Teorie

EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD
WORD este un program al pachetului Office si este specializat in introducerea textelor si a obiectelor grafice. Word poate lucra cu mai multe ferestre de introducere a datelor. Astfel, putem deschide mai multe ferestre simultan si in fiecare sa vizualizam un anumit fisier. Procesorul de texte Word va ajuta sa creati si sa administrati fisiere document care pot contine, pe langa texte formatate, tabele, formule matematice, si diferite obiecte :imagini statice sau animate, grafice, sunete, etc. Fisierele Word se numesc documente si au extensia .doc. Aplicatia Word va pune la dispozitie pentru lucrul cu fisiere document urmatoarele operatii : Crearea unui document Salvarea unui document intr-un fisier pe disc Deschiderea si inchiderea unui document Obtinerea informatiilor despre un document Protejarea unui document impotiva unui acces neautorizat Cautarea unui document pe disc Administrarea mai multor documente deschise Administrarea sabloanelor de document Word va pune la dispozitie posibilitatea de a defini si de a formata urmatoarele entitati de document : Sectiunea.Reprezinta o zona de document care poate fi formatata diferit de restul documentului. Coloana. Spatiul util al documentului sau al unei sectiuni poate fi impartit in blocuri verticale(coloane). Tabelul. Spatiul util al documentului sau al unei zone din document poate fi impartit in linii si coloane. La intersectia lor se formeaza casete(celule) in care se pot scrie texte sau numere sau pot fi inserate obiecte sau formule de calcul. Titlul de capitol(headind). Textul din paragraful cu care incepe un capitol (titlul capitolului) poate fi formatat cu un anumit stil. Pe baza stilului de formatare se poate construi tabela de cuprins a documentului. Legenda(caption). Este o eticheta care se atribuie obiectelor inserate in document (desene, formule matematice, diagrame). Legendele se folosesc pentru a numerota si furniza informatii despre obiectele inserate. Pe baza lor se poate construi o tabela de obiecte. Cadrul. Este o caseta care incapsuleaza un obiect (diagrama, desen, formula matematica). Ea permite o mai usoara manipulare a obiectui inserat in document. Comentariul(comment). Este un comentariu introdus in document care nu face parte din documentul tiparit, dar care poate fi folosit pentru informarea autorului. Nota de subsol(footnote). Este un text inserat la sfarsitul paginii care se tipareste si pentru care exista o referire in document in textul din pagina respectiva.
1

Nota de sfarsit(endnote). Este un text inserat la sfarsitul documentului care se tipareste
si pentru care exista o referire in textul documentului. Codul campului. Este o instructiune inserata in document fie de catre Word in urma executarii unei comenzi, fie la cererea utilizatorului. El poate fi vizualizat sau poate fi observat numai rezultatul codului (efectul produs in document).
TEHNOREDACTAREA UNUI DOCUMENT

Tehnoredactarea documentului este operatia prin care un text scris este pregatit tehnic si grafic pentru a fi tiparit. Documentul este o entitate formata din text si diferite obiecte(tabele, imagini grafice, expresii matematice, etc) ce apartin aceleiasi lucrari(au o legatura logica de continut). Lucrarea poate fi o scrisoare , un articol, o revista, un ziar, o brosura. Prin operatia de tehnoredactare se va obtine un document usor de citit, cu aspect estetic si cu o forma de prezentare legata de continut. Pentru realizarea unui document trebuie executate urmatoarele operatii : Se lanseaza in executie procesorul de texte Word Se deschide documentul care trebuie prelucrat sau se creeaza un document nou Se stabilesc caracteristicile generale ale documentului(formatarea paginilor) prin care se aleg dimensiunile paginilor, ale marginilor, anteturile si subsolurile, numerotarea paginilor Se scrie textul de la tastatura sau se importa dintr-un alt fisier document Pe masura ce se scrie textul, se formateaza caracterele si paragrafele. Pentru caractere se stabilesc fontul, corpul si spatiul dintre ele, stilul de afisare, efectele speciale, culorile de afisare. Pentru paragrafe se stabilesc alinierele, identarile, spatiul dintre liniile de text, efectele speciale(umbre, chenare,l etrine, alinieri pe verticala prin tabulatori) Pe masura ce se scrie textul, se importa din alte aplicatii diferite obiecte :tabele, imagini grafice, expresii matematice In timpul prelucrarii se executa operatii de salvare a documentului Dupa ce s-a terminat introducerea textului si a obiectelor, se creeaza, daca este cazul diferite tabele pentru regasirea unor entitati din document : tabela de index, tabela de cuprins, tabela de obiecte, tabela de autoritati In afara sesiunii de lucru, documentul este pastrat sub forma de fisier pe disc. In timpul prelucrarii el este incarcat in memoria interna(operatia Open). La terminarea sesiunii de lucru se salveaza forma finala a documentului pe disc(operatia Save).
DESCHIDEREA UNEI APLICATII DE PROCESARE DE TEXT

Pentru a porni Microsoft Word se face click pe icoana Start si din meniu se alege Programs si apoi icoana Word
2
sau dublu click pe iconita programului (daca exista pe desktop) .
EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD FEREASTRA APLICATIEI MICROSOFT WORD
bara de titlu compus din: pictograma meniului sistem care contine urmatoarele comenzi: Restore (aduce fereastra la dimensiunile avute inaintea maximizarii), Move (permite deplasarea ferestrei, daca nu este maximizata), Size (redimensioneaz fereastra), Minimize (reduce dimensiunea ferestrei la un buton n bara de task-uri), Maximize (mrete fereastra la dimensiunea maxim a ecranului), Close (nchide fereastra curent) titlul ferestrei care conine numele fiierului (Document1) i numele aplicaiei (Microsoft Word) trei butoane care dubleaz comenzile din meniul sistem: Minimize, / Maximize/Restore, Close bara de meniuri conine toate comenzile care se pot folosi la un moment dat, organizate n meniuri i submeniuri barele de unelte (Toolbars) conin cele mai uzuale comenzi bara de unelte standard (Standard) conine comenzile legate de utilizarea fiierelor i inserare a unor obiecte uzuale (tabel tip Word, tabel Excel, etc.)
bara de formatare (Formatting) conine comenzile de formatare a textului i a paragrafelor bara de desenare (Drawing) conine comenzile cu ajutorul crora se pot crea i formata obiecte grafice (linii, forme geometrice, culori, etc.)
alte bare de unelte n funcie de obiectul care se formateaz. dou rigle: rigla orizontal permite modificarea rapid a marginilor stng i dreapt a paragrafelor, inserarea, tergerea sau modificarea poziiei stopurilor tabelare (tabs stop), modificare limii coloanelor rigla vertical permite modificarea cu uurin a marginilor de sus i de jos a paginilor, a antetului i a subsolului, nlimea liniilor din tabel bare de derulare vertical i orizontal permit deplasarea pe orizontal i pe vertical n cadrul documentului; n partea stng a barei de derulare orizontal se afl patru butoane care permit schimbarea modului de afiare; spaiul de lucru reprezint zona n care se introduce textul i celelalte obiecte din care se compune documentul; pe suprafaa de lucru se afl punctul de inserare, care este o linie vertical care clipete i indic locul n care se vor scrie caracterele trimise de la tastatur;
5
bara de stare conine informaii despre documentul curent, poziia punctului de inserare i regimul de editare utilizat. Informaiile afiate n bara de stare sunt explicate n tabelul urmtor.
Informaie Page 1 Sec 1 1/4 At 9,6 cm Ln 12
Semnificaie Numrul paginii curente a documentului activ Numrul seciunii curente a documentului activ Numrul paginii curente / numrul total al paginilor din document Poziia liniei fa de marginea superioar a paginii Numrul liniei n cadrul paginii. Liniile vide sunt numerotate, ns liniile din antete, subsoluri, note de subsol de pagin i de sfrit de document nu sunt numerotate. Poziia caracterului n interiorul liniei. Caracterele de tabelare i de spaiu sunt numerotate ca i cum ar fi caractere obinuite. Printr-un dublu clic se afieaz fereastra de nregistrare a macrocomenzilor. Printr-un dublu clic se activeaz / dezactiveaz nregistrarea reviziilor. Printr-un dublu clic se activeaz / dezactiveaz modul de selecie extins (acelai efect se realizeaz i prin acionarea tastei F8). Printr-un dublu clic se activeaz / dezactiveaz modul de editare prin suprascriere (acelai efect se realizeaz prin acionarea tastei Insert).
Col. 1 REC TRK EXT OVR
EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD UTILIZAREA COMENZILOR WORD

Prin comand se nelege o instruciune care comunic aplicaiei Word s efectueze o anumit operaie. Pentru a lansa n execuie o comand trebuie s o selectezi: din bara de meniuri din barele de unelte folosind combinaiile de taste asociate comenzilor din meniul rapid Alegerea unei comenzi din bara de meniuri se face n felul urmtor: CU AJUTORUL MOUSE-ULUI 1. poziionezi cursorul mouse-ului pe meniul dorit, execui un clic i se deruleaz o list cu toate, sau o parte, din opiunile meniului respectiv CU AJUTORUL TASTATURII 1. apei tasta F10, sau tasta Alt, sau combinaia Alt + liter, unde liter reprezint litera subliniat din cadrul meniului i apoi apei tasta sgeat n jos pentru a vedea opiunile meniului
2. din aceast list alegi urmtoarea opiunea 2. foloseti tastele sgei pentru a te deplasa dorit printre opiunile meniurilor 3. n cazul n care opiunea selectat este un 3. tasteaz Enter cnd ai ajuns pe comanda submeniu se reia pasul 2 dorit Alegerea unei comenzi din bara de unelte se poate face numai cu ajutorul mouseului. nainte de a da o comand din bara de unelte trebuie ca bara care conine acea comand s fie vizibil. Pentru a alege comanda poziionezi cursorul mouse-ului pe butonul ce poart numele comenzii i execui clic. Combinaiile de taste care sunt asociate comenzilor le vezi n meniu n dreptul comenzii respective sau n Help. Nu toate meniurile au asociate combinaii de taste, dar o list complet a acestor combinaii de taste se poate obine cu ajutorul asistentului tastnd keyboard shortcuts i apoi apsnd butonul Search. Pentru a alege o comand din meniul rapid trebuie mai nti activat astfel: cu ajutorul tastaturii Shift + F10 cu ajutorul mouse-ului clic dreapta Dup activarea acestui meniu alegi comanda dorit i apei tasta Enter sau execui clic.
EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD MODURI DE VIZUALIZARE A DOCUMENTELOR

Vizualizarea documentelor n Word poate fi fcut n mai multe moduri n funcie de tipul de editare pe care vrei s-l efectuezi. n fiecare mod de vizualizare te poi concentra asupra unor aspecte diferite ale procesului de editare. Modul de vizualizare implicit este Normal View. La o deschidere ulterioar a aplicaiei modul de vizualizare folosit va fi cel utilizat n momentul nchiderii anterioare a aplicaiei. MOD DE VIZUALIZARE EXPLICAII Acest mod de vizualizare este folosit, n general, pentru introducerea, editarea i formatarea textului. Normal View prezint textul ntr-o form simplificat, astfel c viteza de editare crete. n acest mod de vizualizare nu sunt afiate chenarele, antetele i subsolurile, obiectele i imaginile. Acest mod de vizualizare este folosit pentru a crea pagini Web sau documente care sunt afiate direct pe ecran. Textul i celelalte obiecte sunt afiate aa cum le-ar afia un browser de Internet. Acest mod de vizualizare prezint documentul aa cum ar arta el pe hrtie. Sunt afiate corect antete i subsoluri, note de subsol i note de sfrit, imaginile i celelalte elemente componente. Acest mod se folosete pentru testarea final a paginii. Dezavantajul este utilizarea accentuat a resurselor calculatorului. Acest mod de vizualizare permite afiarea documentului la dimensiuni mai reduse pentru a avea o privire de ansamblu asupra aranjrii n pagin a informaiei.
Normal View (Vizualizare normala)
Web Layout View (Vizualizare cu aspect pagina Web) Print Layout View (Vizualizare cu aspect pagina imprimata) Print Preview (Examinare inaintea imprimarii)
Acest mod de vizualizare prezint structura documentului i permite mutarea, copierea i reorganizarea acestuia prin simpla tragere a titlului. n acest mod poi afia doar titlurile importante sau s extinzi afiarea coninutului pentru titlurile de interes sau Outline View pentru ntreg documentul. Modul Outline View permite lucrul cu (Vizualizare schitata) documente principale i subdocumente. Un document principal (master document) permite crearea i modificarea cu uurin a documentelor foarte mari. Nu sunt afiate chenarele, antetele i subsolurile.
8

Trecerea de la un mod de vizualizare la altul se realizeaz prin selectarea din meniul View (Vizualizare)a modului dorit
sau prin apsarea unuia din butoanele aflate n stnga barei de derulare orizontal ( ) corespunztor modului de vizualizare dorit. n afar de aceste moduri de vizualizare mai exist posibilitatea de a vizualiza documentul pe ntreg ecranul i la diferite dimensiuni (factori de scalare). Vizualizarea pe ntreg ecranul se realizeaz selectnd din meniul View(Vizualizare) opiunea Full Screen(Ecran complet), iar pentru a modifica factorul de scalare al documentului se selecteaz din lista zoom ( ), care se gsete pe bara standard, factorul de scalare dorit. FOLOSIREA FUNCTIEI DE MODIFICARE A DIMENSIUNILOR VIZUALIZARII Functia Zoom - permite marirea sau miscorarea zonei de afisare a ferestrei pe ecran. Se poate afisa toata pagina sau numai o sectiune a sa. Aceasta operatie se poate realiza cu ajutorul icoanei Zoom(Paronamare). Se poate alege o marime predefinita sau se poate introduce o valoare proprie.
MODIFICAREA AFISAJULUI BAREI DE INSTRUMENTE

Pentru a ascunde sau afisa o bara de intrumente, se selecteaza comanda Toolbars(Bare de instrumente) din meniul View(Vizualizare) pentru a afisa meniul derulant Toolbars. O lista de bare de instrumente este disponibila, din care se selecteaza cea dorita. Ascunderea / afisarea se face prin selectarea itemului dorit.
10
EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD DESCHIDEREA UNUI DOCUMENT EXISTENT

Se alege din meniul File(Fisier) optiunea Open (Deschidere)
sau Se apasa tastele CTRL+O sau Se efectueaza click pe icoana fisierul dorit.
Open(Deschidere)si din casuta de dialog se selecteaza
Daca fisierul se gaseste in alta parte, atunci se foloseste Look In (Privire in) pentru a selecta locatia fisierului dorit. Pentru a deschide fisierul se efectueaza dublu click pe el sau se selecteaza si se apasa butonul Open(Deschidere).
11
12
EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD DESCHIDEREA MAI MULTOR DOCUMENTE

Pentru deschiderea mai multor documente in acesi timp, din casuta de dialog Open(Deschidere) se selecteaza fisiere care se doresc si se apasa butonul Open (Deschidere). Selectarea se poate face in doua moduri. Daca fisierele se afla intr-un bloc continuu, atunci se selecteaza primul document, se apasa tasta Shift si se selecteaza ultimul document, dupa care se apasa butonul Open(Deschidere).
Daca fisierele nu se afla intr-un bloc continuu, atunci se apasa tasta Ctrl si cu mouse -ul se selecteaza fisierele dorite, dupa care se apasa butonul Open(Deschidere).
CREAREA UNUI NOU DOCUMENT

New(Nou) si un document gol se va deschide.
Se realizeaza prin click pe icoana Acesta va avea setarile implicite. sau
13

Se alege din meniul File(Fisier) optiunea New(Nou)
sau Se apasa tastele CTRL+N Numele noului document este acordat implicit de Word, sub forma Document 1, Document 2, etc.
INCHIDEREA UNUI DOCUMENT
Pentru a inchide programul Word se apasa icoana Close din partea dreapta sus a ecranului. Daca nu este salvat documentul, va apare o casuta de dialog in care veti fi intrebati daca doriti sa salvati schimbarile aparute in document.
Yes(Da) se salveaza schimbarile si se inchide programul No(Nu) nu se salveaza schimbarile si se inchide programul. Datele introduse dupa ultima salvare se vor pierde. Cancel(Revocare) se anuleaza comanda si se ramane in program in continuare. sau Se alege din meniul File(Fisier) optiunea Close(Inchidere) sau Se apasa tastele CTRL+W
14
EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD SALVAREA UNUI DOCUMENT PE O DISCHETA
Pentru a salva documentul pe o discheta, se alege comanda Save As(Salvare ca) din meniul File(Fisier). Se va deschide o casuta de dialog asemanatoare cu cea Save(Salvare).
Se efectueaza click pe sageata in jos in partea dreapta din dreptului numelui directorului unde se salveaza in mod implicit, My Document, a sectiunii Save As si din meniul derulant care apare se selecteaza 3 Floppy (A).
15
Se introduce un nume fisierului si se apasa butonul Save(Salvare).
FOLOSIREA FUNCTIILOR HELP
In mod predefinit, Microsoft Word va afisa tip of the day - tipul zilei care afiseaza informatii despre modul de lucru in programul Microsoft Word. Asistentul Office este o imagine prietenoasa care asista utilizatorul de-a lungul folosirii programului.
16

Afisarea Asistentului se face din comanda Show Office Assistant(Afisare Asistent Office)din meniul Help(Ajutor).
Ascunderea acestuia se face din comanda Hide Office Assistant din meniul Help(Ajutor), sau prin click de drepta pe acesta si alegand din meniul derulant comanda Hide.
Semnul intrebarii - ? - din meniul Help(Ajutor) are semnificatia Aceasta ce este ?. Selectand aceasta optiune si apoi facand click pe itemul necunoscut din pagina, se va afisa o scurta explicatie.
17
EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD INCHIDEREA APLICATIEI DE PROCESARE DE TEXT
Pentru a inchide aplicatia in care am lucrat, se efectueaza click pe icoana Close Window, care este diferita de icoana Close. Este situata in partea dreapta sus a ferestrei, sub icoana Close.
sau din meniu File(Fisier) se alege optiunea Exit(Iesire) sau se apasa tastele Alt+F4
SALVAREA UNUI DOCUMENT SUB UN ALT ALT FORMAT (DE EXEMPLU TEXT, RICH TEXT FORMAT, HTML, ETC)
Din meniul File(Fisier) se selecteaza comanda Save As(Salvare ca). Daca este necesar, se selecteaza folderul in care se vrea salvarea documentului. Se face click pe sageata in jos, de langa sectiunea Save As type: si se selcteaza tipul formatului de fisier sub care dorim salvarea: HTML, RTF, etc.
18
Se introduce numele sub care se va salva fisierul si se apasa butonul Save(Salvare). Salvand sub un alt format este posibila pierderea unora dintre informatiile formatate. Un document de tip RTF Rich Text Format este un fisier generic care poate fi citit si folosit de o gama mare de programe diferite. Se salveaza documente sub acest format atunci cand dorim sa trimit fisierul unui alte persoane care are o versiune diferita de Word sau alt procesor de text. Daca fisierul contine formatari complexe ale textului, atunci marimea acestuia in format RTF va fi mult mai mare decat a unui fisier Word normal. Un fisier TXT - este un fisier care contine numai text, formatarile textului se pierd la salvarea sub acest format. Salvarea unui document intr-o forma adecvata publicarii lui pe Website Salvarea unui fisier in format HTML Hyper Text Mark-up Language duce la vizualizarea documentului ca si pagina web. Aceasta pagina web poate fi vizualizata cu un bowser in Internet sau in reteaua locala. Salvarea sub aceasta forma se face selectand in sectiunea Save As Type: Web Page (*.htm; *.html) sau din meniul File(Fisier) alegand comanda Save As Web Page... (Salvare ca pagina web)
19
OPERATII DE EDITARE
Principalele operaii de editare care pot fi efectuate asupra unui document sunt: introducerea textului deplasarea punctului de inserare n cadrul documentului modificarea textului selectarea textului
20

Descriere Este cel mai mic element din cadrul unui document. El este reprezentat Caracterul prin litere, cifre, semne de punctuaie sau caractere speciale. Cuvntul Este o niruire de caractere separate prin spaii i semne de punctuaie. Este o niruire de cuvinte separate de semnele de punctuaie specifice Fraza sfritului de fraz. Este textul aflat ntre dou apsri ale tastei Enter. Pot exista paragrafe Paragraful goale n cazul n care tastezi Enter de mai multe ori fr s introduci text. Este conceptul care face legtura dintre documentul electronic i cel tiprit. Pagina nainte de a edita un document trebuie s se defineasc dimensiunile paginii pe care se va tipri documentul. INTRODUCEREA TEXTULUI Introducerea textului se realizeaz prin poziionarea punctului de inserare n locul n care vrei s inserezi text. Un document gol afieaz punctul de inserare n colul din stnga sus. Punctul de inserare poate fi deplasat doar la acele locaii ale documentului unde exist text. Dac s-a ajuns la punctul unde nu mai exist text, deplasarea cursorului nu mai este permis dect prin inserare de caractere sau paragrafe. ntr-un editor de texte exist dou moduri de editare: inserare caracterele tastate sunt inserate la poziia punctului de inserare, iar textul aflat n dreapta acestuia este deplasat ctre dreapta pentru a face loc caracterelor nou introduse suprascriere caracterele tastate nlocuiesc caracterele aflate n dreapta cursorului pn la sfritul paragrafului; odat ajuns la sfritul paragrafului se comport ca n modul inserare. Comutarea ntre cele dou moduri o poi realiza cu tasta Insert sau cu dublu clic pe inscripia din bara de stare. n timpul introducerii textului nu trebuie s te preocupe divizarea textului n linii. Aceast divizare se realizeaz automat de ctre editor. Cnd se ajunge la sfritul unei linii, editorul va ntrerupe textul i va transfera noul text la nceputul liniei urmtoare. Tasta Enter o apei atunci cnd vrei s scrii ntr-un paragraf nou sau s inserezi paragrafe goale. Acelai lucru este valabil i pentru pagini. Trecerea pe pagina urmtoare se face automat n momentul completrii paginii curente. Pentru a fora trecerea la pagina urmtoare folosete combinaia de taste Ctrl + Enter. Introducerea textului o realizezi prin apsarea butoanelor tastaturii (tastele); la fiecare apsare pe ecran apare caracterul corespunztor tastei apsate. Tastele cu litere au inscripionat un singur caracter i pot scrie literele respective. n mod obinuit literele scrise sunt litere mici. Pentru a scrie litere mari poi folosi o combinaie ntre tasta Shift
21
Concept

i tasta corespunztoare literei sau s comui tastatura ntr-un mod n care scrie numai litere mari cu ajutorul tastei Caps Lock. n urma apsrii acestei taste pe tastatur se aprinde un led care indic faptul c n continuare se vor scrie litere mari. Pentru a reveni la scrierea literelor mici mai apei o dat tasta Caps Lock. Celelalte taste care nu au inscripionate litere au inscripionate cte dou simboluri. Prin apsarea acestor taste sunt scrise simbolurile din partea de jos, iar pentru a scrie simbolurile din partea de sus le foloseti n combinaie cu tasta Shift. Aceste taste nu sunt afectate de starea led-ului Caps Lock. DEPLASAREA PUNCTULUI DE INSERARE N CADRUL DOCUMENTULUI n timpul editrii pot aprea erori (greeli) de tastare. Pentru corectarea erorilor trebuie s mui punctul de inserare la poziia la care constai eroarea i s faci corecturile de rigoare. Poziia punctului de inserare poate fi modificat att cu ajutorul mouse-ului ct i cu ajutorul tastaturii. Deplasarea cu ajutorul mouse-ului o poi face prin poziionarea cursorului n locul n care constai eroarea i execui clic. Dac eroarea nu este pe suprafaa vizibil te poi folosi de barele de derulare vertical i (eventual) orizontal pentru a aduce eroarea n zona vizibil. Deplasarea cu ajutorul tastaturii se face cu ajutorul tastelor sgei sau combinaii ale acestora cu tastele Ctrl i Alt. Tast sau combinaie de taste Ctrl + Ctrl + Ctrl + Descrierea aciunii Un caracter la stnga Un caracter la dreapta O linie n sus O linie n jos Un cuvnt la stnga Un cuvnt la dreapta La nceputul paragrafului curent Tast sau combinaie de taste End Home Page Up Page Down Ctrl + Page Up Descrierea aciunii La sfritul liniei curente La nceputul liniei curente Un ecran n sus Un ecran n jos La nceputul paginii anterioare
La nceputul paginii Ctrl + Page Down urmtoare Ctrl + End La sfritul documentului
22

Ctrl + Ctrl + La nceputul paragrafului precedent La nceputul paragrafului urmtor Ctrl + Home La nceputul documentului
MODIFICAREA TEXTULUI
Modificarea textului o poi face cu ajutorul tastelor de tergere (Backspace i Delete) sau cu ajutorul modului suprascriere. Tastele de tergere au urmtoarele aciuni: Backspace terge caracterul aflat n stnga punctului de inserare i mut poziia acestuia mpreun cu textul aflat n dreapta sa cu o poziie la stnga Delete terge caracterul aflat n dreapta punctului de inserare, poziia acestuia rmne neschimbat, iar textul rmas n dreapta este mutat cu o poziie la stnga Modificrile fcute prin suprascriere le realizezi astfel: Poziionezi punctul de inserare n locul n care ai constatat eroarea Comui n modul suprascriere cum ai vzut n paragrafele anterioare Scrii textul corect.
SELECTAREA TEXTULUI
nainte de a efectua operaii de formatare a textului, acesta trebuie mai nti selectat. Prin operaia de selectare precizezi calculatorului care poriune de text va fi supus formatrii. Textul selectat este evideniat printr-un text de culoare alb pe fundal negru. Pentru a selecta text cu ajutorul mouse-ului poziionezi cursorul acestuia la nceputul zonei ce trebuie selectat, apei (i ii apsat) butonul stng, apoi poziionezi cursorul la sfritul zonei ce trebuie selectat i eliberezi butonul. Exist situaii n care trebuie s selectezi zone dreptunghiulare care se ntind pe mai multe linii, dar s nu selectezi integral acele linii.
23

Tehnici de selectare cu ajutorul mouse-ului Aciune Efect n interiorul unui paragraf Selecteaz cuvntul Dublu clic Selecteaz paragraful Triplu clic Selecteaz fraza Ctrl + clic Selecteaz textul aflat ntre cele dou poziii ale mouse-ului Triplu clic Dublu clic Aciune Efect n bara se selectare Selecteaz linia curent Clic Selecteaz paragraful curent Selecteaz ntreg documentul
Clic + Shift + clic
Pentru a selecta text cu ajutorul tastaturii n general foloseti tasta Shift mpreun cu tastele de deplasare. n tabelul urmtor sunt prezentate cteva metode de selectare. Toate aceste metode au ca punct de plecare poziia curent a punctului de inserare. Combinaia de taste Descrierea aciunii Selecteaz un caracter la stnga Selecteaz un caracter la dreapta Selecteaz o linie n sus Combinaia de taste Descrierea aciunii Selecteaz pn la sfritul liniei curente Selecteaz pn la nceputul liniei curente Selecteaz pn la nceputul ecranului Selecteaz pn la sfritul ecranului
Shift +
Shift + End
Shift +
Shift + Home
Shift +
Shift + Page Up
Shift +
Selecteaz o linie n jos
Shift + Page Down
24

Selecteaz un cuvnt la stnga Selecteaz pn la sfritul documentului Selecteaz pn la nceputul documentului Selecteaz pn la sfritul ecranului
Shift + Ctrl +
Shift + Ctrl + End
Shift + Ctrl +
Selecteaz un cuvnt la dreapta Selecteaz pn la nceputul paragrafului curent Selecteaz pn la sfritul paragrafului curent
Shift + Ctrl + Home
Shift + Ctrl +
Ctrl + Alt + Shift + Page Down
Shift + Ctrl +
Ctrl + A
Selecteaz ntreg documentul
FOLOSIREA COMENZII UNDO(ANULARE)
Aceasta comanda se foloseste atunci cand dorim anularea ultimei operatii facute. Daca am introdus o imagine gresita, am redimensionat-o sau am inserat un caracter sau am muatat textul si dorim sa revenim la forma initiala, se apasa butonul Undo(Anulare) din bara de instrumente sau se alege din meniul Edit(Editare) comanda Undo(Anulare). Inversul comenzii Undo este Redo(Repetare). Inverseaza actiunea comenzii Undo.
25
EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD INTRODUCEREA UNUI PARAGRAF NOU
Introducerea unui paragraf nou se face apasand tasta Enter. Daca se apasa de doua ori, un rand se va lasa intre paragrafe.
INTRODUCEREA UNOR CARACTERE/SIMBOLURI SPECIALE

In timpul introducerii textului este posibil sa aveti nevoie de caractere speciale. Pentru a le intoduce se pozitioneaza pointerul de insertie in locatia dorita, se alege din meniul Insert (Inserare) comanda Symbol...(Simbol) . Aceasta va deschide fereastra de dialog Symbol din care se va selecta simbolul dorit.
INTRODUCEREA UNUI PAGE BREAK INTR-UN DOCUMENT

Se alege din meniul Insert(Inserare) comanda Break...(Intrerupere) care va deschide fereastra de dialog Break. Aici se va alege tipul de intrerupere dorit si se apasa butonul OK.
26
COPIEREA, MUTAREA SAU STERGEREA
Folosirea comenzilor Copy(Copiere) si Paste(Lipire) pentru a duplica textul intr-un document. Folosirea comenzilor Cut(Decupare) si Paste (Lipire) pentru a muta textul intr-un document. Pentru a copia textul intr-un document, se selecteaza textul dorit, din meniul Edit(Editare) se alege comanda Copy(Copiere) sau se apasa simultan tastele Ctrl+C. Se pozitioneaza cursorul mouse-ului in locul in care dorim sa copiem textul si se alege din meniul Edit(Editare) comanda Paste(Lipire) sau se apasa combinatia de taste Ctrl+V.
27
Mutarea dintr-o partea in alta a textului in acelasi document se face prin selectarea textului dorit, din meniul Edit(Editare) se alege comanda Cut(Decupare) sau se apasa simultan tastele Ctrl+X. Se pozitioneaza cursorul mouse-ului in locul in care dorim sa copiem textul si se alege din meniul Edit(Editare) comanda Paste(Lipire) sau se apasa combinatia de taste Ctrl+V.
COPIEREA SI MUTAREA TEXTULUI INTRE DOCUMENTE ACTIVE

Pentru copiere se deschide documentul sursa in care selectam textul dorit, alegem comada Copy(Copiere) sau se apasa simultan tastele Ctrl+C. Se deschide al doilea document, destinatie, unde se pozitioneaza cursorul mouse-ului in locul in care dorim sa copiem textul si se alege din meniul Edit(Editare) comanda Paste(Lipire) sau se apasa combinatia de taste Ctrl+V. Mutarea textului intre documente active :se deschide documentul sursa in care selectam textul dorit, alegem comada Cut (Decupare) sau se apasa simultan tastele Ctrl+X. Se deschide al doilea document, destinatie, unde se pozitioneaza cursorul mouse-ului in locul in care dorim sa copiem textul si se alege din meniul Edit(Editare) comanda Paste(Lipire) sau se apasa combinatia de taste Ctrl+V.
STERGEREA TEXTULUI
Stergerea textului se realizeaza cu tastele Delete sau Backspace.
28
Pentru stergerea unui caracter, se pozitioneaza mouse-ul in dreapta caracterului care se doreste sa fie sters si se apasa tasta Backspace sau se pozitioneaza in stanga caracterului si se apasa Delete. Pentru a sterge un cuvant se efectueaza dublu click pe cuvant pentru a-l selecta dupa care se tasta Delete sau se pozitioneaza cursorul mouse-ului in dreapta cuvantului si se apasa combinatia de taste Ctrl+ Backspace. Pentru a sterge una sau mai multe linii, se pozitioneaza cursorul mouse-ului in fata liniei cand pointerul mouse-ului se schimba intr-o sageata care pointeaza in sus si dreapta. Se efectueaza un singur click si linia se selcteaza. Daca se doreste sa se selecteaze mai multe linii, se mouse-ul peste linii dorite, cu butonul din stanga apasat. Se apasa tasta Delete. Pentru a sterge o propozitie, se pozitioneaza pointerul mouse-ului in interiorul propozitiei case urmeaza sa fie stearsa. Se apasa tasta Ctrl si si face click cu mouse-ul. Dupa ce propozitia este selectata, se apasa tasta Delete. Pentru a sterge un paragraf, se selecteaza paragraful dorit si se apasa tasta Delete. Pentru a sterge un bloc de text, se selecteaza textul trecand peste linii cu butonul din stanga apasat, dupa care se apasa tasta Delete.
CAUTA SI INLOCUIESTE
Cauta si inlocuieste Find and Replace este o comanda a programului Word care permite gasirea si inlocuirea unui cuvant sau fraza in document. Aceasta comenda se gaseste in meniul Edit(Editare.) Folosind comanda Find(Gasire), se va afisa o casuta de dialog cu optiunea Replace(Inlocuire), dar care permite in continuare cautarea unui cuvant sau a unei fraze.
29
Casuta de dialog se poate activa si prin apasarea combinatiei de taste Ctrl+F. Folosirea comenzii de cautare si inlocuire intr-un document a unui cuvint sau a unei fraze, se pozitioneaza pointerul mouse-ul in locul din care se doreste inceperea cautarii, se deschide fereastra Find and Replace(Gasire si inlocuire) si se introduce in campul Find (Gasire)cuvantul pe care dorim sa-l gasim. Se pot introduce maxim 255 caractere in campul Find(Gasire).
Find Next(Urmatorul gasit) gaseste urmatorul cuvant, format sau fraza Replace(Inlocuire) inlocuieste cuvantul gasit cu cel introdus in sectiunea Replace with(Inlocuire cu) Replace All(Inlocuire peste tot) inlocuieste toate cuvintele gasite cu cel specificat in sectiune Replace with(Inlocuire cu).
30
EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD BUTOANELE BAREI STANDARD
Bara de unelte standard are un set de butoane care i permit lucrul cu fiierele, copierea i mutarea textului sau a altor obiecte, inserarea tabelelor Word i a celor Excel, etc. Lista complet a acestor butoane i comenzile care sunt executate la acionarea acestora este prezentat n continuare: New (Nou) creeaz un document nou Open (Deschide) deschide un fiier salvat anterior Save (Salveaz) salveaz un fiier nou sau un fiier modificat E-mail (Pota electronic) trimite coninutul documentului curent ca e-mail Print (Tiprire) tiprete ntreg documentul pe imprimanta definit ca fiind implicit Print Preview (Examinarea naintea tipririi) afieaz documentul aa cum ar arta el tiprit pe hrtie Spelling and Grammar (Corectare ortografic i gramatical) verific documentul curent n vederea identificrii posibilelor erori ortografice, gramaticale sau de scriere i afieaz una sau mai multe sugestii pentru corectarea lor Cut (Decupare) terge coninutul selectat din documentul curent i l plaseaz n memoria Clipboard; aceast comand este disponibil doar n cazul n care exist text sau alte obiecte selectate Copy (Copiere) copiaz n memoria Clipboard coninutului selectat din documentul curent; aceast comand este disponibil doar n cazul n care exist text sau alte obiecte selectate Paste (Lipire) insereaz coninutul memoriei Clipboard la poziia la care se afl punctul de inserare; aceast comand este disponibil doar n cazul n care a fost executat anterior una din comenzile Cut sau Copy Format Painter (Copiere de formate) copiaz atributele de formatare ale textului sau obiectelor selectate i le aplic altor texte sau obiecte de acelai fel; pentru a aplica formatul n mai multe zone execui dublu clic pe acest buton i cte un clic pe fiecare text sau obiect pe care trebuie s aplici formatul, apoi tastezi Esc Undo (Anulare) anuleaz ultima aciune pe care ai fcut-o; pentru a anula mai multe aciuni execui clic pe sgeata orientat n jos de lng buton, iar din lista care apare selectezi aciunile pe care vrei s le anulezi Nu poi s anulezi o aciune fr s anulezi toate aciunile aflate deasupra sa n cadrul listei. Redo (Refacere) anuleaz comanda Undo executat anterior; sgeata orientat n jos de lng buton permite anularea a mai mult de o comand exact ca i butonul Undo
31

Insert Hyperlink (Inserare de legturi) insereaz o nou legtur sau editeaz legtura selectat Table and Borders (Tabele i chenare) afieaz sau ascunde bara de unelte Table and Borders care conine comenzi de creare, modificare i sortare a tabelelor i pentru adugare sau modificare a chenarului textului, paragrafelor, celulelor sau obiectelor selectate; Insert Table (Inserare tabel) insereaz un tabel nou tip Word format dintr-un numr de linii i coloane stabilit prin deplasarea mouse-ului pe tabelul care apare dup ce execui primul clic pe acest buton; dac n tabel sunt selectate celule, linii sau coloane butonul i schimb imaginea, iar comanda care se va executa va fi Insert Cells, Insert Rows, Insert Columns Insert Microsoft Excel Worksheet insereaz o foaie de calcul Excel; Columns (Coloane) modific numrul de coloane ntr-un document sau ntr-o seciune a documentului Drawing (Desenare) afieaz sau ascunde bara de unelte Drawing care conine comenzile cu ajutorul crora se realizeaz desenele Document Map (Structura documentului) afieaz sau ascunde fereastra din partea stng n care este prezentat structura documentului Show/Hide (Afieaz/Ascunde) afieaz caracterele care nu sunt tiprite cum ar fi tab, spaiu, separatorul de paragrafe () i textul ascuns Zoom (Vizualizare) reduce sau mrete dimensiunea documentului curent pentru a avea o privire de ansamblu sau n amnunt asupra imaginii acestuia Help (Ajutor) activeaz asistentul (n cazul n care este activ asistentul) sau afieaz fereastra Help a aplicaiei care permite cutarea unui rspuns la o ntrebare
FORMATAREA TEXTULUI
Caracterele sunt reprezentate de litere, numere, simboluri(&, *, $,etc), semne de punctuatie si spatii. Termenul de formatare al caracterelor se refera la atributele pe care le au caracterele individuale dintr-un document. In cadrul unui text, caracterele utilizate sunt bine definite de anumite marimi cum ar fi :tipul fontului, stilul si dimensiunea acestuia. La acestea se mai pot adauga anumite efecte, utilizate in situatii speciale. Formatarea textului permite schimbarea fontului intr-un document, a unei sectiuni din document, introducerea diferitelor stiluri, schimbarea marimii fontului pentru intreg documentul sau numai pentru o sectiune a acestuia.
32

Prin tipul unui font intelegem denumirea sa, cum ar fi :Times New Roman, Arial, etc. Marimea fontului este masurata in puncte tipografice. Inaltimea corpului litereiare ca unitate de masura puntul tipografic. O formatare de caractere se poate referi la orice portiune de text, un singur caracter sau intregul document. Stilurile utilizate pentru evidentierea unui text sunt :Bold(Ingrosare), Italic (Inclinare) si Underline(Subliniere). Schimbarea caracterelor: dimensiune si tip Pentru a schimba marimea fontului se selecteaza textul caruia vrem sa-i aplicam formatarea. Aceasta poate fi intregul document, un caracter, un cuvant, o fraza sau un pragraf. O modalitate rapida de a schimba marimea fontului se realizeaza cu ajutorul icoanei Formatting din bara deinstrumente.
33

Schimbarea fontului se mai poate face si folosind casuta de dialog Font care apare in urma folosirii comenzii Font, din meniul Format.
Font - specifica modul de prezentare a setului de caractere Font Style(Stil font) determina modul de evidentiere a caracterelor; ex: Bold sau Italic Size(Dimensiune) - determina marimea caracterelor in puncte Underline(Stil subliniere) determina folosirea stilului underline (subliniat) Color (Culoare font) determina culoarea textului Strikethrough (Taiere text cu o linie) o linie strikethrough este o linie desenata peste caracterele selectate Double Strikethrough(Taiere text cu o linie dubla) o linie strikethrough este o linie dubla desenata peste caracterele selectate Superscript (Exponent) textul este ridicat deasupra pozitiei normale a liniei textului Subscript(Indice) textul este coborat sub pozitia normala a liniei textului Shadow(Umbra) adauga o umbra in spatele textului Outline(Schita) afiseaza granitele interioare si exterioare ale fiecarui caracter Emboss (In relief) textul apare ca si cum ar fi sters din pagina si scos in relief Engrave(Gravat) textul apare ca printat sau presat in pagina Small caps(Majuscule reduse) textul este formatat pentru litere mici All Caps (Doar majuscule) textul este formatat pentru majuscule Hidden(Ascuns) textul este ascuns in pagina
34

Preview efectul apare inainte de a aplica stilul Folosirea optiunilor: bold (caractere aldine), italice (caractere cursive) si subliniere Se selecteaza textul caruia dorim sa-i aplicam optiunea de bold / italic si se selecteaza icoana Bold / Italic din bara de instrumente Formatting.
Pentru a anula optinile de bold, italic sau underline, se reapasa cu mouse-ul butonul corespunzator din bara de instrumente Formatting. Pentru a varia modalitatile de subliniere, se selecteaza textul pe care dorim sa-l subliniem si din meniul Format se alege comada Font. In sectiunea Underline options se face click pe sageata in jos care va afisa un meniu derulant cu diferite modalitati de subliniere. Se alege stilul dorit si se poate observa ca in sectiune Preview se afiseaza noua subliniere. Se apasa buronul OK pentru confirmare.
Folosirea diferitelor culori in text Se selecteaza textul caruia vrem sa-i modificam culoarea, se face click pe icoana Font Color, care va afisa un meniu derulant din care se alege culoare dorita. Desectati textul pentru a putea observa schimbarile.
35
Formatrile pot fi aplicate i cu ajutorul tastaturii. Combinaiile de taste sunt prezentate n tabelul urmtor: Combinaie de taste Ctrl + B Ctrl + I Descrierea aciunii ngroa caracterele nclin caracterele Combinaie de taste Ctrl + Shift + H Ctrl + Shift + C Descrierea aciunii ascunde textul copiaz atributele de formatare insereaz atributele de formatare copiate cu comanda anterioar terge atributele de formatare mrete dimensiunea fontului cu un punct micoreaz dimensiunea fontului cu un punct Face comutarea ntre litere mari i litere mici
Ctrl + U
subliniaz caracterele
Ctrl + Shift + V
Ctrl + Shift + W Ctrl + Shift + D
subliniaz cuvintele subliniaz cu dou linii
Ctrl + Spaiu Ctrl + ]
Ctrl + =
scrierea de puteri
Ctrl + [
Ctrl + Shift + =
scrierea de indici
Shift + F3
36

transform literele mici n litere mari i reduce dimensiunea transform literele mici n litere mari
Ctrl + Shift + K
Ctrl + Shift + A
Pentru a aplica diferite culori in background, se selecteaza textul, se alege din meniul Format comanda Borders and Shading(Borduri si umbrire). In casuta de dialog care se afiseaza, se alege optiunea Shading(Umbrire) de unde se alege culoarea dorita si apoi se confirma prin efectuarea unui click pe butonul OK.
Folosirea optiunilor de aliniere a textului in cadrul unui document Procesul de aliniere a textul relativ la marginile din stanga sau dreapta, va afecta modul de vizualizare al documentului. In mod predefinit, majoritatea corespondentei este aliniata la stanga paginii sau coloanei. Folosirea optiunii justified permite aranajarea cuvintelor atat in partea dreapta, cat si in stanga, exact ca intr-un articol sau revista in care sunt folosite mai multe coloane. Alinierea textului se face ori prin punctul de insertie la inceputul noului document si aplicarea stilului, sau prin selectarea textul si aplicarea modalitatii de aliniere. Pentru a selecta modul de aliniere a textului se folosesc butoanele din bara de instrumente Formatting.
37
FOLOSIREA DESPARTIRII IN SILABE (HYPHENATION) UNDE E NECESAR

Pentru a seta in mod automat aceasta optiune, se selecteaza din meniul Tools(Instrumente) comanda Language(Limba). Din submeniulafisat se alege comanda Hyphenation(Despartire in silabe). Aceasta va afisa casuata de dialog Hyphenation(Despartire in silabe).
Pentru a realizeaza aceasta sarcina manual, se selecteaza butonul Manual...(Manuala)

38
FORMATAREA PARAGRAFELOR
In programul Microsoft Word, prin paragraf intelegem un text de orice dimensiune, o ilustratie, obiecte(ecuatii, diagrame) sau alte elemente care sunt de un marcaj de sfarsit de paragraf. Un marcaj de sfarsit de paragraf se insereaza de fiecare data cand se apasa tasta Enter. Aspectul unui document depinde foarte mult de formatul care este aplicat paragrafelor. Pentru selectarea unui paragraf este suficient sa fie pozitionat cursorul in cadrul acestuia sau sa fie selectat un text de orice dimensiune din acesta. In acest fel, formatarea va afecta in intregime paragraful, nu doar textul selectat din acesta. Formatarea unui paragraf se realizeaza prin: Stabilirea marginilor paragrafului(prin margine intelegem distanta dintre marginea textului din paragraf si marginea paginii) Stabilirea alinierii si alegerea distantei dintre liniile aceluiasi parafraf Stabilirea distantei dintre paragrafe
SCHIMBAREA DIMENSIUNII SPATIILOR DINTRE RANDURI

Pentru a schimba dimensiunea spatiului dintre randuri intr-un document se plaseaza pointerul mouse-ului in locul de inserare si din meniul Format se alege comanda Paragraph(Paragraf) pentru a afisa casuta de dialog Paragraph(Paragraf).
39
Din sectiunea Line Spacing se alege marimea dorita a spatiului dintre randuri. Aceste optiuni sunt Single (un singur rand), 1.5 lines (distanta de un rand si jumatate), Double (doua randuri), At Least (pozitia curenta), Exactly si Multiple Lines. Single (La un rand) este setarea implicita. Nu adauga spatii suplimentare intre linii 1.5 lines (La 1,5 randuri) specifica un spatiu si jumatate intre randuri. Adauga o jumate de spatiu in plus, fata de standard Double(La doua randuri) specifica adaugarea unui spatiu fata de standard. Marimea spatiului va fi astfel dubla At least(Cel putin) specifica minimul de spatiu dintre lini. Word va adauga orice marime a spatiului ceruta Exactly(Exact) specifica o marime fixa a spatiului dintre linii At(La) specifica o cantitate optionala, introdusa de utilizator, a spatiului dintre linii, introdusa in numarul de puncte sau in linii Multiple(Multipla) in casuta At se specifica sau se selecteaza spatierea dorita Se pot adauga spatii si intre paragrafe, inaintea acestora sau dupa ele. Se pozitioneaza mouse-ul in paragraful a carui spatiere dorim s-o modificam si se selecteaza din meniul Format comanda Paragraph(Paragraf) pentru a afisa casuta de
40

dialog Paragraph(Paragraf).in aceasta casuta, in sectiunea Spacing(Spatiere), se introduc valorile dorite.
COPIEREA FORMATULUI UNUI TEXT SELECTAT

Se selecteaza textul care are formatarea dorita, se face click pe icoana Format Painter(Descriptor de formatare). Pointerul mouse-ului se va schimba intr-o mica pensula. Se selecteaza textul asupra caruia vrem sa-i aplicam formatarea, dupa care se elibereaza butonul mouse-ului si se desecteaza textul.
FORMATARE GENERALA
Folosirea si setarea tabulaturilor: stinga, dreapta, centru, zecimal Tabulatorii permit setarea intr-un mod rapid si usor a modalitatii de inserare: stanga, dreapta, centru, zecimal, etc. Setarea tabulatorilor folosind rigla: se selecteaza paragraful caruia dorim sa-i aplicam un tabulator (ne asiguram ca rigla este afisata pe ecran).
41

Se afiseaza in partea stanga a riglei simbolul Tab. Se executa click pe acest simbol, pana apare cel dorit. Pentru a aplica acest tab, se face click pe rigla, in dreptul locatiei in care dorim sa aplicam acest tab de oprire.
Selectarea se poate face si cu ajutorul meniurilor. Astfel din meniul Format(Formatare) se alege comanda Tabs(Tabulatori), care va afisa casuta de dialog Tabs (Tabulatori).
Pentru a insera un nou tab, se tasteaza potitia in sectiunea Tab Stop Position (Pozitionare tabulator) sau se selecteaza din lista. Se poate alege: Left, Center, Right, Decimal sau Bar din sectiunea Alignment. In sectiunea Leader(Indicator), se selecteaza 1, 2, 3 sau 4. 1 nu introduce puncte 2 introduce o linie punctata 3 - introduce o linie punctata 4 introduce o linie groasa
ADAUGAREA CHENARELOR UNUI DOCUMENT

Chenarele sunt folosite pentru incadrarea textului. Prin simpla selectare a unui obiect si folosirea facilitatii Border and Shading se pot desena linii sau chenare care incadreaza obiectul.
42

Pentru incadrarea textului se mai pot folosi casute de text Text Box(Caseta de text). Adaugarea unui chenar folosind butonul Outside Border (Bordura exterioara) se plaseaza cursorul in interiorul paragrafului si se apasa cu mouse-ul icoana.
Daca se doreste alegerea unui alt tip de chenar, se efectueaza click pe sageata in jos din dreptul icoanei, si din cele afisate, se alege cea dorita.
Chenarele se pot crea in jurului unui text selectat. Daca nu se selecteaza mai intai textul si se aplica un chenar, acesta se va intinde de la un capat pana la celalalt al randului. Adaugarea unui chenar unui obiect se face cu ajutorul meniurilor derulante. Se selecteaza obiectul, se alege meniul Format(Formatare) si de aici comanda Borders and Shading (Borduri si umbrire) care va afisa casuta de dialog Borders and Shading (Borduri si umbrire).
Se poate personaliza chenarul folosind urmatoarele setari: Settings(Setare) permite definirea tipului de chenar pe care dorim sa-l folosim. Se alege dintre variantele Box, 3-D sau Custom. Daca aplicam un chenar unui tabel, avem optiunea All sau Grid. Style(Stil) permite definirea unui tip de linie care va fi folosita in chenar Color(Culoare) - permite definirea unei culori care va fi folosita in chenar Width(Latime) - permite definirea marimii chenarului
43

Preview(Examinare) - permite vizualizarea efectelor aplicate inainte ca acestea sa ramana definitive Pentru a inlatura un chenar, se selecteaza obiectul si prin acelasi procedeu se deschide fereastra Borders and Shading. Se selecteaza None(Nici una) din tipul predefinit de chenar in Preset. Pentru a confirma inlaturarea chenarului se apasa butonul OK. Pentru a adauga un chenar unei pagini se selecteaza din fereastra Borders and Shading(Borduri si umbrire) tabul Settings(Setare) si aici, in sectiunea Page Border(Borduri de pagina) se selecteaza efectul dorit.
Se pot alege dintre diferite stiluri, culori sau efecte grafice (Art(Arta)). Shading(Umbrire) pentru a aplica aceasta formatare, se alege selecteaza obiectul pe care dorim sa-l evidentiem si apoi, din fereastra Borders and Shading(Borduri si umbrire) tabul Shading(Umbrire).
44
FOLOSIREA LISTELOR (NUMEROTARE, MARCATORI)
Listele cu marcatori se folosesc pentru numerotarea, enumerarea sau evidentierea unor obiecte. Se pot selecta mai multe formate de marcatori sau se pot crea. Orice caracter disponibil in fonturi poate fi folosit ca si marcator. O lista cu marcatori se poate aplica efectuand click pe icoana Bullets(Marcatori)din bara de instrumente Formatting. Pentru a inlatura o astfel de lista, se selecteaza lista si se reapasa cu mouse-ul icoana Bullets(Marcatori). Pentru a adauga o lista de numerotare se efectueaza click pe icoana de mai jos, dupa ce obiectul caruia vrem sa-i aplicam lista a fost selectat. Pentru a aplica o lista cu marcatori sau de numerotare diferita de cea standard, se selecteaza obiectul caruia dorim sa-i aplicam lista dupa care se alege din meniul Format comanda Bullets and Numbering(Marcatori si numeroatare). Aceasta va deschide casuta de dialog Bullets and Numbering(Marcatori si numeroatare).
Se va deschide tab-ul Bullets(Cu marcatori). O lista de stiluri va fi afisata din care se va selecta un stil dorit si se va apasa butonul OK. Daca dorim o lista de numerotare si dorim un alt stil decat cel afisat in mod predefinit, tot din casuta de dialog Bullets and Numbering(Marcatori si numeroatare) se alege tab-ul Numbered(Numerotat). O lista de stiluri va fi afisata din care se va selecta un stil dorit si se va apasa butonul OK.
45
FORMATAREA UNUI DOCUMENT WORD
Conceptul de formatare se refera la schimbarile care se fac in aspectul documentului. Sublinierea cuvintelor, aliniarea paragrafelor, crearea unei liste numerotate sau schimbarea marginilor paginii reprezinta formatari ale documentului. In functie de introducerea textului, in Word exista doua metode prin care se pot aplica majoritatea comenzilor de formatare: 1. Pentru a formata un text, acesta se selecteaza si apoi i se da comanda de formatare. 2. Pentru a formata un text ce urmeaza a fi introdus, se muta cursorul in locul in care se doreste introducerea textului si apoi I se da comanda de formatare FORMATAREA PAGINILOR Formatarea paginii unui document Word se refera la optiunile ce trebuiesc stabilite asupra formei finale a documentului din punct de vedere al dimensiunii si orientarii paginii, marginile textului si asezarea sa in pagina. Principalele optiuni care influenteaza aspectul paginilor unui document sunt: Dimensiunea paginii Orientarea paginii Marginile textului
DIMENSIUNEA I ORIENTAREA PAGINILOR (PAPER
SIZE)
nainte de a face o tiprire, aplicaia Word trebuie s tie exact natura hrtiei pe care se va tipri pentru ca informaia pe care o inserezi n document s poat fi tiprit corect.
46

n funcie de imprimanta instalat sunt afiate un numr de tipuri de dimensiuni predefinite sau poate s-i defineasc un tip propriu.
Pentru a stabili dimensiunile i orientarea paginii deschizi caseta de dialog Page Setup(Initializare pagina) i execui clic pe fia Paper Size. n aceast fi stabileti dimensiunea cu ajutorul listei ascunse Paper_size: (dimensiunea paginii) sau cu ajutorul controalelor Width: (lime) i Height: (nlime), dac vei tipri documentul pe un format de hrtie care nu este standard. Orientarea paginii o stabileti n zona Orientation (orientare) de unde poi selecta una din cele dou valori ale orientrii paginii: Portrait (portret limea pe orizontal i nlimea pe vertical) i Landscape (peisaj limea pe vertical i nlimea pe orizontal). DIMENSIUNILE MARGINILOR (MARGINS) Pentru ca informaia pe care o inserezi n document s se ncadreze ntr-un anumit format te vei folosi de fia Margins, specificnd astfel distanele dintre coninut (text) i marginile colii de htrie. Parametrii din fia Margins au urmtoarele semnificaii: Top:(Sus) stabilete valoarea distanei dintre marginea superioar a paginii i prima linie de text de pe pagin Bottom:(Jos) stabilete valoarea distanei dintre marginea inferioar a paginii i ultima linie de text de pe pagin Left: (Inside:)(Stanga) stabilete valoarea distanei dintre marginea din stnga a paginii i marginea din stnga a paragrafului (n cazul n care se bifeaz opiunea Mirror margins opiunea Left: devine Inside:)
47
Right: (Outside:) stabilete valoarea distanei dintre marginea din dreapta a paginii i marginea din dreapta a paragrafului (n cazul n care se bifeaz opiunea Mirror margins opiunea Right: devine Outside:) Gutter(Pt indoire) permite rezervarea unui spaiu pentru legarea documentului; legarea documentului se poate face n dou poziii: o Left legarea se va face n partea stng o Top legarea se va face n partea superioar a paginii Header: valoarea fa de marginea superioar de la care ncepe antetul; de la aceast valoare n jos se desfoar antetul Footer: valoarea fa de marginea inferioar de la care ncepe subsolul paginii; de la aceast valoare n jos se desfoar subsolul Mirror margins specific editorului faptul c documentul va fi tiprit fa/verso 2 pages per sheet - specific editorului faptul c vor fi tiprite 2 pagini pe aceeai coal de hrtie
SURSA DE HRTIE (PAPER SOURCE) Tot n aceast caset de dialog, dar pe fia Paper Source, poi stabili de unde s fie luat hrtia pentru prima pagin (First page:), respectiv pentru celelalte pagini (Other pages:). Valorile afiate de cele dou opiuni (First page: i Other pages:) depind de tipul imprimantei instalate ca fiind implicit.
48

SETRI AVANSATE (LAYOUT) Ultima fi (Layout) a casetei de dialog Page Setup prezint o serie de parametri cum ar fi: Section start: stabilete de unde s nceap o seciune nou: o Continuous o nou seciune va ncepe n continuarea celei precedente o New column o nou seciune va ncepe pe o nou coloan n cazul n care documentul este mprit pe coloane o New page o nou seciune va ncepe pe o pagin nou o Even page o nou seciune va ncepe pe o pagin par o Odd page o nou seciune va ncepe pe o pagin impar Headers and footers stabilete modul n care vor fi utilizate antetele i subsolurile n cadrul documentului: o Different odd and even stabilete c paginile impare vor avea antet i subsol diferit fa de paginile pare o Different first page stabilete c prima pagin a documentului are antet i subsol diferit fa de celelalte pagini ale documentului Vertical alignment: - stabilete alinierea pe vertical a paragrafelor n cadrul documentului: o Top este alinierea obinuit n care paragrafele sunt inserate ncepnd din partea de sus a paginii ctre sfrit
Center paragrafele sunt inserate ncepnd din mijlocul paginii i sunt deplasate n sus i n jos astfel nct paragrafele inserate pn la un moment dat s fie centrate fa de marginile superioar i inferioar Justified paragrafele sunt inserate ncepnd din partea de sus a paginii, iar pe msur ce sunt inserate alte paragrafe se recalculeaz distana dintre ele astfel nct s existe distane egale i s fie rspndite pe ntreaga pagin Bottom paragrafele sunt inserate ncepnd din partea de jos a paginii, iar pe msur ce sunt inserate paragrafe noi paragrafele aflate deasupra
49

punctului de inserare sunt mpinse n sus pn cnd este completat pagina, apoi punctul de inserare este mutat la sfritul paginii urmtoare n toate cele patru fie ale casetei de dialog Page Setup exist dou elemente comune: Lista ascuns Apply to: care stabilete pentru ce parte de document sunt valabile valorile pe care le-ai modificat; valorile pe care le gseti n aceast list sunt: o Whole document valorile vor fi valabile pentru tot documentul o This point forward valorile vor fi valabile pentru partea de document aflat ntre poziia actual a punctului de inserare i sfritul documentului o Selected text valorile vor fi valabile doar pentru textul selectat, dar nu mai puin de o pagin, iar paginile care nu sunt selectate integral vor fi formatate cu noile valori Butonul Default... care are ca efect salvarea parametrilor actuali ca fiind implicii pentru documentele pe care le vei crea ulterior.
FINALIZAREA UNUI DOCUMENT STILURI SI PAGINARE
APLICAREA STILURILOR EXISTENTE UNUI DOCUMENT Introducerea numerotarii paginilor intr-un document Aceasta optiune este folositoare si permite introducerea paginarii (numarotarii paginilor) in mod automat. Pe masura ce se adauga sau se sterg pagini din document, numarul paginii se va modifica automat. Pentru a introduce numerotarea paginilor, se alege din meniul Insert(Inserare) comanda Page Numbers(Numere de pagina).
Pozitionarea afisarii numarului paginii se face din sectiunea Position(Pozitie).

50
Header(Partea de sus a paginii(Antet)) plaseaza numarul paginii in antet, in partea de sus a fiecarei pagini Footer(Partea de jos a paginii(Subsol)) plaseaza numarul paginii in subsol, in partea de jos a fiecarei pagini Alinierea se face din sectiunea Alignment(Aliniere).
Left toate numerele paginilor vor aliniate in partea stanga a marginii Right - toate numerele paginilor vor aliniate in partea dreapta a marginii Center - toate numerele paginilor vor aliniate la distante egale de margini Inside - toate numerele paginilor vor aliniate pe marginea din interiorul marginilor Outside - toate numerele paginilor vor aliniate pe marginea din exteriorul paginilor
ANTET SI SUBSOL (HEADER SI FOOTER)

Antetul si subsolul permit introducerea de informatii in partea de sus si de jos a fiecarei pagini. Aceste informatii constituie in general numele capitolelor, numarul paginii, etc. Informatia din antet sau subsol se poate vizualiza in modul Print Preview(Examinare inaintea imprimarii), da nu si in modul normal. Adaugare Antet si Subsol intr-un document Crearea unui antet sau a unui subsol se realizeaza selectand din meniul View(Vizualizare) comanda Header and Footer(Antet si subsol). Daca este nevoie, Word va schimba in mod automat modul de afisare, astfel incat sa fie vizibile informatiile.
51
Se selecteaza antetul sau subsolul si se introduc informatiile. Pentru a schimba intre antet si subsol, se foloseste butonul Switch Between Header and Footer(Comuta intre antet si subsol).
Se insereaza textul si dupa terminare, se apasa butonul Close(Inchidere) din bara de unelte Header and Footer(Antet si subsol). Apasand butoanele corespunzatoare din bar de unelte Header and Footer(Antet si subsol), se pot insera numarul curent al paginii, data sau ora in antet sau subsol. Modificarea antetului sau a subsolului se face asemanator, din meniu View(Vizualizare) selectandu-se comanda Footer(Antet si subsol). Editarea textului se face folosind tehnicile normale. Introducerea datei, autorului, numarului paginii, etc in Antet si Subsol. Inserarea numarului paginii in antet sau subsol se face folosind comanda Footer(Antet si subsol) din meniul View(Vizualizare) . Se va afisa bara de instrumente Header and Footer(Antet si subsol). Se pozitioneaza punctul de insertie in antet sau subsol si se apasa icoana Insert Page Number(Inserare numar pagina).
Pentru documentele lungi se poate dori specificarea in antet sau subsol formatul Pagina 1 din 10 (presupanand ca exista 10 pagini in document). Pentru aceasta se foloseste comanda Header and Footer(Antet si subsol) din meniul View(Vizualizare). Se va afisa bara de instrumente Header and Footer(Antet si subsol). Se pozitioneaza punctul de insertie in antet sau subsol unde se doreste introducerea formatului X of Y si se apasa
52

butonul Autoinsert. Din meniul derulant care apare se alege optiunea Page X of Y si numarul paginii va fi inserat automat, in formatul dorit.
Pentru inserarea datei si a orei in antet sau subsol, din bara de instrumente Header and Footer(Antet si subsol) se apasa icoana Date(Inserare data), dupa pozitionarea punctului de insertie in antet sau subsol. Pentru inserarea orei se alege icoana Time(Inserare ora) pe care se efectueaza click. Pentru a insera numele autorului se alege din bara de instrumente Header and Footer(Antet si subsol ) butonul Autoinsert, dupa ce s-a pozitionat punctul de insertie in antet sau subsol. Din meniul derulant se alege optiunea Created By si numele autorului, stocat in Word, se va insera automat.
53
Numele autorului este acelasi cu cel furnizat la instalarea programului. Pentru a schimba numele, se alege din meniul Tools(Instrumente) comanda Options(Optiuni). In fereastra de dialog afisata se alege User Information(Informatii utilizator) si se editeaza daca este cazul.
54

Pentru a introduce in antet sau subsol numele autorului, data si numarul paginii se foloseste comanda Header and Footer(Antet si subsol )din meniul View(Vizualizare). Se pozitioneaza punctul de insertie in locatia dorita, se alege butonul Autoinsert si din meniul derulant comanda Author, Page #, Date si toti cei trei itemi se vor afisa.
CORECTAREA GRESELILOR SI A GRAMATICII

Folosirea Programului de detectare a erorilor de scriere si efectuarea modificarilor unde este necesar. Este importanta corectarea documentelor inainte de a le trimite cuiva sau a le printa. Word va sublinia cu o linie rosie, in mod automat, (doar daca nu este deselectata aceasta optiune), cuvintele care sunt scrise incorect. Pentru a corecta greselile de scriere se poate rula programul Spellchecker prin apasarea cu mouse-ului a icoanei Spelling(Corectare ortografica si gramaticala) din bara de unelte standard sau apasand tasta F7. Se poate corecta de asemeni si gramatica. Pentru a corecta imediat un cuvant scris gresit, imediat ce linia rosie a aparut sub cuvant, se face click dreapta pe cuvant si un meniu apare in care sunt sugerate mai multe variante corecte. Pentru a deselecta in mod automat corectarea erorilor de scriere si de gramatica se alege din meniul Tools(Instrumente) comanda Options(Optiuni). Se selecteaza tab-ul
55

Spelling&Grammar (Corectare ortografica & gramaticala) si se debifeaza casuta din dreptul etichetei Check spelling as you type(Verificarea ortografiei in timpul tastarii).
TIPARIRE PREGATIREA TIPARIRII Trecerea in revista a documentului (Preview) Inainte de a printa, este indicata trecerea in revista a documentului pentru observarea eventualelor neconcordante intre paginari, alinieri, etc. Pentru a trece in revista un document se selecteaza icoana Print Preview(Examinare inaintea imprimarii) care va afisa ecranul Print Preview. Bara de instrumente Print Preview: Folosirea optiunilor de baza pentru tiparire Se alege din meniul File(Fisier) comanda Print(Imprimare), care va afisa casuta de dialog Print(Imprimare).
56
Se specifica in sectiunea Page Range(Sir de pagini) ce se doreste printat: All (Toate) intregul document Current Page(Pagina curenta) pagina curenta Pages(Pagini) se specifica numarul paginilor care se doresc printate. Se pot introduce cu virgula (ex: 1,3, 6,7) sau se poate specifica un interval (ex: 3-10).
In sectiunea Copies(Copii) se specifica numarul de copii care se doresc si modalitatea de printare.
57

Printarea intr-un fisier este folositoare atunci cand nu este disponibila o imprimanta. Printarea se face pe disc, intr-un fisier si poate fi printat mai tarziu. Pentru a realiza aceasta, se bifeaza casuta Print to File(Imprimare in fisier). O casuta de dialog se va deschide si se va cere specificarea numelui fisierului in care se va salva informatia.
Tiparirea unui document folosind o imprimanta instalata Word necesita ca un driver de imprimanta sa fie instalat, care sa corespunda cu imprimanta folosita. Toate programele Windows folosesc acelasi driver de imprimanta. Daca se schimba tipul imprimantei, un driver corespunzator trebuie instalat. Daca sunt instalate mai multe imprimante, se poate usor schimba driver-ul unei imprimante cu al alteia. Windows permite ca numai o imprimanta sa fie activa la un moment dat. Pentru a selecta o imprimanta, se face din meniul File(Fisier) comanda Print(Imprimare), care va afisa casuta de dialog Print(Imprimare). In sectiunea Name(Nume), se da click pe sageata aflata in partea dreapta si se alege din lista imprimanta dorita.
Pentru a printa la imprimanta setata in mod predefinit, se apasa icoana Print(Imprimare) din bara de instrumente.
58
EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD TABELE

Tabelele permit organizarea itemilor in coloane si randuri, in loc sa se calculeze setarile pentru Tab. Este recomandat ca organizarea datelor sa se faca cu ajutorul tabelelor, in locul taburilor. Avantajul este acela ca datele vor trece de pe un rand pe urmatorul in mod cursiv. Tabelele sunt mult mai flexibile decat coloanele Word si sunt mai usor de manipulat si mai usor de afisat pe ecran, spre deosebire de coloane. Crearea unor tabele standard Cel mai rapid mod de creare a unui tabel este folosind icoana Insert Table(Inserare tabel) din bara de instrumente standard. Se plaseaza punctul de insertie in locatia dorita si se efectueaza click pe icoana Insert Table(Inserare tabel) si se trage pointerul mouse-ului peste grila pentru a selecta numarul de coloane si randuri necesar. Introducerea datelor in tabel se face efectuand un click in celula in care dorim sa introducem datele si se poate incepe tastarea. Mutarea dintr-o celula in alta se face cu ajutorul tastei Tab. Inserarea datelor in tabel se face prin efectuarea unui click in celula in care se doreste introducerea datelor si se poate incepe tastarea. Pentru a ajunge in celula urmatoare se foloseste tasta Tab. Selectarea unor parti ale tabelului se face prin efectuarea unui click in locatia din tabel de unde dorim sa selectam o celula, coloana, rand. Se alege din meniul Table(Tabel) comanda Select(Selectare tabel) si din submeniul afisat se alege itemul dorit: Table(Tabel), Column(Coloana), Row(Rand) sau Cell(Celula).
Schimbarea atributelor unei celule: formatare, dimensiune, coloare, etc Specificarea marimea unui rand se alege din meniul Table(Tabel) comanda Table Properties(Proprietati tabel).
59
Randul trebuie sa fie selectat. Se selectaeza casuta Specity Height(Inaltime) si se introduce valoarea dorita. Se apasa butonul OK pentru a aplica schimbarile facute. Specificarea marimii unei coloane se face in mod asemanator. Se selecteaza coloana si din meniul Table(Tabel) se alege comanda Table Properties(Proprietati tabel). Se bifeaza casuta Preferred width(Latime preferata) si se introduce valoare dorita. Pentru a aplica schimbarile facute, se apasa butonul OK. Introducerea si stergerea de linii si coloane Se selecteaza coloana sau randul unde se vrea introducerea unei noi coloane sau rand. Din meniul Table(Tabel) se selecteaza comanda Insert Columns sau Insert Rows.
Inserarea coloanelor si a randurilor intr-un tabel existent se poate face si cu ajutorul icoanelor din bara de unelte. In mod asemanator, se selecteaza randul sau coloana, dupa care se efectueaza click pe icoana care in mod normal ar fi folosita pentru inserarea unui tabel. Se poate observa ca icoana a fost redenumita in Insert Rows sau Insert Column, depinzand de ce s-a selectat.
60
Stergerea unei coloane sau a unui rand se poate realiza dupa selectarea itemului dorit. Se va alege apoi din meniul Table(Tabel) comanda Delete Columns sau Delete Rows. Daca se selecteaza un rand sau o coloana si apoi se apasa tasta Del, ceea ce se va sterge vor fi datele din coloana sau randul respectiv, nu si randul sau coloana in sine. Daca se selecteaza cateva randuri din partea de sus sau de jos a tabelului si inca o linie de deasupra sau dupa tabel si se apasa tasta Del, atunci se va sterge atat linia selectata cat si randurile selectate. Adaugarea marginilor unui tabel Se face un click in interiorul tabelului si din meniul Table(Tabel) se alege comanda Select(Selectare). Din submeniul afisat se alege optiunea Table(Tabel) . Aceasta va selecta intregul tabel. Odata ce tabelul este selectat, se face click pe sageata din partea dreapta a icoanei Border(Bordura exterioara) si se alege tipul de chenar. Pentru a vedea rezultatele, se deselecteaza tabelul.
Pentru a specifica un chenar, stil sau culoare se selecteaza din meniul Format comanda Borders and Shading(Borduri si umbrire). Daca este necesar, se alege tab-ul Borders(Borduri). Se selecteaza stilul (Style: ) dorit. Pentru a vedea toate optiunile se pot folosi bara de derulare.
61
Se alege grosimea liniei chenarului in sectiunea Width si culoarea in sectiunea Color. Adaugarea unor umbre in celulele tabelului se face prin selectarea unor celule. Randuri/ coloane particulare sau a intregului tabel, daca se doreste, si se alege din casuta de dialog Borders and Shading(Borduri si umbrire) tabul Shading(Umbrire).
Se selecteaza culoarea dorita si apoi se apasa butonul OK. Folosirea instrumentului de formatare automata a unui tabel Pentru formatarea automana a unui tabel se alege din meniul Table(Tabel) comanda Table AutoFormat(AutoFormatare in tabel). Aceasta va deschide casuta de dialog Table AutoFormat (AutoFormatare in tabel). In sectiunea Category(Categorie) exista o lista predefinita de modele de tabele din care se poate alege cel dorit. In sectiunea Preview(Examinare) se afiseaza modelul tabelului ales. Se apasa butonul Apply(Se aplica) dupa selectarea modelului de tabel dorit.
62
Se va afisa o noua casuta de dialog in care utilizatorul poate introduce numarul de coloane si de randuri pentu tabel, dupa care apasa butonul OK.
63
EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD GRAFICE SI IMAGINI

Word este un procesor de texte grafic, ceea ce inseamna ca permite pe langa introducerea de text si imagini grafice. Aceste imagini se pot insera din galeria de imagini cu care vine programul, din fisiere, grafice, fisiere video, etc. Adaugarea unui fisier grafic sau imagine intr-un document Inserarea unui clipart se face cu ajutorul icoanei Drawing(Desen) din bara de instrumente Drawing. Daca aceasta nu este afisata pe ecran, se afiseaza: meniul View(Vizualizare), comanda Toobars(Bare de instrumente) si se alege bara de instrumente dorita. Inserarea se poate face si cu ajutorul icoanei Drawing(Desen) din bara de instrumente standard. Efectuand click pe aceasta icoana, se va afisa bara de instrumente Drawing.
Pentru introducerea unor imagini din Clipart(Inserare miniatura), se apasa butonul care va afisa o fereastra de unde se pot selecta imaginile dorite, dupa care se apasa butonul Insert(Inserare). Inserarea unei imagini dintr-un fisier se face urmand pasii: se face un click in pagina, in locul in care se doreste inserarea imaginii din meniul Insert(Inserare) se alege comanda Picture(Imagine) din submeniul afisat se alege optiunea From File(Din fisier)
64
Aceasta va deschide casuta de dialog Insert Picture(Inserare imagine).
Se selecteaza imaginea dorita si se apasa butonul Insert(Inserare). Inserarea unui grafic se face in mod asemanator. Din submeniul afisat de comanda Picture(Imagine) se alege optiunea Chart(Diagrama). Un grafic se va insera in document. Selectarea unei imagini sau a unui grafic se face prin efectuarea unui click pe itemul dorit. Odata selectat, itemul va fi incadrat de 8 puncte, 8 patrate din care se poate modifica imaginea.
65
Imaginea se poate redimensiona daca se plaseaza mouse-ul in coltul imaginii, pe unul dintre cele 4 patrate negre. Se apasa butonul mouse-ului si se trage de coltul imaginii pentru a o mari sau micsora. Atunci cand see ajunge la marimea dorita, se elibereaza butonul mouse-ului. Stergerea unei imagini se face apasand tasta Del dupa ce s-a selectat imaginea dorita. Mutarea imaginilor sau desenarea obiectelor intr-un document. Se selecteaza imaginea dorita si se trece cu mouse-ul peste ea pana cand se schimba intrun romb cu varfurile sageti. Se apasa butonul mouse-ului si se trage imaginea pana la noua locatie, dupa care se elibereaza butonul mouse-ului. Desenarea obiectelor se face cu ajutorul icoanelor aflate in bara de instrumente Drawing. Se pot desena cercuri, elipse, patrate sau dreptghiuri, se pot trasa linii.
UTILIZAREA OFFICE ASSISTANT

Aplicaia Word (ca, dealtfel, toate aplicaiile Microsoft) conine n pachetul de instalare o bogat documentaie electronic (Help). n pachetul de aplicaii MS Office aceast documentaie are dou aspecte. Unul din aspecte este cel al unei aplicaii Help obinuite, iar cel de al doilea aspect este al unui asistent care te nsoete pe parcursul utilizrii aplicaiei. Office Assistant este un personaj animat care apare pe ecran la puin vreme dup pornirea aplicaiei. Prin intermediul unui balon afiat pe ecran, Office Assistant i ofer sugestii cu privire la metode mai bune de a executa anumite operaii, precum i mesaje de avertizare (mesaje pe care le primeti sub forma unor casete de mesaj dac este dezactivat funcia de asisten). l poi utiliza i pentru a gsi rspunsuri la eventualele ntrebri. Exist mai multe personaje care ofer asisten. Personajele pe care le poi utiliza ca asistent sunt urmtoarele:
66
Clippit
The Dot
F1
The Genius
UTILIZAREA BALONULUI ASSISTANT n mod normal, balonul n care sunt afiate sugestiile este ascuns acesta apare automat atunci cnd Assistant are o sugestie i, de asemenea, l poi afia de fiecare dat cnd doreti s caui un rspuns la o ntrebare. Exist patru metode de a afia balonul atunci cnd ai nevoie de el: Execui clic pe Assistant Apei tasta F1 Execui clic pe butonul Microsoft Word Help(Ajutor pentru Microsoft Office Word) din bara de unelte standard. Alege comanda Microsoft Word Help(Ajutor pentru Microsoft Office Word) din meniul Help(Ajutor). Pentru a ascunde butonul, execut clic oriunde n afara lui.
CUTAREA RSPUNSURILOR
Cnd solicii asistentului ajutor, balonul conine o caset n care poi introduce o ntrebare, aa cum este prezentat n imaginea urmtoare. Pentru a cuta rspunsuri la o ntrebare trebuie s parcurgi urmtorii pai: Execui clic pe Assistant Tastezi n caseta de cutare numele unui subiect sau o ntrebare (n limba englez). De exemplu, poi introduce setup pages (setarea paginilor) sau How do I setup the pages? (Cum setez paginile?). Execui clic pe butonul Search. Balonul asistentului va afia o list de subiecte corespunztoare ntrebrii. Asistentul poate afia maxim 10 subiecte. Dac nu ai gsit rspunsul dorit, execut clic pe opiunea See More (vezi mai mult alte subiecte) de la baza balonului, pentru a vedea i alte subiecte corelate cu ntrebarea pus. Execut clic pe un subiect pentru a obine informaii cu privire la acesta. Se deschide fereastra Help, care afieaz subiectul respectiv, dup cum se poate vedea n cea de a treia figur din cele trei prezentate n continuare. Utilizarea informaiei din aceast fereastr este foarte asemntoare cu navigarea n Internet Explorer.
67
COMANDA GO TO
Comanda Go To(Salt la) i permite s te deplasezi ntr-un loc n cadrul unui document mult mai rapid dect prin derularea cu ajutorul barelor de derulare sau a tastaturii. Aceast comand poate localiza diverse elemente care intr n componena unui document. Executarea comenzii are ca efect afiarea casetei de dialog Find and Replace(Gasire si inlocuire) care este prezentat n imaginea urmtoare.
68
Pentru a folosi comanda Go To(Salt la) trebuie s parcurgi urmtorii pai: Selectezi comanda Go To(Salt la) din meniul Edit(Editare) sau apei combinaia de taste Ctrl + G pentru a afia caseta de dialog Find and Replace(Gasire si inlocuire) cu fia cu opiuni, prezentat n imaginea anterioar, care are urmtoarele elemente: Go to what: lista elementelor pe care le poate identifica Enter page number: cmp pentru identificarea unui anumitelement Previous poziionarea pe elementul anterior Next poziionarea pe elementul urmtor Close nchide aceast caset de dialog
MPRIREA TEXTULUI PE COLOANE

Majoritatea documentelor utilizeaz o dispunere a textului pe o singur coloan. Se pot crea cu uurin mai multe coloane n document. Aceste coloane pot fi folosite pentru ntreg documentul sau numai pentru anumite seciuni ale acestuia.
APLICAREA COLOANELOR
Exist dou moduri de a dispune textul pe mai multe coloane. Poi crea rapid coloane cu lime egal i egal spaiate (spaiul dintre coloane) folosind butonul Columns(Coloane) din bara de unelte standard, sau poi utiliza comanda Columns(Coloane) din meniul Format pentru obinerea unor coloane cu lime i spaiere variabil. Numrul de coloane pe care poi s le utilizezi ntr-un document este limitat doar de dimensiunile paginii i de limea minim a unei coloane care este de inch (1,27 cm). UTILIZAREA BUTONULUI COLUMNS(COLOANE) Utilizarea butonului Columns(Coloane) din bara de unelte standard este foarte asemntoare cu cea a butonului Insert Table(Inserare tabel) din aceeai bar. Pentru a crea mai multe coloane n document folosind butonul Columns(Coloane) din bara de unelte standard parcurgi urmtorii pai:
69
Dac este necesar, poziionezi punctul de inserare acolo de unde vrei s ncepi s scrii pe mai multe coloane sau selectezi textul pe care l-ai scris i pe care vrei s-l mpari n mai multe coloane. Execui clic pe butonul Columns(Coloane) din bara de unelte standard. Va aprea o palet cu urmtorul aspect:
Trage indicatorul mouse-ului peste numrul de coloane dorit, apoi execut clic. Indiferent de modul de vizualizare n care te afli aplicaia va face trecerea n modul de vizualizare Print Layout.
UTILIZAREA CASETEI DE DIALOG COLUMNS(COLOANE)

Caseta de dialog Columns(Coloane) permite stabilirea i/sau modificarea parametrilor coloanelor. Aceti parametri se refer la numrul de coloane, limea i spaierea lor. Pentru a afia caseta de dialog Columns(Coloane) n vederea stabilirii sau modificrii parametrilor coloanelor trebuie s parcurgi urmtorii pai: Dac este necesar, poziionezi punctul de inserare acolo de unde vrei s ncepi s scrii pe mai multe coloane sau selectezi textul pe care l-ai scris i pe care vrei s-l mpari n mai multe coloane.
70
Selectezi comanda Columns(Coloane) din meniul Format. Va fi afiat caseta de dialog Columns(Coloane) prezentat n imaginea urmtoare:
Execut clic pe unul din modelele de coloane predefinite din zona Preset(Presetari) sau selecteaz numrul de coloane n cmpul Number of Columns(Numar de coloane). Dac limea coloanelor i spaierea lor nu este egal, trebuie mai nti eliminat bifa de la Equal column width(Coloane de latime egala), apoi trebuie s modifici limea coloanelor prin stabilirea valorilor de pe coloana Width(Latime) i spaierea prin stabilirea valorilor de pe coloana Spacing: (Spatiere).
INSERAREA UNOR ELEMENTE SPECIALE NOTE DE SUBSOL I DE SFRIT DE DOCUMENT

Notele de subsol i de sfrit de document reprezint o caracteristic a articolelor tiinifice, a documentelor de cercetare i a celor tehnice. Notele de subsol sunt afiate la baza paginii sau imediat dup ultimul paragraf al paginii. Notele de sfrit de document sunt afiate la sfritul documentului sau la sfritul unei seciuni. n momentul inserrii notei poi stabili poziia pe care s o ocupe i modul de identificare (numerotare).
71

INSERAREA NOTELOR Inserarea notelor se realizeaz cu comanda Footnote(Nota de subsol) din meniul Insert(Inserare). Pentru a insera o not trebuie s parcurgi urmtorii pai:

Poziioneaz punctul de inserare lng termenul pentru care vrei s inserezi nota. Selecteaz comanda Footnote(Nota de subsol) din meniul Insert(Inserare). Aplicaia afieaz caseta de dialog Footnote and Endnote(Nota de subsol si nota de final) .
n zona Insert(Amplasare) stabileti tipul notei: Footnote(Note de subsol) not de subsol (Bottom of page sfrit de pagin) Endnote(Note de final) not de sfrit de document (End of document sfrit de document) n zona Numbering(Format) stabileti metoda de numerotare: AutoNumber numerotare automat Custom Mark: poi insera n cmpul alturat un simbol care va identifica nota Symbol afieaz caseta de dialog Symbol care permite selectarea unui simbol Apei butonul OK pentru a aduga nota. Aplicaia adaug un numr sau un simbol pentru not (la poziia la care se afla punctul de inserare) i, de asemenea, adaug nota de subsol sau de sfrit de document n funcie de opiunea aleas. n plus, poziioneaz punctul de inserare n cadrul notei pentru a insera textul acesteia Introdu textul notei Execut clic n document pentru a continua editarea acestuia sau dublu clic pentru a poziiona automat punctul de inserare la poziia pe care a avut-o nainte de inserarea notei
72
EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD TERGEREA NOTELOR
Pentru a terge o not poi utiliza una din urmtoarele metode: Prima metod: Poziioneaz punctul de inserare n document lng numrul sau simbolul care identific nota pe care vrei s o tergi Apas de dou ori una din tastele Backspace sau Delete n funcie de poziia punctului de inserare fa de numrul sau simbolul care identific nota A doua metod: Selecteaz numrul sau simbolul care identific nota pe care vrei s o tergi Apas o singur dat una din tastele Backspace sau Delete
STABILIREA OPIUNILOR PENTRU NOTE

La inserarea unei note, poi stabili anumite opiuni referitoare la amplasarea sa i la formatul numrului sau simbolului utilizat pentru identificarea ei. Poi modifica, de asemenea, aspectul separatorului dintre zona care conine textul notei i textul documentului. Pentru a configura opiunile referitoare la numerotarea i amplasarea notelor trebuie s parcurgi urmtorii pai: Selecteaz comanda Footnote(Nota de subsol) din meniul Insert(Inserare). Execut clic pe butonul Options... din caseta de dialog Footnote and Endnote. Pe ecran va fi afiat caseta de dialog Note Options ca n imaginile urmtoare.
Execut clic pe una din fiele All Footnotes sau All Endnotes pentru a afia opiunile tipului de not pe care vrei s le modifici. Stabilirea opiunilor pentru note de subsol:
73

Place at: (plaseaz la) permite stabilirea locului de amplasare al notei prin selectarea uneia din cele dou valori: Bottom of page (la sfritul paginii), Beneath of text (sub textul ultimului paragraf). Number format: (formatul numerelor) permite stabilirea formatului de numerotare al notelor. Start at: (ncepe de la) permite stabilirea valorii de la care s nceap numerotarea notelor. Numbering: (numerotarea) permite stabilirea modului de numerotare al notelor: Continuous numerotarea va fi continu pe parcursul ntregului document Restart each section poate relua numerotarea dup fiecare seciune Restart each page poate relua numerotarea dup fiecare pagin Stabilirea opiunilor pentru note de sfrit de document: Place at: (plaseaz la) permite stabilirea locului de amplasare al notei prin selectarea uneia din cele dou valori: End of section (la sfritul seciunii), End of document (la sfritul documentului). Number format: (formatul numerelor) permite stabilirea formatului de numerotare al notelor. Start at: (ncepe de la) permite stabilirea valorii de la care s nceap numerotarea notelor. Numbering: (numerotarea) permite stabilirea modului de numerotare al notelor: Continuous numerotarea va fi continu pe parcursul ntregului document Restart each section poate relua numerotarea dup fiecare seciune nchizi caseta de dialog prin apsarea butonului OK
INSERAREA COMENTARIILOR
Cnd lucrezi mpreun cu alte persoane la un document, uneori este necesar s faci sugestii sau s adaugi texte care s explice modificrile fcute. Aceste texte pot fi comentarii. Aplicaia i permite s inserezi comentarii n document. Comentariile pot fi inserate oriunde n document. Ele sunt identificate n mod automat prin iniialele autorului i numrul comentariului.
74

Cnd deschizi un document care conine comentarii ele pot fi identificate prin culoarea galben, aa cum se vede n imaginea urmtoare. Coninutul comentariului poate fi vizualizat ntr-o caset care apare ct timp este poziionat indicatorul mouse-ului pe comentariu sau ntr-o seciune a ferestrei plasat n partea de jos.
INSERAREA UNUI COMENTARIU

Poi insera n document comentarii text sau vocale. Pentru a insera comentarii n document trebuie s parcurgi urmtorii pai: Poziioneaz punctul de inserare lng termenul pentru care vrei s inserezi comentariul Selecteaz comanda Comment(Comentariu) din meniul Insert(Inserare). Aplicaia evideniaz cu galben cuvntul din stnga punctului de inserare, insereaz un marcaj de comentariu, afieaz seciunea comentariilor i plaseaz punctul de inserare n aceast seciune pentru a permite completarea comentariului
Tasteaz textul comentariului. Execut clic pe butonul Close
75

Pentru a insera comentarii vocale trebuie s ai un microfon conectat la placa de sunet. Poi apsa butonul Insert Sound Object (inserare obiect sonor). Pe ecran apare fereastra Sound Object care permite preluarea prin microfon a vocii i inserarea ei n document.
Utilizarea acestei ferestre este prezentat n continuare:

Apei butonul Record (nregistrare) pentru a ncepe nregistrarea. ncepi s vorbeti la microfon. Apei butonul Stop (oprire) pentru a termina nregistrarea. nchizi fereastra Sound Object
EDITAREA I TERGEREA COMENTARIILOR

Pentru a edita un comentariu trebuie s parcurgi urmtorii pai: Identifici comentariul pe care vrei s-l modifici i poziionezi indicatorul mouse-ului pe acesta. Afiezi meniul rapid asociat comentariului. Acesta arat ca cel prezentat n imaginea urmtoare.
Din acest meniu faci una din urmtoarele selecii: Edit Comment (editeaz comentariu) afieaz comentariile n partea de jos a ferestrei i poziioneaz punctul de inserare la nceputul comentariului pe care se afla indicatorul mouse-ului
76
Delete Comment (terge comentariu) terge comentariul pe care se afla indicatorul mouse-ului
TIPRIREA COMENTARIILOR
n mod normal, comentariile nu apar la tiprirea documentelor, dar le poi tipri pe o pagin la sfritul documentului sau ntr-un document separat. Pentru aceasta executai urmtorii pai: Pentru a tipri numai comentariile dintr-un document: Selecteaz comanda Print din meniul File Selecteaz valoarea Comments din lista ascuns Print what:. Apas butonul OK. Pentru a tipri comentariile la sfritul documentului: Selecteaz comanda Print din meniul File Apas butonul Options. Bifeaz opiunea Comments din caseta de dialog Print Apas butonul OK pentru a nchide caseta de dialog Print, apoi apas butonul OK pentru a tipri documentul
BARA DE UNELTE DRAWING

Bara de unelte Drawing este cel mai puternic instrument de creare a elementelor desenate n aplicaia Word. Cu ajutorul comenzilor aflate pe aceast bar se pot crea obiecte de tip linie, oval sau dreptunghi, se pot insera forme predefinite (AutoShapes), se pot insera imagini din colecia ClipArt sau casete de text, se pot manipula obiecte pe diferite straturi, se pot alinia i formata obiectele. Bara de unelte Drawing este prezentat n imaginea urmtoare. Semnificaia butoanelor de pe bara de unelte Drawing este descris n tabelul urmtor. Buton Nume Draw (Desen) Descriere Execut clic pe acest buton ca s afiezi un meniu de comenzi ce i va permite s gestionezi amplasarea i relaiile dintre obiectele desenate.
Foloseti butonul atunci cnd doreti s lucrezi cu obiecte Select Objects (Selectare obiect) desenate, nu cu text. Execui clic pe acest buton i apoi clic pe obiectul dorit.
77

Execut clic pe acest instrument, apoi pe obiect, dup care trage punctele de manevr ale obiectului n direcia n care doreti s-l roteti. Execut clic pe acest buton pentru a afia o list de AutoShapes categorii de forme automate. Din aceste categorii alege (Forme automate) formele dorite. Line i permite s desenezi linii drepte, de orice lungime. (Linie) Aceste linii pot fi formatate ulterior. i permite s desenezi sgei, ulterior putnd stabili tipul Arrow de vrf de sgeat la unul sau la ambele capete. (Sgeat) Rectangle l poi folosi pentru trasarea de dreptunghiuri i ptrate. (Dreptunghi) Oval i permite s desenezi cercuri i elipse. (Oval) Atunci cnd ai nevoie de un obiect text care s fie plasat Text Box deasupra oricrei zone din document, folosete acest (Caset text) instrument pentru a crea caseta i a introduce textul. Cu acest instrument poi crea titluri artistice. Se va Insert WordArt deschide programul WordArt care are propriile sale (Inserare meniuri i bare de instrumente i care i ofer posibilitatea WordArt) de a crea obiecte text ntr-o gam larg de culori, forme i umpleri. Execut clic pe acest buton pentru a vizualiza i introduce Insert ClipArt obiectul ntr-o list cu imagini ClipArt organizate pe (Inserare categorii, care au fost instalate mpreun cu Office 2000. miniatur) Dac nu le ai, acestea trebuie s fie instalate de pe CD. Free Rotate (Rotire liber) Fill Color (Culoare de umplere) Alege o culoare uniform din aceast palet pentru a umple forma desenat.
Execut clic pe acest buton ca s afieze o palet de culori Line Color pe care le poi utiliza pentru a colora liniile, sgeile sau (Culoare de linie) contururile. Font Color Aplic o culoare textului din casetele de text sau din (Culoare font) celulele foii de calcul. Line Style Poi alege diferite grosimi de linie i stiluri pentru linii (Stil linie) duble sau triple. Dac doreti ca linia s fie ntrerupt, punctat sau o Dash Style combinaie a acestora, execut clic pe acest buton i (Stil linie selecteaz un stil din palet. ntrerupt)
78

Arrow Style (Stil sgeat) Shadow (Umbr) 3D (3D) Transform o linie simpl ntr-o sgeat i schimb vrful sgeii pentru o sgeat existent. Poi alege din 20 de umbre, fiecare cu sursa ei de lumin i unghi diferit. Aplicarea unei umbre ofer adncime obiectului i poate fi folosit la forme sau linii. Poi aplica pn la 20 de efecte 3D asupra formelor. Spre deosebire de umbr, care doar repet obiectul n stare 2D, n spatele originalului, parametrii 3D adaug obiectului laturi i adncimi i coloreaz laturile pentru a obine un adevrat efect 3D.
Exemple de desene realizate cu ajutorul barei de unelte Drawing.
CREAREA FORMELOR GEOMETRICE I A LINIILOR

Pentru a desena obiecte care sunt puse la dispoziie de bara de unelte Drawing (forme geometrice i linii) trebuie s parcurgi urmtorii pai:

Dac nu este vizibil bara de unelte trebuie s o afiezi Execut clic pe un buton de linie sau o alt form geometric. Aplicaia va comuta n modul de vizualizare Print Layout (dac aplicaia este ntr-un alt mod), iar indicatorul mouse-ului se transform ntr-o cruce Poziioneaz indicatorul mouse-ului acolo unde vrei s nceap forma geometric, apas i ine apsat butonul stng, apoi deplaseaz mouse-ul i elibereaz butonul. Pe ecran va fi afiat forma pe care ai ales-o din bara de unelte Drawing la dimensiunea rezultat din deplasarea indicatorului mouse-ului. n imaginea urmtoare este prezentat un dreptunghi
79

Dac n timpul deplasrii indicatorului mouse-ului ii apsat tasta Shift, obiectul va fi forat s ia o anumit form sau s respecte un anumit unghi, dup cum urmeaz: Liniile drepte sunt forate s se ncline la anumite unghiuri, multipli de 15 grade Dreptunghiurile devin ptrate Elipsele devin cercuri Formele predefinite sunt limitate la formele originale Execut dublu clic pe butonul de linie sau de form geometric pentru a-l bloca. Ulterior, poi desena mai multe obiecte fr a mai selecta forma respectiv. Pentru a-l debloca execut clic pe acelai buton. Aa cum se vede n imaginea anterioar obiectele afieaz (n momentul cnd sunt selectate) dou (n cazul liniilor) sau opt (n cazul altor obiecte) puncte de manevr. Acestea ajut la deplasarea i redimensionarea obiectelor desenate.
CREAREA FORMELOR PREDEFINITE (AUTOSHAPES)

Exist ase categorii AutoShapes care pot fi apelate prin executarea unui clic pe butonul AutoShapes din bara de instrumente Drawing:
Lines (Linii). Exist ase tipuri de linie:
line (linie) arrow (sgeat) double arrow (sgeat dubl) curve (curb) freeform (form liber)
scribble (mzgleal)
Basic Shapes (Forme de baz). Exist 32 de forme, de la triunghiuri la inim sau de la fulger la semilun. Ultimele apte forme reprezint o serie de paranteze drepte sau rotunde.
80
Block Arrow (Sgei bloc). Exist 28 de sgei: drepte, curbe, bidirecionale i unele ce conin o caset cu o sgeat de o anumit form. Acestea din urm sunt potrivite pentru diagrame de tip flux sau orice reprezentare grafic a unui proces sau a ordinii unor operaii.
Flowchart (Schem logic). Dac eti familiarizat cu acest tip de diagrame i cu formele ce trebuie folosite pentru a indica un anume moment din cursul unui proces, vei gsi foarte utile aceste simboluri. De asemenea, pot fi utilizate i ca forme geometrice simple.
Stars and Banners (Stele i forme ondulate). Exist 16 stiluri de stele, sori, explozii i forme ondulate.
Callouts (Explicaii) o combinaie ntre un text i o linie ce leag aceast caset cu un alt obiect (date din foaia de calcul sau un alt obiect desenat). Exist 20 de stiluri de explicaii.
81
More AutoShapes (Mai multe forme automate). Execut clic pe aceast opiune pentru a deschide o nou fereastr ce va afia o list cu 55 de forme i linii desenate.
n cazul n care vrei s desenezi forme predefinite (AutoShapes(Forme automate)) trebuie s parcurgi urmtorii pai:
Apei butonul AutoShapes(Forme automate) care va afia o list cu categorii de forme pe care le poate desena. Acest meniu poate deveni la rndul su bar de unelte dac este tras de bara orizontal din partea de sus.
Selectezi o categorie de forme, iar din categorie i alegi forma dorit. i categoriile pot deveni bare de unelte n acelai fel. Indicatorul mouse-ului ia forma unei cruciulie. n continuare procedeaz ca n cazul desenrii unui obiect din bara de unelte Drawing.
82
EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD UTILIZAREA INSTRUMENTELOR LINE PENTRU FORME AUTOMATE
Acest instrument conine trei instrumente pentru linii drepte i trei pentru linii curbe. Instrumentul pentru trasarea liniilor curbe l poi utiliza dac doreti s nconjori diferite seciuni ale unei foi de calcul sau pentru a obine forme ce nu se gsesc n celelalte categorii AutoShapes. Instrumentul CURVE (Curb) Pentru a crea o linie cu instrumentul Curve (Curb) trebuie s parcurgi paii:
Execut clic pe instrumentul Curve(Curba) i deplaseaz cursorul n document la locul de inserare. Execut clic pentru a stabili locul de plecare. Execut din nou clic pentru a obine linia curb, deplasnd cursorul pentru a stabili amplitudinea curbei. Pentru o curb simpl, execut dublu clic la sfritul liniei. Dac vei continua s execui clic i s deplasezi mouse-ul, vei obine mai multe curbe sau bucle.
Al doilea clic
Dublu clic pentru a termina Primul clic
Instrumentul FREEFORM (Form liber) Acest instrument poate fi folosit n una din urmtoarele modaliti: Execut clic i trage mouse-ul, innd butonul stng apsat, n timp ce desenezi o form liber, fr laturi drepte. Revino la punctul de plecare pentru a obine o form nchis. Prin definiie, formele nchise vor fi umplute cu alb. Creeaz un poligon cu laturi drepte executnd clic i deplasnd mouse-ul. pentru a crea o a doua latur. Continu acest proces pn cnd revii la punctul de plecare, obinnd o form nchis ce poate fi umplut cu culoare.
83
Instrumentul SCRIBBLE (Mzgleal) Acest instrument i permite s desenezi efectiv n document. Utilizarea acestui instrument necesit un grad mare de control asupra mouse-ului pentru a crea forme clare. Forma nu trebuie neaprat s fie nchis, ca la instrumentul FreeForm. Ca s utilizezi acest instrument execut clic pe numele instrumentului, apoi, n document, execut clic i ine apsat butonul stng al mouse-ului, dup care trage pentru a crea forma dorit.
Comanda Edit Points (Editare puncte) transform una din formele libere create cu unul din instrumentele Curve, FreeForm sau Scribble ntr-o serie de puncte de care poi trage pentru a modifica forma obiectului. Ca s ajustezi forma unei linii sau a unui poligon liber trebuie s execui urmtorii pai: Selecteaz obiectul. Selecteaz comanda Edit Points(Editare puncte) din meniul afiat de butonul Draw(Desenare). Punctele de editare ale obiectului devin vizibile. Trage de puncte pentru a ajusta forma.
84
Exist patru tipuri de puncte: Auto Point (Punct automat). Singurul lucru pe care l poi face cu un punct automat este s-l tragi ntr-o nou poziie. Punctele de pe curbe sunt automate, prin definiie. Orice punct poate fi transformat ntr-un punct automat executnd clic dreapta pe el i alegnd AutoPoint din meniul care apare. Straight Point (Punct de netezire). Nu este niciodat creat automat. Poi transforma un punct n punct de netezire executnd clic dreapta pe el i alegnd Straight Point din meniul rapid. Smooth Point (Punct de ndreptare). Nu este niciodat creat automat. Poi transforma un punct n punct de ndreptare executnd clic dreapta pe el i alegnd Smooth Point din meniul rapid. Determin o schimbare gradat a liniei care trece prin el. Corner Point (Punct de cotire). Determin o schimbare abrupt a liniei care trece prin el. Instrumentul Scribble creeaz ntotdeauna puncte de cotire. Poi transforma un punct n punct de cotire executnd clic dreapta pe el i alegnd Corner Point din meniul rapid. Toate punctele, n afar de cele automate, afieaz puncte de manevr a semitangentelor atunci cnd le selectezi. Execut clic i trage de aceste puncte pentru a ajusta modul n care linia trece prin punct.
MUTAREA I REDIMENSIOANAREA LINIILOR I A FORMELOR DESENATE

nainte de a efectua modificri asupra liniilor i a formelor acestea trebuie selectate (dac sunt nconjurate de puncte de manevrare).
85

Mutarea unei forme sau linii Pentru a muta un obiect desenat trebuie s parcurgi urmtorii pai: Selecteaz obiectul Indic orice punct de pe linie sau form, exceptnd punctele de manevrare. Indicatorul se va transforma ntr-o sgeat cu patru capete Execut clic i trage obiectul n noua poziie. Deplasarea mouse-ului este nsoit de o umbr punctat a obiectului
Atunci cnd obiectul se gsete n poziia dorit elibereaz butonul mouse-ului
Redimensionarea unei forme sau a unei linii Mrirea sau micorarea unei forme sau ajustarea lungimii unei linii necesit tragerea punctelor de manevrare ale obiectului. n privina formelor, punctul de manevrare de care vei trage va determina modul n care este redimensionat forma. Trage un punct de manevr de pe latura superioar sau inferioar pentru a mri sau micora nlimea obiectului
Trage un punct de manevrare de pe latura din stnga sau cea din dreapta pentru a mri sau micora limea obiectului
86
Trage un punct de manevr de col pentru a ajusta limea i nlimea obiectului n acelai timp
Trage spre exteriorul obiectului pentru a-l mri i spre interiorul lui pentru a-l micora
Dac doreti s pstrezi raportul curent ntre limea i nlimea obiectului apas i ine apsat tasta Shift n timp ce efectuezi redimensionarea. Cnd ai obinut dimensiunea dorit, elibereaz mai nti butonul mouse-ului i dup aceea tasta Shift. Redimensionarea liniilor i a sgeilor necesit tragerea de unul din cele dou puncte de manevrare care apar atunci cnd obiectul este selectat. Pentru a lungi linia trage n direcia opus fa de centru, iar pentru a o scurta trage spre centru.
DEPLASAREA FIN A OBIECTELOR
Pentru deplasarea fin a obiectelor trebuie s parcurgi paii: Selecteaz obiectele pe care doreti s le deplasezi.
87

Selecteaz una din comenzile afiate de submeniul Nudge (Deplasare fin) din meniul butonului Draw(Desenare). Comenzile submeniului sunt: Up (n sus) deplaseaz obiectele n sus Down (n jos) deplaseaz obiectele n jos Left (La stnga) deplaseaz obiectele la stnga Right (La dreapta) deplaseaz obiectele la dreapta Continu deplasarea pn cnd obiectele ajung n poziia dorit
RSTURNAREA I ROTIREA OBIECTELOR DESENATE Poi rsturna sau roti elementele desenate folosind meniul detaabil Rotate or Flip(Rotire sau rasturnare) care apare cnd apei butonul Draw(Desenare). Comenzile aferente le gseti n tabelul care urmeaz: Buton Nume Free Rotate (Rotire liber) Rotate Left (Rotire la stnga) Rotate Right (Rotire la dreapta) Flip Horizontal (Rsturnare orizontal) Flip Vertical (Rsturnare vertical) Funcia butonului Execut clic pe acest instrument, apoi pe obiect i trage punctele de manevrare ale obiectului n direcia n care vrei s roteti obiectul. Rotete obiectul selectat cu 900 n sens trigonometric. Rotete obiectul selectat cu 900 n sens orar. Rstoarn obiectul selectat de-a lungul axei sale orizontale. Rstoarn obiectul selectat de-a lungul axei sale verticale.
88
EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD FORMATAREA OBIECTELOR DESENATE

Dup ce ai creat o form sau o linie i poi modifica aproape orice atribut culoarea, dimensiunea i relaia ei cu textul din document. De asemenea, o poi proteja mpotriva modificrilor i poi stabili cum va fi prezentat pe o pagin Web n timp ce pagina se ncarc. Pentru a avea acces la aceste instrumente de formatare ntr-o singur caset de dialog, selecteaz obiectul i selecteaz comanda Format AutoShapes (Formatare FormaAutomata) din meniul rapid.
Caseta de dialog este format din ase fie care sunt prezentate n continuare: Colors and Lines (Culori i linii). Alege culoarea de umplere i de linie (contur) pentru forme sau aplic doar formate de linie asupra liniilor i sgeilor. Sunt disponibile aceleai stiluri de linie i sgei ca i n bara de instrumente Drawing. Executarea unui clic pe lista ascuns Color: din zona Fill are ca efect afiarea paletei de culori din care se poate alege una din culorile prezentate sau se poate selecta una din cele dou comenzi: More Colors (mai multe culori) sau Fill Effects (efecte de umplere)
89
o Pentru ca orice s-ar gsi n spatele formei date din celule sau alte
forme s se vad prin aceasta, execut clic pe opiunea Semitransparent
o Executarea unui clic pe lista ascuns Color: din zona Line are ca
efect afiarea paletei de culori din care se poate alege una din culorile prezentate sau se poate selecta una din cele dou comenzi: More Colors (mai multe culori) sau Patterned Lines (linii cu modele)
90

o
Utilizarea comenzii Patterned Lines are ca efect afiarea casetei de dialog Patterned Lines cu fia Pattern. Aceast fi este identic cu fia Pattern a casetei de dialog Fill Effects, care, aa cum am mai spus, face subiectul subcapitolului urmtor. Executarea unui clic pe lista ascuns Dashed: (liniat) are ca efect afiarea unei palete cu tipuri de linii ca n imaginea urmtoare.
Executarea unui clic pe lista ascuns Styles: (stiluri) are ca efect afiarea unei palete cu stiluri de linii ca n imaginea urmtoare.
n cmpul Weight: trebuie precizat grosimea liniei. o Size (Dimensiune). Poi regla parametrii Height (nlime), Width (Lime) i Rotation (Rotaie) pentru form sau linie i un factor de scalare a obiectului. Poi mri dimensiunile obiectului cu orice procent; valorile mai mici dect 100% l vor micora, iar cele mai mari de 100% l vor mri.
91
Execut clic pe opiunea Lock Aspect Ratio (Blocare raport aspect) pentru a fi siguri c, dac modifici nlimea, limea se ajusteaz automat pentru a pstra proporiile obiectului.
Layout (Dispunere). Permite stabilirea relaiei dintre form i textul din document. n plus permite stabilirea alinierii pe orizontal i vertical.
In line with text (n linie cu textul) forma se comport ca un caracter (eventual de dimensiuni mai mari).
92

o o o o
Square (careu) forma permite aranjarea textului de jur mprejur n form de careu. Tight (compact) forma permite aranjarea textului n jurul formei, aproape de marginea exterioar. Behind Text (n spatele textului) forma permite ca textul documentului s fie afiat peste ea. In front of text (n faa textului) forma permite ca textul documentului s curg pe sub ea.
o Alinierea se poate realiza cu opiunile Left (stnga), Center (centru), Right (dreapta) i Other (alta).
o
Butonul Advanced permite precizarea cu exactitate a poziiei formei fa de marginile foii, marginile paginii, marginile paragrafului sau fa de un caracter.
Picture (Imagine). Este activ doar dac obiectul selectat a fost o imagine. Zona Crop from permite stabilirea dimensiunii care va fi tiat pe cele patru laturi ale imaginii.
93
Text Box (Caset text). Permite stabilirea distanelor care trebuie lsate ntre marginea formei i textul din form.
Web. Dac intenionezi s publici documentul ca pagin Web, introdu textul care
va aprea pe pagina Web n locul formei automate. Acest text apare n timp ce pagina se ncarc n browser ori n cazul n care forma automat lipsete sau utilizatorul a dezactivat afiarea imaginilor n browser-ul de Internet.
94
APLICAREA CULORILOR UNIFORME I A EFECTELOR DE UMPLERE

Avnd forma selectat, execut clic pe instrumentul Fill Color(Culoare de umplere) de pe bara Drawing i alege din paleta de culori afiat culoarea dorit. Acest instrument nu asigur numai accesul la un spectru mare de culori uniforme cu care s umpli o form ci i la o multitudine de efecte de umplere (Fill Effects). Utilizarea casetei de dialog Fill Effects(Efecte de umplere) este prezentat n continuare:
Gradient. Alege One color (O culoare) sau Two Colors (Dou culori) pentru a aplica un gradient formei selectate. Din seciunea Shading Style (Stiluri de umplere) alege una din cele patru variante de personalizare a modului n care gradientul va fi aplicat asupra formei. Dac doreti un model implicit de gradient, este suficient s selectezi opiunea Preset din seciunea Colors, pentru care poi, de asemenea, alege una din cele patru variante de personalizare.
95
Texture (Textur). Poi alege din cele 24 de modele de texturi care merg de la White Marble (Marmur alb) pn la Paper Bag (Sac de hrtie).
96
Pattern (Model). Poi selecta unul din cele 42 de modele n culori i poi alege o culoare de prim plan i una de fundal pentru model. Observ fereastra Sample (Eantion) ca s fi sigur c ai ales culori complemetare.
Picture (Imagine). Poi folosi orice fotografie sau imagine ClipArt existente n
calculator, efectund clic pe butonul Select Picture (Selectare imagine). Navig pn la fiierul grafic cu care vrei s lucrezi i folosete-l ca umplere pentru forma automat.
97
APLICAREA CULORILOR ASUPRA LINIILOR I SGEILOR

Pentru a aplica rapid o culoare liniilor i sgeilor sau contururilor unor forme, execut clic pe butonul Line Color (Culoare linie) de pe bara Drawing. Asupra liniei sau formei selectate va fi aplicat culoarea afiat n acel moment pe buton. Dac doreti s aplici una din cele 40 de culori din palet, execut clic pe sgeata din dreapta butonului. Ca s alegi o alt culoare dect cele prezentate n palet execut clic pe comanda More Line Colors (Mai multe culori).
98
Dac doreti s aplici un stil cu model asupra unei linii, execut clic pe comanda Patterned Lines (Linii modelate) din meniul Line Color. Poi alege din 42 de modele n dou culori i poi selecta culorile de prim plan i de fundal ale modelului.
APLICAREA STILURILOR DE LINIE I DE SGEAT

Indiferent de modul n care a fost creat linia linie, sgeat, curb i poi modifica aspectul. De asemenea, poi folosi instrumentele de formatare a liniei i asupra liniilor de contur ale formelor, folosind liniue, puncte i diferite grosimi de linii pentru a schimba aspectul formelor automate.
99

Ca s formatezi o linie trebuie s o selectezi i s utilizezi unul din urmtoarele instrumente: Line Style (Stil de linie) . Alege diferite grosimi de linie sau folosete o linie dubl sau tripl.

Dash Style (Stil de linie ntrerupt) . Poi alege unul din modele de linii ntrerupte din meniul care se desfoar cnd efectuezi clic pe acest buton. Arrow Style (Stil de sgeat) . Poi alege vrfuri de sgeat, cercuri, romburi sau o combinaie a acestora pentru unul sau ambele capete ale unei linii.
LUCRUL CU UMBRE I EFECTE 3D

Aplicarea unei umbre sau a unui efect 3D asupra formelor automate le va face s par ridicate deasupra paginii, indiferent dac sunt vzute pe ecran sau pe hrtie. Folosete aceste efecte pentru a crea senzaia de adncime i grosime. Ai la dispoziie urmtoarele opiuni:
Shadow (Umbr). Execut clic pe acest instrument i poi alege dintre 20 de stiluri de umbr pentru obiectul selecta. Stilul de umbr implic o surs de lumin i o direcie din care lumina cade pe obiectul desenat.
Shadow Settings (Setri pentru umbre). Execut clic pe aceast opiune pentru a putea activa sau dezactiva umbra sau pentru a o deplasa fin n sus sau n jos, la stnga sau la dreapta i a alege o culoare pentru umbra formei.
100
3D (3-D). Acest instrument transform obiectul ntr-o form 3D cu laturi i umbre gradate n partea superioar i pe cele laterale (care sugereaz o surs de lumin). Sunt disponibile 20 de efecte.
3D Settings (Setri 3-D). Execut clic pe acest buton ca s afiezi o bar de instrumente ce i permite s ajustezi parametrii 3D n funcie de necesitile specifice.
UTILIZAREA WORDART
Vei folosi WordArt pentru a crea text artistic pentru titlul unui document sau un text deosebit n interiorul documentului. Pentru a crea un element WordArt trebuie s parcurgi paii:
101
Execut clic pe butonul WordArt
ca s afiezi galeria WordArt.
Alege un stil WordArt executnd dublu clic pe unul din eantioane Introdu textul n caseta de dialog Edit WordArt Text(Editare text WordArt)
102

Alege un font, o dimensiune sau aplic o formatare cu aldine sau cursive Execut clic pe OK
Obiectul WordArt este creat i va aprea pe ecran avnd puncte de manevrare dea lungul perimetrului su. n acelai timp apare i bara de instrumente WordArt, care i pune la dispoziie instrumentele descrise n tabelul care urmeaz:
Buton
Nume Insert WordArt (Inserare WordArt)
Funcie
Creeaz un nou obiect WordArt lansnd din nou procesul de creare. Acest buton nu afecteaz obiectul WordArt selectat. Permite redeschiderea casetei de dialog Edit Text Edit WordArt Text. Editeaz textul n caset i (Editare text) execut clic pe OK pentru a aplica modificrile. WordArt Gallery Ca s alegi un alt stil de WordArt execut clic pe (Galerie WordArt) acest buton pentru a deschide galeria WordArt. Deschide o caset de dialog cu patru pagini care i Format WordArt permite s stabileti umplerea i dimensiunea (Formatare WordArt) obiectului WordArt. Fiecare stil WordArt aplic o form asupra textului WordArt Shape arce, curbe i altele. Execut clic pe acest buton ca (Form WordArt) s alegi o nou form pentru text. Permite rotirea obiectului WordArt n sens orar sau Free Rotate trigonometric, modificndu-i gradul de rotaie pe (Rotire liber) ecran. WordArt Same Letter Dac n text exist majuscule i litere mici, cu acest Heights buton le poi face pe toate de aceeai nlime. (Aceeai nlime de liter WordArt) Modific orientarea textului WordArt, aezndu-l WordArt Vertical Text vertical. (Aliniere WordArt)
103

Poi alinia textul WordArt la stnga, la dreapta, pe centru, dup cuvnt sau liter. De asemenea, poi lrgi textul n stnga i n dreapta astfel nct s ocupe ntreaga lime a zonei obiectului. Distaneaz caracterele fiecrui cuvnt din obiectul WordArt sau apropie-le. Ai la dispoziie cinci opiuni de spaiere plus un parametru procentual personalizat.
WordArt Alignment (Aliniere WordArt) WordArt Character Spacing (Spaiere caractere WordArt)
Ca s elimini un obiect WordArt selecteaz-l i apas tasta Delete. Ca s schimbi nclinarea textului trage de punctul de manevr de culoare galben.
INTRODUCEREA IMAGINILOR CLIPART

Introducerea imaginilor ClipArt se face cu ajutorul butonului ClipArt(Inserare miniatura) de pe bara Drawing sau executnd secvena Insert\Picture\ClipArt (Inserare\Imagine\ Miniatura). Ca s introduci o miniatur din bara de instrumente trebuie s parcurgi paii: Execut clic pe butonul Insert ClipArt(Inserare miniatura) Din caseta de dialog Insert ClipArt(Inserare miniatura) selecteaz unul dintre cele 58 de butoane de categorii de pe fia Pictures.
104
Va aprea o colecie de imagini ClipArt pentru categoria selectat. Execut clic pe imaginea pe care vrei s o foloseti sau, dac nu gseti ceva s-i convin, apas combinaia Alt + Home ca s revii la lista de categorii
105
n bara rapid de instrumente execut clic pe butonul Insert Clip
Dup ce ai inserat o miniatur o poi redimensiona trgnd de punctele sale de manevrare sau o poi muta indicnd-o i trgnd-o ntr-o nou poziie.
UTILIZAREA IMAGINILOR N DOCUMENTE

Introducerea imaginilor (Pictures) se realizeaz executnd secvena Insert\Picture\From File(Inserare\Imagine\Din fisier). Se deschide o caset de dialog care i permite s ajungi la fiierul care conine imaginea dorit a fi inserat dup care finalizezi apsnd butonul Insert.
106

Dup ce ai inserat o imagine ntr-o foaie de calcul, aceasta poate fi redimensionat cu ajutorul punctelor de manevrare, mutat, formatat sau tears. Pentru a efectua modificri asupra unei imagini inserate poi utiliza facilitile barei de instrumente Picture. Orice imagine, odat inserat, apare odat cu bara de unelte Picture. Aceast bar i permite s controlezi luminozitatea imaginii, culorile, contrastul i altele pe care le vei gsi n tabelul care urmeaz:
Buton
Funcie Insert Picture from File (Inserare imagini) Image Control (Controlul imaginii) More Contrast (Mai mult contrast) Less Control (Mai puin contrast) More Brightness (Mai mult luminozitate) Less Brightness (Mai puin luminozitate) Crop (Trunchiere) Line style (Stil de linie) Format Object (Formatare obiect) Set Transparent Color (Stabilire culoare transparent) Reset Picture (Reiniializare imagine)
Descriere Afieaz caseta de dialog Insert Picture. Permite afiarea imaginii n nuane de gri, alb i negru sau ca filigran. Mrete diferena ntre zonele deschise i nchise ale imaginii, sporind claritatea. Micoreaz diferena dintre zonele deschise i nchise ale imaginii, reducnd claritatea imaginii. Lumineaz imaginea ntunec imaginea Ascunde marginile imaginii selectate (dar nu le elimin) Modific stilul liniilor sau al bordurilor pentru a le face mai groase, mai subiri sau altfel. Afieaz caseta de dialog Format Picture. Stabilete drept transparent culoarea unui pixel dintr-o imagine inserat. Readuce imaginea la starea iniial.
107
EDITORUL DE ECUAII
Editorul de ecuaii este o aplicaie care permite crearea cu uurin a formulelor i ecuaiilor matematice complexe. Aceast aplicaie se numete Microsoft Equation. Un exemplu de ecuaie ar fi cel din imaginea urmtoare.
4 sin x y 4 2 x + 3x sin y
Aceste ecuaii nu calculeaz un rezultat, ca formulele dintr-un tabel sau dintr-o foaie de calcul, ci permit doar scrierea lor. APELAREA EDITORULUI DE ECUAII Apelarea editorului de ecuaii de face insernd n document un obiect Microsoft Equation. Pentru a insera n document un astfel de obiect trebuie s parcurgi urmtorii pai: Poziioneaz punctul de inserare acolo unde vrei s apar ecuaia. Selecteaz comanda Object (Obiect) din meniul Insert(Inserare). Pe ecran va fi afiat caseta de dialog Object(Obiect), iar din lista Object type(Tip obiect) selectezi valoarea Microsoft Equation 3.0, apoi apei butonul OK.
108
n urma acestei aciuni sunt ascunse barele de unelte i meniul principal al aplicaiei Microsoft Word i sunt afiate meniul principal al aplicaiei Microsoft Equation i bara de unelte Equation. n plus este inserat o ecuaie goal care trebuie completat cu simboluri matematice.
Dup completarea ecuaiei se revine la document prin executarea unui clic n exteriorul ecuaiei. Editorul de ecuaii mai poate fi apelat i prin adugarea butonului (Equation Editor) n una din barele de unelte predefinite sau ntr-o bar de unelte proprie.
UTILIZAREA BAREI DE UNELTE EQUATION

n bara de unelte Equations se gsesc zece butoane ce conin tot attea categorii de simboluri matematice i nou butoane cu modele de ecuaii. Rndul de sus al barei de unelte Equation conine peste 150 de simboluri matematice, multe dintre ele lipsesc chiar din fontul Symbol. Pentru a insera un simbol ntr-o ecuaie trebuie s execui clic pe butonul categoriei din care face parte simbolul pe care vrei s-l inserezi, apoi din paleta de simboluri, pe simbolul respectiv.
109

Rndul de jos al barei de unelte Equation conine butoane ce permit inserarea de modele simple (templates) i structuri (frameworks) de ecuaii. n aceast categorie fac parte urmtoarele: fracii (fractions), radicali (radicals), sume (summations), integrale (integrals), produse (products), matrice (matrices).
LUCRUL CU ECUAIILE
MODIFICAREA ECUAIILOR Pentru a modifica o ecuaie inserat anterior trebuie s execui dublu clic pe ecuaie. Aplicaia Word activeaz editorul de ecuaii. Faci modificrile dorite, apoi execui un clic n exteriorul ecuaiei.
UTILIZAREA SEMNELOR DE CARTE (BOOKMARK)

Semnele de carte sunt acele elemente care ne permit gsirea cu uurin a anumitor capitole, pagini sau texte ntr-o carte. i n Word se pot insera astfel de semne de carte, dar care au, pe lng utilitatea prezentat i alte utilizri. Un semn de carte este un marcaj electronic invizibil dintr-un document. Poi introduce un semn de carte la poziia punctului de inserare sau l poi aduga la o ntreag selecie de text. Fiecare semn de carte creat ntr-un document are un nume unic.
LUCRU CU SEMNE DE CARTE

ADUGAREA SEMNELOR DE CARTE Pentru a aduga un semn de carte trebuie s parcurgi urmtorii pai:

Poziionezi punctul de inserare la locaia viitorului semn de carte sau selectezi pe care vrei s-l marchezi ca semn de carte. Selectezi comanda Bookmark(Marcaj in document) din meniul Insert (Inserare). Va fi afiat caseta de dialog Bookmark.
110
Tasteaz numele semnului de carte, format dintr-un singur cuvnt sau folosind caracterul _ care s despart cuvintele.
Execut clic pe butonul Add(Adaugare)
Semnele de carte pot fi sortate dup numele pe care l-ai dat (Name) sau dup poziia n document (Location), n funcie de opiunea selectat n zona Sort by:. Opiunea Hidden bookmarks permite afiarea semnelor de carte ascunse. Aplicaia insereaz automat o serie de semne de carte ascunse. TERGEREA UNUI SEMN DE CARTE n cazul n care un semn de carte nu mai este util acesta poate fi ters. Pentru a terge un semn de carte trebuie s parcurgi urmtorii pai:
Selectezi comanda Bookmark(Marcaj in document) din meniul Insert(Inserare). Va fi afiat caseta de dialog Bookmark.
111
Selectezi semnul de carte pe care vrei s-l tergi Execut clic pe butonul Delete NAVIGAREA CTRE UN SEMN DE CARTE
O dat ce ai inserat unul sau mai multe semne de carte, te poi deplasa la poziia acestuia cu ajutorul casetei de dialog Bookmark(Marcaj in document) sau al comenzii Go To(Salt la) din meniul Edit(Editare). Pentru a te deplasa cu ajutorul casetei de dialog Bookmark(Marcaj in document) trebuie s execui urmtorii pai:

Afieaz caseta de dialog Bookmark(Marcaj in document) Identific semnul de carte la care vrei s ajungi Execut dublu clic pe acesta sau selecteaz-l i apas butonul Go To(Salt la) Dup ce ai ajuns la poziia dorit n document apas butonul Close
112
EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD HIPERLEGTURI

Cu noiunea de hiperlegtur ai fcut cunotin prima dat n cursul de Internet Explorer. O alt ocazie n care s-a discutat despre hiperlegturi a fost cursul anterior de Word n momentul n care ai nvat s creezi pagini Web.
INSERAREA UNEI HIPERLEGTURI

O hiperlegtur este un obiect care i permite s deschizi un fiier, un folder sau o pagin Web aflat pe calculatorul propriu, pe Internet sau n Intranet. Cnd dai clic pe o hiperlegtur, Browser-ul de Internet deschide fiierul la care face referire hiperlegtur. n funcie de tipul de fiier i parametrii stabilii la definirea hiperlegturii, informaia coninut n fiierul respectiv poate fi afiat n aceeai fereastr sau ntr-o fereastr nou. Fereastra nou deschis depinde de tipul fiierului (exemplu: o hiperlegtur ctre un document Word va deschide o fereastr Word, n timp ce o hiperlegtur ctre o foaie de calcul Excel va deschide o fereastr Excel). Hiperlegturile pot fi text, imagini sau alte obiecte. Ele sunt evideniate prin transformarea indicatorului mouse-ului ntr-o mn de forma aceasta . n cazul n care hiperlegtura este text, acesta poate fi colorat i subliniat. Dac ai navigat pe Internet eti familiarizat cu acestea. Pentru a insera o hiperlegtur trebuie s faci urmtoarele: poziionezi punctul de inserare acolo unde vrei s inserezi hiperlegtura; inserezi un text sau o imagine (de exemplu Hiperlegtur nou), apoi selectezi textul sau imaginea; afiezi caseta de dialog Insert Hyperlink (Inserare hyperlink)folosind una din variantele urmtoare: o butonul Insert Hyperlink (insereaz hiperlegtur) din bara de unelte standard; o opiunea Hyperlink din meniul Insert (Insert/Hyperlink); o combinaia de taste Ctrl + K;
113

o
opiunea Hyperlink din meniul rapid;
caseta de dialog Insert Hyperlink(Inserare hyperlink) este prezentat n imaginea urmtoare i trebuie s precizezi urmtoarele elemente:
Text to display: (textul care va fi afiat) un text, textul selectat anterior va fi inserat automat; acest text poate fi modificat; n cazul n care hiperlegtura se face pe o imagine aceast opiune i pierde semnificaia Screen Tip (indicaii de ecran) apsarea acestui buton are ca efect afiarea casetei de dialog Set Hyperlink ScreenTip n care trebuie
114

inserat textul care vrei s apar ca o indicaie de ecran (vezi a doua imagine)
Type the file or Web page name: (scrie numele fiierului sau a paginii Web) acest cmp poate fi completat manual prin tastarea unui text care s reprezinte calea pn la un fiier sau pn la o pagin Web din Internet sau de pe Intranet, sau automat prin selectarea unei adrese din aceast caset de dialog; completarea automat a acestui cmp este redat n pagina urmtoare Click the frame where you want the document to appear: (selecteaz locul n care vrei s se deschid documentul) n acest cmp trebuie stabilit dac fiierul va fi afiat n unul din cadrele paginii curente sau ntr-o fereastr separat, iar valorile vor fi selectate din lista ascuns; aceste valori pot fi:

Left Frame (cadrul din stnga) afieaz documentul n cadrul din stnga Main Frame (cadrul principal) afieaz documentul n cadrul principal Same Frame (acelai cadru) afieaz documentul n acelai cadrul n care se gsete hiperlegtura New Window (fereastr nou) afieaz documentul ntr-o fereastr nou
Cmpul Type the file or Web page name: se poate completa automat folosind celelalte butoane ale casetei de dialog Insert Hyperlink. Semnificaia acestor butoane este urmtoarea:
115

Recent Files (fiiere folosite recent) afieaz n lista alturat fiierele deschise recent; File (fiier) afieaz caseta de dialog Link to File care este identic cu caseta de dialog Open i permite cutarea unui fiier pe calculatorul propriu sau pe calculatoarele din reeaua la care eti conectat; Web Page (pagin Web) deschide o fereastr a browser-ului de Internet pentru a putea cuta o pagin din Internet la care vrei s faci legtura; Bookmark... (semn de carte) permite selectarea unui semn de carte din document, de unde va face afiarea; aceste semne de carte sunt definite automat pentru titlurile de documente sau de utilizator oriunde n cadrul documentului; acest buton afieaz caseta de dialog Select Place in Document n care sunt afiate toate semnele de carte;
TERGEREA UNEI HIPERLEGTURI

Eliminarea unei hiperlegturi o poi realiza cu comanda Remove Hyperlink (Eliminare hiperlink) din meniul rapid.
116
EDITAREA UNEI HIPERLEGTURI

Pentru a edita o hiperlegtur trebuie s parcurgi urmtorii pai: Poziioneaz indicatorul mouse-ului pe hiperlegtura pe care vrei s o editezi Din meniul rapid trebuie s faci urmtoarea selecie: Hyperlink\Edit hyperlink. Pe ecran va fi afiat caseta de dialog Edit Hyperlink care este identic cu caseta Insert Hyperlink. Opereaz modificrile dorite, apoi apas butonul OK.
GRAFICE
Graficele sunt cea mai bun metod de prezentare a unor date prezente n tabele. Aplicaia Word permite inserarea n documente a unei game variate de grafice. Graficele sunt obiectele de date cele mai utilizate n domeniile economic, marketing, vnzri i alte domenii de afaceri. Reprezentrile grafice reprezint un suport esenial pentru strategiile, rapoartele i ideile pe care vrei s le expui n faa unui auditoriu. Pentru a crea grafice ai la dispoziie urmtoarele metode: Legi un obiect diagram din Excel sau alt program de calcul tabelar Utilizezi aplicaia Microsoft Excel Chart pentru a crea un grafic pornind de la zero Utilizezi aplicaia Microsoft Graph pentru a crea un grafic pornind de la zero Metoda folosit pentru a insera grafice depinde de experiena n materie de programe de calcul tabelar i de creare a diagramelor, precum i de existena unei foi de calcul din care s preiei datele. Dac eti familiarizat cu aplicaia Microsoft Excel poi crea att tabelul care conine datele ct i diagramele. Folosind mecanismul de copiere poi lipi n document
117

legturi sau obiectul n sine al oricrui grafic. De asemenea, poi utiliza aplicaia Microsoft Excel Chart care insereaz n document att tabelul cu date ct i graficul punnd la dispoziia utilizatorului toate facilitile de care ar dispune dac ar utiliza aplicaia Microsoft Excel fr a prsi aplicaia Microsoft Word. Dac nu ai suficiente cunotine despre Excel sau un alt program de calcul tabelar sau de creare a graficelor, poi utiliza aplicaia Microsoft Graph care permite crearea graficelor complexe, dar nu permite utilizarea formulelor de calcul pentru tabelele din care i extrage datele. NOIUNI GENERALE DESPRE GRAFICE I FOI DE CALCUL De fiecare dat cnd creezi o reprezentare grafic, lucrezi cu dou elemente: o foaie cu date (de regul o foaie de calcul tabelar) i un grafic. ELEMENTELE UNEI FOI CU DATE O foaie cu date este o matrice (un tabel) de celule dispuse pe rnduri i coloane. n Microsoft Graph aceasta poate conine maxim 256 de coloane i 4000 de rnduri. Elementele care apar ntr-o foaie cu date sunt: Celule conin valorile care vor fi reprezentate n grafic. Celula activ este celula n care se insereaz sau modific date la un moment dat i este reprezentat prin ncadrarea ntr-un chenar gros. Rnduri sunt grupuri orizontale de celule. Ele sunt numerotate de sus n jos, ncepnd cu 1. Coloane sunt grupuri verticale de celule. Ele sunt etichetate de la A la Z, de la AA la AZ etc. Etichete de serii identific diferite bare, linii sau sectoare circulare dintrun grafic. Un rnd sau o coloan reprezint o serie. n Microsoft Graph etichetele de serii trebuie introduse pe prima coloan a foii cu date, adic n stnga coloanei A. Etichete de categorii reprezint categoriile de date din seriile graficului. Ele sunt situate deasupra coloanelor care conin datele ce trebuie reprezentate. n Microsoft Graph etichetele de coloane trebuie introduse pe primul rnd al foii cu date, altfel Word-ul le va interpreta ca pe valori ce trebuie reprezentate n grafic. ELEMENTELE UNUI GRAFIC Graficul interpreteaz datele din foaia cu date i le afieaz n funcie de opiunile stabilite de utilizator. Elementele care apar ntr-un grafic sunt:
118

Axa X (orizontal) conine etichetele de categorie. Axa Y (vertical) conine o scar de valori pentru a permite identificarea valorilor reprezentate prin linii, bare sau puncte de suprafa. Serii de date sunt reprezentate sub forma unui grup de bare, de linii sau de sectoare circulare. Linii de gril acestea se pot extinde n cadrul graficului pornind de la orice ax, pentru a permite distingerea cu uurin a seriilor i categoriilor. Perete este fundalul pe care sunt reprezentate valorile n grafic. Legenda reprezint fiecare serie care apare n grafic, pentru a permite identificarea cu uurin a acestora.
INSERAREA PRIN COPIERE A GRAFICELOR DIN EXCEL Pentru a insera ntr-un document un grafic creat cu aplicaia Microsoft Excel trebuie s parcurgi urmtorii pai: Deschide aplicaia Excel i creeaz un tabel pe baza cruia s creezi un grafic. S presupunem c tabelul arat ca n imaginea urmtoare.
Trim. Trim. Trim. Trim.
1 2 3 4
Benzina Motorina Pacura 1500 2000 2500 1850 1500 1150 1975 1750 1525 1425 2500 3575
Creeaz un grafic folosind butonul Chart Wizard din bara de unelte standard.
Situatia vnzarilor pe anul 2002
4000 3500 ) e n o t ( e t a t i t n a C 3000 2500

Trim . 1
2000 1500 1000 500 0 Benzina Motorina Produse Pacura

Trim . 2 Trim . 3 Trim . 4
Selecteaz graficul creat i execut comanda Copy(Copiere).
119
Revino n aplicaia Word i execut comanda Paste Special(Lipire speciala) din meniul Edit(Editare). Pe ecran va fi afiat caseta de dialog Paste Special (Lipire speciala) ca n imaginea urmtoare.
n caseta de dialog de mai sus selectezi din lista As: valoarea Microsoft Excel Chart Object pentru a insera un grafic Excel, iar din partea stng bifezi opiunea Paste: pentru a insera obiectul sau Paste link: pentru a insera o legtur ctre obiectul din fiierul Excel. Apei butonul OK. Dac foloseti opiunea Paste modificrile pe care le faci n fiierul original nu se vor reflecta n documentul Word, iar dac foloseti opiunea Paste Link modificrile sunt reflectate, dar trebuie ca fiierul original s nu i modifice numele sau locaia.
INSERAREA FOLOSIND APLICAIA MICROSOFT EXCEL CHART Pentru a insera ntr-un document un grafic creat cu aplicaia Microsoft Excel Chart trebuie s parcurgi urmtorii pai: Poziionezi punctul de inserare n locul n care vrei s fie inserat graficul. Selectezi comanda Object(Obiect) din meniul Insert(Inserare). Pe ecran va fi afiat caseta de dialog Object(Obiect), iar din lista Object type:(Tip obiect) selectezi valoarea Microsoft Excel Chart, ca n imaginea urmtoare.
120
Apei butonul OK pentru a insera obiectul. Obiectul inserat va arta ca cel prezentat n imaginea urmtoare.
Pentru ca graficul s reflecte valorile proprii trebuie s faci activ foaia de calcul numit Sheet1, iar n tabelul prezentat n imaginea urmtoare s adaugi datele proprii. Dac este necesar poi s mai adaugi rnduri i coloane.
121
Pentru ca graficul s aib aspectul dorit revii pe foaia de calcul numit Chart1 i poi aplica toate modificrile pe care le aplici i n Excel.
Cnd aspectul graficului este cel dorit execui un clic n exteriorul graficului pentru a reveni n aplicaia Word.
Cheltuieli lunare
1000 800 600 400 200 0
Mncare
Combustibil
Chrie
INSERAREA FOLOSIND APLICAIA MICROSOFT GRAPH Principalul avantaj al utilizrii aplicaiei Microsoft Graph n raport cu Excel sau alte programe de calcul tabelar sau de creare a graficelor este faptul c acesta este inclus n aplicaia Word, ceea ce nseamn c poi distribui documentul i altor utilizatori Word fr s te ntrebi dac persoanele respective dispun de aplicaia pe care ai utilizat-o sau nu.
122

Inserarea unui grafic folosind aplicaia Microsoft Graph se face parcurgnd urmtorii pai: Poziioneaz punctul de inserare acolo unde vrei s inserezi noul grafic. Selectezi comanda Object(Obiect) din meniul Insert(Inserare) Pe ecran va fi afiat caseta de dialog Object(Obiect), iar din lista Object type: selectezi valoarea Microsoft Graph Chart. Apei butonul OK pentru a insera obiectul. Obiectul inserat va arta ca cel prezentat n imaginea urmtoare.
n foaia de calcul trebuie s inserezi datele pe care vrei s le reprezini grafic, deoarece datele iniiale sunt nite date fictive care ajut la desenarea unui model de grafic. Graficul se va modifica instantaneu pe msur ce introduci noile valori. Poi modifica aspectul graficului, apoi execui un clic n exteriorul graficului. INTRODUCEREA VALORILOR N FOAIA CU DATE La crearea unui grafic, foaia cu date conine un set de date fictive. Poi aduga propriile date prin tastarea acestora n interiorul celulelor sau le poi copia dintr-un alt tabel sau foaie de calcul.
123

nainte de a introduce date ntr-o celul, trebuie ca celula respectiv s devin celul activ. Pentru aceasta, execut clic pe celula respectiv sau folosete tastele sgei pentru a schimba celula activ. SCHIMBAREA TIPULUI DE GRAFIC Datele din fereastra foii cu date sunt afiate automat sub forma unui grafic cu coloane. Exist mai multe tipuri de grafice, iar fiecare tip conine unul sau mai multe subtipuri. Pentru schimbarea tipul graficului trebuie s parcurgi urmtorii pai: Insereaz un grafic nou (eventual, modific valorile din foaia cu date) sau execut dublu clic pe unul existent n document. Selecteaz comanda Chart Type din meniul Chart sau din meniul rapid. Este afiat caseta de dialog Chart Type, care are dou fie cu tipuri de grafice ca n imaginile urmtoare.
Din lista Chart Type: selectezi tipul de grafic, iar din partea dreapt selectezi un subtip care s fie ct mai relevant pentru datele pe care vrei s le reprezini. Dup selectarea subtipului, n partea de jos, este afiat o explicaia privind modul de afiare al datelor n diagram. Execut clic pe butonul Press and Hold to View Sample (apas i ine apsat pentru a vedea un exemplu). Acesta permite previzualizarea graficului cu datele din foaia cu date, ca n imaginea urmtoare.
124
Execut clic pe butonul OK pentru a aplica graficul pe datele din foaia cu date. MODIFICAREA OPIUNILOR GRAFICULUI
Opiunile graficului sunt grupate n caseta de dialog Chart Options. Pentru a afia aceast caset de dialog trebuie s selectezi comanda Chart Options din meniul Chart sau din meniul rapid. Opiunile care pot fi modificate pentru un grafic sunt grupate n ase fie cu opiuni. Acestea sunt:
Titles (titluri) permite definirea titlurilor. Titlurile care pot fi definite sunt: titlul de ansamblu i titlurile pentru toate axele (n funcie de tipul de grafic ales setul de axe disponibile este altul).
125
Axes (axe) afieaz sau ascunde orice ax a graficului i selecteaz tipul scrii de valori pe axa X.
Gridlines (linii de gril) afieaz sau ascunde liniile de gril principale sau secundare, pa axa X. Dac lucrezi cu un grafic tridimensional, poi s modifici liniile de gril i pereii n varianta bidimensional.
126
Legend (legend) modific poziia legendei sau o ascunde complet.
127
Data Labels (etichete de date) adaug etichete pentru toate punctele de date, etichete care conin valorile acestora.
Data Table (tabel de date) afieaz foaia de date n grafic.
128
COMENZI RAPIDE
ACCESAREA I UTILIZAREA PANOURILOR DE ACTIVITATE CTRL+F1 F6 CTRL+TAB CTRL+SPAIU ALT+HOME ALT+SGEAT LA STNGA ESC Deschide panoul de activitate sau l ascunde pe cel curent Se deplaseaz la un panou de activitate de la alt panou din fereastra programului Cnd este activ un meniu sau o bar de instrumente, realizeaz deplasarea la un panou de activitate Deschide meniul panourilor de activitate Se deplaseaz la panoul de activitate Pornire Inverseaz secvena panourilor de activitate deschise nchide un meniu, dac exist unul deschis, sau se deplaseaz napoi la document
UTILIZAREA CASETELOR DE DIALOG DESCHIDERE, SALVARE CA I INSERARE IMAGINE CTRL+F12 F12 ALT+1 ALT+2 ALT+3 ALT+4 ALT+5 Afieaz caseta de dialog Deschidere Afieaz caseta de dialog Salvare ca Se deplaseaz la folderul anterior Deschide folderul de la nivelul imediat superior fa de folderul deschis (butonul Mai sus cu un nivel) nchide caseta de dialog i deschide pagina de cutare World Wide Web terge folderul sau fiierul selectat (butonul tergere) Creeaz un subfolder n folderul deschis (butonul Creare folder) PICTOGRAME ALT+6 ALT+7 sau ALT+U SHIFT+F10 TAB Comut ntre vizualizrile List, Detalii, Proprieti, Examinare, Imagini reduse, Dale i Pictograme Afieaz meniul Instrumente (butonul Instrumente) Afieaz un meniu de comenzi rapide pentru un element selectat Se deplaseaz ntre opiunile sau zonele din caseta de dialog
129

F4 sau ALT+R F5 Deschide lista Privire n sau Salvare n Actualizeaz fiierele vizibile din caseta de dialog Deschidere sau Salvare ca (meniul Fiier)
ACTIVITI COMUNE EFECTUATE NTR-UN DOCUMENT MICROSOFT WORD CTRL+B CTRL+I CTRL+U CTRL+ SHIFT+< CTRL+SHIFT+> CTRL+SPAIU CTRL+C CTRL+X CTRL+V CTRL+Z CTRL+Y Transform literele n aldine Transform literele n cursive Subliniaz literele Micoreaz dimensiunea fonturilor Mrete dimensiunea fonturilor Elimin formatarea paragrafului sau a caracterelor Copiaz textul sau obiectul selectat Decupeaz textul sau obiectul selectat Lipete textul sau obiectul Anuleaz ultima aciune Reface ultima aciune
CREAREA, VIZUALIZAREA I SALVAREA DOCUMENTELOR ALT din stnga+SHIFT CTRL+N CTRL+O CTRL+W ALT+CTRL+S ALT+SHIFT+C CTRL+S Comut ntre limbi sau configuraii ale tastaturii Creeaz un document de acelai tip cu documentul curent sau cu cel mai recent document Deschide un document nchide un document Scindeaz fereastra documentului Elimin scindarea ferestrei documentului Salveaz un document
GSIREA, NLOCUIREA I RSFOIREA PRIN TEXT CTRL+F ALT+CTRL+Y CTRL+H CTRL+G ALT+CTRL+Z Caut text, formatare i elemente speciale Repet cutarea (dup ce nchidei fereastra Gsire i inlocuire) nlocuiete textul, formatarea specific i elementele speciale Realizeaz saltul la o pagin, un marcaj, o not de subsol, un tabel, un comentariu, o ilustraie sau la o alt amplasare Comut ntre documente sau ntre seciuni dintrun
130

document i ntre un document i un mesaj de pot electronic deschis, dac utilizai Word ca editor de pot electronic Deschide o list cu opiuni pentru rsfoire; utilizai tastele sgeat pentru a selecta o opiune, apoi apsai ENTER pentru a rsfoi ntr-un document utiliznd opiunea selectata
ALT+CTRL+HOME
COMUTAREA N ALT MOD DE VIZUALIZARE ESC CTRL+Z ALT+CTRL+P ALT+CTRL+O ALT+CTRL+N ALT+C CTRL+\ Revoc o aciune Reface sau repet o aciune Comut n vizualizarea cu aspect pagin imprimat Comut n vizualizare schiat Comut n vizualizarea normal Comut n Vizualizare citire Extinde sau restrnge subdocumentele dintr-un document coordonator
IMPRIMAREA I EXAMINAREA DOCUMENTELOR ALT+CTRL+I Taste sgeat PAGE UP sau PAGE DOWN CTRL+HOME CTRL+END Comut la sau de la examinarea naintea imprimrii Deplaseaz prin pagina de examinare cnd vizualizarea este mrit Deplaseaz cu o pagin de examinare cnd vizualizarea este micorat Deplaseaz la prima pagin de examinare cnd vizualizarea este micorat Deplaseaz la ultima pagin de examinare cnd vizualizarea este micorat
RECENZAREA DOCUMENTELOR ALT+CTRL+M CTRL+SHIFT+E ALT+SHIFT+C Insereaz un comentariu Activeaz sau dezactiveaz urmrirea modificrilor nchide Panoul recenzie, dac este deschis
VIZUALIZAREA CU ASPECT CITIRE HOME Deplaseaz la nceputul documentului

131

END CTRL+] CTRL+SHIFT+[ Deplaseaz la sfritul documentului Mrete cu un punct dimensiunea textului selectat Micoreaz cu un punct dimensiunea textului selectat
REFERINELE, NOTELE DE SUBSOL I NOTELE DE FINAL ALT+SHIFT+O ALT+SHIFT+I ALT+SHIFT+X ALT+CTRL+F ALT+CTRL+D Marcheaz o intrare din cuprins Marcheaz un tabel de referine citate Marcheaz o intrare din index Insereaz o not de subsol Insereaz o not de final
INSERAREA DE CARACTERE SPECIALE CTRL+F9 SHIFT+ENTER CTRL+ENTER CTRL+SHIFT+ENTER ALT+CTRL+ SEMNUL MINUS CTRL+ SEMNUL MINUS CTRL+MINUS ALT+CTRL+C ALT+CTRL+R ALT+CTRL+T ALT+CTRL+PUNCT Un cmp Un sfrit de linie Un sfrit de pagin Un sfrit de seciune O linie de dialog O cratim O cratim opional Simbolul Drept de autor Simbolul Marc comercial nregistrat Simbolul Marc comercial Puncte de suspensie COPIEREA FORMATRII CTRL+SHIFT+C CTRL+SHIFT+V Copiaz formatarea unui text Aplic la un text formatarea copiat
APLICAREA FORMATRII CARACTERELOR CTRL+D SHIFT+F3 CTRL+SHIFT+A CTRL+B Modific formatarea caracterelor (comanda Font, meniul Format) Modific ntre litere mari i mici Formateaz literele ca majuscule Aplic formatarea aldin
132

CTRL+U CTRL+SHIFT+W CTRL+SHIFT+D CTRL+SHIFT+H CTRL+I CTRL+SHIFT+K CTRL+SHIFT+SEMNUL EGAL CTRL+SEMNUL PLUS CTRL+SPAIU CTRL+SHIFT+Q Aplic sublinierea Subliniaz cuvintele dar nu i spaiile Subliniaz textul cu linie dubl Aplic formatarea de text ascuns Aplic formatarea cursiv Formateaz literele ca majuscule mici Aplic formatarea de indice (spaiere automat) Aplic formatarea de exponent (spaiere automat) Elimin formatarea manual a caracterelor Modific selecia n fonturi Symbol
STABILIREA SPAIERII LINIILOR CTRL+1 CTRL+2 CTRL+5 CTRL+0 (zero) Linii spaiate la un rnd Linii spaiate la dou rnduri Stabilirea spaierii liniilor la 1,5 rnduri Adaug sau elimin un spaiu de o linie naintea unui paragraf ALINIEREA PARAGRAFELOR CTRL+E CTRL+J CTRL+L CTRL+R CTRL+M CTRL+SHIFT+M CTRL+T CTRL+SHIFT+T CTRL+Q Centreaz un paragraf Aliniaz un paragraf stnga-dreapta Aliniaz un paragraf la stnga Aliniaz un paragraf la dreapta Indenteaz din stnga un paragraf Elimin indentarea din stnga a unui paragraf Creeaz un indent agat Reduce un indent agat Elimin formatarea unui paragraf
APLICAREA STILURILOR PARAGRAF CTRL+SHIFT+N ALT+CTRL+1 ALT+CTRL+2 ALT+CTRL+3 CTRL+SHIFT+L Aplic stilul Normal Aplic stilul Titlu 1 Aplic stilul Titlu 2 Aplic stilul Titlu 3 Aplic stilul List
133

TASTE FUNCTIONALE F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10 F11 F12 Se obine Ajutor sau se viziteaz Microsoft Office Online Deplaseaz text sau imagini Insereaz o intrare AutoText (dup ce Microsoft Word afieaz intrarea) Repet ultima aciune Alege comanda Salt la (meniul Editare) Se deplaseaz la urmtorul panou sau cadru Alege comanda Verificare ortografie (meniul Instrumente) Extinde o selecie Actualizeaz cmpurile selectate Activeaz bara de meniu Se deplaseaz la cmpul urmtor Alege comanda Salvare ca (meniul Fiier) SHIFT+TAST FUNCIONAL SHIFT+F1 SHIFT+F2 SHIFT+F3 SHIFT+F4 SHIFT+F5 SHIFT+F6 SHIFT+F7 SHIFT+F8 SHIFT+F9 SHIFT+F10 SHIFT+F11 SHIFT+F12 Pornete Ajutorul dependent de context sau dezvluie formatarea Copiaz text Modific ntre litere mari i mici Repet o aciune Gsire sau Salt la Se deplaseaz la ultima modificare Se deplaseaz la panoul sau cadrul anterior Selecteaz comanda Lexicon (meniul Instrumente, submeniul Limb) Micoreaz o selecie Comut ntre un cod de cmp i rezultatul acestuia Afieaz un meniu de comenzi rapide Se deplaseaz la cmpul anterior Alege comanda Salvare (meniul Fiier). CTRL+TAST FUNCIONAL CTRL+F2 CTRL+F3 Alege comanda Examinare naintea imprimrii (meniul Fiier) Decupeaz i depune n Spike
134

CTRL+F4 CTRL+F5 CTRL+F6 CTRL+F7 CTRL+F8 CTRL+F9 CTRL+F10 CTRL+F12 nchide fereastra Restabilete dimensiunea ferestrei documentului (de exemplu, dup ce o maximizai) Se deplaseaz la fereastra urmtoare Selecteaz comanda Mutare (meniul de comenzi rapide din bara titlu) Selecteaz comanda Dimensiune (meniul de comenzi rapide din bara titlu) Insereaz un cmp gol Maximizeaz fereastra documentului Alege comanda Deschidere (meniul Fiier). ALT+TAST FUNCIONAL ALT+F1 ALT+F3 ALT+F4 ALT+F5 ALT+F6 Se deplaseaz la cmpul urmtor Creeaz o intrare AutoText Se nchide Microsoft Word Restabilete dimensiunea ferestrei programului Se deplaseaz napoi n document dintr-o caset de dialog deschis, pentru casete de dialog cum ar fi Gsire i nlocuire care accept acest comportament Gsete urmtoarea greeal de ortografie sau urmtoarea eroare gramatical. Caseta de selectare Se verific ortografia n timpul tastrii trebuie s fie selectat (meniul Instrumente, caseta de dialog Opiuni, fila Ortografie i gramatic) Execut o macrocomand Maximizeaz fereastra programului Afieaz codul Microsoft Visual Basic
ALT+F7 ALT+F8 ALT+F10 ALT+F11
135
EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD REGULI DE TEHNOREDACTARE

Pentru obinerea unui document "bun pentru imprimare" trebuie parcuri mai muli pai i, obligatoriu, trebuie s fie respectate anumite reguli. schem de tehnoredactare Astfel, n primul rnd trebuie s fie definit coninutul documentuluisub forma unui manuscris, a unui document primar, a unei ciorne n cel mai ru caz. Pe baza acestuia se stabilete o schem de aranjare npagin numit schem de tehnoredactare. Aici se stabilesc: formatul paginii; margini; numerotarea paginilor; fonturi folosite; ncadrarea imaginilor; dimensiune font, etc. Dup introducerea textului, urmeaz etapa propriu-zis de tehnoredactare. n aceast etap textului introdus i se aplic o serie de transformri astfel nct el s corespund schemei de tehnoredactare. Tot n aceast etap se introduc n text eventualele imagini grafice. Tehnoredactarea se realizeaz pe trei niveluri: nivelul document - se stabilesc caracteristici globale (formatul paginii, marginile, anteturi i subsoluri); nivelul paragraf - n tehnoredactare prin paragraf se nelege textul cuprins ntre dou coduri NewLine (ENTER). La acest nivel se stabilesc caracteristicile paragrafului: indentri (deplasare spre interior / exterior) fa de marginea paginii, coloanei, cadrului, modul de aliniere a paragrafului (stnga, dreapta, centrat), alineatul (pozitiv sau negativ) - deplasarea primei linii a paragrafului spre interior sau exterior, spaieri nainte / dup paragraf, spaieri ntre liniile paragrafului, caracteristici suplimentare: ncadrarea n chenar, umbrire, aranjarea pe coloane, tabulri, etc; nivelul caracter - se lucreaz asupra caracterelor din interiorul paragrafelor pentru obinerea unor efecte: font, dimensiune, stil de afiare (sublinieri, ngrori, nclinare), cuvinte cheie, citate, efecte speciale, indici, spaiul dintre caractere, introducerea unor caractere speciale (sgei, figuri, semne speciale, etc).
Dup terminarea tehnoredactrii urmeaz etapa de tiprire. Aceasta se face de obicei pe o imprimant laser, aceasta oferind o calitate foarte bun textului tiprit.
Dup realizarea imprimrii se fac corecturile pe documentul tiprit. Acestea sunt de dou categorii: corecturi tehnice: greeli de sintax, ortografie, etc; corecturi artistice: retuuri de tehnoredactare, rearanjri n pagin. Se corecteaz apoi documentul n memoria calculatorului. Aceste dou etape, listarecorectare, se pot repeta pn cnd se obine forma final a documentului.
136
REALIZAREA UNEI BROURI Pentru realizarea unei brouri este indicat s ncepem cu un document nou pentru a evita repoziionarea unor elemente grafice sau a textului, problem care ar apare atunci cnd se adug o paginare de tip carte unui document existent. Paii pentru realizarea unui astfel de document sunt: 1. Incepem un document nou, necompletat. 2. n meniul Fiier, facem clic pe Iniializare pagin, apoi facem clic pe fila Margini. 3. n lista Pagini multiple, selectam Paginare de tip carte. 4. n casetele Interioar i Exterioar, tastam sau selectam spaiul dorit pentru marginile interioare i exterioare. 5. n lista Foi n brour, selectam numrul de pagini pe care dorim s le includem ntro singur brour. 6. Selectam orice alte opiuni dorite n caseta de dialog Iniializare pagin. 7. Adaugam text, elemente grafice, anteturi sau subsoluri etc. CREAREA UNEI SCRISORI Este posibil ca o parte din coninutul acestui termen s nu se aplice pentru unele limbi. 1. Din meniul Fiier, facem clic pe Nou. 2. n panoul de activitate Document nou, sub abloane, facem clic pe Pe computerul meu. 3. Facem clic pe fila Scrisori & fax-uri. 4. Facem dublu clic Expert scrisoare. 5. Urmrii instruciunile Expertului scrisoare. CREAREA UNUI CURRICULUM VITAE 1. Din meniul Fiier, facem clic pe Nou. 2. n panoul de activitate Document nou, sub abloane, facem clic pe Pe computerul meu. 3. Facem clic pe fila Alte documente. 4. Facem dublu clic pe Expert prezentare a activitii. 5. Urmai instruciunile din Expert. CREAREA UNUI MESAJ DE POT ELECTRONIC 1. Din meniul Fiier, facem clic pe Nou. 2. n panoul de activitate Document nou, sub Nou, facem clic pe Mesaj de pot
137

electronic. 3. Introducem numele destinatarilor n casetele Ctre i Cc. 4. n caseta Subiect, introducem subiectul mesajului. 5. Tastam mesajul n document. 6. Facem clic pe Trimitere. Observatii: 1. Aceast comand este disponibil numai dac avei instalat Microsoft Outlook. 2. S-ar putea ca o parte din experii de mai sus s nu fie instalai. n acest caz vom instala mai nti componenetele necesare i apoi vom putea folosi etapele descrise mai sus CREAREA UNUI MEMORIU 1. Din meniul Fiier, facem clic pe Nou. 2. n panoul de activitate Document nou, sub abloane, facem clic pe Pe computerul meu. 3. Facem clic pe fila Memorii. 4. Facem dublu clic pe Expert memoriu. 5. Urmm instruciunile din Expert. CREAREA UNEI AGENDE 1. Din meniul Fiier, facem clic pe Nou. 2. n panoul de activitate Document nou, sub abloane, facem clic pe Pe computerul meu. 3. Facem clic pe fila Alte documente. 4. Facem dublu clic pe Expert ordine de zi. 5. Urmm instruciunile din Expert. CREAREA UNUI CALENDAR 1. Din meniul Fiier, facem clic pe Nou. 2. n panoul de activitate Document nou, sub abloane, facem clic pe Pe computerul meu. 3. Facem clic pe fila Alte documente. 4. Facem dublu clic pe Expert calendar. 5. Urmm instruciunile din Expert.
138

CUPRINSUL DOCUMENTELOR IN WORD Prezentare general Cuprinsul ofera cititorilor o prezentare sumara a subiectelor si ii ajuta pe acestia sa le gaseasca in document. Cuprinsul poate fi comparat cu o harta pentru cititor si face prezentare generala a ceea ce contine respectivul document. Pentru realizarea corecta a unui cuprins trebuie sa cunoastem cateva lucruri despre: 1. Stilurile de titlu predefinite; 2. Stiluri particularizate; 3. Schite de document. Pentru a crea un cuprins in Word trebuie parcurse doua etape: 1. Stabilirea textului care intra in cuprins; 2. Textul marcat trebuie colectat impreuna, intr-o singura amplasare ce alcatuieste cuprinsul. Marcarea textului se poate face pe masura ce acesta este scris sau prin parcurgerea intregului document dupa ce acesta a fost redactat. Marcarea textului care urmeaza sa intre in cuprins se poate face in mai multe feluri: Folosirea stilurilor predefinite de titlu; Crearea unei schite a documentului; Crearea de stiluri particularizate Aplicatia Word dispune de 9 stiluri predefinite de titluri si folosirea acestora ar reprezenta cea mai usoara modalitate de marcare a textului pentru cuprins. Folosirea unuia dintre stilurile predefinite de titlu determina o viteza mai mare de lucru. Dar se pot crea si stiluri proprii, particularizate. Uneori poate c nu vei dori ca intrrile de acelai nivel din cuprins s fie la fel formatate n document. De exemplu, fiecare dintre intrri poate avea o alt culoare n documentul principal, dar nu i n cuprins. Dupa marcarea textului care va intra in componenta cuprinsului trebuie sa indicam locul (punctul de inserare) in care va fi amplasat. Punctul de inserare poate fi la inceputul sau la sfarsitul unui document. Dupa aceasta trebuie parcurse urmatoarele etape: 1. Clic pe meniul Inserare; 2. Indicati optiunea Referinta; 3. Clic pe Index si tabele 4. Clic pe fila Cuprins si OK. (se creaza un cuprins cu optiuni implicite).
139
Modificarile facute in document, dupa inserarea cuprinsului trebuie urmate de o operatie de intretinere a acestuia. Probabil dorim ca adaugarile facute sa se reflecte in cuprins iar numerele de pagina sa fie corect indicate. Operatia de intretinere consta in selectarea cuprinsului urmata de apasarea tastei F9 sau apasand butonul Actualizare Cuprins din bara de instrumente Schitare. Fereastra de dialog care se deschide solicita alegerea modului in care se face actualizarea: Actualizare numai numere de pagina; Actualizare tabel intreg. Odata creat un cuprins, acesta poate fi supus unor operatii de formatare, pentru a face intrarile mai atractive si mai usor de citit. In Word avem formate predefinite de Cuprins si ne putem folosi si de cateva optiuni de formatare cum ar fi de exemplu introducerea unor hyperlink-uri sau putem stabili cum sa arate linia dintre text si numarul paginii. Pentru a reusi formatarea unui cuprins trebuie sa cunoastem structura acestuia: Fontul este un element care suporta modificari asupra dimensiunii, tipului, culorii etc.; Numerele de pagina - reprezinta o componenta a cuprinsului la care se poate renunta. Daca optam pentru afisarea numerelor de pagina in cuprins atunci putem specifica daca acestea sa fie aliniate la dreapta sau sa apara langa intrarea text; Caracter aflat inaintea tabulatorilor - (puncte, liniute) in cazul alinierii numerelor de pagina la marginea din dreapta; Nivele intr-un document pot exista maxim trei nivele. Multe dintre aceste atribute se pot modifica toate deodat utiliznd un format de cuprins predefinit. Formatul va avea efect asupra ntregului cuprins. Putem modifica aspectul unui cuprins la crearea acestuia sau dupa construire. Formatele predefinite se gasesc in caseta de dialog Index si Tabele. Trebuie sa tinem cont de urmatoarele
140

aspecte: Modificarea formatului; Afisam / Ascundem numerele de pagina; Modul de aliniere a numerelor de pagina; Alegerea caracterului aflat inaintea tabulatorilor; Stabilirea numarului de nivele. Formatarea unui cuprins se poate face si manual cu observatia ca nu mai putem actualiza cuprinsul dupa aceea, deoarece s-ar pierde toate modificarile. In cazul in care documentul este conceput pentru afisare pe ecran, intrarile din cuprins pot aparea ca hyperlink-uri, ceea ce ajuta cititorii in parcurgerea documentului direct pe ecran. Pentru a vizualiza hyperlink-urilor in locul numerelor de pagina este suficient sa modificam modul de vizualizare din Aspect pagina imprimata in Aspect pagina Web si activarea hyperlink-urilor in locul numerelor de pagina in caseta de dialog Index si tabele. In final, dupa ce am invatat sa construim un cuprins este important sa ne asiguram daca acesta contine intrarile corecte. Pentru acest lucru trebuie sa selectam optiunile dorite in caseta de dialog Optiuni pentru cuprins. IMBINAREA CORESPONDENTEI Prezentare general Imbinarea de coresponden se utilizeaz n Microsoft Word pentru a produce plicuri i etichete pentru corespondena n mas. De asemenea se pot crea scrisori formular sau mesaje de pot electronic personalizate, cupoane numerotate i multe altele. Structura unei mbinri de coresponden ntr-o mbinare de coresponden se lucreaza cu trei elemente diferite: documentul principal cu care se porneste; informaiile, cum ar fi numele i adresele, pe care dorii s le mbinai cu documentul principal pentru a crea un set de documente unice (aceste informaii sunt stocate ntrun fiier separat, numit fisier de date, cum ar fi o foaie de lucru Excel; setul de documente finalizate. Documentul principal Documentul principal este documentul de pornire. Se face initializarea acestuia pentru a obtine o forma similara cu cea a documentelor finale (scrisori, plicuri, mesaje de poste electronica, etichete, cupoane). Documentul principal contine: informatii care sunt aceleasi in fiecare copie. Aceste informatii se tasteaza o singura data indiferent de numarul de scrisori care urmeaza sa fie imprimate; substituienti pentru informatii unice
141

Informaii unice Informaiile unice sunt acele informaii care sunt diferite n fiecare copie mbinat pe care o creai. Cnd efectuai o mbinare, se creeaz un nou document pentru fiecare set de informaii unice. Informaiile unice nlocuiesc substituenii pe care i-ai adugat la documentul principal. Exemple de informatii unice: Numele din linia de salut a unei scrisori; Adresele de pe plicuri; Valorile datorate de catre abonatii unor institutii pentru serviciile furnizate (de exemplu servicii de telefonie, cablu TV etc) Fiiere de date Fiier de date este un termen generic care acoper o ntreag categorie de fiiere cu care se lucreaza n permanen. Cnd informaiile unice sunt organizate ntr-un fiier de date, se poate controla unde s apar respectivele informaii ntr-un document de tip mbinare coresponden. Intr-un fisier de date sunt stocate informatiile unice pe care dorim sa le utilizam intr-o imbinare corespondenta. Crearea de legaturi intre anumite informatii si substituienti este posibila structurii unui fisier de date. Documente finalizate Documentele finalizate dintr-o mbinare de coresponden reprezinta: etichetele, plicurile, scrisorile, mesajele de pot electronic, faxurile sau celelalte documente pe care le imprimai sau le trimitei n format electronic. La terminarea unei mbinri de coresponden, avei: Setul de documente individuale pe care le imprimai (scrisori, etichete, plicuri sau cupoane) Documentul principal cu care ai nceput. Deoarece copiile documentului finalizat nu sunt salvate, este necesar s salvai documentul principal. Word ine minte ce fiier de date a fost conectat la documentul principal cnd vei deschide iar documentul principal, realizarea unei noi mbinri de coresponden se poate face rapid. Initializarea documentului principal i conectarea la fiierele de date Imbinarea corespondentei este posibila prin conlucrarea a doua elemente: fisierele de date si campurile. Aceste elemente functioneaza impreuna pentru obtinerea informatiilor unice in fiecare din copiile imbinate. Intelegerea modului de functionare si a relatiei dintre cele doua elemente determina posibilitatea de configurare si executare a unor proiecte simple de imbinare a corespondentei. Intr-un fisier de date coloanele reprezinta categorii de informatii si fiecare rand reprezinta o inregistrare completa. Fisierele de date pot fi create cu o multitudine de programe care organizeaza informatiile in coloane si randuri. Pentru a obtine rezultate bune, se configureaza fiierul de date astfel nct fiecare
142

coloan s reprezinte cea mai mic categorie posibil. De exemplu atunci cand acem nevoie de nemele si prenumele unor persoane vom folosi o coloana pentru nume si o coloana pentru prenume in loc de o singura coloana pentru Nume si Prenume. Astfel lucru creste flexibilitatea atunci cand se aranjeaza campurile in documentul principal. Pentru a crea un fiier de date atunci cand se doreste realizarea unei imbinari corespondenta trebuie sa realizam urmatorii pasi: 1. n panoul de activitate mbinare coresponden, selectai opiunea Tastarea unei noi liste, apoi facei clic pe Creare. 2. Se deschide caseta de dialog List de adrese nou cu o list de anteturi de coloane. 3. Facei clic pe Particularizare pentru a modifica anteturile de coloane. Noul fiier se salveaz ca fiier baz de date pentru coresponden (.mdb) n folderul Surse de date personale, aflat in directorul Documentele mele. Fiierul se poate reutiliza pentru viitoarele mbinri de coresponden. Se pot aduce modificri nregistrrilor din fiier deschiznd caseta de dialog Destinatari mbinare coresponden n timpul unei mbinri sau deschiznd fiierul n Access. Cmpuri Cmpurile care insereaz informaii din fiierele de date corespund anteturilor de coloan din fiierul de date. Plasnd un cmp ntr-un document, indicai c dorii ca la acea amplasare s apar o anumit categorie de informaii. Informaiile specifice care se imprim sau se afieaz ntr-un document individual mbinat vor proveni de la un rnd (o nregistrare) din fiierul de date. Cmpurile se pot combina, separndu-le cu semne de punctuaie. De exemplu, pentru a crea o adres, se pot seta cmpurile din document astfel: Nume Nume de familie Adres Localitate, Jude Cod potal Pentru a vedea o list a cmpurilor Word, facei clic pe Cmp n meniul Inserare.
Efectuarea unei mbinri de coresponden Pentru a deschide panoul de activitate mbinare coresponden, mergei la meniul Instrumente, indicai spre Scrisori i corespondene, apoi facei clic pe mbinare
143

coresponden. Panoul de activitate v conduce pe parcursul etapelor de realizare a mbinrii. Panoul de activitate se deschide cu o ntrebare. Trebuie s tie n ce tip de document dorii s mbinai informaiile. Prin etapele procesului de mbinare de coresponden facei deplasarea apsnd pe legturile Urmtorul din partea de jos a panoului de activitate. Dac este necesar s repetai un pas, facei clic pe legtura Anteriorul. 1. Alegerea documentului principal Pentru a alege un format de plic, precum i fonturi pentru adresele expeditorului i ale destinatarului, facei clic pe legtura Opiuni plic. n paii anteriori, ai selectat tipul de document pe care l creai (plicuri). Al doilea pas este alegerea documentului principal, adic, a documentului de pornire pe care dorii s l utilizai pentru a configura plicurile. Opiunile pe care le vedei n panoul de activitate vor fi diferite, n funcie de tipul de document selectat n primul pas.
Utilizare document curent: Documentul curent este documentul deschis n mod curent pe ecran. Dac ai fi deschis un document plic i apoi ai fi deschis panoul de activitate mbinare coresponden, ai fi utilizat aceast opiune. Deoarece ai nceput cu un document necompletat, care nu este n format de plic, aceast opiune nu este disponibil. Modificare aspect document: Aceast opiune este selectat deoarece era deschis un document necompletat cnd ai deschis panoul de activitate mbinare coresponden. Dorii s transformai documentul deschis, necompletat, ntr-un document plic. Dup ce facei clic pe legtura Opiuni plic i alegei dimensiunea plicului i celelalte opiuni dorite, documentul plic va nlocui documentul necompletat. Pornire de la un document existent: Dac avei un document plic care a fost salvat anterior i pe care dorii s l utilizai pentru mbinarea de coresponden, dar ai nceput cu un document necompletat, selectai aceast opiune pentru a nlocui documentul necompletat cu documentul plic.
144

Conectare la un fiier de date
Selectare destinatari nseamn alegerea fiierului de date (denumit aici list) la care dorii s v conectai. n acest pas, v vei conecta la fiierul de date unde sunt pstrate informaiile unice pe care dorii s le mbinai n documente. Avei trei opiuni la dispoziie, i anume: a. Utilizarea unei liste existente: Dac avei deja un fiier de date care conine informaiile pe care dorii s le mbinai, selectai aceast opiune. Apoi, facei clic pe legtura Rsfoire din panoul de activitate pentru a localiza i deschide respectivul fiier. b. Selectare din persoanele de contact din Outlook: Dac dorii s utilizai lista persoanelor de contact din Outlook ca fiier de date, selectai aceast opiune. Apoi, facei clic pe legtura Alegere folder persoane de contact pentru a localiza i deschide folderul corect pentru lista persoanelor de contact. c. Tastarea unei noi liste: Dac nu avei un fiier de date adecvat i dorii s creai unul, selectai aceast opiune. Alegerea nregistrrilor Dup ce creai fiierul de date pe care l vei utiliza la mbinare, se va deschide caseta de dialog mbinare coresponden destinatari. n aceast caset de dialog, avei urmtoarele posibiliti: a. Sortai lista, alfabetic, de exemplu, fcnd clic pe un antet de categorie (coloan). Filtrai lista fcnd clic pe sgeata de lng antet, apoi pe valoarea dup care dorii s filtrai (de exemplu, un anumit cod potal). ntotdeauna se pot afia din nou toate nregistrrile dac se face clic pe sgeat i se face clic pe (Toate). c. Deselectai o caset de selectare alturat unei nregistrri pentru a exclude respectiva nregistrare din mbinare. d. Utilizai butoanele pentru a selecta sau exclude toate nregistrrile sau pentru a gsi
145

anumite nregistrri. Toate acestea se pot face alegnd, sortnd i filtrnd nregistrrile din fiierul de date n caseta de dialog mbinare coresponden destinatari care se deschide automat dup ce v conectai sau dup ce creai un fiier de date. Aranjarea documentului principal 1. Facei clic pe legtura Bloc adres din panoul de activitate mbinare coresponden pentru a aduga un cmp compus BlocAdres la document. 2. Apare caseta de dialog Inserare bloc adres, unde avei ocazia s specificai elementele adresei, precum i formatul pentru numele destinatarului. 3. Dac trimitei coresponden internaional, lsai selectat caseta Formatare adres conform rii/regiunii destinaie pentru a v asigura c adresa va fi formatat corect. 4. Pentru a evita erorile din blocul de adres, facei clic pe Potrivire cmpuri pentru a face manual legtura dintre coloanele din fiierul de date i elementele de adres din cmpul BlocAdres. Aranjarea documentului principal nseamn plasarea de coninut n document. Acest coninut const din: Informaii care rmn aceleai n fiecare copie mbinat. Cmpuri (substitueni) pentru informaiile care sunt unice n fiecare copie mbinat. Cea mai rapid metod de a aduga cmpuri de adres este de a face clic pe legtura Bloc adres din panoul de activitate mbinare coresponden. Dac facei clic pe aceast legtur, se adaug la plic un cmp pre-proiectat BlocAdres. Cmpul BlocAdres este o compilaie din alte cmpuri, cum ar fi Prenume, Nume de familie, Adres potal, Localitate, Jude i Cod potal. Probabil c va fi necesar s potrivii coloanele din fiierul de date cu aceste cmpuri (vei avea ocazia s ncercai acest lucru n timpul sesiunii de activitate practic ce va urma). Examinare Avei posibilitatea s examinai rezultatele mbinrii nainte de a efectua mbinarea. n pasul de examinare, mai avei nc ocazia s adugai sau s eliminai cmpuri, precum i de a limita numrul de nregistrri din fiierul de date care s fie incluse n mbinare. Dup ce ai adugat tot coninutul i toate cmpurile la documentul principal, suntei pregtii s examinai aspectul documentelor mbinate. Cnd facei clic pe legtura Urmtorul n partea de jos a panoului de activitate pentru a v deplasa la pasul de examinare din procesul mbinrii de coresponden, primul document mbinat apare automat. n funcie de cum arat primul document, avei o serie de opiuni la dispoziie:
146
Dac nu arat bine, facei clic pe legtura Anteriorul din partea de jos a panoului de activitate. Revenind la pasul anterior, avei posibilitatea s adugai, s tergei sau s facei potrivirea cmpurilor sau alt fel de corecturi pentru ca informaiile s se afieze corect. Dac totul arat bine, facei clic pe butonul cu sgeat dubl spre dreapta din partea de sus a panoului de activitate pentru a parcurge nc cteva din documentele mbinate. Dac dorii s vizualizai documentul mbinat pentru o anumit nregistrare (rnd din fiierul de date), facei clic pe legtura Gsirea unui destinatar pentru a cuta respectiva nregistrare. Pe msur ce parcurgei documentele, avei posibilitatea s excludei de la mbinare orice nregistrare dac facei clic pe Exclude acest destinatar. Finalizarea mbinrii Dac facei clic pe Imprimare se deschide caseta de dialog mbinare pentru imprimant. Se poate opta pentru a imprima toate documentele pe care le-ai creat, numai un document sau un anumit interval de documente. Dac facei clic pe Editare plicuri individuale se deschide caseta de dialog mbinare ntr-un document nou. n aceast caset de dialog, se aleg nregistrrile pe care dorii s le mbinai ntr-un nou document atotcuprinztor care conine toate documentele mbinate. Cnd suntei satisfcut dup examinarea tuturor documentelor mbinate, atunci este momentul pentru a imprima rezultatele finale.
147
148

Teorie

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teorie

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD

EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD

TEHNOREDACTAREA UNUI DOCUMENT

DESCHIDEREA UNEI APLICATII DE PROCESARE DE TEXT

EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD

sau dublu click pe iconita programului (daca exista pe desktop) .

EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD FEREASTRA APLICATIEI MICROSOFT WORD

EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD

EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD

Informaie Page 1 Sec 1 1/4 At 9,6 cm Ln 12

Col. 1 REC TRK EXT OVR

EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD UTILIZAREA COMENZILOR WORD

EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD MODURI DE VIZUALIZARE A DOCUMENTELOR

Normal View (Vizualizare normala)

EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD

EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD

MODIFICAREA AFISAJULUI BAREI DE INSTRUMENTE

EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD DESCHIDEREA UNUI DOCUMENT EXISTENT

Open(Deschidere)si din casuta de dialog se selecteaza

EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD

EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD DESCHIDEREA MAI MULTOR DOCUMENTE

CREAREA UNUI NOU DOCUMENT

Se realizeaza prin click pe icoana Acesta va avea setarile implicite. sau

EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD

INCHIDEREA UNUI DOCUMENT

EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD SALVAREA UNUI DOCUMENT PE O DISCHETA

EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD

Se introduce un nume fisierului si se apasa butonul Save(Salvare).

FOLOSIREA FUNCTIILOR HELP

EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD

EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD INCHIDEREA APLICATIEI DE PROCESARE DE TEXT

EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD

EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD

EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD

EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD

EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD

EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD

Clic + Shift + clic

Selecteaz o linie n jos

Shift + Page Down

EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD

Shift + Ctrl + End

Shift + Ctrl + Home

Ctrl + Alt + Shift + Page Down

Selecteaz ntreg documentul

FOLOSIREA COMENZII UNDO(ANULARE)

EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD INTRODUCEREA UNUI PARAGRAF NOU

INTRODUCEREA UNOR CARACTERE/SIMBOLURI SPECIALE

INTRODUCEREA UNUI PAGE BREAK INTR-UN DOCUMENT

EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD

COPIEREA, MUTAREA SAU STERGEREA

EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD

COPIEREA SI MUTAREA TEXTULUI INTRE DOCUMENTE ACTIVE

Stergerea textului se realizeaza cu tastele Delete sau Backspace.

EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD

EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD

EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD BUTOANELE BAREI STANDARD

EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD

EDITOARE DE TEXTE - MICROSOFT WORD