Sunteți pe pagina 1din 4

SEPTIMIU CHELCE

(coordonator)
RUSINEA SI VINOV A TIA
A
' ' '
IN SPA TIUL PUBLIC
'
Pentru o sociologie a e m o ~ i i l o r
HUM ANITA
HU .. lJRE'Tl
lll
nt n arm
m I d it ii ud
. . urn r 2002; T n y; 199 002).
. hinlbulut .u L? . .. f p ul c.. m tiil p ZJn
.. . re mdi tZit I himba in int ra iunil
urmannd obpner a unui anumit profit: c"'nd indi izii nu o in
om pen c. 11 o , teptau, tunci re imt intr-o m.. r: .. m
mare au m 1 mtca emotii n gative (Hom n 1961 197- ; Bl u,
1964 1962, 1964, 1972; C ok, 1978; olm 19 7, 1997
Yoon, 1993, 19?8; o, 1980; Lawler, 2001).
6) Teo rule structur:ale pun 1n evtd nra f ptul ca poziti indivizilor
In structura ociala asigura putere ,i prestigiu: c"'nd .. pun ril
celorlalri confirma so i 1.. atunci ocupanfii re p ti lor
P
ozitii din structura ociala re imt emotii tn caz ontrar
, . ,
resimt emorii negative (Kemp r, 197 , 1980; Th mm 1992 2004
Markovsky Lawler 1994; Berger, 1988, Ridg 197 1994
Lovaglia Hou er, 1996; Shelly 2004 Barb let 199 ).
7) Teoriile evolufioniste e con entre za a upr volutiei moriilor
pe baza seleqiei naturale , i a upra modului in c re interaqion aza
mecanisme}e bio}ogice de prodUI .. er a emorii}or CU forn1 fiuni}e
socio-culturale (Wentworth, 1992, 1994 Turner 1999 000 Ham-
mond, 1983, 1990, 1999, 2004).
Prin foqa lucrurilor, vom chi!a 1n continuar d r le-
mentele de baza ale principalelor ,teorii culturale"
sa lfl!elegem 1n mai mare masura natura so ial" r.
Teoria dramaturgicd a lui Erving Goffman
(GABRIEL }DERU)
Modelul dr m turgi d naliza
on ribuie la actiunea """"'Aiaaa..
care face parte dintr-un ansam lu
le defineste ocietatea.
Principiul care ementeaza ... ,.. ... __
terpretari e indivizilor este nevoia acestora de
tr-o lumina cit mai favorabila m ochii celo a

1i determina pe interpretii sociali a apeleze Ia
0
tegii de prezentare pe care ociologul american le-a
denwnirea ,management al impresiei". Din
miza interactiunilor cotidiene este u a

afi, area in fat a celorlalf -YWJi anumit p. e cu SCOI:IUI
influentarii conduitei lor. Prin aceasta abordare Erving .......
onenteaza anahza sociologica de la nivelul ructurilor
abordare pe care o putem numi tradirionala in sociologie
interaqiunea direct.i,face-toface, intre indivizi. Erving Goffman
considera ca realitatea interaqiunilor directe poate fi pri ita
ca realitate 1n ine, numind-o ,online interactionala" (Goffman,
1983). Acest tip de realitate are propriile s'ale reguli diferite
de cele impuse prin tructurile sociale. .
In forma incipienta, 1ntalnim aceasta idee i Ia oc10l
german Georg Simmel (1858-1918), care, intuind SM'
generis al realita!ii interac!ional , afirma ca Pte:
zen tare reciproca cu ocazia vreunei conv r atii de mat
durata sau cu ocazia lntalnirii p acela i t ren o ial, .t
ar par .. a ea of Jrma g< ala d te un imbol
al ac lei ri r ipr c , cu val >ar a priori, al oncar
1
r ia ii. A st lucru s scund d ad con deo r ce
p ntru un numar xtra >rdinar d m r d r m ciproc
n v i sa a xisdi numai t I c litafil ..
ipic p care 1 ob rvam in n c sitatca lor bia tun 1 n
1 lips "(Simm 1, 1908/2000, 255). f)ac w org imm.l
lans t a s aid ,Erving ( 1offman a ridi at-< I rang
d. studi p ntru s , ic logi . 1 rving 7offm n, un
p n ru apar nta in ( nsist npi on ptu lw, id
71
lllt4er.ctionale" in explicatia sociologica poate fi sur-
cunoscuta sintagma utilizata chiar in introducerea
_._. Interaction Ritual {1967}, in care se atragea atentia ca
.. analizim mai degraba ,momentele oamenii lor",
.. oamenii momentele lor"; prin notiunea de ,moment"
autorul inJe ege contextul social concret, direct, m care inter-
prePi sociali se angajeaza in interacJiuni. Altfel spus, autorul
a pornit de Ia asumptia existenJei ,ordinii interaq:ionale", dife-
riti de ceea ce se intelegea prin ordine sociala, i-a aplicat
acesteia concepte imprumutate din sfera dramaturgiei.
Modelul dramaturgic a mai fost abordat in lucrari ale unor
sociologi romani (Badescu, 1996; lluJ, 2001; Mihu, 2008; Vlas-
ceanu, 1982). Personal, consider ca trebuie subliniata ideea de
,ordine interaqionala". Aflati in prezenJa celorlalJi, in cadrul
interactiunilor directe din viata Z1 cu Zl, m V1Zll vor re za
' ,
un schinl ormaJu care e va permite e 1nirea situape1
A
m care mteract1oneaza. est up e sc 1m 1n ormaJlon
face pe ce Ji ,sa de Ia bun mceput ce individul
de Ia ei fi ce pot Ia randullor, de Ia el" (Goffman,
1959/2003, 29).
Erving Goffman {1963) clasifica aceste interacJiuni directe
in doui categorii: ,interactiuni nefocalizate" si "interactiuni
, , '
focalizate", ambele avand ca principiu de regularizare nevoia
de management a1 impresiei. Primele se refera Ia acele interac-
. rminate in care participanJii sau, 1n termeni dram -
turgtc rprepi sociali, reciproc p
, fi .. .. existe un ,centro oficial