Sunteți pe pagina 1din 9

http://cursuri-imapa.ucoz.ro/ Acest site contine cursuri si notite luate in timpul orelor. Pot contine greseli gramaticale sau de redactare.

Atentie ! Aceste notite nu reprezinta punctul de vedere oficial al cadrelor didactice. Materialele regasite pe aces site au rolul de a va ajuta in procesul de invatare. Spor la invatat !

Doctrine economice Sem. II An I Inginerie si management in alimentatie publica si agroturism

Curs Doctrine economice


Literalismul economic clasic Principala tendinta majora in gandirea economica moderna Mercantilismul primul curent de gandire economica din perioada moderna Mercantilismul prezinta dubla semnificatie : Doctrina economica Politica economica Mercantilismul reprezinta prima reflectare teoretica a economiei de piata, printre ideile promovate se regasesc : - bogatia provine din comert ( comert exterior ) - bogatia provine din ajutorul acordat comerciantului de catre stat ( politica protectionista ) - materiile prime trebuiesc utilizate in industria interna si exportate doar in produse finite - balanta trebuie sa fie activa adica sa se cumpere mai putin ( cheltuieli mici ) de la straini decat se vinde ( incasari mari ) Mercantilismul cunoaste trei etape : 1. mercantilismul timpuriu sau sistem monetar ( sec. XVI ) 2. mercantilismul matur sau sistemul balanei comerciale ( sec. XVII ) 3. mercantilismul tarziu ( sec. XVIII ) Primele probleme studiate de mercantilisti au fost cele monetare. Sursa de imbogatire si dovada de imbogatire, dupa cum sustineau guvernele, era acumularea de aur si argint. Mercantilismul timpuriu urmarea, in principal, realizarea unei balante monetare active, fara a prezenta o gandire economica fundamentala, ci mai degraba o lipsa de profunzime si claritate a ideilor, dar orientare predilecta spre actiune. Mercantilismul timpuriu Pentru aceasta forma de mercantilis este caracteristica politica externa promovata de : - Spania - Portugalia - Anglia in sec. XVI In plan teoretic, caracteristica este lucrarea unui William Stafford Analiza critica a unor plangeri ale compatriotilor nostrii ( 1581 ) Mercantilismul matur

Desi s-au depreciat, metalele pretioase si-au mentinut statul de marfuri privilegiate o lunga perioada de timp, crezandu-se ca abundenta lor faciliteaza creditele si afacerile, permitand o dezvoltare mai rapida a productiei. Mercantilismul matur cerea impulsionarea comertului exterior astfel incat suma de bani intrata sa fie mai mare decat cea iesita. Principalele lucrari ale mercantilismului matur : - Tratat de economie politica Antoine de Montchrestien - Bogatiile Angliei din comertul exterior Thomas Mun Putem spune ca mercantilismul matur priveste balanta platilor externe de pe pozitiile capitalismului. Intelegand ca - banii nasc pui mercantilistii au apreciat ca banii nu trebuie sa stationeze ci sa se afle mereu intr-o miscare continua, ei trebuie aruncati mereu in circulatie pentru a intoarce mai multi. Mercantilismul tarziu Apare in sec. XVIII fiind caracteristic Angliei. Marcheaza trecerea spre liberalismul economic. Autorii englezi au inceput sa sustina mecanismele economiei de piata, ei pronuntandu-se pentru o reglementare mai redusa a economei de catre stat. Incepand cu sec. al XVIII-lea cercetarile ecoomice au capatat noi caracteristici cum ar fi : tendinta unor solutii mai liberale in organizarea economica a natiunilor. Problemele referitoare la bani si la rata dobanzii devin mai importante, iar studiile economice devin mai analitice. William Perty a fost un economist si statician a carui contributie principala la economia politica a fost lucrarea Tratat asupra impozitelor si contributiilor- in care analizeaza rolul statului in economie si teoria valorii muncii. El considera, spre deosebire de liberalii de dupa Adam Smith ca mentinerea unui nivel inalt de angajari prin politici monetare si fiscale si prin lucrari publice este o datorie a statului. Tot in aceasta lucrare argumenteaza ca munca necesara pentru productie reprezinta principala determinata a valorii de schimb. Scoala clasica fiziocratii 1. au fost ultimii care s-au intrebat daca anumite ramuri de activitate puteau, mai bine decat altele, asigura bogatia unei natiuni ei au apreciat ca agricultura este singura ramura productiva si singura capabila sa produca venit net. 2. au fost primii care s-au intrebat care erau cele mai bune institutii economice si au fondat un redim bazat pe libertate si proprietate 3. ei au fost primii care au analizat activitatea economica precum un flux continuu de venituri, trecand de la o clasa a populatiei la alta si au considerat ca pot reprezenta aceste diverse fluxuri printr-un tablou sintetic. In conceptia fiziocratilor produsul net reprezinta diferenta de valoare fata de cea necesara acoperirii bunurilor consumate si nevoile muncitorulor.

Francois Quesnay considera ca sunt 3 clase de indivizi : - clasa productiva reunind pe lucratorii pamantului - clasa proprietarilor forata din proprietarii de pamant : clerul, administratia de stat, etc - clasa sterila compusa din comercianti si meseriasii liberi Partea cea mai importanta a teoriei fiziocratilor a fost credinta intr-o ordine naturala si esentiala . In viziunea fiziocratilor functiile statului erau usmatoarele : - pastrarea ordinii naturale - instructia in vederea respectarii ordinii naturales - realizarea lucrarilor publice Adam Smith parintele Economiei Politice, a fost contemporan cu fiziocratii francezi. Lucrarea lui principala Avutia natiunilor. Cercetarea asupra naturii si cauzelor ei. Problemele tratate : - probleme de economie politica - probleme de politica economica - probleme de istorie economica - probleme de finante Preocuparile lui Adam Smith - determinarea bogatiei natiunilor si a cailor de crestere a ei - repartizarea bogatiei intre membrii societatii - descoperirea legilor economice obiective Ordinea naturala se stabileste spontan cu conditia sa existe intre oamenii concurenta. Concurenta perfeecta, fara monopol sau ingradiri subiective, este mecanismul care va asigura libertatea economica. In legatura cu capitalul Adam Smith abordeaza mai multe aspecte : - natura capitalului - sursa acumularii de capital - structura capitalului D. Ricardo era convins ca relatiile de productie capitaliste sunt cele mai bune, sunt vesnice si corespund naturii umane, pentru D. Ricardo egoismul domina atat activitatea economica cat si etica. Metoda de cercetare in opera a lui D. Ricardo ca si intreaga economie politica clasica, este abstractizarea.

Paradigma liberalismului economic clasic Liberalismul clasic a reprezentat o revolutie in stiinta economica care a contribuit la dezvoltarea economica a lumii occidentale. Trasaturile liberalismului clasic: - libertatea economica si libera initiativa, ca motor al dezvoltarii economice - proprietatea privata garantie a ordinii sociale - interventia limitata a statului in economie - promovarea interesului individual, ca baza a armoniei sociale - ordinea naturala si virtutiile autoregrlatoare ale pietei - concurenta neingradita ca sursa a progresului - universalitatea acestor principii diviziunea muncii Unele teorii s-au dovedit nesatisfacatoare in ceea ce priveste explicarea unor fenomene si procese economico-sociale. Astfel in conditiile : - acumularii primitive a capitalului - a declansarii crizelor economice, a inflatiei si sau a somajului - diferente notabile in ceea ce priveste distribuirea bogatiei si a veniturilor devine cu totul nerealista sustinerea individualismului economic, a liberei concurente sau a credintei in autoreglarea pietei Liberalismul economic va domina gandirea economica si viata economico-sociala a secolului al XIX-lea, reprezentand principala megatendinta a gandirii economice a in epoca moderna si conemporana. Catolicismul social se pronunta pentru respectul omului si de aceea critica liberalismul, deoarece permite crearea unor diferente din ce in ce mai mari intre bogati si saraci, in Franta, Anglia, Germania sub influenta miscarilor asiciative, apare protestantismul social, care se pronunta pentru reorganizarea sociala prin proprietate colectiva si solidaritate. In urma revolutiilor burgheze si burghezo-democratice din sec. XVII XIX si formarea statelor nationale moderne, se observa cresterea ritumului dezvoltarii economice, ca urmare a adancirii diviziunii sociale a muncii, precum si a aplicarii in productie a noilor descoperiri ale revolutiei industriale. Cresterea dimensiunilor intreprinderilor si productiei si desfacerii acestora, sporirea productivitatii muncii si a rentabilitatii activitatii desfasurate, cresterea veniturilor claselor sociale au condus : 1. pe de o parte la cresterea increderii si optimismul oamenilor de afaceri in economie 2. la cresterea nemultumirii salariatilor, la adancirea inegalitatilor sociale si a disfunctionalitatilor economice. Pe masura dezvoltatii relatiilor economice internationale capitaliste, bazate pe doctrina liberalismului clasic, s-au conturat tot mai vizibil si o serie de disfunctionalitati : - politici neloiale in cadrul concurential - nepotriviri mari intre oferta si cererea de marguri pe piata

dificultati in vanzarea marfurilor, care uneori imbracau forma unor adevarate crize economice se adauga accentuarea inegalitatilor economice de avere si venituri intre grupurile sociale munca istovitoare si incertitudinea zilei de maine pentru marea masa a micilor producatori si a celor care traiau din vanzarea capacitatilii lor de a munci

Disfunctionalitatile care au marcat economia din aceasta perioada au condus aparitia a doua tipuri de reactii : Reactiile sociale ale celor nemultumiti de inegalitatile de venituri, inclusiv mizeria materiala a unor grupuri sociale, care preconizau : fie reorganizarea societatii pe baze noi , fie reforme substantiale in functionarea economiei de piata Reactiile nationale si sau protectioniste care criticau nu atat economica de piata cat mai ales excesele curentului liberal clasic din gandirea economica.

Ineficienta liberalismului economic clasic a dus la aparitia altor curente de gandire economica care cereau inlocuirea proprietatii private cu proprietatea comuna La granita dintre evul mediu si epoca moderna au aparut utopiile , tipul de sociaetatea ideala unde cei multi si exploatati sa traiasca mai bine. Th. Morus si T. Campanela condamnau banii si proprietatea privata, categorii care nu erau compatibile cu egalitatea si proprietatea generala, sugerau o societate fara clase sociale, unde toate persoanele apte de munca sa depuna o munca fizica in folosul colectivitatii. Socialismul utopic din sec XVII XIX se transforma in socialism modern: episodic, idealist-laic, productivist, asociationist, mic-burghez, marxist, de stat si de catedra. Socialismul episodic = exprima revolta intelectualitatii democrate, devotate maselor exploatate impotriva mizerii si asupririi, a dominatiei puterilor straine. Socialismul idealist-laic = sustinea bunastarea tuturor oamenilor de pe pamant, nu in viata de apoi cum sustinea biserica, sustineau ca institutiile sociale ii pervertesc pe om care este bun de la natura, deci lichidarea mizeriei presupune inlocuirea institutiilor sociale invechite. Socialismul productivist = reprezentat de Herni de Saint Simon, propunea limitatea proprietatii privata prin desfiintarea dreptului la mostenire, repartitia sa fie facuta de la fiecare dupa capacitati, fiecaruia dupa contributia adusa, infaptuirea industrializarii pentru dezvoltarea societatii si asigurarea bunastarii generale

Socialismul asociationist = reprezentat de Ch. Fourier si R Owen sustinea organizarea societatii pe baze colectiviste, printr-o proprietate comuna asupra pamantului si a intreprinderilor, asa zisele falanstere, in cadrul acestora : - munca sa se faca la coun - repartitia sa se faca in functie pe munca depusa, capitalul adus, etc. In tara noastra influenta socialismului utopic s-a exercitat asupra ideilor lui Ion Heliade Radulescu, Cezer Boliac, C.A. Rosetti, Teodor Diamant Teodor Diamant socialist utopic reprezentat al fourierismului, a initiat Falansterul de la Scaieni jud. Prahova, anul 1935 Interesele micilor producatori de marfuri, clasa exploatata alaturi de muncitorii salariati, au fost reprezentate Jean Charler Leornard Simonde de Sismondi si P J Proudhon care au continuat ideile liberalimului economic clasic, criticand dezechilibrele economice si impartirea societatii sin bogati si saraci, nefiind de acord cu autoechilibrarea economiei de piata, situandu-se pe pozitiile socialismului utopic in ceea ce privesc metodele lichidarii saraciei si mizeriei din societate. Legat de realizarea produsului social, autorul afirma ca deoarece marfurile la piata se vand pe venituri care sunt inegal repartizate pe clase sociale, produsul social nu se poate realiza si de aici decurgand crizele de subconsum. Considera ca existenta capitalismului este imposibila fara terte persoane, mestesugari tarani si mici producatori. In ceea ce priveste strategia dezvoltarii viitoare propune : - lichidarea racilelor si asigurarea dreptatii sociale pentru toate clasele sociale - inlaturarea abuzurilor generate de proprietatea privata - interventia statului in legatura cu dezvoltarea micilor gosodarii taranesti si a atelierelor mestesugaresti P J Proudhon critica nedreptatile si contraditiile capitalismului, autoritatea statului si a bisericii este impotriva proprietatii private, propunand ca forma de organizare a societatii mutualismului, bazat pe solidaritate reciproca dintre producatori, forma care ar duce la lichidarea exploatarii si a mizeriei maselor populare. In societatea mutualista organizarea productiei ar trebui sa fie facuta de catre muncitori si micii producatori pe baza infiintariii unor banci populare care sa acorde credite cu o dobanda mica sau fara dobanda mica sau fara dobanda, in acest fel asigurandu-se inzestrarea tehnico-materiala a intreprinderilor, cresterea productiei si a desfacerii in final ridicarea nivelului de trai al populatiei. Reactii critice la adresa liberalismului economic clasic gasim chiar la unii dintre sustinatorii acestuia precum si la mica burghezie, acestia au criticat metoda abstractizarii si deductiei sustinand metoda inductiva si istorica politica liberului schimb, sustinand protectionismul vamal.

Dezvoltarea dirijismului in perioada interbelica Schimbarile intervenite in 1914-1918 au contribuit la diversificarea conditiilor : - economice - politice - sociale Se constata cresterea productivitatii si intensificarera relatiilor economice internationale. Adancirea contradictiilor dintre invinsi si invingatori iar pe plan intern polarizeaza clasele sociale. Aceste fenomene au determinat intereventia statului in economie prin : - folosirea politicii bugetare - a celei fiscale si monetare Opera lui J.M Keynes Gandirea economica interbelica si postbelica a fost dominata de personalitatea si opera lui Keynes, Lucrarea reprezentativa : Teoria generala a folosirii mainii de lucru, a dobnazilor si banilor In aceasta lucrare au fost identificare : -Liberalismul clasic este un caz particular cu valoare redusa a teoriei economice generale -Gasirea unei teorii economice generale valabile oricand si oriunde -Negarea existentei unor legi naturale obiective -Cercetarea procesolor si fenomenelor economice din punct de vedere material si valoric -Deplasarea cercetarii de la microanaliza catre macroanaliza -Accentul pe cercetarea dezechilibrelor economice -Necesitatea interventiei statului in economie A reusit : - definirea venitului national si impartirea lui in consum si investiti - esenta legii inclinatiei spre consum - eficenta marginala a capitalului - raportul dintre cererea de marfuri si ocuparea fortei de munca - justificarea inegalitatii veniturilor etc. Dezvoltarea stiintelor economice si cresterea complexitatii proceselor si fenomenelor sin economie au impus folosirea unui sistem de metode si tehnici de cercetare precum si elaboarea unor modele economico-matematice de crestere economica. Variabile Relatii Multiplicator Autorul ajunge la concluzia ca economia nationala este in echilibru atunci cand venitul global este egal cu suma consumului global si a investitiilor globale adica y=c+i

In realizate pe piata domneste dezechilibrul datorita inclinatiei spre economii a populatiei ceea ce impune interventia statului in economie ; modelul economicmatematic propus reglecta curajul si realismul autorului : 1. de a nega o serie de lacune autoreglarea spontana a economiei de piata 2. de a recunoaste o serie de carente ale economiei de piata ce impune interventia statului in economia de piata crizele economice, somajul, inflatia, contradictiile din cadrul relatiilor economice externe. J.M. Keynes prin modelul elaborat a urmarit sa gaseasca solutiile practice de atenuare sau lichidare a dezechilibrelor economice si impulsionare a cresterii economice. A sustinut interventia limitata a statului in economie. Politica dirijista elaborata de el sustinea : - pe de o parte stimularea inclinatiei spre consum pe seama cresterii impozitelor si taxelor pe venituri - iar pe de alta parte stimularea investitiilor prin reducerea ratei dobanzii, facilitati de aprovizionare si desfacere a marfurilor si investitii de stat in ramurilor productive si neproductive. Pe termen scurt : Politica dirijista a avut efecte pozitive precum reducerea ratei somajului si amanarea crizelor si dezechilibrelor Pe termen lung : A dus la cresterea deficitelor bugetare, a ch publice, in special cele militare.