume fals / de împrumut. you have my solemn ~ that îţi dau asigurarea mea solemnă că. a linişti. astrogeodesy [. assumed name [o'sju:md 'neimj s. astounding [-in] adj. (med. Assyrian [o'sirisn] I.) asterisc. curaj. struck with ~ cuprins de mirare. (arhit. assumed load [~ 'loud] s. siguranţă..siri'olod3ist] s. fals. 1. a asigura. astrogate ['a^strogeit] vb. 1. assuagement [-mont] s. semeţ.) a achita. astronomic(al) [tjestro'nomik(ol)] adj. astringe [os'trind3] vb. (bibliologie) exemplar adnotat al unei cărţi (care a aparţinut cândva autorului sau unor persoane de seamă). (astron. (tehn. agitat. the whole town was ~ with the news tot oraşul era în fierbere din pricina ştirii / ştirilor. astrometrie. 1. 3. adj. centură. astatic [o'staitik] adj. navigator în spaţiul extraterestru. 2. alegere. b) a duce pe calea pierzaniei. full speed ~ cu toată viteza îndărăt. înecăciune. a clasifica. (rar) pe uscat. admis. pred. îndrăzneală. 3. astraphobia [. v. ornament la mânerul săbiei. respiraţie grea. planetoid. A. ~ of friendliness prietenie falsă. a lega strâns. mil. (muz. astei ['asstcl] s. astart [o'sturt] adv. pred. associationism [aisousi'cijbnizsm] s. rar EesO'm-. a se asorta. uriaş. vioi. adv. ass'y ['aesi] s. a-şi atribui.carduaceu.) asteraceu. 1. astatize ['a^stotaiz] vb. s. I ~ you there's no danger te asigur că nu e nici un pericol. II. încredere în sine.9rn] s. 3. ochiul-boului.). a se convinge. astmatic. a convinge. garantat. cititor în stele. astrolatry [os'trolotri] s. astrolatrie. (astron. arogare.) asteroid. to ~ the responsability of a-şi lua răspunderea pentru. izbitor. năduf. a comprima. assumpsit [o'SAmpsit] s.).) a ierta.) ac astatic.) navigaţie astronomică. II. arşicul gleznei.) sarcină teoretică / nominală. 1. asigurat. a s t r a g a l u s . to ~ the offensive a lua ofensiva. astmatic. -nio. (jur. de mirare.no:t] s.'—j s. s. astringent. a calma. associative [o'sou/ieitiv. alinător. to go ~ a (se) rătăci. cu picioarele desfăcute. a grupa. assoil [o'soil] vb. Assyriologist [o. adj. a se armoniza (cu). după toate probabilităţile. astrodome ['a^stroudoum] s. astatic needle [~ 'ni:dl] ş. assuming [o'sjmmirj] I. (med. îndrăzneală. în picioare. astrolog. (jig. adv.) a astazia. dintr-o dată.. (psih. adj. steluţă. ~ of power preluarea puterii. assumedly [o'sjmmidli] adv. 2. you ~ me mă uimeşti. tr. tr. garanţie. îndrăzneţ. (bot. (astron. assume [o'sju:m] vb.. astrally [-i] adv. tr. association football [~ Tutbol] s. astray [o'strei] adv. astir [o'sto:r] adj. fiz. arogant. astringency [-snsi] s. fictiv. 1.asthmatical [-ol] adj. (poligr. astronautics [■aestrs'noitiks] s. agent de asigurare.. 1. astral ['zestral] adj. II. a asigura. 3.) astrolab. you need not be ~ed at that asta nu trebuie să te mire. (chim. sleire. (mv. aroganţă. 3. 1. brusc.) 1. uimitor. încredere în sine. uluire.) asociaţionism. în fierbere. astrometry [ajs'tromitri] s. a s t h m a t i c (I). (fiz. îndulcire. ~ news o veste extraordinară. (constr. a lua asupra sa. rar) armonie. astronom regal (titlul directorului Observa­ torului astronomic GreenwicJi). arogant. înapoi. 1. sculat.) trei steluţe (***). (mai ales metr. assurgent [9'so:d3Pnt] adj. assorted [-id] adj. asthenia [xs'Oimjo. 1. astringenţă. cupolă transparentă (a unui aeroport. razna. 1. 2. (j7z. astrogator ['2estrogeitor] s. stelar. adj. cutezător. încordat. asiriolog. a potrivi.) ramură a ştiinţei care se ocupă de aplicarea electronicii în astronautică. 2. let us ~ that să admitem că. probabil. promisiune solemnă. astrography [ajs'trogrofi] s.) după stele. pi. a admite. 1. 2.) steluţă. semeţie. asirian. a s t e r o i d (II). to make ~double / deubly sure a) a lua toate măsurile de prevedere.) astronomic. astonishment f-mant] s.to ~ the defensive a se menţine în defensivă. setea). intr. cu picioarele desfăcute.aîstroudsiO'odisi] s. astronomical day [~'deîjs. sortiment.■"--.) consolidarea tavanului unui tunel. îndrăzneţ. asigurare. assumed [o'sjumid] adj. a lua. în spate. studiul civilizaţiei şi limbii asiriene. (chim. 2.tr. 1. din punct de vedere astronomic. cutezanţă. (folosit ca sg. astral.. B. astronomically [i^stra'nomikali] adv. astrain [o'strein] adj.) astragal..) I. neruşinare. certitudine. asterisrn ['a?storiz.aisto'rei/os] adj. 1.) a naviga în spaţiul extraterestru.) astragal. 1.) a ispăşi. presupunere. a absolvi de păcate. pred. asociativ. (astron. asteraceous [. (rar) 1.a3stro'no:tik] adj. assonant ['assgngnt] adj. crăcănat.) astenic. domolire. (sport) (şi soccer) fotbal. asigurare pe viaţă. astrahan. cosmonaut. astonishing [-irj] adj. tr. (fig. a povăţui. asteriated [a'stisrieitid] adj. astigmatism [aîs'tigmotizam] s. astrobiologie. tendinţă de urcare. (med.) potrivire.) constelaţie 2. 2. tr. rătăcit. b) a se asigura de două ori. 2. a simula. asumat.) astronautică.) astrafobie. surprinzător. 1. ridicat din pat. uşurare. astatine ['asstotiin] s. a scorni. (mv. înapoi. urcător. a îmbărbăta. rar ifesGi'naio] s. assuasive [o'sweisiv] adj.) v. . assured [-d] I. asthma ['aîsmo. 2. (med. încredere. (ist. calmant. a alina. 1 astronomer [osrtronomor] s. v. adj. pe căi greşite. adv. a încredinţa. atenuare. v. (anat. (med. (med. care şi-a pierdut drumul. astrometeorologie. în mişcare. to be early ~ a fi în picioare dis-de-dimineaţă. a ostoi (foamea. adj. (mar. (po/igr.) cingătoare. (mar. (înv. a se ocupa cu astrologia. . a îndulci (necazuri. asteroidean [la^sto'roidion] adj. eu siguranţă. 2. a lega. fiţi pe pace. calmant. a atenua. astrologize [os'trobd3aiz] vb. convenit. pred. to lead ~ a) a abate (din drum). 1. astigmatic [lasstig'mastik] adj. Assumption (rel. tr. a sorta. astound [os'taund] vb. Assyriology [oisiri'obd3i] s. astronomie geodezică. B. a-şi însuşi. adj. astay [o'steij adv.) în dreptul straiului. astrakhan [ia3stro'ka. a face pe grozavul. astride [o'straid] I. asortiment. 2.) căldură de asociaţie. persoană asigurată. eşuat.) unghia-găii (Astragalus glycyphyllos). asirian. presupus. astern [as'tam] adv. astronaut ['a3stro. how can you ~ me to be responsible for it? cum poţi să-ţi închipui că aş fi răspunzător de asta? 5. rar 'zesB-. 3. tr. navigaţie extraterestră. astragal ['astragal] s. alinare.) de constelaţie. assuage [o'sweid3J vb. a-strand [o'strasnd] adj. astmă. a chezăşui. astrogation baastrs'gei/sn] s. be ~d liniştiţi-vă. prep. a dezlega. a se preface (cu adj.) steliţa-vânătă. aroganţă.. uimire. fără îndoială. 2. astronom. a restrânge. assortment [-mont] s. to ~ smb. asteroidal ['Eestoroidal] adj. astronomic. (bot. stelat. îndrăzneţ. assumed function [~ TArjk/n] s. astoundment [-mont] s. pl. astronomical navigation [. călare pe. a primi.. asigurare. îndrăzneală. mulură. astringent [-ant] (med. îngâmfare. ciubuc. a-şi asuma.festro'foubio] s. a căpăta. 2. to ~ the Browns a sfida prejudecăţile sociale. astragali [ilai] s.) astenie. A. -rism-] s. astonish [os'tonij] vb.) astigmatic. tr. a uşura. s. călare. cutezanţă. prese. impertinent. II. care suferă de astmă. (bis. (cristalografie) asterisrn. astrologer [3s'trol9d33r] s. ■ - asterisrnal [rassto'rizrnol. pupa.) astereognozie. (zool.) funcţie iniţială. 1. assuade [o'sweid] vb. înstelat. 2. 2.) obligaţie. în stea: asterisk [asterisk] s. stelat. tr.). a se asigura. de astrologie. : . 2.n. la pupa navei. s. la pupa. (mat. a-şi aroga. (limba) asiriană. a s t e r o i d . nobody is as yet ~ nu s-a sculat încă nimeni.) astatic. assonance ['fesonons] s. chezăşie. îndărăt. a asorta (marfă). surprindere. uluitor. 2. a garanta. 2. s. (cosm. astronautic. lipsă de putere. (înv. însuşit. 1. astrology [os'trolod3Î] s. astronaut. (mai ales metr. 4. tr. planetă mică. (bis. II. astrodom. aroganţă.). asigurat. mut de uimire. assort [o'soit] vb. assurer [a'/uara1"] s. II. nestabil. a apuca pe un drum greşit.association copy 52 association copy [~ <kopi] s. pl. variat. şi intr. astrobiology ['2Dstroubai'oIod3i] s. I am ~ed at his not coming mă surprinde că n-a venit. a alege. astragalus [os'tragobs j . a ului. assure [o'/uor] vb. assurgency [o'so:d3?nsi] s. astrolabe ['acstrouleib. 2. assonanced [-t] adj. a micşora. negreşit. assumptive [o'sAinptivj adj. a unei aeronave). astrografie. asthmatic [ass'mastik. assurance [s'/usrans] s. astrionics [lasstri'oniks] s. astraddle [os'traidl] I.'s debts a lua datoriile cuiva pe seama sa. a linişti. extraordinar. pred. his illness ~d a very grave character boala sa se agrava mult. astrict [s'strikt] vb. 3. asteroid [asteroid] I. sortare. a uimi. (with) a se potrivi. 3. (bot. vlăguire.aistra'nomikpl riiaîvi'gei/an] s. intr. I stood ~ed am rămas încremenit / uluit. contractant. măsură de prevedere. slăbiciune. pretins. (folosit ca sg. zi astronomică. 1. ~ of prep. mirare. persoană cu respiraţie grea. impertinenţă. Astronomer Royal [o'stronomo 'robi] s. v. success is ~ succes garantat. în (formă de) stea. ~ of călare pe (scaun etc. 'zest-] ş. liniştire. tulburat. 2. (dc)sigur. to ~ one's life with / in a company a-şi asigura viaţa Ia o societate de asigurare. -Jiot-j adj. s. astronaut. astrologie. till all this advances into ~ până când toate acestea vor deveni certitudini. asthenic [a3s'6enik] adj. 1. adv. 4. he had the ~to say that a avut neobrăzarea să spună că. sigur. convingere. adj. assumption [o'sAmpjbn] s. uzurpare. astrologie. assuredly [o'Juaridli] adv. asumare. a-şi însuşi (în înţeles râu). astrogeodezie. (electr. rujă-de-toamnă vânătă (Aster sp. crăcănat. siguranţă. presupus. 1. a crede fără a cerceta. association heat [~ hi:t] s. astereognosis [o-stioriou'gnousis] s. călare (pe scaun etc. asiriologie. suitor.) stea-de-marc (Asteroidea). 3. astrologic(al) [ia3stro'bd3ik(ol)] adj. -trol-] s. a lua de bun.) to be ~ed a fi lovit de trăsnet. (mine) mijloc de reţinere a apei în subteran. a slobozi. II.

-trafa't-] s. care nu se suprapune în timp. care face parte din familia atcrinidelor (Atherinidae). she is excellent ~ needle work se pricepe de minune la lucrul de mână. 5. a s y n e r g y . 1.) ataxit. a's-] s. legănându-sc. ~ (the) most eel mult. 4. (gram. 2. astrofotomctric. ancorat. ateu. diferit. (chim. în Windsor (folosit pentru oraşe mici. astrophotogrammetry [ifestrouifoutou'grEemitri.) ateromasic. -the front pe front. 11.) atelectazie.53 athletics astronomical photogrammetry [~ ifouta'grasmitri] s. / să insinuezi cu asta)?. ~ dinner la ora mesei. legănat. (tehn. he is ~ it again iar începe. ~ times uneori. they played ~ hide-and-seek se jucau de-a v-aţi ascunselea. b) în libertate. (mineral. ateneu.aesim'bolikfal)] adj. (gimnastica) paralele inegale. a se împrăştia. perplex. what is he (aiming) ~? a) ce urmăreşte? la ce ţinteşte? b) ce astroscope ['astrouskoup. ~ last atherome ['zeGiroumJ s. ~peace în pace. pred. atanasic. toţi împreună. to rush ~ a se năpusti în direcţii diferite. din Asturia. muşchiulos. izolat. I have few enemies. (rar) a se ocupa cu astronomia. într-un anumit athanasia [. a-sway [a'swei] adj. atenian. încolţit. pe. athematic [. adv. ataman ['astameen] s. a o lua e făcut de mâna noastră proprie. ~ bay athlete ['asGliit] s. atcu.: ~New York la New York. he lost an arm and the right one ~ that şi-a asyllabic(al) [i32si'kebik(al)[ adj. perspicacitate. din. la avid. studio. astronomical telescope [~ 'teliskoup] ş.91i. sportiv. b) pc a-swoon [a'swu:n] adj.) aterman. ~ a stretch dintr-o dată. către. ~ stake în joc.de ateu.) sport. (folosit ca sg.fik. în nămiezi. he has no books ~ all nu are deloc cărţi.) deloc. the thermometer is ~ 3 below termometrul arată 3 grade atherine ['zeGarain] (Hit.) ataxic. (h)apciu! atchee [a't/i:] interj. adj.) asimptotă. pred. ateism. ~ anchor la ancoră. in. 3. asymmetry [aî'simitri] s. în largul mării. astrofotografic. if ~ all cred că am puţini duşmani dacă. s.) atletism.) telescop. la. b) în impas. al muntelui etc. a s t u t e . asimetric. pe.însetat. isteţime.tara. spre. II. the people ~ large poporul în general. ~ large a) în general. this is done ~ our hand de altul. ~ play la joacă. he aims ~ perfection ţinteşte / năzuieşte / aspiră la perfecţiune. a t a x y . separat. asynergy ['32sinad3i] s. -my place la mine (acasă). 1. 2. tendinţa) la. (turc. câteodată. loc astronomic. (med. ~ one în înţelegere.v. (med. lunetă astronomică. asincronism. adv. am vreunul. pătrundere. neg. (amer. 10. was done ~ his request s-a făcut la cererea lui / pentru că a cerut el. (arată preţul. atak ['actak] s. ~ noon la amiază.'s beck and call la cheremul / discreţia cuiva. ~ Windsor la Windsor. (psih. ataghan ['astagasn] s.) asimbolie. ~ his mercy la cheremul / discreţia lui. başca. afirm. de ex. v. (arată locul) la. aparte.) atebrină. ager. dc-a. / ospiciu de nebuni. atletică uşoară. pred. 2. (have) ~him. nicicând. si. asynergia [ta?si'na:d3ia] s. an astronomic. (med.) I. ~ the bottom a) la fund. atavism ['astavizam] s. asynchronous motor [~ 'mouta | s. ataxic [a'tasksik] adj. ataraxy ['a.) pe loc repaus. pe. (gram. adj. în două (bucăţi / părţi). r ataxite ['auaksait] s. (v. leşinat. atelectasis [rsta'lektasis] s. -trafa't-] s. în fund. iară conjuncţie. în. în general. astrofotogrammetric. ~ night II. s. în acelaşi timp. asyndetic [lassin'dctik] adj. (rar) nesimbolic. his coat is out ~elbows îi ies coatele Athenian [a'8i:njan.) ataxic. ~first la început.) cât de cât. ~ issue în joc / discuţie. o dată. a s t u t e . năpădit de sudoare. a t h a n a s i a .) aterom. (mineral. dintr-o întinsoare. atavistic ['astavistikj adj. loc. ~ home acasă. în jumătate. despărţit. (iingv. asynchronous [a'sinkranas] adj. the very independence of France was ~ issue / stake era în joc însăşi athletics [sG'Ictiks] s. am făcut repetate aluzii la asta. unanim. athirst [a'Ga:st] adj. isteţie. atavic. în cursul nopţii. (med. you ought not play astrophotography l-ajstroufou'trigrafi. asyntactic [. care încotro. asunder [a'sAndar] I. astronomie. iscusit. 2. b) (în prop. a s t u t e ) .sGi'manik] adj.-tras-] s. b) în orice caz. în.) asilabic. Hector! muşcă-1 / şo pc el. în linişte. asimetrie. la gustarea de dimineaţă. asynchronism [a'sinkranizam] s. valoarea) cu. 1. mai bun caz. 12. fotogrammetrie cerească. adv.) iatagan. v. atheneum. asylum [a'sailam] s. -tra. ~ work la lucru.). ataxia [a'taîksia] s. ~ a distance în depărtare. (gram. dialectul the centre of the target ocheşte drept în mijlocul ţintei. ~ the door la uşă. -nian] I. atabrine ['aHabrim] ş. nerăbdător. (ara/ă aplicaţia) la.. wide ~ in meaning având înţelesuri cu totul deosebite. ~a certain point la un anumit punct. ~ that a) cu toate acestea.f-. c) la poalele / la piciorul dealului. asincron(ic). 1.) în nici a-swim [a'swim] adj. ~ the corner la colţ. în cele din urmă. şilingi bucata. ~ his father's (acasă) la tatăl său. (mat. acţiunea) la. a t a v i c . a t c h a . (arată cauza) de. (arată direcţia) la. asymmetrically [lassi'metrikali] adv. şi încă. ~all events a) (în prop. (arată modul) în. -tra. adv. linişte morală. ataraxia [iseta'rasksia] s. nesimetric. at-a-boy ['jetabDi] interj.. I hinted — it several times astute [as'tjuit] adj. he aims ~ astucious [as'tjui/as] adj. lângă fereastră. ~ his expense pe astylar lei'staila1"] adj. ate [ct. asyndetically [-aii] adv.strousfiar. activitate sportivă. atletic.). v. pentru. I think disparat.eisin'tasktik] adj. atacamite [a't<ekamait] s. a) ce faci acum? ce vrei să faci acum? b) unde vrei să ajungi (cu asta)? ce vrei să spui astrophysics ['asstrou'fiziks] ş. atlet. s. ~ breakfast la masa de dimineaţă. -313] s. when she was ~ the university când era studentă. (în jocurile de copii) astrophotographic [iEestrouTfoutou'gra. iar astrosphere ['a.) asintactic. 2. ~ ease a) liniştit. 1. (amer. (amer. he is ~ play astronomical year [~ 'p\] s. la urmă. adv. atcha [a't/a:] interj.) astrosferă. deasupra. 'setei. 1. (mat. torn ~ rupt în două. (cu gen. to drive ~ a despărţi. smb. pe.). pătrunzător etc. ~ rest la odihnă. perspicace. la măcelar. iscusinţă. în repaus.~ midnight la miezul atheroma [. pl. din cauza (cu gen. athermanous [a'0a:manas] adj. st forma slabă] prep. (arată starea. she is rather quick ~ repartees are răspunsuri prompte. ataxy [a'taeksi] s.v.) asimptomatic. it is not to be got ~ e de neobţinut / de nerealizat. loc. în timpul lucrului.asGi'rouma]. bal an sandu-se. (fig. pl. 6. at [aat forma tare. a t a r a x i a . atelier ['setalici. (med. bun la matematică. to go ~ a se despărţi. b) în athanasy [a'Gasnasi] s.f-. 8. dispersat.) asindetic. atheism ['eiGiizpm] s. asyndeton [as'sinditan. şiret.) asindet. câtuşi de puţin. 3.) atheling ['asGilirj] s. la luptă. dornic. neg. to fall ~ a se sfărâma. asimetric. -0* ~all a) (în prop. ~ any rate a) (înv.) atheist ['eiGiist] s.) impetigo (pe laba piciorului). -sia. (med. when he was ~ school când era elev. asymptomatic [ffiisimpta'manik] adj. he laughed ~ my despair râdea de deznădejdea mea.zesim'boulja. chist sebaceu. ~ 37 (years athermasy [a'0a:masi] s. sub zero. (arată scopul. ea urmare a viclenie. nemurire. (mat. în urma (cu geu. (ist. (gram. când şi când. (arhit. ~ the butcher's la măcelărie. ~ midday la amiază. azil. of age) la (vârsta de) 37 de ani. pred. ~ war în război. ~ two o'clock la ora / orele două. ~ arm's length la lungime de un braţ. defel. atletic. atermic.ts fut] s. spre. afirm) în orice caz. II. 7. astroscop.) atacamit.. we were taken ~a disadvantage am fost prinşi în încurcătură / într-o situaţie nefavorabilă. pl. asymbolic(al) [. pradă unui leşin. v. (med. din când în când. neştiind ce să facă sau ce să zică.) focă grocnlandcză (Phoca groenlandica). departe unul socoteala lui (si fig.) atematic. 1. spre. a t h e r o m a . b) (mii. he arrived ~ the cinema before me a ajuns la cinema înaintea mea.. (pe) lângă. la mijloc. lacom.v. asymptotic line [~ 'lain] s. -hand la îndemână. nesimultancitatc. la respect. pred. măcar. pred. prinţ sau nobil angîo-saxon. what are you ~ now? astrophysical ['ajstrou'fiziksl] adj. ~ a meeting la o întrunire. (astron. asymptote ['assimptout] s.) însetat.) ataraxic. atenian. agerime. legănăndu-se încoace şi încolo. suferind de sete. atletic. vrea să spună? pe cine vrea să atace? unde vrea să bată?. pătrunzător. care nu are vocală tematică. athen(a)eum [ix9i'ni(:)am] s. isteţ.ksi] s. atavism. asymptotic(al) [i33simp'tatik(al)] adj. he looks ~ her se uită la ea. he threw a stone ~ the other child a aruncat cu piatra astutely [-li] adv. atebrin ['astabrin] s. asturian. drawn la cuţite. -ta'g-] s. la strâmtoare. astrophotometry [isestroufou'tamitri. a separa.) fără coloane. înot(ând).) atebrină. nopţii. pe îndelete. he jumped / asturian.) motor de inducţie. ospiciu. b) (în prop. asymmetric(al) ba:si'metrik(al)] adj. (arată sursa. unde mai pui.). ~ a loss în încurcătură. casă de sănătate (pentru demenţi).şi pronunţia franceză] s. Asturian [a?s'tju arian] I. (rus) hatman (de cazaci).) în orice condiţii. (ist.him ra-ara repezit la el. un ioc. he is very good ~ mathematics e foarte astronomy [as'tronami] ş. -lis] s. -tras-] s. ~ liberty în libertate. a) in frâu. ~his left (hand) la stânga lui. pentru orice oraş.32Ga'nci/ja. noaptea. with other children now se joacă cu alţi copii acum.. ~ what time? la ce oră?. (în aer liber). în larg. ~ the window la fereastră. it sells ~ three shillings each se vinde cu trei a se face praf. (amer. fără conjuncţie. c) cel puţin. asymmetric bars [^si'metrik 'ba:z] s.) ateneu. 2. un caz. adăpost. athcling. a început. he got it ~the fountainhead o are / o deţine de la sursă. 4.) linie asimptotică. it astutious [as'tju:/as] adj. liber. astuteness [-nis] s.) asindetic. transpirat. (fr. ~ least cel puţin.) lunatic/insane ~azil / casă pierdut un braţ şi unde mai pui ca c braţul drept. ~ table la masă. (Iingv. (fiz. (med.) v. ~ athletic [asG'Ietik] adj. (înv. ~ once dintr-o dată. a se desface. arc haina ruptă în coate. athletically [-ali] adv. la. (farm. 2. în general. (biol.) asimptotic. II. către. atheromata [-mata] s. prinţ moştenitor. liber. situaţia) la. a-sweat [a'swet] adj. ~a stand a) pe athlete's foot ['a. în celălalt copil. 2.) asinergie. 1. (folosit ca sg. (med. exerciţii fizice independenţa Franţei. ~ sea pe mare.) 1. pi. sportiv. imortalitate. (zool. ncsimetric. asudat. într. ~ best în cel a-swing [a'swirj] adj. ~ daggers astronomize [as'tranamaiz] vb. Hector! 9. -ta'g-] adj. refugiu.carc nu formează silabe. eit] past de la e a t1. disparat. locuitor al Asturiei. ~ random la întâmplare. rushed ~ the idea a îmbrăţişat cu entuziasm această idee. nu arc nici o carte.) atelier. viclean. (psih. . provenienţa) de la. ncsimultan. astrollzic. ~ school la şcoală.) bun băiat! bravo! aşa zic şi eu! asymbolia [. aterină. ~ no time niciodată. adv. pentru. afară. (arată timpul) la. ~ fighting n-ar trebui să vă jucaţi dc-a bătaia. 2. astrofotografic. în New York). atavic [a'tasvik] adj.. în timpul mesei. adj. josul paginii. atheistic(al) [iciGi'istik(al)] adj. ~the head în frunte.v. (arată lucrarea sau astronomical position [~ pa'zi/an] s. I rushed .) astrofizica. lipsă de simetrie. b) în impas.

) atrichie. încetişor. dispozitiv. refl. (fiz. atrabilious [astra'biljas] adj.) gafă. atomical [a'tomikol] adj. attachment screw [~ skru:] s. s. a invada. a se lega de. aplecat. 5. a t o m s m a s h e r. cuprins de fiori. confiscatei. (meteor. B. (telm.) în apărare. ~ of (the) gout atac de gută. slăbire. not an ~ of evidence nici cea mai mică dovadă. (jur. atmospheric rocks [~ 'roks] s.a . (fig. atrabiliar [astre'bilis'] v. bestial. (anat. feigned ~ atac simulat.s'tramps] adv. (?«v. (to. îngrozitor. atrofiere. . athletic sports [~ splits] s. atomic pile [~ 'pail] s. grozav de mare.nti:z] (arliit.) fărâmă. ~ in front atac frontal. grozav. 1.) pasibil de a fi arestat. rar) calmant. atropa ['astrops] s. atom sorter [~ 'so:t3r] s. a ataca. adj.) cedru de Atlas (Cedrns atlantica). (tehn.) anapoda. atlas1 ['xtlss] s.b o y . 2. deasupra (cu gen. invazie. atishoo [s'ti/u:. 'arti/u:] inter/. a aplica (la). a-thrill [a'Gril] adj. arestare. care poate fi ataşat. atomic age [~ 'eidş] s. C. atop [s'top] I. 2. atac (de boală). to beat off an ~ a respinge un atac. a ispăşi. zi de primire. apă din atmosferă. (geol. grapes have ~ed to maturity strugurii s-au copt.) sechestrabil. atrocitate. sleit. 3. atlas bone ['fetlos boun] s. (med. atomic [o'tomik] adj. a parveni la. (tel. a răscumpăra. (fiz. (/ig. b) a da. primirea musafirilor.) pulverizator. eră atomică. to break /smash to ~s a preface în pulbere / în ţăndări. atroce.). frică atroce. straşnic. v. atmometer [an'm3mtar] s. av.) atlas. atomic furnace [~ Tamis] s. 2. surprise ~ atac prin surprindere. ~his plans de-a curmezişul planurilor sale. la preţul nominal. II. atomic heat [~'hi:t] s. atomic warfare [a'tomik 'wo:fs3[ s. sus. (fiz. impurităţi atmosferice. a ataca. devotat.) atlaz.). (tehn. (text. a t . perturbaţii atmosferice. tr.) atmogen.) slab. (to) a ataşa. a se lega de. accesoriu. 1. to ~ oneself to a se ataşa de.) organ de fixare. 2. attain [o'tein] vb. (amer. v. to deliver an ~ a dezlănţui un atac. A. amer. precipitaţii atmosferice. to ~ to a ajunge la. (anat.) combustibil nuclear. atomic cocktail [~ 'kokteil] s.) sarcină atomică.) atonie. to advance to the ~ a porni la atac. atrioventricular [eitriouven'trikjuta'J adj. 1. tr. atonic [aVtonik] I. (med. pred. război atomic. atacabil. (chim.) atrofiat. a atribui (cu nat. ispăşire.) apă freatică „legată".) hidrogen atomic / activ. B. attached [o'tajt/t] adj. luptă ofensivă. at-home [ot'houm] s.) atrioventricular. a nimici. a acorda. atlantic. a se pune pe (lucru).) coroziune.) lichid conţinând o substanţă radioactivă ingerată de pacient în vederea depistării sau a tratamentului unor forme de cancer. atrophied ['attro'fid] adj. 4. attache case [a'tae/ikeis] s. pl. ir. dinainte dat. atomize ['aHomaiz. atilt [a'tilt] adj.pla. 2. mediu. atomy1 ['stsmi] s. attaboy [ffitotoi] interj. atomic hydrogen f~ 'haidrad39n] s. 2. meteorologic. 1. silabă atonă. fărâmiţat. atrichia [s'trikia] s. a câştiga. pierdere a forţelor. atom. a da un atac. uscat. to ~ for a) a ispăşi (o greşeală etc. peste. crunt. remorcă.) (de) travers. (bot. în gardă. B.) a distruge prin bombardare atomică. discutabil. a lega. 2.) asociat.. vicarious ~ ispăşirea vinii altuia. everything went ~ toate mergeau anapoda. Atlantic cedar [~ 'si:d3r] s. atta ['seta] interj. attached humidity [~ hju'miditi] s. arţăgos.) atmosferă. atmospheric(al) [.. pilă atomică. ipohondru. ambianţă. atrociousness [-nis] s. a se atrofia. atoli ['stol. 2. tiptil. to ~ a stamp a lipi un timbru. v. prep. 2. compensare. sfrijire.). intr. (fig. 1. tr. iubire. vb. atmospheric stone [~ 'stoun] s.) echipament interschimbabil. 2. adv. 1. a atomiza. 2. 6. de la a n a t o m y . 3. presiune atmosferică. at par [ot pu:r] adv. 1. atrofie. pl. atonement [-inant] s. II. a face opoziţie la (plată). pred. ataşat de legaţie. 1.). atlas geografic. 3. a t .) cazan de distilare atmosferică. (fiz. a ataca. 2. v. (bot. concentrare de atomi. b) a compensa (o pierdere etc. 1. (tehn. 5. adv. 3. 2. atrofie. the anchor is ~ ancora s-a smuls. ţâfnos. binişor. 2.). injector. 3. 1. de la muntele Athos. atmospheric condensation [~ ikonden'sei/onj s. (fon. (telm. (fig. v.) statoreactor. 4. (mil.) accelerator de particule.) atonalitate. atmospheric still [istmos'ferik 'stil] s. în vârf. (mar.) fizică atomică. atomic charge [~ 'tjd:d3] s. groaznic. atmospheric dust [~ 'dAst] s.) cuvânt neaccentuat. atomic. prep. atrophic [a'trofik] adj.) paraziţi (atmosferici). atom bomb ['stem 'tom] s. attachment [o'tastjrnsnt] s. (fiz. atomic power plant [~ 'pauo . atmospheric water [~ 'w3:tDr] s. 1. to withstand an ~ a rezista unui atac. 1. lipicios.) atonal. atomic power station [~ -stei/an] s. atrabilarious ['astrabi'learias] adj.) atomicitate. (/iz J căldură atomică. laîts'/ci] s. flat. attache [o'tze/ci si pronunţia franceză. atlantes [ot'la. 1. reactor atomic. (fig. atrocity [o'trositi] s. a coroda. centrală atomică / nucleară. (mar. pl. susţinător fanatic / înverşunat al războiului atomic. (chim.) evaporimetru. a-şi realiza năzuinţele.) atmoliză. teleleu. epocă atomică.) umiditate legată. atomic fuel [~ Tjusl] s. piele şi oase. de-a curmezişul. chim. a atinge. (telm.) adaos. 4. to ~ a seal to a document a aplica un sigiliu la un document. a distruge. a dobândi.) greutate atomică.) din regiunea vertebrei atlas. aav. atomy2 s. a împăciui. a-tramps [. 2. 1. (y'ur. 2.) aton.) atomic. a ispăşi. 3. crâncen. a se slei.) pitic. (chim. atlas2 s. 1. 2.disinte'grei/an] s.. to be ~ed to a fi ataşat de. II. atomic weapon [~ 'wepan] s. to ~ to a) a repartiza la (sau cu dat. chim. atomizor. bombă atomică. detaşat. atomizer [-or] s. a atrofia.) atac. (fiz. 2. compus dintr-o infinitate de particule. ~ to his friends ataşat prietenilor. a Iovi.) all-out ~ atac decisiv (efectuat cu toate forţele). a reduce la atomi. (y'ur. 3. 2. atomaniac [aîtou'memiaîk.v.) reactor nuclear. 2. 1.). delegat. a se usca. to lay an ~ on a pune sechestru pe. to repulse an ~. a armoniza.) aviaţie de luptă. ghibirdic. 1. pe vârf. 1. intr. (mil. (fam. (constr. acid ~s metals acidul atacă metalele. a pulveriza. 3. dc-a curmezişul. în vârful picioarelor.) atac. A. atomism.) reziduuri atomice. servietă diplomat. a t r o c i t y ( l ) . teren sportiv. smuls.) to ~ of a aresta pentru /pe motivul că. atonit.) legat (de).cetin3s'ferik(9l)[ adj. legare. geol. pred.). a fixa. 4. attack aviation [o'tîek -civi'cijan] s.nt] s. aderent. 2. -to'm-] s. meteorit. (amer. atlantal [aU'tental] adj. atmometry [aît'momitri] s. atomic accelerator [~ 9k'sel9reit3r] s. (/nea'.) ătlant. attach [s'teet/l vb. v. atlas. a atinge. l. a t r a b i l i o u s . sau cu dat. (fig.stmou'd3enik] adj. atmospherics [anmos'feriks] s.pred. 1. he has ~ed his thirtieth year a atins vârsta de 30 de ani. (fiz-. (fiz-. atomic population [~ ipopju'lei/on] s. lipsă de tact. melancolic. atria |'a:tri3] s. (folosit ca sg. atol. atmosferic.) roci eoliene.) bombă atomică. istovit. atomicity [isets'misiti] s. II. a sfărâma în mii de bucăţi. atacator.) derapat. atiptoe [p'tiptou] adj. he ~ed the opposite shore ajunse la celălalt ţărm. (chim. hârtie de desen de 660 x S3S cm.-1 ~ no importance to that circumstances nu acord nici o importanţă acestui fapt.) atlas (prima vertebră cervicală). aviaţie de asalt. slăbiciune (a unui organ). infinitezimal. 2. (anat.a . (fon. (nwt. atrocious [a'trou/os] adj.) valenţă. attacker [o'taîka'î s. bestialitate.) energie atomică / nucleară. atonality [eitou'naditi] s.. to run ~ a ship's course a tăia drumul unui vas. minuscul. (med. (fam. a se aşterne pe. A. attack [s'task] I. -Îs-] s. atmosferă. atone [9'toun] vb. răscumpărare. legare. II. A. pe furiş. atrophy '['astrafij I. 3. agresor. atomic energy [~ 'enad3i] s. (chim.. atrium ['a:tri3m]. cu nerăbdare. atomic waste [~ weist] s. B. atony ['ausni] s. to ~ to a se ataşa de. atmophile ['anmofail] adj. pl. (fiz. military ~ ataşat militar. intr. grozăvie. (fiz. 1. a t r a b i 1 i o u s . (fam. fixare. adv. the responsibility ~ed to that position responsabilitatea legată de această situaţie. Credincios (cu dat. persoană care transformă / care reduce în / la atomi / care pulveri­ zează. 1. tense ~ atmosferă încordată. afecţiune. a ajunge (la). athwart [9'Qwo:t] I. 1. fidel. exerciţii fizice (a*e orice fel). A. prese. intr. cumplit.) mătrăgună (Atropa belladona). atomism ['ajtemizsm] s. fără accent. si. 2. (mii. cu lancea ridicată.(fiz. to ~ one's ends a-şi realiza scopurile. 2. (chim.) atom. 1. for) ataşament. atomistic [aita'mistik] adj. intr.b o y . într-o parte. anatomie. devota­ ment (faţă de). ataşat de prieteni.) atmofil. tr. peste. atom smasher ['astoin 'smx/o'] s.) uzină de separare a izotopilor. (fiz. atropine ['aHrapin] s.) evaporimetrie. atrip [a'trip] adj.). s. critică necruţătoare. a t o m i c p o w e r p l a n t . stadion. (ind. atomic base [o'tomik 'beis] s.) travers cu. a se epuiza. (tehn. acces. (geol. boacănă. to ~ a teacher to a class a repartiza un profesor la o clasă. (fiz. hapciu. attachable [-sbl] aay. calare. arc 30 de ani. ore de primire a musafirilor.) sechestru. 1. a da (boala) în. ataşat. atmogenic [. fără ton. înfiorat.athletic field 54 athletic field [arfî'letik fi:ld] s. armă atomică. adv. a aparţine (cu dat. (amer. (geol. 2.) atrium (si anat.) bază atomică. 2. mandat de arestare. atomic nucleus [a'tomik 'nju:klios] s. 2. nucleu atomic. chim. athonite ['asGanait] aay. reactor atomic. în ciuda. atomist. (muz. atmospheric disturbances [~ dis'totonsiz] s.) ataşat de ambasadă. pl. mii. (muz.).) dezintegrare atomică. credinţă. atmosphere ['astmssfra'] s. attackable [s'tasksbl] aay. (med. 1. criză. dc-a curmezişul (cu gen. a tăbărî pe.) schelet. tr. air ~ ataşat de aviaţie. (to) ataşat (de. insulă coralieră circulară. atomic bomb [~ 'bom] s. atomic weight [~ 'weit] s. (tehn. B.. foreign ~ punere de sechestru pe averea unui străin (în Anglia). 2. (mar. Atlantic [ot'tentik] adj. attached ground water [~ 'graund iWo:t9r] s. vulnerabil.) atmosferici. 4. s. to throw a bridge ~ a river a dura un pod peste un râu. 1. s'tol] s.) fixare. atomic reactor [~ ri'a3kt3r] s. (anat. vb. 3. a t o m i c . (fi. a fărâmiţa. creanga.) şurub de fixare / de consolidare. atomic disintegration [~ . -towm-] vb. aerolit. de atmosferă. 1. cruzime. 3.) a împăca. atmolysis [aH'malisis. 1. attachment link [~ lirjk] s. perturbaţii atmosferice. athodyd ['asOadid] s.) atropină. atom ['aîtem] s. (mil.. teorie atomistă. 1. atonal [s'tounal] adj. adv. (chim. a nimici. ataşabil.) împotriva.) brambura. 2. care se referă la vertebra atlas. atomics [s'tomiks] s. atmospheric pressure [~ 'preJor] s. (jur.

a cuceri. 1. deservire. vizitator. stigmat. 2. atestat. puritate.tr. 2. attester [a'testeM s. 3.). ascult. accesibilitate. attle ['astl] s. a dezonora. îmbrăcat.) a ceda. a rarefia. 2. in) (mai ales past) a îmbrăca. contra). a frecventa. Atticism fastisizpm] s. simply ~d îmbrăcat simplu. dovedit. a alina. A. 1. attic chamber [~ it/cimba1"] s. avocat. care diluează. a găti. 2. hours of ~ ore de serviciu. a se subţia. upon) atac. (jur. mansardă. attainableness [-ablnis] s. rocă sterilă. condică de prezenţă.) a ispiti.). suita. 1. (ferov. 2. a amesteca în proporţii corespunzătoare. pod. prevenitor (cu. tovarăş. a încerca.'s ~ a atrage / a capta atenţia cuiva. attempter [-3r] s. his life was twice ~ed s-a atentat de doua ori la viaţa sa. B. clasicism (în exprimare). great misfortunes ~ wars războaiele sunt însoţite de mari nenorociri. adj. attiring b'taiarirj] s. (jur. attitudinal i. 2. persoană care pozează. 3. a avea grijă de. to ~ to a adapta. a atesta (cu acuz. teatralism. depoziţie (de martor) sub jurământ. attestant [-3nt] ş. attornment [a'tammant] s. pur. he made an ~ to save her făcu o încercare s-o salveze. complot (împotriva. (arte) model (viu). 2. de serviciu. tertipuri / şiretlicuri / chiţibuşuri de avocat.) atenuator. (on. (chim. a folosi dialectul atic. attitudinarian [lajtitjuidi'nesrisn] s. să dobândească ceva. politicos. (tel. curte. (to) grijuliu (cu). a se exprima în mod atic /clasic /fin /spiritual.) a atrage. medical ~ îngrijire medicală. 1.) foaie de încărcare. cameră de mansardă. 3. împuternicit (titlu oficial suprimat în 1873). (mil. care nu poate fi atins.). accesibil. auditoriu. (with. is anyone ~ing to you? sunteţi servit?. tr. a seduce. 2. 1.) atent (la). tr.) (despre boli) a atinge. B. a imita moravurile atice. a ţine seamă de. (to) atent. adoptarea unei atitudini studiate. agresiune. 3. eleganţă. 3.) mărime a amortizării.) ministru de justiţie. a fi într-o ureche. 3. la care se poate ajunge. 1. II. avocat care are acces la o anumită instanţă judecătorească. to dance ~ on smb. seducător. 2. frunte. stil ales. a necinsti. 1. concomitent. adeverire. 2. a sluji. consideraţie.) Act / Bill of Attainder condamnare (prin lege parlamentară) a unei persoane vinovate de înaltă trădare (lege aplicată pentru prima oară în 1459). realizare. 2. attorney [-i] s. deprindere. a condamna la moarte. the house was but poorly ~ed sala (teatrului) era aproape goală.) 1. a urma. 1.) II. termostat. mir. adj. reducere. (fig. (mai ales pi. you have ~ed a difficult task tc-ai apucat de o treabă grea. (de)scrvire. attend [s'tend] vb. a man of varied ~s un om multilateral / cu multe talente. attainment [s'tcinmont] s. a (se) slăbi. 3. attenuation equivalent [~ bkwiv^bnt] s. găteală. 1. to assume / to strike an ~ a lua o poză (teatrală). prezenţă. 4. (acum amer. attenuation standard [~ istamdsd] s. 2. ~ circumstances circumstanţe accesorii.) a lua ca martor. 6.).) condamnare. slăbire (şi jig. atingere. rărit. vb. (jur. (sau the ~s) mansardă. intr. 1. pus la încercare.aeti'tjuidinal] adj. pod (de casă). 1.) accesibilitate.) pată (ruşinoasă). (at) de faţă. spilcuire. he is a constant ~ on / at asistă regulat la. attender [s'tenda1-] s. to ~ to a request a lua o cerere în consideraţie. (înv. slăbit. care însoţeşte. înfrumuseţare. atenţie. attorneyism [a'tamiizam] s. attitudinize [. mtr. dialectul din Atica: greaca clasică.vb. servitor. frecventator. a se rări.) atenuare proprie / caracteristică. 1.) bărbat care atentează la pudoarea unei femei. 1. persoană care încearcă. s. seducţie. B. med. (mai ales mii. mărturie. attire woman [-'wiminj s. a autentifica. care se poate încerca. (to) 1. success ~ed his studies studiile sale au fost pline de succes. a modera.) condamnare la moarte sau deportare (cu pierderea drepturilor civile) pentru înaltă trădare. II. to ~ to the education of one's children a se îngriji de educaţia copiilor săi. tr. attainder [o'teind9r] 1. a t t e s t e r . (înv. v. experienţă. to be in ~ a fi prezent. a recunoaşte un nou moşier. pată (ruşinoasă). (arhit. însoţitori. to distract (sau to draw away) smb. sforţare. faţă de). a avea grijă de. c) a trebui să aştepţi mult. 1. de dobândit. ~of roses ulei de trandafiri. drepţi!. a transfera. 4. intr.) fin. a afecta. partener. a rări. v. a atrage. (jur. atticism. frecvenţă. 3. (în S. slugă. attorn [a'tam] vb. mtr. 2. operator. de atitudine. asistent. the patient was ~ed by Dr X pacientul a fost îngrijit de doctorul X. 1. attired [-d] adj. clasic. a se căzni în zadar să realizeze. ultimul etaj (mansardat). aticism. attenuate [a'tenjucitj vb. îngrijire. a face curte cuiva. diluant. (şi ~at law. a face anticameră (ca să fii primit de cineva). a aproba o cerere. above / beyond ~ de nerealizat. public. politicos. adj. magistrat superior (într-un stat din S. tr. attic floor [~ fb: r ] s.). 2. a fermeca. a proba. serpentină compensatoare / de compensare.) învinovăţire. b) a fi mereu la dispoziţia cuiva. A.) ispită. 2. ţinută. 5.) redus. (înv. attenuation distortion [~ dis. în exerciţiul funcţiunii. attorney special [~ 'spc/sl] ş. a subţia. a da târcoale cuiva. a lua o poză teatrală. procuror general.'s ~ from a abate atenţia cuiva de la. (to) atent (la). to ~ to a) a da urmare (cu dat. to fall in the ~ of smth. 2. afabilitate.A. confirmare. 1.) cap. coarne de cerb. attaintment [-mant] s. ajungere. A. s.). 3. 3. a potoli. to take up an ~ a lua/ a adopta o atitudine. poză. 2. 2. attorney general [~ ^en^r^l]. încercare. a urma. asociat. băgare de seamă. II. îmbrăcăminte. to have rats in the ~ a avea / a-i intra gărgăuni în cap. v. a fi sonat. (ferov. 1.s. the people in ~ cei care aşteaptă. atenuare. attitude ['a. attentation [i^ten'teijan] s. (despre cerbi) cu coarne. 2. 1. a împodobi (cu. ca valoare). a linişti. a avea sub îngrijire (un bolnav). a atenua (şi chim.) poziţie. diminuare. may good luck ~ you! (îţi urez) noroc! 2.) recunoaşterea unui nou moşier. scufiţă. 2. 7. (jur. spirit atic. attentively [-li] adv.) I. attempt [şteniptj I. 4. (mai ales av. (înv. 2. scăfârlie.). îngrijitor. grijuliu. barou. attendance bill [~ bil] s. 1. a tempera. amestec realizat în proporţii corespunzătoare.) atic. list of ~ listă de prezenţă. a fi prezent la. 3.pi. (înv. a) a alerga după cineva. a tenta. atenţii. attire [s'taio1"] I. a însoţi. este solicitată. a captiva.U. attention [a'tcn/pii] s. attic ['îetik] s. a deporta cu pierderea de drepturi civile (v. upon) (înv.'s ~ (to) a atrage atenţia cuiva (asupra). b) a se ocupa de. găteli. însoţitor. spirit fin. intr. a întreţine. 5. stigmat. faţă de). attemptable [-sbl] adj. purtare. aşteptare. vb. not much . a astâmpăra. attire woman [a'taira'wum^n]. attemper [âtempa1"] vb. adeveritor. mânuire. a molipsi. 1. a atenta la. care urmează. a atesta. 3. încercat. (înv. attendance [-ans] s. a îngriji (de). autentificare (de document). a certifica. poziţia avionului în aer. 3. s. 2. ~ of mind mentalitate. attendance book [~ buk] s. 2. a servi (pe cineva cit ceva). a se apuca de. 1. (fig. vb. 1. cameristă. (tel. 1. cu grijă.). a infecta. intr.U. 3. a urma. attestor [a'tcsto1"] s. îngrijire (a bolnavului etc. to call smb.) depunere a jurământului. attainable [-abl] adj. he ~ed surgery s-a prezentat la vizita medicală. subţiat. gătit. (înv. by ~ prin mandatar. a se dilua.) cunoştinţe. 2. a face sluj în faţa cuiva. refl. pierdere a drepturilor civile. veşminte. 1. îndatoritor. atent. a avea sticleţi în cap. atenţie (faţă de). they ~ed the meeting au luat parte la întrunire. a t t e n d a n t . 2. letter / warrant of ~ procură. a t t a i n a b i l i t y . Attic [*aetik] I. ~! (mil. va fi îndeplinit. comportare. 4. a se îngriji de. a fi în slujba / suita (cuiva). (telm. II. Atticize ['retisaiz] vb. scrisoare de trăsură. on. a asista la. attendance officer [~ ofisa1"] ş. the matter shall have my best ~ voi da / voi acorda toată atenţia acestei chestiuni. late ~ întârziere (la serviciu). s. a t t e s t e r . it is a great ~ to be able to do such a thing e mare lucru să poţi face aşa ceva. 3.) district / circuit ~ procuror de district. attenuator [9itenju'9it3r] s.) atenuare. 4. 1. tr.) constantă de atenuare. 3. acuzare. power of ~ împuternicire. 2. a t t a i n d e r ) . II. spiritual. putinţă de reuşită / de izbândă / de atingere (a unui scop etc. a transmite (mai ales datoria unui vasal). (înv. (înv. a slăbi. II.55 attract attainability [-s'biliti] s. a întreprinde.aîti'tjuxlinaiz] vb. atestare. your order shall be ~ed to ordinul dvs.). 2. atenţie.) 1. atenţie. your ~ is requested prezenţa dvs. a-i sări o doagă.) to stand at ~ a sta în poziţie de drepţi. subţiere. B. a lua parte la. moacă. diluat. (şi ~ in fact sau private ~) reprezentant. a poza. 2. . 4. atestare. attaint [a'teint] I. 1. they died in the ~ au murit în timpul acestei încercări. servicii. (fig. (/nat. attentive b'tentiv] adj. give me your complete ~ ascultă-mă cu toata atenţia. pl. rafinat.) (to) băgare de scamă. probă.v. (to. politeţe. to pay (one's) ~s to smb. attentiveness [-nis] s. poză.). ~ at large avocat cu drept de acces la toate instanţele judecătoreşti. termoregulator. 2. attest [s'tcst] I. 2. târcoale. attestation [TStcs'tci/^n] s. atenian. public ~) avocat apărător. privind atitudinea (cu gen. to be queer in one's ~ a i se deranja mansarda. (tel. attemperate [o'teinpareit] vb. to ~to smb. tr. 5. (tel. to ~ on / upon a servi (la masă). a adeveri. a acomoda la. attenuation constant [~ ikonstent] s.'s wants a avea grijă de nevoile cuiva. c) (ec. a fi prezent la (cursuri etc. s. (jig. a se găti. dichisire. ironic fină. diluant. 3. amabil. rochie. 2. tentativă. s. atentat. (te/m. to be in ~ on / upon a fi în serviciul (cuiva). spectatori. 2.) atenţiune. attent [a'tcnt] adj. a baga de seamă. 2. ~s general şi ~ generals s. prezent (la). (to) a fi atent (la. mansardă. legalizare.) to ~ to a arăta / a purta respectul cuvenit (cuiva). A t t i c s a l t . tr.v. to pay / give ~ to a da atenţie (cu dat. micşorare. a se împodobi. împodobire. tr. attainture [a'teint/3r] s. B. a subjuga. a se micşora. frecventare. a îndulci. a demonstra (cu acuz. (is/. rarefiat. A. 1.) ~ and counsellor-at-law avocat şi jurisconsult (consilier juridic). to ~ at / on / upon a fi de faţă la. (te/m. attorneyship [3rt3:niJ"ip] s. Attic salt ['astik so:lt] s. attenuation [a'tcnju'ci/sn] s. avocatură. attemperator [a'temporeitsr] s. attested [o'tcstid] adj. attitudinarianism [-izpm] s. (fiz. a însoţi. expus atacurilor. 5.to:/nj s. (fam. limba greacă academică. 2. 2. persoană cu atitudine studiată / care pozează. II.) distorsiune de atenuare.) încercare. preocupare. a fi alături de. a tempera. ochi dulci. v. 3. attitudinizer [-3r] ş. attemperament [a'teniparomont] s. a asculta (la). (amer. a asista. atenuat. attract [a'trzekt] I. etc. dobândire. cu luarc-aminte. a îngriji. atent. to attract/ to draw smb. de atins. care atestă / dovedeşte / confirmă. you are not ~ing nu eşti atent.) martor. Latitudine. to slip one's ~ a-i scăpa atenţiei. the subject deserves ~ subiectul merită atenţie. vb.titju:d] s. A. asistenţă. micşorat. a regla după. 1. în). [a'tcnjuit] adj.was shown him nu i s-a acordat multă atenţie. 1. attestative [a'tcstativ] adj. amortizare.) a reduce (ca forţă. mărturie.) rarefiere. it is useless to ~ the impossible nu are nici un rost să încerci imposibilul. attar ['aet3f] s. a face curte cuiva. to ~to one's duties a-şi îndeplini datoriile / îndatoririle. his attention was ~ed by atenţia îi fu atrasă de. ajutor. to ~ a signature a confirma o semnătură. a stigmatiza. funcţionar care supraveghează frecvenţa elevilor. -to my words ascultă la ceea ce spun. Attic wit [~ wit] s. atenian. 3. I am all ~ sunt numai ochi şi urechi. a uşura. a domoli. a se deda (unui lucru). amabil. 1. 2. pl. tr. ~ to your own business vezi-ţi de treaba dumitale.A. ulei eteric (din flori). a se îmbrăca. 1. 2. a lua în seamă. 1. a ademeni. grijă. 1. d) a se ocupa cu. 1. attenuant [a'tenjuant] (chim. to ~ to advice a urma un sfat. (jur. atic. irealizabil.) a face (afaceri). a t t a i n d e r . talent.) însoţitor de vagon. attendant [s'tendant] I. 2.

a-twirl [s'twsd] adj.) a vinde la licitaţie / la mezat. 2. -dib-] aa'v. lămurit. (tel. (ec. attrition [a'tri/an. sfredel. atributiv (si gram. 1. fonometru. ştergere. Augean [o:'d3i(:)3n[ adj: 1.) atribut. audio ['o:diou[ I.attractable 56 II. auspicii. a-twitter [o'twitor] adj. . al unui film etc. castaniu(-deschis). to ~ well a fi de bun augur. 2.) atracţie. gaură de sondă. b e t w e e n . 3. a avea lipici. ros. piază (bună sau rea). proprietate. auger drill [~ drill s. augmentation [oigmen'tei/an. 2. majestuos. care se poate auzi. 3. a mări. auz. cu siguranţă. augmentativ. attractiveness [s'traektivnis] s.. attrist [o'trist] vb. II. creştere.aulae [Mi:] s. 1. -jar-] s.) tip auditiv. a spori. (mv. sfredel de dulgher. atrăgător. care se referă la autor. attribute I. autoritate. A. 2.) a revizui. forţă de atracţie. uzare prin frecare. 3. hangiu. de piază rea. 2. b e t w i x t . 2. vb. atweel [ast'wid] adv. tr. 1. (amer. dial. . II. a fi atractiv.). audiogramă. funcţia de revizor (contabil) / de controlor (financiar). audile ['D:dnil] s. -man-] s. auditor ]'D:ditor] s. au fait [ou'fei] aaV.iv. audited accountants ]'n. 1. s. audiology [o. auction ['o:k/3n[ I.) audiologic. mezat.. hotelier. (rar) v. (tel.. uzură de frecare.. a atribui. ademenitor. a potrivi. 3. auditory nerve [~ 'ns. [a?tribju:t] s. vb. 1. 2. încercarea vocilor.) vb. prin atracţie. s. foreză. to give ~ (to) a asculta. temerar. (mineral. semnal acustic.). (tehn. îndrăzneală. a atrage. vb. augur. attrited [-id] adj. melc. de control.kt9r] s. augustin. II. sală de convorbire (la mănăstiri). Augustan [o:'gAstan. a informa pe cineva despre.) audio-metrie. auburn ['3:b3(:)n] adj. 1.) grajdurile lui Augias.) (bot. auditiv. (amer.. a acorda (cu). 3. (tel. (/iz. to put up to / (amer. auger ['a:g3r] s.) pas al melcului. trăsătură caracteristică. desigur. audacious [o:dcij3s] adj. attribution [i£etri'bju:/3n] s. ghicitor. fannec.) de audiofrecvenţă. revizor (contabil). intr. tr. care poate fi atras (şi fig. adj. a armoniza (cu). înalta Curte de Conturi. 1. attrite [s'trait] adj. aucupate ['o:kjupcit] vb.■ : aula ['oda]. auctorial [o:'kta:ri3l] adj. (electr. audibly [. călugăr augustiu. Gustar.) auditor. 3. with) audienţă (la). vb. a adăuga la. ceva.) care se (po)căieştc din teamă. care ascultă.) vârf de burghiu.) sextă mărită. 2. (gram. (tehn. 1. audio(-). to be ~ at / in a fi la l în curent cu.) audiţie.). sală de conferinţe.pl. II. augurship ['o:g3/ip] s.) han. august [o.) v. [o'tribjut] vb. măreţ.).) v. 4. for ~(that) I know pe / după câte ştiu. intr. audaciousness [-nis] s. auditorial [o:di'to:ri3l] adj. a fi semn bun.) aubade. 2.'['orgnrant] s. atractiv. ca oaspete). 4. atribuţie. intr. audit ['o:dit[ I. 1.) augmentativ. audibleness ['oidoblnts. II. 2. despre sufixe) augmen­ tative.. de autor. public. augment [o:g'ment] I. II. putere de atracţie. 1. (lingv. instituţii care au nevoie de reforme radicale. aa'v. augite l'o:d3ait] s. aulă. attractor [s'tra. de revizie. vorbitor. a-twain [o'twein] aa'v. (mine) sfredel spiral. cutezător.) burghiu elicoidal. augural [(3:gjurol] adj. auction sale ]'o:k[an seil] s.o:di'nmitor] s. ascultare. tr. acordare. attune [o'tju:nl I.) audiofrecvenţă. to august (poetic) a facc să se pârguiască / să se coacă. audible ['oidabl.'— şi pronunţia franceză] s.ditid o'kauntonts] s. (mitol. pron. audiency ['oidjansi] s. adv. semn (bun sau rău). attrition mill [~ mil] s. presimţire. " ■ • Auditor General [~ 'd3en3r3l] s.) a dobândi prin vicleşug(uri). a mâhni. audience-proof [~pru:f] adj. 1. pe bandă de magnetofon etc. întrucâtva. 1. undeva. adj.) a acorda (un instrument). A. si alte parti de vorbire care se întrebuinţează atributiv). auditiv. a face o revizie contabilă. (/iz.. a u d a c i t y . însuşire. redare. 2. cenzor. 5. attunement [mant] s. (muz. splendoare. impertinenţă. control. aay. etc. netipic. ^ > auklet ['o:klit| s. vb. II.) v. burghiu-melc. audiogram ['o:diougram] s. atracţi(un)e. perceptibil. a prezice.) augment. 2.) revizie contabilă. B. grandios. pred.) a revizui registrele (contabile). auk [n:k] s. pred. a prevesti. cafeniu-roşcat. audiţie. (şi sale by ~) vânzare publică. (lit. (omit. II. audient ['aidisnt.) augean. perforator cu lingură. persoană care atrage.) pinguin nordic sau altă-pasăre din grupul palmipedelor (Fam. (gram. răfuială. 2. v. bilanţ (şifig. -dibl] adj.'gASt] adj. nuri. atween [o'twi:n] prep..) epoca augustană a literaturii engleze (1702-1714) sau franceze (1643-1715). aughtways [bitwciz] aa'v. fannec. II. splendid. nurliu. vânzare la licitaţie. a pune la mezat. s. a creşte. auctioneer ['3:k|3'ni3r] I. preşedintele înaltei Curţi de Conturi.).). punere de acord (cu).D:d3bli. 2. (eln. 2. 2. vb. -■■ :■. adv. spor. care se poate pune pe seama (cu gen. adj. (jur. a prevedea. per­ ceptibil. temeritate. audiofrequency ['o:diou'fri:kwansi] s. atriţicre. (mineral.) a atrage. Alcidae). Augean stables [~ 'steiblz] s. prevestitor. II. attractive power [s'toektiv'paus'I s. a pune (ceva) în seama / în sarcina (cu gen. (mine) gaură de mină. a poseda. cititori. 3. 2. audiogenic [io:diou'd3enik[ aay. (rel.) ascultare.-dib-J s.) augustan. 1. atribuire. clar. v. (omit. augustness [o. (to) (rar) armonizare. 1. audible call [~ 'ko:l] s. a fi captivant.) audiometru. (despre frecvenţe de sunet) audibil. a u g u r a l . II. de atribuit (cu dai. adj. drept. fig. atractiv. a se intensifica. (ist. (jur.'— şi pronunţia franceză] s. (înv. simţul auzului. 3. desluşit.) (po)căinţă nesinceră (din teamă). attractive [s'traktiv] adj. care are nevoie de curăţare sau de reformare. atypic(al) [o'tipik(ol)] aay. public cititor. attraction [s'traek/pn] s. uzură. august. adv. a fi dator (ceva cuiva). oarecum. lingură. desluşit. concurs de cântăreţi. 2. a se mări. îndrăzneţ. auditoriu. cauzat sau produs de sunet(e). vânzător la licitaţie. Ir. tr. A. ■■•'■ . (fr. (fr. 1. auditorium [<o:di'to:ri3m] s. de auzit. audience ]'o:dJ9ns] s. audiometer [. auditing ['niditin] s. III. (lingv. 2. 1. (to) (fig) a pune de acord (cu). scriitor dintr-un secol augustan. pi. a informa pe cineva asupra (cu gen. tr.) at ~ a vinde la licitaţie. a t t r a c t i v e f o r c e . her ~s have lost their magic nurii ei şi-au pierdut farmecul. (înv.) forţă / putere de atracţie. ghicire (bună sau rea). a-tumble [s'Umbl] adj. chemical ~ afinitate.iune. 2. aubergist(e) [-ouba'şist. to give / to grant ~ a acorda o audienţă. impertinent. pi. a spori. a fi de bun sa» de rău augur. perforator.) nerv auditiv. -djont] adj. (psih.). 1. s. chim. sală de audienţe. sală de conferinţe sau de cursuri. învârtindu-se. licitaţie. de bun sau de rău augur. gravitate. controlor (financiar). (circuit) sonor. august. prevestire. 3. auditorship ['3:dtaf ip] s.) amorsa (pentru iniţierea explozivilor). a intensifica. ademenire. funcţia de augur. tr. s. sporire. sonor (al unei emisiuni. ■ audience chamber [~ 'tjeimba'] s.) augit. înv.di'ol3d3i] s. v. epuizare. (despre sunete) audibil. (TV) 1. II. II. (TV) care serveşte la transmiterea sa» receptarea sunetului.) secolul / epoca lui August. ' . augur(i). tr. (fig. negreşit. distinct. (gram. (of.. audit day [~ 'dei[ s. a augmenta.) probă de ocupare.) pinguin pitic de pe coasta Pacificului de Nord (Aethia cristalelîa etc.'gAstnis] s. II. molecular ~ atracţie moleculară. (fig. tr. 3. audible frequency [~ 'frikwansi] s. 1.) sfredcl I burghiu elicoidal. (ec. (cu voce / cu glas) tare. 4. attractionally [-aii] aaV. despre adj. : auger hole [~ houl] s. audit. piroxen. Măsălar. (adesea to ~ off) a vinde la licitaţie. s. (med. auberge [ou'bs33.) revizie. s.) a adăuga un augment la. capillary ~ capilaritate. tr. de culoarea inului. (gram. auditory ['o:dit3riJ I. sapă. public. (to) a aduce la unison (cu). prezicere. vino-ncoa(ce). presentiment. (mine) sfredel de mină. atrăgător. adj. cursuri etc. (rar) în două. audiere. 1. s. a se amplifica. audible test ['o:dâbl 'test] s. 1. tr. s. acaju. 1. a acorda. s'g-] I.v] s. they found attentive ~au fost ascultaţi cu atenţie. hotel. (înv. fricţiune. rotindu-sc.) auz. augurous ['Digsras] aay. pi. (/iz. profet. aubade [ou'ba:d] s. audio-visual [io:diou'vi3U3l] adj. mărire. (rel. (firmă de) contabil autorizat.). attractive force [~ Tors] s.) murdar. obrăznicie. auditive ['o:ditiv[ adj. audition [o:'di/pn] s. August ['s:g3st] I.). attributive [s'tribjutiv] I. auditoriu. ~ to care se poate atribui (cu dat. 3. B. audit office ['o:dit 'ofisj s.) audiofrecvenţă.). audacity [o:'da3siti] s. 1. (inv.) dreptul de a fi audiat. a prezice.) a audia (un curs. atwixt [s'twikst] prep. 2. 2. a 11 r i t c d . a prevesti. 2. audibilitate. moară cu pietre. a fi familiarizat cu.) (muz. II.pe discuri. (scot. atracţie. lipici. (electr. 2. ascultător.) (despre o reprezentaţie) sigur de succes. (mine) sfredcl de sondaj. (i. din secolul clasic al literaturii şi artei. auget [ro:d3et şi pronunţia franceză] s. a imputa. Augustine [o:'gAStin] I.) (pătlăgea) vânătă (Solatium melongena). (inv. aVt-] s. s. (rar) armonie. intr. (rar) auditor. a fi obligat să. obraznic. atribut. augur |'3:g3r] I. (telul.) augelit. (tehn. adv. 2. attractable [-M] adj. lămurit. a captiva. to put smb. cobitor. (ist. audiovizual. 1. aught2 [o:kht] (scot.. ~ of a pune pe cineva la / în curent cu. (rar) a întrista. înfăţişare augustă. augmented sixth [o:g'mentid 'siksS] s. a avea pe vino-ncoace. a amplifica. audible signal [~ 'signal] s. competenţă. attributable [o'tribjutsbl] adj. 1. audibility [o:di'biliti] s. 1. referitor la Cezar August. s. audiophile f'oidiofail] s. abra/. 2. augmentare.) galben-deschis. augury ['o:gjuri. (mii.) sigur. vb. war of ~ război de uzură / de epuizare (a forţelor umane si materiale). si a u c t i o n (I). 1. (ec. prezicător. (fr. augelite ['o:d3ilait] s. (tel. augmentative [3:g'mcntotiv] I. uzat (prin frecare). (înv. nulă. asistenţă. de-a rostogolul. datorită afinităţii. strălucit.) în curent. adv.) apel fonic. sală de concerte sau de spectacole. a verifica. ascultători. B. a avea putere de atracţie. audiometry [irxdi'omitri] s. 1. impunător. s. v. 2. ascultare. aubergine ['oubotfjkn] s.) atribut. care priveşte autorul. (muz. (Jr. licitator. pred. 2. s. auger bit [~ bit] s. attractile [-ii] adj. frecare.) dintr-o epocă / dintr-un secol de aur. auditress ['oiditris] s. zero. (luna) august. auditare. (mitol. s. auspiciu. (rar) auditoare. I ~ ill of his success prevăd că n-o să-i meargă. cunoscător. iubitor de audiţii de marc fidelitate (laraaVo. 2. ascultători. aught1 [o:t] I. zi de plată. (anat. a u d i b i l i t y . Augustan Age [~ 'eid3] s. (amer. ciripind. cutezanţă. (ec. măreţie. (rar) auz.

austere [3(:)s'ti3r] adj. 2. expert. auriculas [-loz] şi auriculae [a'rikjuli:] s. auriculate [o:'rLkjuliţ. autobiografie. aureolă. cal de bătaie. a smălţui. auricle ['o:rikl] s. 2. s. 2. suflat cu aur. ascultare. ocrotire.) aurină. i/iţr. a îndreptăţi. afirmaţie întemeiată. demn de crezut. s. a man set in ~ un om împuternicit. autocatalysis [o:taka'ta2lisis. pl. A u s t r a l i o i d .) autocataliză. auster. authoritative [o:'6Dritcitiv. austriaca). the ~ of Parliament puterea parlamentului. matinal. veridic. -tab-. Aunt Sally [~ 'saşii] s. autarch ['D:to:k] s. cu urechi lungi.) aur. conţinând aur. nimb. percepere auditivă. ocupaţie sau carieră de scriitor. .o:0ild3cnikj adj. autorităţile.) v.) pin negru austriac (Pinus nigra var. 3. -i^t] adj. pl. 2. aurate ['o:rcit] I. autocade ['o:takcid] s. amar. de autoritate. tr. (geol. auricular [. autoritarist. al zorilor. aurifer. auripigment(um) [o:ripig'mcnt(3m)] s. (astron. (Jam. serios. s.) mărturie. aureola [o.) un fel de meduză (Aurelia flavidula). austeritate.).) cu ureche. auscultation [o(:)sk3l'teiJpn. a certifica. diavolul. a'8-] s. under favourable ~s sub auspicii favorabile. 2. compozitor. auriscope ['oxiskoup] s. autobus ['o:toubAs] s. (fig.) vechi. 2. pl. (anat. a aproba.l. (chim. autoritate. autoritar. a u r i c u l a t e . dispozitiv automat de alarmă.). Austrian [':>(:)strian] adj. 4. sistem de guvernare autoritar. (germ. a stabili autenticitatea (cu gen. authoress ['o. autentic. mătuşica. original. prestigiu. autecology [o:ti'kolod3i] s.) otoscop. authentication [r>:-6enti'kci/3n] s. a:'r-]. 1. austral.s. a u n t i e .) auscultarc.ta'bDgan] s. the authorities (o)eârmuirca.) sever. suflare.. aparat de restituţie cartografică. 3. confirmare. traducere engleză autorizată a Bibliei (1611). adj.) aureolă. auld [D:ld] adj. zefir. autarchic(al) [D:'ta:kik(al)] adj. autocartograf. putere. (zool. automobil-omnibus. (psih. 1. autobahn ['autoubci:n]. aularian [a'learian] adj. tr. o l d ) . -ta'k-] s. sobrietate. aurora australis [~ o:s'trcilis] s. (amer. his conduct was ~d by the situation purtarea sa a fost justificată de situaţie. vază. authors ['o:Gaz] s. de bun augur. (bot. astringenţă. she'd have been my uncle dacă baba ar avea roate ar fi tramvai. întunecat. autentic. de la a u t o m o b i 1 e . aurora fa\'ro:ra. 2. sursă (carte. acru. însemnătate. a (se) transforma în aur. medic specialist în boli de urechi. aura ['o:ra]. Australian [os'treiljan] adj. dictatorial. (chim. aureole ['o:rioul] s. auroral [3:'ro:r3l. 1. aurify ['oxifai] vb. mătuşă. austerity [D(:)s'teriti] s.) austenită. 1.) paradă sau procesiune de automobile. Australianism [o(:)s'trcilJ3niz3m] s. a încuviinţa. autovehicul. (astron. Auriga [rx'rsiga] s.v. (ec. de la a u t o m a t i c p i s t o 1. auramine [o:re'nli:n] s. autoritar. my ~! maică (mare)! tii!. auricular tradition [~ tro'di/pn] s. authorship ['o:G3/ip] s.pl. zori. certificare. -res] ş.) autigen. (mine) zonă de contact. sobru.gar] s. corolă. (despre stil) sever.. semn bun. veracitate. aurei ['oxiai] s. anonim. şi a?nt] s.) auripigment. mahalagioaică. auriferous [oi'riforss] adj. Auntie (fam. pl. 2. authenticity [o:6cn'tisiti. partizan al autoritarismului / al supunerii necondiţionate faţă de autoritate. guvernul.) autostradă. Aussie ['o:zi] s. 1. autoboggan [<D.t] s. specialist. care conţine aur. zimbru (Bos primigenuts). de ureche. (amer. gândire afectivă. în formă de ureche. auroral clouds [~ 'klaudz] ş. (chim. poruncitor. a confirma. ramură a ecologici care se ocupă de raportul dintre individ şi mediul ambiant. (jig. sferă de competenţă. cumpătare.) urechea-ursului (Primula auricula). aumone [o:'moun] s. auricular assurance [~ s'/usrans] s. author ['o:63r] s. a sancţiona. adiere. (înv. autobiography [io:toubai'ografi..) autarhie. autocar ['o:touko:r] s. aurora boreală / nordică. favorabil. a admite. (îehn. (mineral. authorize ['o:9araiz] vb.v. Australian mahogany [os'trciljan ms'hogsni] s. (bot. -tab-. (bot. priincios. -Bon-] s. a'r-]. aunty v. auricula [a'rikjula. care vrea să (se) impună. adj.) auricul. asigurare verbală.) vremuri de demult. autoritate. autism ['o:tiz3m] s.) aureus. Australioid [D(:)s'treilioid. s. aulic ['o:lic] adj. full ~ depline puteri.) sanie cu motor şi şenile. oral. fără autor. noroc. calitate de autor.) Australia. autoritarism. sudic. hormon. 3. authorizable ['o:Garaizabl] adj. authenticate [o:'8entikeit] vb. auriform' ['o:rifo:iu] adj. 1. 2. strălucitor. -bi'og-] s. -ri'z-] s. autocrat. (scot. presc. ureche externă. vremuri apuse. simplu. aurally [ro:ralt] adv. rigurozitate.) „Mătuşica" (poreclă a BBC).) autacoid. autoritate. 3. ascetism. authorhood ['o:Gahud] s. (zool. austenite ['o:st3nait] s. authoritarian [oiiGori'teorian] I.) a ausculta.) maşină. 1. Aussielander [-3r] s. authentic(al) [o:9entik(9l)] adj. a u r e o 1 a . (poetic) auroră. aurora polaris [o:'rD:ro pou'lsris. aural surgeon ['O:TS\ 'sard^n] s. (chim.'ri3b] s. a justifica. auntie ['a:nti] s. suflu. 2. auricular. vb.'rioulin] s. aurum ['axam] s. authorial [o:'6:):rial] adj. 2. care strepezeşte. riguros. grav. aureus ['o:ri3s].) martor auricular. Aussieland ['oizifcend] s.) denumirea unui joc de cărţi. 1. austereness [3(:)s'ti3nis] s. -eit] adj. (rar) automobil. on the ~ of the press după afirmaţia ziarelor. auto fo:tOH. 4.) severitate. to apply to the authorities a se adresa autorităţilor. bătrân (v. authenticator [o:'Gcntikcitar] s. 1. 2. aurite ['o:rait] adj. autor. de autor. cu o minge ovală).) eucalipt de Australia (Eucaliptus marginala). autarky ['o:takij s. 2. II. (şl. veridic. (glumeţ) virgin ~ mătuşă necăsătorită. auroră polară. (ec. în zori. like ~. (anat. 1. -bi'og-] s.) stetoscop. emanaţie. 3T-] adj.. autenticitate. independenţă economică.pl. aumail [d:'meil] I. scriitoare. (scot. autocraţie.v. autarhic. răsărit. fericit. 2. amer. cu autoritate. tanti. autoritate. -'aslis] s. 1. de aur. (fg. simplitate. examinare (a bolna­ vului). (numism. adevărat. aurora australă / sudică. zool. după auz. auld lang syne ['o:\d ken 'sain] s.) persoană sau instituţie ajunsă ţinta atacurilor sau batjocurii. automobil.>:'rikjutor] adj. austral ['oistrsl] adj. to carry ~ a avea greutate / influenţă. argument. demn de încredere. austriac. provocat de aurora nordică sau sudică. auriculated [o:'rikjulcitid] adj. imperios. like book cum e autorul.) if my ~ had been a man. Australianize [oOs'treiljanaiz] vb. Australoid [o(:)s'treibid] adj. auscultate ['o(:)skaltcit.) acid aurie. în formă de ureche. aurifer. (med. aurit. 3.) codoaşă.'Gsris.) autarhie. (chim. remorcă pentru transportat automobile. aunt [a:nt. II. misuse of ~'abuz de putere / autoritate. under the ~s of sub ocrotirea / auspiciile / patronajul (cuiva). (astron. independent. caracter favorabil.pl. aşa e şi cartea. de dimineaţă. authoritarianism [-izani] s. authoritativeness [-nis] s. a permite.) australian. autobiografic. auricula. greutate. bune auspicii. cumpătat.57 autocatalysis Australian football io(:)s'trcilJ3n Tutb3. tr. fondator. (med. s. 2. 1. astringent. autobagger [ro:touiba. 1.) homosexual bătrân. 1. (chim. auricular. veridicitate. aurist [b:rist] s. care poate fi autorizat. aureate ['o:riit. (lingv. trăsătură specifică Australiei sau australienilor. aural [o:ral] adj. document). auricul (al inimii). autoalarmă. aurit. aulic. tuşă. a l m s . Authorized Version ['cxGaraizd 'va:/an] s. (amer. auspicious [D(:)s'pi/ss] adj. 3. autobiograf.) auto-excavator. tr. 2. (jig. (fiziol.) bour. (med. învoire. autacoid ['o:takoid] s. caracter autoritar. (metal. s'Goxitaliv] adj. 2. autarchy ['o:taki] s. a u s t e r i t y .) autism. patronaj. v. (fr. (med.) australian. email. -ljoid] adj. 5. (rar) v. format o dată eu roca. autoalarm ['o:toua'la:m] s.jur.) aureolin. auroras [iraz] sau aurorae [iri:] s. tr. verbal.) zori. auscultator [io(:)sk3l'teit3r] s. 4. 3. 6. după ureche. 1. author's sheet ['o:6az /i. autorizabil. autentificare. s. creator. the ~ of evil cel rău. -'lssr-] s.) babă. australoid. cobaltiazotit de potasiu. temei. a autoriza. autentificator. 2. prosper. (fig.) Vizitiul (constelaţie). v. II. 2. auspice [ro(:)spis] s. auspiciu. aurora borealis [~ ibori'eilis.) auroră. auditiv. aureolin [o. to be in ~ a deţine puterea. (canad. din zori. proxenetă. authigenic [. făptaş (care a săvârşit un delict sau o crimă). (sport) fotbal australian (jucat de două echipe a ÎS jucători. a împuternici.) auramină. luminos. (bot. protecţie. 2. \ . depoziţie. strălucire. sancţionare. 1. hjoc în care se ţinteşte într-o momâie din lemn. autobiographic(al) [':>:touibaio'gra:fik(al)] adj. authorization [o:Gprai'zci/pn. -kAl-] s. (fam. prielnic. a book of doubtful ~ o carte de origine / paternitate îndoielnică. autorizare. -ta] s. -lis] ş. admisă de biserica anglicană. aural impression [~ im'prejanj s. aurae ['o:ri:] s. (med. influenţă. de aulă. tuşică. aurifer. paternitate.) 1. prevestire bună. otolog. a australianiza. autocrat. a da un caracter australian (cu dat. -ktU-] vb. si. boare. autarkic(al) [D:'to:kik(al)] adj.pl. autorizaţie. duhul rău. a u r i s t.. 3. -las-] s. aurine [ro:rin] s. (fam. 1. autorizat. trandafiriu. autocartograph [t3:tou'ka:togra:f. scriitor.) australianism. auspiciousness [inis] s. ascetic. (jur.) aură.pl.) aurat. coală de autor. authority ^'Gsriti. aurochs ['orroks] s. caracter astringent. auric l'orrik] adj. (folosit ca sg. 3. nori aurorali. authorless ['oralis] adj. (chim. propice. tradiţie orală. auspicii.l] s.) on the best ~ de la cea mai bună / mai sigură sursă: on good ~din surse demne de încredere. (înv. întemeietor. autobahnen [-'bu:nan] s. auricular witness [~ 'witnis] s. (rar) prese. autoare. a legaliza. australian. a emaila. început. Austrian pine [~ 'pain] s. tr. de ureche.) 1. the local authorities autorităţile locale. încuviinţare. authentically [o:'Gentikali] adv.. aurelia [o:'ri:lJ3. a autentifica. (sl.riar] s. a u t h o r s h i p . auto carrier ['o:tou 'ka. aurie acid [~ 'assid] s. (fam. autobiographer [o:toubai'ografar.

constatare cu ochii proprii. 'o:t3in3.) creştere (mai ales ca urmare a măririi celulei). punct de ajutor.) avalare a unei poliţe. apă utilizabilă (in sol). real. (figl) cules.touso'd3e. -lis-] s. automatism [automatizam] s. autostradă. ferăstrău (automat) de tăiat arbori. de Ia a u t o m a t o n .) navă de servitute. 1. -li'z-] s. (av. v. automobile railway car [~ 'reilwei 'ka:r[ s. (electr.) autogam. agent de creştere. automatic pilot [~ 'pailot] s. . autogenous [o:'tod3in3s] adj. automotive [lOits'moutiv] adj. mecanic auto. autonomist.'--. auto-inoculation [iO:toui<nr»kju'lci/3n] s. (tehn. 1. a multiplica prin autotipie. autopilot. de automobil. o(:)k'sil-] I. IX).tor] s.) autodină. auxih ['o:ksin] s. de creştere. 3. automatic brake [~ 'breik] s. s.). (rad. a sluji. of/ to little ~ de puţin folos. accesibil. -tor-] s. scris de mână proprie. (electr. observaţie personală. automobil. 3. a servi (la ceva). 2. autotroph ['3:t3tro(:)f] s.r o a d . a culege ce a semănat. care înfloreşte sau care se coace toamna. mii. a se automatiza. autogyro ['o:tou'd3aiorou] s. auxiliary verb [~ 'V3:b] s. automobile [co:to'moubi:l. (filoz. (fi. autoplastic.) valvă de gradaţie. autohton. mar. automobil. validitate. autoclavă.) Browning ~rifle puşcă mitralieră (tip) Browning. 1. intr. (bot.) produs.ta'mei/n] s. paravalanşă. II. tr. (bot. autogen.--'-] s. (/ur. automatograph [io:t3'ma2tOigra:f. pl. stat autonom. autographic(al) [o:t3'gra:fik(3l)] adj. drum vicinal. a supune autolizei. autograf. available water [~ 'wo. pl. giroplan. (gram. -tou'k-] s. autosugestie. automatică. noian (de scrisori). câştig. autogenous welding [~ 'weldin] s. vânătoare de autografe. 2. autocrat ['oitokrait. a folosi.) autoliză. autochthons [i9anz[ si autochthones [ini:z] s. automate ]'o:tomeit] vb. transport auto. autopsy ['o:t3psiJ s. autoclave ['oitsklciv. a automatiza. -b:nt/] (fir.) autocamion.. lovituri). 2. autonomic(al) [io. (auto) autoaprinderc. B.to»trAk.-toip-J s. vigoare.) spaţiu liber. autostrata ['o:to». available surface [o'veilobl 'so:fis[ s. automatical [-al] adj. autumn ['oMm] s. automatic rifle [~ 'raifl] s. autumnal equinox [~ 'i:kwinoks] s. dispozitiv de înregistrare a mişcărilor involuntare ale organismului.l.) valabilitate.) autoplastic. util.) autohipnoză. autofecundare. autograph ['o:togru:f. autoecious [o:'ti:/os] adj.) I.nik] s. (amer. grefă autogenă. drum lateral. autocrată. transport auto. 1. venit. autohton. autogiro ['o:tou'd3aiorou] s. 1. (biol. by all ~ means prin toate mijloacele existente / la îndemână. valid. ajutor. automobile plant [~ 'pla:ntj s. automatic). putere absolută. partizan al autonomiei. de autofecundare. (amer. s.) pilot automat. a u t o . adj.) legătură cu valenţe secundare. a ajuta (cu ac. declin. autumn crocus ]'o:tom 'kroukss] s. a u t o m a t i c (I). automata [automate] pl. autonomy [o:'tonomiJ s. (rar) autodidact. a u t o g r a p h (I).t. C. (amer. (mai ales amer. (fig. indigen. 'aut-[. vb.). industrie de automobile. (med. automat (pentru bilete. autochthony [o:'tok6oni] s. 2.) autograf. (auto) caroserie de automobil. automaton [oi'tomoten].) sufier.) blocare automată. tickets ~ for one day only bilete valabile doar o singură zi. (amer. (tehn. (ist. autumnal.) verb auxiliar. II. automobile wag(g)on [~ 'wa. autogamous [o:'tog3m3s] adj. autonomie. 3. -tou'k-] adj: 1. autochthonous [oi'tokBonss] adj. tomnatic. -to-] s. 1. regiune autonomă.) autogeneză. (med.-. B. aborigen.) similigravură.st/an] s. II.) admisibil. automatically [-oii] aaV. toamnă. imagine cu raster. efectiv. autonomist [o:'tonomist] s. avant-courier [~ 'kurior si pronunţia franceză] s. autodyne ['o:t3dain] s. drept de autoguvernare. (fiz. autorepair shop ['oitouri'peo Jop] s. 1. v. nume real (spre deosebire de pseudonim). semnătură originală. autochthonal [^'tokOsnalj adj. to ~ oneself a se folosi de. II. execuţie / ardere pe rug a unui eretic. II. autotipie. 1. automotive industry [~ 'indostri] s. v. autonom. (biol.gon] s.) demaror automat.-t3is-] s.) auxină. s. (fiz.) autoplastic.) auţogir.). auxetic [n:g'zetik. autograft ['o:togru:ft.) automobil.prousesirj] s. autocamion. (tehn. auxiliary blast [~ 'bla:st] s. utilitate. II. II. auto-truck ['D. automatic machine [~. (ferov. automobilist.sti. aval [pronunţia franceză] s. autonom. availability [s.) autocolimaţie. 2. auxilytic [o:ksi'litik] aay.triks. vestitor (şi fig. potop (ae gloanţe. automobile body [~ 'bodi] s. valabil. auto-suggestion I'3. automation [o. (fr. caracter autohton. autopepsia [o:to'pcpsio] s. a sprijini. sau dat. availableness [-nis] s.) sudare autogenă.) prelucrare automată a datelor. 2. bufet sa» restaurant bar automat. (amer. autohypnosis [io:touhip'nousis] s.) automatism. o:k'si-] s. automobilization ['o:t3imoubilai'zei/an. available [o'veilobl] aay.) autodafe (ceremonia citirii si executării sentinţei dată de Inchiziţie). si pronunţia franceza] s. de cooperare. automatism. (tehn. autoignition [io:touig'niJan] s. a servi (cuiva). pridvor. this book is not ~ cartea aceasta nu se poate procură / nu se găseşte de vânzare (în comerţ).. A. tiran. autotypy ['o:toutaipi.) autopsie. (med. atelier de reparat automobile. (bot.bi:l] I. autocollimation [<o:touikoli'inei/an] s.mo'/i:n] s. -Don. -tot-] I. automat ['o:t3ma. tomnatic. tr. (bot. 2.) autogamie. autogamy [o:'tog3nii] s. elicopter. locomobil. 3. amer. a u t o c h t h o n o u s . automatic stoker [~ 'stouko'J s. (chim. (chim. automobilism.) avalanşă. (yur. 4. de automobile. faţadă cu ieşituri (balcon. autotype ['o:toutaip.) disjunctor / întrerupător automat.) autocolimator.sis. mecanic. -to'd3-] s. autonym ['o:t3nim] s. auxiliary position [~ ps'zi/an] s. automatous [. 2.) avant-corps. autoconducere. 2. (gram. care se conduce singur. a trage un folos de pe urma (cu gen. 1. 1. maşinal. şuvoi. (auto) cric (pentru automobile). a semna. auxiliary bond [~ 'bond] s. grefă autogenă. aliat. a automatiza.) autoliză. autoxidation [D:itoksi'dci/an] s. (pistol) automat. avant-corps ['ffiva:tj'ko:r. 1.) faţadă cu portic. -grzef] s. amurg. maşinal. de conlucrare.) centrală (telefonică) automată. (av. folos. rod.) (vagon) automotor.tra. auto-da-fe ['D:touda:'fei. -toud-] s. -to»k-] s. aruncare pe foc (a unor scrisori. echinocţiu de toamnă (23. autocollimator [io:tou'kolimcitor] s. disponibilitate. auxiliary ship [~ 7ip] s. automobilism [o:t3nio'bi:lizam] s. A.l. zadarnic. pl. (av. (tel. autopilot ['o:t3ipail3t] s. cornişă etc. stăpână absolută. autodidactic [rortsdi'dsektik] adj. automatic drive [~ 'draiv] s. existenţă.) vb. disponibilitate. automotive engineer [~ icna^i'nb'J s. băştinaş. (biochimie) care măreşte liza.raifl] s. s. avalanşă. automotive transport [~ rtramspo:t] s.-tst-] s. (tehn. io:t3'moubilist] s. all ~ funds toate fondurile disponibile. auxiliary road [~ 'roud] s. (manuscris) original. intr. automatic feller [~ 'feb r ] s. tr. plantă sau animal aborigen. autocraţie.autooxidarc. a u t o p s y . 2. stăpânire absolută. auxesis [o:g'zi. s. 1. a-şi pune semnătura pe. auto mechanic ['o:toumi'ka. vb. a folosi mijloacele tehnice ale automatizării. tr.pl. 2. (mea1. aparat automat. (med. permis. necropsie. automatic pistol [~ 'pistl] s. automatize [o:'tomotaiz| vb. autogrefă.) (verb) auxiliar.) busolă comandată. vb. (med. autootrăvire a organismului. auxiliar. auxiliary braking valve [~ ibreikir] 'va?lv| s.autochthon 58 autochthon [o:'tokuan. a beneficia de. care se mişcă automat. autodigestie. inginer auto(mobilist). jur. dulciuri etc. (cib.tik. avalanche baffle works [~ 'baefl wo:k-] s. despot. -tok-J s. automat. a scrie cu mâna proprie. auto-road ['o:touroud. găsire.) (arhit.) autogrefă. ' • ' auto jack ['o:tou 'd3£k] s.streit3. autocratic [o:te'kra. indigen.. (av. intr.T'tomstss] adj. 2. adj. automat(ic). gest inconştient. automatic lathe [~ 'leii)] s. automat. (ferov. B. (jig. focar cu încărcătură mecanică. -graf] I. of no ~ nefolositor. autoplasty ]'o:touipla. autolyze ['o:t3laiz] (chim. autos-da-fe [-touz-] si auto-da-fes [-'feizjs. to come to one's ~ a culege roadele nechibzuinţei sale. autocracy [3:'tokr3si] s. automat. (fiz. intr. despotic.) pilot automat. autoic. a aluneca în jos ca o avalanşă. motorizare. (fig. autotransport. 2. lavină. avail [o'veil] I. suprafaţă disponibilă. autumnal [o:'tAinn3l] adj.) atitointoxicare. recoltă.) mulinet. stăpânitor absolut. de toamnă. (chint. auxiliary compass [~ 'kAinpss] s. autotipie. automat (persoana). revărsare. 2. (biol. 3. (metal. (met/. la dispoziţie. avalanche ['aivolamf.) I.) puşcă automată. -gra>] s. suflător. Ir.). autography [o:'togrofi] s. his efforts did not ~ him sforţările sale nu i-au ajutat. accesibilitate. automobilist [o:t3ni3'bi:Iist. -vo:rj'k.veib'biliti] s.) maturitate. (top. (tehn. automatic circuit breaker [~ 'soikit ibreikor] s. auto-delivery cart ['oitoudi'livari ka:t] s. autograf. autoplast ['a:t3plasst] s. a u t o g y r o . automatic exchange [~ iks'tjeind3] s.) frână automată. automatic starter [~ 'sta:t3r] s. tr. mai ales armă automată. A.) strung automat. a unor cărţi etc.). o:k'sc-] (biol. autocratic. avantaj. automatic data processing [~ 'deits . auxiliary [o(:)g'ziljori. (mar. 1. vb. (rar) autodidactic. autosugestie. auxiliary airscrew [~'ssskru:] s. autolysis [o:'tobsis. folos.s. (auto) sudare oxiacetilcnică. care se poate procura. 2. de nici un folos. 1. . refl.pl. autointoxication ['ortouinitoksi'kei/an] s. automatic blocking [o:to'maetik 'bbkin] s. automatic [o:to'ma:tik] I. autonomous [o:'tonomos] adj. v. 1. prezenţă. profit. (chim. II.t3'nomik(3l)] adj. adj. 2.) comandă automată. 2. autogenesis ['o:to'd3cnisis. s. v. camion pentru distribuirea mărfurilor. 2. posibilitate de procurare. automobilistic. automata [irasts] si automatons [itanz] s. adj. a fi supus autolizei. a profita de. 1. 2.). autocrat. uzină de automobile. disponibil. automatizare. (poligr. la îndemână. autopsia [o:'topsio] s. trupe auxiliare. care se găseşte (în comerţ).) focar mecanic. 3. v. automobile transportation [~ .nspo:'tei/3n] s.) autoccic. (med. a fi de folos / util (cuiva). autocratrix [ro:to'kra. s. băştinaş.) brânduşă-de-ţoamnă (Colchicum autumnale). armă automată. rezultat. facsimil de autotipie.) pistol.) autoinoculare. autograph hunting [~ 'luntirj] s. 1. autorifle ['o:tou.) microorganism autotrof. corp auxiliar. autodidact ['o:t3dida:kt. 2. mecanic.) ardere. autopilot. 'o:tok-]. mişcare involuntară / maşinală / automată. (tehn. ajutător.

to be ~ a veghea. direct. care se stinge. II. (av. de mărturisit. de prejudecăţile acestea. conştiinţă. past awoke [o'wouk] şi awaked [a'wciktj. departe. atent. distrugere) to boil ~ a se evapora. rejl. tr. I became ~ averter [-?r] s. b) a fugi cu. (înv. 2. intr. B. mărturisit. vigilent.) mediere a valorilor.) aviz. a decerna (un titlu. întrupare. s. păsări locale.) ocupaţie suplimentară. a acorda (un dispus (să).) avarie. a abate (gândul). avid ['a:vid] adj. în curent. recunoscut făţiş. a arbitra. a aprecia. (jig. II. a ghici (gândul cuiva). medie. avast [a'vtKst] interj.59 grame). (jur.) prevăzător. crânceş. confirmare. care se ofileşte. avidity [a'viditi. to go ~ a pleca. (veniturile sau cheltuielile). (omit. penalitate. (jur. alee. average age [~ 'cid3] s. aver [3'v3:r] vb. confirmare. a inspira frică sau veneraţie. II. to stand in ~ of a avea frică / teamă respectuoasă de. adj. (în) afară. pe faţă. drum / alee spre casă (prin jxirc etc. to~toa-şi da scama de. 1. etc. care ştie average weight [~ 'weit] s. a se deştepta. a se Ave Maria. (omit.) (limba) avestică. II. avoirdupois [. (glumeţ) one's pet ~ cea mai marc aversiune a cuiva. a adeveri. awaken [s'weikan] vb. (l. away-going [~ 'goii]] adj. a v e r t ) . 1. ~ wages salariu mediu / mijlociu. -ivita-] s. tr. (ec. a evalua în medie avuncular [o'vArjkjul3r] adj. B. v. avicultura. legănat avian ['eivbnj adj. tr. to be ~ of a şti. o livră = 453. 3.) a deveni activ. 4. adv. a confirma. cupiditate. a pătrunde. benzină de avion. recunoaştere făţişă.* ostil (cu dat.) aventurin. ~with tears isprăveşte! destul cu lacrimile.he is not ~ awakening [-in] I. expert pentru Fixarea aştepta. a nu dormi. a face dreptate (cuiva). to throw ~ a arunca. from ~ de departe. -ma'raia] s. evitabil. in/r. to~to one's dangers a-şi da scama de pericol. vb. tr. 2. lăcomie. repartizare a avariilor între interesaţi avowedly [-idli] adv. hulpav. pondere. ec. aviso [s'vaizou. mediu. daunelor pricinuite de o avarie maritimă. a cunoaşte.) calc. pietre preţioase si articole farmaceutice. veniturile) pe baza unor calcule await [o'weit] vb. 2. a confirma. parabil. persoană care recunoaşte / mărturiseşte. (fr. 1. 2.'—i-] s. ~ (to) defavorabil. 2. he is ~ that there is danger îşi dă scama de primejdie. sentimente etc. a se reţine de Ia. II. (amer. ~ from home departe aviary ['civi?ri.) a zbura. cu mult. vb. cupid. away [s'wci] I. tr. vas de mesagerii / corespondenţă avaricious basvs'ri/ss] adj. smerenie. a face să se smerească. (statistică) abatere medic. 1. mijloc. distracţie. mod. ură. to be ~ to a fi vigilent la / cu. îndeletnicire. intr.) du-te! ieşi! şterge-o! piei din faţa mea! ave ['a:vi. (ec. avouchable [-obl] adj. don't know what may ~you there nu ştii ce te poate aştepta acolo. lăcomie. intr. decizie / sentinţă judecătorească (faţă de). far ~ (hăt) departe. tr. a fi treaz. v. 2. şmecher.) (to) opus. în mijlociu.d u p o i s . metamorfoză. lacom. aviaţie. eu ochii larg deschişi. 1 aware [s'wea "] adj. aviarist ['civiarist. (av. (jx>etic) obosit. avower [-arJ s. A. afirmare. conştient. (iiulică depărtarea de la locul dat) departe. (proprietarul mărfii si al vasului).) 1. obiectul aversiunii. aversion [3Tv3:/3n] s. 1. teamă. averseness [-nisj s. decepţie amară. 2. awearied [3'wi(o)rid] adj. 1. donaţie etc. a v e r a g e a d j u s t e r .) avian. 3. adj. nesăţios. (amer. v. normal. 2. setos. am priceput. 3. evitare. av.) calc. Ave (în formule denominative) prese. aviator [rcivicit3r] s. average sample ['sv^ridz 'sa. (folosit ca sg. eivi-. faună ornitologică.) etilic. 1.asvsda'pDiz. 1. aviatrices [-'citrisi:z.) avifauna. avertible [-sbl] adj.1a nivel cu suprafaţa apei. 1. foarfece de grădină (pentru pomi). 3.part. deşteptare. (mar. ♦ (amer. (mineral. v. vb.civi'et] s. de înlăturat. femeic-pilot. B. awoke şi awaked. titlu. 2. 2. cifră medie. a se spovedi. ciufut. (mar.) flotilă de aviaţie. de teren la o proprietate sau teritoriu străin. out and ~ mult. a aştepta. ec. 1. hotărâre. away-stretching [~ 'stret/in] adj. a înlătura. he could not keep his eyes ~ed nu-şi putea lua / dezlipi ochii. avertable [-abl] adj. averaging ['sv3rid3irj] ş. 2. avarice ['sevaris] s. -'vi:z-] s. wide / broad ~ treaz de-a binelca. not ~ inevitabil. avoirdupois weight [~ 'weit] s.rd] I. to fame o calc spre glorie. dovadă. cu pomi). lăcomie. cum să procedeze.) I. average deviation [~ idi:vi'ci/2n] s. (mat. -vp-] s.pl. a costa etc. (mai ales favorabilă). A. aviatoare. adj. a înmâna. anulare.) evaluare a unci avarii. to ~ out (at) a se ridica / cifra în medic (la).) avitaminoză.) a avow [o'vau] vb. (av. a v e r t i b l e . 11. (înv. an ~ avouch [a'vaut/] vb. avariţie. importanţă. a trezi (talente. averruncator [ia3V3rAn'keitar] ş.). obişnuit. smulgere. a zbura cu avionul. aviditate. nesăţios. sfială. avatar. award [a'w. 1. 2. ocolire.) sistem englez de măsurare a mărfurilor. a se eschiva de la. awareness [-nis] ş. a ucide. pi. vocaţie. în afară avenger [-3r] s. a utiliza toate mijloacele.59 awearied avionics [. vb. a afirma. spălat de valuri. 3. a se aştepta la.) ccrcnţcl. aviculture feivikAlt/y] s.) motor de avion.) 1. tr. de unchi. ~ haide. trezire. premiu). nesaţ. avoidance [-^ns] s. să mergem. a hotărî (o pedeapsă. bord. intr. (bis. 1. (fam. 2. (arată mişcare. aventurine [a'vcntjbrin] s. (jig. în urmă. ~ with it! scoateţi asta afară! 3. de alarmă. îndată. o faptă). chemare. nu refuză o masă buna. a para (sifig. vb. ş. (rar) care se întinde până departe. bursă. b) fără îndoială. medie aritmetică. a stabili (dividendele.) avocet ['asvousct] s. an ~man un om obişnuit / de rând. .) atestare. cu mult. informat. aviette [. despărţire. b) cunoscându-şi (bine) interesele. in (the) ~ of pentru a evita. a v e (II. a v o c e t .) greutate. 3.) avocation [isvou'kci/sn. zburător. rude ~ trezire la realitate. pe ducă. to explore every ~ a folosi toate posibilităţile / resursele. <a:vi-|. aviatoare. rej7. avert [s'V3:t] vb.) avizo. a pleca. salut (mai ales la despărţire). rămas bun. B. 2. antipatie a adjudeca. of it am prins de veste.). 2.) 1. înmânarc. (to / for / from) aversiune. with a) a distruge. a întări. 2. avangardă. 3. treaz. cuşcă. (fig. a îndepărta. a v o i r . v. a evita. deştept. a recunoaşte făţiş. a se răzbuna.ot.). afirmaţie (categorică). care deşteaptă. 1. A.) a deştepta. an ~ în medic. a anula. (arată acţiune neîntreruptă) he worked ~ a continuat să lucreze. cărpănos. avar. aviatic. below the ~ sub medic. A.) a aboli. cu luare-aminte. 'eivi] (leu-. îmbolditor. neprielnic (cu dat. ~ with you! ieşi! afară!. 2. colivie mare. 3. (jur. pred. in/r.) s. demonstra. wide ~a) în gardă. (amer. (jig. let's femeic-pilot. avigation [ijevi'gci/sn] s. a întoarce (în 4. pilot. de la a v e n u e (3). 4. 3'va:nt] inter/ (înv. veneraţie. <&v\:-\ s. the ~ of a prize decernarea unui premiu.civh'nniks. de păsări.). a-şi da (pe deplin) seama de. făţiş. transformare. prevăzător. a adeveri. sentinţă arbitrară.) avionctă. fiţi gata! ţineţi bine! 2. (mar. aviation licivi'ci/an. I'll ~ to meet him mă grăbesc / mă duc să-I întâmpin.-msnt] s. 1. pred. -vja-] s.) ~ back de mult. eşantion. I. (şi pl. persoană care înlătură etc. zgârcenie. suprimare. s. tr. aparatură electronică de avant-main [~ 'ms:n şi pronunţia franceză] s. above the ~ deasupra mediei. a ocoli. (lingv. B. (to) puţin pierdere completă a iluziilor. to waste / to pine ~ a se ofili. 1. awakener l-ar] s. 1. (indică aviation engine [~ -ciulin] s. Avestan [a'vesten] s. average ['aevprid3! I. ec. potrivnic (cu dat. 2. at / on / upon avowal [-al] s. aviator. a chema la averment [o'va. demonstrabil. 2. acordare. de seamă. 2. a da (o sentinţă). mult. to pass ~ a răposa. stai! opreşte! avatar f. tr.33V3'ta:r] (mitol. s. a i se rezerva. to ~ eight hours râului. a muri. to ~ danger a îndepărta / a preveni primejdia. a elimina.. care poate fi ocolit / înlăturat.) (av. Ave Maria ['a:vim3'rio. 4. (fa/n. direcţie) încolo. cu băgare de seamă. ~ output producţie medic. 2. nesaţ. you proporţionale. 3. a-i fi hărăzit. 1. partea din faţă a calului. în termeni de mijloc. coteţ de păsări. una cu alta. a răzbuna (pe cineva. altă parte).) a 7 average adjuster |~ s^Asuv ] ş. 3.) ~ off aviate ['civieit] vb. avifauna helvi'lbms] s. II. mijlociu. avenue ['aevinju:] s. (for) a garanta. avulsiune. neînclinat (să). sustrage de la. A. a recunoaşte. intr.). zgârcit. decernare. încarnare. adv. petrecere. (zoo!. 1. to run ~ a fugi. a întări. -inz] s. 2. a conduce avionul. ocupaţie obişnuită. a day a lucra în medic opt ore pe zi. cuişoriţă (Gei/m). vb. (amer. obiect decernat / acordat. avitaminosis [swaitamin'ousis. desfiinţare. a desfiinţa. scârbă. prevenit. averager ['svprid33rj s. 3.) a calcula media. viaţa.nipl] s. a trezi. crescător de păsări. răzbunător. profesiune.) acronavigaţic. far and ~tf) de necomparat. to a good dinner nu c împotriva unci mese bune. b) a plecat din localitate. creşterea păsărilor. 2. to strike with ~ a inspira frică sau veneraţie. o bursă. avicultor. teamă respectuoasă. premiu. a lucrat aviatress ['civicitris] s. datorită inundaţiei sau deplasării albiei III. 1. dispariţie. (fig. bulevard (plantat cu pomi).).).v. to the sense of duty a deştepta în cineva conştiinţa datoriei. persoană care trezeşte / deşteaptă (sifig. tr. a face. avenge [9'vcnd3] vb. A. tr. avaunt [a'v^nt. pred. încontinuu. avens ]'a?vcnz. trec. B. a deştepta (şijig. a sancţiona. interj. a?v-] s. vârstă medic. cunoştinţă. întrupare a divinităţii (mai ales a lui Visnu). a susţine. a v e r s i o n (1).) expert-evaluator.) a merge. avowed [-d] adj. avid. ostilitate. avoid [a'vnid] vb. med. care se poate mărturisi. 3. (jur. cu aplicarea mijloacelor electrice si electronice în aviaţie. he is ~ of danger. 1. ~ with those prejudices lepădaţi-vă aviation spirit [~ ispirit] s. awash [s'wn/] adj. tr. (mar. to strike an ~ a scoate o medic. cioc-întors (Recurvirostra avocetta).'v-] s. a se trezi. 1.). a îndepărta.. awe [o:] I. foarte de mult. de avulsion [o'vAl/^n] s. (biol. la curent. to ~smb. 2. o plată). (v. 2. 2. s.). susţinere. avowable [-abl] adj. right / straight ~ numaidecât. mărturisire. o penalitate. a w a k e (I) (mai ales la fig. drum (plantat avoset t'asvouset] s. cupiditate. a susţine. fără comparaţie. a se scula. 1. a se mărturisi. -va'k-] s. to ~a blow a para o lovitură. 1. a mărturisi. declarare a unei vacanţe / a unui post liber. a afirma. 1. de valuri. ocupaţie în ore libere. -3'traisi:z| s. de casă. 2. he is ~ a) nu c acasă. 2). lacom. an ~height înălţime mijlocie / normală. avariciousness [ijevs'ri/asnis] s. a se ridica la. a da. a. (rar) muribund. ramură a ştiinţei care se ocupă avant-garde [~ rgo:d] s. a fi în aşteptare. a ajunge la. 1. avigate feevigeit] vb. înştiinţat. v. a se da în lături de Ia. deschis. de metale nobile. zgârcenie. în medie. ostenit. probă medic. to make ~ aviation regiment [~ ired3ini3nt] s.) alipirea unei porţiuni rând. awake [3'wcik]. (mar. cu băgare average statement [~ 'stcitmant] s. aviatrix bcivi'eitriks. un premiu etc. avoidable [-abl] adj. respect temător. greutate medie. a gira. 2. averse [a'vars] adj.

axle friction [~ ifrik/an] s. a y e (I. awry [a'rai] I. 1. [ei] totdeauna. reducere bruscă a bugetului. (mec. tr.) raport de axe. copleşit.) azobenzen. pentru un moment. pocit. (mineral. -rin] aay.-men] s. (ferov. v.) azotat. toporişte.) frecare a osiei. II.) azalce (Azalea sp. vădit. 2.) joc la osie. 2. (teh/i. 1. 3. anevoios. axilla [zek'sib]. aztec. 2. (chim. cu stângăcie. (/nat.39r. v. săptămânal. (auto) ampatament. (teltn. despre ancoră) smuls. sucit. de temut. aweigh [s'wei] adj. impresionat. . ]'o:fuli] grozav. cerc vertical. [ai] s. stângăcie. (fig. to grind one's own ~a) a urmări interese / scopuri personale.'—] s. aVz-. (înv. în formă de sulă. tăiere a capului. 2.) rău. ~! da. (chim. axat. ['o:fli[ (fam. 1. culoare albastră. a w e . de-a-ndoaselea. Aztecan ['ajztekan] aay.) to have an ~to grind. an ~ accident o întâmplare groaznică. axil ['aaksilj s. (teltn. (mil. (înv. ax(e) men [-men] s. axial cable [~ 'keibl] s. a rezolva o problemă / o chestiune complicată.s t r u c k . 5. awning deck [~ dek] s.) păducel-spaniol (Crataegus azarolus). creditele etc. senin. pl.) umăr de osie. (ferov.'8rASt] s. 1. (mineral. (chim.szo'tumb] s. topor. aiweikanirj] adj. awoke [a'wouk] past si part. (teltn. aay. ax(e) helve [~ helv] s.) stângaci. azynia ['aszims] s. interj. nepereche. axial road [~ 'roud] s. axle slide [~ slaid] s. aztec.) (amestec) azeotrop. awning ['o. axiomatic(al) [lasksb'nKEtikfsl). azimutal. schimonosit. 'a:J3] s. azobenzene [. 1. axel [ra?ks5l] s. ay I. s. execuţie. impunător. II. cu ax.) osie.. desfigurat. ayah ['aia. (mar. fus. axis ['aîksis]. (anglo-indian) doică. neîndemânatic. ~ of a hinge cep de osie. awkwardness [-nis] s.) ~ of the frame axă de cadru. s.) to fit / to put the ~ in / on the helve a învinge greutăţile. axled ['a. pi. poetic) v. (bot. a stărui într-o chestiune lipsită de orice şansă de câştig. axes [-si:z] s. ax(c) handle [~ tha. (chim. de azimut.). fuzetă. axle bearing [~ ibsgrin] s. reducere bruscă a creditelor.) ~ of coordinates axă de coordonate. awning stretcher [~ istretf3r] s. pe veci(e). jazz) instrument muzical (mai ales saxofon). azalea [o'zeiljs. pe săptămână. azotize ['fezataiz] vb. coadă de topor. 1. de balcon ele). osie. (limba) aztecă. awkwardly [-li] aav. impunător. awning spar [~ spa. lubrifiant de osie. unsoare pentru roţi. (filoz. (telin. a w e .) subţioară. (rar) v. 2. axle play [~ piei] s. axle lathe [~ IcicSj s. a s k . albastrul cerului.ndl] s. neîndemânare.out] s..) axon. to go / to run / to step / to walk ~ a călca greşit/ cu stângul. strâmb. pentru scurt timp. prea1.) (despre spice) cu mustaţă. 1.). v. (bis. -siou'm-1 aay. cert.s t r u c k . pl.) punte de covertă. to look ~ a privi cu coada ochiului. azure stone [~ stoun] s.kob r ] s. 2.) ~ of flotation axă de plutire. a păcătui. (ferov. (top. neîndemânatic. -3/'uor] I. 2. -sjsl] aay.) presiune / sarcină axială. (bot. (fam. sigur. axiology [ia. vlăguit (de). grozav. pentru un timp. v. de ax. neînfricat. a se lăsa păgubaş. awned [o:nd] aay. axle dip ['a3ks! dip] s. albastru. ostenit. a osiei. axillary [ask'sibri] aay.. ilia] s.ksi'ol3d3i] s. (mat. axial l'aîksiol. axial thrust [~.nirj] j . to get the ~ (fam.) axonometric.-sou'n-] s. osie. 2. pl. 1.) nitrometru. a tăia (bugetul.) azimă. awesome foissm] adj. 2. oblic. măsurător cu panglica.aezou'obd3i] s.). uimit. axon(e) ['sekson] s. axial ratio [~ -rei/iou] s. înfiorător. sulă. de axă. azur. teribil. (astron. de azot. the ~caznă. [ai] da. azoology [. greutate. dificultate. grozăvie. axes ['seksi:z[ 1.] s. axle clearance [~ ikliarans] s. greşit.'z-] aay.) tendor axial. (mineral. a y (I). III. (/nat. a-week [o'wi:k] aaV. azurite ['a^uarait] s. a începe să-1 sapi pe. adv. chiorâş. a-şi ajunge scopul. II. axle I'eeksl] s. (mar.de la a x i s . (chim. (biol. II). 3. domnule comandant! II. care stârneşte frică sau veneraţie. adv.) bucşă de lagăr. axes ['sekskz] 1. 2.) cerc azimutal. aay. azurine ['«e3urain. ax(e) stone [~ stoun] s. 1. aweless ['o:lis] adj. ~ good of you foarte drăguţ din partea ta. things went ~ treburile au mers anapoda. vb. a x i l . trec. (astron. (anat. (telin. to take ~ a interpreta greşit. (y?g. azimuth circle ['aizimsO isa:kl] s.) drum perpendicular frontului.) hoban axial.sezo«'benzin. (av. (auto) lagăr al axului. în lături. ['o:f»l] 1. an ~gait un mers greoi / stângaci. thanks ~ mii de mulţumiri. 1. axă. 2. 6.) suport de osie. 3. bardă.) tendă. 1. azuriu.) azot. awn [o:n] s. 2. a-weather [3'wettor] aaV. ageamii. (mar. (fig. extrem de.) novici. s. neplăcut. majestuos. pâine nedospită (la evrei). awfully adv. pl.) tendar. (telin. (fig. ultramarin. axiomă. cui de siguranţă. nu ştiu cum să-ţi mulţumesc. (ferov. (fig. (anat. a lucra cu toporul.) azidă. II. (bot. axle grease [~gri:s] s. pentru câtva timp.) varietate de nefrit. de la a x (e).fl] (fam. prea\ 1. azimut. 1. arbore. (chim. Aztec ['aeztek] aay. 1. a reduce (sta/e de plată). incontestabil.) a fi dat afară. inexact.aweary 60 aweary [o'wiari] adj. 2. awe-struck [o:strAk] adj. awkward ['o:kwod] aay. awe-awakening ['o. la lucru. fără teamă. care trezeşte veneraţie sa» teamă.) strung pentru osii. (patinaj) (săritură) axei.) lănţar. oroare. 1. (reg.. greu. (maşini) fus de osie. b) a avea pizmă pe cineva. teribil. cu osie. 2. 2.) azurit.) I. (med. 'ei33r. adv. de la subţioară. -za't-] s. groaznic. awless ['o:lis] aay. 1. (chim. azonal. aay. (si ~ tree) (teltn. stângaci. azur. (geom. incomod. (mar. ăxletree [~tri:] s.) indicator de azimut. 4. azotometer [iaszou'tomitec. (mar.. istovit.c o m m a n d i n g . a w e l e s s .) joc la osie.) azotobacter. awhile [a'hwail] adv.ktor. (of) obosit.) înălţime azimutală. 2. de la a w a k e (I). awork [3'wo:k] aay. cruciş. azotic acid [~ 'aisid] s.) lapislazuli. a o pune de mămăligă. incomod. azeotrope [a'zbtroup] s. 2. azonal [aj'zounal] aay. azimuthal height [~ 'hait] s.) azotic. (telin. fără pereche. (telin. v.) mugure axilar.. o'zou-] s. (si. azoic [a'zouik] aay. ayatolah. -sjom] s.) impar. (chim.) v. awe-conipelling [~ kaniipelin] aay. sigur. oameni fără experienţă. axle bed [~ bed] s. măreţ.) grozav. studiul naturii neînsufleţite. strâmb. (filoz. tendă (de prăvălie. v. aye [ai] I. awl [3:1] s. (auto) unghi de cădere al roţilor. (bot. (geol. interj. azotic [o'zotik.ksld] aay.) mustaţă (de spic). dificil.) ~ of track axa căii ferate. (bot. (bot. nercspectuos. (bot.) axiologie. (si headman's ~) secure (a călăului). azotobacter [aVzout3>ba. (glumeţ) to pack up one's ~s a-şi strânge catrafusele. (teltn. for (ever and) ~ pentru totdeauna. întortocheat.) ~. azimuth finder [~ . vcncrabilitate. ax(e) head [~ hed] s. (av. awe-stricken ['o:strikn] adj. axial.) to set the ~ to a începe distrugerea / nimicirea (cu gen. ['o. ax(e) man ['seksmon].) în vânt. (mar.) lagăr de osie. cer senin. (înv. azotate ['a?zoteit] s.) acid azotic. pi. axial wire [~ 'wain1"] s. azure |'a. azimuthal [isezi'niAOal] aay. cuprins de frică. v. axiological [>a?ksb'lod3ik3l] aay.) a nitrura. poetic) 1. the ~s and the noes voturile pentru şi contra. a x ( e ) h a n d l e . wait ~ aşteaptă puţin. axonometry [iaîkso'nomitri. azote [a'zout.r ] s. mişcări etc. adv. axle box [~ boks] s.) axil. axial angle [~ 'a?rjgl] s. da. (anat. straşnic.) azimutal. azarole ['aezaroul] s. . axle collar [~ . pătruns de veneraţie / de teamă respectuoasă. vot afirmativ în parlament. azot(a)emia [. azide ['aîzaid] s. talpa toporului. axmen [. penibil. awfulness ['o:fnlnis] s. tăietor de lemne. (mar. (teltn. s. 2. pe de lături.) recruţi neinstruiţi. (fig. axle pin [~ pini s.) cuiul osiei. s.) to hang up one's ~ a se lăsa de treabă.) axonometrie.) placă de gardă.) untură (mai ales ae gâscă). azygous ['ajzigss] aay. (astron. (/nil.) teribil. axman ['feksinan]. pl.) axiologic.) unghi axial. awkward squad [~ 'skwod] s. boboci. (despre oameni. axle neck [~ nek] s. (fig. (mar. II. (av. ~ with pain desfigurat / schimonosit de durere. de osie. 3. an «situation o situaţie incomodă/ delicată / neplăcută. a w f u l (1). tr. 2. lazulită. axonometric [isksanoii'metrik] adj. 4. în activitate / acţiune. în direcţia axei.) ~ of the rail axa şinei. axillary bud [~ 'bAd] s. teribil. a w e .fainda1"] s. axilae [-li. 'aî/.) cutie de unsoare. awful aay. 1.) to send the ~ after the helve a juca ultima carte. axiomatic. ax [a?ks] vb. anapoda. -za'b-] s. ~ of null lift axă de portantă nulă. tăietor de lemne. awe-commanding [~ koimumdii)] adj. azimuth ['axinwO] (astron. 2. încurcătură. 2. înspăimântător. a.) axilar.) tendă. (chim. (anat. awl-shaped [~ /eipt] aay. a fi respins. pieziş. ax(e) [a?ks] I. tendalctă.) axilar. the ~s have it majoritatea este pentru. axle base [~ beis] s. ayatollah [lab'tob] s. axiom ['sksisni.) periculos. adevăr stabilit.) azotemic. 1. (telin. axunge [a?k'sAnd3. furcă de osie.) azoic. azuriu.

) specie de palmier din Brazilia (Orbignya marţiană). (anglo-indian) 1. (fam. (canad. tr. 1. si. (sud-african ist. II. 2. a ugui. răcan.) contragreutate. larmă. baby nursery [~ ina:s3ri] s. (poetic) v. 1. 1. (sl. vorbe goale. pruncie. 1. .) alocaţie pentru copil. (mitol.) v.'s eyes a se uita cu dragoste în ochii cuiva. rezultat al războiului. a da peste cap. (gastr. copilărie. copil. babit. -zis] s.) avionctă. -x\]. 3. microturism. baboo |'ba:bu:] s. atr. biberon. baby elephant [~ -clilbnt] s. 1. a nu avea libertate de acţiune. (tel. pâs. 2. III. copilăresc. a susura. a dezrnierda. to play the ~ a face copilării. to ~ a secret a divulga un secret. (muz. b) a avea o sarcină neplăcută. (fig. a sporovăi. Babylonian willow [~ 'wilou] s. vb. farfara. boboc. not to know (a) B from a battledore / a bull's foot / a broomstick a nu avea habar. 2. (fig. creşă. sunt plecaţi (temporar) în oraş. (vet. măreţ. II. persoană angajată cu ora pentru a supravegbea copilul pe.) maimuţăreală. babyhood ['bcibihud] s. baby beef [~ bi:f[ s. v.) to hiss the ~ a da un pahar pe gât.) si bemol. lipsesc de acasă.) strălucitor. timpul cât părinţii etc. baby bottle [~ -botl] s. babesia [ba'bi^b. (de) categoria a doua. babirusa [ba?bi'ru:sa. a nu şti nici o boabă. 2.) astrolog. a murmura. II. (glumeţ) cel mai tânăr membru al Camerei Comunelor (sau al Camerei Lorzilor). a ~ to hold a lega pe cineva de mâini şi de picioare.pl. a bolborosi. gângurit. 2. puişor (folosit ca apelativ sau hipocoristic feminin). (tebn. babblement ['bseblmant] s. papuc oriental. 2. 3).) puiculiţă. oameni fără experienţă. prunc.) nu. (fig. buclişoară.) idol. tevatură. 5. a se da de gol. Ut. sugaci. si. maimuţăreli. (fam. concurs de copii mici (pentru premii de frumuseţe). 2. flecar. 2. gălăgie.) maimuţă. (despre copii) a ganguri. catolic. carne de viţel tânăr. de copil. (jig. babesiosis [b3ibi(:)zi'ousis] s. b a b y i s h n e s s . a nu scoate o vorbă. baby carriage [~ ikasridz] s. intr. 1. 1.). himeră. aîngăima. a murmura. 2.) v. baby-like ['beibilaik] adj.) babesie (Babesia sp. flecăreală. 2.) ploşniţă. ageamii.) satelit artificial al Pământului. b's [-z] s.) I. baby face [~ fcis] s. uguit. b a b y c a r r i a g e. babilonical [ibaebi'bniksl] adj. babyish ['bcibii/] adj. babesiasis [ibsebi'sabsis. babyship ['bcibi/ip] J. 2. babei ['beibal] s. vorbire confuză. the ~ of the family prâslea. bolborosit. baby-sit [~ sit] vb.) stăpâne (apelativ). babbly ['baebli] adj. baby talk [~ to:k] s.) oameni ţintuiţi la stâlpul infamiei.) papistaş. (peior. pruncie. (apelativ) domnule. 3. vorbăreţ. baa Iamb ['ba:Iami] ş. Babouvism [b9*bu:viz9inj s. baby f'beibi] I.) savarină. 3. baas [bo:s] s. b a b y h o o d . (fig. baby linen ['beibi -linin] s. pretextând lipsa de experienţă. tr. grade B apples mere (de) calitatea a Ii-a. (fa/u. sistem socialist al lui Babcuf. (austr. (bot.) B picture film mediocru. creştere temporară a natalităţii. B a b y I o n i a n (I. (bot. baboonery [-ori] s. e un palavragiu. uguit. the Tower of Babel turnul Babel. (fam.) recrut.) to look babies in smb. si.) zgomot (pe linie). (înv. a zăpăci. buclă mică.) babesioză. landou. a se trăda. ba:-] s. babelism ['beibslizsm] s. plozi. (sport) Division B divizia B. 2. a îngâna. B natural si becar. b) (jig. 4. babilonian. castel în Spania. Babbittry ['baebitri] s. creşă. Babylonic [ibsbi'bnik] adj. îngrijitoare de copil. (fam. (dial. II. (filoz. nătâng. prost. tărăboi. gângurit. babassu [.) babirusa. to say neither ~nor bum a tăcea chitic / mâlc. 2. baby farm [~ fc:m] s. Babylonish [ibajbi'lounij] adj. baby bonus [~ ibounas] ş. mieluţ. copilărie. 1. pui de elefant. guraliv. ac de siguranţă.B.) somptuos. exuberant. A. a trăncăni. 2.) a regular ~ un adevărat copil. 1. (fig. limbajul / vorbirea copiilor. încurcat. babyism ['beibiizam] s.fam. 1. a îmbuna. B flat a) (muz. baVb-] s. B sharp si diez. II. 1. aliaj de antifricţiune. 2. copilăresc. 1. mioriţă. ~s in the wood a) naivi. naivitate.) B and S (= brandy and soda) brandy cu sifon. b a b y . (fig. (amer. 1. baby boom [~ bu:m] s. Babylonian [-baebi'lounjan. 1. faţă de copil. a flecari. babe [beib] s. zeu fals. -nbn] I. bolboroseală.) filistinism.) uriaş. joc de copii. ba [ba:] interj. pui (de animal). naiv. alandala. interj. (înv. expoziţie pentru copii. 1. (fig. 4. 3. copil (mic). Babel Babel.refl. Baalim l'beblim] s. infantil. (amer. B a b y l o n i c . (zool. bs. B. baa [bo:J I. (amer. naiv. pian cu coadă mică. (amer. enorm. pl. Baby of the House [~ av âa 'haus] s.) burtăverde. de copil. crescătorie de maimuţe.) babilonic. 3. (fig. automobil de mic litraj. b a doua litera a alfabetului englez. b a b e s i o s i s .) babuin. 1. Babbittism ['baebitiz^m] s.) tipa bine. bebeluş.) copii mici. viţel tânăr (între 12 şi 20 de luni). pavian (Papio cynocepbalis). babble ['fcebl] I. 4. maimuţoi. a murmura. gălăgie. al doilea. (îuv. 2. baby grand (piano) [~ gramd (p'jrenou)] s. guvernantă (la creşă). s. behehe! baal [bo:lj adv.) om copilăros. baby converter [~ k3niV9:t3r] s. plan irealizabil. pueril. intr. c) (fig. ~s and sucklings novici. specie de mistreţ din insulele Moluce (Babirussa babirussa).) to carry / t o hold the ~ a) a fi legat de mâini şi de picioare. b) (fam. tipul omului (de afaceri) suficient (după personajul din romanul cu acelaşi titlu de Sinclair Lewis). (fam. casă de păpuşi. babbitt1 f'baebît] (tebn. copilaş. rufe / albituri de copii. (în limbajul copiilor) mieluşel. baby play [~ piei] s.v. baby farming [~ tfo:mig] s. baba fbaibs] s. to plead the ~ act a se sustrage de la o îndatorire. flecăreală. 3.) încâlcit.) convertizor mic. somptuos. (fam.) Baal. prostănaci. ţânci. autoturism pitic.) salcie-pletoasă / -plângătoare (Salix babylonica). a stropi cu babit. baboon [b?'bu:n. (amer.) to smell of the ~ a fi neserios. babilonic.) to give smb. a trata ca pe un copil. 1. bebe. 4. B. baboonish [-i/] adj. Baboo English limbă engleză stricată a funcţionarilor indieni. s. măreţ. bolborosit. baby car [~ ku:] s. intr.) de maimuţă. 2. limbut. zăpăceala. C. Babylon ['bsebibn] s. baby house ['beibi haus] s.) fruct al războiului. babbitt metal [~ 'mctl] s. baby show ['beibi /ou] s. sporovăială. v. vb.) (nota) si. (vet. vb. 1. larmă. (amer. B a b b i 11 i s m. murmur. mieluşea. încurcătură. prima copilărie. a supraveghea copilul pe timpul cât părinţii etc. baby pin [~ pin] s. sporovăială. 1. 2. (cin. adj. Baal ['bcbl. (înv. -'zab-] s. b [bi:]. 2. flecar. s. 5. scutece. Babilon. palavragiu. 1. îngrijire a copiilor (străini). secretar. mofturi. babilonic. babbie ['bsebi] s. v.) v. babbler ['basbb1"] s. a alinta. s. a dade gol. dădacă. babyishness [-nis] s. (muz.) iubită. mieluşică. 2. baby plane [~ plein] s. babbling ['basblirj] s. (av. mezinul. he is full of ~e un flecar. vb.v. harababură. b a b b i t t (I). a face copilării. de maimuţă. (de) rangul al doilea. copilăros. 3. (biol. babouche [ba:'bu:/] s. (zool. babilon. b) (înv.) copilăresc. (fig. creduli. 2. si.) pian de salon. tr. babelize l'bcibolaiz] vb. (amer. de maimuţoi. babified l'bcibifaid] adj.) 1. 3. Babbitt2 s. tr. 1. b a b y : ~of love copil nelegitim. copilăros. murmur. 2. sugar. susur.) war ~a) copil (nelegitim) născut în timpul războiului. behăit. B. 2. baby-sitter ['bcibii sita1"] s. 3. baby farmer [~ ifu:ni3r] s. a mângâia.boiba'su:] s. a fi copilăros.) babuvism. v. a behăi. 2. funcţionar indian care scrie în engleză. s. baby buggy [~ -bAgi] s. gângurit. baby curl [~ ka:l] s. 1. ~ unborn prune nevinovat. baby moon ['beibi mu:n] s. babilonic. (te/m. de pavian. cărucior de copil.

(fam. fermitate. trec. a se învecina cu. aprox. (med. bachelorship ['ban/ato/ip.) contragreutate. bacterifonn. de holtei. unde şi-a dus mutu iapa. pl. with one's ~ against the wall la strâmtoare. to go ~ to one's native place a se întoarce la locul natal. a se înfoia. baccate. clevetitor. to get / to put / to set one's ~ up a se zborşi. to lay smb. 1. backeross [~kros] (biol. 2. tot timpul. (amer. mers înapoi. bachelor chest [~ t/est] s. bachelor's party [. bacillemia [ibassi'lhnjs. a paria pe (la curse). b) a duce o viaţă de burlac. de chef.) 1. 2. ~again încă o dată.) stradelă lăturalnică.) hinterland. (mine) frână a tobei troliului de lăcărit. bec. on one's ~ a avea pe cineva pe cap. a pune căptuşeală la.) a nu da un ban pe. to ~ water / the oars a) a vâsli în sens invers (frânând mişcarea de înaintare a bărcii). (amer. 4. (mii.) cavaler. celibatară. 2. 3.) behind the ~ of în spatele / în absenţa (cuiva). bacillus coli [~ 'koulai] s. (fig. adj. back chat [~ t/set] s. mobilier.) baciliform. bachelor2 s. spetează. (bot. on his ~ a culca pe cineva la pământ. bacillus carrier |~ 'ka?rior] s. dezmăţ.soţie ideală (în concepţia unui burlac). 1. curent potrivnic. 6. for years ~ demult. destrăbălată.) căsuţă de vară. to ~ out (auto) a ieşi (din garaj) cu spatele. bacchanalian [ibasks'neiljan] adj. the affair wants more ~ chestiunea trebuie sprijinită mai serios. to fall on one's ~ a cădea pc spate. grumaz. 1. a întări (moral sau material). (tenis) fundul terenului. (electr. bachelorism ['baetfatorizam. mai devreme. primul grund (de tencuială). 1). a susţine. 4. a ponegri. a sta în pat. a sluji ca sprijin (cuiva). a abandona.) to be cast on one's ~ a suferi o înfrângere. curent invers. II. a fi neînsurat. n-arc şira spinării. -t/il-] v. ascuns. (bot. a retrage. burlăcic. coloană vertebrală.s i t. (bot. cu mulţi ani în urmă.baetjatoz ipuiti] s. istovitor. to ~ down (from) (fig. cotorul cărţii. bachelorhood2 s. b a c i 11 a r y.) contact de repaus.) not to have a shirt to one's ~ a fi sărac lipit (pământului). temelie. a încrucişa un hibrid (din prima generaţie) cu unul dintre părinţi. spetează de lemn (la barcă saw căruţă). (jig. a servi drept căptuşeală (cu dat. (med. 3.) prima tencuirc. (ist. a bate în retragere.) ~of a ship chila unui vas. 2. bacillus tetani [~ 'tetanai] s. fam. ~ from the road mai Ia o parte de drum. în spate. -rtot] s. parlamentar neimportant. (/nil.) b) (fig. a întoarce cuiva spatele. to put one's ~into a lucra cu sârg la. II.) membru al Camerei Comunelor care sade în ultimele bănci. bârfirc. (austr. a da maşina înapoi. to have the ~ up a fi cu dosul în sus. (fig. al dealului). unde şi-a înţărcat dracul copiii. regiune îndepărtată (de zonele dens populate). bac. baccara(t) ['ba^kora:. din urmă. Bacchanalia [ibceko'nciljo. (pop. tr. to ~ an anchor a împerechea o ancoră. clevetire. 1. to be / to lie on one's ~ a fi bolnav. de deal). baby-tend [~ tend] vb.) (bot. bacca2 s. (ferov. pl. 5. backbite ['baekbsit]. îndoielnic. b a c h e l o r h o o d 1. bahic. II. Bacchant L'bzeksnt] I. dosnic. complet. v. cadă mare.) ~ to your ranks Ia loc (fuga) rnarşî.'s ~ a fi în spatele cuiva. a ajunge la miezul unei chestiuni. titlu de licenţiat. trec. 9. to break a horse's ~ a speti un cal: (fam. 1. III. (pop. v. ■ bacchantic ['bs'ksentikj adj. b a c c h a n a l (I). 1. dosnic. pl. adv. back contact [~ 'kantxkt] s. covată. burlac. bacca1 ['bseko] ş. desfrânat. s. dos. de ia t o b a c c o (fa/n. coşniţă (mai ales pentru spate). îndepărtat. ~ and belly a întreţine pe cineva (dându-i îmbrăcăminte şi mâncare). to get to the ~ of smth.) nervul tendei. până la capăt. back-country district [~ . s. (pop. 8. s. pl. b a c c h a n a l (I). (med.) a andosa.) scratch my ~and I'll scratch yours o mână spală pe alta. 1. proiecţie etc. B a c c h a n t (II. backbencher [~ 'bcnt/sr] s. (amer. a ruina pe cineva. (pol. fam. (om) chefliu. ~of the stage culise. adj. de colo până colo.) purtător de bacili. butoni. part.) bacara. a masca şi a umple. back digger [~ 'digor] s.) necioplit. baccalaureate [ibaska'biriit.fam. 3. back country [~ 'kAntri] s. b) (fig. back blocks [~ 'bloks] ş.fam. bacilliform [bs'silirfoirm] adj.) magistrală.). (telm. backbone [~boun] s. backcourt [~ko:tj s. bacchanal ['bffikan^l. a sprijini.) spinarea-lupului (Athyriumfilix-femina).). (jig. în toate cele. 1. v. (mine) tavan al unei lucrări miniere. a înţelege esenţa unui lucru.) coloană vertebrală. back concessions [-z] s. bachelor's wife |~ waif] s. vb. seventy years ~cu şaptezeci de ani în urmă.). back current [~ 'kArpnt] s. 2. versantul opus (al muntelui. (jig. (mar. înainte vreme. a purta în cârcă. pl. aruncat înapoi. intr. a face o socoteală greşită. a dezice. vechi. at the ~ of the house în spatele casei.) scândură pentru îndreptat spatele.) a naviga în voltă. b) în fel şi chip.). Bacchante [bs'kasnti. sordid. licenţă. -t/il-] s. --'-] s. licenţă.) recul (al unei arme de foc). (med. 2. bacillophcbia [bsisilou'foubto] s. în marşarier. (canad. şi intr. celibat. to ~ on / upon a se mărgini cu.) unghi de aşezare. 7. a nu avea nici cămaşă pe sine. back discharge [~ dis't/a.) baca. IV. bacillicide [ba'silisaid] adj. (fr. (mai ales amer. needucat. a gira. 1. în marşarier.) tutun. (teatru) decor din fund. b a c h e l o r h o o d 1 .) ~ and belly cu totul.) reacţie.) 1. parte inversă / opusă.) ax / osie din spate. pl. back-cross. 4. 1. pod plutitor. care a crescut departe de lumea civilizată. pe grumazul: (fig. titlu de b a c h e l o r 3 . (mar. ascunziş. (biol. a renunţa. fundal. back angle [~ 'asrjgl] s. vb.Z. 'bosMeri] adj. dos. bacii. a ezita. a încăleca.) mahorcă. vb.) colibacil. demult. on / upon the ~ of a) apăsând. şira spinării.) bacilofobie. backbitten [~ibitn] part. -mis] s. (şi to ~up) a da sprijin (cuiva). (med. 1. he lacks / wants ~îi lipseşte tăria de caracter. sprijin. (prov. prese. 2. back coupling [~ -kAplin] s. copaie. a bate în retragere. muchie / talpă a toporului.) excavator cu cupă întoarsă. a se sustrage (de Ia). sadea. (jig. 1. a calomnia. -lis] s. small of the ~ şale.breikirj] adj. durere / junghi în spate. dubios. 2. creastă (de val. bacillus [ba'sibs]. retrospectiv. (fam. ţară. ba'ka?nt] s. bachelor's buttons ['bzet/stoz 'bAtnz] s. a da înapoi. 3. b) în spatele. fundătură. care te deşală.) to keep smb. to be at the ~ of a) a fi în spatele sau în fundul (cu gen.) bactericid. backbend ['bsekbend] s.) ţinut îndepărtat. maca. beat. adj.) descărcare inversă. ~ of science licenţiat în ştiinţe.) atthe~o'beyond la marna dracului. (spaţial) înapoi. 2. 2. ~ and forth a) înainte şi înapoi.) ţesătură de fond. to ~ and fiii a) (mar. si. (mil. bachelor girl [~ gs:l] s. necvoluat.) a fi cauza ascunsă a unui lucru. tr. b a c k t a 1 k. -t/il-] s. 6. 4. defăimare.) a duce. de la b a c k b i t e . cavaler. baccate ['baskcit] adj. de beţie. s. bacillary [ba'sitori.) to be on smb.) specie de plantă urzicătoare (Helxine soleiroîi). 2. din nou. a burlaci. a se rezema de. bacanale. calomniere.) 1. -t/il-] s. bacchant femeie desfrânată. cu chef. calomniator. tr. de bacanală.) piciorul-cocoşului (Ranunculus) ♦ to wear ~ a fi burlac. ~ of the leg partea dindărăt a gambei. extenuant. dionisiac. tr. 11. back balance [~ 'batons] s. baccy ['bseki] ş.) rând / banchetă din spate în Camera Comunelor. bachelor's degree [~ diigri:] s. de orgie. to ~ into the garage (auto) a intra în garaj cu spatele. a pune tot sufletul în. a abandona. past backbit Kbit].) to beat smb. calc ferată principală. b) (amer. s. tainiţă. to be at one's own ~ a fi la capătul puterilor / resurselor. fund de ţară. infecţie bacilară a sângelui. parte dindărăt.) localitate îndepărtată de căile de comunicaţie. (sport) fundaş. v. to ~ off a se da bătut. 2. 1.) a umbla în două luntre. (geol. cuplaj de reacţie. to have a strong ~ a fi foarte rezistent. at the ~ of one's mind a) în subconştient. backbiter [~ibaitar] s. prese. celibatar. (înv. bac [tack] s. bacteriofobie. 3.) a distruge. back-cap [~ ksep] vb. bacilar.) locuitor din fundul provinciei. retrograd. ~ of arts licenţiat în litere sau alte discipline umaniste. b a b y . 6. II. 2.2 . back axle [~ 'seksl] s. parte de jos. (jig. backblocker [~ibbkar] s. v. 3. A. despre vânt) a schimba direcţia. a se înşela.a fi cu capsa pusă.. back1 [bask] s. to ~ out (of) a se eschiva (de la). pl. în sinea sa. ~ and belly abate măr pe cineva. back coat [~ kout] s. a se retrage. petrecere de burlaci. parte din spate. încolţit. back-alley [~ 'arii] I.) bacifcr. bachelor house ['beet/ate ihaus] s. to ~up a car a merge (cu maşina) în marşarier / cu spatele. 1. bachelor1 ['bast/ato1-. back blow [~ blou] s. (text. b) a retracta. baby things [~ Oirjz] s. (fig.jig:) ~ and edge tot. 5. în toate felurile. (fam. backbasket [~ rba:skit] s.) to the ~până în măduva oaselor. (telm. to take ~a) a lua înapoi. (electr. odinioară. a vorbi de rău (în spate).d3] s. tr. II. hotărâre. back bench [~ 'bent/] s. de la b a c h e l o r 1. 3. a sprijini pe cineva.~ 'distrikt] s. a nu lăsa în pace pe cineva. a cleveti. (sau bacchanalia) orgie. ~ in 1940 în (anul) 1940. a deprecia. (folosit şi ca sg. bahic.) tărie de caracter. spate.2. backboard [~bo:d] s. licenţiat. la naiba-n praznic. B. backbiting [~ibaitin] s. în urmă. (gimnastică) pod. back-cast [~ ka:st] adj. viaţă sau stare de celibatar. 2. fundal.) I. pl. (austr. complet. bacantă. ~ of the tongue dosul limbii. (telm. cârcă. durere de şale / de rinichi. spinare. (corn. fund. 2. amer. holtei. spătar.) to ~ the wrong horse a face o alegere proastă. acum şaptezeci de ani. (fig. 7. bacchic ['bsekik] adj. (cu. a merge înapoi. a căptuşi. (bot. lăturalnic. adj.) to carry smb. spate. v. bachelorhood1 ['bast/dlshud. a defăima. bârfitor. back 2 1. arteră magistrală. (fig. back action [~ 'ask/pn] s. backboned [-d] adv. to turn one's ~on / upon smb. 2. (canad. to keep ~ the truth a ascunde adevărul. (şl. aprox. îndărăt. străfund. birouaş. backbone road ['bsekboun 'roud] s. posterior. (bot.baby-ţears 62 baby-tears [~ itioz] s.) a întări. 'ba?sitor] adj. intr. epuizant. (înv. b) (amer. backbreaking [~. back areas [~ 'sorbz] s. împovărând. (mar. (N.) a retracta (ceva).) v. punte din spate. (amer.'s ~ a se ţine scai de cineva. a da pc cineva în judecată. desfrâu. (temporal) mai înainte. v. 5. bach [ban/] I. fam. back cloth [~ kbO] s. back brake ['bask breik] s. secreter.'s ~ a intenta un proces cuiva. (fig.) bacilul tctanosului. dindărăt. 1. a şovăi. (pol. backbitten [--bitn] vb.) to clap a writ upon smb.) a da înapoi. coş. ecran (pentru cinematograf. back-concession [~ koiiise/on] adj. 2. s. înapoi. to move /to step ~ a da înapoi. (telm. at his ~ în spatele lui. 3.(baschet) zonă de apărare. a da îndărăt. bahic. bacilli [-lai] s. ultim. -nasi] I. revers. acţiune inversă. 1. to be at smb.prepoziţii) to lean one's ~against a se sprijini de. to ~ it a) (amer. veselă şi trusou miniatural pentru păpuşi (jucării). înapoiat.) a da înapoi. bloc / construcţie / clădire pentru celibatari.) fund. (pap.'s ~ c ) a frânge spatele cuiva. backache ['baekeik] s.) a trăi independent. (chim. petrecăreţ. chef monstru. cu şira spinării. 10. a se mişca / a merge înapoi.) spatele frontului.) sprijin. 2. hârdău. backbit [~ bit] past de la b a c k b i t e. (telm. b) în străfundul sufletului.) bacilemie. baccilar [bo'sitor. zonă rurală. cotor (de carte). (constr. ~of / from îndărătul (cu gen. . a bârfi. II. (Jig.) to break smb. a sta pe / la gânduri. bacciferous [bsk'sifsras] adj.

back shop ['bask Jbp] s. ambianţă. spate.). lateral şi spre pupa. mişcare opusă celei a acelor de ceasornic. he has a fine ~ are o bază serioasă / o formaţie aleasă / cunoştinţe temeinice. back-pedal [~ ipcdsl] vb.) to keep de culise.) explozie în carburator. retragere. 2. partizan. opusă. 2.) îndărăt. backfall [~fo:l] s. (înv. fundal.) contracurent. 2.5). pregătire. 3. agitaţie. casă din fund. (jig. vb. to relegate to the ~ a împinge pe ultimul plan: to melt into the backstage [~stcid3] I. cameră din fund. a discredita.) siaj. curgere în sens invers. II. backstroke [~ strouk] ş. (auto. back vowel [~ ivau^l] s. cadru (în pictură). 4. closet. dare înapoi. a se retrage (dintr-un post. back motion ['bask -mou/pn] s. backstitch [~stit/] ş. backstay ['baskstei] s. (sport) mişcare întoarsă a braţelor (la înot). cutie de foc. arborele gahier şi arboretul). . invers. a face apostazie. pe acelaşi drum. (tehn.) ~ and filling şovăire. (într-un păcat / viciu etc. 3. plajă uscată. intr. back room [~ ru(:)m] s. cortină din fundalul scenei. tiraj 2. pas înapoi. (chim. a urmări (pe cineva).) ceafa. ezitare. retur de flacără.) butuc gros în vatră (care întreţine focul). 8. backrest [~rest] s. a se întoarce 4.) acompaniament. II. retragere. rumoare. ingineri şi tehnicieni backed [baskt] adj. tr. 1. faţadă posterioară. cameră dosnică.) teren aflat în posesia unui studio (pentru filmări de exterior). cel (mai) din urmă / din spate / din fund. a reveni (într-un loc) pe aceeaşi rută. contraabur.) rotirea direcţiei vântului în sens invers acelor ceasornicului. backward ['baskwad] I. istorice etc. (glumeţ) colectiv de cercetători. backwardness ['baskwadnis] s. înapoiere. backing metal [~ 'nietl] s. ~ a sc contopi cu fondul. 2. beschie. mediu. de-a-ndoaselea. decor. 2. (teatru) parte din fund a scenei.) a lovi pe cineva pe la spate. back-trail [~ treil] (canad. 1. (auto) scaun din spate. 3.63 backwater back part [~ pa:t] ş. (tehn. 3. back settlement [~ 'setlmontj s. back stream [~ stri:m] s. a merge pe urmele (cuiva). intrare dosnică. de culise. (mil. back vision ['bask ivi3sn] ş. dar încă în vânzare. om de modă veche. mişcare retrogradă. lipsă de progres. a adopta o strategie întăritură. vocală guturală. (tehn.) contrapiuliţă. backslidden [~ slidn] şi backslid.). braţ mort. a renunţa. (scoţ. backup [~iAp] (tehn. 4. fundament. 3. 1. intr. backdown [~daun] s. sprijinitor. (fam. sarcastic. 6.) memorie suplimentară. (fam. cărămidă de umplutură. (la tenis) revers.part. 3. curent invers.) datorie. back gear [~ gi3r] s. 2.) reflux. back pay [~ pci] s. (tehn. fund. back pressure [~ prcJV] s.) prieten fals. (amer. niar. b a k s h e e s h . backhanded [~ihasndid] adj. to put in the ~. 2. uşă din dos / din spate.) ferăstrău cu coadă. 3.) sfârşit de toamnă. 1.) 1. back filler [~ ifibr] s. catalog de cărţi apărute mai de mult. restanţă (de salariu). back friend [~ frend] s. sfială. II. (tehn. joc. 1. roţi.) vb. backstairs influence [~ 'influans] s. 1. 5. ocupa un loc modest. direcţie opusă. back slope [~ sloup] s. 6. 2. (poligr. înclinare. backsloper [~ 'slouper] s. 5. păstrarea în rezervă a unui agregat-duhlură pentru eventuala înlocuire a agregatului principal. marşarier (al unui motor). leneş. (top. în sens invers. backmost fbzekmoust] adj.) cameră de ardere. premisă.fii. (hidr. rambleiere.)condiţii (sociale. backsheesh. s.).) vizare inversă / indirectă / înapoi. II. backstairs ['bask'steaz. s. 1.) metodă învechită. ■ backscattering [~iskast3rirj] s.) derivare regresivă. (constr. back road [~ roud] s. backward flow [~ 'flou] s.) ochi pe dosul tricotului. at the ~ of the week la sfârşitul săptămânii.. apă aruncată de elice. 2. 1. dos. II. (anat. pantă. 2.) rateu. (mil. back saw [~ 'ss:] s. vb. (în cuvinte compuse păstrând sensurile lui b a c k I. calificare. (om) înapoiat. 1. 1. renegat. ultima parte. sforării. back land [~ lasnd] s. 1.) remuu. 5. 2. 1. burghiu cu clichet. (despre complimente) cu dublu înţeles. rămânere în urmă. 4.) baza înălţătorului. spătar. backwash ['baskwD/] s. = "pig"). cu două sensuri. (joc de) table. cuţit dublu de rindea. 2. 4.) spatele frontului. uneltiri. adj. (av. 3. backfill [~fil] I. fără spetează. (fon. (jig.fouldirj] adj. apă îndiguită. recul.) to take a ~ a back entrance [~ 'entr^ns] s. fond. back end [~ 'end] s. pagină cu soţ. consolă.) aşezare îndepărtată. back issue [~ 'isju:] s. 3. (constr. (despre scris) înclinat spre stânga. '->--] I.) senzaţie. cu dosul palmei (în direcţia loviturii). 4. întârziat. fund al scenei (la teatru). intr. număr vechi (de ziar. b a c k w a r d (I).) răspuns obraznic / necuviincios. to recede into the ~ a se retrage pe ultimul plan. suport. tr. (tehn. (amer. (constr. (fig. dare înapoi.) contrafişă. aversiune. înapoi. curent backpage [~peid3] s.) 1. backing storage [~ 'sto:Arid3] s. în partea din fund a scenei.) back volume [~ voljum] ş. bază. mers în gol. tr. replică brutală. apă aruncată de elicea unui vas sau de o vâslă. pagină a doua. din culise. 2. backslide [~'slaid]. vb. back lot [~ Iot] s.) contrapantă. recul. (tehn. (jig. back talk [~ to:k] s. ecartament. cădere pe spate. adv.) excavator cu lingură trasă. adept. (amer.) aprindere inversa. 1. 2. parte din spate / din dos. şovăire.) rabatabil. cameră din fund. intrare / uşă din dos. adj.). vâsle etc. sprijin(ire). tr. silă. (auto) tirant. (corn. curent invers. (vulg. atmosferă. duelist. rezemătoare. 3. backhand [~heend] s. backdoor [~ 'do:'] l. (tehn.) arc de rapel.) arierdună. baston (pentru exerciţii de backhead [~hed] s. s. picior din spate. planul din back spring [~ sprirj] s. v.) curent invers de grilă. clădire dosnică. 1. maşinaţii de culise.'--] s. 2. în backless ['-lis] adj. tr.) I. stângaci. <■ to be ~ in one's duty a-şi neglija îndatoririle.) lunecare a elicei. întârziat.). răsturnat. îndreptat înapoi. a frâna din pedale (pe bicicletă etc. v. 2.) abur de contrapresiune. to drive / to throw into backstab ['baskstasb] vb. (cin. apostat. broadly ~ spătos. vb. (tehn. back face ['baak feis] s. (si. 7. 2. intrare de serviciu. joagăr.) (om) (de apă). backflash [~flas/] s. 1. curent provocat de mişcarea unui corp în apă. 1. girant.) aricrplajă. 2. 1. parior.) utilaj pentru compactarea ramblcelor. <* (amer. terenul din fund.past. retrograd. (tehn. back matter [~ imaste ] s. 2.) (s[x>rt) (jucători din) apărare.) cablu de înapoiere. rost. backshore [~/o:r] s. 7. contracurent 1 back number [~ 'nAmba "] s. r 3. 3. backside [~said. (av. ajutor. backtrack [~trask] (amer. rest (de mărfuri. a astupa (cu pământ etc. II. r backsight bed [~ bed] s. punere a fundaţiei. partizan. s. tainic. (amer. adj. (înv. backroom boys [~ boiz] s. fundaşi. casă din fund.) VuĂ inversă.) şablon pentru formarea taluzului. ~ device/ machine agregat-dublură. (mar.) metal de dublare. fam. (fam. back seat [~ si:t] s.) încărcătură de înapoiere (Ia trenuri). (mai ales inimă. (mai ales amer. lovitură indirectă. (fig. 1. (Ut. 2. volum apărut mai înainte. backdrop [~dnp] ş. speluncă. 2. (muz. vb. backsword [~so:d] s.) contra-foc (incendiu pus pentru a preîntâmpina un incendiu natural care ar putea cuprinde întreaga pădure). cale / drum de înapoiere.) angrenaj intermediar. backfisch [~fi/] ş. spălare în contracurent. (rar) trecut. 3.'--] s. de-a-nd aratele a. backshish ['baek/i:/] s. boraci. unui prototip etc. (fam. 2. backfill compactor [—>kom'paskt3r] s. 2. atelier de reparaţii (într-un depou). nesincer. (te/e. (despre circulaţie) invers. origine. maşină de astupat. (geol. back street [~ stri:t] s.) aparat critic. backer ['baska1"] s. perete din dos. renunţare. luft. 2. 6. (tehn. cablu de readucere. backslid [~ 'slid]. scrimă). backsteam [~sti:m] s. 1. care lucrează în strict anonimat la realizarea unei invenţii. 1. adj. nu funcţionează). provenienţă.) vocală posterioară. II. (mar. backwater ['baskiWD:t3r] s. 1. II. (geol. 2.) I. susţinător. ~ children copii înapoiaţi.) a ara din nou (toamna). pl.) fundal. calc întoarsă. (amer. fără tragere de back list ['bsek list] s. scriere aplecată spre stânga. 1. backscene [~si:n] s. (fig. back drill [~ dril] s. vb. amer. backfield [~fi:ld] s. (geol.) rambleu. 5. persoană care ezitare. 2. căptuşeală. (geod. (chim. back-dune [~ dju:n] s. s. back haul [~ ho:l] s. 1. 2. sprijinitor. 2. ruşinos.). (geol. stradă dosnică. b) a nu se da bătut. lovitură cu dosul palmei. 1. paloş. drum lăturalnic. (mar. a întoarce o lovitură. presiune inversă. b a c k n u m b e r. 1. backset [~set] I. răstoacă. a rămâne pe planul al doilea. backhouse [~haus]s. invers. 1. 1. (folosit şi ca pl. întârziere. (tehn. back entry [~ 'entri] s. (tehn. (constr. fierbere. ~ a răspunde cuiva obraznic. back-folding [~ . trec.) 1. 1. spaţiu. lovitură eu dosul mâinii. back elevation ['bask -eli'vei/^nj s. înot pe spate. 5. backlog [~bg] s. (text. curent contrar. 1. (amer. uşă din spate. (chim. 1. (mine) galerie de aeraj. în spate. 2. de revistă etc. scară din dos / de serviciu. 2.) contrapresiune. (tehn.) cursă moartă. adv. intrare de serviciu. jargou în care cuvintele sunt rostite pe dos (de exemplu "gip" 3. cadru. zidărie de umplutură. backwards ['baskwadz] adv.) a da înapoi.) hinterland. back nut [~ nAt] s. (germ. 2. îndărăt. formaţie.) andosant. fetişcană.) rctroîmprăştiere. timid. II. a urma o politică opusă. parte din spate / posterioară. background noise [~ 'noiz] s. back leg [~ leg] ş. 2. back draught [~ dra:ft] s. a recădea / a aluneca din nou back-flow [~ 'flou] 1. 3. dosul palmei. rezervă. (electr. a face marţ.) pataraţină (manevră fixă care întăreşte. (ferov. sfios. backfire [~ifaia ] s. loc retras / obscur / îndepărtat. golf de râu. mers înapoi. 5. 2.) adolescentă. (amer. backlins ['basklinz] adv.) (şi ~ criticism) cunoştinţe. 7. agregat de rezervă (folosit în cazul când agregatul principal backiron ['baskiaian] ş. back formation [~ fo:'mci/pn] s. the ~. 8. rămăşiţă.s. backsight ['bask'sait] s.) toaletă.) şezut.) înălţător (la o armă). 3.. (fam. (mil. materiale etc. back slang [~ 'slasn] s. a nu ceda. faţadă posterioară. backslider [~'slaider] s. to give backing ['baekin] s. (lingv. 1. 2.) zgomot de fond. 8. spaţiul dindărăt. 3. 2. s. pune pariuri. dintr-o afacere). codană. tărăgănător. back lash backlash [~ lae/J I.) 1. (electr. in the ~ a se ţine în umbră. răsturnare (în lupta). 2. back slum [~ sUm] s. backgammon [~ 'gasman. în culise. to take no ~ a) a refuza să se întoarcă. back guy [~ gai] s. apă stătătoare. (aittom. înapoi.. verso. şezut. înapoiat.) acompaniament muzical. loc în spate / în fund. v. retrograd. a provoca o reacţie negativă. a se feri de adversar printr-o retragere rapidă (la box).) sabie cu un tăiş. 1. 1. 3. (j?g. intr. spre mai rău. influenţă secretă. (constr.) cameră şau backer brick [~ 'brik] s. 4. 3. pe spate.) mers înapoi. contralovitură. lat în spate. 4.) smb. intrare din dos. creştere înceată. contrapagină. 2. a se lepăda de credinţă. cu semnificaţie dublă. ultimul. (muz. background (~ graund] s. faţadă spre curte. agregat de rezervă. s.

a şugui. a întrece orice închipuire.v.) nothing so ~ as not to be good for smth..to overdraw one's ~ a depăşi creditul. bacteriological [bask.) to let the cat out of the ~a-l lua gura pe dinainte.) bactcroid. to come back / to turn up again like a ~ penny / halfpenny / shilling (despre obiecte sau animale) a se întoarce la stăpân împotriva voinţei acestuia. 1. s. (fr.pl. uger. lovitură în pământ (la jocul de golf). a doborî (un avion).) 1. b a d g e r b a i t i n g . 13. bacteriologic. 5. II. 2. a marca.. datorie fără speranţă de a fi plătită. (fig. B. (amer. defect. defectuos. grav. si. badly ['bsedli]. boccea. a da o faţă (cu dat. neprielnic. greşit. bacteriostat [bask'tiorioustait] s. 4. si. de nuia. rău. irascibil. crunt. bad egg [~ 'eg] s. a împiedica.) echipament portabil.d 'o:0] s.) biofiltru. saucy ~) (glumeţ) şerpoaică. bactcriolog. neprielnic. b) a sc abate de la calea adevărului. to ~ pursuit a face urmărirea imposibilă. răsplată. II. badlands [tad'lamdzl s.) to save one's ~ a scăpa teafăr/ nevătămat.). (canad. (tool. puştancă. 2. deflector. a se umfla. (fam. 9. tr. şuguit. fain. 8.d 'mam] s. a bate la cap. 11. bacterial warfare [~ 'wo:fsor] s. 10. coate-goale. II. badminton ['badminton] s. sport) hocheist care joacă dur şi ncrcgulamentar.) ostilitate. II. dator.) in the bottom of the ~ ca ultimă resursă.). (/ant. b a f f 1 c I). a pune semn pe. Badger State [~ steit] s. bad lot [~ lot] s. b a c e y . bagful l'baegl'ul] s. inferior. asociată a santajistului. slăninos. pl. 1. sac.tisri'olisis] s.) the whole ~ of tricks toate trucurile / şiretlicurile. bacteremia [ibsekta'riunja. zeamă de castravete. bactericid. băutură răcoritoare constând dintr-un amestec de vin roşu. fleac. nepotrivit. aiureli. badinage ]'ba:dinii:3. strâmb. badger ['baxl33r] I. ~ apple măr stricat. tr. a înşela. a-şi salva pielea. (la instalaţii de ardere) altar de focar. worst [wa:st] I.) bacterioză. II. treaba e ca şi făcută. baculiform [bs'kjmlifam.) he is a ~ of bones e numai piele şi oase / numai oase înşirate. vb. de fapt. bătăuş. bacteria bed [~ bed] s. 2.) to put up a ~ a fi avansat în grad. worst [ws:st] adv.) bacterioliză. ~ wounded grav rănit. b) (fig. perete despărţitor. stare rea / proastă.kitrariousk3pi] s. însemn. v. baddish [tadif] adj. bacon ['beiton. animozitate. 10. damă. nume rău. a ruşina. păcat. baculine ['bgekjulain. din lac în puţ. simbol. (/ant. semn distinctiv. bactericidal [bsekitisri'saidl] adj. convoi. ~ train convoi. the ~ cei răi.) poliţist motorizat. bactericide [bzek'tiorisaid] s. bad time [~ 'taim] s. bădăran. from ~ to worse din ce în ce mai rău. to'k-1 (filoz.defectuos. 5. pl. (tehn. regiune sau zonă înapoiată. situat într-un ţinut împădurit / nedefrişat.) I. impudent ~ obrăznicătură. badJ past de ia b i d (I). bacteriology [bask. II. baconian. traistă. badger fly [~ flail s. hoţ.) filozofia lui (Francis) Bacon. (biol. a necăji. cartuşieră. (prin extensie) terenuri degradate. to be ~ in smb. a fi stăpân pe situaţie. nu tocmai bun. serios. caracter dăunător / vătămător / păgubitor. -O. porc (gras). filtru biologic. -mia] s. cameră cu şicane. cotei. bacterie. pensulă. (fig. a zăpăci.) bagaj (mare). diavoliţă. (filoz. viezure (Meles meles) (Taxidea taxus din America de Nord). si. tren. ticălos (mai ales personaj negativ în filme etc. (fam. bad character [~ 'ka.'s ~ for a cocheta cu. nădragi.) in the ~în buzunar. 3. pungi (la ochi). răutăcios. v. 8. a împuşca (o cantitate de vânat).) regiuni nefertile. ţâfnos. bacterize ['bfekteraiz] vb.) a supune acţiunii bacteriilor.) to give smb. bacteriosis [bxk. beer's ~ for you berea nu-ţi face bine. s. ~ taste gust neplăcut. a mânui banii. 2. dezagreabil.). bad form [~ 'fo:m] s. săculeţ.' şicană.v.) a face reţetă.) fetişcană. 1. şicanator. păcătos. imoral. (v. b a d e g g.) bacteriofag. inutil. emblemă. a abate (cursul). worse [wa:s]. (/ant. nefavorabil. tobă de eşapament. intr. s. geniu rău. vicios. 7. bacterioscopy ]ba. corupt. 4. ♦ as ~ as ~ can be cum nu se poate mai rău.tiarici'bdsiksl] adj. med. rău. baset. o vedere greşită. fam. pădure seculară. târfă. a răsturna. 1. vb. adj. 3 . a da peste cap (socoteli.) not half ~ nu c rău (deloc).) şicană. (fig.?n feist] adj. 8. (rar) răutate. (glumeţ) de joardă. 1. colonist din pădurile seculare ale Americii. bagatelle [baîgo'telj s.) a ~ of news o tolbă de noutăţi. badger drawing [~ 'drain] s. bacteriostatic [bask. (fr. a băga / a pune / a vârî în sac. I want the book ~ am mare nevoie de carte.) soi rău. B. şicană. 2. to go to the ~ a) a se duce de râpă. ~ food mâncare proastă. all ~ d with Wood mânjit peste tot cu sânge. drăcoaică. 2. he has a ~ cold a răcit zdravăn. (tehn. mare. supărător. ~and baggage cu căţel şi cu purcel. (med. câştig. (entom. război bacteriologic. si.si pronunţia franceză] (fr. zgâtie. poşetă. a zădărnici. a flirta cu (mai afes în politică). the good and the ~ cei buni şi cei răi. intr. a lăsa pe cineva să se descurce singur. depărtat. 3.) (folosit ca supranume) Statul Wisconsin. mir. (amer. badger baiting [~ 'beitirj] s. 3.tisri'ousis] s. cumplit. s. 2. rău. it has been ~ done a fost făcut prost. 3. (prov. v. trist. bolnav. din rău în mai rău. a dezvălui un secret. bacteriologic.'s ~ books a nu fi văzut cu ochi buni de cineva. necaz. (tehn. si. (tehn. a vâna. badger dog [~ dog] s. persoană care zădărniceşte (iot plan etc. v. semn. moft.) bacteriostatic. deşeuri. baffy ['basfi] s. vorbe goale. a se prăpădi. b a d e g g. a atârna ca un sac. un fel de biliard.) a şterpeli. 11. bad blood ['ba:d bUd] s.) filtru sac. 7.riktorJ s. bad1 [baxi]. Baconist ['bcikanist] s. sac plin. sly ~ . rămăşiţe. 2. om în stare de orice. tr. bacterial culture [bask'tiarial' 'kAltJV] s: cultură de bacterii. planuri). 2. 6. depravat. bad-hat ['basd 'hzet] s. al lui (Francis) Bacon. premiu. baddie ['baidi] s. v.) to set smb. vb. sifon. -v. 4. to make a ~ a împuşca mult vânat. bacon beetle [~ 'bhtîj s. sever. A. (amer. înşelător etc. a dejuca. foarte mult. (amer. aaVpt al teoriei potrivit căreia autorul operelor lui Shakespeare ar fi.) bacteriemie. II. s. s. vânat. ca ultim expedient. om de nimic / lipsit de caracter / josnic. b a d g e r g a m e. vb. care face rău.) a calomnia. regiune înapoiată. 1. tr. valiză. capsulă. a fi la strâmtoare. (hiol. A. (în vopsitorie) a vopsi. codană.to the ~ în pierdere. backy [teki] s. b a c k w a s h (1). badge [ba:d3] I. muscă artificială (pentru pescuit). bacteria [-ria] s. (med. to be ~ off a-i merge foarte prost. baffler ['badly] s. bad-tempered ['bad 'tempsd] adj. a plictisi. baffle ['ba^fl] I. bacteriolysis [bask. a sc pungi. backwound [rbaekwu:nd] vb. comp. s. vopsire de camuflare. 1. (biol. s. II.. backwort ]'ba.) tătăneasă (Symphytum officinale). vătămător. bad earth ['ba.) baciliform. 6. bactericid. 9. stare. he is too ~ a) merge prea departe. (mar. Baconism f'beik'niz^m] s. proastă calitate. răutăcios. bacteriophage [bEek'ti3rioufeid3J s. 5. 1. prost. ~ argument argument contondent / cu nuiaua. fără valoare. a bate capul (cuiva). 2. 5. (tehn. ~ and eggs ochiuri cu slănină. 2. (si. adj. a lovi cu crosa pământul (ia jocul de golf). vânătoare de bursuci.backwoods 64 contrariu.) cameră de amortizare. 6 tare. 12. c) (fig. 3. bacon-faced ]'beik. nenorocit.) v. (tehn. a umfla. baffle chamber [~ itjeimbar] s.pl. 7. a ~ of sugar un sac de zahăr. nesănătos. . destrăbălat. (amer. balon. II. bag filter ['ba3g ifilta'] s. 6. glume. stricat. bacterium [bask'tiariamj. badge bandit [~ ibamdit] s. 3. backwoodsmen [-man] s.) răufăcător. geantă. 2. a însemna.) pantaloni. b a f f l e b o a r d (l).) the ~ metodă de şantaj prin care o femeie. vb. (biol. 1. backwoodsman [-msnj.tiari'otadsi] s.) gărgăriţă-dc-slănină (Dermestes). (sport) badminton 2. 3. 4. ba:d] past de Ia b i d (I). 2. bacon. persoană grosolană.) v. superi. pl. baffle-board ['~ to:d] s. (tehn. (hiol. nccorcct. to draw the ~a) a sili bursucul să iasă din vizuină. a răni la spate. pl. baffle paint [~ pcint] s. desiş de pădure.) deflector. zugrăveală de camuflare. situaţie neplăcută. c răcit cobză. a ~ outlook o concepţie greşită. 5. 1. to bear / to carry the ~ a dispune de bani. 3. a deconcerta. alterat. 2. bacteria [bask'tiorio] pl. fals. baffle plate [~ plcit] s. 3. poamă-crudă.) piua întâi! ' bagasse [bo'gass] s. intr. cu faţa rotundă (ca o lună plină). 1. chilipir. zvârlugă. (grea) încercare. ecran. 1. (nuii ales peior. si. bacteriologist [beekitiori'olodsist] s. (geol. dăunător. pungă (gaziferă). cu tot calabalâcul. (bot. iritabil. 2. (electr. 4. b a d e g g. 2. pat bacterian.) a sili pe cineva să-şi dea cărţile pe faţă.g] I. tren. (in Anglia) pair care nu ia (decât arareori) parte la lucrările Camerei Lorzilor. a se strădui zadarnic. aspru. (mai ales ~ s I! ~ s!) (scol. a bârfi. bacteriostasis [bskitisrionsteisis] s. a face (o colecţie etc. insuficientă. tr. grozav. nefavorabil. a sfeterisi. (amer. 1. (mii.) to bring home one's / the ~ a) a obţine un succes. rău. regulator de debit. 1. 'baskju-] adj. baffle wall ['basfi wr>:l] s. -0" (fam. 2. 1.). rău. pungă.) I. ~ is the best nu se întrezăreşte nimic bun. adj. nociv. bacterioscopie. bacterian. (rar) 1. baff [bajf] I. marcă. neadecvat.v. unsuros. (chim. vb.tisrion'staetik] adj. b) a câştiga banii necesari existenţei. (amer. zahăr şi aromate. 2. b a f f l e c h a m b e r . it's ~ weather for the journey nu e o vreme prielnică pentru călătorie.kwo:t] s.superi. condiţie proastă.) prostituată. (fig. (despre o lege etc. amortizor de zgomot. 2. ♦ to ~ all description a fi de nedescris. deflector. ştrengărită. slănină. de la b a c t e r i u m. pămătuf sau bidinea din păr de bursuc. a nu lăsa în pace. (fig. perioadă dificilă. raniţă. 2. (fig. pervers. (amer.) amortizor. nedezvoltată sa» îndepărtată. 1. defavorabil. de calitate proastă. bacterioform [bajk'tioriofem] adj. (fam. b) e incorigibil. tachinărie. to feel ~ a se simţi rău.-'. a lua potul. a glumi.) simplu. amer. bad fairy [~ 'fssri] s. Baconian [bci'kounibn. pl.) deflector. crosă (la golf). -lin] adj. 3. 1.) bacteriostază. 5. backwoods ['badcwudz] I. (despre oameni) a-i veni din nou pe cap. 2. de retevei. comp. (fam. prost. bad man ['ba. bad debt [~ 'det] s. (si artful ~ . (biol. (fam. 14. periculos.) punere Ia pământ defectuoasă. bag [ba. flux.) perete despărţitor. bade [beid. badness ['basdnis] s. 4. B a c o n i a n (II). tobă de eşapament. -krjl s. iele. reputaţie proastă. (despre vânt) schimbător. 1. 1.pl. bagatelă. (si pair of ~s) (fam. too ~ foarte rău. bactcriform. tr. imperfect. s. în mare măsură. a face de ruşine / de ocară. pierde-vară. bogăţie.) (agent) bacteriostatic. grosolan. 12. nu e rău fără bine. (biol. caută să atragă un bărbat pentru ca la momentul oportun să apară santajistul. 1. neplăcut. adept al filozofiei lui Bacon. baggage ['basgid3] s.) stagnare.) bursuc. valiză diplomatică. baffling ['badlinl adj. nimic.) nedrept. tolbă. 3. 1. 4. worse [wa:s]. a îndesa. bacteroid ['bajktaroid] s.) rămăşiţele trestiei de zahăr măcinate. 3. aspru. to live in a ~ a duce o viaţă retrasă. Bacon. (amer. cocardă. lipsă de maniere / de uzanţă. (fig. 2. tolbă (de vânătoare). zdravăn. the ~ to hold a lăsa toată greutatea sau răspunderea în scama cuiva.) cupolă (de gaze). defavorabil. prostituată. si. ■ bad name [~ 'neim] s. răuvoitor. insignă. badger game [~ geim] s. 2. baconer ['beikn3r] s. (biol. traistă plină (ca măsură). 1. bacony ['bcikonij adj.

2. baithouse |~ haus] s.) 1.) compensator. adj. ascensor de mărfuri. 6. vri:hi[ s. (chim. pii!. ~ trousers pantaloni largi. baggy l'beegi] adj. indicator de echilibru. brutărie. to lose one's ~a) a-şi pierde echilibrul. balalaika ['baste'laika] s. echilibrat. b a k c I). apreciere. Balaam ['bcilzem. bajadere ['baia'dia1"] s. ~ of payments balanţă de plăţi. răspunzător. a coace (mai ales în cuptor). a aprecia. * * I'll go ~ that sunt sigur că. 5. nistrator de moşie. -net] s. aba. (com. pe cauţiune. balansier. bakerite ['bcikarait] s. a egala (în număr. 1. pungire.) rest.) a momi. (ec.) copil. ajustare. 2. b) a sări îndoială. uşier. balance box [~ boks] s. 2. a compara. dimie. bagginess ['bsginis] s. 1. zălog. cumpănit. (com. tate. bagman ['bzegman]. părăsire a unui avion (etc. duzina dracului. 3.) baie. 3. (înv. epistat. cumpăt. 1. cimpoiaş.) ispita. borosilicat de calciu. (mineral. a poposi (în drum). II. balansier. 1. 7. tăiere sau şlefuire rectangulară a pietrelor preţioase. sold.) rccipisă pentru bagaje. găleată. baggage room [~ ru(:)m] s. bain-marie [pronunţia franceză] s. a goli cu ispolul. benă. a-şi ieşi din minţi. (Jr. green ~ postav verde. 2. balance crane [~ krein] s. ~cheeks 2. 2. căuş. ispol. bag-wigged [-d] adj. to give ~ a-şi găsi un garant. din Bahama(s). momeală. b a h a d u r . :wor] s. lopăţică. epistat de comerţ. baize [bciz] ş. vb. bailie ['beili] s. 4. A. locuitor baking sun [~ 's\n| s. franzelărie. (fig. franzelar. (fig. 4. care se poate elibera pe garanţie / ceasornicului. casă de toleranţă. bachelită. vb. braţ de balanţă. 4.) a se balanţa.) material de rezervă pentru a umple coloanele gazetelor. a se legăna. 5. (în Anglia).) ocoli o primejdie. contrapondere. brutărie. baignoire ['beinwa:1". (despre soare) arzător. mâner. c) (amer. (by. baker-legged ['bcika legd] adj. domeniu. (ferov. (înv. II. to be weighed in the ~ . 5. proporţie etc. a lua ceva în gură. proprietate. a excava.] interj. oficiul sau jurisdicţia unui bailiff. cauţiune. risc. drum). baking soda [~ . bahamez / bahamian. vechil. (jig. b) (fig. 3. 'bairo:m] s. (jur. baize table [~ . bag house ['baeg haus] ş. postav. pitar. a confrunta. bailer ['bcila "] s.) pod basculant. bailiff ['bcilif] s. bairn [bean] ş. ajutorare.). pentru bagaje. gaj. 3. de urgenţă. teracotă. nadă. chezăşie. de copt. (anglo-indian) 1. II. bombastic. burlane. egalizator. A. 2. bagmen [-man] s.) hamal. v. 'ba. salvare (dintr-o situaţie grea etc. 2. 2. (mai ales despre cai în timpul unui popas) baggage train [~ trein] s. lingură (pentru terasamente). copt.njou] s. care se poate da pe garanţie. B. 1. piatră preţioasă cu formă rectangulară. (tehn. pânză de sac. ales de către amatori). bailor ['bcibr] s. (corn. (tehn. sold. 2.) masa verde. vb. to go / become înşela speranţele. chitanţă. a se dovedi factorul hotărâtor. baguette [bae'gct] s. ~ of precision.) bombasticism. (despre cineva eliberat pe cauţiune) partea lui. vagon de bagaje. (v. greu­ unui garant. (arhit. amer. 4. intr. bonz. Bairam [bai'ra:m.) balance bridge [~ brid3] s. 3. balance account [~ s. II. . s. bailsmen [-man] s. podea. a arde (cărămidă). a se menţine / a fi în echilibru. 2. transmisie diferenţială. (canad. aluaturi coapte. (scoţ. a se feri de necazuri.) new ~ n copt proaspăt.) în caz de avarie. a ispiti. a cântări. remiză. baker ['beika1"] s. a se prăji la faţa matosită. 1. umplutură.) cerşetor. cauţiune. 2. ptiu! bahadur [b9'ha:d3r. to ~ the budget a echilibra bugetul. (fig.) furgon.'-'-] s. a mânca. a îmbuca. a avea fluctuaţii. v. bacşiş. bagnio ['bu:njou. Bahraini [ba:'rcini] I. sortator (la poştă). (apelativ) domnule. II. 1. 2. 1. 2. toartă. 1.). to forfeit one's ~ a de un fir de păr. pârghie.). baggage car [~ ko:1"] s. a se întări. b a y a d e r e . tr. baksheesh ['bask/i:/] s. atârnând ca un sac. (fam. Bairam (sărbătoare musulmană). 1.).) furgon. umflat. 1. a cumpăni. 1. articole de teracotă.) loc în care se pun momeli otrăvite pentru bagger ['bangs'"] s.) 1. tr. bag wig ['~ wig] s. the Old Bailey Curtea Criminală a undui. a ajusta. bailment ['beilmsnt] s. boccegiu. 2. mâner. a scoate cu ispolul (apă zodiacului).) benoar.) to ~out a) a lăcări. a zădărî. bakeware ['bcikwea1"] s. cu picioare strâmbe.bilanţ deficitar. inspector / supra­ balance beam [~ bi:m] s. (mil. 2.). deponent. baggage men [man] s. pl. with. (fig. A tr. podină. the Balance (astron. (şi to ~ out) a lua pe cauţiune. (amer.du9r] s. a / to hold ~ . adj. a pune o nadă / o momeală la. a se balansa. baker's dozen ['beiksz' dAzn] s. 3. lăbărţat. bailiwick ['beiliwik] s. baggage rack ['basgid3 rask] s. s. teren. stabilitate. 3. ochi pungiţi. copt. to ~ out a se echilibra. a hăitui (cu câinii). ezitare. intr.) godeu. moşie. upon a fair ~ cumpănind bine 0 că. to let to ~ a elibera pe cauţiune. cimpoier. 2. baggage wagon [~ twaegan] s. 2. pe (sau cu dat. însăcuit. cantitate coaptă la un singur copt. bailee [bci'li:. tr. bahreinezii. 1. (amer. (mine) mină. soare dogoritor. pl. bakestone ['beikstoun] s.) to be off one's ~ a-şi pierde echilibrul nu se înfăţişa la judecată.) bacherită. to ~ out a lucrurile. han. 1. umflare. ~ of trade balanţă comercială. păstrare / ca garanţie. a da de mâncare (mai ales calului pe (exterior). ademenire.) camcră-filtru cu saci. aprod. bagpiper [-V] s. indicator (la balanţă). 3. negustor ambulant.) baikalit. balalaică. haidade!. Centrală din Londra. 2. intr. (tehn. (scoţ. bakehouse f'bcikhaus] s. 3. popas (pentru baggageman ['ba3gid3iii3nl. analytical ~ cântar de precizie. 1. dintr-o barcă). to admit / to allow / to accept sufletesc. balance due ['baîlans 'dju:J s. obraji pleoştiţi. adj. substantiv compus (de tipul 'honehead'. (anglo-indian) v. cel care depune marfa sau averea în păstrarea altcuiva. rafinărie (de zahăr).pl. (chim. 2. a atârna on ~ pe cauţiune. pantaloni nccălcaţi. 3.) macara cu contragreutate. bahamez / bahamian. ceainic etc. contragreutate. b a i l (I). v. 3. coacere. v. 2. 2. buhăvire. (jig. chezăşie.) cimpoi. rest.65 balance indicator bailsman ['beilzni9n]. s. perucă (din secolul al XVIII-lea cu pârul prins în spate într-un săculeţ de mătase). 8. a se pune chezaş pentru. de balance indicator [~ 'indikcits1-] s.) bilanţ. bailey ['beili] s. (rar) coacere a pâinii. din Bahama(s). bahreinez. against) a contrabalansa (cu). II. pungit. 2. (fam. 1 3 B. 2. a fi într-o situaţie critică. 1. -jan] I. vatră (de cuptor). veghetor de ape. grangur.) baghetă. II. garant. 1. adjectiv calificativ compus (de tipul long-headed'. 5. (pop. (jig. 1. stănoagă. (chim. 2. balance bob [~ bob] s.) (teatru) lojă de jos. bag-shaped ['basg/cipt] adj. arar. 2. din Bahrein. a nu lăsa în pace. (mine) lăcărit (alpetrolului).) eşalon de bagaje.) a socoti. şovăire. Bahamian [bs'hciinbn. bagged goods [~ 'gudzj s. 3 bail I. 1. puhav. (amer. 1. and found wanting a nu corespunde aşteptărilor. A. lojă de rangul I. s. cel care scoate apă dintr-o barcă. băgat într-un sac sau într-o capsulă. (jig. balance gear [~ gia1"] s. (gastr. s. căruia i se poate permite aducerea 3. tr. intr. concurs de preparate culinare pregătite contra cronometru (mai 3. garanţie. bordel. limba/ pendula bailable [-'abl] adj. bait station ['bcit istci/pn] s. A. care permite eliberarea pe garanţie. de intervenţie. a balanţa. baggage animal [~ 'aenimsl] s. întocmirea bilanţului). 1. a goni. praf de copt. (tehn. garantez ~ a face să încline balanţa. (mai ales amer. grabnic. .souds] s. (po/J— of power raport de forţe.) baionetă. compensare.) to be / to hang / to swing / to tremble in the ~ a fi în cumpănă. bait [bcit] I. bagpipe ['bsegpaip] s. 2.). vătaf. bakshish ['bsekfi:/] s. 2. the ~ of advantage lies with him avantajele sunt de 1 bail [beii] I. 6. (înv. s. plasă de bagaje. balanţă cu arc. cumpănire.) baking powder [~ -pauda1"] s. a se coace. 'narrow-minded' etc. proporţionat. 2. 1. garant.) 1. 4.) a nu da pace (cuiva). a usca Ia soare. b a l a n c e b e a ni. barosan. v. chezaş. împuternicirea. adverse <.) baie de apă. închisoare pentru sclavi (în Orient). 2. b a g w i g). animal de povară. cuptor. a ademeni. (gimnastică) bârnă. (ital. torid. bake-off ['bciko(:)f] s. treisprezece. quick / Roman ~ balanţă romană. distrugerea răpitorilor. a aranja.) bicarbonat de sodiu. 5. baliout ['beilaut] I. (despre îmbrăcăminte) lăbărţat. 2. a lua o gustare. admi­ balance arm [~ o:m] s. 1. vb. de ajutorare. (com. stănog.) baked ware [~ r wes r ] s. a garanta. a necăji. echilibru. funcţionar administrativ. (în Evul Mediu) judecător.) depozitar (al unui lucru care i s-a încredinţat).) a se descotorosi de o (fostă) amantă. bagging ['bregirj] s. chezaş.). ~ in hand rest (după eu paraşuta. (muz. s. (sl. paraşuta. baggage check [~ t/ek] s. brutar. b3'ho. bakery ['beiksri] s. 1 bahaudur [balioidus "] s. a elibera pe cauţiune. cântar. philosophical / baikalite ['beikslait] s. vb. urgent. a echilibra.) sold debitor. 2. 2. păstrare (în anumite condiţiuni). II. (sl.tcibl] s. sl. (ec. pompare a apei (dintr-o mină). to strike a ~ a face bilanţul (şi fig. cumpătat. baked clay [~ 'klci] s. 1. (la cricket) bara de sus a porţii. săritură cu diferenţial. 'redcoat' etc. ~skins below the eyes pungi la ochi. chezaş. consilier municipal. 1. a se compensa. B. (ling.kaunt] s. II. bakelite l'beikalait] s. the ~ poporul din Bahrein. balanţă. (fig. pl. garant. (amer. considerare. to ~one's accounts a-şi face socotelile. a şovăi. B. b a i t h o u s e . în formă de x. baggage elevator [~ icliveita1"] ş. eliberare pe garanţie / pe cauţiune. lingură. 2. adj. (jig. (tehn. (auto) portbagaj odihna şi hrana calului). 1. cu perucă (v. bail4 s. 2. buged. (tehn. cumpănă. contragreutate. a atrage. 1. 1. B. vagon de bagaje. a scoate din sărite. bal [DD:1] s. b a k s h e e s h . cornis-voiajor. s. tractir.) casă / depozit de bagaje.) soare. 1. pornanagiu.) pârgar. balanţă. armonios. to surrender to one's ~ a se înfăţişa la judecata. umflat. a pune de acord. bagged [bzegd] adj. 3. ambalare în saci. comparaţie.) a ezita. depunerea averii în balanced ['bzebnst] adj. atârnând ca un sac. portărel. balance ['hastens] I. bake [bcik] I. ist. curte interioară la castelele feudale. l bahuvrihi [lba:hu. 3. baked Alaska ['beikt a'lasska] s. bagnet ['baegnit.pl. marfă în saci.ferov. baiting house ['beitin haus] s. (scoţ. coadă (la găleată. în formă de sac.) un fel de mereng cu îngheţată. tentaţie. 4. nesiguranţă.) Balanţa (constelaţie şi semn al bail2 s. mărfuri depuse în gaj / în simetric. -tem] s. to tip / to turn the ~for a chezăşui. a se bronza.) a-şi pierde cumpătul. a echilibra. 6. jug. bahreinez. baking ['bcikirj] I. bailing ['beilirj] s. exprimând dispreţ ci aş!. locuitor din Bahrein. bah [ba. inţr. veselă termorezistenta. 1. greutate.) ureche. 1. coacere etc.

balladize ['bfebdaiz] vb. 6. 1. balanţă. balot (de marfă). balefire [ibeilifabr] s. a scăpa din vedere (aVn întâmplare). b a 11 a d e (1). balon. ballahou ['basbhu:] s.) tanc de imersiune. dc-abia. s.) coaie.) baladă (poezie lirică. hap. obsta­ col. balenă. bale1 [beii] I. distrugător. echilibru. oţel profilat.) ţesătură aspră din cânepă sau iută folosită în tapiţerie. U. II. intr.) beton ciclopean. curca (pentru sabie. (mine) piatră de balastare. 1. baldric ['boddrik] s. ~ of fortune destin capricios. (iii. 6. a strânge. nefericire.) balansier (la ceas). 2.). legănare. bald wheel ['bo:ld /iwi:l] s. globul pământesc. glob.) to ~ up a amesteca. intr. dezastru. corp sferic (în genere).) good ~ o lovitură bună. 1. baland ['beibnd] s. năpastă. tr. fancy ~ bal costumat. 1. fără eleganţă. A. (electr. vas cu două catarge din Indiile de Vest. 2. ball boy [~ boi] s. balancing capacity [~ ko'paxiti] s. fără distincţie. (tehn. de calitate proastă.) efect tampon.) volant. baline [bo'li:n] s. cumpănire. a fi descumpănit de. b) (fig. nenuanţat.it. balconied [telkonid] adj. bilă. f unest. b a s k e t ~ etc. balcony ['bselksni] s. II. a se delecta. baldachin. bandulieră. India 400 livre). rug.) autotransformator egalizator. absurdităţi. a omite. 1. a se apuca de (o treabă) cu interes I cu tragere de inimă. a face.) baladă.) to sail in ~ a naviga în balast. pacoste. gol. centiron. (omit. fâşie de pământ nearată. tr. ballast bag [~ basgj s. prostii. 2. II. 5. 2. teancuri etc. (lit. roşiatic. locuitor al insulei Bali.) autor sou vânzător de balade. a ocoli. ball clay [~ klcij s. sl. vb. II.) baladă. cu balcon. (amer.) v. a ignora. din insulele Balearc. cântec bătrânesc. joc cu mingea (v. 4.) zodiac. 4. nenorocire. maldăr. (amer. a face talmeş-balmeş. baladist. (zool. (amer. s. a deschide conversaţia. poetaş. 3. (fam. gafă. roata norocului. three (golden) ~ s firma sau prăvălia unui cămătar. (mil.) balaş./] s. 1. (bot. (poetic) 1. balista [bs'lists].) specie de chiparos din sudul Statelor Unite (Taxodium distichum). 2. a împacheta. distrugere. 3. cu balcoane.) centură. b a 1 d c o o t. duşmănos. 2. bald coot ['to:ld 'ku:t] s. 2. adj.t] s. calamitate. din Balcani. (vet. bal. în mişcare.) vas prost. (rar) a compune (balade). 1. ballast stone [~ stoun] s.) supapă sferică. (tehn. (constr. bo'liorik) adj. balbriggan [bad'brigan] s. 1. (sport) minge. (mar.) capacitate de compensare. idiom vorbit în insula Bali. ballad burthen [~ iba:<3on] s. (tehn. (sport) linie de start. ballade royal [bs'la:d 'robi] s. vas bun de aruncat. 1. neornamentat. sperios.) refren de baladă. golaş (lipsit ae vegetaţie. pl. lovitură (la fotbal etc. balancing action ['baîbnsin 'Eek/an] s.) a se face ghem.) compensor. descurcăreţ. ballad ['bsslod] s. lagăr cu bile.).) specie de lişiţă (Fulica atra).) 2. v. to set the ~ rolling a pune treaba pe roate. (text. trist.) a lua iniţiativa. 2. glonte. 5. balancing ['baslonsirj] s. 4. gol-goluţ. (av. gumă extrasă din arborele tropical Manikara bidentata. sl. (înv.. balk [to:lk] I. (lit. balancing wire [~ 'wab r ] s. (mar. (tehn. to ~at a ezita în faţa (cu gen. (mar. 1. (chim. Balearic [ibaeli'aerik. balata ['baebto] s.) traversă de punte. consecvenţă.). balefulness [-nis] s. 5. talmeş-balmeş. pachet mare. grindă. chelie. Egipt 720 livre. 4. (agr. ballast ['basbst] I.) ciocan de gâtuit. baleful ['beilful] adj. com etc.) fus sferic. balancing surface [~ 'so:fis] s. (ferov. ball cup [~ kAp] s. -n/Ji:t. posomorâţi. pleşuvie etc. (tehn.end3in] s. (teatru) balcon. balize [bs'lkz] s. fără valoare. pleşuv. a se încăpăţâna.) chel. he was ~ ed of his desires a fost dezamăgit în speranţele sale.balance level 66 balance level [~ ilevl] s. foc de alarmă: semnal luminos. v.. transformator de simetrizare. ballad maker ['basbd iineika'] s. a fi activ. balladist ['baebdist] s. tr. (maşini) presă de balotare.) metru de baladă (telrametri iambici în versurile 1 si 3. şovăire. 1. cu penaj alb pe cap şi coadă (Haliaeetus leucocephalus). Balinese [iba:li'ni:z] s. a conduce primul dans. cu o pată albă în frunte. bale loader ['beii iloudor] s. pânză tare. sărăcăcios. to catch / to take the ~ before the bound a anticipa. 1.) balanseu (pas ae exerciţiu). a nu voi să tragă. bale3 s. v.) 1. balking ['bo:lkirj| adj. influenţă nefastă. fam. contragreutate. (amer. (hidr. a lăsa. compensare. pacoste. a ambala. ball bearing ['bo:l ibeorirj] s. (electr. foc de semnal.) specie de raţă sălbatică din America (Anas americana). 2. corp ceresc. 5. nenorocire. (maşini) locaş sferic. pânză de sac. 6. II.) eleron.) get on the ~ mai repede! mişcă-tc! (amer. diagonală. (agr. balata. (tehn. chelbos. ager. (constr.) brocart. balancing flap [~ 'firep] s. colet. articulaţie cu nucă.). oprire. plug de coastă. ballast pig [~ pig] s. ballast pit [~ pit] s. Brazilia 250 livre.) ceea ce dă stabilitate. 3. mizerie. 2. ghem. franc.) to have a ~ a se distra de minune. b a l d (1). de balastare. incolor.ka:trid3] s.) moară cu bile. poloboc.) articulaţie sferică.) inima roţii. a pierde. egalizator. cumpănă de apă. balancing tool [~ 'tu:I] s. 2. (lit. cotton ~ balot de bumbac (în S. tr. dăunător.) plug reversibil. (tehn. . (tehn.) pat de balast. 1. 7. (as) ~ as a coot / an egg / a billiard ball cu desăvârşire chel. 1. apartament la mansardă. echilibrist. 2. sau blană). a aduce argumente contrarii.) articulaţie cu nucă. (tehn. echilibrare. (mar. baldy ['bo:ldi] s. (muz. potrivnic.. (mil. 2. (electr. (ironic) poet de duzină. greşeală grosolană. os de balenă (am care se fac lamele flexibile ce se întrebuinţează la corsete. (tenis) băiat de minge.) travers. 1. balance weight f weit] s.) suprafaţă de compensare. 1. cântăreţ de balade. baldness ['bxldnis] s. ballast engine [~ . plat. acrobat. păr. (tehn. 1. chiftea. vorbe de clacă. 2. ballader ['ba:lcKbr] s. (despre stil) sec.) a da stabilitate (cu dat. to open the ~a) a deschide balul. 'beibs] I.) conductor de compensaţie. baldachin ['boddakin] s. făţiş. balass ['basbs. (aslron. chel. bale2 s. ~ balance wheel [~ hwi:l] s. B. o minge trasă bine. (v. năpastă. supărare. îndurerat. scăpare.) to make a ~ of good ground a scăpa / a pierde prilejul (prielnic) / ocazia. (despre lână etc. (ist. a aşeza în vrafuri. 6. dureros. a evita. jocul etc. bulgăre. baling press ['beilirj preş] s. 2.m3r] s.) calup de balast. to put it ~ a spune pe faţă. (despre cai) nărăvaş.) încărcător de baloţi. adv. s. masked ~ bal mascat. bald-headed [-id. to have the ~ at one's feet a fi stăpân pe situaţie. 2. a avea şanse de reuşită. chel. 2. ~ s of outlawry balade haiduceşti (mai ales în legătură cu Robin Hood). care bate în roşu. balearic. ball-cock [~ kok] s. echilibrist.) concentrat de plumb. Balkan ['bolkon] adj. autor sau cântăreţ de balade. (mai ales despre animale) a se proţăpi. 4. balance sheet ['balans /in. a nu lua în seamă. balance lever [~ ili:vsr] s. (text. (vulg. b a 11 i s t a. (peior. baldpate ['bo:ldpeit] s. baleen [ba'lim. (mar. vb. a (men)ţine în echilibru. 2. 2. 2.!. 5.) rulment cu bile. A. 1. (fig. a încărca cu balast sau cu lest. sărăcăcios. (tehn. (despre adevăr) curat. pi. b a s e ~ . 3. 1. (amer. a scăpa intenţionat. s. (amer. ~ eyes ochi întristaţi. umbrele etc. bară. deschis. piedică.) rasă de porumbel domestic. to keep the ~ rolling / up a) a întreţine o conversaţie.) on the ~ isteţ. B.) ţesătură din bumbac (pentru lenjerie de corp). hat.) vagon cu descărcare laterală. (tehn. (scrimă) săritură spre adversar urmată de fandare. de la obraz. balance pan [~ pam] s. (tehn. a se împotrivi. balisaur ['bailiss:'] s. fanon. 2. balconet(te) [badka'net] s. chelbos. ballast concrete [~ ikonkri:t] s. ball coupling [~ 'kAplirj] s. (călărie) a se deroba. ball check [~ t/ek] s. balkline ['bD:klain] s. sl. platan / taler al balanţei. 4. balladry [tebdri] s. sferă. b) a continua să facă ceva. ~ books cărţi primejdioase / otrăvitoare. (tehn. 500 livre. (ist. boacănă.) baliză. s. cântărire. balancing machine [~ mo'Jim] s. balancing point [~ 'point] s. 2.'—] I. suferinţă. a nu justifica (speranţe etc. vb. 1.) ghiulea. (fig. chel.) ~and socket articulaţie cu bile. ball cartridge [~ . lest. b a i l3. (ferov. (omit. 2. (fig. a descuraja. 8. steaua roţii.A. cu reflexe roşii. nivelă cu bulă de aer. a lupta. tristeţe. pene. neînfrumuseţat. 5. balance step [~ step] s. II. balk iron ['bo:lk'abn] s. poetastru. doză. a se sustrage (ae la îndeplinirea unei obligaţii). (in mod) sărac. sac de balast. ~ of the eye globul ochiului. baldcoot ]'bo. (corn. centru de gravitate. 2.. spinarea arăturii.). îndoială.: (fig. a acţiona rapid. ballade [baVla:d si pronunţia franceză] s. balance plough [~ plauj s. ~ item post de bilanţ. balancer ['bîebnsa'] s. 3. balistae [te'listi:] s. brâu. balansier.) ştift de ajustare. a da drumul (unei acţiuni etc. autor de balade. the ~ is with you e rândul tău.) v. 7. ball1 [bo:l] I. (omit.) carieră de pietriş. adj. bald cypress ['bo:ld 'saipris] s. the balks pi. tr.) pilulă mare. 1. (geol.) specie de vultur din Statele Unite şi Canada. echilibru moral etc. baldicoot ['bo:ldiku:t] s.) cartuş de război. durere. ball2 s. a dezamă­ gi. supapă cu bilă.) pârghie de echilibrare. -ufi:t] s.' fără înconjur. (feroy) balast. 3. 2. 2. marfă. bald eagle [~ 'i:gl] s. sfera cerească.) dragă. monoton. spre roşu. fam. vb. balcanic. 9. balade populare. f o o t ~ . 1.) bursuc indian (Arctonyx collaris). rubin cu ape roşii deschis. trimetri iambici în versurile 2 si 4). ballast car [~ ka:r] s. ballast hammer [~ iha. balderdash ['boddada.) supapă cu flotbr. (rar) autor de balade. (te.) chel. baldly ['to:ldli] adv. durere.) a prinde mingea din zbor. (tehn. balast. 1. (lit. rău. ballad meter [~ Fini:t3r] s. ball and socket ['bo:l snd 'sokit] s. foc mare în aer liber. balestra [ba'lestrs] s. cingătoare. a pune balast pe.) to carry the ~ a proceda activ.) maşină de echilibrare. (anat. teanc (ae diferite mărfuri). (tel. b a l k i n g (2).) bilanţ. balancing transformer [~ trans'femo'] s. ostil. 6. savura. v. ball-and-socket joint [~ d3oint] s. 2. (omit. to go ~ into / for a se avânta în. ballad monger [~ iiiMng9r] s. bse'l-] s. bald [to:ld] adj.) oţel de grinzi. neîmpodobit. vătămător. a arunca cu (bulgări de) zăpadă. balky ]'bo:lki] adj. pe faţă. ball crusher [~ ikrA/o'] s. 1. 1.) ~ of the knee rotulâ. a contrazice.) poetica baladelor (mai ales populare). 1. acrobat. (/nil. baldhead ['toddhed] s. ~ account cont de bilanţ. (înv. a face ghem. (mar. ballast tank [~ taînk] s. articulaţie sferică. balance master [~ ima:ster] s. balcon. poetic) 1. (la biliard) linie dreaptă care împarte masa de joc în secţiuni. (mineral. argilă plastică. mai ales medievală). situaţie a veniturilor şi cheltuielilor. (mar. pag. volant (ae motor). pi. 2. 3. b a l d). 1. (tehn.ldku. a îngrămădi. ţintat. ballast bed [~ bed] s. mental ~ echilibru. 3. (tehn. balcon aparent. a se opri în loc. vb. balancing wheel [~ 'wi:l[ s. a scăpa (o ocazie).).

balloonist [bs'lumist] s.) fier pudlat / sudat. (fam. (bot. (arhit. a potoli.) răsuflătoarc circulară.) regulator cu bile. a lega. si. zăpăceală. (bot. a ocări.) balon de încercare / de probă / de sondaj (pentru a încerca reacţiunile opiniei publice etc. ball test [~ test] s. a proscrie.) a pansa. banausic. a alege. a se coaliza. cu balustrade. (fam. ball joint ['bo:l djoint] s. balneotherapy [ibasInb'Serapi. 2.) balistică. a blestema. utilitar. balsam fir [~ fs:1"] s.). balerin(ă). balun ['bxbn] s. too — tired al naibii de obosit. a hotărî prin vot. cale de rulare a bilelor.) maşină de făcut gheme. scurtă bărbătească. frişca şi o cireaşă amară. (f'S-) t r i a ' ~ v . barnboozler [ba3rn'bu:zbr] s. balsam. balsam (răşină aromată). (fam. (radio) bandă (de frecvenţe). ball mill [~ mil] s. trupă sau corp de balet. blestem. funcţional. a condamna. 3. stol. (amer. interdicţie. balloon barrage [~ ibzera^] s.) canale. a lăsa perplex. (amer.b a l l o n d ' e s s a i . a înşela. ball valve ['bo:l vaslv] s. lanţuri. bam [baem] vb. judecată. taraf. intr. (amer. banana belt [~ belt] s. 2.4). a interzice. ball-point (pen) ['bo:l point 'pen] s. 5.) 1. (jr. a bate la cap. balling frame ['bo:lîrji freim] s. (maşini) fus sferic. ban2 [bam] s. (text. intr. b a l l c o u p l i n g . tr.) prese. banc [ba?rjk] s. balneologie. 2. demnitatea de ban. banderolă. (bot.6 m). obligaţie. (muz. baluster ['baîbst3r] s. 1. ball race [~ reis] s.lni'obd3ist] s.) plop american balsamifer (Populus balsamifera). s. maestru de balet. fam.) v. roiniţă. fanfară. stilou cu pastă. surghiun.) denumirea unui desert din banană tăiată. propagandă senzaţională. balsam ['bD(:)ls3m] I. balustered ['bsebstad] adj. a mistifica.fiz~) coalescenţă. al naibii. 'bailsa] s. aeronaut. condamnare oficială. a înălţa.) transformator de simetrizare.). (av. robinet cu bilă. (înv.) (limba) bambara. a amăgi. (chim. to ~atomic.bamansn. bandă. ballet girl [~ gs. 1. îngheţată. aer) moale. a încurca. escroc. amer. bazaconii.) nacela aerostatului / balonului. amer.) orchestră. a mângâia. balling ['bo:lirj] s. ca un balon. îndatorire. balmacaan [tbaslms'ka. reclamă zgomotoasă.) ciomag. balneologist [iba. 1. (gastr. balsamic [bol'sasmik.n] s. 2. 1.. balustrade [.) bănie. baston. vb. to ascend in a ~ a face o ascensiune cu balonul. ballistic [ba'listik] adj. 1. b a l l o o n a p r o n . 2. (tel. a se umfla. pl. sfoară. bamboozle [bcem'bmzl] vb. (canad. tr. teatru.) înşelător. (stare de) confuzie. ballett [bas'lct] s. (av. balerină. mătăcină (Melissa officinalis). b a 11 i s m.) probă de duritate Brinell. expulzare. balsam. bambini [-ni] s. 2. (despre vânt) uşor. ir. A. b a l l c r u s h e r . a escroca. balloonee [ba'lumi] s. scară etc. tr. stamfăr. răcoritor. (maşini) colivie a rulmentului. aerostat.) balustru. păcătos.) to be all up in a ~ a visa (treaz.) balonet. jucător profesionist (mai ales de baseball). to cast the ~ a-şi da votul. ba'n-J s. 1. 6.) copil. (mil. mofturi. centură.) zarvă. balloon tire [~ itab r ] s. urnă de vot / electorală. he beats ~ minte de stinge / de îngheaţă apele. 3. 1. bani de hârtie. ballot l'btebt] (Jr. 2. (înv. pneu-balon. parmaclâc (la balcon. banalitate. intr. brass ~ fanfară. jazz ~ (orchestră de) jazz. vb. II. ball journal [~ id33:nal] s. 2. tragere pe sfoară. tr. ballet master [~ iina:st3r] s. v. ballon d'essai [bo:'b:i] de'sei] s. condamnare publică. cu nuci. participant la un bal. ballet ['baslei. fleacuri.) ascensiune cu balonul. bandă. II. intr. panglică. sl. bas'n-. 2. (av. vb. balotaj. sl. (peior.) brad canadian (Abies balsamea). (chim.) gogoşi. banana split [~ split] s.pl.) limbile baltice. trupă de soldaţi. tr. anvclopă-balon. a răcori. (tefm. balm gentle [~ ^cntl] s. balloon ascent [~ aisent] s. ballot box ['basist boks] s.) cireada. balmy ['ba:mi] adj. tămăduitor. consolare. pictură de gen reprezentând o scenă rustică de petrecere / chef (tratată mai ales într-o manieră hazlie).) minereul de fier cu argilă. a (se) jura. balneotherapeutics ['bEelnb>8er3'pju:tiks[ ş. ballet dancer [~ ida:ns3r] s. Ioc comun. mângâiere. balloon apron [~ icipr^n] s. comun.v. band 2 1.l ipin] s. figurantă. 1. s. a vota. 1. ball hammer [~ ■hsema1] s. buletin de vot. ballyrag ['baslirasg] vb. afurisit. prohibit. (av. band1 [baend] I. to ~ against a vota împotriva. ball governor [~ igAV3nsr] s. a parfuma.) balsam. (med. grozav (de). cârd.) buimăceală. ballisrn ['baeliz^rn] s.pl. persoană care frecventează balurile. balsamy ['bo(:)ls3mi] adj. 4. sedativ.) gogoşi. 2. aiureli. (tehn. 3. balnear. s. (meteor.) banan (Musa sapientum).) varietate de plop (Populus tacamahaca). a înjura. 5. 1. a păcăli. alinător. 1. artist(ă) de balet. ~ 'rnispl] s. baraj aerian / de baloane (captive). baltic. a mângâia.) balon. b a l n e o t h e r a p y . ballistae [ba'listi:] s. balloon car [~ ka: r ] s. at the first ~ la primul scrutin. şurub cu cap sferic.l] s. balneology ['ba?lniobd3i| s. -niou-j s. II. Baltic ['bo(:)ltik] I. de hidrogen şi orice alte arme de distrugere în masă. bambocciade [ibcembo't/ia:d] s. al doilea scrutin. 2. a se înhăita. banality [bee'nzeliti. a se ridica cu balonul. tapaj. (folosit ca sg. (înv. 1. a lua peste picior. tărăboi. pl. vb.) balsa (Ochroma lagopus). ball-proof [~ pru:f] adf impenetrabil pentru gloanţe. ball lightning [~ ilaitnirj] s. balncoterapic. (fam. legătură. fantastic. (bot. cu balustrade. bs'nuit] s. balustradă.să se suie. 5. parfumat. 2.bEelou'net] s. banana Ibs'nams. afurisenie. cordon. A. din stofă aspră. al dracului.) 1. banco fba3nkou] s.) fiare. . 2. 2.) companie. (ist. ball iron ['bo:l <abn] s. B. ballistite ['baslistait] s. barnbosh ['barnrbDfj s. şleahtă. cu ochii deschişi). (chim. scrutin. banal [b3'na:l. (fig. banat ['bsenst. 1.) balustraded [-id] adj.) I. v. balloon [ba'lum] I. bally ['baeli] (sl.) minciuni.4).) ţesătură tip balon. ballistic missile [~ 'misail. balotaj. B. adv. 2. s.) balon de sticlă. a anatemiza. tragere la sorţi. rachetă balistică. 2.) bancnote.) proclamaţie publică. a cicăli. 1. bilă (de vot). blând. a vota. balm [bu:m] I. balneological [. a da în tărbacă. balneum ['bselnbm] s. German ~ muzicanţi ambulanţi. tr.) fulger globular.fig. ball socket [~ rsokit] s. 2. fleacuri. balneary ['bsembri] adj. dat naibii. 4. (amer. pod. născociri. II. ceată. b a l m y (1. II.) v.) cuzinct / locaş sferic. vb. a face haz pe scama cuiva. string ~orchestră de coarde. 1. mecanic. stâlp de balustradă. 1. anatemă. inel de rulment cu bile. ball gate ['bs:l geit] s. înmiresmat. Banaghan [.) melisă. antiglonţ. păcăleală. măciucă. s. (ec. bzel-] adj. balm poplar [~ 'p:>pbr] s. asemănător cu madrigalul. (tehn. 2. captive ~ balon captiv. balloonic [ba'lumik] adf 1. A.) avântat. ballow ['baîlou] s. cătuşe. a afurisi. aromat(ic). (maşini) scaun sferic. relaţie. coroană directoare. balsamic. baliverne. mil. 2. (bot. clică. (ist. (f'g. a lua în râs. (lingv. (fig. balm mint [~ mint] s. bătător. (fam. sală de bal / de dans. II. cu mâneci raglan. banana skin [~ skin] s. bambino [bu:m'bi:nou. v. tr. de balistică.67 band 2 bailer ['bo:br] s. s. (av. (sl.) observaţie cu balonul-pilot. de balon. (sl. (bot.) prostii. 'bcinpl] adf banal. ţesătură / pânză a învelişului aerostatului.) zonă cu climă (relativ) blândă. b a l m y (1). convenţie (între persoane). 3. he's ~ e sărac cu duhul. ipopbr] s. dulce. a osândi. 4. balsam poplar [rbo(:)ls3m. (jam.3). ball room [~ rum] s. ballonet [.) a face propagandă zgomotoasă pentru (un candidat în alegeri). v. pl. 4. excomunicare. şnur. vot (mai ales secret). tr. (mil. Ballyhack ['baelihsek] s. ban1 [basn] I. ballotage ['bcelatidsJ s. Bambara [ba:m'bo:ra:] s. oprelişte. formaţie muzicală.) go to ~(and buy buttermilk)! du-tc la naiba! ballyhoo ['baeli'hu:] s. under a ~sub interdicţie.) motiv de stânjeneală.) a alina. (met. bâtă.basbs'treid] s. B.) cârnat afumat (din carne de vacă şi de porc). (tel.) ban (un fel de guvernator). b a 1 m (1. 4. rampă. b a l l o t b o x . 3. 3. banausic [bs'noisik] adj. (tehn. (bot. unitate de lungime în Orient (3. (înv. ball reception [~ ri-sep/sn] s. ballot paper ['bsebt ipeip9r] s. 1. boks] s. bamboozlement [-mant] s. 2. a trage la sorţi.) when the ~ begins to play când sc-ngroaşă gluma.) boala lui Parkinson. b a l m (1. 2.fam. buletin de vot. a opri. (şi to ~ together) a se uni. aromă. balon de sticlă. (med. interzicere. baie de apă sau nisip. (sl. balloting box ['baebtin. bamboo [bxm'bu:] s. traversă. ball seat [~ si:t] s.) prost. 1. lipsit de originalitate. (fam. balneologie. 3. 1. al dracului. haită. ~ on bearings sau observation ~ balon de observaţie. 2. ball goer [~ -gou3r] s. ballistics [ba'listiks] s.) balistită. oprobriu. 2. curte judecătorească. (metal. (ir/. 1. a lăsa să seridice. s. (sl. stung by a ~ wasp înţepat de o viespe păcătoasă. (amer. v. ballisrnus [bre'lizmas] s. 1. v. banana republic [~ ri'pAblik] s. de rând.) balistă. ballplayer [~ipicbr] s. a pune în afara legii. ballista [bs'listo]. 2.) banca judecăţii. banana oii [~ oii] s. -gan] s. gogoşi. (despre atmosferă. ball-up ['toiUpl s. balloon flask [ba'lum Tflu:sk] s. (medic) balneolog. (sl. II. balloon fabric [~ rfebrik] s. II. 4. (ist. tevatură. (fr. a prohibi. s.) un fel de Păcală irlandez. ball-shaped [~/eipt] adf sferic.) I. (jur. ball pin ['bo.) piletă. with vote by ~ prin vot secret. (telin. amer.baelnia'bdsikal.) balet. balsa ['bo:ls3. banană. a bandaja.) retransmisiune / translaţie prin radioreleu. îmbălsămat. second ~ al doilea vot. 1. the ~ was taken on the resolution rezoluţia a fost pusă la vot. a fi pentru sau contra (votând). de Ia b a m b o o z 1 c. obişnuit. (folosit ca sg. vb. (canad. exil. ciocan de gâtuit. gingaş. (mineral. şi ba^'lei] ş. calmant. balloon observation [ba'lu:n lobza'vci/^n] s. sl. parfum. ba'nasna] s. totalitatea voturilor exprimate. 1. -niou-] adj. grup. a vota. II.) supapă sferică cu bilă. (chim. (bot.) bambus (Bambusa). hydrogen and all other weapons of mass-annihilation / destruction a interzice armele atomice. (text. baloney [bs'louni] s. adj. fâşie.) aeetat de amil. v.) (mii. balustradă.) 1.) păcăleală. adj.) balistic. legătură morală / spirituală. pl. a unge (cu balsam etc. a încinge. turmă. (fg. 2. 2. 2. ballerina [ibsBb'rfcna] s. (muz-) gen de comf?ozifie vocală de la începutid secolului al XVII-lea. full ~ orchestră mare. practic. dansator sau dansatoare de balet. lucru de rând. vb. a batjocori. (sl. (ital. palavre. bucuria-casei (Impatiens balsamina). raport. (lingv. b2em-].) republică bananieră (sub-dezvoltată economic).

a se certa. national ~ bancă naţională. a Iovi.nbo:d| s. pl. 1. banister ['basnisto'] s. persoană grosolană. the ball hit him ~ in the eye mingea 1-a lovit drept în ochi. (ec.) râu umflat până la nivelul malurilor. Sf. pl. si. activitate bancară (a unui bancher). banjoist ['baînd30uist] s. a pansa.) drept bancar. banderolă. şleahtă de bandiţi. II. a ostraciza. (sl. bandy4 adj. câine poliţist. to break the ~ a sparge banca. 2. beladonă. ~ of clouds masă de nori.) plasture (din jxinsament si leucoplast). 1. intr. a face rău (cuiva). v. bancă (la jocul de cărţi).) minciună gogonată. banditism.) a se înclina. (si. excelent. conducător al unei formaţii de jazz. bandager [-or] s. detunătură. a se uni. exil. bubuit(ură). gând. copoi. -do'I-] s. veninos. (austr. tr. flanelă largă. birjar. răufăcător. cutie de mortar. (fiz. năpastă. estradă / pavilion pentru orchestră. b a n d o l e e r . 3. bank director [~ diircktor] s. II.) spectra de bandă. band conveyer [~ kon'veior] s. banking law [~ b:] s.) accept bancar. (despre arme) to go ~ a detuna. a căra (cuiva) lovituri.) arbalţ (Actaea spicata). (sl. (fam. bank deposit [~ diipozit] s. 2. 4.) speze bancare. grozav. vb. cambie.ma:stor] s. toxicitate. breton. prima luni din august şi 26 decembrie. b a n k a c c o u n t .'s life nenorocirea / pacostea vieţii cuiva. trată. urgie.nd[ s. 2. mortal. (bot. a otrăvi. 2. (despre uşă) a se închide cu zgomot. (ec. ~ of snow troian de zăpadă. s. brigand. (mar. 2. 3. lunea Paştelui. 1. bandmaster ['ba. (ec.nk igizfemi'neijon] s. (fig. cu picioarele strâmbe (informă de O). catena. crăcănat. lanţ de munţi. a trânti cu zgomot (usa).nd30u. b) a crăpa. 1. curbat. 1.) v. banding ['bffindirj] s. (vet. a proscrie. v. the hat is absolutely ~ pălăria c nemaipomenită. afaceri bancare.) a îndepărta. (av. marsupial insectivor (Perameles). 3. mitocan. bank 2 1. pomadă. director sau guvernator al unei bănci. (ec. bandy1 ['bamdi] vb. bandy2 s. pl. bătându-1. bang on ['basrj'on] adj.) înclinare (a avionului). lucrător la terasamente. bandy-legged [~ lcgd] adj. (sl.) plantă otrăvitoare. a-şi arunca unul altuia. b a n k b i 11. bandsmen [mon] s. (fig. a detuna. handyman ['bamdimam]. 2.) the ~ of smb. bandy jig [~ d3ig] s.) 1.) viraj. bandy3 s. mil. cu urechi blegi / clăpăuge. II.) cecuri şi poliţe prezentate pentru compensaţii între bănci. 2. (bot.) sistem de dirijare a rachetelor prin repetarea aceleiaşi comenzi. pasibil de a fi exilat / expulzat. 1. balustradă (la scară). banefulness [-nis] s. bank acceptance ['ba:rjk ok'septsns] s. (fam. B. val. pol. (sl. 2. ruină. 1.) cârnat de porc. 8. legendă în formăde sul desfăşurat (în gravuri). bandaj. 2. acte de banditism. pansament. val. tr. banker2 s. (jx>p. zăvod.) smochin indian (Ficus bengalensis). a alunga. de tâlhari.) a o lua înainte (cuiva). 3. 1. depozit. tr. pescar sau vas de pescari de pe bancurile din Terra-Nova. 5. secretar. banking account [~ o. ferăstrău-bandă. capelmaistru. the ~ poporul din Bangladesh.) fantastic. (înv. 2. (si ~ ball) (fnv. banian days [~ dciz] s. cordeluţă. şef de fanfară. (tehn.) unghi de întoarcere. vb. banian ['bamion. (inv. 3. brăţară.) to ~smb. 2. (agr. bandspread ['bamaspred] s. to ~ against one another a se ciocni (unul de altul).) banjo. 3. toxic. bandă. the gun ~ed puşca a detunat. faşă. 1. a se izbi. 4. 2. 1. gălbează. expulzare. văruită. 3.) verificarea gestiunii unei bănci.) oţel lat. crăcănat. câine de lanţ. -feno] s. misit. banishable [-obl] adj. bandoleer [ibajndo'lia'. circaşa-lupului.l. b a n k r a t e. (muz.) mătrăgună. banderol(e) ['bamdoroul] s. 4. bank bill [~ bil] s. bangle ['bcerjgl] I. pl.) extcnsi(un)e de bandă.) tobogan folosit pentru încărcarea porumbului. 2. -doi-] s. flamură. 4.) lanţ cu eclipse. a bubui. to ~ on / upon a se bizui pe. a face viraj. oţel de bandaje. to look as if one had just come out of a ~ a arăta ca scos din cutie. a avea acţiuni la bancă. a se răspândi. nu serveşte la nimic. (ec. banking1 ['baarjkin] s. 1. haşiş. rău. comerţ de bancă. (tehn. ucidere. bankerdom [-dom] s. bangboard ['ba. bankeress [-ris] s. bank examination ['ba. caracter otrăvitor. a izbi. cuvinte etc.) pocnitoare. band iron [ t e n d . 2.) 6. II. 1. A. şobolan uriaş de Malabar (Nesocia bandicola). to pay into the ~ a depune la bancă. zăpadă etc. (despre nisip. 3. o bănuială). 2.) credit bancar. căruţă indiană (mai ales trasă de tauri). a tunde (coada sau coama calului). (av.) spiră.) frână cu bandă / cu panglică. sărbătoare bancară / legală (fu Anglia şi Irlanda. bank draft l~ drc:ft] s. II. fam ) you can't put it in the ~ e un lucru de nimic. exilare. (sl. bank credit [~ 'kredit] s. 1.) travertin. bank clearings [~ 'kliorirjz] s. depozit de sânge.) tenis. ziua de Anul Nou. bandsman ['bamdzmon]. a întări cu metereze. 2. band brake [~ 'breik] s. bank agent [~ 'eidymt] s. to ~ civilities with smb. 2. (corn. (fig.) otravă ucigătoare. boala oilor. bandy ball [~ bo:l] s. s.) bruccloza ovinelor. bankable [-obl] adj. ~ of deposits bancă de depuneri.spektram] s. 2. bandage ['bsndid3] I. 1. 1. s. verigă. to shut the door with a ~ a trânti uşa cu zgomot. bank chain [~ tfein] s. bentiţă. (fam. a face un zăgaz / un dig în jurul (cu gen. a îngrămădi. banditti [bam'diti:] s. persoană care cântă într-o orchestră / fanfară. baneberry [~bori] s. 1. (tehn. volută.) a cheltui nebuneşte. lovitură. 2. vânzător de bandaje. 7. baneful ['bcinful] adj. a rivaliza. a pocni. pocnitură. ~ of issue bancă de emisiune. (tehn. a întrece. v. 2. 3. interj. (zool. poliţă. tâlhar. bane [bcin] I. îndoit în afară. (v. I.) cântăreţ la banjo. prima luni din mai şi august şi prima zi de Crăciun).) brusc. şleahtă de bandiţi. scaun (de judecător).'--] s. sutien îngust. (av. banditry ['bsnditri] s. 1.) de calitatea întâi. 2. întors. 3. Bangladeshi [. banish ['bîenifl vb. deviză. ridicătură de pământ. parte / partidă învingătoare. post comod ♦ to climb / to get into the ~ a adera la o mişcare cu şanse de succes. . periculos. banker1 ['b2erjkor] s. to ~ words a schimba cuvinte. a răsuna. band wagon [~ iwaîgon] s. pl. 1. ţărm (mai ales ae ra»). negustor indian. a fi bancher. a bandaja. (mineral. bilet de bancă. bandanna [baen'damo] s. aluviune. bank3 s. intr. savings ~ casă de economii. cordea. 2. banking communication [~ ko. (ec. crosă (rfe hochei). tr. 2. 2. îndiguire. -do'l-J s.Band-Aid 68 Band-Aid ['brendeid] s. 2. s. (ferov. (fam. casă de bancă. pe cinste. banian hospital [~ 'hospitl] s.) bancnotă emisă de o bancă particulară. banishment [-mont] s. banded ['bamdid] adj.) grup (de baloane. IV. banc de nisip. (amer. (muz. dulău.) omor.) carnet de bancă. (/nine) conglomerat aurifer. a înconjura cu grămezi. (fam. (sport) 1. into dumbness a face pe cineva să tacă. v. banian tree [~ tri:] s. bandicoot [tendikiut] s. bandit ['bamdit]. a îndigui.ajrjgl] s.2. 3. 1. carter.rjz di. distrugere. a lega (la). 1. 1. halat. 1. monstru imaginar. band chain [~ t/cin] s. (amer. dungat. intr. state ~ bancă de stat.) brâncuţă (Sisymbrium officinale). oţel-balot. banking2 s. banker's note ['bsrjkoz nouţ] s. ~ t r e e . bangle-eared [~ iod] adj. 5 . (rar) soţie de bancher. -nisn] s. situaţie importantă. hoţ de drumul mare. persoană care trânteşte ceva cu zgomot etc. câine rău. bandă.) depunere la bancă. bandeau [bam'dou. bank discount [~ disikaunt] s. 1. s.) bilet de credit. a face schimb de (minge. a se da cu cel mai tare. rambleu.kăunt] s. 2. a exila. a face schimb de politeţe.blood ~ centru de colectare a sângelui. b a n g11). bandersnatcli ['bsendosnastj] s. (rar) 1. adv. a se coaliza. basma (mai ales cu buline albastre sau roşii). (bot. band saw ['basnd so:] s. (farm. bang1 [bam] I. (ec. b a n d i t . vb. to ~up a) a se deschide brusc. -'-. 4. acceptat la o bancă.) 1. mârlan.). banket ['basrjkit] s. (av. bank book [~ bukl s. (ec. banewort ['beinwo:t] s. A. moarte. a tunde cu breton. 4. 2. a vătăma. a conta pe. terasarnent. a păstra la bancă (bani). (ec.) rambleu de calc ferată. troian. B. legătură (de cap). (ec.) câine.) transportor cu bandă. banded marble [~ 'ma:blj s.) operaţii / tranzacţii bancare. vărgat. 4. surghiunire. ~ of commerce bancă comercială. a mazili. 4. 2. B. 4. cămaşă. bandit. (tel. (ec. (ec. handymen [-men] s. banking3 s.) 1. bandstand [~sta. interese bancare. deodată. nărnet(e). a trece din gură în gură. 1. 5. magazie. (anglo-indian) spital veterinar. hochei pe iarbă. a expulza. banditti [baen'diti:] s. bandleader ['bamaMi:d3rl s.'-'-) s. (tel. a se întrece. otrăvitor. încrustaţie ornamentală în formă de fâşie (pe mobilă). stăvilire. banking angle [~ . (tehn. inlr. bandana [bam'damo. nenorocire.) lărgime de bandă. a se lovi. ostracizare. bancher. a (iz)goni. bandwidth ['brcnawidG] s. nelegiuit. a plesni. v. s. a alunga (ut.) bancherii. cămaşă (la motor auto). b a 1 u s t c r. (mil. 2. poetic) blestem. (anglo-indian) vizitiu. 1. 1. clasa una. (against. si.'-'-] s. a zăgăzui. II. ~ of circulation bancă de viramente. (arte) inscripţie. (ec. III. banking charges [~ it/a:d/iz] s. a surghiuni. legătură (pentru ochi). band spectrum ['basnd . bandolier [iba2ndo'Iior.) agent de bancă. bandbox ['bamaTraks] s. bancă (ne şezut).) cânepă (tiin care se extrage basis) (Cannabis indica). împuşcătură. 3. (bot.zi:z] s. (înv. (înv. bang-bang ['bsrjbaîrj] s. pescuit. 2. tejghea (de meseriaş). 1.mjumi'keijan] s. pocnet. 1. bang3 s.pl. 3. (mine) zăcământ.) a se îngrămădi.holodi] s. II. bândagist [-ist] s. 2. bandog ['baindog. cutie de carton (pentru pălării etc. banca. intr. bandoline ['bamdolim. intendent (în India). transformatoare etc.) flămând. fixativ. orchestram.) 1. 3. tr. fcrăstrău-panglică. II. mal. 2. a bate. 2. vb. 3. banditto [bam'ditou]. vb. s. a se aduna. bang-up ['beerjg'Apl adj.) bancă. bang! poc! tronc! trosc! pleosc! bang 2 1. surghiun. tr. legat / prevăzut cu benzi.). 3.) bancnotă. batistă. minge de hochei.) 1.nd. (tehn. a schimba. Bang's disease ['ba. cuvinte). A. dirijor (de orchestră). cartuşieră. bank account [~ o'kaunt] s. locuitor din Bangladesh.bairjgte'dcji] s. v . bank fence [~ fens] s. 2. care poate fi scontat. bank holiday [~ .) dans burlesc cu picioarele crăcănate. (fig. v. a lăsa în urmă. 3. bank cress [~ kres] s. drept. în Scoţia. şef de orchestră. a depune. a învenina. iarba-codrului (Atropa belladona). 1. persoană care pune bandaje.). venin. a bubui. (ital. (arhit. to ~ off a consuma (cartuşele). bandulieră. (înv. ucigător. om rău. tr. şir / rând de vâsle (la galere). bandits [-s] sau banditti [bsn'ditiQ] s.) cutie de viteze.) director de bancă. (fig.aion] s. -0. bancă de stat. (ital. vb. Treime. 2. to) a se lovi (de) a se izbi (de). (ec. (bot.pl. pl. steguleţ. direct. a-şi arunca (priviri. b a n d a n n a.) cont bancar. convex. (ec. a se sfădi. 1. (la joc de cărţi) persoană care conduce jocul l care ţine banca. tr. bank1 [basrjk] I. a trimite în surghiun. dintr-o dată. platbandă de oţel. 2. banger ['baajgo1"] s. a ucide. 2.) this ~ s everything asta le pune vârf/ capac la toate. vb. amer.) Zile de post l fără carne. banjo ['ba.

prisoner at the ~ acuzat la bară. bantling ['basntlin] s. (înv. sibarit. barber2 ş. barbed [ba:bd] adj.. insolvabil. cristelniţă (la baptişti). sărăcire. (Jr.) a fi contra (cu gen. gratii. bankrupt ['baenkrApt. specie de porumbel din Berberia. locuitor din Barbados.) măsură. bar1 [bu:r] I. tratament dietetic împotriva obezităţii. banquette [basket] s. 2. (jig. 2. v. vb. (bis. barber's shop [~ Jbp] s.) cvartet de amatori specializat în cântece sentimentale. a împestriţa (vorbirea) cu barbarisme. 'basn'tu:] I. necioplit. împingător. drug (de metal sau de lemn). b a p t i s m . bantam car [~ ka: r ] s. 2. a obiecta împotriva (cu gen. (omit. banting ['basntin] s. resurse băneşti.) 1.) tranzacţie / operaţiune bancară. a se aduna sub steagul (cu gen. b a n n e r b e a r e r . a bloca. baptizement [-mant] i v . b a n s h e e. barbarianism [-izam] s. bar2 s. 8. adjudged ~ persoană declarată falit în urma unui proces. 3. b a r b a r i s m (2. judecată.v. . berber. cu ace de gheaţă. (muz. tnitol.) (familia limbilor) bantu. reprezentaţie cinematografică. 6. (si. (scot. luare în derâdere. the ~ sau the Bar barou. 3. tr. bannered ['bsnsd] adj. principial.bclz] s.) judecată. barbar. geană (de lumină). 2. pilon. neiertător.) culce (la baraje. tr. pitic. cu stcag(uri). din Barbados. extras de botez. fâşie. sărăcit. a excepta. botezare. 2. a-şi bate joc. b) a cheltui banii altuia. 3. sfrijit(ură). III. baptismal [bzep'tizmal] adj.) titlu cu litere mari (în gazetă). untură de peşte. comportare necivilizată. adj. a bărbieri. a necăji. to go ~ a da faliment. bară. de botez.) baptist. 2. 7. ignoranţă. bank money [~ -nuni] s. stegar. stindard. eu excepţia (cu gen.). pavilion. ~ of fire botezul focului. (ec. 2. adj. barb1 [bo:b] s. (amer. necivilizat. (amer. banter |'ba?ntar] I. 3. chefliu. barbarically [-aii] adj.l. persoană care tachinează. (jig.) v. b a n d e r o l (e). varga.5. bankruptcy [-si] s. animal fript în întregime. v. pi. în stare de faliment. s. 2. persiflare.) bara de avans a sertarului. a aduce în stare de barbarie.) barestezie. barbarie [bui'barik] adj.) prolog (al unei piese). (med. amator de banchete / ospeţe / mese.) I.) mustaţă. barieră. adj. (bot. barbadian. l .) găină sau cocoş de Bantam. banksia ['basrjsia. (înv. bar5 s. poduri). banquet ['basrjkwit] I. sălbăticie. jabou. ~ none fără excepţie. mojicie. barber's chair [~ t/ea1"] s. tr. 9. necioplit.). feroce. bar3 s. bannock ['baenak] s. v . 2. acţiune brutală / barbară. (amer. 1. debitor falit. a tachina. Laurenţiu. -nian. barbate l'bu:bpit] adj. a face chef. 3). every ~ knows that toată lumea ştie asta.a face publicaţii de căsătorie. 2. foarte bun. Court of Bankruptcy curte.) rotiscric. om dator vândut. adj. barbaresque l'bu:ba'rcsk] adj. neomenie.. (fig. (fam. faliment. provenind din condensarea vaporilor de apă marină din golful Sf. a creştina. 6. lipsă de civilizaţie. barber's cat |'bo:baz kaet] s. ~ in reputation om cu proastă reputaţie. (from) a ţine departe / a despărţi (de). b a n n e r b e a r e r . II. a deveni barbar. tr. bank slope ['banjk sloup] ş.) 1. primitiv. mustăţi (la anumite specii de peşti).) prostituată.) banksia. to be at the Bar a fi avocat. vb. 4. II. bantu. 2. colour ~ discriminare rasială. John the Baptist loan Botezătorul. s. (zool. b a r bar i s m ( l .) bancnotă.). (pl. v. tr. (fig.bears1"] s. a alunga. bankroll ['baerjroul] (amer. barbarous ['ba:t»5ras] adj.) a purifica. II. incult. persoană în stare de faliment. zăvor. aburii care se formează deasupra apei în zilele geroase. tr. 5. glumă. (bot. varga. 4. (înv. 3. banner cry [~ krai] s. pi. banksman ['banksman].) plasă contra ţânţarilor. 1. (lingv. suprafaţă pentru uscarea boabelor de cafea.) bară.a. A. îngrăditură. banner bearer [~ . scot. a bărbieri. 1. vb. 1. 2. (si.) înţepătură. ne-grec(esc). certificat de botez. 5. barbarism ['bo:bariz5m] s. nume de botez. piedică.) cristelniţă. (în) afară de. 1. (sport) categoria cocoş (la box). bar4 s. a sprijini băneşte. -njan.v.'--J s.) valută bancară. a exclude. 11. (amer. membru al triburilor bantu. baptism ['baeptizam] s. behind bolt and ~după gratii (la închisoare).) barbă. (ist. barbel ['baibal] s. 1. the ~ of public opinion judecata opiniei publice. barbershop ['ba:bajbp] s.) acţiuni sau obligaţii emise de o bancă. a frige (un animal) în întregime.) baobab (Adansonia digitala). barbişon. 1. bărbier. (fam. pi. banns [basnz] s.t] s.). 3. principiile. banksmen [-man] $. cu ghimpi. v. 1. 3. barbed wire [~ 'waiar] s. zeflemist. om veşnic dator. trotuar. 1. barberry ['ba:bari] s. bannerette [rbana'retl s. pi. 2. bank rate [~ rcit] s. la un cinematograf. port-drapel.) bar (unitate de presiune atmosferică sau acustică). II. a face haz. barbar. s. barbarize ['bo:baraiz] vb. II. (ist. tejghea. (jur. 2.) ruină. frezat.) aluviune (la gura unui râu). zeflcmisitor. (vet.) stcguleţ. barberize ['ba:baraiz] vb. parallel ~ s (bare) paralele. necultivat. certificate of ~ certificat de botez. vb. caprifoi australian (Banksia sp. 1. barbarian [ba:'bearian] I. baraesthesia fbaris'0i:zja. bărbierit. barbecue ['bu:bikju:] I. barbarianize [bo:'bearianaiz] vb. 4.) cavaler care reunea sub stindardul său mai mulţi luptători. bank pier [~ piar] s. 4. pi. s. (rel. a ridica restricţiile. barberry fungus [~ if\ngas] s. -rapt] I. (sport) haltere. 1. II. (amer. crud. bannat ['baenat. 1. frizerie. (si. vb. 1. bară. a fila.) dracilă (Berberis vulgaris ş. III. (mii. (amer. impertinent. taxă de scont (mai ales al unei bănci centrale). barbarity [bo:'baritiJ s. 2. raza oraşului. mic restaurant. adj. 1. dig. c) a nu justifica încrederea cuiva. bar bells ['ba:. (înv. 2. horizontal ~ bară orizontală. cel care botează.) persoană bolnăvicioasă. incultură. banterer [-ar] s. cruzime. 2.) a bărbieri.) recrut. 1. cu ţepi. de lângă). scăpătare. 1. ~of blood martiriu. chemare la luptă. gust etc.). banshie s. to ~ out a nu lăsa să intre. b a r b e r r y f u n g u s . (muz. a freza. a iniţia. 8. (fig. banchetă. sălbatic. 7. frizer. 2. dâră. to ~ in a nu lăsa să iasă. baobab ['beiobaeb. de la c r o w b a r. (ec.) muzică proastă. a tunde. vânt puternic. decădere. a interzice. (amer.) afte. 8. banlieue [pronunţia franceză] s. 3. (ferov. grătar marc (pe care se frige un animal întreg). a benchetui. vb. falit. a petrece. b a r b e r 1 s s h o p . a lua în râs / zeflemea / în bătaie de joc. 1. -'berab-j s. b a n a t .) petrecere populară în aer liber (în timpul căreia sefriganimale întregi). sală de banchete / ospeţe. I. 1. fulg (de pană). obraznic. banks oil ['baerjks oil] s. 1. tr. (ferov.) prânz. tip de bordei subteran (în Alaska sau Siberia). II. -ian] I. prep. banteringly ['bxnterinli] adv. puşti. terasament. to forbid the ~ a face contestaţie împotriva unci căsătorii proiectate. palisadă. (ec.) prăjitură sau turtă din făină de orz sau ovăz. 1. bar. tribunal. baptisteriu. (bot. bară. (amer. s. a da un nume (cuiva). pici. barbar. (jiz.) banchetă (la fortificaţii). (jig. ghimpat. 2. (bot. banner ['basna1"] I. a închide. bote/. discriminare. a sărăci.4). în zeflemea.) locomotivă împingătoarc. a da faliment. bannerol ['basnaroul] s. a da un banchet. (ec. 1. A.) cu mustăţi. (Uit.) pitic. to join the ~ of a sc strânge.) to play the ~ a) a deveni falit. falit. (zool. barberbait ['ba:babcit] s. obstacol. participant la un banchet. publicaţii de căsătorie. si. a duce la faliment. Barbadian [bu:'bcidjan. baptismal font [~ 'font] s. de la. barbering ['bu:barin] s.) rugina-grâului (Puccinia graminis). (amer. 2. baptize [bap'taiz] vb. 2. 3. barberry rust [~ rAst] s.). cură de slăbire. 7. a găti (carne sau peşte) în sos de oţet bine condimentat. baptismal certificate [~ sa'tifikit] s. zăbrele. bannerer ['basilars'"] s. barbadian. 2. bankseat ['baerjksht] s. eu loterie şi premii. 10. în rafale. familia triburilor bantu din centrul şi sudul Africii. 3. a barbariza. Bantu ['bu:n'tu. (bot. adj. 2. s. flamură.v. bank note [~ nouţ] s. bank stock ['baenk stok] s. bârnă. strigări.. taluz al malului.) a finanţa. botezător. ruinat. tr. (bot. (amer. ~ of chocolate baton de şocolată.). mustăcios. bufet.) consorţiu bancar. bantam ['bantam] I. (amer. (iht. (lingv. a aduce în stare de barbarie. -njasn] s. ~of brine lacrimi amare. s. bannermen [-man] s. intr. tr. banking transaction [~ trajn^ZEek/an] s.v. a persifla. 2. tribunal comercial (unde se declară falimentul si calitatea de falit). a zăvorî. târla. v. om ruinat. 1. barbarie. bantam weight [~ wcit] s. sârmă ghimpată. banshee [bsen'/i:. s. -sia] s.) bărbos. intr. foarte scund. 2. Barbary l'bu:bari) adj. berber. II.) mustăţi (la unii peşti). cârlig de undiţă. progenitură. 2 ) . 4.) cel mai bun. presc. (în Canada). 1. 1. tachinarc. 1.) nc-roman. ducând un steag. 6. tr. (mine) manipulant la manivelă. masă.) 1. (ec. bans [basnz] ş.) to unfurl one's ~ a-şi anunţa programul. mreană (Barbus barbus). dunga (de culoare). 2. b a n i a n . pi. bannerman ['bsnsmsn]. banquet(ing) hali fbaerjkwit(irj) ha:l] s. banking syndicate [~ •sindikit] s. 4. care vorbeşte o limbă străină. a da un banchet în cinstea (cuiva). s. avocatură. a ruina. a bara. (ec. 2. bar-and-grill ['bu:randgril] s. a varga. II. banning ['baanin] s. plastron. restricţie. a împiedica. bancrută.v. a acoperi cu armură (pieptul unui cal). 1. se acordă premii unor spectatori. -3ia] s. banc de nisip. barbershop quartet [~ ikwa:tet] s. ospăţ. b a n 1 (II. a aranja (barba). b a r b a r i a n (II). pierdere. 2. barber1 ['ba:bar]I"S-1. petrecăreţ.) barbar. barabara [iba:ra'bu:ra] s. ~ of soap calup de săpun. curte. II. 2. all exits are ~red toate ieşirile sunt închise / blocate. 2. în zilele geroase. sălbatic. zid dinspre mal. banneret ['banarit] s. 1. capital al unci bănci (mai ales al Băncii Angliei: Bank of England) 2. baptismal name [~ neira] s. fam. banqueter [-ar] s. contrar firii unei limbi. bilet de bancă. 3. barb3 vb. (mii. tr. steag. a ridiculiza. 1. 2. a aranja (barba).) scont bancar. barbarie. (lingv. barb2 s. barber's music fba:baz imjmzik] s. a rade. II. (irl. s. epicurean. drapel. primitiv. II. 3. neomenos. 2. II. bank locomotive ['basrjk -loukamoutiv] s. 3. B. b a r b a r i t y (2). lumea barbară. 1. 5 bancă de şezut (în vechile diligente). banca acuzaţilor. tr. double ~ bară dublă. ~ of gold lingou de aur. birt. v. cal de Berberia. jeep. exemplar. a dunga. barbari. banyan ['banian. B. buclă (la panglica unui ordin).69 barber's shop baptist(e)ry |-ri] s. vb. a goni (de. strigăt de luptă. cu mustăţi. 2. a boteza. necruţător. 2. to let down the ~ s a înlătura obstacolele. (constr.) necuviincios. străin. to be called / to go to the Bar a căpăta dreptul de a profesa avocatura. ţâr.) 1. (jig.'-'-.) v. 1.) ~ words cuvinte înţepătoare. (sport) bară. pl. 4. b a n n s. insolvent. s. bucată.) scară când. mofluz. ş. 4. afacerist care îşi înşală creditorii. creatură.) barbarism. banchet. 3. to ask / to call / to publish the . bank night [~ nait] s.) zână care prevesteşte moartea prin tânguiri. a freza. necivilizat. bandieră. om mic de statură. baptist ['baptist] s. grosolănie (în stil. (geol. barbarousness [-nis] s. ba'na. stâlp (la pod). 5. barbar.

ieftin. a ~majority o majoritate neînsemnată. locuitor din Barbuda. cu faţa neacoperită (fără mască etc. barbette [ba:'bet] s.) diametru maxim al unei bare care poate fi prelucrată la un strung.kaelsit] s. tr.) 1. to lay ~ a) a dezveli. autobus (pentru excursii). 2. gondolier. 1. direct.). barcarol(l)e ['buikorowl--'-] s. bargainor l'ba:ginor] s. temerar. 3. bare-ribbed ]'~ ribd] aay. bargee ['ba:'d3i. barbotage ['bu:botid3] s. (chim. b a r g e e (1). v.) barbotare. bargainee [iba:gi'ni:] s.) a face reclamă (strigând la intrarea prăvăliilor etc. şi-a găsit naşul. that's a ~ bate palma! bine! s-a făcut!. bare-shouldered ['bss/ouldsd] adj. slabă. sărăcie. (of) sărac (în). (inv. he got more than he ~ ed for la asta nu se aştepta. fără ghimpi. si. tranzacţie. to drive a hard ~ a cere mult. a face o afacere proastă cu.) barcană. a ~lie o minciună sfruntată. 2. to ride ~ a călări fără şa. bar graph ['ba: gra:f. II. ros. barhop ['ba:ihop] vb. (geol.). piază rea (cu înfăţişare de câine). baricalcite ['baeri. bard. barbudan. (înv. barbotine ['baibatain] s. a dezvălui. a se înşela.) I. bare-legged [~ 'legd] adj. cu capul gol. strigăt. barefaced [~ feist] adj. (electr. barbut ['bu:bat] s. 1. (ist. bardish ['ba:di/] adj. to ~for a) a se tocmi pentru. cumpărătură avantajoasă. simplu. barkeeper [~iki:por] s. cu gâtul gol.) a da la iveală. 2. bardic. a înşela pe cineva. bare-worn ['bsawoin] adj. de rapsod. ţăcănit. despuiat. câştig. bark1 [ba:k] I. 3. tr. vas de plăcere. b) (fig.) raion de solduri. bardic poetry [~ 'powitri] s.) his ~ is worse than his bite numai gura e de el. b a r k e e p e r . a conta pe. (entom. decoltat.'-. bare-tailed [~ 'teild] adj. 1. vb. a negocia. simplu. barium carbonate [~ . tr.) carbonat de bariu. 2. 2. to be off (with) a ~ a) a anula o tranzacţie. barjă. barbital ['ba:biit£el] s. (fam. we didn't ~ for his bringing all his relatives and friends nu ne-am aşteptat să vină cu tot neamul şi toţi prietenii. II. de bard. (corn. 7. (metal.nAkl] adj. a face troc cu. bark beetles [~ ibi:tlz] s. 3. de calitate inferioară. (fig. toval. into the ~ pe deasupra.) vânzător. a se învoi. curat. tr. Ipidae ş. 1. tignafes.) tuse răguşită.) frontispiciu. (bot.).) parapet blindat (la tunurile de pe vasele de război). macara plutitoare.) bard.). (chim. pi.. B. bar chart ['ba: tfa:t] s. barefooted [~'futid. ~ words will not do numai vorbele goale nu sunt de ajuns. s. vb.) descoperire. vb.) barcarolă. (rar) deschis. persoană care se pricepe la comerţ. barebelly fbsoibeli] s. cu mâinile goale.) bare. barge pole ['bu:d3 poul] s.) pilă dublu-fină. 2.--. (amer. (electr.) omnibus. cu mâna goală. neobrăzat. 'bav] s. frate. gol. bargain sale [~ seil] s. fortificaţie exterioară înaintată. fără ascunziş(uri). profit. luntraş. a urla. barebacked [-t] adj. desculţ. bare pile ['bea' pail] s. 10. a bate. numai. bar capacity ['ba: te. neruşinare. sărac. a vorbi răstit (cuiva). jupuit de scoarţă.) to ~ into a se lovi de. barium ['beoriam] s. 2. barked timber ['ba:kt itimba] s. intr. (metal. a (des)coji. adj.v. searbăd. căruia i se văd coastele. dezbrăcat. a da de. (med. (tehn. a despuia. baric. barbican ['baibikan] s. not fit to be touched with a ~ atât de înfiorător. bard(e)2 (ist. b) a plănui. cu pieptul gol / descoperit. desert. barfly ['ba:flai[ s. (chim. care acoperea faţa şi avea o tăietură informă de T în dreptul ochilor şi al nasului. bareback [~ ba. (amer. cu umerii goi. barge derrick ['ba. cutezător. nud. (fam. barber's vices ['ba:baz ivaisiz] s. 2.v. bargain ['ba:gin] I. dur. v. (ind. (si Jesuit's ~ / Peruvian / China ~) chinchină. turn de pază. 3. răsteală. îndrăzneţ. descărnat.) oaie cu lână de slabă calitate pe pântece (şi picioare).) barbituric.) a colinda / bate barurile. rapsod. mic. cablu blanc. 1. barometric. goliciune. 2. din Barbuda. bare conductor [~ kon'dAktsr] s. adv. b e r s e r k (e r). sfrijit. to believe smth. 2.) baring ['bsorirj. (cu gen. Shakespeare.) cupru în bare. a împlătoşa.a.). bargain maker ['ba:gin . barbigerous [ba:'bid33ras] adj. (tehn. a dezvălui. 2.) îndrăzneţ. (metal. bărbos. chilipir. pleşuv. neîmpodobit. to bind a ~ a plăti un acont. idolatrizarea lui Shakespeare. b a r g a i n o r . învoială.). (chim. 2. tocit.) raion de solduri (situat de regulă la subsolul sau demisolul unui magazin universal). bargain master [~ rma:st3r] s.beismont] s. baric gradient ['bsrik 'greidiant] s. barkeep [~ki:p] s. a duce / a transporta cu barca. barite ['bearait.. (electr. II. a conta pe. A. (mar. . proprietar de bar.) neizolat. bare [b£3r] I.) cumpărător. (farm. 2.) v. B.) barită. bareknuckle ['bss. jerpelit.) sărac. (rar) persoană foarte slabă.-] s.) bariu.kauntor] s. bardy ['ba:dij adj. scoarţă. corabie cu trei catarge. numai. 1.-3ia] s. schelet. misit. bare cable [~ 'keibl] s. bareboned [-d] adj. gol. afacere (comercială). adj. lătrat. barefoot [~fut] adv. arta barzilor. fără cârlige.k] adj. (arhit. 1. (fig. (fig. a scoate coaja sau scoarţa (la copaci).) slăbiciune. 1. 1. barbituric [ibu:'bi'tjuorik] adj.) (at) a zbiera. fig. barebodied [~ . (amer.) a da de gol. barbudan. (ftg. 2. barium sulphate [~ iSAlfeit] s. s. 1. sec. slab. barge [ba:d3] I.) v. 3. uzat. a dezgoli. (meteor. a descoperi. 2. bark-bared [~ beod] aay. b a r e b a c k . başca. to ~ on a se baza pe. (fig. fără şa. 9.) a tuşi (răguşit). 2. (jur. a nu-şi pierde capul în nenorocire. om de afaceri.pl. b a r a e s t h e s i a . lătrat (ae mitralieră etc:). armură pentru cal. a dezgoli. 1. 1. (/nil. făţiş. vânzare la preţ redus. 1.) barcă (mai ales elegantă).). obraznic. 2. (amer. (ital. baresark ['b&3sa:k] s. a cădea la învoială. 2. II. vb. 3. vb. barely ['beali] aaV.) preţ de sold. barefacedly ['beofeisidlij aaV. barenecked ['tea'nekt] adj. barbless ['bc:blis] adj. ~ graf] s. pi. 'ba. bargain basement [~ .) eră de ajuns să pomenească de. med. bark breaker [~ <breikor] s.) I didn't ~ for that n-a fost vorba de aşa ceva.) fier în bare. (fig. fără sfială / rezervă. (mine) descoperire a rocii. demascare. cu pantaloni scurţi. 2. 4. (farm.) intoxicaţie (cronică) cu barbiturice. 1. lipsit (de). dezgolire. (electr. to make the best of a bad ~ a scăpa cât mai ieftin. barghest ['ba:gest] s.) a îndepărta izolaţia de pe. fam. 2. afacerist. v. II.) bar. barcagiu. tr. cu neruşinare / neobrăzare. bargain price ['ba:gin prais] s. 5. Barbudan [bu:'bu:dan] I.) deschis. barbiturism. (at) a lătra (la). dar brânza-i pe bani. (mar. mitocan.) 1.) gândaci / (cari) de scoarţă (Scolitidae. b a r y t o n e . sold. coajă (de copac). (fig. 1. f/«hn.) 1. la preţ redus. a face o afacere. 1.) electrod neînvelit. grafic cu coloane. barium sulphide [~ . a arma.'s ~ word a crede pe cineva pe cuvânt.) sulfura de bariu. baric2 adj. med. bare-handed [~ 'hamdid] adj.) cablu neizolat. a demasca. 2. what did you ~ for? ce ai pus la cale? 4. neroditor. v.) barbital (în S.ka:banit] s. she is ~ fifteen nu are decât cincisprezece ani. târguiala. (corn. o afacere. şlep. chilipirgiu. a se răsti (la).) fără menajamente. barbiturate [bai'bitjureit] s. cleşte de scos dinţi. 1.) conductor neizolat. adv. b) a se elibera de o obligaţie. 6. (muz.meik9r] s. to make / to strike / to close / to conclude a ~ a face / a încheia o afacere.ritoun] s. sticlei si a ceramicii) barbotină. lipsă (şifig. abia.) moară de coajă. grafic cu coloane. to peel / to take the ~ off a jupui pielea. (fam. bargemen [mon] s.'-'-] s.U. bargain counter [~ .a man with the ~ on (om) necioplit. bare wire ['b£3'wai3r[ s. (înv. 3. (mine) lemn cojit. b a r e f o o t . a ~ a păcăli. (sl. (fig. intr. (chim. desfacere. (scot. (amer.) coif de oţel. barette file [bo'ret fail] s.) barbetă.) Smithficld ~ a) afacere necinstită. (ist.) a vinde. simplu. 4.) poetic. A.derik] s. a se înţelege. 3. a trăda.) chilă masivă.) căsătorie din interes.) subchirurg. cu barbă. ieftin. a-şi da pe faţă (sentimentele etc. cu picioarele goale. b) a se vârî în conversaţie. 3. a bad / hard / losing ~ o afacere proastă. despuiere. a dezizola. (sl. gol.) to sell smb. a da la iveală. neruşinat. barie ['bq:ri] s. barefacedness ['be sfeisidnis] s. (amer.) barbital (in Marea Britanie). nuditate.. a înzăoa. 2. bare-headed [~ 'hedid] adj. neacoperit. bark 2 1. barchan [ba:'ka:n] s. 1. a se târgui. (fam. 2. II.) barium-calcit. a striga. bard1 [ba:d] s. ase amesteca în conflictul dintre soţi. 8. to ~ in a) a intra fără a bate la uşă. bare electrode [~ i'lektroud] s. bardism ['bti:dizom] s. jerpelit. a expune. netăinuit. 2. deschis. 3. s. (Jiz. barebosomed [~ . descălţat.) persoană care colindă barurile. neînsemnat. lătrătură. şalandă. bare de cupru. baritone ['ba. 1. descoperit. tr. (mar. (amer. 1. the Bard of Avon bardul din Avon. neobrăzare. a greşi adresa. bark3 s. b a r b e d w i r e .) a jupui (pielea). a face schimb în natură cu.todid] adj. slab. a se tocmi. adevărat. II. 4.).) sulfat de bariu.) piele.) to talk the ~off a tree a-i face cuiva capul calendar (vorbind prea mult). descărnat.barber surgeon 70 barber surgeon ['ba:bo iSo:d3an] s. v.paisiti] s.) gradient baric. (jur. (fig. afacerile sunt afaceri. baresthesia [<b£eris'6i:zJ3. poezia barzilor. desfrunzit. the dogs are ~ing latră câinii. s. sincer. de bard.A. cântăreţ celtic. 3. dare la iveală. (la bat) fără mănuşi. sărăcăcios. bardic ]'ba:dik] adj. 3. acoperit cu păr. v. 1.sAlfaid] s. to come / to go between the ~ and the tree a se amesteca în treburile altuia (mai ales în familie). ţâr. târg. din sec. . barebone [~ boun] s. golaş. 2. (mineral. sterp. nerodnic. (chim. bargainer ['ba:ginor] s.ţchim. bar keel ['ba: ki:l] s.) barbituric. lucru vândut sau cumpărat. baritină. in one's ~ skin în pielea goală. 2. (inv. barbitone ['ba:bkounj s. gol. barilla [bo'rilo] s. al barzilor. 3. 5. baric1 ['basrik] adj. (amer. bar iron ['ba:r iaion] s. doar.) săricică (Salsola sp.d3 . on smb. pustiu. (fam. vb.) lipsit de mijloace. 1. (metal. look at my ~ uită-te ce am cumpărat. despuiat. 1. bareness ['beanis] s.) conductor ncizolat / blanc. murdar etc. to ~ away a vinde în pierdere. calitatea de bard. a ~ is a ~ frate. fără ocol.• barbiturism [bai'bitjjurizam] s. adevărul gol-goluţ. (sau threadbare) (despre liaine) ros. (poetic) navă / corabie cu pânze. dezvăluire. poet. a ~ adv. Bardolatry [ba:'dotetri] s. intr. (chim. XV. s. cu pumnii goi. a tăbăci.) (cu dat. wet / Dutch ~ târg însoţit de adălmaş. (mineral. bar copper [~ tops'] s. încât nu-ţi vine să-1 atingi / să-1 apuci nici cu cleştele. slab. 3. -'--]. (mea'. om grosolan. bargain-basement aay. s. (austr.buzomd) adj. barb wire ]'ba:b i\vaior] s. 1. adj. barman. samsar. despuiat. at the ~ mention of numai la auzul. to ~ up the wrong tree a-şi îndrepta atacul unde nu trebuie. b) (fig. cu picioarele goale. (fam. hardship ]'ba:d/ip] s. ~ truth adevărul adevărat. la asta nu ra-am aşteptat..-ma3n]. în pielea goală. (mar. reactor (atomic) fără reflector. (fig. a da peste. bargeman ['ba:d3m3n. prăjină pentru a împinge barca. a se tocmi. 2.

barred owl ['ba:d 'aul] s. a trăi în barley wine [~ wain] s. Barmecide Feast ['ba:misaid 'fi: st] s. a turna. bufetier. intr. 1. s. pl.) great ~s are no barnyard manure [~ m^njua1-] s. bark grafting [~ igra:ftirj] s. judecător care poate 1 barnacle ['bamsklj s.ns] s. . (mil. un pilot) a da spectacole cu acrobaţii aeriene (în zonele rurale).). barley mill [~ mii] ş. (mil.) baraterie.) sac pentru efecte personale. a încazarma. vb. (arhit. 2.pl. 6. (amer. (sl. sportivi profesionişti) a face un turneu demonstrativ (după închiderea sezonului barrel bolt [~ boult] s. b a r r a t r y . 2.) maşină de cojit. capîntortură (Jyiix torquilla). tr. baronet (titlu). şicană. pastoral. (ornit. barograph ['bEerogra:f. de joasă presiune.) scai-galben (Centaurea solstitialis). v. barney ['ba:ni:] s. A. barman [~man. baronage ['bcer3nid3] s. 1. barometric pressure [~ 'pre/a1"] s. -graîf] s.) 1. 2. 3. 1. (înv.) prevăzut cu scoarţă. de baron. ceartă. (meteor. simplu. 3. baroni.s. (zool. păsări de curte. lătrătură.54 cm. 1. încăierare.) foc de baraj. uşă de hambar. (fiz. (mil. sport) a face galerie. barăci. (j?z. barratry ['bateri] s.) laminor pentru profiluri laminate. barleycorn [~ ko:n] s.dig. tr. rustic. 2. ciudat. barrage jamming [~ d3cemii]] s.) vârtecap. barometric(al) [.) barotermogramă.) gunoi de grajd. a se întări. (bot.) stog de fân sau paie. a duce o campanie de discursuri într-o zonă rurală. Fi mituit. baronetize [ibasranitaiz] vb. a conferi (cuiva) titlul de baronet.) revolver. b a r o n e t c y .) corb. măsură de greutate de aproximativ 89 kg. not to be able barred [ba:d] adj. barman. barracks bag ['basrsks basg] s. barnmen [-mon] s. barley meal ['ba:li mi:l] s. 1.îngrăditură. (ornit. zăvor (tubular). 2. barrator ['bserata1"] s. baril. argăseală. fam. şopron (cu gen.) actor de mâna a doua. magnet bară. barometer holiday [~ .pl. vb.f] s. (arhit. II. (med.) barkhans ['bu:ka. -gra. (amer. (şi car ~) (amer. (fam. s. baraj.).) tăbăcăric. baronie. moară pentru materiale tanante. tobă. ţr. demnitate de baron. as big as a ~ marc cât o şură.) tăbăcăric. măsură de capacitate pentru lichide (în Anglia = 163.) curtea cazărmii. (des)eojire. porumbar. tr.) arbore de chinină. rural. latră. zăgaz. îndurare sau pace (la jocuri de copii). ţicnit. 3. U. 2. barnstorm ['bu:nsto:m] vb. scoarţă. ax principal (la ceasurile cu arc). de bou). ~ and fem(m)e soţ şi soţie. 4.) căpitanul unui vas care s-a făcut vinovat de baraterie (v. a lasă să se închege (sângele). drojdie de bere. bas'r-] s. grajduri etc. spumos.). barrack-room language [~ iru(:)m 'Ia3rjgwid3] ş.) 3. barnacle2 s.. 2. v. pentru petrol = 1591).) armă de foc (mai ales revolver). cătuşe.) barogramă. b a r o n c t c y. posesiunile / domeniile unui baron. baronial [ba'rounial. barling ['ba:lirj] s.) pat de campanie. 2. locomotivă mică (de mocan iţă. a se juca cu focul. barmen [men] s. barley bird [~ b3:d] s. (jam. 2. (fiz. (austral. barley sorting [~ -sDitirj] s. biters câinele care latră nu muşcă. (prov. 2. baronize [ibaaranaiz] vb. (fig. barrel bulk [~ b\lk] s. pâine de orz. 3. intrigant. a pune în hambar. 1. to sit on a ~ of gun powder 1 barn framer [~ ifreims "] s. barocyclonometru [ibasroutsaiklou'nomita1"] s.) scai. orizontal. baracă. over the ~ a surprinde pe cineva. limbaj cazon. bark tree [~ tri:] s.) depou barrage balloon [~ b3tlu:n] s. 1. (tehn. 2.) zeamă de orz (ca băutura medicinală). intr.) iarbă bărboasă (Echinochloa crus-galli).) vid Toricclli / barometric.) costrei (Echinochloa crus-galli). bark mill ['ba:k mil] s. ((metal. (peior. ferment.) baroc. 1.) botniţă.) bruiaj simultan pe mai multe game / de baraj. (înv. titlu de baron. baril. (mine) zi când nu se lucrează în mină (din pricina cojitoare.) pork barn floor [ba:n fb: r ] s. argăsire. ospăţ amăgitor. II. baronship ['bzeran/ip] s. căţea. barouche [bo'ru:/. 2 barn ş. A. (amer.) grajd (pentru cai). Barnaby thistle ['ba:nabi 'Gisl] s. 2. tr. (înv.bserou'Osmagraif. necomplicat. bar mill ['ba: mii] s. barkery ['ba:kari] s. bară magnetică.) specie de bufniţă din estul Americii de Nord (Strix barn-door fowls [~ faulz] s. baroscope ['bsrouskoup] s.) cilindru. (mar.) scoică-răţuşcă barratorship ['basrsta/ip] s.) gâscă cu gât alb (Branta leucopsis). a face coajă. cojitoare. baronie. 1. b a r l e y b r e e.580 I). (despre o echipei (^e barrel boiler [~ iboibr] s. 4.) strigă (7>ţo alba). butoiaş. strămurare. b a r o q u e . barnyard ['ba:nja:d] I. 4.) soţ. baroque [bo'rok -'rouk] I.kan] vb. 1. ♦ ~ of beef muşchi dublu. (fam. barley-sugar (sl. tr. (amer. balon captiv.) ameţeală uşoară (pricinuită de băutură). French (sau peeled) ~ arpacaş. (meteor. 5. 1. barking 3 1. a tăbăci. a sta (ca) pe un vulcan. 2. B. 3. acoperit cu scoarţă. dune de nisip semicirculare. bark pit [~ pit] s.) baroncţi. competiţional). s. poetic) John Barleycorn perso­ barony ['baroni] s. barmaid [~meid] s.) barotermograf. 2. răsucirea braţului (cuiva) pentru a provoca durere. ~ machine maşină de cojit. persoană care face reclamă strigând la uşa unei baroco [ba'roukou] s. barrel easing [~ -keisirj] s. barometric chamber [~ 't/eimb3r] s.) tăbăcar. a face baronet. 2. II. barn grass [~ gra:s] s. soţie de baron. (amer. confined răsuci (braţul cuiva).) dulgher (specializat în construcţia de hambare. ncartificial. v.) to tap the ~ a-şi însuşi banii statului. orătănii. (jur. baronie. baron ['ba^ran] s. a face un baraj împotriva (cu gen.) altoire sub coajă. 1. 1. adj. iavaşa. (scot.) helmintosporiaza orzului. barometer gauge [~ geid3] s. butoi. barnman [~ manj. barometru (şi fig. s. (fam. s. baron. 'b£erid3] I. (av. pl. barking iron [~ 'aian] s.v. omit. baronime. barothermograph [. (omit. s. şicanator. (despre sânge) a se închega. barracker ['breraka1"] s. baroneasă. barleyhood [rbo:lihud] s. barking crow [~ 'krou] s. tignafes. A. 2. de puşcă). cel care latră. a da titlu de baronet. barley-bree [~ bri:] s. 3.) a-şi însuşi bani obşteşti. (bot. beldie. barker1 l'ba:k3r] s. limbaj de cazarmă. barat (în diferite sensuri).) timpan. adj. bătăuş. 3.) ochelari. barrage ['ba2ru:3. moară pentru curăţatul arpacasului. ~ ciolan (banii statului din care se poate înfrupta cineva). -ct] I. berc. -mam]. baronie.) ~ dogs don't bite câinele care latră nu muşcă. barley broth [~ broO] s. (ca o) cazarmă. luptă. 1. crumpet scrântit.651. barrack master ['basrsk ima:st3r] s. cojitor. B. patul. a repartiza barley water [~ iWo:t3r] s.) baraj. (mai ales despre perle) neregulat ca formă. barley bread [~ bred] s. 2. (fam. barograf. (mil. barky ['ba:ki] ady.) manometru pentru măsurarea presiunilor mici / barking1 ['bo:kirj] s. certăreţ. b a r r a g e (I. a barrack ['bsrak] I. ţeava (de tun. grotesc. prăvălii.) liliac (Vespertilio murinus). (fîz. -njal] adj. barcane. treierător. lătrător. b a r r a t r y 2). burtos. 4. 3. 1. (bot. barrel chair [<. bark extract ['ba:k iekstra?kt] s. intrigă. 2. 3.) tuse răguşită. pentru vagonete etc. intr. (amer. II. barrack yard [~ja:d] s. din baronet ['bser^nit. 2. smb.) magnat. 2.basro'metrikf^l). (înv. to ~s consemnat în cazarmă. (tel. barometer ['bsmmita1"] s. cu spumă. baroness ['baeranis] s. sl. curăţare de coajă (a copacilor etc. B.-'-.71 barrel chair barken fbcr. barogram l'basraigraem] s. pol. 5.) ori (Hordeum). lipitoare. pl. (tehn. 1. v. baroc.) I. (fig. cazarmă. baronetage [-id3J s. intr.) presiune barometrică. 2. (fiz. (tehn. în stare de fermentaţie. grăunte / bob de orz. to hit a ~ a fi foarte prost ţintaş. 3.).) şi ~ on the (mil. b a r k3. (zool. strigător. cel care strigă. 3. (omit. (austral. 1. 2.) bani pentru finanţarea unei campanii oarecare. măsură de volum (cinci picioare cubice = 141. 3.t/ea1"] s.) pântecos. barking2 s.pl.) înălţime barometrică. 1.) cuţitoaie de cojit.) extract tanant. (bot. barn stormer ['ba:n -sto:m9r[ s. 8. (canad. fără coajă.A. (col. barothermogram [ibserou'Oamiagraîm] s. -rag-. v barn door ['ba:n do \ s. 1. landou. barrel arbor [~ ia:b3r] s.).amer.) barociclonometru. 2. vb. actor ambulant. intr.) to have zgomotoasă. 2. sl.) băutură spirtoasă. B. = 2. supă de orz. lipsit de gust. fără scoarţa. varia). (amer. barley ['ba:li] s. barley stripe [~ straip] s. s. (înv. calibrare a orzului. II. soproane. barkless ['ba:klis[ adj.pl. sport) a huidui. şi una de nopţi"). mar. (mai ales scot. titlul sau rangul de baronet. sport) suporter zgomotos. minge. şură. 1. powder ~ butoi cu pulbere. (austr. care se află pe bătătura din faţa hambarului sau a şopronului. (şl. barn mouse [~ maus]. vb. (pop. barrage fire [~ ifai3r] s. atac susţinut (în scris sau în vorbire).) clădire / casă vagon. (prov. 1. care seamănă cu scoarţa de copac. a pune în butoi. to go ~ a se scrânti. s. (amer. to ~ upon a face un baraj împotriva barn1 [ba:nj I. (te/ui. 1. <* to cry ~ baronetcy [-si] s. (canad. (tehn. II. a juca pe scene improvizate (în localităţi în care nu există sală de teatru). în S. 3. arie. acadea (informă de şuviţe răsucite). 1. 4.) scaun la care speteaza şi braţele formează un semicerc.) bere tare scoţiană.) rândunică de casă (Hirundo rustica). v.) mulţime barrel ['ba^rsl] I. adj. (de tramvaie). 1. barley sugar [~ </ug9r] s. (bot.holadi] s. 2. sfadă. (tehn. în barăci sau în cazărmi. titlu sau rang de nificare a berii şi a altor băuturi din raalţ (mai ales whisky). 5. 1. whisky. (despre barrel-bellied [~ 'belid] adj.(şi~fire) barmy ['ba:mi] adj. b a r r a c k s q u a r e .) a cere cruţare. (fig. binefacere iluzorie (în „O mie barrack square ['ba^rsk skwss1"] s. bătătura din faţa hambarului sau a şopronului. -ra'm-] adj. (bot. II. nobil. vb. 1. 3). 1. chelneriţă la bar. mare industriaş. 2. (meteor. lătrător. 3. 3. barn swallow [~ . 2. de barometru. adj. a conferi (cuiva) titlul de baron. v. (Lepas sp. gloată. (boţ. butoi de tăbăcit. II.) o treime de ţol (1 ţol baron.). vb. (amer. (austral. caleaşca cu patru locuri. (pentru căruţă). (anat. 2. v. ţăcănit. A. barn mice [~ mais] s. corp (de cal. agr. 1. 1. barometric height [~ 'hait] s. barker2 s. barm [ba:m] s. tr. (mil.(ornit. prăjină. barometric. barn owl [~ aul] s. (fam. a lua pe cineva prin surprindere.) bam.) baroscop.) baroc. care conţine scoarţă de copac. = 1191. lătrat. hambar. bar magnet ['ba: an^gnit] ş. (fam. baronetship [-/ip] s. gafă.) husa ţevii. balon de baraj.swolou] s.) inspector al cazărmilor. 4. tr. 2. făină de orz. (amer. (meteor. clădire neaspectuoasa.) cazan cilindric. mar. II. 2. care căderii barometrului). 7. barnyard grass [~ gra:s] s. barque [ba:k] s. (amer. tr. barrack bed [~ bed] s.

situaţia etc. nerodnicie. intr. rău. base-line direction [~ di'rekjan] s.) Ioc de împotmolire. rădăcină. 1. capac de butoi. lac de baraj.) retribuţie de bază. barrel roof [~ ruf] s. (bot. cărucior sau vagonet cu două roţi. ticăloşie. naval ~ bază navală. sărac cu duhul.) drobiţă (Genista linctoria). ~ baze militare. bar stock ['ba: stok] s. zarzavagiu ambulant. ruşinos etc.rotoc] s.) bază.) monoxid de bariu.) 1. paznic de barieră. base map ['beis ma. (electr. (turnat) în butoi. infamie. neroditor. troc. 4. soclu. (corn. metal de bază / obişnuit. arid.) adăpost pentru noapte (săpat în zăpadă si căptuşit cu cetină). 1. sărăcăcios. sterilitate.) bază exterioară / negativă. Bart's ['ba:ts] s. 1. (fam.) speluncă. (metal.-sărăcie. dogar. 2. (mine) întărire a minelor. (v. numai în instanţele superioare). (fiz.) plan nucleal. 3. 3. (constr..) frecvenţă proprie. slugarnic. b a r r e n .s p i r i t e d . bărmăniţă. din plictisitor. bar tack l'bu: ta. fără bază / temelie I fundament. vb. ■ . barrier keeper [~ . (mil. v. 2. barrier island [~ 'ailand] s. (med. 2. bar-room ]'ba:rum] s. (fig.) hartă de lucru. barieră. -bot/1-] s. base-hearted [~ rho:tid] adj. prost.) base3 s. (mine) vagonetar. (mar. 6. 12. adj. barrel shop [~ /Dp] s. umil.) to change barren money |~ 'nuni] s. josnic. 'ba3Z3-[ s. base 2 1. de forma unui butoi.skju:l] s. barrier gate [~ gcit] s. a spăla putina. base rocket [~ . flaşnetă. barrelled ['bajrald] adj. 8.) barspoon ['ba:spu:n] s. barrow-boy ]~ boi] s. (constr. trocului. base frequency [~ ifri:kwsnsi]S. de forma unui butoi. fundamental. B. vb. (lingv.) lustruire în butoi. base-born [~ bo:n] adj. barton ]'ba:tn] s.) barrel head ['baîral hcd] s. 1.. 1.) nctcnicinicic.. barrow1 ['baîrou] s. a baricada. barrel house [~ hails] s. bombă. 3. 2. (mineral. mârşăvie. 2. stupid. to ~ food for labour a da de mâncare în schimbul muncii. josnicie. (sport) serviciu de la tuşă (tenis. 1. (bot.) încărcătură de aruncare. (un fel de) oină. (telm. pieptos. în butoaie. 3. picior.) barisferă.v. barrel roll [~ roulj s. racial ~s discriminare rasială. military barren-brained [~ breind] adj. prost. base knotgrass f~ 'notgra:s] s. base charge [~ t/a:d3J s. loc viran. neîntemeiat. 2. barrow man [~ man] s. 3. s.) (loc de) popas adăpostit de arbuşti sau copăcei. 1. basad fbeisaîd] aaV. (bot. barrel road [~ -roud] s. principiu de bază. 10. searbăd. jocuri). barrister ]'ba:ristor] s. baselessness ]-nis] s.k] s. (în croitorie) întăritură din tighele. barrier ward(en) [~ 'wo:dn] s.) (on. 1. base salary ['beis 'sadori] s. barren-witted [~ 'witid] adj. a pune bazele (cn gen..) spitalul .rokit] s. prost. (in cuvinte compuse) (mii. r basal metabolism [~ mc'tEebslizam. barrel-chested |'baeralit/cstid] adj. ~ of interest lipsit de interes. (metal. sterp. lipsă one's ~ a o şterge. ajustare / reglare a bazei. a face începutul într-o chestiune oarecare. şosea înclinată. 2. (tipogr. 2. (mii. barman. şipcă de perete / reazem I bordură. (/not. barrow-load [~ loud] s. nefertil. bufcticr(ă). II. baryta [ba'raits] s. a se înşela. ♦ (amer. 1. (geom. barytes [to'raitiz] s.. fundament. 1. (mine) clivaj principal. palanca. s.) comutator cilindric. b a r r e l h e a d . (fîziol.) fără conţinut. upon) a baza. fond. odios. 1. barricader [iba?ri'kcidor] s. 2. barrel cuff ['basral k*f] s.) temei. bascule ]'ba2. (electr. 2. 1. soclu. graniţă. 13. de bază. (fig. esenţial. sl.St. măgură. based [bcist] adj. (fig. scândură de podea. base-mindedness l-nis] s. barter. (în mod) josnic.. (si to ~ away) a-şi (al aliajului). basalt ]'ba3so:lt. bascule barrier [~ ibayris1] s. intr. demisol. josnic.) fiori.) cu. vinde (libertatea.) linie de bază. (mine) orizont de bază. base hospital [~ ihospitol] s. (fig. base price [~ prais] s. A. (înv. cărucior.) to get to first ~ a face primii paşi. jos.). 1. (amer. fund de butoi. fond. a fi barman.. teren neproductiv. scaun de bar (mai ales înalt). base outside ['beis 'autsaid] s. baseboard [~bxd] s. barrel-like ['ba?rol laik] adj. soi de pară americană. barter transaction ]'ba:t3 itr&'n'zffikjOT] s. 1. («c.) orizontal. infam.ki. piedică. (geod. microbar. 1. punct de sprijin. mârşav.) apărătorul ţevii. (rnnz. (fig. a nu fi în toate minţile. base adjustment ['bcis o-d3AStmont] s. barrenness ['basranis] s. servil. (de) a împiedica. (/iz. roabă.) barctor. sl. ticălos.) bobinaj. 2. gorgan. bartender ['ba:tendor] s. .) barrette [ba:'ret. piedică. (înv. 1. 'bassalt] s. a opri.) v. tărăboanţă. bascule door [~ do:'. nedemn. ac mare de prins cocul. barieră. vagonet. barrel end [~ end] s. (mai ales pi. a servi într-un bar. 1. ticălos. barstool ]'ba:stu:l] s. (telm. component de bază (pe). barretter |'ba. v. base exchange ['beis riks't/eind3] s. barieră insulară.) basal ['beisl] adj. (telm. (herald.) barie. (în) afară de. movilă. bază. (sport) 1. basaltic [bo'soltik] adj. (un) butoi (ae vi« etc. nefolositor. top. fundament. (amer.) suport (al unei emulsii). 2. fig. -ro'k-] I. (chim. (ec. (/nil. necinste. nefondat. porc castrat. aprox. ticăloşie. precupeţ.) bariton. agrafă de păr.) bază. barricade [ibscri'kcid. barieră (a trecerii de nivel). 2. (amer. barrelful [taralf/d] s.). (top. (electr.) compensaţie. (sport) linie de tuşă (la bar screen |'bu: skri:n] s. ba'ret] s. tranzacţie de compensare baseness ['beisnisj s. a căror culoare alternează. 1. aprox. of ~ alloy de calitate proastă.) compensare a bazei. baseballer [~ito:Ior] s.) bază interioară I pozitivă. tenis). basal plane [~ 'plcin] s. piedestal. (ec. (av. (canad. curtea păsărilor. (tehn. ~flat apartament Ia demisol. (electr. (top.) bazalt. (for) a vinde base metal ['beis rinetl] s.) iarbă-roşic. (si prisoner's ~) bar (joc de alergare). barry ]'ba:ri.) 1. basely ['beisli] adv. barring1 [ 'bu:rirj] prep. barrel organ [~ io:gon] s.) bază. sl.) preţ de bază.) sarcină de bază.) neroditor. (fig. (mii. . barrier lake [~ leik] s. (chim. base line ['bcis lain] s. cantonier. tr. (mil. barieră basculantă. II. ~ of trees a nu avea dreptate. b) a fi sărit de pe linie. 2. basement ['beismant] s. II.) piciorul literei.) capital mort. a ~of bricks o roabă de cărămizi. caterincă. calp. (/ot.) bază (de logaritmi). 2. susţinere. prost. capacul gurii ţevii. hotar. de origine umilă. (fig. fund. base broom [~ bru(:)m] s. b a s s3. (bot. ~ player jucător de baseball. (si -at-law) avocat pledant (in Anglia. a întemeia. base court ]~ ks:t] s. lipsă. spre bază. 2. salon de bar. 1. (top. (desprefemei) steril. 2. de la b a s i s. curte din dos. lucrări de sprijinire / şprăţuire.tlit] s. double ~gun puşcă cu două ţevi.ri? ] s. de reazem. barrel switch [~ switf] s.) bazaltic.) metabolism bazai. (despre decăzut.mauOpks] s.) baza (c// gen.) de rând. II. 2. rezeda-sălbatică (Reseda lutea). de conţinut. (tel. tel. minge de oină. adj.) piesă basculantă. 1. bazai. barieră (la intrarea în oraş) 3. (amer. ca un butoi. b a r r i e r g u a r d . 2.) salariu de bază. barwise |'ba:waiz] adv. (mineral. demn de dispreţ. basal cleavage ]~ rkli:vid3] s. prost.) grilă protectoare. ariditate. roabă (plină) (încărcătură). (canad.) bare laminate. punct de sprijin. a pune 4.) (despre blazon) care arc pe orizontală un număr par de câmpuri egale. 1.) basanită. tr. (mineral) rocă din culcuş / de bază. baseball. articol(e) dcstinat(e) base-minded ['beis 'maindid] aay. base Latin [~ Iastin] s. (top. temelie. baseless ['bcislis] adj. 4. troscot (Polygonum persicaria). b a r k e e p e r 1 . 5. b a r r e l h o u s e . 3.) fals. tumulus. 2. a stabili (pe). 2. de bazalt. (geol. basement rock [~ rok] s. aay. (arhit. 2. to ~ oneself on a se baza pe. 4.) to be off one's ~a) a fi greşit. 1.) baritină. manşetă simplă. tulpină. subsol. necinstit. broad ~cu o bază largă. a funda. bartend ['bu:tend] vb. / în compensaţie. obstacol.) v.) avocat. (fotogrammetrie) barrier beach [~ bi:t/j s. Bartholomew" din Londra. poale (de munte). bascule bridge [~ brid3l s. barrel mouthpiece [~ . mârşav.). v. mii.). basanite ['bassonait. nelegitim. (despre pământ) neproductiv. revising — jurist care revizuieşte listele electorale. (herald. rba>] adj. r barrier ]'ba.) rechie. 1.) fără bază de operaţiuni. 1. baricadă. barrier guard [~ go:d] s. s. 2. schimb în natură. 2.. reazem. (amer. (în cuvinte compuse) cu baza. tr. a întemeia. 2.. galbenă şi foarte zemoasă: base pay [~ pei] s. a face schimb în natură. baseball [~to:l] s. si. base in(ward) [~ 'in(wa:d)] s.) to be off one's ~ a-i lipsi o doagă. barysphera [. 7.) tonou. barrel-shaped [~ /cipt] adj. s. oxidabil.) subasment. (folosit mai ales la negativ). (amer. cu excepţia (cn gen. III. 2. r barter ['ba:to ] I. moşie arendată.?n 'spiritid] adj. barrow truck [~ trAk] s. (amer. neghiob. basculă. ~ of a triangle bază a unui triunghi. de (Ia) fund.barrel-chested 72 barwood ['ba:wud] s. (amer. (mineral. casă (la diferite barren-spirited ['ba:r. de dispreţuit. sl. 2. Bartlett ]'ba. 1. jugănit. vânzător ambulant de fructe şi zarzavaturi. (arhit. b a s e1).p] s. fundaţie. de (la) bază. jucător de baseball. linguriţă cu coada lungă (folosită la amestecatul băuturilor). 1. v. mec.) bază.) ciocan de lipit. (fig. care stă la bază. temelie. a zăgăzui. (ec. esenţă. 4. grătar din bare. start.. barrow3 s.înfăşurare în bare. barring2 s. care constituie baza. sl. josnicie. 11. a face troc. bar solder [~ isoulda'j s. barren [toran] I. 2. obstacol. tub regulator de curent. targa. constructor de baricade. (bot.) schimb de cationi.) băcan african (Baphia nitida).psr] s. falsitate (a unei monede etc.) stil zgomotos şi necizelat barytone ['basritounj s. barye ['basri] s. ţevi. 3. base level ['beis devl] s. pod basculant. barrel polishing [~ 'poli/in] s. bar winding ['ba: 'waindirj] s..) tăblie a cilindrului de laminor. 9.' de interpretare a jazului. 1. 2. temelie. base1 [bcis] adj. ~ do9rJ s. (metal. bases ['beiskz] pl.(geol. de rând.basri'sfisro] s.). (sjmrt) loc / punct de pornire. lac de acumulare. josnic. sterp.) spital de campanie. uşă basculantă. 2. base-line service [~ ss:vis] s. (chim. monede) fals. minge de baseball. latina vulgară. armătură. 1. (despre metale) comun. voinic. (mine) ciur cu bare.) acoperiş boltit. barrow2 s. fundamental. 2.) punere în mişcare a maşinii. picior.) direcţie de bază (artilerie). barrel maker [~ 'incik3 ] s.

ieşire la suprafaţă. bashlik ['bse/Iikj s. 1. (fain. (limba) bască. s. a degenera soare etc. 3. vb. (tsV. pornind de la acesta / de aici / de la această bază. mâner de coş.to have a ~at smth. (amer. 2 bastard acorus [~ 'askaras] s.) I. a însăila. industrie grea. ~ 'abn] s.) basilisk ['baezilisk. (metal. (bot. bo:sk] I.Unt/] i. (mine) a amplasa (un spaţiu exploatai). a mătura podeaua basket lunch [~ . basic pig [~ 'pig] s. .i:r] s. basidia [-ia] s. b a s t. nacela (a balonului). a coase cu cusături rare. diferite garnituri sau accesorii). vas.r c 1 i e f. (metal. bastard senna [~ 'sena] s.) celulă sau" bazic. arta de a împleti turceşti. mine) afioriment. -sil-] adj. bassoon [basu:n. bastard schooner [~ 'sku:nar] ş.) başibuzuci.. coş. (bot.. monstruos. sarcina basking f'ba:skirj] s. minge de baschet. voce de bas. plecare.(prese.) zarnacadea (Narcissus pseudo-narcissus). basket chair [~ t/eor] s. (bot. basketful ]'ba:skitful]s. (bot. tei (negru) din America (77lia americana). 2. a se desfăta. laş.) (muz. bazin. II.) 1. 1. fam. basket salt ['bu:skit so:lt] s. crema.) I. 1. (poetic) paşă. v. XVI-XVII). basc.) cărucior / căruţ de copil.). calitate bazică. (bot. cosniţă. 1. de o formă neobişnuită. blid. de suprafaţă. bastard.) cheia de bas. 1. basket fish [~ fi/] s. a rămâne pe dinafară. (ital. sfios. 2. basket picnic [~ -piknik] s. 4.) bas de violă / gambă.) cuptor Martin bazic. A. (turc. b) (despre persoane) a nu Fi ales sau invitat. 2. şopârlă.) bazic. a face o basket maker [~ iineika1"] s.v. zidărie refractară (a cuptorului etc.) ferigă (Aspidium ftlix-mas). b a s k e t r y . industrie de bază.) privighetoarc-marc. basket carriage [~ 'kasrid3] s.de bazilică. -v. bashing ['bas/in] ş. bass horn [bcis ha:n] s. (fa/u. basin ['bcisn] s. Commercial) (limbă) engleză bazată pe un vocabular până la 850 de cuvinte. geol. (şi ~ hound) cotei. 2). calic. basia l'bcisja. ciomăgeală. v. a b a s h.). basket dinner [~ -dina1"] s. bastard title [~ rtaitl] s. on a good and neighbourly ~ pe bază bastard cress [~ kres] s. bassist ['bassist] s.) bazidiospor. basist. cheia de fa. 3. basidiocarp [ba'sidiouku:p] ş. înv. bază. bătăuş. to ~smb. basic industry [~ 'indastri] s. basorelief. lucruri) a rămâne nefolosit / neîntrebuinţat. (zool. (muz. bazicitate. II. a lovi cu putere. buruiana-viermelui (Thlaspi de bună vecinătate. a încerca. (cu cineva). paporniţă.) specie de stea-de-mare (Gorgonocephalus sp.) fond principal lexical de cuvinte. 2. bass clef [~ klcf] s. baste1 [bcist] vb. basic steel [~ sti:l] s. (omit. pentru copii). falsificat. 2.) toba marc. (înv. (iht. bass3 [bcisl (muz.) to go to the ~ a nimeri la închisoare. (mil. a se întinde.v.) bazo fii. de dimensiuni neobişnuite. religioase). II. sfios. cercetare fundamentală. 2. de bas. bashfully [-i] adv.. punct de arvense). b a s .). (fam. a se lungi. (metal.) 1. basset3 s. baschet. bashi-bazoukery [ibas/iba'zmkari] ş.) coaste false. basso-rilievo l'bssouri. ruşine. corcitură. bast [basst] s. oţel din convertizor basophil fbcisafil] I. 2. (biol. J zu:n] s. faţetă / muchie dăltuită. vasilisc.) bazidiocarp. basidium [ba'sidiam]. in one ~ a miza totul pe o singură carte. adj.Ii:vou] s. b a s k e t d i n n e r . sfială. b a s k e t c a r r i a g e . a se tolăni (la soare. tr. vb. (indică/u/cantitatea) (un) coş (cu fructe etc. adj. timiditate. basnet f'bxsnit] s. mic golf. rezervor. a pocni.) steghie (Rumex alpinus). intr.v. pl. basic research [~ ri'sa:t/] s. timid. castron. v. baste2 vb. tubă de bas. basil 3 1.) picnic (ai cărui participanţi contribuie la masa bashfulness [-nis] s. 2. 3. 3. basket man [~ man] s. basic open-hearth furnace ['beisiki oupn ha:8 Ta:nisj s. II. cercetări fundamentale. basilicate [ba'zilikeit. -'sil-] s. 4. dragon.) salariu tarifar / de bază. ţesut sau organism bazofil.. bastard. (mitol. (mur. basso ['bassou] ş. b a s i l i c a n .) şmuţtitlu. b a s k e t r y (1). basilical [bs'zilikal. condiţia de bastard.). încălzire la soare. Bashi-bazouk ['bas/i ba'zuk] s. basically [-aii] adv. împletituri (de nuiele). on the ~ of equality and mutual advantage pe bază de egalitate şi avantaje reciproce. (electr. etc. II. basket trap [~ trasp] s.) busuioc (Ocimum basilicum).) declarare (a unui copil) ca nelegitim. (ec. corcitură. (turc. ibass-] s. de bază. 2. fundamentală. (biol. dejun Ia iarbă verde. deschidere. basso profondc ['buisou prou'fMidou] s.) 1. to give the ~ a refuza. mii) başibuzue.).) v. iarbă-roşic. a lăsa să degenereze se culca. ovăz sălbatic (Avenafatua). basic word stock [~ 'wa:d stokj s.) fals. substanţă bazofilă. (amer. basket ['ba:skit] I. bo:sk] s.) asasin.) salcâm galben (Cytistts laburnum). (înv. (bot. basket-work [~ wa:k] s. 1. a expune (la / să decadă. barosan. 2.) specie de rechin (Cetorhinus maximus). bastard ribs [~ ribz] s. 1. lighean. a încălzi. cărucior / căruţ de copii (împletit). 2. 1. 1. rochie simplă. tr. bashful ['bae/ful] adj. plantă erbacee din Peru şi Bolivia (HymenocaWs calathi na). B. (metal. tr. bastard slip [~ slip] s. zgură bazică / alcalină. util. basketball [~'b:>:l] s. bastubă. naştere nelegitimă. -sil-] s. ş. (câine) baset. on this ~ bastard balm [~ ba:m] s. (muz. to form / lay the ~ of smth. 1. ghin. 2. -sa-] s. (chim. grangure. foarte. copil din flori. în esenţă. (lingv. coşul trăsurii. basinet ['bassi. (fam. 2. ~d in basket handle ['ba:skit -hamdl] s. etc. iutr. criminal.). 2. foc). basilican [ba'zilikan. fotoliu de pai / nuiele. to be left in the ~ a) (despre bastard plover [~ 'pUva1"] s. 2. a tăia cu ghinul. II. base wage [~ \veid3] s. ploaie de lovituri. de căpetenie. 2. obiecte împletite. ~d face faţă turtită (de lovituri). nclcgimitate. the pick of the ~floarca. (înv. (turc.) proces bazic. basswood ['basswud] s.) magnat.sk] vb. daltă de tâmplar. bashaw [ba'/a:] s. ghilotinat. (geogr. comună).) lovitură puternică. a bastardize ['basstadaiz] vb. basking shark [~ Ja:k] s. bastardization [ibasstadai'zci/pn] s. bask [ba.) basket hilt 1~ hilt] s.) un fel de picnic (improvizat mai ales în scopuri basher ['basfar[ ş.) bas. 2. (geol. basque [ba?sk. basidiospore [ba'sidiousp. b a s s2 (1). basicity [bci'sisiti] s. smicea de rădăcină. (rar) a pune într-un coş. bască (de bluză). (bot. pl. vasilisc (Basiliscus). basic slag [~ slasg] s. (jur. -sil-] adj. (poligr. bas. baie. şarpe. mai ales neagră (care jxmtefipurtată cu Basque [bassk. v. s. (fig. 2.) valenţă. basic rock [~ rak] s. s. (rus. leagăn împletit (eu un coş ca la trăsura.) cation. basset1 ['bassit] s.) bas. bazilică. (muz. (amer. coajă de tei.) coif de oţel. 2. b a s i n e t . bashom.) 1. biban (Percafluviatilis). 1. boxer prost. bastard acacia [~ a'kci/a] s.) fontă pentru convertizor Thomas. strachină. hibrid. 1. nuia de salcie. nelegitim. împletitor de coşuri. niişclnic.) bazit. bass voice [~ vais] s. (chim. 3. 2. de dulgher. deep ~ bas profund.) liber / filament. to have / put all one's eggs bastard narcissus ['basstad no:sisas] s. bass2 s. (ital. basic process [~ 'prouscs] s. de la British American Scientific International bas-relief ['ba?sriili:f. fam. de frunte.) picnic. (jur. (înv. basson [ba:s5n] s. înaintea focului). bassinet(te) [ibxsi'nct] s. 'bo:r-] s.) bazidic. tr. bass-relief [ibci:ri'li:f. tr. 3.) v. 1. basket scrambler [~ iskrasmblarj s. 1.) salcâm (Robinia pseudacacia). (bot. basset hound [~ haund] s.) 1.) dumbravnic (Melittis sp.) bazilisc. basket fern [~ fa:n] s. A. bass-viol l'bcis'vaial] s. basset2 s. about a da (pe cineva) eu capul de toţi pereţii. basket ware [~ w£ar] s.) nagâţ (Vanellus cristatus). 1. a aseuţi (la tocilă). împărătesc. mesină (piele). pl. a lua o captură. adj. 3. (agr. b a s .) glugă. (ist. fundamental.) fagot. -ia] s. anat. 1. căpetenie a unei unităţi militare basketry ['ba:skitri] s. 2 basil s. -'sil-] adj. base tree [~ tri:] s. stânjenel galben (Iris pseudacorus). s. 2. temei (v. 1.) bazin.) tun (mare) (în sec.) to take / get a ~ a captura. hamal.) băşicoasă (Colutea arborescens). ruşinos. ceea cec mai bun. prefăcut. basic converter steel ['beisik kaiirva:ta 'sti:l] s. (muz. basetă. basket osier 1~ iOU3ar] s.) punguliţă.) 1.v. a-şi încerca mâna.) stânjencl. apărătoare dantelată (la mânerul săbiei). Basic English [~ 'inglif] ^. plantă erbacee din America de Nord (Centaurea base-spirited [~ 'spiritid] adj. copil nelegitim. s. aparent. (despre o limbă) stricat. 2. bass drum [~ drAin] s. B. sare de masă. (anat. stos (joc de cărţi).). 1. basc.) oţel Thomas. (anat. de jos. (muz. (mii. fundamental. basic dress ['beisik 'dres] ş. 1. (bot. basilica [ba'zilika.) v.) bazilisc. a stropi (carnea) cu untură în timpul prăjitului (ca să nu se ardă). basic l'beisik] adj. b a s s e t 1 . (bot. biban de mare (Labrax lupus). chiuvetă. bases fbeisi:z] s. zgură Thomas (îngrăşământ fosforat). (şi common ~ sau sweet ~) (bot. (poetic) versuri sau poezii de dragoste. căruţă cu Iese. modestie. de cea mai proastă calitate. a pune bazele (cu gen. basic wage(s) [~ 'weid3(iz)] s. (bot.) bas profund. temelie. (bot. II. a şlefui.) odos. basc I.) goclctă cu gabicri. (bot. balaur. fals. 2. bastardly fbasstadli] adj. a bate. tr. basket meeting [~ 'mi:tinj s. against a tree a se lovi cu capul de un copac. (muz.) locuri exterioare (la vechile diligente). basil1 ['baezlj s. basic ion [ ~ 'aian.). bastard ['basstad] I. 1. (bot. v. (1). (in) a se încălzi (la soare. (jig. (metal. din temelii. a respinge (cererea în căsătorie). s. (bot. a ~of vegetables bash [ba?/] (sl. coşarcă. (geol. bastardy ['basstadi] s. jos. 2. vb. 2. banco-franco. bass1 [bass] s. procedeu Thomas. (bat. a arunca la coş (hârtie etc.) (celulă) leueocită bazofilă. pl. josnic. 2. adj. pomanagiu. golfulcţ. v. (sl. tr. (amer. glumeţ) as a ~ of chips grozav de (frumos bastard nightingale [~ 'naitirjgcil] s. americana). 2.) a declara nelegitim. cu timiditate / sfiiciune.r e 1 i c f.) to sneeze into a ~ a fi bastard oats [~ outs] s. a zdrobi. timid. (sport) 1. bastard dittany [~ 'ditani] s. (muz. b a s e s a l a r y .73 baste 2 basket flower [~ <flauar| s. b a s s o o n. nuiele / de a face coşuri.net. to ~ one's head un coş de legume. bastard rhubarb [~ 'ru:ba:b] s. 4. (iht.) frăsinel (Dictamnus albuş). (zool. (ec. v. hat pălărie turtită (cu pumnul). basis ['bcisis]. (omit.) oţel bazic / Thomas. încercare.

like a ~ out of hali foarte repede. scăldătoare. 1.) 1.) liliac (ord.) femeie de stradă. fortăreaţă. scăldătoare (fn cada). bats [bans] adj. batter1 ['bata'] I. cantitate de pâine coaptă simultan. (oceanografie) batial. batsman ['bastsnran]. (hot. de la b a t s m a n. draniţă. mânie.) batracieni. intr. 2. pl. pl. -to:rj. tr. baie. paletă (de ping-pong). a înţepeni. a bate . 1. battels ['bfetlz] s. bathing gown [~ gaun] s. tr. with ~d breath ţinându-şi răsuflarea. chior. batholith ['bseOonliO] s. (mar. to pass the ~ a preda ştafeta. -ton. (austr.) batata.) a înconjura. batcher ['basjy] s. (si to ~ about) a bate tare.v. bat2 I. sl) chef. a închide. serie. 2. vb.) costum de baie. bath house [~ haus] s. a se îmbăia. mâncând pământul. a astupa (cu sipci). încărcare. intr. a agita aripile. (fam. fără tărăgăneală. si) divizion de artilerie. (sport) prese. 1. swimming ~s bazin de înot. (telm. olandez. a lovi mingea cu bastonul (la cina). batching ['bart/irj] s. -'na:-] (span-) I.) batist. tr. s. (telm. a bate cu bastonul. (telm. tr. bathing cap [~ ka:p] s. 2. intr. înv. bastonadă. lotisare.) the Bastil(l)e Bastilia. ţesătură imprimată (după acest procedeu). v. intr.) în afară de. fortăreaţă. si ba:ton si pronunţia franceză). (pop. 1. bath mat [~ inaat] s. bath heater [~ ihi:tsr] s. scândură. baseball etc.. (prese. plajă. a înota. cabină (la plajă). a bătători.) bastion. loc de scăldat. 4. a zvânta în bătaie. 3. v. (ret. tr. degradare. a modera. II.) pungaş. tepid ~ baie călduţă. 1.tho:s] s. tr. pachet. costum de baie.) batitermograf. b a t h y s c a p h . bathysphere ['ba. hypo ~ baie de hiposulfit. a se expune pentru cineva. (si to ~ down) a doborî. (si~ tub) baie. halat de baie l plajă. 3.bin] s. a lovi. bo't-] s. 4. baseball). 3. cal de samar. bath solution [~ so'ljujan] s. vb.) (mii. baston de mareşal. batholite ['bscGoulait] s. 1. ~ drosz] s. (mar. a se întrece (c« cineva). a transmite ştafeta. II.Gisfi3r] s. dozator. uliu etc. bast mat ['ba:. (si pi. amestec. vb. B. pl. a lamina (metale). intr. petrecere. sezon balnear. ' bathymetric [. -jon] I. dozare. a micşora. bastion ['bastion. (oceanografie) batisferă. B. imediat. halat (de baie). batoid [tetoid] s. închisoare. batten wall [~ wo:l] s. to go to the ~s a se duce la băi. 3. bate1 [beit] vb. 'ba^tik] s. bathorse ]'ba. tr. caschetă de baie. batswing ['bartswirj] s. canad. bathing drawers [~ dro:z. (amer. batteler ['ba:tbr] s. lovitură. (telm.) a bate din aripi. bathing cabin [~ . to take / to have a ~a) a face baie. II. tr. timpul scăldatului. prăpastie. bathing hut [~ lut] s. cadă. batiste [bae'ti:st. Turkish ~ baie de aburi. 4.) to come to ~ a da de greu. v. lot. pâinişoară (rotundă). a fixa cu şipci transversale. corp de cabine. coţear. 2. (sl. a spăla. 2. a bate.) Staţiune balneară. stabiliment de băi.) dozare. adj. pl. I. fotoliu cu rotile pentru bolnavi. bathometer [bo'8o:mitar] s. 2. stropire a cărnii cu untură. baghetă (pentru dirijat). intr. (înv.. cartof dulce (Batatas edulis). jucător la bătaie (la cricket. (înv. (sl. (înv. his energy has not ~d energia lui n-a slăbit. bat fish [~ fi/] s. aluatul). (mil. bathing closet [ ~ ikbzit] J.baste3 74 baste3 vb.) şarjă. bathing establishment [~ is'tasbli/mont] s. batten1 ]'ba:tn] I. pl. baie publică. teanc. (ec. Bath s. (telm. bathing place [~ plcis] s.) specie de peşte din Oceanul Pacific (Aetobatis californicus). v. '-tjon. bathtowel [~itaual] s. vb. vb. 3. persoană care face baie (în lac. b a t h o 1 i t e. II. lichid corosiv.) to ~ one's eyes a clipi (din ochi). baton ['bastan. scaldă. (fr. ci plăteşte numai ceea ce comandă sporadic (la universitatea din Oxford). bat-blind ['baetblaind) adj. bastinado [tbsesti'neidou. îmbăiere. to get in a ~ a se înfuria. Bath chair [~ 't/ea1"] s. armată.st mast] s. vb. băi. -sts'n-J s. a face băi (într-o localitate). s. rogojină din coajă de tei. a critica. Chiroptera). a sfărâma.) batiscaf. batrachians [bo'treikjonz.) to have ~S in one's/ the belfry a avea sticleţi la cap.(fam. bastonade [ibassto'neid. hău.baîOi'metrik] adj. a îndopa. 3. abis. a ciomăgi. staţiune maritimă. a ciocăni (vase. bathing shoes [~ fu:z] s. băiaş. II. târfă. a îmbăia.) student sărac care nu ia mesele regulat la colegiu. (fig. A. dintr-un aluat. 2. bat3 vb. a se spăla. bat-eyed ['bat 'aid] adj. (fig. a demola. bastinadoes [-z] s. a arde cu cuvântul. cabină pentru dezbrăcat (la baie). persoană care prinde păsări în timpul nopţii (v. 2. (ist. a lovi eu bastonul. bathrobe ['ba:0roub] s. s. bâtă. 2. a îngraşă. cuptor. piscină. bathing resort [~ ri'zxt] s. (iht.) ungere cu inele.) a bea cam mult (dintr-o dată). (sport) ştafetă. sezon de băi. (cameră de) baie. îngrăditură de scânduri. a fi la conducere / cârmă. bathing men [~ 'men] s. v. 2. rând. 1. baie turcească. miop. A. to ~ one's curiosity a-şi astâmpăra curiozitatea. încălzitor de baie.vb. b a t h i n g c o s t u m e . (cartografie) curbă batimetrică. bathing dress [~ dres] s. batten door [~ do:r] s. uşă din şipci. a face baie. bast tree ['baist tri:] s.) bastidă. însăilare. tei (7'ilia sp. bastinade [ibselsti'neid] s. baie. -kionz] s. v. (amer. prosop (mare) de baie. bathymetry [baVBimitri] s. oşti. vb. forţe. 4.) băiaş. b a t h i n g b o x . (metal. 4. v. batsmen [-mon] s. b) (sl. bating ['beitirj] prep. bathing suit [~ sju:t] s. vestiar. *v. Batavian [bo'teivion.off one's own ~ fără ajutor din afară. la ştrand (pe malul unui râu sau lac). papuci de plajă (de baie).. 3.) batimetric. (zool. exceptând. tr. 1. (fig. B.Oxford) nota cu costul întreţinerii unui student (mai ales privind cheltuielile de masă).fiz.) of the same ~dc acelaşi fel.) batometru. bate2 vb. (mar. bathe [beitî] I. to go on a ~ a se duce la un chef. a fâlfâi-. 3. cold ~ baie rece. 2. 1. (chim. 1.) salariu în acord. a bate.) pas.) batoid. instalaţie de baie. batfowl [~faul] vb. a-1 apuca năbădăile. (ret. si 'basstfanj s. (amer. casă mică de ţară (din sudul Franţei). cort de plajă. bathing box [~ . (fig.pl. (ist. a-şi risca pielea pentru cineva. 5. argintărie).ka. the ~ of stupidity culmea prostiei. locuitor din oraşul Bath. a frământa (lutul. sobă de baie. grupă. to go for a ~ a se duce la scăldat.) beton frământat.ba:6i'9a. independent. bathing ['bcidin] s. batata [baVta:te] s. basting ['beistin] s. (si shower ~) duş. b a s t i n a d o . îndată. a se cufunda. (la universitatea din. înjosire. intr.) 2. 2. 5. (te.) to be at ~ a juca rolul principal. lac etc. halat (de baie). 3. vană. chiloţi de baie. baston de poliţist. bathing season [~ . ciomăgeală. 1.) baie. a scălda (in lumină). 1. student care ia mesele la colegiu (ia universitatea din Oxford). nătăfleţ. A. 1. cadă. s.) go to ~! vezi-ţi de drum! du-te de te plimbă! plimbă ursu'! bath [ba:0] I.ct. 6. (iht. (mar. bate3 s.. bat4 s.) bătaie. to give a child a ~ a face baie unui copil. bathroom [~ ru(:)m] s. prostuţ. B. battalion [to'tadjon] s. a învălui. (as) blind as a ~ orb cu desăvârşire. râu etc.pl.) to ~ one's hands in blood a-şi scălda mâinile în sânge. s. a bate. a întemniţa. B. comic ieftin. b a s t i n a d o. (despre pământ) a deveni roditor / mănos. tr. a se afunda. baster [-sr] s. ciomag. to have / to go in for a ~ a sc scălda. (constr.) batalion. a spăla (mai ales un copil). a se îngraşă. (sl. b a t f o w l ) . batch [bast/] s. bath lubrication ['ba:6 . to go to ~ for smb. v. prostituată. 2. batch wage ['bast/ weid3) s. băieşiţă (la baia publică). toiag. bathing tent [~ tent] s.boks] s. fără amânare. 1.) l. (iht.lu:bri'kei/sn] s. ■ bathing costume [~ kostju:m] s. v. bathing man [~ mon]. to go full ~ a merge în plină viteză. a face (un) duş. -vjon] adj. (despre vultur.) topire (a inului sau iutei). bathythermograph [. 2. batrachia [bs'treikjs] s. baie. vb. genune. de la a b a t e). 2. bathos ['beiOos] s. a înota. bastide [bas'sti:d] s..pl. cu răsuflarea tăiată. a-i veni dracii. (ist. a uda. a se îmbăia. a slăbi. bath attendant [~ 'o'tondent] s. halat de baie.) batolit. 2. ir. s. 3. II. 1. staţiune balneară (cu izvoare termale) în vestul Angliei. 1. b a t h o m e t e r .) partidă. batch cake [~ keik] s. a scădea. set. pl.) to go the ~ with smb. A. zeamă corosivă (la tăbăcind pieilor). a trăi pe picior mare (mai ales pe socoteala altuia). a asalta cu întrebări sa» observaţii critice. a scălda. scăldare. pi. (sport) halat de boxer. baie. a reduce. (mil. II. băi. the lake ~d the foot of the mountain lacul uda / scălda poalele muntelui.) bătăuş. vb. (fam. 1. ritm. 4. pl. a înmuia (cu ajutorul unui lichid). chim. s.) batos (trecere bruscă de la un stil elevat la banal sau la grotesc). bătător (la cricket. to carry (out) one's ~ a învinge. b a t h r o o m. şindrilă. a prinde păsări în timpul nopţii (orbindu-le cu lumina). bathyscaphe ['baîOiskeif] s. 3. a toci. 2. 1. 6. (mai ales amer. bathetic [bo'uetik] s. bathymeter [bo'0imitor] s. (mineral.).mogra:f. leat.) arzător de gaz cu fantă lungă. 1. gard din şipci.) băi romane. (amer. a bate la tălpi. a face baie (în mare. 2. b a t h i n g b o x . a-i lipsi o doagă. (bot). din oraşul Bath. II. meliţă (pentru in). grămadă. at a good rare ~foarte repede. staţiune balneară pe litoral. a scălda.) batos.) batimetric. v.) aiurit. 4.) to sling t h e ~ a vorbi într-o limbă străină. bath wrap [~ rap] s. (fam. scrie. batik [ba'tik. 4. hot ~ baie fierbinte. batman ['batman]. bather [-or] s. 2. 1. amer.) furie. bate4 s. bathing accommodation [~ Oikomodei/an] s. din proprie iniţiativă. A. batten fence [~ fens] s. batic. (text.). într-o ureche. a scălda. 2. 2. 2. A. b a t h i n g g o w n . bath-tub [~ tAb] s. pl. preş de baie. a lovi cu bastonul. zaiafet. înot. a concura. vestiare (la un bazin). batmen [-mon] s. sl. şipcă. scaldă. to ~ one's hope a înceta să mai spere.) specie exotică de peşte turtit (Ogccocephalus vespertilio). formare de partide / loturi. (si to ~ in) a zdrobi. 2. 1. (text. baston. bath stove [~ stouv] s.) a huzuri. batfowler [~fautor] s..si:zn] s.) baie. viteză. zăbăuc. Bathonian [ba'Gounian. baston.).) electrolit. 1. (pop. 1. (rar) rachetă (pentru tenis). (sipl.) right off the ~ dintr-o dată. batten2 vb. turbare. sl. 2. bat1 [bst] s. bathyal ['ba:8iol] adj. tr. bathing wrap [~ raep] s. a se îndopa: (despre plante) a creşte peste măsură. -graf] s. bastil(I)e [bses'tid si pronunţia franceză] I.V. cu excepţia (cu gen.) ordonanţă. b a t r a c h i a . baie (publică). baths [ba:<5z] s. orb cu desăvârşire. (ec. (zool. b a t h i n g c o s t u m e . 5. (constr. 5.un anumit procedeu de impritnare a ţesăturilor. îmbăiere.) 1. adânc. (amer. scăldătoare. buncăr. din acelaşi aluat. amer. bathyscaph [taSiskaef] s. 2. bathymetric contour [~ 'kontuo'] s. a se micşora. a-şi impune punctul de vedere: (amer. distrat. ciomăgeală. încălzitor de baie. (amer. izobată. 5. vargă. warm ~ baie caldă. bath gown [ba:0 'gaun] s. sl. mare.

wasgsn] s. cunună de lauri.) lozincă. (scot.) travee. s. pornografie. b a t t l e p l a n e . 2. 1. (fig-) marea finanţa canadiană. (mii. bay2 s. (ist. 2. bay stone [~ stoun] s. creastă de zid. patroana unei case de toleranţă. battle-tried [~ traid] adj. a duce o luptă.). to ~ at a door a izbi puternic în uşă. a se depărta. (înv.(bot. (constr. tr. laur (Laurus nobilis). battology [bs'tobdsi] s. battery box [~ boks] s. baw [bo:] s. 1. intr. 2. bawdry ['bxdri] s. bawd [bxd] s. b a w d r y (2). creneluri.) bănuţ.) cui de binta.) şrift uzat sau stricat. battlement ['bcetlmsnt] s. bawdy ['bo:di] I. battle cry [~ krai] s. to win the ~ a câştiga bătălia.) aşezat în ordine de bătaie. a se apăra cu îndârjire. 1. battle order ['bcetl io:dar] s.) specie de laur din California (Umbellularia calif amica).A. battery solution [~ s3'lu:/an] s. a urla. (auto) cutie de acumulator. to fight smb. (electr. casă de toleranţă / rău famată. v. 1. goană (la vânătoare). ~ leaves foi de dafin. (despre animale) cu pete albe. Bay Stater [~ -3rj s. adj. 2. bătătorit. to be at ~ a fi încolţit.) (muz. cunună de lauri.) porc-de-mare (Phocoena phocoena). conflict.U.) vas de linie / război. battle song ['bzetl son] s. obscen. battery locomotive [~ 'louksmoutiv] s.) a se lupta. bavardage [ib.) tren de asediu. (mar. 2. II. luptător.) slab. 2. încăierare generală.) baud. (bot. to mask one's batteries a-şi ascunde intenţiile duşmănoase. vb. la baionetă. 1. (mil. battle airplane [~ icaplein] s. II.) baterie. (mar. battle-seasoned [~ isi:znd] adj. (jur. urlet. ţintat. zăvod. battue [bse'tu:.rssnd] adj. battled ['bsetld] adj. (av. a ciocăni (puternic). Bayard ['bebd] s. sare de mare sau de lac. battle-grey [~ grei] adj. s. 4. battleship [-/ip] s. a (se) lupta. (auto) placă de acumulator.) baionetă. bauxite ['bo:ksait] ş. h a l f p e n n y . batter level ['beets 'levl] s. to hold / to keep smb. bay3 I.) foc puternic de artilerie.) 1. lauri. to ~ for a (se) lupta pentru. (mar.v. (amer. II. bausond l'b. soclu-baionetă.) (scot. battle call [~ ko:l] s. s. ■ batologic. 2. (scot.v. b a 111 e f i e 1 d. a lătra. 2. (fr. (amer. battledress [~dres] s.) (folosit ca supranume) Statul Massachusetts.) porţiune de preerie între păduri. ordine de bătaie.) consum. -0. strâmtoare. bay rum [~ rAm] s. halebardă. batologic. Bay State [~ steit] s. (fig. secure. battlesome ['bsetlssm] adj. to come unscathed out of the ~ a scăpa teafăr. bătaie.) piuă. (mii. b o w w i n d o w (1). 2. 1. to fix the ~ a monta baioneta la armă. (jig. boţit. luptă de cocoşi. set. baltag.) bou. clisă. (at) a ţipa. tr.) angajat al Companiei golfului Hudson. 2. (fr. (mil. (mar. porcării. b a y a d e r e . ca o aripă de liliac. 2. lut. (bot. B. (fam. b) (fig. (mii. 4. (teAt.) staţie terminus pe o linie secundară.) 1. (mai ales pi. (mar.) 1. s. înclinare.) (act de) violenţă. 3.) repetare exagerată a aceloraşi cuvinte. prăpădit. zdrobit. batture iba'tjua1". a bate pe cineva cu propriile lui amic. teatru de operaţiuni. I.) acid sulfuric de acumulatoare. frişca etc.) brocart.) vârf de munte crestat. (electr. ist. (electr. 3. bay5 s. to ~ and squall a ţipa în gura marc. bibelou. (ferov. obscenitate. 3. battery acid [~ 'ssid] s.'-'-] s. (scot. lucru fără importanţă.) (rar) pălăvrăgeală. (av. 2. om de curaj şi onoare (glumeţ) to ride ~ of ten toes a merge pe jos apostolcşte. to ~ out abuse a înjura.). ordin / comandă de asalt. luptă decisivă. battering train [~ trein] s. 2. 3. priceput / versat în ale \ războiului. 1. (lit. 3. 3. navă grea de luptă. bayonet ['beianit] I. bayman ['bcimsnj s.) nişă. battlecraft [~kru:ft] s. absorbţie (de curent).) baterie. battleroyal ['baetl'roiaî] s. a zbiera. at the point of the ~ în vârful baionetei.) berbece. esenţă de laur. bay4 I. joc. (electr. intr. glumă (de copil).) mototolit. trăncăneală. a da o bătălie. bayadeer [ibai3rdi3r] s.).) băiat de zahăr. 1. (fig. 2. battle fatigue [~ fa'ti:g] s.) mărunţiş. 8.) vas spital. războinic. mijlocitoare. j battological [iba?t9'bd3ikpl] adj. Bay Street [~ stri:t] s. (ferov. a repeta acelaşi cuvânt sau aceleaşi propoziţii. 2. 1. 1. battery plate [~ . cal murg. to fight a losing ~ a duce o luptă sortită eşecului. 5. (mar.) iepure. (arte) tablou reprezentând o bătălie. bay window [~ twindou] s. battle front [~ frAnt] s. umăr. to ~ out a) a certa pe un ton ameninţător. battle t'bastl] I.şi pronunţia franceza] s. to charge with the ~ a da asalt la baionetă. a dărâma (cu focul artileriei). (bot. (despre vase) ciocănit. (/nil. strigăt de luptă.>:vu:da:3 şi pronunţia franceză] s. i mărul discordiei. (electr. (fam. lătrat (prelungit). adj. 7. battledore ['bastldo:] s. bolnăvicios. porcos. sare de bucătărie.). to do ~ a se lupta.) obiect de ceartă / discuţie. battle plane [~ plein] s. 1. battologize [b3'totod3aiz] vb. a repeta în mod exagerat (un cuvânt. battle cruiser [~ ikru:z3r] s. ţr. soldier's ~ luptă al cărei rezultat c hotărât de curajul soldaţilor. (despre mobilier) uzat. to fight a ~ a) (mil. de nimic. noroi clisos.) ieşitură. (despre cai. strigăt. fraze. baie. to stand at ~ a ţine piept. b) a profera. ca din gură de şarpe. 2.) câmp de luptă / bătaie. battery cell [~ scl] s. intr.) golful Hudson (cu regiunea adiacentă). şi vb.) minge. battler ['bstla1"] s.) banc de nisip. . neînsemnat. acumulator. to bring to ~ a înghesui. 1. 1. intr.pleit] s. batter2 I. 6. battery ['băutori] s. (mii. deschidere. battering charge ['bsetarin t/a:d3] s.) flotă militară. tr. battle wagon [~ . 1. cântec de luptă. (mil. bay tree [~ Cri:] s. baywood [~wud] s. 2. (despre pălărie etc.) element de acumulator / baterie.) dafin. fool's ~ sceptrul bufonului / măscăriciului. 2. bay salt [~ so:lt] s. batty f'baeti] adj. bayberry ['beibari] ş. baudrons ['boidrsnz] s. (rar) 1. si. codoaşă. 2. a striga (Ia). (canad. sfărâmat. the Bay (canad. întrecere. a vâna. (electr. (dial. drawn ~ luptă fără rezultat.) înclinometru.) luptă.) fleac. bay porpoise ['bei 'poipas] s. bawl [b:>:l] I. s.) dafin. 2. to ~ against with a (se) lupta cu (în) contra / împotriva. 2. călit în război. (constr. (mii. a supune unei critici aspre / severe. batting1 ['bcetirj] s.) dulie-baionetă.) cafea. artă militară. bătaie. bawtie ['bo:ti] s. murg. 2. s.) care repetă în mod exagerat aceleaşi cuvinte. intr. prost. to fight one's ~s over again a retrăi trecutul. element galvanic. 1. bardă. 2. duel cu baioneta. zbieret. intr. 2.75 baywood (unt. glumeţ. bătălie.) pisică. baudekin ['bo:dikin] s. jucărie. 1.) 1.) uniformă / ţinută de campanie. general's ~ luptă al cărei rezultat e hotărât de o conducere pricepută.) porţiune a interiorului unui avion demarcată structural.) bateria unui vas de război.) bauxită.) Compania golfului Hudson. golf. 2. cu stea în frunte. (Uit. s. a folosi baioneta. deocheat. copilărie. a fi la ananghie. (electr. baulk [bo:(l)k] s. ansamblu de compartimente. glumeţ) locuitor din statul Massachusetts. batter3 s. sonat. vase de bucătărie. piatră de temelie. arţăgos. neînsemnat. at ~ a ţine pe cineva în şah.. lauri. A.) steag de război. ţipăt. (despre aluat) frământat.) electrolit. a lătra la. 5. v. II. belicos. (amer. breloc. (electr. 2. laur (Laurus nobilis). B. 1. kaki. intr. batting2 s. a se înclina. certăreţ. II. Bay man ['bei masn] s. de nimic.) a face breşe în. batwing ['banwirj] adj. sedimentată prin evaporare. 1. 1. 1. a se lupta pentru un altul. pintenog. battleground [~graund] s.) brustur(e) (Arctium Iapa). fam. si. persoană care locuieşte pe malul unui golf. (si. battering ram [~ reem] s. (mil. battlefield [~fi:ld] s. lemn de mahon (Swietenia macrophylla ş. (mil. 3.'s ~s for him a se bate. 2. (zool. (fr.) ~ and shuttlecock volan (joc).. battle flag [~ flsg] s. boabă de dafin. treaptă. 1.) locomotivă electrică cu acumulatoare. bay1 [bei] s. dulău. (mii. (ital.codoşlâc. bawdy house ['bD:di haus] ş. 3. vată. 2. 1.) ordine de bătaie. mar. v. battuta [bs'tjuits] s.) tact. B.pl. . a lovi sau a străpunge cu baioneta. 1 battner ['ba. battle piece [~ pi:s] s. parapet. (mii. v. vatelină. 3. bordel. II. battle-axe [~ a. tr. (mineral. încăierare. A. (mil.) vas de linie / război. a aşeza în ordine de bătaie. măiestrie războinică. pl. bătăuş. (fig. battery drain [~ drein] s.) grup de încărcare pentru acumulatoare electrice. ananghie.) călit / încercat în lupte. ciuruit de gloanţe. 2. (top. to turn a man's ~ against himself a combate pe cineva cu propriile lui argumente. bayou ['bu:iu:[ s. braţ de râu sau parte a unui lac sau a unei mări transformată în baltă (în sudul S. B. arta de a se lupta. pitched ~ luptă crâncenă. bayadere [ibais'dia1] s.) 1.) nevroză provocată de război. B. (înv. 9. baw cock ['b^knk] s. (anglo-indian) baiaderă. -'tju:''-. 2. perche­ ziţie amănunţită.) încărcătură plină (artilerie). strigăt de luptă. (poligr. 2. (şi~in the bean) ţăcănit. pastă. fleac. 3. mai de bătut rufe. smucit. a bate. battle fleet [~ fli:t] s.'bi:. bătătorire.) a intra în luptă. divizion (de artilerie uşoara). (poligr. s. v. baud [b^:d] s. vb. ţinută de campanie. (amer.a. chemare la luptă. a sili prin forţa baionetelor. batweed ['bastwhd] s. battle array [~ ^rei] s. stradă din oraşul Toronto pe care se află bursa şi numeroase instituţii bancare. nimic. (scot. foi de dafin. A. b a t s m a n. masacru (împotriva mulţimii fără apărare). ba:f] adj.) baterie. de liliac. gologan. prag. a încolţi. (teAt. măcel. compartiment. 2. vite) breaz. ist.) nivel de pantă. A.ks] s.) crucişător de linie. a ieşi cu bine. 2. b a l k.) that's half the ~ cu-asta lupta c pe jumătate câştigată. (înv. bayonet lamp-holder [~ ilamiphould3r] s. mar. paletă (de volan). în luptă. nevastă autoritară. adj. înv.) codoş. a încolţi. bayonet fencing [~ ifcnsin] s. (canad. împotriva. a-şi striga (marfa).) batalion.) avion de luptă. 3. | 3. 4. 1. (rar) a (se) lupta cu. 4. fără valoare / importanţă. (canad. 5. vb. bauble ['bo:bl] I. rachetă. vb. (mil. (lit. (folosit ca sg. a urmări cu lătratul. măsură. a striga. (arhit. a zdrobi. a urla. 2. B. (mii. 1.cooking ~ văsăric. (constr. a bate apa în piuă. baubling ['boiblirj] adj.) naiv. s. (fig. II. a urla la.) ca liliacul. expresii. a nimici. care seamănă cu aripa de liliac. flecăreală. aluat (nefermentat). hală (de uzină). luptă. (mii. 4. (fam.) 1. 1. battered [-d] adj. arcadă.) a îndesa (literele). battery charger [~ tfu:d33r] s. bay leaves [~ Ii:vz] s.tn3r] s. 3. măscări. a vocifera. firidă.) prima linie (a frontului). II. II. luminator. (tefui. 2.) 1. mijlocire. zgripţuroaică. o frază etc. -jo3r şi pronunţia franceză] s. cu aripi de liliac. 1. to ~ out a zbiera. fam. bauch [ba:h.. bat-winged [-id] adj. argilă frământată. 1. A. v. bawbee [bcr. (mii. (înv. baublery ['bo:bbri] s. psih. vb. 2. pl. a distruge. bătut.

1. progres sau cucerire într-un anumit domeniu de activitate. 2. to ~ on a) (despre un spectacol) a se juca. strop. (în croitorie. a se împlini.) to be on the ~ a nu avea de lucru. 1. 1. grindă. socotitor. oricum ar sta lucrurile. am sosit: (fam. (mil. a coace.).) iradiere. 1. semnal luminos. dar de cele mai multe ori sunt redate cu ajutorul dativului). to ~ going (urinat de infinitiv exprimă viitorul sau intenţia) a fi gata să. umăr. beam engine ['bi:m iend3in] ş. cioc. it was five years yesterday since ieri au fost / s-au împlinit cinci ani de când. bazookaman [~ni3n]. broboană.) a radia.) specie de peşte dinfluviulMississippi şi Marile Lacuri (Noturus flavus). ornamentat cu mărgele.). 2. beagling ['bi:glirj] s. he was told to go there i s-a spus să se ducă acolo. were pi. 5. that is not it nu c aşa. to kick / to strike the ~ a) (despre balanţă) a se ridica până sus. 8. (Uit. magazin mare. is that you? tu eşti (acolo)? tu erai? tu (ai făcut asta etc. a fi. se află.) you've been (and gone) and done it (ce să-ţi spun) grozavă ispravă ai făcut! ai rupt inima târgului! beach [bi:t/j I. pi.)?. 4. as it were cum ar veni. there are sunt. (electr.c) a incumba (cuiva). (intr. beachman [~mon]. baliză. (fam. 1. b) (mar. a îndruma. beadledom [-dom] s. tr. 2. if that ~ so dacă este aşa. tr.baza (a) r 76 baza(a)r [b9'za:r] s.1). (fig. 1. ş. 3.) a fi în rezervă. A.(amer. b) a ajunge la ţărm: a debarca. birocraţie. 1.moară.) a fi stins. (jam. (şl. formalism absurd / exagerat. intr.) a fi Ia strâmtoare. fam.) automobil cu cauciucuri mari (cu care se circulă în zonele nisipoase). we shall ~ studying vom studia. mătănii. cu cioc. traversa ancorei. beamer ['bi:mor] s. 1. c) (si. mănunchi de raze (de lumină sau de căldură).) a indica drumul (cuiva). cerşetor de meserie. beaconing [rbi:k3nirj] s.) radiobaliză de poziţie. to be an hour in going to a-i trebui o oră ca să ajungă la. b) (despre lumină etc. a înşira. listă. se găseşte. (fam. a se îmbrobona. a lua la ţintă.) cap de pod (în cadru! unei debarcări pe coastă). 1.. câine de vânătoare. de mărgea. (mv. spumă.) a fi aprins. director (de şcoală). 2. (amer.) cătarc. beadhouse [~haus] s. to ~ or not to ~ a fi sau a nu fi.) muncitor la urzit. b c a c o n (1.) şublcr. (înv. B battery ['bi: 'băutori] s. b) a da de. coastă. grinzile transversale care susţin puntea. beam centre [~ 'scntor] s. a împodobi cu mărgele. beadlehood [-hudj s. . I have been learning for two hours învăţ de două ore. a pisa. (amer. on the port ~ travers în babord. traducerile variază. B. 2. turn. de exemplu nominativ cu infinitiv. it is to be had se găseşte. mărgele (la vin). bec. there is too much noise e prea mult zgomot. beadsmen [-man] s. garnitură cu găurele prin care se poate trage o panglică. a nu atârna în balanţă. a exista. prevăzut cu grinzi. belfer. 2. B. (fam. tr. Ia ananghie. s. (te/m. 3. d) a fi în drimi spre. to ~ out a) a nu fi acasă. a coase mărgele la. 3. abaft the ~ înapoia traversului. ca să zicem aşa. (şi pair of ~s) şirag de mătănii.reidiou rma:kor] (av. (zool. 4. ornamentaţie din mărgele. b) (despre mecanisme) a funcţiona normal. felinar. be [bi:]. he was laughed at by everybody toţi râdeau de el.) val al oceanului care mătură ţărmul. copoi. to ~ off a pleca. există. nas (la corăbiile vechi). pedel. A. b) a înlocui. to be off the ~ a) (despre persoane) a fi pe o pistă greşită. 2. semn. cum s-ar spune. 2. 3. beak head ['bi:k hed] s. beach rest [~ rest] s.) bord(ură). beacon radio marker [~ . bară.) bazuca {aruncător cu reacţie. to draw a ~ on a ochi.4).s. (agr. a trage la mal.) is it not? nu-i aşa? he is right. beacon light ['bi:kan lait] s. beach comber [~ ikoumo1"] s. 6. 2. 3. 2. b) v. abac.) specie de mic crustaceu (Orchestia agilis). this wine is five shillings a bottle vinul ăsta costă cinci şilingi sticla.) maşină de echilibrat. dialect englez vorbit în Polinezia. traversă. 2. 2. 1. v. guler. a sc împotmoli. how much are these gloves? cât fac / cât costă mănuşile acestea? 5. to ~ at a avea de gând. 2. a pack of ~s haită de câini de vânătoare. to pray without one's ~s a da greş. (despre ochi) mic şi strălucitor. b) (dig.).) nas. dus (din localitate). pl. 2. ca mărgeaua. 7. spre / către ţărm / coastă. B. II. lucru ornat cu mărgele. (mii. mensură. 2. beach flea [bi:t/ fii:] s. v. 3.) azil de săraci. piscuri) în formă de cioc. a fi.pasr was pentru sg. boabă.). taxă pentru întreţinerea farurilor. the train is off trenul a plecat. bead [bird] I. vb. tr. bead frame ['bi:d freim] s. hoţ de păsări.) far.) mijlocitor. there is no going out today nu e (chip) de ieşit astăzi. 3. to ~ about to go a se pregăti. în construcţii specifice. it is they sunt ci. modal to ~ to a fi să. let me ~ lasă-mă în pace.) to hit the ~a) a eşua. 1.) grindei (de plug). (mar.) a fi. 4. casa este în curs de construire. a costa. înrourat. me) sunt eu. ş. ~ it so sau SO ~ it sau let it ~ so aşa să fie. 2. nu c bine. I am returned m-am întors. beak [bi:k] I. the houses are ~ed along the river casele stau înşirate (ca mărgelele) dc-a lungul râului. s.?nid3] s. băşică (de aer). pocal (de metal). nas coroiat. 3. a se afla. 1. the doctor has been sent for s-a trimis după doctor. beached [bi:t/t] adj. he had been listening to her ascultase la cele ce-i spunea ca. II.) geamandură de balizare. beachy ['bi:t/i] adj. (jig. (tehn. (despre ani etc. 4. beadle ['bi:dl] s. b) (despre lumină etc. it is to be seen este de văzut. cupă. (fam. agent secret.) cioc. beagle ['bi:gl] ş. 1. nu e nimic nou în asta.) găinar. (şi ~fire sau ~ light) semnal. la cătare. fascicul de raze.) judecător. (mar. catalog. mărgăritar. (fam. cu vârf. b e a k (1. II. beach buggy ['bi:t/ -bAgi] s. the clock is going to strike ceasul e pe punctul să bată.(fîg-) detectiv. rotund. vânătoare cu copoi. bob. BB gun ['bi:bi: g*n] s. he is to die trebuie să. margine îndoită. Is this your book? Yes. (mar. (tel. braţ de balanţă. a sluji drept călăuză (cuiva). b e a c o n (1. a se reprezenta. (geod. bazar oriental. wsz forma slaba]. postul de pedel / de aprod. intr 1.) to ~on about a îinpuia (cuiva) capul cu.pl. 4. our friend is departed prietenul nostru a plecat / a murit. II. oricum ar fi. 1. beaconage ['bi:k. a urma să. 4. beadeye ['bi:dai] s. perlă. moţ. (tel. 4. (Jig. here you are poftim (când oferim ceva cuiva). (radio) antenă (cu) fascicul: antenă direcţională. împodobit cu mărgele. 2. 1. a se înroura. far călăuzitor.) semnalizare. 2. vb. beading ['bi:din] s. vb. cu moţ.) partea în relief a cornişei pentru scurgerea apei. a Iovi / ajunge /apucacu ciocul. pahar de laborator.) lăţime (maximă) a unei nave. beaded j'bkdid] adj. it is for you to decide urmează să hotărăşti tu. 3. 1. bazar de binefacere. copoi. bazooka [ba:'zu:ko] s. pedanterie. 1. he was convinced of it and so am I el era convins. 2. molitve. a fi gata de plecare. (fam.) traversă. 3. 2. 2. (mii. (despre stânci. nimb. brobonat. 5. (înv. (mar. 1. în formă de mărgea etc. b) (despre mecanisme) a funcţiona prost. mii.) I've been there toate astea sunt cunoscute. se găsesc. prund. he is to come later urmează să vină mai târziu: it is to be hoped that să sperăm că. (ca verb de legătură) a fi. a fi plecat (în oraş). 1. malul mării cuprins între zona de flux şi reflux al apei. beach wear [~ w£or] s. ţinută de plajă. (as well) as can ~ cât mai bine (cu putinţă). si. 3.1).) transformator simetric-asimetric. pl. (jig. tr. a eşua. 2. a aşeza în şirag. beacon buoy ['bi:ksn boi] s. A. (serveşte la formarea diferitelor timpuri ale conjugării perifrastice sau progresive) a fi.) perle. care trăieşte din pescuitul perlelor şi din ceea ce aruncă apa pe ţărm. a trebui să. part. aux. nu-i aşa? cu spun că n-arc. eşuat. mic. beadsman ['biidznwn].) to ~ on at a bate (pe cineva) Ia cap. to be on the ~a) (jig. -0. (tehn. B. aureolă. a fi gata de a. there are men who există oameni care. a aprinde. se află. a fiinţa. beacon f'bi:kon] I. v. plisc. dacă aşa stau lucrurile. 9. (înv. top. aruncat pe ţărm. a face mărgele / broboane. beachmen [-man] s. la aman.) balanţă. (fdrn.) a citi rugăciuni. c) (fig. he is a student e student. how are you? ce mai faci? cum o duci? cum te simţi? how is it with you? ce mai faci? he is better now se simte mai bine acum. 5. I am very cold mi-e grozav de frig. if she were to go dacă ar fi să plece. (arhit. (text. 3. a intenţiona. B. 7. picătură. (mv. mărgea. intr.) rachetist. binforma slabă] vb. Beach-la-mar [~ b 'ma:r] s. a găsi (un răufăcător etc. există. a face. a-şi pierde importanţa. talon (la anvelopă). the house is being built casa se construieşte. 2. cu semn. bead roll ['bird iroul] s. a se înnămoli. a fi şomer. iron. a avea o importanţă hotărâtoare. margine rotunjită (a unei căni etc. (fig. beady l'bi:di] adj. b c a d y (1). • beaked ['bi:kt] adj. C. a fi închis. sul (la războiul de ţesut). (iehn. paracliser. here we are am ajuns. a spune rugăciuni.) baterie anodică. [WDZ forma tare. a dirija raze spre. banc de nisip. ţărm de mare. (amer.) curier (la o judecătorie). da de unde. beaker ['bi:kor] s. a fi de partea (cu gen. he was been offered a reward i s-a oferit o răsplată. foc de semnal. a toca (pe cineva) la cap. II. 3. renură. we were appealed to s-a făcut apel la noi. 1. mărgică. vânătoare cu câini.) avertisment.) to be on the ~ a) (despre persoane) a fi pe drumul cel bun. (poate fi folosit la formarea perfectului compus al câtorva verbe. scrie. rază. I am finished am terminat.) varga. it is they that have seen him ei (sunt aceia care) l-au văzut.) 1. beakless ['bi:klis[ adj. t o ~ o f f. 6. a lumina cu un semnal luminos. wo forma slabă]. been [biinforwa tare. isn't he? are dreptate.) to ~ on to a) a fi în contact cu: a lua legătura cu.) balizaj. I am reading citesc (în momentul de faţă). sunt aici. năstrapă. a fi deschis.) profesor. 1. to ~ for a) a fi pentru. pomelnic. c cartea mea. it is I (fam.) a suferi o înfrângere. beak hunter [~ 'runtg1"] ş. a zâmbi. Christmas ~bazar de Crăciun. I am forbidden to drink wine mi-e interzis să beau vin.. 2. a-şi face greşit socotelile.) puşcă cu aer comprimat. birocratism. bazookamen [-man] s. what would you ~ at? ce-oi Fi punând la cale? ce gânduri ai?. (mar. is he? I say he isn't nu are dreptate. ornament din mărgele (pe un suport textil etc. trec. Troy is no more Troia nu mai este. vb.) a nu avea (nici o) greutate. the ~ in your eye bârna din ochiul tău. pl. a fi în locul (cu gen. how is it that cum sc face că. a cloci. a radia. (fîg. trunchiul coarnelor de cerb. to ~ away a) a fi absent. (arhit. locuitor de pe coasta Oceanului Pacific. a nu avea însemnătate. tălmaci. [wa: forma tare. (serveşte la formarea diferitelor timpuri ale diatezei pasive. beadwork ['bi:dwo:k] s. beacon fire [~ !faisr] ş. intr. . A. 4. aprod (la universităţi). 2. cu bancuri (de nisip). all is well toate (sunt) bune.) to tip / turn the ~ a răsturna cumpăna.) axul balansorului. în locul formelor lui to have) I am come am venit. iată-mă. a se găsi (într-o stare oarecare) a se simţi. fermă. urmează a se vedea. it is to be presumed este de presupus. agent comercial (pe coastele Africii). a radia. 1. (jig. vb. a străluci ca un far. beachhead ['bi:t/hcd] s. (şi walking/ working ~) (telin. (serveşte la formarea diferitelor timpuri ale diatezei pasive) a fi (se traduce prin reflexiv) the house had been built by them casa fusese construită de ei. (mar. we are not to judge nu trebuie să judecăm. beamed |bi:md] adj. 2. A. to say over / to tell one's ~s a-şi spune rugăciunile. bead-like ['bixllaik] adj. it is twenty years since he died sunt douăzeci de ani de când a murit. pomanagiu. universal. fotoliu de plajă. a fi plecat. AT). (despre mărgele) înşirat. şi cu nu mai puţin. beachward(s) ['bi:tJ\vod(z)] adv. (mai ales despre cerbi) cu coarne. she is a teacher e profesoară. 1. plajă.) ornamentaţie prin care se trage o panglică. 1. 10. 2. sunt grozav de răcit. (mai ales amer. fără cioc. a călăuzi. it is Este aceasta cartea ta? — Da. broderie etc. a porni.) călăuză. 5. a lumina calea (cuiva). litoral.). a străluci. beam aerial [~ 'eoriol] s. 1. a rămâne.v. beam compass [~ 'kAmpas] s. 3. ~ that as it may. there is este. nu-i aşa? he isn't right.) înşirat ca mărgelele. beam [bi:m] I. persoană plătită să se roage pentru bmeiacătorul ei. vârf.

5. (tehn. direcţie.) lagăr. a avea contingenţă cu. trec. negru ca noaptea. (fam.) urs (Ursus arctos).) every ~ has its black nu există oameni fără cusur. barbă (de capră). to have / wear a ~ a purta barbă. aprox. a căuta să micşoreze preţul.) gărgăriţa fasolei (Acanthoscelides obtectus). (tehn. bean pod [~ pod] s. pom fructifer. c) a se pune într-o situaţie proastă. a înfrunta. decât o singură interpretare. roller ~rulment cu role. borne sau born la pasiv a da naştere.) petrecere zgomotoasă. cuzinet. a mâna. (rar) blue ~s gloanţe. beamy ['bi:mi] adj. 2. c) (by) a [\ purtat în pântece. (fig.). a ţine. to laugh in one's ~ a râde pe sub mustaţă.) capacitate portantă / de susţinere. I can't ~him nu-1 pot suferi / înghiţi. beaming ['bi:min] adj. rod. bearing surface [~ 'sa:fis[ s. (mineral. a transporta. capacitate de încărcare. (amer. to ~out a) a sc apăra. pasiv to be borne a) a fi purtat / dus / mânat. cuşca urşilor. beard grass ['biad igro:s] s. seven children were born to him by his wife nevasta i-a născut şapte copii. (bot. the precise ~ of the word sensul exact al cuvântului. not to have a ~ a nu avea para chioară. stângaci. producere. pl. a ~ market curs în scădere. to ~ against a sc sprijini de.) suprafaţă de rulare. spanac. a aduce. a-şi asuma. a justifica. 4. importanţă. 1. b) a ţine companie (cuiva). a da o mână de ajutor. 5. funcţia. (amer. imberb. luminos. dreptul). to consider a question in all its ~s a privi / a cerceta o chestiune sub toate aspectele / din toate punctele de vedere. a pune cioc / barbă (falsă) (cuiva). tr. m-a băgat în boală. 1. relaţie. (ca) de urs. trec. bearer frame [~ freim] s. to lose one's ~s a) a-şi pierde direcţia. care emite raze. to ~ down a) a înfrânge. cărare. b) dincolo de orice limită. a rezista. a chclfăni pe cineva. suprafaţă portantă. 2. iradiere. a abate. sl. (tehn. intr. a colporta. grizzly ~ urs grizzly (Ursus Iiorribilis). am iacut-o Iată. a face burtă. a purta blazon.) purtător. to ~resemblance a avea asemănare. spân.. bearableness [-nis] s. bear baiting ['bea 'beitin] s. (fa/u. otreapă (pentru şters sau spălat jmdelele).) bric. 1.) a hill of ~s prostii. reazem.) suprafaţă de sprijin / reazem. dovleac.) aprox. v.. 2. adj. 6. grosolănie. a aduce mărturie. portantă. (tel. sens.. a naşte. French ~ fasole verde. a îngădui. (bot.) radiogoniometric. top. 3. beamish ['bi:ini/[ adj. sl. (tehn. punct de sprijin. scop.) catch the ~ before you sell his skin nu vinde pielea ursului din pădure. this has no ~ on the question aceasta nu arc nici o legătură eu chestiunea / cu problema. fam. bearer ['bearer1"] s. 1. a împinge. beanie ['bi:ni] s. a purta (un sentiment). nu zice hop până nu sari. vârful croşetei. pl. a zdrobi. b) a avea legătură eu. bearded ['bbdid] adj. 3.) micul panda (Ailurusfulgens). (maşini) cuzinet al lagărului. în oaste. a naşte.) imberb. (Jig. to ~one's age well a se ţine bine pentru vârsta pe care o arc. sl. to take a ~ by the tooth a intra singur în gura lupului. to ~ out a confirma. jucător la bursă (a la baisse).) to be / to run in smb. viril. suportare. 1. cel care poartă / menţine / susţine. a lua. brioală (Meum athamanticum). adj.) searbăd. b e a n f 1 o u r. fam. a produce.'s ~ a sc opune cuiva pe faţă şi în mod hotărât. tolerare. this tree is a good ~accst pom da multe fructe. a face o gafă. (amer. to laugh at smb. beaminess ['biiminisj s. (as) cross / sulky / surly as a ~ (with a sore head) supărat foc. (bot. (tehn.) a intra în vizuina leului. cursul (acţiunilor la bursă). bear2 [bea1"].) old ~ băiatule. A. atârî. (mii. a dobândi (premiul). Ţara lui Cremene. 3.). b e a r i n g b e a m. purtător. produs.) persoană dură. to play the ~ a se purta ea un urs. b e a r d o g . bearishness [-nis] s. (bot. 3. capră. de răbdat. 4. polar ~ urs alb. a sluji în armată. 2. 2. (constr. bean ore [~ o:r. tolerabil. beamless |'bi:mlis] adj. a îndura. to ~ up a-şi păstra curajul. în draci. optimist. a jigni pe cineva. (bot. b) (mar. (despre un cerb) eu coame mari / bogate. . (fa/u. beard [biad] I.) în scădere. a rodi. bearing ['bearirj] I. 1. (tehn. boneţică (viu colorată).s. to ~ hard a suporta cu greu. s. bodegă (ieftină). a se comporta. cioc. ţeapă. (amer. 3. barbă.) as.) bilă de rulment. prietene. 1. to ~ forth a da. suprafaţă de sprijin / portantă. chiolhan.) adunare foarte zgomotoasă. faină de fasole. (tehn. (si. (costtt. to ~ away a) a trage. 4. a-şi băga capul sănătos sub evanghelic.) a cădea peste.) cuzinet de lagăr. despre nave) lat. v.) cadru de reazem al motorului. refl. înfăţişare. horse ~ bob sălbatec. strălucitor.). a îngădui. bearing metal [~ 'metl] s. de nesuportat. adeseoripeior. 3. beam riding ['bi:m . c) a porunci. to ~ in mind a ţine minte. cutie de ungere. (amer. (zool. bear hound [~ haund] s.) the Great Bear sau the Greater Bear Ursa Marc. bean feast ['bi:n first] s. maestru. 2. a avea în vedere. to ~along a trage. part. bearish ['beari/] adj.) contrapresiunc. to grow a ~ a-şi lăsa barbă. (jig. (de) îngăduit. a răbda. a stabili locul unde sc află. to~a burden a purta o povară (şi fig. a se ţine. beyond / past all ~a) intolerabil. legătură. bean tressel [~ itrcslj s. orientare.) flanşă. a răspândi.) it gave me ~s mi-a dat bătaie de cap. bearing ball [~ ba:l] s. to ~ upon a) v. bean meal ['bi:n mi:l] s. bear-cat l'bea-kajtjş. a suporta. bear1 [bear] I. b e a r i n g p r e s s u r e . 1. 2. bearing box [~ boksj s. (sl. tapă. b) energic. sprijinitoare. vb. pivot. bridă. rod(irc). a însoţi. bearing rib [~ rib] s. purtare. (ec. bearing sleeve [~ sli:v] s. bean oil ['bi:n oil] s. lupta între ursul încolţit şi câini.) lagăr. 1. în nas. to ~ down upon a se repezi / a sc năpusti asupra (cu gen. bearing wall [~ wo:I] s. to ~ arms a) a purta arme. radiolocaţie. a exercita (puterea. răbdare. radios. beanshooter ['bi:ni/u:tar] s ■ puşcoci (cu boabe de fasole etc. s.) bob (Vicia faba). bărbătos.) exultant. to ~ on a) a se rezema pe. a ajuta. fără barbă. 2. 11.) aducător. a suporta. 1. de scădere a valorilor (la bursă). had it been a ~ it would have bitten you te-ai înşelat. loto. pică. the boat was borne back by the wind vasul a fost împins înapoi de vânt. bearing area [~ 'earia] s. d) to be born a sc naşte. will the ice ~ today? oare va ţine gheaţa azi? 2. she has borne seven children a făcut / născut şapte copii. B. to ~ with a fi îngăduitor / indulgent eu. perete de rezistenţă. adolescent. bean catcher [. dracul nu e chiar atât de negru cum se spune. 2. sl. a duce. b c a n f c a s t (1). C. 3. to ~ a sword a purta spadă. a ţine piept. bearing reaction [~ ri'aîk/sn] s. raport. a trage de barbă. post bore [bs/. bădăran.) grosolan. greoi. (sl. a se preta la.) 1. to ~ off a) a da Ia o parte. (tehn. coordonate. (bot. (tehn. 6.) specie de zibetă care trăieşte pe arbori (Arctictis binturong). a purta. a simţi. a purta. (înv. radiant. a căra. cuzinet. b) a căuta să înşele pe cineva. beano ['bi:nou] s. to shave one's ~ a-şi rade barba. luminos. relevmcnt. (tehn. 13. bean stalk ['bi:n sto:k] s. bear garden [~ iga:dn] s. to ~ the costs a suporta cheltuielile / spezele. (jig) punct de reazem / sprijin. bear dog ['bea . a fi înarmat cu. relevmcnt. to speak in one's ~ a mormăi. a strica socotelile / ploile. fără viaţă. a răbda. 2. to ~ a signature a purta o semnătură. tolerabilitate. a fi priceput. (fig. bearing capacity [~ ka'pxsiti] s. păstaie de fasole sau bob.) cerc azimutal. 1. a rodi. bearing circle [~ . beanery [rbi:nari] s. plin de viaţă. a suporta. 4. black ~ urs negru (Euractos americanus). Carul Marc.part. 1 to ~ a good reputation a avea / a se bucura de o bună reputaţie. a duce. câine folosit la vânătoarea de urşi. strălucitor. (fam. poreclă dată locuitorilor din Leicestershire. 3. orientare.dog] s. to ~company a) a întovărăşi. 3. (zool. bean gun [~ gAn] s. (constr. to find out / to take one's ~ a se orienta. a lăsa ordin cuiva. a se împotrivi. (tehn.) radiofar.) v.). 1. to ~ on. speculant. (tehn. to ~ children a face copii. 5. a colabora. (astron. a-şi pierde cumpătul. (prov. spre. pl. (mineral. c) a se referi la. bostan.) to know one's ~s a-şi cunoaşte meseria. bean flour [~ f]auar] s. 1. a dezvălui secretul. a sprijini. to ~comparison a suferi comparaţie. 9. bean [bi:nj s. a-şi şopti în barba. bean weevil [~. a (se) da de gol.) grindă de reazem: longrină.) azimut. (fig. your words ~ only one interpretation nu se poate atribui cuvintelor dv. azimut.) cârlig. a avea. deviză (pe un blazon). 2. aducere pe lume. 7. b) (despre un zid) a ieşi în afară. a fi lefter. bearer cable [~ ikeibl] s. (mar. a se strădui din răsputeri. bear fennel ['bea -fen^l] s. (astron.i lua parte. a sfida. semnificaţie. to ~ oneself with dignity a sc purta în mod demn. a da lovitura. 4. implicaţie. a rezista. a produce. 10. II. 7. vânătoare de urşi cu câini şi gonaci. bearing carrier [~ 'ka^ria1"] J. a da roade. v. (jig. (tel. (fam. 2. by]. cârpă. a răbda. a dobândi (premiul). strălucire. vesel. b) a bate pe cineva (într-o întrecere). 4. to ~ back a da înapoi. cu barbă. june.) alimente şi muniţii. 2.beli] s. 8. omule. ~s c) a bate. to ~ away a sc îndepărta.) zid portant. (tehn. to bring pressure to ~ a exercita presiune.) cablu portant. (despre animale sau plante) cu barbă. b) a fi suportat / tolerat / răbdat.). 2.wi:vil] s.) fasolar.) cap. fără raze. 2. 4. ♦ full of ~s a) (despre cai) aprig. rar) are you there with your ~s? iar? şi aici te ocupi cu aşa ceva?. a pune la inimă.) a ieşi în larg. (înv. to ~ malice / a grudge a purta ura. susţinător (de). we had a rare old ~a fost un chiolhan pe cinste.) cărbune mărunt. vcscl. (rar) a fi răbdător. bean belly [~ . compass ~ refevment la compas. II. vb. (metal. b) (fig. comportare. 2. de suferit. b) a avea. geod.sa:kl] s. a se purta. a tolera. a suporta. necruţătoare. to spill the ~s a) a trăda. fleacuri.) relevmcnt. 2.) cârlionţ. to ~ rumours a răspândi / a colporta zvonuri. strălucitor. to ~ a lion in his den a înfrunta cu curaj un om primejdios sau fioros. bearberry ['beabari] s. jucător de forţă. 11. suportabil. 3. bearing beam [~ bi:m] s. tulpină sau vrej de fasole sau bob. to ~ toward(s) a fi îndreptat spre.) a sc pierde. amice. 2. sprijin. b) a câştiga (victoria). 1. mar. a întrece. producător (de). barbişon. beans and bullets ['bknzand 'bulits] s. ţăcălic. a susţine (o greutate). (metal. 13.) urs. tonaj. petrecere dată în fiecare an de patroni pentru muncitori.) bucătărie de campanie. children are born every day sc nasc copii în fiecare zi. 9. 2. a ţine de urât (cuiva). 3. («v. kidney ~ fasole albă. bearing liner [~ 'Iainar] s. 5. v. a se rezema de. bearing bar [~ ba:r] s. to ~ a title a purta un titlu. (entom. 5. a aduce. cipilică. to take the ~ of the light-house a lua relcvmcntul farului. a fi înzestrat cu. 1. a suferi. bearable ['bearabl] adj. b) a răsturna planul. Shakespeare was born in 1564 Shakespeare s-a născut în 1564. 8.ika?t/ar] s. bărbos. a avea o ţinută demnă. cheque payable to ~ccc (plătibil) la purtător.77 bearishness beamful ['bi:mful] adj. to ~ testimony / witness a 1 martor. ~ oar] s.) direcţie. II. bădărănie. III. a exercita presiune sau influenţă.raidirj] s. 1. (mar. palier. morocănos la cuhne. (mil. b) a lua. a doborî. to~up a susţine. a presa asupra. măi. a o face de oaie. Carul Mic. to ~fruit a da / a aduce roade. to give smb. the Little Bear sau the Lesser Bear Ursa Mică. monedă (de obicei de aur). bearing transmitter [~ tra5nz'mitar] s. ulei de soia. radiobaliză. a corobora. a rezista. suport. 1. necioplit. loc unde oamenii se poartă prea liber şi zgomotos.) babit. scoatere la lumină. (şi brown ~) (zool. (amer. a trece peste. bearing pressure [~ 'prcjV] s. (astron.) bufet. to ~ down a-şi intensifica eforturile. (amer. 4. a ţine.) bărboasă (Artdro/xjgon sp. (prov. aliaj pentru lagăre. 1. beardless ['biadlis] adj. 1. însemnătate. tr. 12. aer.) cruşân american.) sondaj. borne [bo. lcmn-câincsc (Rhamnus purshiana). aspect. presiune de reazem. 2. a i\ născut / adus pe lume (de către). 3. to ~ hand . bearing power [~ 'pauar] s.) urs.) capacitate portantă. 6. to find the ~in the cake a avea noroc (mai ales la loterie). a suporta.) fasole (Phaseolus vulgaris). (astron. 1.) bohncrz. purtător (de).. (jig. a veni de hac (cuiva).) teleghidare (prin fascicul de raze).'s ~ a) a-i râde cuiva în faţă. 12. ţinută. (ec. om posac / morocănos.) cimbru (Saiureja). palier. purtare. to ~ onward a merge.tr. ducere. 10. a da înainte. b) a fi îndreptat asupra (cu gen. 3. (tehn. urs polar (Ursus maritimus).n] sau born vb. 5.

fiară. 3. beast [bi:st] s. 3. -tif-] s. crai. ~ of chase vânat.) can you ~ i t / that ei. beaten cob [~ 'kob] s. a ferici. speculaţie a scăderii valorilor (la bursa). 7.) îmblăciu. ~ of pray animal de pradă. to ~ the scythe a bate coasa.). 2. 2. beast royal [~ 'roial] s. mândru. past beat [bi:t]. a se lupta cu morile de vânt. (poetic) frumos. 7. încercat. 6. 4.) they have ~en him to (a) jelly l-au bătut măr. to ~ a path a face o cărare. cărămidă uscată. (mar. bătător. 4. a învinge.) vită. ciocan. 3. (tetf. 1.) preceptor. (rar) lipsit de frumuseţe. s. a birui. e prea de tot. a împodobi. (tel. (fam. frumosul ideal. făcut frumos. pisălog. beat receiver [~ riisi:var] s. uzat. to ~ the alarm a suna alarma. 2. b) a înfrânge (opoziţia). beatify [bi'aetifai] vb.) he ~s them all at swimming îi bate pe toţi la înot. (despre vânt. a spăla. hârtiei) muncitor de la holendru. lup Crighton. beastliness ['bi:stlinis] s. (produs) cosmetic. rond.tifaiar] s. straşnic. beat reception [~ ri'sepjan] s. bombă (în ziar): articol senzaţional. 1. 1. (rar) culme a frumuseţii. bearskin ['beoskin] s. (sport.) a bate. (despre inima. sl.) Leul (constelaţie şi semn al zodiacului).) he ~s it up a lot tot într-un chef o ţine. 6. tânăr non-conformist şi boem. a bate. (fig. vb. adj. minunat. a se eschiva de la (legi etc. 1. (mil. 1. a făuri (metale). mândru. beater man [~ maen] s. .) you're ~ing me by a long way mă întreci cu mult. splendid. 1. beating machine [~ ms'fv. beauteousness ]-nis] s. beaten ['bi:tn] I. 6. 3. brutal. a micşora (preţul). beat frequency ]'bi:t ifrikwcmsi] s. to ~ out the meaning a lămuri înţelesul. concurs de frumuseţe. a scoate. II. 6.) urechea-ursului (Primula auricula). the team was ~en at soccer echipa a fost învinsă la fotbal. asta să i-o spui lui mutu. nuri. afurisit. -tjas] adj.pl. v. bătăi. II. beat buzzer [~ .) 1. 6. animalic. fâlfâit. a-şi frământa creierii cu. bătându-1. ursar. (amer. (sl. beating engine[~ 'enrijin] s. a depăşi. fericit. al naibii. 8. beat board [~ bo:d] s. n-am mai auzit una ca asta. asta-i prea de tot.).) bestie. a suna (semnalul). 5. ~ and the beast o soţie frumoasă şi un soţ urât. (fa/n.. 2. 5. bear's garlic [~ iguilik] s. 10. v. a bătători. (fig. a face fericit. a bate apa să iasă unt. 3.) epos animalier.) groaznic. to ~ a retreat a bate în retragere. chinuit. strălucind de frumuseţe. a cutreiera.li:dnr] s. tendinţă de scădere a valorilor (l« bursă). (agr. beauty contest [~ ikontest] s. (fam. grozav. beat saw beaten ['bi. beauty ['bju:ti] s. 12. talpa-ursului (Acanthus longifolius).) cavaler. a face faţă (cu dat. 5. 4. a ieşi la suprafaţă.). (fam. (rar) fabulă (cu animale). (mar. to ~ from a alunga din. (bot. frumuseţe. bătaie (a tobei. 4. dătător de fericire desăvârşită. (tel. (agr. ca un ticălos etc. to ~ off a respinge. cosmetică. 4. (fam. b) a mâna încoace şi încolo. (fam. înfiorător. to ~ smth. to ~ seconds a marca secundele. goană. tell me what you want without ~ing about the bush spune-mi deschis / direct / pe şleau / fără ocol ce doreşti. beater knife [~ naif] s. (poetic) ~ with storms bătut de vânturi. beat [birt]. valuri) a bate. 5. I. beating ['bi:tin] s. beauty crest [~ krest] s. 2. to ~ back a respinge. 2. beater opener |~ . lovire.) chit. 6. grozav. the Beast (rel.) to ~ smb. 5. (peior) you area ~ eşti grozav. 6. bear's bed ['bstiz bed] s. pop. a hăitui. (despre ceas) a bate. bătaie a aripilor.) it's a ~ shame e o mare ruşine. beat cob work [~ kob 'wo:k] s. uzat. a meliţa. a înfrumuseţa.) generator de bătăi. 1. 2. Beaufort('s) scale ['boufst(s) skcil] s. înfrumuseţare.) v. beastly fable [~ ifeibl] s.) a bate. (muz. (sport) întindere / putere a loviturii. a se purta ca o fiară cu.) batoză de păioase. adj. a ţăcăni. b e a r ' s b r e e c h (1). a sfinţi. învins. b) (/nil.) to ~ the streets a bate străzile.(amer. c) a lămuri. beaut [bju. 2. (bot. 3. to ~ up a) a bate (ouăle). înfrumuseţat. beauteous ['bju:tias. to ~ about a) a amesteca. it is ~ cold e frig al naibii / al dracului. sistem de urmărire a rachetelor (cu ajutorul radarului Doppler). B. (fiz. obosit. uniformizator.) a beatifica. beast epic [~ icpik] s.v. bear's foot [~ fut] s. (bot. a fărâmiţa. (bot.) hodorogit. brutalitate. beatless ]'bi:tlis] adj. b e s t i a r y .bearish operation 78 bearish operation ['beori/ opa'rei/sn] s. to ~ one's brains with sau to ~ one's head with / about a-şi bate capul cu.t] s. 4.mcr:kit] s.) to ~one's way a călători pe blat. (despre valuri) a se sparge.) beatnic. a pisa. admirabil. târg de vite. bestial etc. v.) it ~s everything I ever heard asta întrece tot ce am auzit vreodată.) 1.) cutcurig (Helleborus odorus).) a căuta. 1. 2. bestialitate. (fig:) to ~ down a şovăi. v. beatnik ['bktnikj s. a explica. a face mai frumos. bcat-up [~ 'Ap] adj. bearward ['beawoid] s. graţie.tn] I.) to ~ the time a bate măsura. porcărie. a ticăi. the measured ~ of the waves ritmul măsurat / monoton / sacadat al valurilor. persoană care bate etc.) ştire senzaţională. cu animale.) tobă de batoză de păioase. beau-pot ['bou pnt] s. c a t i ) . bear's grease [~ gri:s] s. (/nas. bestial. a marea. to ~ about o) (mar. bear leader ['bea . beatification [biia^tifi'kei/sn] s. bătut. a urla.) that's a ~ of a boy! ăsta zic şi eu băiat! (si ironic). (fig. b e a r l e a d e r . a se zbuciuma. admirabil. cormană pentru muşuroit. tr. bătăiaş. crucea-pământului (Heracleum sphondylium). bear moss ['bea mos] s.) rariţă. b) nu e de crezare. înfrângere. fericire supremă / desăvârşită. curtezan. a dejuca. bearish tendency [~ 'tendsnsi] s. intr. animal mic. a izgoni din. A.) to ~to arms a chema la arme. II. beau [bou]. (bot. nimic de zis. to ~out to sea a lua largul. 1. 4. (fig. (fam. 2.) a merge în volte / în zigzag. a~of a day o zi cu vreme afurisită. ~of the heart bătaia inimii. beast-like ['bkstlaik] adj. a bate.) Antihrist. 11. (fiz.) receptor superheterodină ultradină. minunat. n-ani auzit / n-am pomenit aşa ceva. a căpăta o mamă de bătaie. persoană care înfrumuseţează. (muz. nu pricep. ~ of burden animal de povară / de muncă. beautifier ['bju. teribil. amorez. (fam.) scară Beaufort. (tel. to ~ out a) a dezbate. a face să lase din (preţ). 2. a lovi. patrulare. murdărie.) anirnăluţ.) măcinare. a vâri (bătând). 2. (amer. beatifully ['bju:tofuli. 3. beater ['bi:tsr] s.». 9. v.) a lua cu asalt. lovit. berbant. to be on the ~ a patrula.) frecvenţă de heterodinare / de interferenţă. (amer. animal. 1. to ~ up a) a se ridica. 1. 1. a inimii. dădacă. beat music ['bi:t iinju:zik] s. (Jam.) to ~out v. the ~ of it all is that frumuseţea este că. (tel. (met.).) meliţă.'s time a-i „sufla" cuiva iubita. (ca) de animal. batere a măsurii. beater drum [~ drAin] s.) învins. beatitude [bi(:)'astitju:d] s. 3. a judeca sub toate aspectele. B. frumos. (fig. l-au făcut chiseliţă. urât. holendru. hăituiala. beat-beat ['bi:tbi:t] s. bearish speculation [~ . b e a t i f y. fiară. adv. 9.) bestial. trec. a canoniza. (chim. beatnic. 2. a băga. a bate. puls) a bate. a se izbi de. beautician [bju:'ti/n] s. a întrece. (amer. I. (tehn. bestiar. 2). beauty aid [~ eid] s. a face să se retragă. dobitoc.) holendru. frumos de pică. 2. (izul. a ezita. B. 2. hăitaş.) it ~s all sau it ~s the band a) asta-i culmea. mă laşi cu mult în urmă. (despre lobe) a suna. s. the ~ frumosul. bear's breech [~ 'bri:tf] s. 1. (mine) bătător. my ~ frumoasa mea. (rel. d) a bate (rău). ai-de-pădure (Allium ursinum). a bate câmpii. ♦ (amer. a decora.) frecvenţă a bătăilor. ursuleţ. (lit. (Jr. it is quite a ~ e o splendoare / o minunăţie. trecut prin multe. minunat. I. gonaci. pomadă (de păr). fig. 2.) leurdă. (mar. ce ruşine! II. umblat.) groaznic. b e a r i s h speculation. (tel. de la b e a t. pi. 2. frumos.) a umfla (ceva). 2. nurliu.) to ~ black and blue a zvânta în bătaie. B. beast market ]'bi:st . a frământa. sl. beaux [-z] s. vas de flori. făptură frumoasă (mai ales femeie). bear pit [~ pit] s. -tif-[ adv. animalitate. de animal. part. beastling |'bi:stlirj] s. (fig. beater engine [~ iend3in] s. tr. I. ruinat. b) a bătători (o cărare). perete de lut. to make a ~ of himself a se purta porceşte. (despre valuri) a bate în. b c e s t i n g s. bear's wort ['bsaz wo:t] s. a tălmăci. 7. beautiful ['bjurtaful] I.) ton de interferenţă. (fam. măgăreşte. (ca) de urs (sifig. a aşeza în rândul preafericiţilor. meliţă (pentru in).) straşnic. beat note ['bi:t noutj s. 1. to ~ about in one's mind a întoarce pe o parte şi pe alta. (mil. to ~ down a) a reduce. beau-ideal ['bouai'disl] s. beastle ['bi:stl] (mai ales scot. regele animalelor. fam.) a~of a fellow un dobitoc. a înfrânge. to ~ at the door a bate / a ciocăni la uşă. glume. to ~ about / (amer. leul. (rar) (despre inimă) fără puls. (sport) trambulină (rigidă). b) (fig-) a s c înzdrăveni. răpitor. bătaie. into smb. tr. beatific(al) [ibia'tifik^l)] adj.).) cosmetician care lucrează la un institut de înfrumuseţare. (tehn. b e a r ' s b e d . beataxe ['bhtasks] s. 3.) around the bush a o lua pe departe / pe ocolite / pe după piersic. vită. 2. a thing of ~ un lucru frumos.) to ~ to windward v. hârbuit. (tehn. a ceasului etc. Beast Royal (aslron. mentor (care supraveghează pe un tânăr bogat în timpul călătoriei). a amăgi. (sl. splendid. b e a r i s h t e n d e n c y . mort de oboseală. (v.) maşină de încercat la întindere. 2. istovit. muşuruitor. ~ is but skin-deep frumuseţea e trecătoare. beastings ['bi:stirjz] s. 1. piele de urs. a încălca. mândra mea. 10. 3. a (se) lupta în zadar. a scutura (covoare).) pulsaţie. poftim! închipuieşte-ţi! asta-i bună!.spekju:'lei/an] s.) holendru. bătător. to ~ into a bate în. a întoarce pe toate feţele. beatificate [. (fig. (mai ales amer. muzică beat. (bot. 1. frumuseţe (fizică). ideal. material gros de lână pentru paltoane. în ruină. (fam. a bate. vb. bear's cub [~ c\b] s. a bate. îngrozitor. (v. ~s of the forest animalele pădurii. lovitură.bio'tifikctt] vb.oupanor] s. a ciocăni. to be off one's ~ / to be out of one's ~ a fi în afara competenţei sau a domeniului său (de activitate). bătătorit. a întrece. adj. bearlike ['bsolaikj adj. beastly ['bkstli] I. ritm. the waves ~ the shore valurile se izbeau de ţărm. cuprins de beatitudine / de extaz. c) (mil. animalic. căciulă/ caschetă / capelă din blană de urs (purtată de soldaţii englezi). (constr. bearish tone [~ toun] s. 7.) muşchi-de-pământ (Polytrichia»). frumuseţe.bAZOr] s. a se sustrage de la.) dead ~frânt de oboseală.) a recruta.'s head a băga ceva în capul cuiva. beatitudine. beautifulness ['bju:tofu'nis.) dead ~ frânt de (oboseală). frumuseţe. 1. to ~ to death a omorî în bătaie. bear's ear [~ ior] s. chimenul-porcului (Peucedanum rochelianum). (fam. -0. sl. farmec. (despre ceas) a bate. beauty-beaming [~ rbi:mirj] adj. a trage pe sfoară (pe cineva). a fi prea greu pentru. a pulsa. (agr. (agr. mândreţe. a lovi (repetat). trec.n] s.) that~s me asta mă depăşeşte. v. 1. (sl. (despre vreme) păcătos. sl. to get / have a good / sound / thorough ~ a primi o bătaie zdravănă. a sfărâma.) măsură.) zidărie în cofraje. pui de urs. (ind. groapă de urşi. a nu fi hotărât. sleeping ~frumoasa(din pădurea) adormită. 1.) recepţie cu superheterodină. part. fante. răpitor. b) (fig. (fam.) to ~ the air / wind a se strădui zadarnic. dobitoc. excelent. beaumontage [bou'montid3] s. bcautiless ['bju:tilis| adj. a bate. 8. beautied ['bju:tid] aay.) ~ it! tunde-o! întinde-o! şterge-o!.bju:tifi'kei/an] s. mândreţe. hârtiei) destrămător. a da târcoale (cu dat. beautify |'bju:tifai] vb. mai. tr. beauticraft ['bju:tikra:ft[ s. 2. a aranja. (/ani. wild ~ fiară sălbatică. beatificare. (amer. beastiary ]'bi:stiori] s. beautification [.

ochi. bază. bedight [bi'dait. to go to ~ a se duce la culcare. vb. ba'd-] vb. (rar. nu sade bine unui om să. adj. bedevil [bi'devl. (înv. subjugare. a deveni. (bot. bedlamp ['bedtempj s.) devenire. prevăzut cu un pat. a se cădea (cuiva).) casă de nebuni. a înnora.) 1. (prov. adj. rambleu. torturare. prostituată. beckerite ['bekorait] s. 1. b?'t/-] vb. beaver1 ['bi:v3r] s. becoming [-in] I. stratificare. care avantajează. a se culca. chinuire. a deveni. casă de nebuni. fără griji. deoarece. ~ of straw culcuş de paie. to ~ away a face semn să plece.79 bedlamp beauty-of-the-night [~ svâs'nait] ş. pentru a.I. bed gown [~ gaun] s. (bot. b?'d-] vb. a se duce la culcare. castor (Castor fiber). răsad. beauty parlour [~ ipu:l9r] s. 1. a se duce la culcare. b e a u t y p a r l o u r . (rar) obiect sau loc deosebit de frumos. bed fagot ['bed ifaîgat] s. eyes ~med with tears ochi înlăcrimaţi. -diz-] vb. beaverkin ['bi:v3kin] s. 2. fund. bec [bek] s.) to be off to ~ a fi dus la culcare. tr. beavery ['birvsri] s. ~of din cauza (cu gen. a împopoţona. ba'd-] vb. 1. 4. cum se cuvine. 2. a împodobi. beaver2 s. a face o plecăciune (în semn de respect sau de recunoştinţă). a-i merge (cuiva). a provoca. plăcută. amer. bei/aMiiel ('so:s] s.) stofă groasă şi păroasă. salon de coafură.) găteală. zănatic. to be at smb. Mary of Bethlehem (casa de nebuni din Londra). bs'd-.kAvar] s. 2.). 1. became [bi'keim. bs'koz] conj. barbă. becomingly [-irjli] adv. to treat smb.) canapea extensibilă. 2. jachetă de noapte. a alina. (ir/. aşternut. beaverette [bi:v3'ret] s. albie (de rău etc. s.l a . 2. become [bi'kAm. becall [bi'ko. bo'd-] v. b c d 1 a m I.) fundaţie. a mohorî (şi fig. (metal.). bede [bi:d] s. cuvertură / învclitoare de pat. ba'k-] vb. bedchamber [~ pt/eimba1"] s. tr.) barba-împăratul ui (Mirabilis jalapa). pânză. (glumeţ.) magnolie de Virginia (Magnolia virginiana). un strat etc. (sl. femeie de serviciu (la Universitatea din Cambridge). pl.). bedded ['bedid] adj. cu ochiul sau cu capul. (bot.) becherit. postelnic. 1. veioză. 1. 1. beaver-tree [ ~ tri:] s. încărcătură de umplutură. /. (text. bed-chesterfield l~-t/cstofi:ld] s.) batiu. 10. 'bouzait] s. (muz. a mânji.) as you make your ~so you must lie (up)on it cum îţi vei aşterne. 6. 2. a chema făcând (un) semn cu mâna. a păta. beck iron ['bek taisn] s.) to go to ~ in one's boots a fi beat mort. a chema printr-un semn. (geol. bedad [bi'daxl. bed bug ['bed bAg[ s. ba'd-] vb. înfăţişare atrăgătoare: prezentabil itate. a-ţi lua ochii. a ologi. a sta la ordinele / la dispoziţia cuiva. a găti / a împodobi cu zorzoane. 1. în expr. 2. tra'k-]. (înv. II. bedlamism ['bedhmizs'm] s. nebun. nebunie. b e d I). 3. beche-le-mar [.) matriţă. înrăire. (fig. a stropi. strat. a ~dresso rochie drăguţă/care vine bine /de efect. 4. a influenţa în mod diabolic. tr. (ist.. a fi tipărit.a chinui. tr. (despre jwdoabe. v. bedazzlement [-montj s. beck1 [bek] I. A. a zăpăci. a-i sta bine (cuiva). 2. 3. bechance [bi't/a:ns. sl. bedfellow [~ifelou] s. (rar) (despre ochi) plâns. pălărioară din blană de castor. chemare. ~ and board casă şi masă.) orbire.) 4. 2. a păta. (înv. (rar. 2. a aranja. tr. to keep to one's ~ a fi bolnav în pat. temelie. 2. îndrăcire. a mâna / a poposi peste noapte. 2. persoană cu care împărţi patul. poziţie de zăcământ. (j/g. (zool. (amer. înv. beaver root [~ ru:t] s. lenjerie / rufarie de pat. beauty spot [~ spot] s. a aşeza în pat. (fig. (în nordul Angliei) pârâu sau pârâiaş de munte. what has ~ of him? ce se petrece (cu). bed cover [~ . tr. umflat de plâns. 1. intr. tr. groapă. a schilodi. B c a c h . (geol. a se îmbolnăvi. a umezi. double ~cu două paturi. what has ~ of him? ce c cu el? ce s-a întâmplat cu el? 3.) biber. amer. imitaţie de (blană de) castor. B. bed charge [~ t/o:d3[ s. somn de după-masa.) ~ of thorns situaţie grea. tanchetă. (înv. înv.) coafor. din pricină că. a hand which ~ed me away o mână care mi-a făcut semn să plec. to put to ~ with a shovel a îngropa. (poetic) mormânt. (si. this dress ~s you well rochia aceasta îţi sade bine / îţi vine bine. beavered ['bi:vad] adj. lucrul potrivit. de nebun. beaux [bouz] pl. a înveli. b e a u t y p a r l o u r . to'd-] vb. bedizen [bi'daizn. B. a încânta. a învălui. .p. rând. a înmormânta.) polar ~ o m eu barba căruntă. piatră de moară fixă.v. II. (fdoz. (entom. 'bi:v3ti:n] s. 3. 3. becharm [bi't/a:m] vb. beaverteen [-bi:v3'ti:n.) strat de balast. semn cu mâna. 2. 1. tr. bună-cuviinţă. (metal. tree.) bebop (stil de Jazz). (ist. 5. bedlam ['bedlam] I. a înceţoşa. plisc. A. 9. 8. B c a c h .) încărcătură oarbă. fig. curgere. a sădi.v. ceea ce sade bine. salut. bedeafen [bi'defn. a înzorzona. nebun.) cioc. a planta. târfă.) dormitor. (şi to ~ down / up a pregăti culcuşul (pentru animale). răzor. cuvă. a potoli. bedlamite ['bedbmait] s. ba'k-] past de la b e c o m e.) trepang. adj. a uda. 4. 2. a sc face sănătos. A. (zool. haine) care se potriveşte. a culca (în pat). bed hangings [~ -hasnirjz] s. o flota) din cauza lipsei de vânt. b e a d l e 1 . bo'k-] vb.m a r . 1. 2. aluniţă. 2. beauxite [rbo:ks9it. becassine [ibaka'sinj s. intr. trec. b e d a b b l e . şi intr. to go to ~a) a se culca. 2. decenţă. (produs) cosmetic fluid. beaver-cloth ['bi:v3kb8] s. târnăcop de miner. becap [bi'ka. beck3 s. 'bi:dl] s. (mii. bedevilment [-ment] s. pl. intr. 1. lemnăria sau fierăria patului. v. b e d i g h t ( e d ) ] . din moment ce. a da din cap. beauty wash [~ wa/] s. (constr.c l o t h . car de luptă uşor. saltea de paie. bedabble [bi'da^bl. 1.) bele-arte.) a merge la tipar. (tehn. care se cade. a se petrece (cu). s. become [bi'kAm. muiere.past became [bi'keim.) vizieră (de coij). berbecuţ (Gallinago gallinago). A. tr.) separaţie de corp. întrucât. femeie. bedaub [bi'dxb. b e a v e r 1 (3). (jr. salon de cosmetică. în aer liber). a găti. (teAt. fam. bed clothes [~ klouoz. a linişti. a (în)roura. separation from ~ and board (jur. b) a lua din pat. the Procrustean ~ patul lui Procust.) pe legea mea! zău! bedaggle [bi'deegl. fermecare. nevastă.) loc de dormit pentru vite. 1. a acoperi şau a muia cu rouă. pentru a. cum trebuie. a înşela. to be brought to ~ of a boy a naşte un băiat. ba'k-] vb. bo'd-] vb. cămărăşcl. adăpostit. tr.) to ~ in a amplasa. s. a stropi. to die in one's ~ a muri de moarte bună. 2. (mar. b) (amer. tr. a mâzgăli.) 2. somnul dintâi (cel mai odihnitor).) dormitor. a asurzi. dat fiind că. a scoate din minţi. beblubbered [bi'bUbad.l. tr. om cu barbă. molton.) 1. zăcământ. to take to (one's) ~ a cădea la pat. to lie / to sleep in / on the ~ one has made a culege ce a semănat. a înceţoşa (judeca/a). neglijeu. a-i prinde (bine). ţintuit la pat. ♦ Toms o'Bedlam falşi cerşetori. a înfrumuseţa. cuvenit. because [bi'koz. bed-foot [~ fut] s. tr. vb. semn eu capul. a se împopoţona. v. 2. with his ~ on cu coiful pe cap. vase) oprit. liniştit. bedel [be'dcl. a calma (marea etc.v. ba'd-] vb. fiindcă. (vulg. beaver hat ['bi:v3 haît] s. se cuvine. (omit. a face semn (cuiva). bed jacket ['bed pd^sekit] s. 2. datorită (cu dat. tr.) ploşniţă. sos bcşamel. vatra creuzetului. 3. muşuroi de castor. cadru. (înv. a subjuga. 2.) strat. 2. (geol. 1. tr. a captiva. 4. becket ['bakit] s. beauty salon [~ -sfelorj] s. to ~ back a face semn să se întoarcă. (univ. a murdări. 2. balamuc. stup orizontal.) buzunar (de la pantaloni). soţ. a adăposti (împotriva vântului). (mil. a stropi. lizeuză. să. bs'd-] vb. ba'b-] adj. 1.part. v. 4. 5. b a u x i t e . lunatic. strâmtorare. tr.) a întuneca. (şi to ~ out) a (ră)sădi (din ghiveci. a face (un) semn cu mâna. a strange ~ un tovarăş ciudat. ţapană. 2. 1. bedeck [bi'dek. to get into ~ a se urca în pat. v. blană de castor. 3. tr. sl. a zăcea. a acoperi cu o şapcă / scufie etc. îngrijitoare. a se face. becripple [bi'kripl] vb. becloud [bi'klaud. a chema.l a . (tehn. potrivit. (bot. perdele de polog. a înnora. b e a v c r . prefacere. smintit. (mar. a face al dracului. (jig. a înrăi.) a se închina. bed die ['bed dai] s. din pricina (eu gen. to make the ~ a face patul. a fermeca. (despre lumină) a orbi. bedazzle [bi'dpe/. a fixa în poziţie (un tun etc.) ~ to ea să. 3. 3. cheeks ~ed with tears obraji scăldaţi în lacrimi. culcuş.) becaţină. (rar) a rezulta. beauty shop [~ i/op] s. bo'k-] vb. castravete-de-mare comestibil (Holothuria edulis). 7.v. (stofă) imitaţie de blană de castor.). a se face. a se înzdrăveni.) bărbat. bed frame ['bed freim] s. cu vizieră. (zool. camerier al regelui. 2. to put to ~ a culca. B. bedder [pbcd9r] s. 1. with ~ respect a arăta cuiva respectul cuvenit. bechamel (sauce) ['be/amel (<SD:S).) şoarece de apă australian (Hydromys chrysogaster). a-şi bate joc de. aşternut (de pat). to leave one's ~ a se scula din pat. (mineral. -klouz] s. bedding ['bedirj] s. strat. bed head [~ hedj s. a se culca. 1. a ajunge. (mai ales amer. bebop ['biib-op] s.m a r . beauty sleep [~ sli:p] s. a (i) se întâmpla. tr.ba'k-]. Bedlam beggars [~ 'bcgszj s. a tortura. tr. it ill ~s a man to nu se cade.) nufăr galben (Nuphar luteum). (mine) picon. bedark(en) [bi'du:k(cn). bedded volcano ['bedid vol'kcinou] s. as is ~după cum se cuvine. pălărie de castor. bs'k-] vb. a i se potrivi (cuiva).bei/ls'mcKr] s. nicovală (mică). ba'd-. 1. (fr. 2. pat. care vine bine. (canad. 2. stelniţă (Cimex lectularius). poetic) a acoperi. a deveni. eu pălărie de castor. (despre vânt) domolit. bedew [bi'dju:. tr. ba'd-] interj. cu ochiul sau cu capul. B. 1. II. podoabă. intr.) ~ of roses viaţă uşoară. vatră de furnal. (înv. cadă./. 1. (ferov.) v. semn cu ochiul. 3. fundament. (of) a se întâmpla (cu).) banc. a muia. tr. 1. a înveşmânta [mai ales la part. păduche-de-lcmn. bază. a întuneca. bs'd-] vb.) coif (care acoperă si faţa). beaver tongue [~ tArj] s. to get out of ~ a) a se scula din pat. ' Bedfordshire ['bedfbd/i3r] s.'s ~ and call a fi la cheremul cuiva. (amer. beck2 s. (v. becalm [bi'ka:m. aşternut pentru vite. a împroşca. a fermeca. bedim [bi'dini. beche-de-mer [tbe/da'msT] s. a încânta. s. 2. tr. 1.) car blindat uşor. a întuneca. (om) bărbos. (tehn. somnul dinaintea miezului nopţii. ochi scăldaţi în lacrimi. 1. arte frumoase. with his ~down cu viziera lăsată.). cum. despre corăbii. bed ground [~ graund] s. a se cuveni. piciorul patului. de la b e a u .) zbir. gest semnificativ. tr. a-i veni bine (cuiva). cămaşă de noapte. a găti cu zorzoane ieftine. zănatic. bedash [bi'das/.) hală de turnare. II. a ajunge actor. b^'d-j vb. becomingness [-irjnis] s. ospiciu. bs'd-] vb. pretinşi fugiţi de Ia spitalul St.) caloinfir (Tanacetum balsamita). to ~ an actor a deveni. soţie. tovarăş de pat.) stratovulcan. (rar) a întuneca. pentru că. tr. 1. 1. căpătâiul patului.) stratificaţie. nimerit. (sl. potrivit.) a opri (un vapor. beckon ['bck^n] vb. aşa vei dormi. pl. ceea ce este potrivit. 5. bed [bed] I. curs. bedfast [~fa:st] adj. beaver rat ['bi:v3 rst] s. beaux-arts [bou'za:r] s. gentleman of the King's Bedchamber cămăraş. potolit. becalmed [-d] adj.

Belzebut. bottled ~ berc la sticlă. (amer. faţă de pernă.) albinărel. beer money ['bis miAni] s.) tocătură (aVn carne de vită). b e d 1 a m p. a împroşea (cu apă. beef-headed [~ ihedid] aay.) bătut în cap. 1. s. si. beest [bi:st] s. a atârna ameninţător. 1. small ~ a) bere slabă. pl. ţintuit la pat (de boala sau infirmitate). 1. pe drumul cel mai scurt. stare de beţie (provocată de bere). noptieră. (fam.] s. (med. a fi nebun după ceva. bo'i:-] a«V. B. (fig. (amer. (bot. zabră (Galeopsis sp. ciocan de lemn. cicăleală. chronicles of small ~ nimicuri. beer mug [~ niAg] s. v. vb. gastr.) to put the ~ on a cere (insistent) bani cu împrumut. cu noroi etc. (tehn. fabricant de paturi. adj. berărie. bedlight ['bedlaitj s. (fig. in a ~ în linie dreaptă.bedless 80 bedless ['bedlis] adj. cuvertură de pat. din fag. fleacuri. boiled ~ rasol (de vacă). a colora. bee master ['bi: . tr. beefsteak ['bi:f 'steik. (bot. cană / ulcior de bere.) I know a ~nook cunosc un loc unde se poate bea o bere bună. salted / corned ~ carne de vacă conservată. cap de lemn. c o c k r o a c h . de alcov. amuzament. bedpan ['bedpam] s.) sfeclă (Beta vulgaris). bedtime [~taim] s. (fam. bec line [~ 'lain. intr. to have a good ~ manner a şti cum să te porţi cu un bolnav. 2. aparat-pompă de bere. bee bread ['bi: bred] s. păzitor al turnului Londrei. vas pentru încălzit patul. 2. poveste de adormit copiii. cearşaf (de pat). A. beech grove [~ grouv] s. ultimul preţ (cei mai scăzut).) mindir de paie. cu sprâncene mari ! stufoase / dese. 2. A. (fig. -stid] s. între patru ochi. (si to ~off / away) a se grăbi. stupar. s. beefeater [~ii:tar] s. bed silt [~ silt] s. (canad. persoană cu care dormi în acelaşi pat (într-un spital. yellow ~ drăgaică. bedrid(den) ['bedirid(n)] adj. beer yeast ['bio ji:st[ s. to have ~s in the head / brains a visa cu ochii deschişi. (sco(. trupeşie. a cerui. 1. bs'd-] vb.) principii de bază. (entom. beeriness ['bisrinis] s. fag (Fagus sylvalica).) nomad. v. prostii. proeminent. de la b c. picior de pat. bedust [bi'dASt. a mânji. bed linen ['bed ■linin] s. beefburger ['bi:fibo:g9r] s.) mai. B. 2. încruntat. 3. bed-wetting ['bediwetirj] s. bani de băutură / de o bere. beeper [-sr] s. (fig. 1. tr. bedye [bi'dai.) albină (Apis). ca berea. 2. b e e r h o u s e . bee herd [~ ho:d] s. corpolenţă. si. (geol. supă de carne concentrată. duhnind / mirosind a bere. s. be-east [~ i:st. vb. II. tr. rocă-mamă. (la avioanele fără pilot) instalaţie care emite semnale de control radio. baros. (fam. Colorado ~ gândacde-Colorado (Leptinotarsa decemlineata). apicultură. a fi proeminent. moft. (lehn. ' bee house ['bi: haus] s.) jir. butoi de bere. prisăcar. 2.) fereguţă (Polypodium vulgare). ba'd-] vb. bed throw [~ Grou] s.) black ~v. albină. bedroomed [-d] adj. pentru a petrece sau a participa la întreceri sportive. timpul de culcare. beer parlo(u)r [~ ipu:b'] s. sânziene albe (Galium tnollugo şi Galium schulltesii). ameţit de bere. beep [bi:p] I. dumbravă de fagi. (eln. 1. swarm of ~s roi de albine.) escară. albinărit. a-şi construi castele în Spania. 1.) vatră de furnal. 2. a se încălzi. beetle-browed [~ -braud] adj. bedstraw [~stro:] s. (med. aluviuni / depuneri de fund. (omit. putere muşchiulară. Bedouin sau Bedouins [-■/. beery ['bisri] adj. soldat / călăraş din garda regală. 1. bee culture ['bi: JcAlţfa'] s. (amer. beer barrel [~ 'barrel] s. drojdie de bere. 3. albinărit. beer [bisr[ s. (bot. a lăsa să se prăfuiască. (fig. măsuţă de noapte. 2. beer shop [~ lop) s. 1. halebardier.). stup. 2.) persoană care dirijează zborul unui avion fără pilot.) B. 1. single ~ dormitor eu un (singur) pat. debil. (anglo-indian) cucoană. (rar) a vopsi. si.v. soţ sau soţie. 1. 2. (uiv. b e d . prigoare (Merops apiaster). stup.) persoană neînsemnată. beer engine [~ >end3in] s. ştiubei. between you and me and the ~ numai între noi. prost. a desemna. bedtick [~tik] s.tl] I. beehive [~haiv] s. (bot. a se zori. came de vită / de vacă. (canad. s. s„ pl. de asemenea. a fărâma.) drăgaică. beechnut [~nAt] s. soliditate. ştiubei.) enurezis. margine a patului. horse ~ carne de cal. 2. sandviş din chiflă sau corn cu tocătură. bedtime story [~ 'sto:ri] s. 1. 4. stupar. consumator / amator de came (mai ales de vită). cameră de culcare. (amer. beefy ['bi:fi] adj. (rar) a prafui. 1. a bătători cu maiul (pământul).) la est. cameristă.). II.) critică de dragul criticii. 1. tr. bedstone [~stoun] s. care este locuit de navetişti. osânză (la om).) cu sprâncenele încruntate. fără pat.) a încălzi. (fig.) morcov (Daucus carata).) tapoşnic. să nu ştie nimeni. as busy as a ~ harnic ca o albină. Beeb [bi:b] s. beek [bi:k] vb. stout / lager / German / stock / store ~ bere în depozit / de martie. extras de carne.) sanitar. (prin extensie) carnivor. beetle3 I. a se îndrepta direct către. beechmast [~ma:st] s. roi de albine. to keep books at one's ~ a păstra cărţi la căpătâi.) huhurez (Syrnium aluco). (iuv. b e e c h m a s t . a se depărta. o instalaţie etc. 2. claxonat. beer pump [~ pAmp] Î.) forţă. B. bulion (de carne). 1. tr. bătut în cap. beetle1 ['bi. to make a ~ for a o lua drept spre. beeswax ['bi:zw£eks] I. (prin extensie) garsonieră. bee [bi:] s. 3. 2. bed-sitter [~ isitsr] s. tr. tr. muşchiulos. doamnă. forţă / putere musculară. b) (fig. bedrid argument argument slab / care nu stă în picioare. fam. postament (la o maşină). neputincios.) cuvertură / învelitoare de pat.) between the ~ and the block între ciocan şi nicovală. . 3. -soor] s. apicultor. muşchi în sânge. cărnos. vite de tăiat. a înmuia. (bot.) vagabond. bee's nest ['bi:z nest] s. bee keeping [~ .v. 1. (înv. bn'd-] vb. b e e r e n g i n e . (as) blind as a ~ orb ca noaptea / cum e cârtiţa. 2. bed table [~ teibl] s. b e e c h e n. Beehive State ['bi:haiv <steit] s. intr. b c c c h e n. bed settee [~ se'ti:] s. intr. bedrabble [bi'drsbl] vb.s i t t i n g . de bere. beerhouse [~haus] s. beetle 2 1. berărie cu grădină (de vară). 2. (si to ~ off / away) a grăbi.). bodegă.) emiţător de scurte semnale sonore. a găsi cusur la toate. (apicultură) păstură. vânjos. regină.) fleac. pat. a târî prin noroi. bo'd-] vb. bedstead [~sted. 2. linie dreaptă. (despre sunete) like a ~ in a bottle ca o albină într-o sticlă. 3.) gândac. si. bee bee ['bi:bi:[ s.) slab. 2.) placă de fundaţie / de bază. apicultor. (amer. a zori. fată în casă. 1. (constr. beef-witted [~ 'witid] adj. 1.'--] s. bere. bedumb [bi'dAin. a ~ comedy o comedie de alcov. II. drone ~ trântor. Bedouin ['beduin]. v. beech owl [~ aul] s. 1. adj. a emite un sunet scurt şi subţire. a mânji. he thinks no small ~ of himself saw he thinks himself no small ~ se crede grozav / coborât cu hârzobul din cer. canapea-pat. sac pentru saltea. (îi blind / brown / tree ~) cărăbuş (Melolontlia vulgaris). 2. într-un cămin etc. b e e k e e p e r . beduin.) he is in ~ i s-a suit berea la cap. the squad was ~ed up by volunteers detaşamentul şi-a întărit rândurile cit voluntari. (amer. pl. prisăcar. s. bedub [bi'dAb. la intervale regulate. monoton. (fam. 2. intr. sânziene galbene (Galium verum). (omit. tr. gras. bâzâit. 2. 1. to have one's head full of ~s. pl.) piatră cuzinct. 2. bee-balm [bi: ba:m] s. a se fortifica. emis ca semnal (de către un aparat. stupărit. berbece. (metal. roasted ~ friptură de vacă. a face să sune (claxonul etc. a claxona. vb. (rar) vin porto vechi. bee keeper ['bi: iki:por] s. (entom. rufărie de pat. persoană care face patul. bedsore [~ so:'. beer ageing [~ 'eid3irj] s. 5.pl. mii. a veghea la căpătâiul bolnavului. stupină.) platină (de holcndru). cu bere. trec. nătâng. broken / stale ~ bere răsuflată.) beefs [bi:fs] 1. (chim. Ia hotel. c) (fig. beet [bi:t] s. ora culcării. bacşiş. (rar) a face să amuţească. fără culcuş. (amer. (înv. adj. lemnăria sau fierăria patului. bedwomen [~ iwimin] s. (bot. beer brewing [~ 'bruQirj] s. beeswing ]'bi:zwin] s. sanguin. II. 1. to come / to get down to ~ a pătrunde în miezul unui lucru / al unei chestiuni. b e e s t i n g s . bedpan commando [■— ko'ma. 2. tr. 1.V. the ~ (/ani. ploscă (într-un spital). a lăsa să se pipernicească. făget.) om harnic. a umezi. beef [bi:f] I. vb. bed spread [~ spred] s. sugar sau white ~ sfeclă de zahăr. a da cu ceară.ksetl] s. (hai) să te fac o bere. (rar) v.). bedwarf [bi'dwo:f. stâlp de pat. beer bummer [~ <bAni3r] s. 1. II. bs'd-] vb. pădure de fag(i). (amer. (amer. v. 2-a sfărâma.ki:pin] s. bedpost ['~ poust] s. pahare sau halbe de bere.ma:stor] s. Beelzebub [bi'elzibAb] s. coraslă. a avea o păsărică. vb. goangă. a fărâmiţa (piatră). a întina. to sit / to watch at a sick man's ~ a îngriji de un bolnav. bedmate ['bedmeit] s.) rocă de bază. bagatelă.v.) let's have some ~ (hai) să bem o bere. a numi. tr. bee eater [~ ii:tor] s. maturaţia berii. a ~ man cap de bou. apicultură. beeves [bi:vz] sau (amer. ameţeală. bedwoman [~ iwumon]. ~ and skittles distracţie. 2. beechwood [~\vud] s. 2.) carne. bee nettle [bi: inetl] s. a pleca. 1. ba'd-] vb. beef tea [~ 'ti:] s. 2. bee ant [~ amt] s.'--] s. bed-rock price [~ ~ 'prais] s.) berărie.ndou] s. a fi veşnic nemulţumit. căpătâi. fam. (bot.) melisă de grădină (Melissa officinalis). clacă.) to ~ up a se întări. 1. braserie. ceară de albine. beechy fbiit/i] adj.) cupa-vacii (Calystegia sepium). a-şi întări rândurile. bătător (ae bătut pământul).). intr. cârciumă. tr.). three-man ~ bătător mânuit de trei oameni. been [bi(:)n] part. iatac. (fig. biftec. ţigan.B. colcopter. 1.) viespe-fumică (Mutilla europaea). şezătoare. vacă. bedplate ['bedpleit] s. beef cattle [~ . stupărie. a uda (o haină etc. tr. bee garden ['bi: . II. beeflness ['bi:finisj s. dormitor. bedraggle [bi'dragl. bedmaker [~ iineiksl s. a uda. 2. beer garden [~ tga:d:in] s. beech fern ]'bi:t/ fam] s. queen ~ matcă. bedwind ['bedwaind] s. brasaj. 2. chiftea. bedrench [bi'drentj". încruntat. ameninţător. fabricare a berii. bo'd-] vb. sunet scurt şi subţire. 3. pojghiţă subţire pe vinul vechi. 1.gu:dn] s. beech [bi:tf] (bot. (sl. working ~ albină lucrătoare.'--] s. bed sheet [~ /i:t] s. bedroom ]~rum] I. (fam. grăsime. tr. a ieşi în afară. 1. tâmpit.) I. bedside [~said] s. s.) to have a ~ in one's bonnet a avea o idee fixă. a four ~ house casă cu patru camere de culcare.de fag. 1. A.) (folosit ca supranume) Statul Utah. (sl. (bot. bedrock |~ 'rok.) boii. beestings [rbi:stirjz] s. cameră combinată. 1.II. (entom.r o o m bed-sitting-room [~ 'sitirj rum] s.) a fi cusurgiu / cârcotaş. cu aspect bovin.C. vb. II.) grup de oameni întruniţi pentru a lucra în comun şi a se întrajutora. rocă impermeabilă. prisacă. beechen ['bi:t/an] adj. bee swarm ]'bi:swo:m] s.

beggary ['begari] s. s. begorra [bo'goro] interj. gheată marc. III. befuddle [bi'fAdl. (bot. 5. scroambă.? I ~ to differ îmi permit să nu fiu de acord. a se apuca de. c) a socoti rezolvată o chestiune litigioasă. a încurca. spurcare. trec. (jig. elemente de bază. (spaţial) înaintea (cu gen. mai de bătut rufe. befallen [bi'ib:ln. II. beggar boy |~ boi] s. troscot comun (Polygonum aviculare). con/. cerşetorie. a decora / a pavoaza cu steaguri. beetling ['bi:tlirj] adj. a-şi permite. bo'g-]. a da loc (la). to ~ the time a mai omorî vremea. 2. befleck [bi'flek. în scurtă vreme. de la b c e f. (temporal) înainte de. a sărăci. ♦ ~ed with outward honesty sub masca virtuţii. sărăcăcios. beetler ['bi:tbr] s.) beglerbeg. cerşetoare. a fi primul elev al clasei. beggar schol