arh.

Octavian Ungureanu

Ordinul Arhitecilor din Romnia

Apariia OAR ar trebui s nsemne apariia unei baze legale civilizate a profesiei de arhitect. Prin regulamentele sale, OAR nu reprezint ns arhitecii romni, instituind dou msuri care vor pune mari probleme n viitor: onorariile minime i stagiul obligatoriu pentru tinerii arhiteci. Dac onorariile minime impun sume exorbitante pentru proiectarea cldirilor mici (locuine) i anume de aproximativ 4000 EURO, ceea ce va avea ca efect ndeprtarea clienilor de birourile de arhitectur, impunerea stagiului de 2 ani pentru proaspeii absolveni care nu vor avea drept de semntur, va introduce pe piaa muncii a acestei profesii sute de arhiteci care vor fi nevoii s se angajeze pe sume minime. Acest fapt i va afecta i pe arhitecii cu drept de semntur care lucreaz ca angajai ai unor firme de proiectare. Urmarea direct va fi c salariile arhitecilor vor scdea n mod previzibil, n total contradicie cu impunerea unor onorarii minime. Din cei 4000 de EURO pltii de un client, n buzunarul arhitectului care va face efectiv proiectul, nu vor intra mai mult de 100-200 de EURO. Costurile uzuale pentru proiectele de specialitate nu se ridic la mai mult de 1000 de EURO. Diferenele vor fi ctigul nemijlocit al acelui patronat care va reui s speculeze aceste situaii. n condiii civilizate, onorariile pentru meseriile liberale se stabilesc prin negociere direct, cuantumul lor depinznd de numele pe care fiecare profesionist i-l creeaz. Eliminarea de pe pia a tinerilor arhiteci care lucrau ieftin i, de ce s nu o recunoatem, i bine nu va face dect s ieftineasc ora de proiectare pe piaa muncii i s-o scumpeasc nejustificat pe piaa de proiectare.

Spaiu i psihic
Arhitectura nu este o tiin a zidirilor ci una a creri i modelarii spaiului. Pentru fiecare dintre activitile noastre, exist un spaiu, construit sau nu care se pliaz pe cerinele noastre. Modul n care spaiul interacioneaz cu un individ sau cu o colectivitate se realizeaz prin capacitatea sa de a favoriza sau de a inhiba anumite aciuni. Acest mecanism delicat este studiat de teoria arhitecturii, punerea sa n practic fiind adevrata ncercare la care arhitectul este supus. Posibilitatea de a realiza aciunile dorite de om, supuse presiunii spaiului influeneaz prin impunerea unor frustrri sau stimuli favorabili chiar psihicul. Noul val al arhitecturii se va preocupa cu precdere de crearea unor spaii stimulante pentru ocupanii si. Cum se va face aceasta? Cum se vor personaliza spaiile? Cum ne stimuleaza un spatiu? Cum ne inhiba un spatiu?

PLEDOARIE PENTRU COTA DE PIATA

In directa legatura cu cele scrise mai sus, as dori sa fac o paralela intre activitatea arhitectilor si cea a artistilor. Un pictor are ceea ce se numeste o cota de piata: tablourile sale se vand mereu cam cu aceleasi sume. Fiecare dintre ei are propria sa cota: unii castiga 100$ pe o panza, iar altii, 100.000$. Sau mai mult. Multi nu vand nimic. Van Gogh nu a vandut nici o panza in intreaga sa viata. Uniunea Artistilor Plastici nu a stabilit un plafon minim pentru panza vanduta, nu exista un pret pe centimetrul patrat. Numai arhitectii au avut aceasta dorinta. Si nu pentru ca ar respecta-o, Doamne fereste! BUCURIA LOR A FOST CA ASA, POT CERE MAI MULT!

Eu personal admir lucrarile unui alt arhitect, de inalta tinuta din Bucuresti. Ceva ma face sa cred ca domnul arhitect Dorin Stefan isi triaza clientii si cred ca o face prin tarife. mai cred, de asemenea, ca pe acesti clienti ii asteapta mult profesionalism. Mai cred, de asemenea, ca sunt multi colegi care nu au lucrari si ca ar accepta aproape orice pret pentru a putea lucra. Este libertatea lor sa-si stabileasca orice tarife cred de cuviinta. Un pictor picteaza. Si un arhitect are dreptul sa proiecteze. Numai la planseta, in timp, exista o sansa ca dupa planurile sale sa se construiasca nu o mare opera, nu o catedrala sau un zgaraie nori: macar o locuinta calda si primitoare. O locuinta care sa-i faca pe proprietarii sai sa se simta mai bine, sa le fie mai cald iarna si racoare vara, sa-si primeasca oaspetii si sa-si creasca copiii. Si sa fie mai buni. Neaparat mai buni. Iar arhitectul? Ce-i doresc eu? Sa-i creasca cota. Sa mai proiecteze case, sau catedrale, sau zgaraie nori si sa-si aminteasca zambind de munca multa si de banii putini pentru casa mica si primitoare si proprietarul ei mai bun.

SPAGA IN CONSTRUCTII
SAU CAT ESTE COMISIONUL PENTRU UN VAS DE WC? Articol publicat in forumul www.aic.info.ro si www.nudaspaga.ro. Urmatoarele istorii cred ca vor avea darul sa faca putina lumina in ceea ce priveste modul in care se fac afacerile in constructii.

Care-i baiul: Vin intr-o zi la mine doua persoane, asociatii unei firme de constructii, foarte interesati de o colaborare cu firma mea. Ei ar dori sa le ofere clientilor domniilor lor proiectele tip intocmite de Trilitica s.r.l. (firma mea, sa nu fie confuzii). Buuuuun.... Discutam de case, cum se fac, ce este cu ele, cat costa, termene de predare, tot. Apoi, ajungem la subiectul fierbinte: "Pot sa-i recomand si pe ei clientilor proiectelor mele pentru executie?" "Sigur ca pot, in momentul cand clientii mei vor cauta oferte de executie, nu este nici o problema ca ei sa obtina cat mai multe oferte, este chiar de dorit sa aiba de unde alege."

"Nuuu, nuuu" raspund interlocutorii mei. "Cat vreti Dumneavoastra sa va dam pentru fiecare contract?" "Mie? Pai eu mi-am luat deja banii pe proiect, tariful este trecut in pliantul din fata Dvs." "Nu, domnule, cat vrei dumneata comision?" Recunosc ca acest gen de discutie ma descumpaneste de fiecare data. Trebuie sa spun ca bani pentru a recomanda o firma sau alta de constructii mi s-au oferit de nenumarate ori. Ce ma enerveaza cel mai tare este ca ma simt si tentat de "oferta". Este greu si sa nu fii tentat.... 1000-2000 de EURO, nu-s de ici de colea. 2-3 recomandari din acestea si imi vand masina si imi iau si una noua, ca asta veche se pare ca devine stricacioasa.... Propuneri de "comisioane" primesc nu numai de la constructori, ci si de la furnizorii de materiale de constructii, de la comerciantii de tamplarii, de tigle, de tabla, de parchet stratificat sau din lemn masiv, de la comerciantii de chiuvete si cazi, de mobila, de covoare, de vopseluri, de usi, de fier forjat, de centrale termice, de aproape orice este nevoie sa construiesti o casa... Daca as reusi sa iau comisioane de la toti cei ce-mi ofera comision pentru "recomandarile mele", adunand si adunand, ies usor cateva mii bune de euro, la masina aia noua imi iau si sistem de navigatie GPS, poate si dvd player cu magazie de 6 discuri. Aiurea este ca si pe mine ma atrag anumite materiale, cred ca anumite produse sunt mai bune, dar mi-este frica aproape sa le recomand. Am fost odata convins de un constructor, de calitatile unei caramizi. Imi este teama insa, mereu, ca oamenii ar putea crede ca iau "comisioane" de la furnizorii caramizilor in cauza. La fel

este si cu constructorii. Sunt unii care imi plac, m-au convins in timp ca sunt buni, decenti, corecti si cinstiti. Imi este jena sa-i recomand desi clientii mei imi cer sa le recomand pe cineva, "sa-i duc la cineva". Ceva ma retine totusi sa iau comisioane. Cand imi negociez banii pe contracte, vad ca oamenilor le vine greu sa cheltuie atata. Nu stiu nici de ce costa atat, nici de ce nu vreau sa fac numai un "PAC", cu atat mai mult cu cat nici nu le promit ca le aduc in dinti autorizatia de construire in 2 saptamani, pentru ca eu nu dau spaga functionarilor din primarii. De ce eu, la randul meu, as lua de la altcineva? Povestea este si mai lunga: in septembrie anul trecut, la Targul Privat de Vile, la stand, cineva ma intreaba cat costa un proiect. Dupa ce ii raspund, imi propune sa-l fac chiar eu, "in particular, mai ieftin, ce, trebuie sa stie patronul?". Ingrozitor este ca patronul sunt chiar eu. Pe mine singur nu ma pot insela insa, mai ales ca nici nu as avea cum. Ajungand aici, va intreb si pe Dvs., cei ce veti ajunge sa cititi aceste randuri: unde credeti ca am ajuns? Oamenii au fost si sunt atat de amarnic inselati, incat cred ca singura cale de scapare este sa-i pacaleasca ei, la randul lor pe altii? Credeti ca in Uniunea Europeana vom reusi sa-i corupem si pe toti cei din jurul nostru? Credeti ca spaga este un virus? Daca stau si ma gandesc bine, as putea sa imi scad tarifele la jumatate, la sfert, chiar la a 10-a parte. As putea in schimb pretinde nu 2-3 mii de euro "comision", as putea cere 5000. La cat costa o casa, nici nu s-ar cunoaste! As putea sa contractez proiecte cerand in rost de onorariu: "Ei, lasati, cat vreti Dumneavoastra sa dati!" Aceasta poveste arata si de ce uneori, unii dintre colegii mai ieftini reusesc sa fie mai ieftini: sursa lor de castig nu este proiectarea, ci clientul in sine. Pana la urma, plateste acele servicii ieftine cu varf si indesat. Nu acuz pe nimeni. Dar am vazut odata, demult, niste arhitecti care vroiau neaparat niste vase de wc de la o anumita firma, un anumit model pentru restaurantul pe care il amenajau. Costau 300$ bucata. Oare cat este spaga la un vas de wc?

Al Dumneavoastra,(Inca) Cinstit,Octavian Ungureanu,arhitect

! Aceste articole pot fi reproduse de orice perosana interesata, numai fara modificari, cu mentionarea numelui autorului sau si a adresei web a acestui site, www.proiectare.net

Secretul caselor ieftine

Daca pentru o pereche de pantofi pretul mare inseamna calitate, iar un pret mic poate insemna ca acestia se vor rupe repede, la case, acest lucru nu mai pare valabil. O casa poate fi extraordinar de scumpa, dar proasta. Ce trebuie urmarit atunci cand vrem sa ne construim o casa pentru a nu plati la ea trei generatii? In randurile noastre circula o serie de mituri privind anumite secrete care pot aduce un pret mic al caselor. O sa le discutam pe rand. Mitul materialelor de constructii ieftine Multi clienti ma intreaba daca este mai convenabil sa construiesti o casa din BCA sau una din caramida. Alta varianta de intrebare este lemn sau caramida? Pentru BCA, raspunsul pare evident: BCA-ul este mult mai ieftin decat caramida, dar lucrurile nu stau chiar asa. BCA-ul este un material neportant. In concluzie, structura de rezistenta a casei nu va mai fi zidaria portanta ci o structura in cadre, in care blocurile de bca nu fac altceva decat sa umple cadrele. In aceste conditii, centurile de 25 de cm devin grinzi de 35-40 cm, samburii din beton armat, tot de 25x25 cm devin stalpi de 35x35 sau chiar de 40x40 cm, iar, ceea ce este mai important, gradul de armare creste de la 80-90 kg otel/mc la 110-130 kg/mc. Daca cineva are curiozitatea sa faca un calcul simplu, am descoperi ca in final, nu iese nici o afacere din inlocuirea caramizilor cu BCA. Mergand chiar si mai mult cu speculatiile, aflam de la numerosi constructori ca ei prefera caramizile mai scumpe, dar de o mai buna calitate, celor ieftine, deoarece daca un zidar poate lucra un metru cub de zidarie clasica pe zi, la blocurile ceramice mari, de calitate, cu fetele intr-adevar paralele, acesta va zidi chiar peste 2 mc pe zi. Tot de la constructori aflam ca si la noi, in conditiile in care se construieste tot mai mult, pretul fortei de munca in constructii s-a ridicat, pentru personalul calificat, mai ales ca multi dintre acestia prefera

sa lucreze legal sau clandestin in tarile vestice sau in Israel, pentru salarii mult mai bune. Deja un zidar bun il costa pe angajatorul sau 500.000 de lei pe zi, plus mancarea de circa 100-150 mii lei pe zi. La un calcul sumar, acesta ajunge sa castige la 25 de zile lucrate pe luna, undeva pe la 400 de EURO/luna, fara a mai pune la socoteala impozite, taxe, CAS, somaj, etc Asadar, tendinta constructorilor va fi de a cauta acele materiale de constructii care, in ciuda pretului ceva mai mare, vor necesita tot mai putina forta de munca calificata, pentru tot mai multe dintre aceste materiale, furnizorii chiar incepand sa ofere montaj gratuit. Astfel, cel putin unul dintre miturile caselor ieftine este spulberat Mitul caselor din lemn Publicitatea unor furnizori sau constructuri afirma ca structurile din lemn sunt mult mai ieftine decat cele traditionale (zidarie portanta), insa si aici situatia este discutabila. Sistemele constructive din lemn nu sunt un mijloc traditional de a construi in Romania. Inainte de a protesta, ganditi-va ca locuinta traditionala din lemn a taranului roman nu era realizata din panouri din lemn modulate la 60 de cm, rigidizate cu placi din OSB, termoizolate cu termosisteme de fatada, cu folii anticondens, ignifugate, tratate contra daunatorilor, etc, etc In aceste conditii, locuintele din lemn care trebuie considerate niste constructii moderne, fac apel la tehnologii relativ noi in Romania. De asemenea, ele sunt greu realizabile in regie proprie, pur si simplu datorita faptului ca prea putini stiu sa le faca. Astfel, preturile caselor din lemn, cu finisaje asemanatoare, respectand toate normele si tehnologiile care trebuie inglobate in acestea, trec in mod serios de pragul de 200 EURO/mp, ajungand si pana la 250 EURO/mp, in conditiile in care se pot construi case din zidarie cu preturi nu mult mai mari de 300 EURO/mp. In plus, in randurile populatiei exista o neincredere in ceea ce priveste aceste constructii, deoarece psihologic (desi fals) nu sunt la fel de trainice. Astfel, desi casele din lemn sunt ceva mai ieftine ele sunt extrem de greu vandabile. Nu trebuie niciodata sa uitam ca orice casa este si o investitie care, in anumite conditii sa poata fi valorificata prin vanzare. Astfel, in conditiile in care intre casele din lemn si cele din zidarie nu este o diferenta spectaculoasa de pret, decizia de a ne construi o astfel de casa trebuie foarte bine chibzuita. Mitul finisajelor ieftine Mitul finisajelor este greu de spulberat, pentru ca acesta este un adevar. Totusi, anumite finisaje ieftine pot dauna enorm aspectului general. Cu toate acestea, cu finisaje absolut obisnuite, numai prin indemanare si inspiratia cu care sunt puse in opera, ele pot deveni un element de calitate si de confort. Insa, observam cu uimire cum multe constructii folosesc finisaje extrem de scumpe, pretioase. Vedem uneori sute de metri patrati de tencuieli decorative care depasesc ca pret pana si lambriuri din lemne de esenta nobila, dar asociate cu parchete stratificate, imitatii ale unor finisaje cu adevarat valoroase, balustrade din otel inoxidabil si trepte din sticla, asociate cu gresii ieftine calitativ, dar scumpe ca pret deoarece sunt gresie Spania sau Italia. Mitul metrilor patrati Constructorii, pentru a-si defini un anumit nivel de performanta si pentru a putea face oferte in conditiile in care este realmente extrem de greu de dat un pret corect pentru ambele parti, folosesc ceea ce se cheama ofertarea la metru patrat. Astfel, s-a format impresia falsa ca 150 mp sunt cu 50% mai scumpi decat 100 de mp, ceea ce este pur si simplu gresit. Daca noi locuim in spatiile construite, constructorii construiesc ziduri, pereti, stalpi, acoperisuri, fundatii, sapa santuri, pun tigla pe casa, zidesc metri cubi, etc. Constructorii nu construiesc metri patrati, acestia sunt un criteriu mai degraba statistic decat unul constructiv. Astfel, 10, 20, chiar 50 de metri patrati in plus pur si simplu nu inseamna inca 3000, 6000, sau 15000 de euro, ci poate 300, 800 sau 2000. Putem uita astfel si mitul metrilor patrati. Mitul lucrului in regie proprie Sistemul de constructie in regie proprie se bazeaza pe mai multe neadevaruri: Multi din cei care se lauda cu preturi mici de constructie au realizat cladiri total improprii, dupa ureche avand mari probleme in privinta termoizolatiilor, a hidroiolatiilor, rezultand constructii care fie necesita consumuri uriase de energie, fie sunt predispuse la igrasie, deteriorarea rapida a unor elemente de constructie, etc Mai grav, mare parte dintre acestea au mari carente structurale, pornind de la tasari inegale ale fundatiilor si fisuri ale peretilor, stalpilor, planseelor, singura verificare urmand a se realiza cu ocazia urmatorului seism major care va afecta teritoriul Romaniei. Cei care au lucrat totusi dupa un proiect corect intocmit, nu au reusit sa obtina preturi substantial mai mici, fie din cauza greutatii de a gasi meseriasi buni, fie datorita preturilor la care au achizitionat materialele de constructii. In mod normal, orice firma de constructii achizitioneaza materiale de

constructii si le si oferteaza la preturi mai mici decat se gasesc pe piata, multe dintre ele si avand ca activitate secundara comercializarea materialelor de constructii. Cei care lucreaza in regie proprie, uita uneori sa includa intre costurile constructiei si anumite munci nenormate prestate fie ca schimburi intre prieteni sau membrii ai familiei, fie chiar propria munca. Personal, cunosc cazuri in care constructii realizate in regie proprie au insumat costuri mai mari decat ale firmelor de constructii, sau unele care sunt conjuncturale.

In aceste conditii, ce face o casa mai ieftina sau mai scumpa?

Raportarea la necesitati Una dintre primele erori comise de multi dintre cei care isi construiesc case, este umflarea nevoilor reale: Multi vor: garaje la subsol: daca un garaj poate fi amenajat la nivelul solului, eventual chiar inlocuit de o copertina care sa adaposteasca vehiculul de intemperii, un garaj in subsol presupune lucrari de izolatii, betoane, armaturi, sapaturi, instalatii de incalzire, etc In conditiile in care garajul ajunge sa coste cat un autoturism de calitate, sau chiar mai mult, poate ar merita sa ne gandim sa o schimbam cu noul model aparut pe piata in loc sa ii construim un garaj. crame la subsol: atata timp cat in momentul de fata nu suntem deja posesorii unei colectii de vinuri vechi si scumpe pe care nu avem cum sa le pastram in conditii bune, cu siguranta ca o crama nu va fi decat un spatiu care va cere o investitie suplimentara de mobilier si care are toate sansele sa fie folosita de numai 2 ori pe an. incaperi pentru hobby-uri ca: fitness, biliard, home cinema, bar, etc: Acelasi rationament de mai sus este valabil si aici. Daca nu ne gasim timp sa mergem la o sala de fitness, ori daca gantera pe care deja o avem zace uitata printr-o debara, simpla prezenta a unei camere de fitness nu ne va face sa o si folosim. La fel, biliardul, barul, adesea sunt reminiscente ale visurilor din prima tinerete, cand in realitate nu ne mai omoram sa dam petreceri monstruoase bai de 10-20 mp. O baie de 20 mp poate fi un spatiu interesant si elegant, dar, adevarul este ca ce ne deranjeaza cel mai tare este ca acum, in apartament, trebuie sa ne strecuram pe langa masina de spalat. dusuri in grupurile sanitare de la nivelurile in care nu exista dormitoare: Daca la parter nu se afla nici un dormitor, chiar credeti ca veti cobora un etaj pentru a face dus langa intrarea principala? apartamente pentru structuri improbabile ale familiei: daca se marita fetita mea (care acum are 5 anisori), ii trebuie baie, bucatarie, living si doua dormitoare. Adevarul este ca adesea, copiii deveniti adulti nu vor sau nu ajung sa locuiasca cu parintii si, sincer, vechi proverbe ne sfatuiesc sa nu tinem prea mult timp soacrele impreuna cu nurorile sau ginerii. Livinguri de 40-50-70-100 mp: O zona de conversatie intr-o locuinta normala aduna in mod normal maxim 10 persoane care stau si se uita la televizor mai mult de 2-3 ore: un asemnea spatiu este de 9 mp. Un loc de luat masa pentru 6-8-10 persoane este de circa 9-12 mp. Un living mai mare de 3035 mp este si greu de mobilat corect, si greu de intretinut. Bucatarii supradimensionate: in apartamentul de bloc in care locuim, adesea luam masa in bucatarie. Faptul ca avem un loc de luat masa face ca in bucatarie sa nu mai fie nevoie sa inghesuim 6 persoane simultan sa ia cina. Zona de preparare a mancarii ocupa un spatiu de circa 57 mp.Daca la acesta adaugam totusi si un spatiu pentru servirea mesei, bucataria tot nu are multe motive sa depaseasca 12 mp. Un numar mult mai mare de bai decat ar cere structura familiei. Adevarul este ca, desi pare civilizat ca fiecare dormitor sa aiba baie proprie, arareori este cu adevarat nevoie de mai mult de o baie si un grup sanitar de servicu pentru 2-3 dormitoare. Sincer, in actualul apartamant, de cate ori a trebuit sa asteptam, batand step la usa pana cand cel dinauntru termina ce are de facut? Daca in baia actuala ar fi doua chiuvete, ne-am putea barbieri in timp ce sotia se spala pe dinti? O mansarda, pentru cazurile in care, mai tarziu, se vom hotara sa o amenajam. Dupa amenajare, ne vom trezi cu un numar de 2-3 camere in plus care trebuie mobilate si intretinute si in care nici nu vom intra prea des. Daca deja avem 3 dormitoare, inca doua camere in mansarda nu isi prea au rostul, nu-i asa? Este adevarat ca mansardele au un farmec aparte, dar in aceste conditii de ce sa nu fie chiar 2 sau toate cele 3 dormitoare in mansarda? Diferenta de 1 metru in inaltime a casei, chiar poate sa duca la o diferenta de cost de circa 5000-10000 de euro. Daca la acestea punem la socoteala si cheltuielile ulterioare, de mobilare, calculele nu sunt deloc incurajatoare. Cum rationalizam necesarul de spatiu locuibil In conditii normale, o abordare rationala ar fi raportarea la actuala unitate de locuit, fie ea apartament la bloc, sau o casa mai mica: Ce incaperi in plus ne-ar trebui?

Ce incaperi ar trebui sa fie mai mari decat sunt cele pe care le folosim? Ce legaturi functionale ar trebui create in locuinta actuala pentru a avea un confort mai mare? Ce ne deranjeaza la locuinta actuala? Cum va evolua familia in decurs de 10-20 de ani?

Eliminarea spatiilor inutile si ierarhizarea spatiilor Din mitul metrilor patrati, ceva este totusi adevarat: 10 mp de parchet in plus, sunt intr-adevar mai scumpi cu pretul materialului si al manoperei necesare. Astfel, eliminarea spatiilor inutile, in plus fata de cele deja eliminate urmand rationamentul de la punctul anterior, se poate constitui, intr-adevar, intr-un criteriu de performanta: Eficientizarea schemei functionale si stabilirea functiunilor care trebuie realizate Ierarhizarea spatiilor: Tratarea mai generoasa a anumitor pise functionale cum ar fi camera de zi, locul de luat masa, a celor care adapostesc activitati comune si reducerea celor cele care adapostesc activitati individuale. Eliminarea circulatilor inutile: holuri, coridoare care pot fi inglobate in spatii avand o functiune utila Reducerea numarului de balcoane, logii, etc, in conditiile in care in curtea casei se poate amenaja o terasa la nivelul solului inconjurata de vegetatie, in aer liber, acoperita sau nu, dupa gustul fiecaruia Limpezimea structurala Structura de rezistenta poate avea anumite costuri nu numai raportat la materialele folosite, ci chiar la geometria ei. Astfel, cele mai performante structuri sunt cele care permit o scurgere fireasca a eforturilor in plan vertical si disiparea lor in sol. Peretii de rezistenta sa fie unul peste celalalt, Numarul de console, sa fie cat mi mic posibil, geometria axelor sa fie rectangulara, etc. Ca principiu, orice fantezie structurala creste costul locuintei. Ierarhizarea finisajelor Compozitional, finisajele trebuie sa reflecte calitatea si importanta fiecarui spatiu in parte. Poate cel mai bun exemplu sunt casele vechi in care, fata de luxul uneori ostentativ al spatiilor reprezentative, cu picturi, profile acoperite cu foite de aur, coloane de marmura, lambriuri din esente scumpe, spatiile anexe erau tratate mai mult decat auster. Uneori un singur perete tratat deosebit decat restul casei poate aduce un aer de o extrema eleganta, numai prin proportii, culoare, textura, calitatea materialului. Un singur perete tratat cu o piatra frumoasa, costand de zeci de ori mai putin decat un singur finisaj scump folosit excesiv, poate face diferenta dintre un spatiu placut si unul costisitor si avand un impact uneori chiar invers. Anumite elemente de constructie sunt si vor ramane totusi scumpe: Suprafetele vitrate, de exemplu, sunt printre cele mai scumpe. Desi dorinta noastra de lumina ne poate indemna uneori sa cerem ferestre mari, lumina, cat mai multa lumina, o casa facuta numai din tamplarie pvc este nu numai extrem de scumpa, dar si inconfortabila. Astfel, si aici este nevoie de ierarhizarea spatiilor vitrate: generoase la zonele de zi, cu orientari care sa lumineze realmente spatiul, realizare unor puncte suplimentare, a surselor secundare de lumina si pastrarea unui regim chiar zgarcit a spatiilor in care nu este nevoie de aceeasi suprafata vitrata. Corelarea elementelor de confort Pentru orice constructie este necesara asigurarea unui mod corect de realizare a elementelor de izolare termica si a hidroizolatiilor. Folosirea unor membrane scumpe nu inseamna ca nu vom avea infiltratii. Infiltratiile sunt eliminate prin dispunerea corecta a hidroizolatiilor, prin realizarea corecta a pantelor acoperisului, etc Izolatia termica, de asemenea, indiferent de materialul folosit, daca nu are darul de a elimina complet puntile termice, casa nu este ferita de igrasii. De asemenea, orientarea pieselor functionale fata de punctele cardinale, are un rol extrem de important. Chiar daca o incapere este bine incalzita, ea va fi neprimitoare daca soarele nu o va lumina corect. La fel, un sistem de conditionare a aerului, nu va putea evita senzatia neplacuta a soarelui care bate la ora pranzului prin largi suprafete vitrate, incingand pana la limita insuportabilului pielea canapelei, sau senzatia de frig atunci cand debitul de aer rece este orientat direct spre capetele noastre. Pentru a concluziona, trebuie sa recapitulam secretele realizarii unei locuinte ieftine, dar de calitate: Sistem constructiv ieftin. Acesta nu inseamna materiale ieftine ci un ansamblu materiale+solutie+manopera ieftin. Acest ansamblu poate fi diferit in timp, in functie de evolutia pietei.

Evaluarea necesarului de spatiu. Stabilirea disfunctionalitatilor modului actual de locuire si a evolutiei in timp a necesitatilor familiei, stabilirea optiunilor de locuire si evaluarea acestora fata de efortul investitional. Finisarea spatiilor in functie de importanta lor. Simplitatea structurala si a executiei Corelarea elementelor de confort Contractarea executiei in functie de materialele si de manopera necesare si nu in functie de suprafete. Negocierea cu ofertantul pe preturile fiecarui material si ale manoperei necesare, si nu negocierea la metrul patrat, unde, oricat de buni negociatori am fi, nu avem cum sa obtinem un pret bun. In aceste conditii, un pret prea mic este dubios, ofertantul propunandu-si sa ceara majorari in timp, sub diferite pretexte.

Fata de cele spuse mai sus, o locuinta este un complex de factori care se influenteaza unul pe celalalt. Astfel, ceva tratat superficial, presupune regasirea unui cost suplimentar in alta parte, daca nu neaparat in alta faza de executie, intr-o faza de exploatare sau de valorificare: Un material ieftin poate impune o structura scumpa. Casa poate avea o structura ieftina dar care sa impuna finisaje scumpe Finisajele ieftine pot impune instalatii scumpe si costuri mari in exploatare. Structura de rezistenta ieftina poate aduce imposibilitatea vinderii casei. Forta de munca ieftina poate insemna punerea in opera cu defecte majore a unor tehnologii sau a unor detalii. Aceasta lista poate continua. In concluzie, se poate observa ca cele mai multe dintre criteriile prin care putem obtine preturi mai mici se refera la modul in care constructia este conceputa, la corelarea tuturor elementelor care o constituie, precum si la reflectarea judicioasa a acestei gandiri in elementele care ne vor ajuta sa contractam executia. Acest demers este unul amplu, care dureaza pentru a putea pune in balanta cat mai multi din factorii enumerati mai sus. Efortul este in primul rand al fiecaruia in parte: stabilirea nevoilor si dorintelor proprii, ale membrilor familiei, raportarea acestora la bugetul alocat. Acesta este momentul in care viitorul proprietar al casei, practic isi reconsidera modul de trai, planurile pe termen scurt si lung, efortul financiar posibil, precum si realismul calcului. Toate acestea se concretizeaza in proiectul locuintei. Adevarata piatra de temelie a unei case nu este undeva in fundatie, ci in conlucrarea cu specialistii apti sa realizeze proiectul si, mai mult de atat, sa ne ghideze in demersul nostru. Toate elementele de mai sus se materializeaza astfel, in tema de proiectare intocmita in urma celor mai oneste colaborari cu arhitectul casei, dupa cum ne sfatuim cu avocatul nostru sau cu contabilul nostru. Se poate spune ca secretul unei case ieftine se afla in proiectul sau, in modul in care acesta reflecta pana la urma propriul nostru stil de viata: armonios si eficient, sau superficial si pagubos. Articol de Octavian Ungureanu,Trilitica s.r.l.www.proiectare.net

De ce costa proiectele atat de mult ? Doamne, 1000 de EURO mai mult!

Aceasta este reactia nemarturisita intotdeauna a celor care calca pragul unui birou de proiectare serios. Proiectul este scump, costa mult peste asteptari. De ce? cititi si acest articol....

De ce costa proiectele atat de mult ? Doamne, 1000 de EURO mai mult!

Aceasta este reactia nemarturisita intotdeauna a celor care calca pragul unui birou de proiectare serios. Proiectul este scump, costa mult peste asteptari. De ce? Vreti sa construiti o locuinta relativ mica, de 150 mp desfasurati: Sunteti dispus sa cheltuiti 1000 de EURO in plus pentru a face economii de 10.000 de EURO?

1. 1. Economii pentru constructie:

Cum aduce proiectul economii? Haideti sa analizam intai cateva costuri ale materialelor si manoperei:

Zidarie de caramida (pret / metru cub) Caramizi+mortar Manopera Costuri suplimentare cu manopera 30% Transporturi 5% TOTAL Profit constructor 10% TVA TOTAL CU TVA Armaturi (pret / kg) Armatura Manopera Costuri suplimentare cu manopera 30% Transporturi 5% TOTAL Profit constructor 10% TVA TOTAL CU TVA Betoane (Pret / metru cub) Beton Manopera Costuri suplimentare cu manopera 30% Cofraje Transporturi 5% TOTAL Profit constructor 10% TVA TOTAL CU TVA 2350000 800000 240000 117500 117500 3625000 362500 75762.5 4745125 21000 9000 3000 1050 34550 3455 6564 44569 2.400.000 500.000 150.000 120.000 3.170.000 317.000 662.530 3.832.530

Cum apar economiile: Configurarea constructiei:

Un plan de arhitectura limpede, usor de citit, cu legaturi functionale corecte inseamna adesea mai putine ziduri, mai putini stalpi, mai putine grinzi, suprafete de tencuit mai mici, suprafete de vopsit, lacuit, raschetat, montat, etc mai putine: Exemplul 1
2 Grinzi mai putin pentru o locuinta inseamna 2x 0.25 x 0,35 x 10 m= 1,75 mc Consumul de otel pentru un metru cub, la o armare de 100kg / mc este de 175 kg, ceea ce reprezinta: - - Beton 8.303.968 - - Armatura 7.799.575 - - Tencuieli fete grinzi 5.385.600 - - Zugraveli fete grinzi 2.217.600 - - Total: 23.706.743 lei (aproximativ 650 euro)

Exemplul 2
Mansardarea etajului in locul realizarii unui nivel complet: - - 11.5 mc zidarie 44.074.095 - - 1.15 mc betoane din scurtarea stalpilor: 5.456.893 - - 115 kg armatura 5.125.435 - - 34.5 mp tencuieli pereti interior: 10.386.915 - 34.5 tencuieli pereti exterior, inclusiv termosistemul compus din polistiren expandat: 31.878.000 - - zugraveli pereti: - - Total: 83.101.325 lei (aproximativ 2.655 euro)

Exemplul 3
Simplitatea planurilor de arhitectura (1): diferenta dintre un partiu corect rezolvat si unul incalcit, insuficient studiat poate insemna pana la 20% consumuri mai mari la elementele de zidarie si 30% la tencuieli si vopsitorii, ceea ce s-ar traduce in bani, astfel: - - 15 mc zidarii - - 1,5 mc betoane - - 150 kg armatura - - 30 mp tencuieli si vopsitorii Prin extrapolare cu exemplul de mai sus, reiese din calcul o suma de 2600 EURO

Exemplul 4
Simplitatea planurilor de arhitectura (2): un partiu de arhitectura corect rezolvat reduce la minim spatiile de trecere, circulatii, etc si maximizeaza spatiile locuibile: 10 mp in plus de holuri inseamna: - - 1,5 mc zidarie 5.748.795 - - 1,5 mc beton 3.558.843 - - 150 kg armaturi 6.685.350 - - 10 mp sapa 237.256 - - 10 mp pardoseli 3.500.000 - - 20 mp tencuieli si vopsitorii 6.336.000 TOTAL 26.066.244, aproximativ 715 EURO

Exemplul 5
Calcul structural corect: Dimensionarea corecta a armaturii din elementele de beton armat poate aduce economii, astfel: Daca vom considera un coeficient de armare de 100 de kg/mc beton ca fiind unul optim, in realitate elementele din beton sunt armate cu cantitati de armatura care ajung pana la 140 kg/mc Daca la o locuinta de aproximativ 150 mp se consuma 70 mc beton, o diferenta in plus de 40 kg/mc inseamna 124.793.200 lei, adica aproximativ 3.400 EURO Adunand toate valorile de mai sus ajungem la suma totala de 10.020 EURO. In plus, putem enumera urmatoarele avantaje ale unui proiect bine facut.

2. Dispar costurile neasteptate

Proiectul contine lista tuturor materialelor necesare executiei: - Constructorul nu mai poate solicita sume in plus fata de contract deoarece acestea nu pot fi justificate, neputand pretexta aparitia unor consumuri in plus fata de proiect. - Proiectele dupa ureche, in momentul in care sunt puse in opera isi dezvaluie lipsurile arhitecturale. Acesta este momentul in care 90% dintre cei care construiesc intervin pe santier si maresc sau micsoreaza camere, muta sau schimba ferestre, usi, etc. Un proiect corect studiat si cunoscut de catre clientul sau elimina acest risc, deoarec e acesta pe santier nu observa discrepante intre ceea ce isi doreste si ceea ce se construieste. Un proiect bun atunci cand se executa este perceput de proprietar ca materializarea dorintelor sale si nu ca un model a cum nu trebuia construit. Costurile privind modificarea proiectului in santier nici nu pot fi cuantificate deoarece totul tinde sa coste mai mult, executia dureaza mai mult, iar aproape orice detaliu modificat induce probleme intr-o etapa ulterioara.

3. Creste calitatea executiei - - Proiectul bine facut are detaliile necesare constructorului. Acesta nu trebuie sa rezolve detalii care nu sunt cuprinse in proiect, nu trebuie sa inventeze solutii la fata locului si, mai ales stie intotdeauna ce are de facut. Proiectul bine facut prevede tehnologii fie cunoscute, fie corect detaliate. Proiectul bine facut permite constructorului sa prevada toate fazele de executie si sa intocmeasca un grafic al lucrarilor.

4. Contractul de executie este mai avantajos si mai usor de incheiat - - Constructorul poate fi controlat. - - Preturile se pot negocia pentru fiecare articol si manopera in parte. - - Ofertele alternative pot fi luate nu numai pentru contractul global, dar si pentru lucrari
partiale.

5. Cheltuieli de intretinere, exploatare si reparatii mai mici. - - Economii cu energia: Un proiect bun prevede un sistem unitar de izolatii termice si hidroizolatii. Mai mult, acesta are o orientare corecta a spatiilor interioare in ceea ce priveste isnorirea sau umbrirea. Economiile de intretinere legate de costul energiei consumate sunt considerabile, o casa prost izolata termic avand cheltuielile cu pana 100% mai mari. - - Economii privind reparatiile de intretinere si reparatiile capitale: O casa bine proiectata nu are igrasie sau infiltratii. Nu are finisaje care in timp se distrug datorita proastei scurgeri a apelor pluviale. La o casa bine proiectata tasarile terenului sunt cunoscute si nu induc fisuri in pereti, finisaje, etc care sa encesite reparatii sau, si mai rau, consolidari ulterioare.
Fata de cele de mai sus, nu am mentionat principalul avantaj al comenzii unui proiect: Aspectul casei.

Degeaba plantam iedera care sa se catere pe pereti. Degeaba amenajam gradina cu flori si arbusti ornamentali. Degeaba montam parasolare, umbrele, si placam toata casa in marmura sau granit. O casa urata in proiect ramane o casa urata. Lipsa de proportii cu greu poate fi compensata de orice alt artificiu. Aspectul placut nu sta in finisajele scumpe ci in echilibrul compozitiei. Va sfatuiesc sa faceti o plimbare prin cartierele vechi ale Bucurestiului: Nu toate casele sunt extraordinar de frumoase, dar nici una nu este suparatoare. Desi extrem de diferete, casele din Cartierul Primaverii, pe loturile extrem de mici pe care au fost facute aduc fiecare in parte cate un crampei de poveste dintr-o alta lume, cu lucruri frumoase, cu locuinte de calitate. Nu ii invidiem pe unii dintre cei care au stat sau mai stau acolo pentru ca au avut vreo functie in aparatele politice si de stat ale epocii comuniste. Ii invidiem pentru frumusetea caselor in care au reusit sa locuiasca. Cand au fost construite acele vile ele nu rivalizau cu palatele inaltei aristocratii de pe Bulevardul Kisseleff sau de aiurea din Bucuresti. Dar un anumit simt al masurii, o scara unanim acceptata a valorilor a permis construirea acestui cartier. Iar toate acestea, aproape ca nu se mai pot cumpara cu bani, nu-i asa?
Articol de Octavian Ungureanu,ArhitectTrilitica s.r.l.www.proiectare.net

Less Is More Sau Proiectant i Beneficiar

Dupa ce in articolul alaturat am incercat sa arat cat de important este proiectul pentru realizarea constructiei, va rog sa urmariti si ideile exprimate in articolul de fata. Textul a fost scris pentru o revista de specialitate care mi-a solicitat un articol, dar care nu a mai ajuns in editia respective. Deoarece revista se distribuia cititorilor de specialitateL arhitecti si ingineri, proiectanti si constructori, acesta este putin mai ethnic dar incearca sa sublinieze carente ale pietei de proiectare si ale pietei constructiilor din Romania: modul n care noi, ingineri sau arhiteci suntem n msur s rspundem prompt cerinelor pieei actuale a proiectrii.

Odat cu apariia primelor construcii private din Romnia fiecare dintre noi a putut vedea cum tot felul de vile de lux ncep s mpnzeasc localitile noastre. Mi-ar fi plcut s spun c multe dintre ele sunt puin bizare i c am fost martorii unor rezolvri arhitecturale intuitive. Dar nu acesta este adevrul. Trebuie, cu mna pe inim, s recunoatem c extrem de multe dintre aceste case sunt extrem de urele. Parveniii i persoanele de o calitate ndoielnic au fost primii care au reuit s fac bani, iar acetia sunt total lipsii de gust. Aceasta s fie explicaia? Este mult prea simpl. i este prea convenabil. Aceasta este o explicaie care ne apr pe noi, arhitecii, de acuzaia c nu am fi noi prea buni profesioniti. Din primul an de coal mi s-a explicat destul de clar c Ion Mincu este o facultate care, cndva (nu se preciza cnd) era socotit a doua coal din Europa. Mgulitor! Dar unde sunt operele generaiilor ntregi de arhiteci ieii din acest mare centru de nvmnt? Pe de alt parte, cine sunt arhitecii care au proiectat casele urte din Pipera? (nu toate, sunt destule i interesante). Acum, ar trebui s fim sinceri cu noi nine. Cine a mai proiectat case n Romnia pn n 1989? Nimeni. Ne mndrim cu Sala Palatului, cu 2 teatre, cu 3 palate administrative, cteva hoteluri, uitm mereu s enumerm Casa Poporului, dar, n rest, mai nimic. Rar, cte o construcie cu adevarat interesant, dar adeseori, din cauza administrrii a tot felul de instituii de stat nici acelea nu sunt ntr-o form prea grozav. Am avut ocazia s vd Vilele Lac 1 i 2 din Floreasca, folosite de statul romn pentru protocol. Spaii generoase, structuri zvelte, soluii spctaculoase la instalaii, plus o serie de finisaje uzate moral. S mai spun odat? Cam att. Revenind la firul principal al articolului, trebuie s recunoatem c proiectarea nu este acel vrf de lance al societii romneti. Ani ntregi s-a construit pentru stat i la comanda sa, tipizarea a atins forme absurde, iar arhitecii nu au ajuns la acea ndemnare pe care o are un arhitect modest din Marea Britanie, Frana, Statele Unite, sau de oriunde altundeva. De fapt, problema nu aici st. Lipsa exerciiului poate fi depit. n fond avem cea mai frumoas meserie din lume. Orele de la planet sau din faa calculatoarelor sunt ore magice. Oricare dintre noi s-a uitat cu interes la revistele de specialitate, pe internet, prin cri i reviste de arhitectur. Nu informaia ne-a lipsit. Dac am fost 10-20 de ani unplugged, deschiderea anilor 90 ne-a readus informaia care venea tot mai greu. Ce a lipsit n toi aceti ani a fost contactul arhitectului i al inginerului cu clientul lor. Proiectele au devenit documentaii, iar clienii au devenit beneficiari. Arhitectul a ajuns proiectant. La fel i structuristul. Profesionalismul a ajuns s fie definit de grija de a include tot felul de detalii standardizate mai mult sau mai puin n documentaiile PAC, PT i DDE, precum i realizarea de memorii tot mai stufoase, cu ct mai multe referiri la tot felul de norme, ordine ale minitrilor i hagereuri (hotrri de guvern). Mai mult, discursul arhitectului a devenit unul vag academic, elitist sau frustrat. Inginerul s-a retras n mndria justificat c, odat, proiecta structuri cu multe nivele, pe terenuri grele, deasupra metroului, etc, etc.... Cnd am terminat facultatea (n 97), la 3 zile dup examenul de licen m-am angajat. Birou de proiectare, patronul arhitect. Am tras mereu cu urechea la discuiile patronului meu cu cei care clcau pragul atelierului. Am descoperit atunci c tehnica de a-i convinge pe oameni c au nevoie de un proiect este s-i sperii cu consecinele lipsei proiectului. Amenzi spectaculoase, puin exagerate de retorica patronului meu, dar, din cte am vzut, un bun argument. Dar singurul. Acum proiectm vilue. Am ajuns fa n fa cu oamenii care locuiesc i pltesc ceea ce noi proiectm. Beneficiarul a redevenit client. Clientul i cheltuie economiile de-o via, i ipotecheaz nc 1020 de ani din via pentru a plti ceea ce noi proiectm. n aceste condiii, clientul merit ceva mai mult dect s fie speriat cu amenziele Inspeciei de Stat n Construcii. Clientul merit o cas bun, frumoas, confortabil, elegant i ieftin. Am scpat ceva? Se prea poate. Clientul merit atenia noastr. Dup cum noi meritm atenia guvernului c suntem contribuabili, clientul ne pltete. Mai bine, mai ru, dar ne pltete. Din nou, dac i eliminam pe aceia dintre noi care au devenit ingineri sau arhiteci pentru c nu tiau la ce alt facultate s dea, dac ne acordm un moment de introspecie i facem apel la memorie, neam ales aceste meserii pentru a proiecta case (numesc aici orice construcie) frumoase, elegante, cum am vzut odat, undeva, la vrste fragede.

Dac v-ai amintit acel moment, cu optimismul i entuziasmul de atunci, am s v mai cer un mic exerciiu de imaginaie. V rog s v gndii cum putei proiecta acele case. Dup cum v ateptai deja, am s v dau i rspunsul. Cu banii clientului. Clientul este trambulina noastr spre satisfacia profesional. Eu mi doresc ca cei care mi calc pragul biroului s vin pentru c le-au plcut casele mele. S i doreasc casa proiectat de mine, nu de oricine altcineva. S nu fiu o opiune, s fiu un deziderat.
n aceste condiii, trebuie s ne nelegem clienii. Este o datorie de onoare pentru noi s i sftuim ct mai bine. S le artam. S le desenm. S le cunoatem viaa, visurile, dorinele. S tim ce nclinaii au. Ce nemulumiri. Apoi s ne punem toat priceperea, experiena, tot talentul nostru n slujba lui. V rog s v gndii de ct team i de ct incertitudine este frmntat clientul nostru. Gndii-v c este gata s cheltuiasc o mic avere. Dac un autoturism poate fi vzut, ncercat, testat, pipit, ceea ce noi proiectm este extrem de volatil. Casa costa de 23-4-5-6-10 ori mai mult dect un automobil. Proiectul cost , 1/3, , chiar i 1/10 din preul automobilului. Dac la preul casei se ateapt, preul proiectului l ia de multe ori prin surprindere. Totul este nou. Pericolele l ateapt la tot pasul.

Rspunsul arhitecilor a venit greu i imperfect la aceast confruntare cu propriul nostru client. Cel mai spectaculos pas nu a fost gsirea unei psihologii de abordare a relaiei cu clientul ci stabilirea unui mercurial. Nu am s discut despre cei care fac PAC-uri cu 2-300 de EURO. Tabelele OAR cu suprafee n metri ptrai, nmulite cu valori de execuie n EURO, cu procente luate din tabelul 3 sau 4, cu coeficieni de dificultate pentru cazurile dificile sunt o ruine pentru noi. Onorariile minime gndite de Ordinul Arhitecilor din Romnia sunt onorarii pentru documentaii, pentru PAC-uri, pentru PT-uri, pentru DDE-uri. Nu sunt onorarii pentru Proiecte de Arhitectur. Nu pentru Proiectele pe care le visam n atelierele colii de Arhitectur. Trebuie s recunoatem c cine dorete s-l angajeze pe domnul arhitect Dorin tefan, tabelele OAR nu nseamn nimic. Pe domnul arhitect Dorin tefan nu l concureaz cei care vnd PAC-uri cu 2-300 EURO. Nici cei cu 5000 de EURO. Concurena este reprezentat de cei care fac proiecte ca cele din dorinele noastre cele mai intime. Am avut ocazia ca n facultate s fiu dat afar de la curs de regretatul Profesor Cimigiu. Cu toate acestea, am putut vedea la curs notele de calcul pentru o strlucit comparaie ntre structura n cadre i cea tub n tub pentru cldirile nalte. Pe inginerii de asemenea factur nu-i concureaz cei care armeaz smburii i centurile de beton armat din structurile de zidrie cu 130 kg / mc i care au onorarii de 2 EURO / mp. n alt ordine de idei, clienii vin la noi n urma unui studiu de pia. Prima ntrebare este: Ct ar costa la Dumneavoastr s...? Noi ne-am grbit s ne ascundem n spatele Mercurialului OAR. Sperm c i ceilali se ascund dup acesta i c suntem ultimii pe care i sun i din plictiseal sau din disperare ne vor alege pe noi. Prin ce m deosebesc eu de cel care are acelai onorariu? Dac domnul Dorin tefan ar avea acelai onorariu ca mine, un ilustru necunoscut, nu este normal ca toi, absolut toi potenialii clieni s mearg la acest strlucit arhitect? n aceste condiii, dac a fi sincer cu mine, ar trebui s-i trimit chiar eu. In plus, Ordinul nu incearca sa stabileasca un nivel minim de salarizare pentru arhitecii angajai. Politica OAR este aceea a atragerii a cat mai multe lucrri ct mai scumpe n portofoliul unui numr de birouri de arhitectur ct mai puine, cu angajai arhiteci ct mai prost pltii. Colegii din conducerea Ordinului au uitat ns c peste tot n lume nu mercurialele aduc faima arhitecilor, ci cotele de pia. Fiecare dintre noi, la un moment anume valoreaz pe pia mai mult sau mai puin. n Statele Unite convieuiesc Richard Meier i firmele care vnd proiecte (bine fcute!) de 500 USD. Nu cred c este vorba despre concuren acolo ntre aceste extreme. Rezultatul este c majoritatea conaionalilor notri se uit prin filme cu invidie la csuele de lemn din suburbiile americane. Excelena de care dau dovad numele mari apare tocmai din aceast concuren acerb pe piaa ieftin. n final nimeni nu are de pierdut. Pe de alt parte, clienii sunt cei care au n fa o ofert divers i de calitate, iar casuele dac nu sunt mari opere de arhitectur sunt mcar cochete i funcionale. n Romnia, teama de piaa liber a fcut ca discursul arhitectului s fie blbit, nesigur i nu rar i necinstit. n faa acestei inerii vinovate clientul netiutor i-a impus valorile pervertite i ele de 50 de ani de comunism. Calitate nseamn mare, economia este nceput cu construcia fr proiect sau cu unul fcut strict dup ordinul beneficiarului neinspirat, nu neaprat ru intenionat i cruia nu i se ofer argumente. Nu este vina beneficiarului. Dup cum nici Casa Poporului nu este vina exclusiv a lui Nicolae Ceauescu, dar nici a doamnei Anca Petrescu. Nici lipsa unei legturi funcionale ntre buctrie i locul de luat masa n apartamentele comuniste nu este vina odiosului dictator sau a sinistrei sale soii. Din nou, nu este vina clienilor notri c ne-am lsat rpui de birocraie. Autorizarea construciilor este una dintre cele mai anevoioase. Lipsa rspunderii pentru documentele emise de autoritile competente se manifest prin acoperirea cu ct mai multe avize, parafe i tampile. n acest mod nu mai este nimeni de vin. Distrigaz solicit actele de proprietate pentru avizul de amplasament. Mai mult, primriile sunt incapabile s coordoneze avizele de amplasament. Regulamentele de urbanism sunt stufoase i des fr a ine cont de situaiile din teren. Autorizaia de construire se elibereaz cu declaraii notariale, cu fie peste fie, cu formulare complicate. n schimb, nici o construcie neautorizat nu a fost demolat n Romnia, cu excepia a ctorva bordeie fcute de cei mai puin norocoi dintre noi. Iar noi ne complacem. Preferm s ne mprietenim cu funcionarii din primrii n loc s solicitm simplificarea cii legale de autorizare. Preferm s facem PAC-uri n loc s cerem o lege limpede i clar, precum i respectarea ei cu strictee. Preferm s nu rspundem noi de corectitudinea respectrii regulamentelor de urbanism n solidar cu clientul i constructorul i ne ascundem dup autorizaiile care sunt

o mare surs de corupie. Preferm s solicitm avize de la Inspecia de Stat n Construcii n loc s ne asumm direct rspunderea. Preferm mercurialul ruinos al OAR n locul asigurrii de malpraxis pentru sume echivalente cu valoarea a daunelor posibil de produs de erorile de proiectare. Dreptul de semntur este asigurat de cotizaia ndoielnic pltit anual i de un stagiu i mai ndoielnic. Dreptul de semntur nu este asigurat de rspunderea noastr n faa clienilor i a terilor. Pierderea dreptului de semntur este dat de prezentarea n faa unei comisii i nu de imposbilitatea nnoirii unei asigurri profesionale. Preferm s ateptm 3 luni o autorizaie de construire n loc s prezentm un proiect simplificat nsoit de copiile dup asigurarea noastr profesional, iar proiectul s respecte cu sfinenie un certificat de urbanism n care s fie trasat cu creionul cafeniu edificabilul, iar posibilitile de racordare s fie marcate cu alte culori, specifce, de ctre personal mixt al primriei i al furnizorului de utiliti. (Am descris aici vechiul Certificat de Aliniere, antebelic, tatl Certificatului nostru de Urbanism). Preferm s facem PUD-uri n loc de concursuri de urbanism. Preferm s facem PUZ-uri n loc de proiecte de parcelare care s conin planuri de trasare, retrageri, alinieri. Preferm s iniiem Taxa de Timbru de Arhitectur n loc s militm pentru o tax de Certificat de Urbanism suficient de mare astfel nct primria s poat angaja personal suuficient, calificat i bine pltit, calculatoare i studii n teren pentru a ne elibera actele n regim de urgen. Nu militm pentru o delegare a competenei primarilor ctre arhitecii efi i a nceta aceast fars care impune ca un singur om (primarul) s semneze anual mii de autorizaii pe care cu siguran nu le poate citi, studia sau mcar nelege. Nu militm pentru desfiinarea avizelor de la pompieri, sntate public, chiar i mediu, toate acestea fiind nlocuite de rspunderea noastr direct i nemijlocit fa de client i fa de cei implicai. Nu rspundem noi pentru avariile aduse Bisericii Armeneasc de lipsa cuiva de profesionalism. Impunem un aviz. Existena acestui element simplu de asumare a rspunderii nu profesionale ci materiale, ar aduce acel plus de profesionalism care ne lipsete. n momentul de fa, n proiectele noastre adunm acele elemente care ne vor face s obinem aviyul pentru a nu afecta calcanul cldirii vecine. n cazul n care noi am plti toate daunele provocate de intervenia noastr i de erorile noastre, singuri am alerga dup cei mai buni experi, dup cei mai buni ingineri, am asista ct timp este nevoie la realizarea lucrrilor delicate de ctre constructor, am solicita prezena noastr la recepia lucrrilor ascunse i am sesiza singuri clienii, vecinul, Inspecia de Stat, Primaria, Poliia, de cea mai mic neregul sau de nerespectarea nu a autorizaiei, ci a propriului proiect. Atunci ar disprea sumedenia de firme de construcii care ofer gratuit proiectul. De ce? Ar fi o prea mare rspundere. Iar daca va face totui proiectul, nu l va mai face gratuit pentru c vor trebui asigurate costurile rspunderii civile. Trebuie s recunoatem c lipsa de profesionalism nu este dat de cuantumul onorariului nostru. Lipsa de profesionalism este dat de lipsa de rspundere. Rspunderea pentru proiectele noastre este mprit cu funcionarii prost pltii din primrii i a celorlalte instituii care au un ct de mic rol n avizarea i autorizarea proiectelor noastre. tampilele noastre frumoase nu-i garanteaz clientului nostru c odat ce suntem chemai n justiie putem plti daune de 100-200-300.000 de euro. De fapt nici nu exist aceste daune. Autoritile nu demoleaz construciile fr autorizaie sau care nu au respectat autorizaia sau care lezeaz interesele societii. Arhitecii i inginerii rspund numai teoretic pentru proiectele lor. Poate dac odat, cndva va fi un cutremur i ceea ce am proiectat va ucide. Dar i atunci vom da vina pe muncitorul care a furat un sac de ciment. n plus, am avut i avize, i verificare, i autorizaii i a semnat i primarul pe acestea. Dac actul de proprietate nu este tocmai curat rspunde i primria c nu l-a verificat, iar aceasta nu mai rspunde pentru c solicit declaraii autentificate. n schimb, celui lezat nu-i mai rspunde nimeni nimic. Complacerea n acest sistem defectuos nu mai are mare legtur cu lipsa noastr de antrenament n economia de pia. Aceast atitudine generalizat se poate traduce n ct mai mult cu ct mai puin. Sau mai puin nseamn mai mult. Oare asta s nsemne Less is more? M-am adresat n acest articol colegilor arhiteci i ingineri i deloc clienilor notri. Sunt convins c printre cititori se numr i nespecialiti. Pentru aceia dintre Dumneavoastr care nu suntei ingineri sau arhiteci ci ai ajuns la aceast revist din ntmplare, n sperana c vei gsi o informaie n plus despre cum trebuie s construii am rugmintea s mai avei puin rbdare cu noi. n final v vom oferi ntregul nostru profesionalism contra ncrederii de care dai dovad. Articol de Octavian Ungureanu,Arhitect Trilitica s.r.l. www.proiectare.net