Sunteți pe pagina 1din 10

Suprematia constitutiei

1.Aparitai Constitutiei Aparitia Constitutiei a necesitat un proces indelungat in timp .Inca din cele mai vechi timpuri , fiecare colectivitate umana a avut anumite reguli , care , ulterior , dupa aparitia statelor , unele dintre ele au devenit reguli fundamentaledupa care erau organizate si se exercita puterea de stat. Aceste reguli nu erau consfintite intr-un document scris official , ci reprezentau obiceiuri , si pentru ca priveau puterea si organizarea statului , au fost numite cutume constitutionale. Cuvantul constitution , in dretul roman , desemna legile care emanau de la imparat.Constitutia imperial , arata Gaius , este ceea ce imparatul decreteaza , edicteaza sau ceea ce stabileste prin epistola1. Prima constitutie a aparut in Anglia prin adoptarea in anul 1215 a Magnei Charta Libertatum , dar procesul ei de formare a continuat si dupa aparitia constitutiei scrise2. In perioada feudal , termenul de constitutie desemna acele regululi care priveau organizarea statului , garantau anumite drepturi si libertati cetatenesti , ceea ce a determinat o limitare a puterilor monarjului. Secolul luminilor adduce o noua miscare si anume constitutionalismul , miscare care si-a propus sa inlocuiasca cutumele cu o sonstitutie scrisa . Constitutionalismul , istoriceste , reprezinta ofensiva avand ca scop instaurarea separatiei puterilor a functiilor fundamentale ale statului .Potrivit cu preceptele constitutionalismului , constitutia trebuie sa fie un document scris. Prima constitutie scrisa a fost Constitutia Statelor Unite ale Americii adoptata la Philadelphia in anul 1787 , precedata insa de constitutiile unor state americane care eliberate de sub dominatia engleza si-au adoptat propria constitutie scrisa3 inainte de adoptarea constitutiei federale. In Europa , prima constitutie scrisa este cea a Frantei , adoptata in anul 1791 , iar ulterior , alte state si-au adoptat constitutii scrise , precum : Suedia in anul 1809 , Spania in 1812 , Norvegia 1814 , Olanda 1815 , Grecia 1822 , Belgia in 1831 . Dupa aceea , statele si-au adoptat constitutii , iar constitutia a devenit nu numai legea fundamentale a unui stat , ci si documentul politic si juridic care marcheaza moment importante
1 2

Institutiones- Constitutio principi est quod imperator decreto vel edicto vel epistula constituit. Ulterior , au fost adoptate Petitia drepturilor (Petitions of Rights) in 1628 , Habeas Corpus in 1679 , Bill-ul drepturilor (Bill of Rights ) in 1689 , Actul de stabiliare al succesiunii la tron (Act of Settlement ) in 1701 , Reforma Act in 1832 , Parliament Act in 1911 si 1949 si Actul din 1958.Toate aceste acte sunt considerate norme fundamentale si sunt in Vigoare si in prezent. 3 De exemplu statul Virginia -1776 sau statul New Jersey -1777)

in dezvoltarea economic-sociala si politico-juridica a statelor4. In a doua jumatate a secolului XIX , au fost adoptate constitutii scrise si in alte state din Europa , Cum ar fi elvetia in anul 1874 sau Luxemburg in acelasi an. In tara noastra Alexandru Ioan Cuza , a promulgat in 1864 , Statutul Dezvoltator al Conventiei de la Paris , cunoscut si sub denumirea de Statutul lui Cuza , si Legea electoral, care impreuna au fosrmat prima Constitutie a Romaniei. Statutul lui Cuza si Legea electorala sunt o constitutie deoarece cuprinde reglementari ale unor relatii fundamentale de organizare a puterii , iar legea electorala cuprinde unele drepturi fundamentale si anume drepturi politice5. Dupa aceea , in anul 1866 , dup modelul constitutiei belgiene a fost adoptata Constitutia Romaniei. Prin urmare , constitutia , putem afirma ca a aparut din necesitatea consacrarii unor reguli si principia fundamentale , esentiale pentru societate , pentru oamnei , protejate si garantate de norme juridice cu forta suprema , adoptate printr-o procedura speciala . Aparitia constitutiei a determinat si aparitia statului de drept , obligand in acelasi timp sip e guvernanti sa se supuna normelor fundamentale , norme superioare oricarei legi in stat.

2.Notiunea de constitutie Cuvantul constitutie provine de la cuvantul latinesc constitutio care inseamna starea unui lucru , asezare cu temei . Notiunea de constitutie isi are originea in doctrinele contractului social , constitutia fiind o forma a unui pact social. Constitutia este asezamantul polictic si juridic fundamental a unui stat , situandu-se inevitabil la jonctiunea dreptului cu politica si nu poate inlatura ambiguitatea raporturilor intretinute de aceste doua universuri6. Constitutia a fost conceputa initial ca ansamblul normelor juridice care au ca scop limitarea puterilor guvernantilor si garantarea drepturilor fundamentale ale omului si cetateanului.

I.Muraru , op . cit. p. 100. I . Muraru , op. cit. , p. 100. I.Deleanu , Drept constitutional si institutii politice Tratat- vol.1 , p.260

5 6

Se identifica astfel un criteriu material pentru definirea constitutiei , prin precizarea domeniului sau de reglementare , adica a relatiilor sociale ce intra in sfera de cuprindere a normelor constitutionale .Aceasta conceptie a fost completata ulterior , in sensul ca normele constitutinale trebuie sa fie cuprinse intr-o lege sistematica sis a se bucure de o eficienta juridical superioara tuturor celorlalte legi.Se identifica astfel un criteriu formal pentru definirea conceptului de constitutie , adica o anumita modalitate de consacrare a a normalor de drept constitutional , edictate de o anumita autoritate statala in conformitate cu o o procedura speciala . Secolul XX azduce o treptata renuntare la conceptia initiala despre constitutie .S-a considerat astfel ca limitarea puterii guvernantilor si garantarea drepturilor fundamentale a cetatenilor nu mai sunt elemente indispensabile ale oricarei constitutii ci , intr-un sens material , se desemneaza prin aceasta notiune orice lege care reglementeaza organizarea politica a statului . Cumuland cele doua criteria , constitutia poate fi definite , ca fiind actul juridic normative supreme , cuprinzand normele care au ca obiect de reglementare institutionalizarea si exercitarea puterii , norme adoptate in cadrul unei proceduri specifice7.

3.Suprematia constitutie. Una din problemele stiintifice mai putin abordate prontal este fundamentarea stiintifica a suprematiei constitutiei.Nu trebuie sa intelegem ca a aceasta problema nu a preocupat pe constitutionalisti si ca nu este prezenta in teoria si practica constitutional a statelor .Nici nu s-a putea altfel , deoarece ea tine de locul constitutiei in sistemul normative , de ierarhizarea actelor normative , a sistemului de drept , si in orice caz de locul dreptului constitutional in sistemul de drept. Interesant insa este faptul ca suprematia constitutiei apare ca un lucru stiut , firesc , de necontestat si de aici lipsa unor preocupari directe pentru motivarea , justificarea acestei suprematii. In general , s-a afirmat si se afirma carecterul de lege suprema al constitutiei , dar aceasta afirmatie este acceptata ca o axioma , ce nu mai trebuie demonstrate , ca ceva de certa si incontestabila notorietate .Preocuparile pentru justificarea suprematiei constitutiei s-au exprimat prin definitiile ce I s-au dat , prin explicatiile privind adoptarea , modificarea si abrogarea ei , dar , intr-un fel indirect .Iata de ce ni se pare ca , in orice caz pentru stiinta dreptului constitutionak , discutarea suprematiei constitutiei nu este inutila .Doua problem prezinta mai intai interes theoretic si anume ce este suprematia constitutiei si cum se fundamenteaza ea stiintific. 3.1. Conceptul de suprematie a constitutiei.

I. Deleanu , Drept constitutional si institutii politice Tratat vol.1.

Spunem ca suprematia constitutiei apare ca ceva firesc , de notorietate , vorbindu-se fie pur si simplu despre suprematie sau folosindu-se si alte exprimari precum: valoare juridical suprema , super legalitate(Marcel Perlot ) , lege suprema (George Burdeau ) , etc. Toate aceste exprimari desemneaza in sa una si aceeasi calitate a constitutiei si anume suprematia.Ce este , deci, aceasta suprematie ??? Oscurta incursiune in literature juridical este edificatoare. Astfel , unii explica suprematia constitutiei prin faptul ca aceasta este legea legilor , legea suprema .Altii consideea ca suprematia constitutiei pe plan juridic este o rezultanta a faptului ca modificarea ei trebuie adoptata de catre parlament cu majoritate calificata de doua treimi din numarul total al deputatilor, spre deosebire de legile ordinare care pot fi adoptate , modificate , suspendate sau abrogate de acelasi organ cu majoritate de jumatate plus unul din numarul total al deputatilor care il alcatuiesc. Intr-o alta opinie , suprematia constitutiei se explica prin faptu ca legea fundamental ocupa un loc principal , fiind o lege fundamentala care sta la temelia organizarii statale si este baza juridical a intregii legislatii , adaugandu-se ca suprematia sa se exprima fata de legil ordinare in deosebiri de constinut , forma si putere juridical.In literature juridical intalnim si unele explicatii mai nuantate , care arata ca , fie scrisa sau cutumiara , constitutia este legea suprema a statului , pentru ca apoi sa se explice ca suprematia constitutiei rezulta din constinutul acesteia (suprematia materiala ) si , uneori , din forma in care este edictata (suprematia formala ). Suprematia constitutiei este mai intai o calitate a acesteia ( o trasatura) care o situeaza in varful institutiilor politico juridice dintr-o societate organizata in stat si face din legea fundamental sursa tuturor reglementarilor in domeniile economice , politice , sociale si juridice , ea marcheaza o etapa istorica din viata unei tari , ea consfinteste victoriile si da expresie si stabilitate politico-juridica realitatilor si perspectivelor etapei istorice in care a fost adoptata. Suprematia constitutiei este deci o notiune complexa , in continutul careia se cuprind trasaturi si elemente (valori ) politice si juridice , care explrima pozitia supraordonata a constitutiei nu numai in sistemul de drept, ci si in intregul sistem social politic al unei tari.Aceasta pozitie deosebita in sistemul social politic implica un continut normativ complex , dar bineinteles , si importante consecinte statale si juridice .Aceasta calitate a constitutiei face ca , pe buna dreptate , in literatura juridica sa se puna intrebarea de a sti care este sursa valorilor morale , politice si juridice ale constitutiei,Trebuie deci sa cautam motivatia stiintifica a suprematiei constitutiei , semnificatia , finalitatea si consecintele sale.

Fundametarea stiintifica a suprematiei constitutiei. Unii autori lasa sa se inteleaga ca suprematia constitutiei s-ar fundament ape principiul legalitatii , plecand de la stransa legatura ce exista intre legalitate si constitutionalitate, de la ideea (exacta de altfel ) ca legalitatea in sensul cel mai larg se sprijina pe principiul constitutionalitatii.

In alte opinii , se fundamenteaza suprematia constitutiei pe continutul sip e forma ei .In mod deosebit retine atentia opinia potrivit careaia se poate vorbi de o suprematie materiala si de una formala , plecand de la cele doua sensuri sub care este analizata uneori constitutia, sensul material si sensul formal.Suprematia materiala se motiveaza prin aceea ca intreaga ordine juridical se bazeaza pe constitutie .Fiind la originea intregii activitati juridice ce se desfasoara intr-un stat , ea este in mod necesar superioara tuturor formelor de activitate deoarece ea singura determina valabilitatea lor . Ea este , in adevaratul inteles al cuvantului , regula fundamentala.Superioritatea materiala rezulta din faptul ca ea reglementeaza competentele , fapt ce are drept consecinta ca asigura intarirea legalitatii si se opune ca un organ investit cu o competenta sa o delege altei autoritati.Cat priveste suprematia formala a constitutiei , ea este explicata prin divizarea constitutiilor in constitutii rigide si constitutii suple , precizandu-se ca redactarea constitutiei exteriorizeaza forta deosebita care se da dispozitiilor sale.criticii acestei teorii sustin ca distinctia dintre constitutiile rigide si flexibile (suple) este pur formala si tine nu de material de care se ocupa constitutia , ci de formele sale specifice de elaborare.De asemenea numai in caz de rigididate constitutionala se poate vorbi de suprematia formala a constitutiei. Alti autori fundamenteaza suprematia constitutiei pe idea de democratism .Aceasta argumentare porneste de la constatarea in sensul careia constitutia este unul din mijloacele juridice principale de realizare a democratismului in activitatea de stat.In acest context se arata ca guvernarea reprezentativa , separatia puterilor , suprematia constitutiei apar , cu titluri diferite , ca insasi constructa principiului democratic , care theoretic , le domina , dar care nu-si dobandeste adevarata sa valoare practica decat gratie lor.Cei care argumenteaza sau numai discuta aceasta fundamentare folosesc notiunea de democratism fie in acceptiunea de principiu , fie in cea de caracter specific al puterii de stat. Succinta prezentare a unor argumentari permite constatarea in sensul careia deseori s-a fundamentat si se fundamenteaza suprematia constitutiei pe insasi constitutia , pe continutul , forma si forta juridical a normelor care o alcatuiesc .Trebuie deci mars mai departe, la cauzele care legitimeaza aceasta suprematie .In acest sens vom observa din opiniile prezentate ca nivelele successive in care s-a realizat fundamentarea stiintifica a suprematiei constitutiei sunt : Fundamentarea pe insasi constitutiei si anume pe continutul , forma si forta juridical a normelor pe care le contin; Fundamentarea pe principiile fundametale de organizare si functionare a organelor statului; Fundamentarea pe trasaturile puterii(puterilor) de stat.

Reconsiderand intreaga dicutie asupra suprematiei constitutiei , putem observa ca fundamentarea stiintifica a acestei suprematii trebuie cautata in dialectica fenomenului statal juridic , in complexitatea si logica fenomenelor economice, politice , sociale , juridice , in interrelatiile dintre ele , identificand corect si distingand cauzele si conditiile , de efecte si consecinte si , bineinteles , de garantii.Astfel vazute lucrurile , apare clar ca fundamentarea

stiintifica a constitutiei inseamna indentificarea cauzelor care determina continutul si forma sa , precum si pozitia sa supraordonata din sistmul de conducere sociala .Plecand de la constitutie , va trebui deci sa identificam lantul de determinari , de nivele de determinare a suprematiei acesteia.Pe un plan mai general, identificarea acestui lant de cause si efecte este inlesnita daca vedem correct corelatiile dintre drept si economic , dintre drept si putere , dintre stat si economic , dintre toate aceste categorii si politica.Astfel concepute si vazute lucrurile , vom observa ca daca statul si dreptul sunt mijloace de realizare a politicii , iar politica este determinate sau conditionata de starea sociala atunci si constitutia (partea principal a dreptului) este determinate in ultima instant ( cat priveste continutul , forma , functiile si pozitia sa juridical) de conditiile material si cultural din societatea data. Solutia problemei impune un lant de determinari care trebuie sa inceapa cu identificarea locului constitutiei in ansamblu sistemului politico-juridic.Pornind de la premise conform careia si constitutia este tot o lege , deci parte a dreptului , in calitatea sa de lege fundamentala , ea are un continut si o forma deosebite ; insa , fundamentarea suprematiei constitutiei pe continutul si forma sa nu este satisfacatoare. Continutul si forma constitutiei sunt rezultatul unor cause economice , sociale si juridice .De asemenea , nu este convingatoare nici distinctia realizata in doctrina intre suprematia materiala si suprematia formala.Suprematia constitutiei este una singura , indivizibila , ea putand desigur avea consecinte asupra continutului si formei constitutiei.Ca lege fundamentala insa , constitutia este expresia vointei guvernantilor , a poporului in ultima instanta , vointa strans legata ( conditionata , determinata) de contextual economic , social , politic si cultural concret din societatea in care ste edictata .Aceasta trasatura explica continutul si forma constitutiei .Totalitatea factorilor economici, sociali , politici si juridici , care se afla intr-o stransa legatura si interactiune intre ei , in mod indivizibil , reprezinta conditiile care influenteaza legea fundamental si suprematia acesteia.Ca atare , atunci cand dorim sa explicam prevederile unei constitutii , ca si pozitia sa in sistemul juridico-statal , trebuie sa observam cu atentie starea materiala a societatii date , relatii sociale dar si politice , ideologia si religia. Consecintele juridice ale suprematiei constitutiei Pozitia privilegiata a constitutiei in sistemul de drept implica o multitudine de consecinte juridice , unele care privesc chiar constitutia , altele care privesc restul dreptului.Analiza se va limita doar la consecintele juridice , adica la cele care evidentiaza ca suprematia constitutiei este o realitate juridical si nu o simpla teorie , ca ea este realizata printr-un intreg system de reguli si practice viabile. Consecintele juridice privind adoptarea constitutiei Fara de continutul si scopurile constitutiei , dintotdeauna s-a pus problema unor forme speciale (proceduri) de adoptare , care sa puna in valoare suprematia acesteia si deosebirile fata de restul dreptului , dar mai ales fata de legile ordinare.Adoptarea constitutiei trebuie vazuta ca un process

complex , cu profunde semnificatii politico-juridice , proces in care se detaseaza clar , cel putin trei elemente si anume: initiative adoptari constitutiei , organul competent (constituantul sau puterea constituanta) , modurile de adoptare. Consecintele juridice privind modificarea , suspendarea si abrogarea constitutiei Constitutia , ca lege fundamentala a unui stat , nu poate ramane insa neschimbata .Ea sufera in mod firesc unele modificari ca urmare a corelatiei ce exista si trebuie sa existe intre drept si dinamica economica si sociala .Modificarea constitutiei trebuie sa se realizeze prin procedure si forme care sa puna in valoare locul constitutiei in sistemul de drept.In legatura cu modificarea constitutiei prevederile constitutionale trebuie sa se caracterizeze printr-o stabilitate sporita , dar aceasta stabilitate trebuie sa fie in primul rand rodul realismului constitutiei si nu al unor procedure de modificare exaggerate.Nu se poate pierde din vedere ca viata sociala si economica , careia prevederile constitutionale I se adreseaza , cunoaste o permanenta evolutie.In mod firesc si constitutia trebuie sa tina pasul cu dinamica sociala si economica.Astefel , prevederile constitutionale pot devein o frana in dezvoltarea societatii la al carei progress trebuie sa concure.In stransa legatura cu adoptarea si modificarea constitutiei se afla si suspendarea precum si abrogarea constitutiei , care , de asemenea , trebuie sa puna in valoare suprematia constitutiei. Deosebirile dintre constitutie si legi , consecinte ale suprematiei constitutiei Desigur , intr-o viziune foarte larga , dar corecta , constitutia este si ea o lege.Cu acestea pozitia supraordonata a constitutiei se manifesta si in raport cu legea , fata de care se fac trei mari deosebiri: de continut , de forma si de putere juridical.Aceste deosebiri pot fi facute insa numai dup ace vom si legea ca act juridic al parlamentului. Conformitatea intregului drept cu constitutia , consecinta a suprematiei constitutiei Constitutia , ca izvor principal al dreptului , este deci parte integranta a acestuia.Prin continutul si pozitia sa in sistemul de drept, constitutia comanda insa intregul drept.Reglementand relatiile sociale care sunt esentiale pentru popor , relatii din toate domeniile vietii economice , politice , sociale si culturale, constitutia stabileste principiile fundamentale pentru intregul drept.Toate celelalte ramuri de drept isi gasesc punctual de plecare , la nivelul celor mai inalte principia, in si numai prevederile constitutiei.Ramurile dreptului dezvolta aceste dispozitii de principiu , dar normele lor trebuie sa fie in perfecta concordant cu litera si spiritual constitutiei.Orice abatere de la aceasta concordant este considerate o incalcare a constitutiei si a suprematiei sale , ducand la nulitatea dispozitilor lagale in cauza.Una din modalitatile prin care se poate constata eventuala abatere a normelor legale de la prevederile constitutionale este controlul de constitutionalitate. Din aceasta regula a conformitati rezulta si o a doua consecinta.Astfel , in cazul in care o dispozitie constitutional este modificata , in mod obligatoriu trebuie sa sa modifice si normele din raurile de drept corespondente.Aceasta modificare se impune pentru ca in permaneta trebuie respectata concordanta intregului drept cu constitutia.Daca modificarile sunt obligatorii , ele nu

se realizeaza insa automat , de indata , ci aceasta depinde de faptul daca norma constitutionala noua este de aplicatie mijlocita sau nemijlocita , problema de mare interes practic. 4.Garantiile juridice ale suprematiei constitutiei Suprematia constitutiei este o realitate incontestabila si nu o simpla afrimatie.Mentionata la nivel de principu general al legii noastre fundamentale in chiar primul sau articol , ea reprezinta o obligatie opozabila in egala masura atat autoritatilor statului cat si celorlalte subiecte de drept .Ea implica o serie de consecinte juridice , dar se bucura in acelasi timp si de garantii.Desigur garantiile suprematiei constitutieipot fi formulate in diferite feluri. Vom retine insa cea mai importanta constatare ce se poate face , anume ca suprematia constitutiei beneficiaza de garantii la nivelul intregului system de drept( care fac ca sistemul normatic sa fie aplicat si respectat) si de garantii juridice specifice legii fundamentale. 4.1. Controlul general al aplicarii constitutiei Situat la nivelul ansamblului sistemului normative , controlul general al aplicarii constitutiei este rezultatul faptului ca intreaga activitate statala este determinate si organizata prin constitutie.Constitutia statorniceste formele fundamentale de realizare a puterii de stat , categoriile de organe ale statului precum si competent acestora.Acest lucru se face avand in vedere ca puterea poporului nu exclude , ci dimpotriva implica , presupune o divizare a competentelor si o atonomie a organelor statului.Insa toate autoritatile statale trebuie sa-si desfasoare activitatea in conformitate cu legea fundamentala si in limitele stabilite de constitutie.Pentru ca acest lucru sa nu ramana doar la nivel theoretic , orice constitutie organizeaza si un sistem complex si efficient al aplicarii sale.El reprezinta prima garantie juridical a suprematiei constitutiei si se manifesta la nivelul tuturor actelor juridice dintr-un sistem de drept , in primul rand prin modalitatile de verificare a conditiilor de fond si de forma ale actelor emise de autoritatile statului.Acest control este general in sensul ca el cuprinde toate formele activitatii statale si este efectiv , adica se concretizeaza prin toate formele si caile de control statornicite intr-un stat. Contrlul constitutionalitatii legilor. Grantie juridica a suprematiei constitutiei specifica legii fundamentale , controlul consritutionalitati legilor este activitatea organizata de verificare a conformitatii legii cu contitutia , iar ca institutie a dreptului constitutional , el cuprinde regulile privitoare la organelle competente a face aceasta verificare , procedura de urmat precum si masurile ce pot fi luate dupa realizarea acestei procedure. In general , controlul constitutionalitati legilor este considerat o garantie a suprematiei constitutiei , folosindu-se desigur formulari diferite precum sanctiunea suprematiei ( Georges Burdeau ) , garantia caracterului de suprematiei a constitutiei ( Andre Hauriou ) , sanctiunea

violarii regulilor constitutionale ( Marcel Prelot) , etc. In ceea ce-l priveste pe Tudor Dragan , el scrie ca in scopul de a consolida suprematia constitutiei s-a incercat apoi sa se gaseasca un mijloc pentru a asigura respectarea ei , nu numai de administratie si justitie dar si de puterea legiuitoare. Acest mijloc a fost instituirea unui organ caruia i s-a recunoscut competent de a face inaplicabile legile contrare a unui principiu constitutional . Controlul constitutionalitatii legilor Unele dintre garantiile cele mai importante ale suprematiei constitutiei este cntrolul constitutionalitatii legilor ; astfel , pozitia superiara a constitutiei in ansamblul sistemului de drept si conformitatea legilor cu aceasta nu ar fi decat o afirmatie lipsita de continut si fara eficacitate. Controlul constitutionalitati urmeaza evolutia istorica a conceptului si practicii suprematiei constitutiei .Prin urmare , este strans legat de organizarea democratic a societatii si , mai ales de idea statului de drept. Controlul constitutionalitatii este o activitate sistematica de verificare a conformitatii legilor cu constitutia.El presupune existent unor organe competente , o anumita procedura si posibilitatea adoptarii unor masuri pentru restabilirea constitutionalitatii8. Controlul constitutionalitatii are in vedere in principiu numai legile , ca acte juridice ale Parlamentului.Totusi , in aceasta categorie sunt incluse si actele normative cu forta egala cu cea a legii.Ele nu sunt emise de parlament , ci de alte autoritati , dar in anumite conditii sunt tot atat de importante ca si legile.Astfel , in diferite sisteme constitutionale , decretele cu caracte normativ ( decrete legi , decrete cu putere de lege , adoptate de presedintele tarii sau de alte institutii importante de stat) , precum si ordonatele emise de guvern sunt supuse controlului. Organele judecatoresti aplica legea solutionand problem concrete ; ele nu adopta norme dar deciziile lor pot fi supuse controlului de constitutionalitate de instantele superioare.In unele tari instantele au posibilitatea sa recurga la exceptia de neconstitutinalitate, cum ar fi tara noastra.Cu toate ca pornesc de la aplicarea legii la o situatie concreta , instantele , daca este cazul la cererea partilor sau din oficiu pot sa puna in discutie constitutionalitatea legii ca act juridic al Parlamentului. Acolo unde exista un organ special pentru controlul constitutionalitatii legilor,acesta are si alte atributii,de obicei de natura politica,cum ar fi de pilda validarea alegerii presedintelui tarii,verificarea constitutionalitatii partidelor politice etc9.

J. Gicquel intelege prin controlul constitutionalitatii ansamblul mijloacelor destinate sa asigure conformitatea regulilor de drept cu constitutia .Aceasta conformitate , in opinia profesorului J. Gicquel , susceptibila de doua aceptiuni : interna si externa , in alti termini materiala si formala .Prima se refera la continut , a doua la procedurile de eleborare a regulilor de drept prevazute de constitutie , op. cit. p. 185.

Controlului constitutionalitatii legilor s-a impus in diferite forme si s-a extins in majoritatea tarilor,in pofida confruntarilor teoretice.El s-a integrat,in unele cazuri dupa lungi cautari,in practica constitutional a diferitelor tari.Pana la urma,in statele democratice si-a gasit locul in mod firesc,dupa particularitatile fiecareia,contribuind la asigurarea suprematiei constitutiei. Asigurarea suprematiei constitutiei nu poate si nu trebuie sa ramana un simplu deziderat exprimat sub forma unui principiu al ordinii constitutionale,ci este necesara existent unui sistem de garantii,in masura sa permita ca intr-adevar constitutia sa se manifeste ca actul normativ cu forta juridical suprema.In acest sistem de garantii trebuie sa existe si un sistem de actiune aplicabila in cazul in care constitutia este incalcata. Existenta sanctiunilor pentru incalcarea constitutiei este de majora importanta caci acestea,alaturi de alte elemente,bineinteles,dau dispozitiilor constitutionale caracterul de norme juridice10.

I.Deleanu considera ca aceste activitati reprezinta o parte a justitiei constituionale;organelle chemate sa exercite controlul au si alte atributii pe langa cele jurisdictionale,op. cit.,p.284.
10

Unii juristi au negat caracterul normativ al dreptului constitutional pe considerentul ca acesta nu ar contine sanctiuni care sad ea eficienta normelor sale,argumentandu-se prin exemple din practica unor state unde,desi sefii de state au incalcat dispozitii constitutionale.ei nu au fost sanctionati.Or,controlul constitutionalitatii legilor este tocmai un argument impotriva unei asemenea sustineri,caci el este un exemplu graitor de existenta evidenta a sanctiunilor in dreptul constitutional.Ioan Muraru op.cit.p. 69.