Sunteți pe pagina 1din 5

Bi.

netre qI ritrll - natu]ra, corn{irruutur[$[ [nrterrdepenrde:n{a lon

cuvinte pentru valorile pozitive gi negativein general.Noi utilizim aceste in sensullarg, noliunile de ,obine"gi ,,rdu" consemneazd diferitelor lucruri: bun inseamnd,,om bun", rdu inseamni ,,om rdLr".in Diclionarul explicativ al limbii romdne,spre desemnarea mai apoi ca ceva necesar,iar mai apoi, in plan spiritual gi etic, ceea ce exemplu, ,,binele"este definit la inceput ca bun6stare, corespunde morala,eeeace esterecomandabildin punet de vedereetici cu de Ca disciplind filosoficd,eticanu se mai ocupdde toatesemnifica(iile ,,binelui"gi de speciilecorespunzdtoare bine,agacum sint prin analizalimbajului. Ea estepreocupatd, primul rind, de binele moral gi se intereseazd bineleextramoral de doar in in identificate binelui moral. Astfel, din punct de vedereformal, binele-moralpoate fi mdsurain care el esteutil pentru sprijinirea gi impunerea caraclerizatprin aceeacA este un bine la ceva sau instrumentalbun, nu pentru sine, ci pentru altceva bun. De aceeadeterminativul ,,bun",in sensulde,,bun din punct de vederemoral", nu esteenunlatdespreobiecteqi stdri de lucruri obiective,ci exclusivdespre constdin faptul cd binelemoral nu esteo proprietate naturali sau o calitateempiric oameniqi acliuni umane.Motivul pentru aceasta El dimpotrivd,ceeace nu este,dar trebuies6 fie. No{iuneade ,,binemoral" nu este demonstrabilE raportcu obiectele. desemneazd, in gi in deci o nofiune empiricd,ei una normativd,adicd o noliune care are o funclie reglementativd cere un anumit comportament. libertateade a aprobacevapromovatca bun qi de a-1 realizaprin acliune,saude a declaraprin timp, binelemoral presupune acelagi pretenliei de validitate. nonacliunerespingerea binelegi rdul constituieforma sacramentald: estebine qi ce esterdu?", deoarece De fapt, orice moraldincepecu intrebarea ,,Ce pentruom gi societate. Totodatd, de a cea mai generald apreciere valorilor moraleqi de distincliea ceeace esteutil gi ce esteddundtor moralece derivddin ele. no{iunise determind conlinutulaltor concepte cu ajutorulacestor in istoriafilozofiei moraletermenul,,bine"era utilizatin sensrelativ qi absolut.,,Bine"intr-un caz estecevabun, util, pldcut,valoros pentru un individ, iarin alt sensera expresiabinelui, a unei valori in sine, ce nu devine un mijloc pentru a realizaun scop anumit. gi in Binele in sensulal doilea,absolut,este o noliune eticd.Ea exprimdsensulpozitiv al fenomenelor evenimentelor relalia lor cu valoarea suprem6 cu idealul.Iar rdul estecontrarulbinelui. Concep{iilede ,,bine" gi ,,rdu" au apdrut odatd cu morala qi s-au schimbatimpreundcu ea. in istoria filozofiei se afirma c6 nirvana cd Universul estelupta eroici a celor doud inceputuri- binele gi ritul (Zarathustra), r[ul poatefi evitat numai prin ascetism, (Socrate), binelefacepartedin lumeaideilor, iar rdul ia cd (Buddha),cd rdul existdnumai prin faptul cd omul estelipsit de cunogtin{e plicerilor in mod cumpdtat,cd binele supremeste insuqi naqteredin simlurile omului (Platon), cd binele constdin satisfacerea binelenu existd,el exprimi numai starea c6 de Dumnezeu, rdul estegenerat abuzulde libertateal omului (Damaschin), in realitate, iar (existen{ialismul). personalit6lii pe cd a emo{ional6 individului (neopozitivismul), bineleestecondilionat deplinde concep{ia noliuni a fost procesuldevenirii moralei ca atare.in primul rtnd,binele gi a istoric de formare qi cristalizare acestor Procesul spontane. Binele gi rdul naturalesau evenimentelor care nu se atribuiaufenomenelor ca rdul erau concepute nigte valori deosebite, nu premeditatece se sdvirgesc liber. in al doilea rind binele gi rdul inseamnS pur qi simplu ac{iunile libere, ci caracterizeazdac{iunile cu cu in actiunilecaresint corelate mod congtient un anumit standard in ultimd instan{6, idealul.in al treilea rind,binele 9i rdul, ca consolidarea De no(iuni morale, sint legate de experienlaspiritualda omului gi existi prin intermediulacesteiexperien{e. aceea, prin eforturilespiritualeale omului. binelui gi luptaimpotrivardului poatefi ob{inutdcu preponderenfi parcddoudpdr{i ale uneiagi aceleiagi medalii.Ele coreleazd binele qi rdul reprezintd 9i, Dupd conlinutullor imperativo-valoric, desprebine; el riul, deoareceare anumite reprezentdri in acestsens,parcd ar fi intre ele un semn de egalitate.Omul cunoagte este preluiegte binele, pentru cd a sim{it personalca este rdul. Pare utopicd situalia in care omul doregtenumai binele, deoarece de imposibil de a te debarasa rdu ftrd a risca, in acelagitimp, sa pierzi binele. Existenlariului reprezintduneori o condilie sau o binelui. care existenla circumstan{6 insoleqte

Sint ele egale dupd reciproc,fiind dup6 con{inut,intr-o reg6tur6indisolubil'' Binele gi riur sint legateprin aceeacdele se neag6 diferite' au La lor axiologic? aceastdintrebare fost daterSspunsuri statutullor ontologicai sint propo(ionaledup6statutur qi ce se afld intr-o neincetatd binele qi r6ul sint nigteinceputurisimilare ale lumiiconform unei opinii, mai pulin raspindite, a dualismuluietic a devenit'in prima gi de poartadenumirea ,,dualism" ceamai strdlucitdexpresie perpetu' lupt6.o atareinterpretare de preotulpersan religioasd filozoficd din orientul Apropiat,intemeiata 9i jumatatea secoluluial III-lea d.Hr., maniheismul,docrrinti dintre cele doudprincipii: binele(lumina)9i rdul ca urrnarea luptei vegnice c6 El Manes(Mani, Manichaeus). suslinea lumeaa ap6rut mirefiei' se imbind cu cel al luminii 9i strdlucirii,atotgtiin{ei' un Binele in manieraabsolutaera considerat atribut care (intunericul). a pldcerii,iar spiritul raului esteregelebeznelor'fiind careesteinteligentgi frumos,o sursi inepuizabild atotputerniciei, perfec{iunii, infinitul, iar al doilea- finitul' 9i binelein procesulcrealieiqi evolulieilumii. Primul reprezintd luminat temporarqi doar acompaniind Lupta dintre cele doudprincipii' dupdce temporare. actualaa lumii pentrua justifica imperfec{iunile in ca se definegte existen{6 starea ordineabinelui' Pentrueliberarea circa 12 000 de ani, cind esteinstauratd a parcursmai multe faze decite3 000 de ani, se incheiede principiul rdului, precum 9i pentru a se ajunge la,,adevdrata stiinld"' principiului binelui, care a fost f6cut prizonier de c6tre practicareaasceze\ a celibatului' cerea 9i maniheismul qi temporar9i relativ al contradicliilor ideeacaracterului propagd persan, pe de alt6 parte, religia crestind,lafel ca gi maniheismul a binelui 9i pe pamint va veni din nou Dumnezeuqi va introduceo ordine conflictelordintre bine gi r6u qi sosireaunei vremi cind ulterior inceputul lumii ca fiind opera buni a creatorului'Numai armoniei intre oameni. Totodat6, doctrina cregtind apreciaza dintre nivelul uman' sursaei o constituiedualitatea lumi are loc sub semnul contradiclieidintre bine si rf,u. La acestei desfbgurarea sensibildgi egoista9i constituietenta{iaspre r6u, iar sufletul' primul este materie luminatd,schimbatoare, corp qi suflet, deoarece cdtre lumea divind' gi numai prin purificareetico-religioasd estetendinla spre bine 9i incdtuqatde materiacorporala,se elibereaza qi tuturor opozabilitalilordintre bine qi r6u in via{a oamenilor' ca contradicfiain cauz6esteprezentata surs6a tuturor contradicliilor in sufletuluigi intrareaacestuia lumeabinelui etern depindesalvarea De ei Solulia pentrurezolvarea estecondilia religioas6. aceasta (rdul)' in penrruom existadoudposibilitd{i:sd meargd rai (binele)sauin iad de raiul ceresc.invia{a sufleteasc6, dincolo de mormint, lui decit binele qi fericirea,sau riul qi suferin{a'El intrd fie sub obldduirea lntrat fie intr-un loc, fie intr-un altul, omul nu cunoagte in unitate (principiul rdului). in lumea-de apoi deci, binele 9i rdul nu existd Dumnezeu(principiulbinelui), fie sub cea a diavolului din absolut, exterior' in de cu contradictorie, unul deoparle altul, excluzindu-se chip fazelesolaresint izvorul luminii 9i umbreipe c6, carese referala naturabinelui gi raului sus{ine agacum Astfel, opinia cregtina concep{iisunt suslinutede Asemenea in pdmint, tot astfel gi binele qi rdul sunt intr-o interdependen{d raport cu al treilea element. de desprindere caleasprebineleabsolut- spreDumnezeu,iarr6ul esteo binelereprezinta moralereligioase; majoritateainvdlaturilor absolutqi bun, iar rdul esterezultatulunor decizii greqitesau inceputulabsolutqi real este binele divin, sau Dumnezeul Dumnezeu. opliuni ultime nu sa. liber in alegerea insd in fa{a omului std problema de vicioaseale omului, fie chiarprovocate diavol, dar careeste relativ' potenlialabsolut,ce tinde spreabsolut,9i r6u, careesteintotdeauna intre binelegi r6ul absolut,ci intre bine, careestein mod caracterul binele suprem,cu idealul moral ca chip al perfec{iunil'ins6 Astfel. atit binele, cit gi rdul sint relative in raport cu prin intemediul omului, prin deciziile' ac{iunile9i dintre bine gi r6u este absolut.Aceastdcontradicliese realizeazd contradictoriu lui. evalu6rile izvorul idealuluisaubinelui - nu de faptul prin ce se apreciaz6 caracterulnormativqi valoric al binelui gi rdului estedeterminat aceasta a moral constain uniuneaspiritualagenerala oamenilor9i in suprem,ci prin ceeace reprezintaconlinutul lui. Dac6 idealul tot proces, ce impiedicbomul s6 facdbine' atuncirdul va fi tot ce impiedicdacest constdbineleabsolut, remarcd: noliunile de ,,bine"9i de ,,rdu",A' A' Guseinov9i R' G' Apresean din Concretizind, punctulde vedereal confinutului, in{elegerii reciproce' a izoldrii, desparfirii,instrdinarii dintre oameni qi instaurarea a) binele se afirm6 prin depagirea umanitafi; sentimentului,

iubire, iar rdul, adicd riutatea, prin duqmanie, se b) fiind o calitateuman6,binele, adic[ bunatatea, manifest[ prin mild, violenllr. prin raportarea ideealegaturiiindisolubiledintre bine 9i rdu, cd binelenu se poateinlelegedecit inc6 din Antichitatea fost conceput6 vine tot binelede acolopot sd ne vind si relele"' sa la r6u. Dintre filozofii antici, se parec6 Democrita surprinsacestlucru: ,de unde conducd"2.Aceastdidee trece ca un laitmotiv prin Din binepentru oamenipot sd se nascitrele, atunci cind omul nu stie cum sd-l de vedereal intr-un gir de principii etice.in primql rild, noliunile de bine 9i rau, din punctul toat6istoriafilozofiei gi se concretiteaza intr-o unitate,una prin alta.in al doilearind, farda fi gatade a te reciprocai se cunosc sint,in mod dialectic,determinate con{inutului, lui nu aceasta va duce la bine' Spusele Ovidiu: "Vdd si impotrivi r6ului,esteinsuficientde a inlelegerdul gi a i te opunelui, deoarece deci in mine' care de rdul", eare au fost completate apostolul Pavel: ,'Gdsesc acestea. cu stiu ce este binele,dar sdvirsesc, toate. in idei anterioare' al treilea rind, in completarea voiescsd fac bine, legea cd rdul este legat de mine" sunt destulde semnificative binele, din punct de vedere reciproc,dar sint, in mod funcfional,interdependente: binele 9i r6ul nu sint pur gi simplu determinate inldturareardului. Altfel spus,binele real normativ, estesemnificativin opunerearaului gi in mod practic,se materializeazdprin morale formulate fa16de el' reprezint6 facereabinelui, adic6 virtutea caorealizarepracticd activd de cdtre om a cerinfelor $i sociale,binele 9i rdul se utilizeazd la analiza Fiind no{iuni universalede modelarea conduiteioamenilorgi a fenomenelor girul de ordine de idei, estenecesar a lua atitudinefa{6 de urmdtorulfenomen in practica.in aceasta faptelormoralein activitatea util cele mai extremedintre nou 9i vechi,progresqi regres, al consecutiv valorilor morale,bineleqi r6ul reflectanu numai momentele tradi{iile,moravurile,categoriicareocupdo pozilie mai mult cum sint obiceiurile, qi ddun6tor, gi treptelelor mai pulin perceptibile, ci intre bine 9i rdu. saumai pufin intermediard morale optime' In gradelordiferite de bine sau r6u are o mare importanldin liberlateaalegerii unei conduite Determinarea sale'esteceatnai qi caredintre ele, prin consecinlele de situalii critice,apareinvoluntarintrebarea ce posibilitd{ide acliunedispunem putem alegecaleaqi mijloacele justl. in funclie de numarul de altemativecare prezintabinele mai valoros sau rdul cel mai mic3, intre bine 9i riu. Un lucru estesd faci binele activitalii morale.opliunea morala estepivotul activitatii umane,ea constdin alegerea altor oameni'A contribui la inftptuirea rdului, a tolera prin ac{iunele sau r6ul, iar altul estes6 dai posibilitateca r6ul sd se realizeze treaptdcu conqtiin{amorald spre infaptuireardului' A gi r6ul este,din punct de vederemoral, inacceptabil poatefi pus pe aceeagi de o neutr6,deoarece, atarestareesteconceputd congtiinla contribui la inftptuirea binelui, este,din punct de vederemoral, o situa(ie omul in acliunilesale' moralaca cevace vine de la sine,ca ceeace trebuiesd intreprindd a$a dupi cum am mai menfionat, cum nu existd timp, putemvorbi qi desprecoliziuniledintre bine gi rdu, deoarece, in acelagt sau tot astfelnu existdbine absolutsaurdu absolut, bine 9i bine fbr6 r6u qi r6u fdrd bine,intrucit atit binele,cit qi r6ul sint condilionate, qi fi alesde indeplinit,el trebuiesd determine rdul, r6u fbr6 contradicliiinterne.cind omul arede stabilitcareestebinelece urmeazda mai precis,orice determindriale binelui se afl6 in unitate intrucit orice bine exist6in raport contradictoriucu un anumit rdu, sau, noud9i in procesuldevenirii,nu numai ca o treapta ale cu gi dialectica, deci contradictorie, anumitedeterminari raului.Binele rezult6, ale realizate binelui,ci 9i din opoziliacu rdul' in superioara raportcu trepteleanterioare Binele reprezinti ceeace trebuieqi estede in orice bine gi orice r6u sint trepte opozabilegi determinate procesuldevenirii. depagiriirdului, el se fie. Binele este 9i perspectiva dorit s6 fie, pe cind r6ul este ceea ce nu trebuie 9i nici nu este de dorit sd afirmirii rdului. insi chiar qi in acestultim caz, cind posibilitatea condi{iilor care elimina sau ingradesc in proiecteaz6 perspectiva, unui virtual 9i real nega{ia a a prin anulare realaaposibilitdlii de realizare rdului, binele insugi presupune binele tinde s6 se realizeze pentrucb insdEi pen-tru c6 are termen de comparalie' ca atare anumit rdu sau negaliaanumitordetermindriale r6ului. Binele existi cu pe realitatecontradictorie, care oamenii o apreciaza realitateaobiectivda fenomenelorvielii socialenu exista altfel decit ca o
I 3muxa Edil Gardariki,Moscova' R.G.(2000). A.A., Apresean Guseinov, Pi , F i l o s o f i a l r e a c a p d n 6 l a P l a t o n , v o t . I i . ( 1 9 8 4 E.d i t . $ t i i n l i f i c a q i E n c i c l o p e d i c d B u c u r e q t5 2 0 ) E a t Ec r J a n k e l e v i t c h V . ( 1 9 9 7 ) . p a r a d o x u l m o r a i e i . T r a d u s . J a n i n a l a n o q i , p o s t f a l d d e l o n Id in.o q i h i n o x C l u l - N a p o c aC a p l I I

aju{orulnoliunilorde ,,bine"9i de ,,rdu". violen{a, cu ori, el se asociazd brutalitatea, Totodat6, r6ul moral se manifestdin forme complicate.De cele mai multe atit conduite,careproduc efecteddundtoare pentru autor,cit 9i pentru cei minciuna gi alte asemenea huliganismul, cruzimea,giretenia, (spre exemplu, salvareavie{ii unui sau unor in din jur. Uneori, astfel de conduite sint justificate dac6 sint agezate alte circumstanle dau in 16turide la nici un mijloc de acestgen pentrua-gi iar oameniimplic6 gesturide cruzimegi violen!6 chirurgicald, spionii nu se de ducela indepliniremisiunilecomandate alte autoritdli)' intr-un raport de corelafiedialecticd'Ele apar gi Modalit6lile reale ale binelui gi raului sint sinceritatea minciuna, earese afl6 premisa subiectivda sinceritdlii,indiferent cd e vorba despresubiectulcolectiv sau numai (exclusiv)in sfera comunicdrii umane. conqtiin{a are Aga dar, sinceritatea ca premisasubiectivd subiectivaa adevIrului, gi nu adevarulca atare. individual, estecongtiinta ca st6,in cele mai frecventecazuri,adevdrul atare,adicd congtiinlea adevdrului la ea nu adev6rului, adev6rul atare,degi bazaacestei sub raport moral. Totodata,prin minciund se poate adev6rulinleles ca fenomen de reflectaregi deci ca informalie nespecificd o informa{ie sau, mai exact, minciuna poate transmite,tocmai pentru a se realiza ca minciund, transmiteo informalie adevdrat6, pe pentrudistincliadintre adevdr9i sinceritate, relevante dar dar adevdrat6, pa(iald. Acestesitualii sint relativ pulin frecvente, ele sint prin minciund se poatetransmite(nu in mod involuntar)o informa{iefalsd de o parte,dintre eroaregi minciuna,pe de alta parte. a sau poatefi o modalitatede mascare acoperire de totodatdtransmiterea informa{ieadev6rat6 (,,Guramincinosuluiadevargrdiegte"), la insi procedeazi o denivelare dintre adevrr qi eroare, diferen{ei Altfel spus,mincinosulare congtiinla unei alte informalii adevarate. ca informalia adevdratd fiind eronat6,dar, in toate de planuri, el transmiteinformalia eronataca fiind adevdrati, sau transmite incheiecelebrul context,Platon,prin vocea lui Socrate' situaliile,are congtiinlasubiectivd:. diferenleidintre adevarqi fals. in acest dialogHippia,scu un paradoxaparentstraniu: ,,|{umai mincinosulcunoa;te adevdrul"' transmiteadevdrulimpotriva informalionalesint orientatereciprocconcuren{ial sinceritatea gi Sinceritatea minciuna aa aate intr-o angajate ci numai complementare, 9i concurenliale, erorii, iar minciunatransmiteeroareaimpotriva adevarului.Ele sint nu cu nu esteechivalenta adevarul,iar activa gi orientatauna impotriva alteia. Sub raport informalional,totugi sinceritatea contradicfie in in presupune, principiu, adevdrul' iar minciuna presupune, minciuna nu este echivalentdcu eroarea,chiar dacd sinceritatea vitqle't careestelegati de problemamai , in o principiu,eroarea. problemddestulde discutata perimetrulmoraleiesteceaa ,,mincitmii mincitmapoate reducela intrebarea: aceastiproblemdse , generald compromisului admisibil careafost elucidatmai sus.in esen16, a interes sau promovarea unui interes legitim, valiil ori'.minciuna utilizatd pentru apdrarea fi utilizatd ca instrumentpentru apdrarea bolii natura9i consecin{ele ca bolnavilorsd li se dezvdluie valid esteminciundsau nu? Luind teza potrivit careianu esterecomandabil fals6 informalie -, el este,desigur'o cu dac6 aceastaechivareazd o minciund.Dac6 ludm faptul in sine ca lor, se pune intrebarea echilibruluisdu psihic ai bolnavului,menlinerea lui - menajarea nu minciun6.iar dac6il consider6m in sine, ci prin funclionalitatea fapt nu mai poatefi cotat univoc sau exclusivca minciund'Astfel de de careil mai desparte moarteetc. , acelagi moral pe perioada 9i tragicdsauabsurd6' Ele pot fi totugicontroversate situalii se intilnescdeseorigi pot fi numite ,,situa{iilimita", de naturadramatica, atunci Dac6 scopulatinsestevalid gi dacdnu existi alte mijloacepentrua-l atinge, teoriei compromisului. din solu{ionate perspectiva intr-o alt6 valoare,cu caracterfunc{ional sau converteste manipulareainformaliei false nu este ,,minciun6"in sens strict, ci se faptul real al contradicliilorce aparin sfera Dac6 totusi problemanu poate fi solulionatddeontic,trebuiesd acceptim instrumental. Atunci' in faptul real al prezenlei viala uman6a tragicului qi a absurdului' aa deci sd recunoa$tem atare moralei,trebuies6 acceptdm limitarea' insolubile la mdsurile practice pentru prevenirea, de interesul se deplaseaz6 la solulionareateoretica a unei situalii tipuri de situa{ii. acestor inldturarea univoc, ci in univocd a unei situa{ii care, prin natura ei, nu poate fi interpretata Moralitatearezidd aici nu in interpretarea 9i sau absurde,iar sub raport teoretic,sint problematice modalitateapractic6a acestorsitualii, care, sub raport real, sint tragice sau in ca nu valoarea se anuleazd valoare,ci rdminevaloarerealizatd situalii-limit6' in Agadar, situalii limita saude exceplie, echivoce.

in ea se convertegte alt6 valoare,invecinatS.Aceastainseamndcd exceplianu confirm6 regula oarecumexterior qi prin contrast,ci cd excepliaestereguldintr-o situalie de exceplie. ticerii, menfionat[ de O alti situalie relativ &ecventd in viala morald este cea a raportului dintre sinceritategi nonsinceritatea Kant in felul urmdtor: ,*4 tdcea nu tnseamnda minli". Acest enun! al filozofului descrietacit o condilie sau o situalie de constringere: ticere este obligatd din exterior sau autoobligati. ins6, pe de altd tac pentru ca nu pot, nu este permis s6 spun adevdrul,incit aceastd parte, t6cereapoate deveni prin ea ins69i, in anumite contextegi fiind semnificativ utilizatd, elocventdtocmai pentru adevdrulpe care il tace. T6cereasemnificativdpoate fi gi un fel de mirturisire, gi un fel de protest,incit ea esteechivalentulmoral al alegoriei artistice' in situalii specialesau critice, ea poate fi deci justificatd. in acelasitimp, pe de altd parte,a tdcea nu inseamnd,desigur,a minli, dar nici nu inseamnda fi sincer. Dac6 situalia o cere imperios, dacd in joc estepus6, prin tdcere sau viceversa,o valoare major6, atunci intr-o altd antivaloare:lipsa curajului, laqitatea' nu poate deveni culpabild gi echivaleazd cu minciuna, ci se converte$te