Sunteți pe pagina 1din 29

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAOV FACULTATEA DE DREPT SPECIALIZAREA DREPT GRUPA 1

Proiectarea n PowerPoint a unei prezentri cu tema:


Teoria libertatii de exprimare

ndrumtor: conf.univ.dr. Claudia CRSTEA

Student: Chirea Alexandra

Braov 2013

Cuprins

Introducere3 Capitolul 1.Teoria libertatii de exprimare prezentare general..4 1.1. Reglementari interne si internationale........5 Capitolul 2. Restrictii ce pot fi aduse libertatii de exprimare....7 2.1. Reglementari.......................................................8 Capitolul 3. Aplicaia - Proiectarea n PowerPoint a coninutului leciei......9 Concluzii ..10 Bibliografie...........................................................................................................11

Introducere

Peste tot in lume exista persoane care au parte hartuiri sau arestari deoarece si-au exercitat dreptul la libertatea de exprimare.

Toata lumea are dreptul de a cauta, primi sau impartasi informatii si idei fara frica sau interventii. Acest drept este important pentru dezvoltarea personala si demnitatea fiecarei persoane si este esential pentru indeplinirea altor drepturi. Libertatea de exprimare este strans legata de dreptul la opinie si libertatea de gandire, constiinta si religie.

Este nejustificat ca oamenii sa fie tinuti prizonieri datorita credintelor politice sau religioase, origine etnica, sex, culoare, origine nationala sau sociala, statut economic, orientare sexuala.

Capitolul I. Teoria libertatii de exprimare prezentare generala


In contextul unei democraii politice efective i respectrii drepturilor omului enunate in Preambulul Conveniei, libertatea de exprimare nu este important numai prin valoarea sa intrinsec, dar i prin rolul central pe care il joac in respectarea altor drepturi inscrise in Convenie. In lipsa unei garanii solide a dreptului la libertatea de exprimare, protejat de instanele judectorei independente i impariale, nu exist o ar liber i, respectiv, un regim democratic. Aceast afirmaie general este incontestabil. Libertatea de exprimare este un drept cu valoare intrinsec, dar i o parte component a altor drepturi consacrate in Convenie, aa cum este libertatea de asociere. In acelai timp, libertatea de exprimare poate veni in contradicie cu alte drepturi garantate de Convenie, printre care dreptul la un proces echitabil, la respectarea vieii private, la libertatea de contiin i religie. In eventualitatea unor astfel de confl icte, Curtea impune stabilirea unui echilibru in scopul determinrii preeminenei unui drept asupra altuia. Echilibrul intereselor contradictorii, dintre care unul este libertatea de exrpimare, evideniaz i importana celui din urm. Curtea a declarat in repetate randuri c Libertatea de exprimare constituie unul din fundamentele eseniale ale unei societi democratice, una din condiile primordiale ale progresului su i ale dezvoltrii fi ecrui individ sau, presa joac un rol predominant intr-un stat de drept

Protecia libertii de exprimare este o condiie esenial pentru garantarea unui regim politic democratic i pentru dezvoltarea fiecrei persoane.

1.1. Reglementari interne si internationale


Libertatea cuvantului nu poate fi inteleasa doar ca o absenta a interdictiei de care profita doar o minoritate infima (oameni de presa, politicieni); comunicarea fiind o nevoie esentiala a fiintei umane, dreptul de comunicare se impune ca un drept recunoscut indivizilor, grupurilor si natiunilor, de a face schimb de mesaje de orice fel prin orice mijloc de expresie. In dreptul intern, libertatea de exprimare este reglementata de Constitutia Romaniei. Art. 30 trateaza in mod distinct problematica libertatii de exprimare delimitandu-o de alte categorii de libertati fundamentale ale omului. Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public sun inviolabile. Pe plan international mentionam art. 9, alin. 1, din Conventia europeana a drepturilor omului care arata ca orice persoana are dreptul la libertatea de gandire de constiinta si de religie, acest drept include libertatea de a-si schimba religia sau convingerea in mod individual sau colectiv in public sau in particular prin cult, invatamant, practici si indeplinirea ritualurilor. Prin raportare la libertatea de exprimare, libertatea informatiei implica doua laturi: a) libertatea de a emite; b) libertatea de a recepta. Declaratia universala a drepturilor omului arata in art. 19, ca orice individ are dreptul la libertatea opiniei si exprimarii ceea ce implica dreptul de a nu fi ingrijorat pentru opiniile sale ori pe acela de a cauta, primi si difuza fara a lua in considerare frontierele, informatiile si ideile prin orice mijloc de exprimare. Potrivit pactului inernational, relativ la drepturile civile si politice, libertatea de exprimare, cuprinde libertatea de a cauta, de a primi, si difuza, informatii si idei. Dispozitiile art. 30, din Constitutia Romaniei, vizeaza urmatoarele aspecte: interzicerea cenzurii de orice fel, libertatea presei implica si libertatea de a infiinta publicatii. Nicio publicatie nu poate fi suprimata. Legea poate impune mijloacelor de comunicare in masa, obligatia de a face publica sursa finantarii. Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei, si nici dreptul la propria sa imagine. Sunt interzise de lege defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitare la discriminare, la separatism teritorial, la violenta publica, precum si manifestarile obscene contrare bunelor moravuri. Raspunderea civila pentru informatia sau pentru creatia adusa la cunostinta publica revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestarii oratistice, etc. Delictele de presa se stabilesc prin lege. Declaratia universala a drepturilor omului consacra libertatea de exprimare in art. 19 potrivit caruia orice om are dreptul la libertatea opiniilor si exprimarilor; acest drept include libertatea de a avea opinii fara imixtiune din afara precum si libertatea de a cauta, de a primi si de a raspandi informatii si idei, prin orice mijloace si independent de frontierele de stat. Libertatea de exprimare ocupa un loc aparte printre drepturile garantate de Conventia europeana a drepturilor omului. Aceasta a urmarit implementarea colectiva a unor drepturi enuntate 5

in Declaratia universala a drepturilor omului din 1942, motiv pentru care au fost create trei institutii: Comisia europeana a drepturilor omului, Curtea europeana a drepturilor omului si Comitetul de ministri al Consiliului Europei. Romania a ratificat Conventia europeana a drepturilor omului precum si protocoalele ei. Ca urmare a implicarii Romaniei pe plan international prin intermediul tratatelor internationale la care Romania este parte, Constitutia Romaniei da relevanta juridica principiului aplicarii directe a normelor juridice din domeniul drepturilor omului in plan intern, respectiv principiul superioritatii reglementarilor internationale referitoare la drepturile omului fata de normele dreptului intern. Art. 20, alin. 2 din Constitutia Romaniei prevede ca daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile omului la care Romania este parte si legile interne, au prioritate reglementarile internationale cu exceptia situatiei in care Constitutia sau legile interne au dispozitii mai favorabile. Libertatea de exprimare este consacrata in Conventia europeana a drepturilor omului ca drept politic, astfel: orice persoana are dreptul la libertatea de exprimare, acest drept cuprinde libertatea de opinie si libertatea de a primi sau a comunica informatii ori idei fara amestecul autoritatilor publice si fara a se tine seama de frontiere. Aceasta nu impiedica statele sa supuna societatile de radio-difuziune, de cinematografie, sau de televiziune unui regim de autorizare. Exercitarea acestor libertati ce comporta indatoriri si responsabilitati poate fi supusa unor formalitati, constrangeri, conditii, restrangeri sau sanctiuni, prevazute de lege care constituie masuri necesare intr-o societate deomocratica pentru securitatea nationala, integritatea teritoriala, sau siguranta publica, pentru apararea ordinii si prevenirea infraciunilor, pentru protectia sanatatii si a moralei, pentru protectia reputatiei sau a drepturilor altora, pentru a impiedica divulgarea de informatii confidentiale sau pentru a garanta autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti. Libertatea de exprimare sta la baza notiunii de societate democratica ce sintetizeaza sistemul de valori pe care este cladita conventia. Libertatea de exprimare constituie unul din fundamentele esentiale ale unei societati democratice, o conditie a progresului societatii si implinirii individuale, a membrilor sai. In opinia Curii Europene, libertatea de exprimare, serveste unui dublu deziderat. Acela al implinirii individuale al fiecaruia, dar in acelasi timp libertatea de exprimare constituie un mijloc util de asigurare a bunei functionari a unei societati deschise si pluraliste. Curtea europeana a drepturilor omului ideea de democratie nu se rezuma la domnia opiniei majoritatii si indica in egala masura respectul pentru minoritati, tolerarea manifestarilor izolate si excentrice, necesitand abordarea relatiei individ-colectivitate dintr-o perspectiva liberala. Pactul international relativ la drepturile civile si politice, stabileste ca exercitarea libertatii de exprimare presupune anumite raspunderi si obligatii in sensul respectarii drepturilor si reputatiei persoanei cat si a sigurantei nationale. Domeniul de afurnare a libertatii de exprimare include o arie larga de forme de manifestare a acestei libertati inclusiv mijloacele materiale si juridice folosita pentru exercitarea acesteia. Au fost considerate ingerinte, in exercitarea respectivei libertati, urmatoarele: sanctionarea unor ziaristi pentru diferite afirmatii publicate in presa sau facute in timpul emisiuni televizate, arestarea unor persoane care protestau impartind manifeste in timpul unei defilari militare sau a unei conferinte pe termen limitat; refuzul accesului unei persoane la informatii confidentiale care o priveau, aflate in posesia autoritatilor, confiscarea de catre autoritati a tablourilor unui artist prezentate in cadrul unei expozitii, interzicerea difuzarii unui film, etc. Libertatea de exprimare apara toate categoriile de informatii si toate creatiile si ideile originale, oricare ar fi forma, suportul sau finalitatea acestora. De aceasta libertate, se bucura nu doar mijloacele de informare in masa ci toti cetatenii si creatorii stiintifici, literari sau artistici. Se include in sfera protectiei cuvinte, imagini, sunete transmise prin intermediul suportului tiparit al radioului, televiziunii, cinematografiei, etc. 6

Aria de acoperire a libertatii de exprimare aparata de conventie include toate formele de discurs artistic, politic, comercial sau referitor la probleme de interes public.

Capitolul 2. Restrictii ce pot fi aduse libertatii de exprimare


Libertatea de exprimare ns nu poate fi invocat pentru a ntreprinde aciuni menite s distrug oricare drept sau libertate prevzut de Convenie sau s limiteze acestea ntr-o msur mai mare dect cea admisibil. Alineatul doi al Articolului 10 al Conveniei vine s formuleze restriciile admisibile i necesare pentru exercitarea acestui drept. Restriciile libertii de exprimare: securitatea naional, integritatea teritorial sau sigurana public, aprarea ordinii i prevenirea infraciunilor, protecia sntii sau a moralei, protecia reputaiei i a drepturilor altora, mpiedicarea divulgrii de informaii confideniale, garantarea autoritii i imparialitii puterii judectoreti. Observm c valori cum ar fi imaginea/onoarea rii sau a guvernului, imaginea sau onoarea naiunii, simbolul statului sau alte simboluri oficiale, imaginea/autoritatea autoritilor publice (altele dect instanele de judecat) nu sunt prevzute n lista enunat mai sus, prin urmare nu constituie scopuri legitime pentru restrngerea libertii de exprimare. Din acest motiv, instanele nu trebuie s sancioneze orice fel de critic mpotriva unor astfel de noiuni abstracte care nu se ncadreaz printre restriciilor de mai sus. Restriciile enumerate trebuie s fie interpretate n mod restrns, iar necesitatea lor trebuie s fie motivat convingtor, pe lng faptul c acestea trebuie s fie legale i s urmreasc un scop legitim. Altfel spus, orice hotrre judectoreasc sau act care limiteaz libertatea de exprimare trebuie s conin motive suficient de clare de ce o asemenea restrngere este necesar. Fiecare din aceti termeni trebuie s fie interpretat n lumina jurisprudenei Curii. Dei statele au o anumit marj de apreciere, respectarea libertii de exprimare trebuie examinat n contextul fiecrei cauze n parte. Examinarea proporionalitii unei msuri trebuie studiat n lumina ntregii cauze i dac autoritile naionale au oferit motive suficiente i relevante. Factori ce urmeaz a fi luai n consideraie pentru a stabili echilibrul dintre libertatea de expresie i celelalte drepturi i interese legitime includ caracterul i gravitatea restriciei, durata ei, interesul public pentru i mpotriva exercitrii dreptului la libera exprimare, dac motivele pentru restricie continu s fie valabile n lumina schimbrii circumstanelor i naturii publicaiei sau formei de exprimare n cauz, n special tonalitatea i echilibrul acesteia, exactitatea faptelor i importana subiectului relatat pentru dezbaterile publice despre orice comentariu sau opinie.

2.1. Reglementari
Art. 10, paragraful 2 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului permite statului sa aduca limitri formelor de manifestare a libertatii de exprimare cu conditia sa respecte cerintele impuse de conventie pentru valabilitatea acestora. Odata stabilita aplicabilitatea art. 10, deci dupa ce se constata ca a avut loc o ingerinta in dreptul reclamantului la libertatea de exprimare, Curtea afirma ca limitarea adusa de stat acestui drept este contrara conventiei daca nu sunt indeplinite cele trei conditii cumulative, enumerate de paragraful al 2-lea: 1. sa fie prevazuta de lege; 2. sa urmareasca cel putin unul dintre scopurile legitime prevazute de textul conventiei; 3. sa fie necesara intr-o societate democratica pentru atingerea acestui scop. In momentul in care se constata neindeplinirea uneia dintre aceste conditii, Curtea va constata incalcarea conventiei fara a continua examinarea celorlalte aspecte. Cea mai rspndit msur de restrngere a libertii de exprimare sunt hotrrile judectoreti care impun penaliti jurnalitilor i mass-media pentru faptele i opiniile exprimate. Este curios s observm c n aceste cauze, ca o derogare de la regula general, CEDO n fapt apare drept a patra instan, reexaminnd fondul acestor cauze, inclusiv proporionalitatea i mrimea penalitii impuse. Jurisprudena CEDO de asemenea a calificat drept msuri ce restrng libertatea de exprimare i orice aciuni ale autoritilor sau ale persoanelor particulare care, indirect, au exercitat presiuni asupra acestei liberti. Din aceste motive, jurisprudena Curii a formulat noiunea de obligaie pozitiv a autoritilor de a ntreprinde aciuni pentru a proteja libertatea de exprimare de orice ingerine inadmisibile.

Capitolul 3. Aplicatia Prezentarea in Power Point a continutului lectiei


Prezentarea contine un design comun respectiv designul de tip compas aplicat la aproximativ toate diapozitive cu exceptia catorva slide-uri care au fundal ales de autor prin insert fundal culoare- efecte culoare alegere culoare ok. Fiecare diapozitiv contine o tranzitie de diapozitiv. Slide-urile se succed automat dupa timpul setat de autor, tot autorul a setat si viteza lor de tranzitie. Slide-urile contin forme automate, imagini si texte word art. Diapozitivele sunt de tip title, title and content. In prezentare exista subsol, data si numerotare a pagilor. Fiecare imagine si text are un efect de animatie particularizata care se succede automata dupa animatia anterioara la timpul stabilit de autor. Mai jos sunt imagini cu prezentarea Power Point a continutului lectiei:

13.01.2013

Chirea Alexandra

13.01.2013

Chirea Alexandra

10

CUPRINS

Introducere........... 8 ...........

Capitolul 1.Teoria libertatii de exprimare prezentare general................................................................. .......12 general. ................................................................ .......12 1.1. Reglementari interne si internationale. ..............18 ..............18 Capitolul 2. Restrictii ce pot fi aduse libertatii de exprimare.................................................................. .29 exprimare .. 29 2.1. Reglementari............................................... ............33 ......... ..33

Capitolul 3. Aplica - Proiectarea n PowerPoint a con ia inutului con lec ................................................................ .......................35 iei................................................................ leciei Concluzii ........... ..36 ........... Bibliografie.................................................... ................................37

13.01.2013 Chirea Alexandra 4

13.01.2013

Chirea Alexandra

11

13.01.2013

Chirea Alexandra

13.01.2013

Chirea Alexandra

12

Peste tot in lume exista persoane care au parte hartuiri sau arestari deoarece si-au exercitat dreptul la libertatea de exprimare.

Toata lumea are dreptul de a cauta, primi sau impartasi informatii si idei fara frica sau interventii. Acest drept este important pentru dezvoltarea personala si demnitatea fiecarei persoane si este esential pentru indeplinirea altor drepturi. Libertatea de exprimare este strans legata de dreptul la opinie si libertatea de gandire, constiinta si religie.

Este nejustificat ca oamenii sa fie tinuti prizonieri datorita credintelor politice sau religioase, origine etnica, sex, culoare, origine nationala sau sociala, statut economic, orientare sexuala.
13.01.2013 Chirea Alexandra 8

13.01.2013

Chirea Alexandra

13

13.01.2013

Chirea Alexandra

10

13.01.2013

Chirea Alexandra

11

14

Capitolul I. Teoria libertatii de exprimare prezentare generala


In contextul unei democraii politice efective i democra respectrii drepturilor omului enunate in Preambulul enun Conveniei, libertatea de exprimare nu este Conven libertatea important numai prin valoarea sa intrinsec, dar i intrinsec, prin rolul central pe care il joac in respectarea altor drepturi inscrise in Convenie. In lipsa unei garanii Conven garan solide a dreptului la libertatea de exprimare, protejat de instanele judectorei independente i instan judectorei impariale, nu exist o ar liber i, respectiv, un regim impar democratic. Aceast afirmaie general este incontestabil. Aceast afirma incontestabil.
13.01.2013 Chirea Alexandra 12

13.01.2013

Chirea Alexandra

13

15

Libertatea de exprimare este un drept cu valoare intrinsec, dar i o parte component a intrinsec, altor drepturi consacrate in Conven ie, aa cum a este libertatea de asociere. In acela i timp, libertatea de exprimare poate veni in contradic ie cu alte drepturi garantate de Conven ie, printre care dreptul la un proces echitabil, la respectarea vieii private, la libertatea de con tiin i religie. vie tiin In eventualitatea unor astfel de confl icte, Curtea icte, Curtea impune stabilirea unui echilibru in scopul determinrii preeminenei unui drept asupra altuia. preeminen Echilibrul intereselor contradictorii, dintre care unul este libertatea de exrpimare, evideniaz i exrpimare, eviden importana celui din urm. importan urm.
13.01.2013 Chirea Alexandra 14

13.01.2013

Chirea Alexandra

15

16

Curtea a declarat in repetate randuri c Libertatea de exprimare constituie unul din fundam entele esen iale ale unei societ i dem ocratice , una din condiile primordiale ale progresului su i ale dezvoltrii fi ecrui individ sau, presa joac un rol predom inant intr - un stat de drept

13.01.2013

Chirea Alexandra

16

Protecia libertii Protec libert de exprimare este o condiie condi esenial pentru esen garantarea unui regim politic democratic i pentru dezvoltarea fiecrei persoane.

13.01.2013

Chirea Alexandra

17

17

1.1. Reglementari interne si internationale

Libertatea cuvantului nu poate fi inteleasa doar ca o absenta a interdictiei de care profita doar o minoritate infima (oameni de presa, politicieni); comunicarea fiind o nevoie esentiala a fiintei uma ne, dreptul de comunicare se impune ca un drept recunoscut indivizil or, grupurilor si natiunilor, de a face schimb de mesaje de orice fe l prin orice mijloc de expresie. In dreptul intern, libertatea de exprimare este reglement ata de Constitutia Romaniei. Art. 30 trateaza in mod distinct problemat ica libertatii de exprimare delimitandu -o de alte categorii de libertati fundamentale ale omului. Libertatea de exprimare a gandurilor , a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fe l prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloa ce de comunicare in public sun inviolabile.

13.01.2013

Chirea Alexandra

18

Pe plan international mentionam art. 9, alin. 1, alin. din Conventia europeana a drepturilor omului care arata ca orice persoana are dreptul la libertatea de gandire de constiinta si de religie, acest drept include libertatea de a-si schimba areligia sau convingerea in mod individual sau colectiv in public sau in particular prin cult, invatamant, practici si indeplinirea ritualurilor.
13.01.2013 Chirea Alexandra 19

18

Prin raportare la libertatea de exprimare, libertatea informatie i implica doua laturi: libertatea de a emite; emite; libertatea de a recepta. recepta. Declaratia universala a drepturilor omului arata in art. 19, ca orice individ are dreptul la libertatea opiniei si exprimarii ceea ce implica dreptul de a nu fi ingrijorat pentru opiniile sale ori pe acela de a cauta, primi si difuza fara a lua in considerare frontierele, informatiile si ideile prin orice mijloc de exprimare. Potrivit pactului inernational, relativ la drepturile civile si politice, libertatea de exprimare, cuprinde libertatea de a cauta, de a primi, si difuza, informatii si idei. Dispozitiile art. 30, din Constitutia Romaniei, vizeaza urmatoar ele aspecte: interzicerea cenzurii de orice fel, libertatea presei implica si libertatea de a Infiinta publicatii. Nicio publicatie nu poate fi suprimata.

13.01.2013

Chirea Alexandra

20

Legea poate impune mijloacelor de comunicare in masa, obligatia de a face publica sursa finantarii. Libertatea de exprimare nu p oate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei, s i nici dreptul la propria sa imagine. Sunt interzise de lege defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, r asiala, de clasa sau religioasa, incitare la discriminare, la separatism te ritorial, la violenta publica, precum si manifestarile obscene contrare bunel or moravuri. Raspunderea civila pentru informatia sau pentru creati a adusa la cunostinta publica revine editorului sau realizatorului , autorului, organizatorului manifestarii oratistice, etc. Delictele de presa se stabilesc prin lege. Declaratia universala a drepturilor omului consacra libertatea de exprimare in art. 19 p otrivit caruia orice om are dreptul la libertatea opiniilor si exprimari lor; acest drept include libertatea de a avea opinii fara imixtiune din afa ra precum si libertatea de a cauta, de a primi si de a raspandi inf ormatii si idei, prin orice mijloace si independent de frontierele de stat.

13.01.2013

Chirea Alexandra

21

19

Libertatea de exprimare ocupa un loc aparte printre drepturile garantate de garantate Conventia europeana a drepturilor omului. Aceasta a urmarit implementarea implementarea colectiva a unor drepturi enuntate in Declaratia universala a drepturilor omului drepturilor din 1942, motiv pentru care au fost create trei institutii: Comisia europeana a drepturilor omului, Curtea europeana a drepturilor omului si Comitetul de ministri al Consiliului Europei.
Romania a ratificat Conventia europeana a drepturilor omului precum si protocoalele ei. Ca urmare a implicarii Romaniei pe plan international prin intermediul tratatelor internationale la care Romania este parte, Constitutia Romaniei da relevanta juridica principiului aplicarii directe a normelor juridice din domeniul drepturilor omului in plan intern, respectiv principiul superioritatii reglementarilor internationale referitoare la drepturile omului fata de normele dreptului intern.

Art. 20, alin. 2 din Constitutia Romaniei prevede ca daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile omului la care Romania este parte si legile interne, au prioritate reglementarile internationale cu exceptia situatiei in care Constitutia sau legile interne au dispozitii mai favorabile. Libertatea de exprimare este consacrata in Conventia europeana a drepturilor omului ca drept politic, astfel: orice persoana are dreptul la libertatea de exprimare, acest drept cuprinde libertatea de opinie si libertatea de a primi sau a comunica informatii ori idei fara amestecul autoritatilor publice si fara a se tine seama de frontiere. Aceasta nu impiedica statele sa supuna societatile de radio-difuziune, de cinematografie, sau de televiziune unui regim de autorizare.

13.01.2013

Chirea Alexandra

22

Exercitarea acestor libertati ce comporta indatoriri si responsabilitati poate fi supusa unor formalitati, constrangeri, conditii, restrangeri sau sanctiuni, prevazute de lege care constituie masuri necesare intr-o societate deomocratica intrpentru securitatea nationala, integritatea teritoriala, sau siguranta publica, pentru apararea ordinii si prevenirea infraciunilor, pentru protectia sanatatii si a moralei, pentru protectia reputatiei sau a drepturilor altora, pentru a impiedica divulgarea de informatii confidentiale sau pentru a garanta autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti. Libertatea de exprimare sta la baza notiunii de societate democratica ce sintetizeaza sistemul de valori pe care este cladita conventia. Libertatea de exprimare constituie unul din fundamentele esentiale ale unei societati democratice, o conditie a progresului societatii si implinirii individuale, a membrilor sai. In opinia Curii Europene, libertatea de exprimare, serveste unui dublu deziderat. Acela al implinirii individuale al fiecaruia, dar in acelasi timp libertatea de exprimare constituie un mijloc util de asigurare a bunei functionari a unei societati deschise si pluraliste. Curtea europeana a drepturilor omului ideea de democratie nu se rezuma la domnia opiniei majoritatii si indica in egala masura respectul pentru minoritati, tolerarea manifestarilor izolate si excentrice, necesitand abordarea relatiei individ-colectivitate dintr-o perspectiva liberala. 13.01.2013 Chirea Alexandra

23

20

Pactul international relativ la drepturile civile si politice, stabileste ca exercitarea libertatii de exprimare presupune anumite raspunderi si obligatii in sensul respectarii drepturilor si reputatiei persoanei cat si a sigurantei nationale. Domeniul de afurnare a libertatii de exprimare include o arie larga include de forme de manifestare a acestei libertati inclusiv mijloacele materiale si juridice folosita pentru exercitarea acesteia. Au fost considerate ingerinte, in considerate exercitarea respectivei libertati, urmatoarele: sanctionarea unor ziaristi pentru unor diferite afirmatii publicate in presa sau facute in timpul emisiuni televizate, emisiuni arestarea unor persoane care protestau impartind manifeste in timpul unei timpul defilari militare sau a unei conferinte pe termen limitat; refuzul accesului unei refuzul persoane la informatii confidentiale care o priveau, aflate in posesia posesia autoritatilor, confiscarea de catre autoritati a tablourilor unui artist prezentate unui in cadrul unei expozitii, interzicerea difuzarii unui film, etc. Libertatea de exprimare apara toate categoriile de informatii si toate creatiile si ideile originale, oricare ar fi forma, suportul sau finalitatea acestora. De aceasta libertate, se bucura nu doar mijloacele de informare in masa ci toti cetatenii si creatorii stiintifici, literari sau artistici. Se include in sfera protectiei cuvinte, imagini, sunete transmise prin intermediul suportului tiparit al radioului, televiziunii, cinematografiei, etc. Aria de acoperire a libertatii de exprimare aparata de conventie include toate formele de discurs artistic, politic, comercial sau referitor la probleme de interes public.
13.01.2013 Chirea Alexandra 24

13.01.2013

Chirea Alexandra

25

21

13.01.2013

Chirea Alexandra

26

13.01.2013

Chirea Alexandra

27

22

13.01.2013

Chirea Alexandra

28

Capitolul 2. Restrictii ce pot fi aduse libertatii de exprimare


Libertatea de exprimare ns nu poate fi invocat pentru a ntreprinde aciuni ac menite s distrug oricare drept sau libertate prevzut de Convenie sau s limiteze acestea ntr-o msur mai mare dect cea admisibil. Alineatul doi al Articolului 10 al Conveniei vine s formuleze restriciile admisibile i necesare pentru exercitarea acestui drept.
13.01.2013 Chirea Alexandra 29

23

Restriciile libertii de exprimare: Restric libert securitatea naional, integritatea teritorial sau na ional, integritatea sigurana public, siguran public, aprarea ordinii i prevenirea infraciunilor, infrac protecia sntii sau a moralei, protec snt protecia reputaiei i a drepturilor altora, protec reputa mpiedicarea divulgrii de informaii confideniale, informa confiden garantarea autoritii i imparialitii puterii autorit impar ialit judectoreti. judectore

Observm c valori cum ar fi imaginea/onoarea rii sau a guvernului, imaginea sau onoarea naiunii, simbolul statului sau alte simboluri oficiale, imaginea/autoritatea autoritilor publice (altele dect instanele de judecat) nu sunt prevzute n lista enunat mai sus, prin urmare nu constituie scopuri legitime pentru restrngerea libertii de exprimare. Din acest motiv, instanele nu trebuie s sancioneze orice fel de critic mpotriva unor astfel de noiuni abstracte care nu se ncadreaz printre restriciilor de mai sus.
13.01.2013 Chirea Alexandra 1

Restriciile enumerate trebuie s fie interpretate n mod Restric restrns, iar necesitatea lor trebuie s fie motivat necesitatea convingtor, pe lng faptul c acestea trebuie s fie convingtor, pe legale i s urmreasc un scop legitim. Altfel spus, orice legitim. Altfel orice hotrre judectoreasc sau act care limiteaz libertatea de exprimare trebuie s conin motive suficient de clare con de ce o asemenea restrngere este necesar. Fiecare din necesar. aceti termeni trebuie s fie interpretat n lumina ace jurisprudenei Curii. Dei statele au o anumit marj de jurispruden Cur De apreciere, respectarea libertii de exprimare trebuie respectarea libert examinat n contextul fiecrei cauze n parte.

13.01.2013

Chirea Alexandra

31

24

Examinarea proporionalitii unei msuri trebuie studiat propor ionalit n lumina ntregii cauze i dac autoritile naionale au autorit na oferit motive suficiente i relevante. Factori ce urmeaz a fi luai n consideraie pentru a stabili echilibrul dintre lua considera libertatea de expresie i celelalte drepturi i interese legitime includ caracterul i gravitatea restriciei, durata restric ei, interesul public pentru i mpotriva exercitrii dreptului la libera exprimare, dac motivele pentru dac restricie continu s fie valabile n lumina schimbrii restric circumstanelor i naturii publicaiei sau formei de circumstan publica exprimare n cauz, n special tonalitatea i echilibrul cauz, acesteia, exactitatea faptelor i importana subiectului importan relatat pentru dezbaterile publice despre orice comentariu sau opinie.

13.01.2013

Chirea Alexandra

32

2.1. Reglementari
Art. 10, paragraful 2 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului permite statului sa aduca limitri formelor de manifestare a libertatii de exprimare cu conditia sa respecte cerintele impuse de conventie pentru valabilitatea acestora.

se a ce dup eci ptul e ea 0, d t. 1 a in dr e, Curt t t a ar r ate ngerin prima ui drep ite it ab i l o i de ex acest eplin aplic t loc t a ind ilita a avu ertate de sta sunt de stab ca te lib nu sa ata stata i la a adu daca umera Od on ulu c ant imitare entiei ive, en am v recl a ca l ra con mulat ile u m pur afir contra nditii c : sc o u te ei co 2-lea tre ntiei; pentr ; es tr in ve al ege ul d ica cele graful ta de l tin un tul co n ocrat a x m u par revazu cel p de te ate de sc a iet ep ute a fi marea revaz -o soc - s ur ep o p. intr - sa legitim esara stui sc ec ce n a fie rea - sa atinge

In momentul in care se constata neindeplinirea uneia dintre aceste conditii, Curtea va constata incalcarea conventiei fara a continua examinarea celorlalte aspecte.
13.01.2013 Chirea Alexandra 33

25

Cea mai rspndit msur de restrngere a libertii de exprimare sunt hotrrile libert judectoreti care impun penaliti jurnalitilor i judectore penalit jurnali mass-media pentru faptele i opiniile exprimate. massEste curios s observm c n aceste cauze, ca o derogare de la regula general, CEDO n fapt general, apare drept a patra instan, reexaminnd fondul instan acestor cauze, inclusiv proporionalitatea i propor mrimea penalitii impuse. penalit

Jurisprudena CEDO de asemenea a calificat drept msuri ce restrng libertatea de exprimare i orice aciuni ale autoritilor sau ale persoanelor particulare care, indirect, au exercitat presiuni asupra acestei liberti. Din aceste motive, jurisprudena Curii a formulat noiunea de obligaie pozitiv a autoritilor de a ntreprinde aciuni pentru a proteja libertatea de exprimare de orice ingerine inadmisibile.

13.01.2013

Chirea Alexandra

34

Capitolul 3. Aplicatia Prezentarea in Power Point a continutului lectiei

Prezentarea contine un design comun respectiv designul de tip compas aplicat la aproximativ toate diapozitive cu compas exceptia catorva slide-uri care au fundal ales de autor prin slideinsert fundal culoare- efecte culoare alegere culoare culoare ok. ok. Fiecare diapozitiv contine o tranzitie de diapozitiv. Slide-urile se succed automat dupa timpul setat de autor, Slidetot autorul a setat si viteza lor de tranzitie. Slide-urile tranzitie. Slidecontin forme automate, imagini si texte word art. Diapozitivele sunt de tip title, title and content. In title, prezentare exista subsol, data si numerotare a pagilor. Fiecare imagine si text are un efect de animatie particularizata care se succede automata dupa animatia anterioara la timpul stabilit de autor.
Chirea Alexandra 35

13.01.2013

26

Concluzii
Adunarea Parlamentara a adresat mai multe recomandari Comitetului Ministrilor, referitoare la independenta mijloacelor de comunicare si a accesului publicului la un ct mai larg evantai de stiri, informatii si opinii, mai ales prin intermediul serviciilor serviciilor publice de radiodifuziune si de televiziune. Cu acest prilej au fost adoptate si unele rezolutii, una dintre ele continnd principiile necesare garantarii exercitarii libertatilor si drepturilor omuluii n u profesia de jurnalist, bazate att pe articolul 10 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului, ct si pe jurisprudenta Comisiei si Curtii.

Consiliul Europei a studiat mai multe aspecte importante legate de acest drept, si mai ales de obiectiunea de constiinta la efectuarea serviciului militar obligatoriu. Asupra acestui subiect, Comitetul Ministrilor a adoptat si o recomandare care enunta urmatorul principiu fundamental: "Orice persoana supusa obligatiei efectuarii serviciului militar si care, constrnsa fiind din motive de constiinta, refuza folosirea armelor, trebuie sa aiba dreptul sa fie scutita de aceasta obligatie, (n anumite conditii). Persoana poate ndeplini un serviciu alternativ"

Adunarea Parlamentara a continuat si continua sa acorde o atentie speciala problemelor legate de acest drept, cercetnd subiecte extrem de diversificate, ca, de exemplu, anumite campanii n favoarea amnistierii universale a tuturor prizonierilor de constiinta (Rezolutia 801/1983) si "Sectele si noile miscari religioase" (Recomandarea 1178/1992) etc.
36

13.01.2013

Chirea Alexandra

Bibliografie
CUR SUR I

DE SPECI ALI TATE curs R ETOR I CA Teoria Libertatii de ex prim are, curs nr. 3 - 4.
ALTE

SUR SE http :/ / w w w .scritube.com http :/ / ijc.m d w w w .coe.int


13.01.2013 Chirea Alexandra 37

27

Concluzii

Adunarea Parlamentara a adresat mai multe recomandari Comitetului Ministrilor, referitoare la independenta mijloacelor de comunicare si a accesului publicului la un ct mai larg evantai de stiri, informatii si opinii, mai ales prin intermediul serviciilor publice de radiodifuziune si de televiziune. Cu acest prilej au fost adoptate si unele rezolutii, una dintre ele continnd principiile necesare garantarii exercitarii libertatilor si drepturilor omului n profesia de jurnalist, bazate att pe articolul 10 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului, ct si pe jurisprudenta Comisiei si Curtii.

Consiliul Europei a studiat mai multe aspecte importante legate de acest drept, si mai ales de obiectiunea de constiinta la efectuarea serviciului militar obligatoriu. Asupra acestui subiect, Comitetul Ministrilor a adoptat si o recomandare care enunta urmatorul principiu fundamental: "Orice persoana supusa obligatiei efectuarii serviciului militar si care, constrnsa fiind din motive de constiinta, refuza folosirea armelor, trebuie sa aiba dreptul sa fie scutita de aceasta obligatie, (n anumite conditii). Persoana poate ndeplini un serviciu alternativ"

Adunarea Parlamentara a continuat si continua sa acorde o atentie speciala problemelor legate de acest drept, cercetnd subiecte extrem de diversificate, ca, de exemplu, anumite campanii n favoarea amnistierii universale a tuturor prizonierilor de constiinta (Rezolutia 801/1983) si "Sectele si noile miscari religioase" (Recomandarea 1178/1992) etc.

28

Bibliografie
CURSURI DE SPECIALITATE curs RETORICA Teoria Libertatii de exprimare, curs nr. 3-4.

ALTE SURSE http://www.scritube.com http://ijc.md www.coe.int

29