Sunteți pe pagina 1din 14

Heroina

Marjuana

Cocaina
Ecstasy Concluzie

Opium
Barbiturice

Home

1 ->

Heroina este o substanta semisintetica, derivata a opiumului, produsa pentru prima data in 1897. Seamana cu o pudra a carei culoare variaza intre maro inchis si alb. Este vanduta in pachetele de celofan, folii, bilute.Constituie ii multe tari o problema majora pentru ca duce extrem de rapid la dependenta fizica si psihica. Impreuna cu cocaina si ametamfetaminele deseori stau la baza unor acte criminale spargeri, jafuri, furturi drogul este foarte scump si insuportabila nevoia de a-l administra permanent. Se administreaza in temei prin injectare, dar poate fi si inhalata sau fumata. Accesoriile folosite pentru injectarea heroinei includ ace hipodermice, bile mici de bumbac pentru filtrare, apa si linguri, capace de sticla folosite pentru lichefierea heroinei. Accesoriile pentru inhalarea sau fumatul heroinei includ lame de ras, paie si pipe. O intreaga familie de droguri sintetice sunt prezentate ca heroina sintetica. Cea mai reprezentativa dintre acestea este fentanylcitratul, numit si Alb de China, care este de cateva ori mai puternica decat heroina si a cauzat multe victime printre dependenti, fiind folosita in acelasi mod ca si heroina.

Home

2 <-

Efecte: O singura consumare produce o senzatie de bine (flash) urmata d o perioada de placuta apatie, care se caracterizeaza prin lipsa de preocupari, de frica, de durere psihica si fizica (starea de high) ~ starea de "high" dureaza in mod obisnuit 4-6 ore; ~ mioze (contractii pronuntate a pupilelor) ~ pleoapele sunt cazute; apare depresia; somnolenta ~ incetinirea ritmului cardiac si a respiratiei; ~ Un consumator frecvent poate sa motaie sau aparent sa doarma si deseori isi scarpina sau atinge fata si nasul Cel mai mare risc legat de consumarea heroinei este o eventuala supradoza, care daca nu este tratata, poate duce la deces din cauza opririi respiratiei, insotita de dilatarea anormala a pupilei. In cazul supradozei pot aparea asemenea fenomene ca: ~ Tentativa de suicid si taiere

Riscuri legate de o singura consumare:

Home

1 ->

Prezentare Cocaina este un derivat natural, un extract din planta de coca ce creste in America de Sud. Cocaina este un praf alb cu gust amar si cel mai adesea este prizata, ingerata sau injectata. Datorita temperaturilor mari in timpul fumatului, praful de cocaina tinde sa arda in loc sa se vaporizeze. De aceea cocaina de baza si crack se fac din praf de cocaina pentru a fi fumata, cocaina de baza se vaporizeaza oferind efecte mai rapide si mai intense decat praful de cocaina si cu material mai putin. Cocaina este atat un stimulent al sistemului nervos central cat si un analgezic. Se gaseste in frunzele plantei de coca. Modul traditional de consum este mestecatul frunzelor. In afara Americii de Sud ea este utilizata dupa o rafinare prealabila: fie sub forma de praf, crack care are efecte mai puternice. Termenul de "crack" este folosit cu referire la cocaina de baza gasita pe strazi. Praful de cocaina este in general inhalat iar crackul este fumat.

Home

2 <-

Mod de utilizare Prizatul produce efecte in mai putin de un minut. Fumatul cocainei de baza produce efecte imediate uneori inainte de expirarea fumului din plamani. Cocaina injectata produce efecte in cateva secunde. Efectele cocainei prizate sunt scurte durand intre 20-40 minute. Acesta este unul din motivele care duce la dependenta. Efectele posibile in consumului de cocaina Cand efectele scad, cocaina este prizata tot mai mult. Acest model al uzului frecvent poate genera dependenta. Efectele cocainei depind in mare masura de persoana si de doza utilizata. Sentimente de bunastare, scaderea apetitului, stimulare, cresterea apetului sexual si cresterea concentrarii, cresterea temperaturii corpului, a fecventei cardiace, agitatie, anxietate, paranoia, ameteala, greturi, voma, comportament violent, atac de cord. Cocaina de pe strada este adesea impura. Injectarea cocainei impure poate fi mortala. Prizatul poate produce afectiuni ale aparatului respirator.

Home

1 ->

Prezentare Ecstasy sau MDMA este o metamfetamina psihotropa care a castigat popularitate in ultimii 20 de ani datorita capacitatii de a induce sentimente puternice de confort, empatie si conexiune cu ceilalti. Se prezinta sub forma de tablete si, uneori, sub forma de pudra. Este luata oral si rareori prizat. Consumul de extasy este asociat cu rave-ul underground si cluburile house, dar a fost folosit si de terapeuti in psihoterapii. MDMA a fost sintetizat pentru prima data de uzinele Merck in 1912 si stabilizat in1914, dar de abia in anii 1970 au aparut articole referitoare la efectele psihotrope. La sfarsitul anilor 1970 si inceputul anilor 1980 MDMA-ul a fost utilizat ca unealta psihoterapeutica si a inceput sa apara si pe strazi. A devenit ilegal in SUA in 1985, in schimb popularitatea sa a crescut de atunci.

Home

2 <-

Efecte Spre deosebire de alte psihotrope, efectul este foarte rapid. Deseori consumatorul are impresia ca incepe sa simta efectele cand de fapt el e aproape de "climax". Aceasta "lansare" foarte scurta si rapida poate fi deprimanta, consumatorul poate avea impresia ca totul se intampla prea repede si e greu sa stii unde se termina. Sentimentul dureaza cateva minute pana cand efectul total este atins. Primele efecte ale MDMA dureaza 3-4 ore de la ingerarea pe cale orala. Pentru multi exista o perioada de 2-6 ore, timp in care e greu sa adoarma si exista o diferenta notabila in ceea ce priveste realitatea de zi cu zi, indeajuns pentru a fi considerata o "calatorie". Multi experimenteaza modificari notabile in starea de spirit, cateva zile dupa consum; pentru unii, aceasta este o stare de depresie, in timp ce altii experimenteaza dispozitii inaltatoare. Cand efectele depline ale ecstasy se manifesta, consumatorii isi dau seama dintr-o data ca totul e bine in lume. Primele efecte sunt de deschidere emotionala, euforie, stimulare, reducerea gandurilor critice si cinice, reducerea inhibitiilor. MDMA este utilizat de unii in scop terapeutic pentru a depasi dificultatile interpersonale. Desi MDMA-ul poate cauza miscari oculare, la multi exista putine fenomene de genul acesta. Un mic procentaj din consumatori au experimentat distorsiuni vizuale.

Home

1 ->

Prezentare Marijuana, considerata ca si "drog de trecere", impreuna cu hasisul si uleiul de hasis sunt diferite forme ale canabisului, o planta cu frunze verzi, inalta, ce creste in zonele insorite ale globului. Este un drog care in cantitati mici stimuleaza, in cantitati mari deprima centrii nervosi, iar la unele persoane pot sa apara si halucinatii. Marijuana este formata din frunzele, florile, tulpinile si semintele plantei cannabis, care este uscata si maruntita. Uzual i se mai spune "iarba", "pot", "Gandj", "joint". Marijuana este in mod obisnuit vanduta si depozitata in pungi de plastic, folii de aluminiu si tigari mici rulate.

Home

2 <-

Mod de utilizare Marijuana de obicei se fumeaza in tigari facute de mana numite "joints" care degaja un miros patrunzator cand este fumata. Cand marijuana este partial fumata, este adesea tinuta cu o clema de rufe sau penseta. De asemenea frunzele pot fi fumate in pipe mici de lemn sau in pipe de apa, numite "bongs". In final, marijuana poate fi introdusa in alimente, gatita si ingerata. Un "joint" cauzeaza o stare de "betie" asemanatoare cu cea rezultata in urma consumului a 6 doze de bere. Efecte - Absenta inhibitiilor - Scaderea capacitatii de concentrare - Cresterea frecventei cardiace - Injectarea ochilor - Calmare, stare de visare si relaxare - Cresterea apetitului - Tendinta de a vorbi si a rade mai mult decat in mod obisnuit - Pierderea capacitatii de coordonare - Concentrarea atentiei spre un singur lucru, ignorand totul in jur.

Home

1 ->

Prezentare Macul opiaceu (papaver somniferum album) este o planta erbacee, cu petale de culoare alba sau alba si rosie, care poate atinge 1,50m inaltime. Macul infloreste la trei sau patru luni dupa insamantare. Cultura se efectueaza in general la o altitudine variind intre 300-700m. Opioidele isi produc efectul prin fixarea pe diferitele tipuri de receptori opioizi din tot organismul, incluzand sistemul nervos central. Din opiu se extrage morfina, apoi prin acetilare se obtine heroina.

Home

2 <-

Mod de utilizare Opiul se poate ingera ca atare sau sub forma de decoct, iar opiul preparat se fumeaza de obicei, cu ajutorul unor pipe. Opiomanul confectioneaza o bobita mica de opiu pe care o expune (pentru a o nmuia) unei flacari si apoi o pune in cosul unei pipe speciale. In continuare, consumatorul aduce pipa deasupra flacarii si aspira profound fumul care se degaja. Rezidul combustic numit "DROSS" este conservat de fumator pentru a fi utilizat din nou. Efectele opiului Dupa starea dezagreabila a primelor pipe, opiul provoaca o senzatie de euforie, cu exaltarea imaginatiei. Fumatorul are nevoie de imobilitate si de liniste sufleteasca pentru a atinge o stare contemplative care aduce si o semi-amortire. Pe temen scurt, opiul provoaca consumatorilor ameteli, varsaturi, cefalee, precum si o depresie a centrilor respiratori. Pe termen lung, apar disfunctionalitati organice (constipatie, pierdere in greutate si apetit), precum si o scadere a activitatii si a interesului individului. Opiul genereaza pentru consumatorii obisnuiti toleranta, dependenta psihica si fizica.

Home

1 ->

Prezentare Descoperit n 1903, acidul barbituric este folosit din 1963 n medicina pentru proprietatile sale hipnotice si sedative, pentru tratamentul epilepsiei si insomniei. Inlocuite din ce n ce mai mult de benzodiazepine pe plan terapeutic, barbituricele induc dependenta psihica si pot fi utilizate ca droguri de abuz. Barbituricele se pot prezenta sub forma de comprimate, casete, supozitoare sau sub forma de solutie, conditionata n fiole.

Home

2 <-

Mod de utilizare Barbituricele pot fi administrate pe cale orala, rectala sau injectabila (injectii intravenoase). Toxicomanii utilizeaza barbituricele ca atare, sau n asociere cu heroina, alcool, cofeina ori amfetamina. Barbituricele si cofeina se asociaza cu heroina pentru a-i diminua efectele (depresie si irascibilitate). Efecte Toxicomania cu barbiturice poate fi o monotoxicomanie sau integrata uneipolitoxicomanii. n cadrul unei monotoxicomanii, barbituricele provoaca fie o adormire imediata cu o stare apropiata de coma, fie, o stare euforica cu un optimism linistit si un aflux de gnduri. Se constata foarte adesea o stare apropiata de betie ("betia barbituricelor") caracterizata prin tulburari de echilibru (un mers ezitant), tulburari psihomotorii ori tulburari ale vorbirii. Pe termen scurt, barbituricele pot provoca cazuri de amnezie si delir. Pe termen mediu si lung, toleranta indusa de produs risca sa genereze accidente prin supradoza, cu coma si depresii cardiorespiratorii. Consumul obisnuit de barbiturice antreneaza aparitia unei diminuari a memoriei, tulburari de judecata, de caracter si afectivitate, ca si tulburari neurologice (posibilitatea unui sindrom de dependenta ireversibil). Dependenta fizica si psihica este foarte puternica. Sevrajul risca sa genereze complicatii, chiar moartea. Tratamentul trebuie facut sub control medical.