CAP IV. RENTABILITATEA SI RISCUL VALORILOR MOBILIARE. MODELUL DE PIATA. INDICI BURSIERI.

Cuprins 4.1. No iuni generale 4.2. Rentabilitatea 4.3. Riscul 4.4. Modelul de pia al rentabilit ii i riscului valorilor mobiliare 4.5. Indici bursieri 4.6. Lucrare de verificare 4.7. Rezumat 4.8. Bibliografie

Obiectivele unit ii de nv are: Dup parcurgerea Capitolului 4 vei fi capabil s demonstrezi c ai dobndit cunotin e suficiente pentru a n elege: ce este i cum se poate calcula rentabilitatea; ce este i cum se poate calcula riscul; care este legtura ntre rentabilitatea titlului i rentabilitatea pie ei; ce este i cum func ioneaz un indice bursier.

4.1. No iuni generale Teoria financiara moderna a formalizat un obiectiv complex al gestiunii investitiilor si anume optimizarea corela iei dintre risc si rentabilitate acestora. Investitia n active financiare , la fel ca oricare alta investitie, comporta anumite riscuri si anumite rentabilitati pe care evaluatorul trebuie sa le cunoasca . Riscurile investi ionale pot fi: 1. Riscul inflational: Riscul infla ional este riscul ca moneda s i piard valoarea de cumprare n timp ce pre urile cresc;

2. Riscul unei afaceri: Riscul unei afaceri se refer la incertitudinea privind cererea pentru serviciile sau produsele pe care le poate oferi o societate i abilitatea manageriala de a aduce profit companiei; 3. Riscul optional: Riscul apare n momentul necesit ii alegerii unui titlu de valoare dintre mai multe existente, toate aparent potrivite, dar existnd posibilitatea n care clientul s aleaga una cu performan e foarte sczute; 4. Riscul momentului: Riscul de a suferi pierderi sau scderi posibile ale ctigului prin cumprri sau vnzri de titluri de valoare ntr-un moment prost ales, n desfurarea afacerilor societ ii; 5. Riscul pietei: Riscul pie ei este legat de incertitudinea asupra nivelului viitoarelor pre uri datorit schimbrii atitudinii investitorilor. Optimismul sau pesimismul investitorilor poate duce la mari schimbri n pre ul valorilor mobiliare, chiar i n cazul unei societ i foarte bine cotate; 6. Riscul creditului: Riscul creditului este o msur a valorii creditului societ ii emitente. Riscul se refer la posibilitatea ca o societate s nu poat plti dobnda sau capitalul n momentul n care a ajuns la scaden ; 7. Riscul solvabilitatii: Solvabilitatea este capacitatea de a converti titlurile de valoare n lichidit i (bani lichizi). Riscul solvabilit ii se refer la modificrile nefavorabile survenite n calitatea titlurilor de valoare cumprate ini ial, aceasta permi nd convertirea lor n bani lichizi fr a suferi penalizari sau pierderi importante; 8. Riscul vandabilitatii: Riscul se refer la viteza i la uurin a cu care un titlu de valoare poate fi cumprat sau vndut fr o schimbare major a pre ului. Un titlu de valoare care se gsete n cantitate mare pe pia i este tranzac ionat activ este foarte vandabil i n consecin lichid; 9. Riscul schimbarii cadrului legislativ: Riscul provine din posibilitatea apari iei schimbrilor cadrului legislativ sau la nivel guvernamental, care pot afecta valoarea titlurilor cumprate.

TEST DE AUTOEVALUARE 1. In momentul de fa , pe pia a financiar romneasc, care crede i c este riscul major i de ce?

4.2. Rentabilitatea

Rentabilitatea unei actiuni este determinata de dou componente ale ctigului intr-o astfel de investitie: dividendul i creterea valorii de pia . Motivatia investitorului de a cumpara o actiune imediat dupa emisiunea ei este dividendul net pe care l aduce aceasta actiune. Dar orice actiune suscita interesul investitorului si pentru o alta componenta a rentabilitatii si anume cresterea valorii de piata n raport cu pretul de achizi ie. Aceasta ultima motiva ie este cea care determina o circulatie bursiera mai mult sau mai putin activa a actiunilor n functie de ctigul scontat prin speculatia bursiera. Asadar, rentabilitatea unei actiuni cuprinde dividendul net (D1) si diferenta de curs dintre pretul de piata (P1) si pretul de achizitie (P0) al respectivei actiuni . Deci, rata rentabilitatii unei actiuni se poate determina astfel :

R=

D1 + P1 P0 *100 P0

Aceasta rata a rentabilitatii este definita ca o rata postcalculata. Aceasta formula nu include taxe, impozite si comisioanele ce nso esc fiecare tranzac ie financiar. Pornind de la aceast formul, se pot determina celelalte mrimi :

P0 =

P1 + D1 1+ R

n care rata rentabilitatii (R) are semnificatia unui coeficient de actualizare a sumei initiale (P0) , pentru a obtine o suma viitoare : P1+D1=P0(1+R),

n care rata rentabilit ii are semnifica ia de rata simpla a dobnzii care ar trebui aplicata unei sume ini iale (P0), pentru a ob ine la sfritul perioadei o sum care nglobeaz dobnda. P0R=D1+P1-P0

R=

D1 P1 P0 , + P0 P0

Deci , rata de rentabilitate a unui activ financiar este data de remunerarea (

D1 ) pe care emitentul o poate asigura investitorului de capital si de cresterea P0 P1 P0 . n termeni concre i , R P0

relativa , n timp , a valorii activului respectiv

reprezinta fructificarea unui leu investit n cumpararea unui titlu respectiv. Calculul ex-post al rentabilitatii are numai aplicatii statistice. Un investitor este interesat de rentabilitatea viitoare a titlului pe care l achizi ioneaz la momentul t0. Pentru aceasta , calculul rentabilitatii viitoare se bazeaza pe studiul rentabilitatilor individuale ntr-o perioada de timp (de exemplu, un an). Seria statistica poate fi compusa din ratele rentabilitatii nregistrate lunar, saptmnal sau la fiecare sedinta. Pe baza frecventelor absolute de aparitie se calculeaza frecventele relative. Pentru a studia speranta matematica de a realiza n viitor o anumita rentabilitate este necesara studierea legii de probabilitate care modeleaza cel mai bine repartitia ratelor de rentabilitate. Numeroasele studii efectuate pe baza unor serii statistice de date au condus la concluzia ca legea de repartitie care aproximeaza foarte bine distributia ratelor rentabilitatii este legea normala. Pe baza acestora, se poate calcula speranta matematica de obtinere a rentabilitatii, prin determinarea valorii medii a rentabilitatii individuale,astfel:

R=

1 n ri * pi , T i =1

unde ri si pi sunt rata rentabilitatii , respectiv probabilitatea de aparitie la momentul i , n este numarul de observatii statistice, iar T este anul n care s-a nregistrat rata anuala de rentabilitate.

4.3.Riscul Prin riscul unui titlu mobiliar se ntelege fie sacrificiul unui avantaj imediat sau absenta unui consum imediat , n schimbul unor avantaje viitoare , fie incertitudinea asupra valorii unui bun financiar nregistrata la o data viitoare. Riscul este dependent de realizarea posibila a unor evenimente cu grad mare de incertitudine sau aleatorii, care definesc natura si evolutia pietelor financiare si, n particular, ale burselor de valori. Analiza riscului unui titlu mobiliar face parte din teoria deciziei n conditii de incertitudine, utilizand, n cele mai multe cazuri, calculul probabilistic. Masurarea riscului cu ajutorul probabilitatilor consta n acordarea de grade de adevar cuantificate (adica probabilitati obiective sau subiective dupa caz) modificrilor posibile ale valorilor elementelor variabile sau aleatorii, care intervin ntr-un calcul global. Aceasta pleac de la principiul potrivit caruia modificarile determina stari diferite si deci masuratori ale consecintelor (de exemplu: asupra rentabilitatii unei investitii pe piata bursiera). Riscul aferent unei variabile fmanciare poate fi determinat daca se cunoaste distributia probabilitatilor acesteia. Astfel, pentru a estima riscul ce nsoteste profitul care se obtine n urma unui plasament de titluri, trebuie studiate mai nti contributiile tuturor factorilor care influenteaza obtinerea profitului si, ca urmare, stabilirea unei distributii ale probabilitatilor corespunzatoare . Distributia, odata stabilita, va fi analizata, iar pentru aceasta se utilizeaza cel mai adesea urmatorii parametri statistici: media, dispersia si abaterea medie patratica. Riscul unui titlu mobiliar se poate calcula fie ca dispersia rentabilitatilor seriei dinamice fata de rentabilitatea medie, fie ca abaterea medie patratica a seriei respective, interpretabila ca o crestere sau scadere a rentabilitatii, n functie de valorile (pozitive, respectiv negative) ale abaterilor individuale. Dispersia se poate asimila cu riscul ca rentabilitatea respectiva sa se
1 n (ri r ) 2 * pi T 1 i =1

abata de la medie.

2 =

Msura cea mai utilizata a acestei dispersii este abaterea medie patratica.

Abaterea medie patratica este

= 2
unde ri, pi si r au semnificatia de rentabilitate individuala , probabilitate de aparitie si rentabilitate medie .Prin simetria abaterilor posibile n raport cu media se poate admite ca riscul este masurabil prin valorile negative ale abaterilor, iar rentabilitatea prin valorile pozitive ale abaterilor. Diferiti cercetatori propun semidispersia (semivariance) ca masura a riscului nregistrrii unor abateri negative.Aceste abateri se pot analiza n raport cu media sau, mai bine , n raport cu un anumit prag minim admisibil de rentabilitate (punct mort) care se cere realizat ca o conditie minima acceptabila. Din analiza seriilor de date bursiere s-a ajuns la concluzia ca distributia cea mai des ntlnita n practica prezint o configura ie simetrica sau normala. Distributia normala este o functie de densitate condusa de legea lui Gauss-Laplace. n tabelele statistice se pot regasi direct valorile functiei pentru orice valoare data a ratei rentabilitatii . n calculele folosite pentru analiza valorilor mobiliare se apeleaza la legea de distributie normala centrata redusa , de medie 0 si abatere medie patratica 1, definita de relatia :
t 2 2

P(t) =

1 *e 2

t=

ri r

Fig.1 Probabilitatile de aparitie a abaterii medii patratice n functie de multiplicatorii acesteia

Pentru a masura variatia rentabilitatii se recurge la determinarea coeficientului de variatie , calculat dupa formula :
v=

Acest coeficient masoara ntinderea distributiei probabilitatilor de aparitie a ratelor rentabilitatii unui titlu si reprezinta o modalitate de masurare a riscului : cu ct coeficientul este mai mare , cu att distributia este mai ntinsa , abaterea medie patratica este mai mare si riscul este mai important. Exemplu: Vom lua ca exemplu cursul actiunii XYZ de la 05.01.2010 pn la 27.02.2010 : DATA 05.01.2010 06.01.2010 07.01.2010 08.01.2010 09.01.2010 12.01.2010 13.01.2010 14.01.2010 15.01.2010 16.01.2010 19.01.2010 20.01.2010 21.01.2010 22.01.2010 23.01.2010 26.01.2010 27.01.2010 28.01.2010 29.01.2010 30.01.2010 CURSUL 4200 4191 4159 4021 3325 3100 3100 3100 3149 3147 3133 3180 3240 3400 3300 3748 3300 3300 3388 3460 VARIATIA -0,21 -0,76 -3,32 -17,31 -6,77 0,00 0,00 1,58 -0,06 -0,44 1,50 1,89 4,94 -2,94 13,58 -11,95 0,00 2,67 2,13 DATA 02.02.2010 03.02.2010 04.02.2010 05.02.2010 06.02.2010 09.02.2010 10.02.2010 11.02.2010 12.02.2010 13.02.2010 16.02.2010 17.02.2010 18.02.2010 19.02.2010 20.02.2010 23.02.2010 24.02.2010 25.02.2010 26.02.2010 27.02.2010 CURSUL 3460 3100 3300 3300 3300 3400 3524 3400 3300 3300 3476 3488 4100 4500 4550 4500 4550 4200 4260 4100 VARIATIA 0,00 -10,40 6,45 0,00 0,00 3,03 3,65 -3,52 -2,94 0,00 5,33 0,35 17,55 9,76 1,11 -1,10 1,11 -7,69 1,43 -3,76

R=

1 n ri * pi =0,15 T i =1
1 n (ri r ) 2 * pi =0,38 T 1 i =1

2 =

 = 2 =0,61

v=

=4,066

PROBABILITATEA 38,30% 68,30% 86,60% 95,40% 98,80% 99,80%

RENTABILITATEA Minima Maxima -0,15% 0,46% -0,46% 0,77% -0,77% 1,07% -1,07% 1,38% -1,38% 1,69% -1,68% 1,99%

TEST DE AUTOEVALUARE 2. Care este legtura dintre rentabilitate i risc?

4.4. Modelul de pia al rentabilit ii i riscului valorilor mobiliare

Preocuparea cotidiana a investitorilor financiari si a gestionarilor portofoliilor de titluri este de a anticipa tendintele de crestere sau de scadere ale indicelui general al pietei bursiere. De aceste tendinte este legata evolutia valorii de piata a fiecarui titlu din portofoliu. Fiecare valoare mobiliara urmareste, mai mult sau mai putin, tendintele pietei. Cnd indicele pietei este n crestere, majoritatea titlurilor au un curs crescator si invers n perioada de scadere. Aceasta relatie ntre rentabilitatea realizata de o valoare mobiliara si rentabilitatea, ca indice general al valorilor mobiliare, este formalizata n cadrul

conceptului de model de piata. Modelul de piata, n forma sa cea mai simpla, reprezinta relatia liniara ce poate exista ntre ratele de rentabilitate constatate, ntr-o perioada de timp, asupra unei actiuni sau asupra unui portofoliu de valori mobiliare si ratele de rentabilitate realizate n aceeasi perioada, prin indicele general al pietei bursiere. Surprinderea acestei caracteristici principale a valorilor mobiliare se face prin utilizarea modelului de piata , elaborat de H.Markovitz si dezvoltat ulterior de W.Sharpe. Ideea centrala a acestui model este aceea ca fluctuatiile de curs ale valorilor mobiliare sunt influentate ,n general , de modificarile indicelui general al bursei si, n particular, de modificarile n conditiile specifice ale societatilor emitente ale titlurilor.Astfel , modelul de piata descompune variatia totala a unei valori mobiliare n doua componente : 1) Riscul sistematic (de piata, nediversificabil) este legat de variatia principalilor indicatori macroeconomici (PIB, rata inflatiei, rata medie a dobnzii, cursul de schimb) , precum si de alte caracteristici ale tarii emitente a valorii mobiliare respective (situatia politica , riscul de tara, etc.). 2) Riscul specific este legat de influenta caracteristicilor specifice fiecarui titlu care se poate descompune la rndul sau n : a) risc sectorial risc specific sectorului de activitate de care apartin valorile mobiliare ale emitentului b) risc specific intrinsec determinat de modificarile n starea economica a firmei emitente Relatia dintre rentabilitatea individuala a valorilor mobiliare si rentabilitatea generala a pietei (rentabilitatea indicelui general al bursei) este evidenta .Modelul de piata reprezinta relatia liniara dintre rentabilitatea individuala a titlurilor sau a portofoliului de titluri , pe de o parte , si rentabilitatea generala a pietei bursiere , pe de alta parte (one-factor model).

RI

RM

Fig.2

Metoda grafica de trasare a dreptei de regresie

Prin metoda grafica a reprezentarii punctelor de intersectie dintre rentabilitatile titlurilor individuale si rentabilitatea generala a pietei , se determina functia de regresie a acestor variabile. Prin metoda celor mai mici patrate , se pot determina parametrii acestei functii. Functia care aproximeaza corelatia dintre rentabilitatile titlurilor individuale si rentabilitatea generala a pietei este o dreapta , numita dreapta de regresie. Panta acestei drepte semnifica volatilitatea actiunii, sensibilitatea rentabilitatii actiunii la modificarea rentabilitatii pietei.Imprastierea punctelor de intersectie fata de dreapta de regresie da masura caracterului sistematic sau nesistematic al riscului de variatie a rentabilitatii titlului sistematic va avea o pondere mai mare si invers. Ecuatia dreptei de regresie care , statistic , ajusteaza cel mai bine punctele de variatie este : : cu ct punctele individuale de intersectie se afla mai aproape de dreapta de regresie , cu att riscul

Ri = i + iRM + i
unde Ri rata rentabilitatii , estimata pentru titlul i

i parametru al functiei, egal cu Ri atunci cind RM=0

i coeficient de regresie , de volatilitate (beta)

RM rata rentabilitatii pe piata (indicele general al bursei)

i parametru specific titlului i, masoara riscul individual

Volatilitatea ac iunilor Cel mai important dintre parametrii functiei de regresie este coeficientul beta , care exprima rentabilitatea marginala a titlului i , n raport cu rentabilitatea generala a pietei. Coeficientul beta se determina pe baza observatiilor asupra rentabilitatilor privind titlul i si rentabilitatea generala a pietei.Se calculeaza mai nti cele doua rentabilitati :

Ri =

Ri

si RM =

RM

Aflarea coeficientului beta se face prin metoda celor mai mici patrate , prin egalarea cu 0 a minimului patratelor diferentelor :

(R R ) = [R ( + R )]
2 i i i i i M

= minim

Din calcule rezulta coeficientul beta :

i =

(Ri Ri )(RM RM ) RiRM 1 ( Ri RM ) i =1 n

i =1

(RM RM )

RM 2 n ( RM )

Cu ct coeficientul este mai ridicat , cu att riscul sistematic de piata al titlului respectiv este mai mare. Coeficientul beta se poate determina si prin mpartirea covariatiei ratelor rentabilitatii titlului I cu cele ale pietei bursiere la dispersia indicelui general al pietei bursiere.

i =

iM 2M

unde iM =

1 T Rit Ri RMt RM si T 1 t =1

)(

2M =

1 T ( RMt RM ) 2 T 1 t =1

Covariatia rentabilitatilor pietei bursiere cu ele nsele (MM) este chiar dispersia acestora 2 M , deci beta este egal cu 1:

M =

MM 2 M = =1 2M 2M

Coeficientul beta al titlurilor individuale exprima deci cantitatea de risc sistematic al titlurilor : de cte ori covariatia rentabilitatii acestora cu rentabilitatea de piata este mai mare dect riscul de piata. Parametrul alfa al functiei de regresie se obtine din acelasi sistem de ecuatii rezultat prin metoda celor mai mici patrate si utilizat pentru calculul coeficientului beta ;

i =

Ri R 2M RM RiRM 2 n R 2 M ( RM )

Grafic , parametrul alfa reprezinta intersectia dreptei de regresie cu axa verticala de coordonate si semnifica valoarea rentabilitatii titlului I , atunci cnd rentabilitatea generala de piata este 0. Parametrul alfa poate lua valori pozitive , negative sau nule , n functie de instabilitatea pietei titlurilor de la o perioada la alta, dar variatia acestui parametru nu prezinta o mare importanta. Analog se poate descompune riscul unui titlu mobiliar I , astfel:

2 i = 2 i 2 M + 2 i + 2 cov( RM , i) ,

determinndu-se

astfel

cele

doua

componente ale riscului unui titlu mobiliar: riscul sistematic rs = 2 i 2 M si riscul specific (diversificabil) rd = 2 i .
Exemplu: vom lua tot cursul actiunii XYZ , pe o perioada de o luna :

DATA 02.02.2010 03.02.2010 04.02.2010 05.02.2010 06.02.2010 09.02.2010 10.02.2010 11.02.2010 12.02.2010 13.02.2010 16.02.2010 17.02.2010 18.02.2010 19.02.2010 20.02.2010 23.02.2010 24.02.2010 25.02.2010 26.02.2010 27.02.2010

CURSUL 3460 3100 3300 3300 3300 3400 3524 3400 3300 3300 3476 3488 4100 4500 4550 4500 4550 4200 4260 4100

VARIATIA Actiunii Pietei 0,00 2 -10,40 -4 6,45 3 0,00 1 0,00 1 3,03 1 3,65 2 -3,52 -1 -2,94 -1 0,00 2 5,33 3 0,35 1 17,55 7 9,76 4 1,11 3 -1,10 -2 1,11 -2 -7,69 -3 1,43 2 -3,76 -1

Ri =

Ri

=1,018 =0,9

RM =

RM

i =

(Ri Ri )(RM RM ) RiRM 1 ( Ri RM ) i =1 n

i =1

(RM RM )

RM

1 2 ( RM ) n

=0,9844

i =

Ri R 2M RM RiRM = -0,8304 2 n R 2 M ( RM )

Se observa ca actiunea are o rentabilitate medie de 1,018% n perioada 2-27 februarie 2010 , n timp ce rentabilitatea pietei este mai mica , respectiv de 0,9% n aceeasi perioada.

Actiunea XYZ are un coeficient beta de 0,9844 ceea ce semnifica faptul ca la o modificare a rentabilitatii pietei cu 1% , actiunea se va modifica cu 0.9844%, o modificare foarte apropiata de cea a pietei. Deci dreapta de regresie care ajusteaza cel mai bine punctele de variatie este :

Ri = i + iRM + i =-0,83+0,9844*RM+i
TEST DE AUTOEVALUARE 3. Ce n elege i prin risc de pia i cum poate fi comensurat?

4.5. Indici bursieri

Analiza unei pie e bursiere se realizeaz, ca pentru orice alt sector al economiei na ionale, cu ajutorul unor indicatori. Fiecare burs de valori are sistemul su propriu de indicatori, numiti indici bursieri. Indicele bursier este indicatorul statistic care reflecta evolutia n timp a pietelor de valori mobiliare si a cursului valorilor mobiliare de pe pietele respective. Acesta se calculeaza zilnic (sau chiar n timp real) pe baza cursurilor unor actiuni reprezentative pentru evolutia pietei respective. Indicii se pot calcula fie pentru ansamblul unei piete bursiere, fie dupa alte criterii, ca de exemplu indici calculati pe diferite domenii ale economiei: constructii de masini, industria alimentara, etc. Semnificatia indicilor este data de structura acestora. Astfel, indicii din prima generatie, n structura carora se cuprind actiuni ai caror emitenti apartin aceluiasi domeniu de activitate (Dow Jones Industrials, Financial Times, Nikkei etc.), au o capacitate de informare limitata.

Indicii din generatia a doua, denumiti si indici compoziti (NYSE pe piata New- York-ului, FT-SE 100 pe piata Londrei sau TOPIX pe piata japoneza), au un grad de relevanta mai ridicat, datorita cuprinderii unui numar mai mare de firme apartinnd unor domenii de activitate diferite, inclusiv institutii bancare, de asigurari, firme din ramura transporturilor, telecomunicatiilor etc. Alcatuirea indicilor din generatia a doua s-a realizat pe baza unor cerinte precum: a) selectarea eantionului de firme incluse in structura indicelui bursier, innd seama de faptul ca acesta trebuie sa exprime evolutia pietei in general; b) atribuirea unei anumite importante prin: - pondere egala pentru toate valorile mobiliare din structura indicelui; - pondere cu capitalizare bursiera; - fara pondere, prin luarea in considerare numai a cursurilor valorilor mobiliare; c) alegerea datei de referinta pentru care indicele se echivaleaza cu 100, 1.000 sau 10.000 puncte, in functie de reglementarile pietei. Indicele aferent oricarei alte perioade exprima o crestere sau o diminuare fata de perioada de baza. Criteriile de selectare a valorilor mobiliare ce compun indicele bursier sunt: - grad de capitalizare bursiera ridicat; - grad mare de dispersie, adica difuzia valorilor mobiliare in randul detinatorilor sa fie foarte mare; - cotarea valorilor mobiliare sa se realizeze prin sistemul bursei informatizate; - structura valorilor mobiliare ce compun indicele sa urmeze repartitia pe sectoare de activitate a titlurilor inscrise in cota oficiala a bursei. Introducerea unei valori mobiliare in structura indicelui reprezinta pentru emitent o consacrare, titlul respectiv fiind considerat o valoare sigura. Principalii indici bursieri sunt specifici pietelor din Marea Britanie, Statele Unite ale Americii si Japonia. In ultimii ani, insa, internationalizarea pietelor bursiere a determinat aparitia si utilizarea unor indici internationali.

Indici ai Bursei de Valori Bucuresti sunt: - indicele BET (Bucharest Exchange Trading), ce a fost creat pentru a reflecta tendinta de ansamblu a preturilor celor mai lichide si mai solide 10 actiuni tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti. Data de referinta pentru acest indice este 19 septembrie 1997, data de start este de 22 septembrie 1997, iar valoarea de start a fost de 1.000 puncte. Pentru a compensa orice efect artificial datorat modificarilor de capital social sau preturilor actiunilor ca urmare a divizarii acestuia, valoarea indicelui este ajustata cu un factor de corectie in ziua in care are loc schimbarea ce afecteaza pretul actiunii. Regulile selectiei celor 10 actiuni care formeaza portofoliul indicelui sunt: actiunile trebuie sa fie cotate la Categoria I a bursei; actiunile trebuie sa aiba cea mai mare capitalizare bursiera; actiunile trebuie sa fie cele mai lichide (se urmareste ca suma totala

a tranzactiilor din portofoliul indicelui sa fie cel putin 70% din valoarea totala tranzactionata). Prin constructie (metodologie de calcul, reguli de selectie a actiunilor si actualizare) el are scopul de a furniza o baza adecvata pentru tranzactiile derivate pe indici. Acestea sunt options, futures si combinatii ale acestora. Tranzactionarea instrumentelor derivate pe indici are ca scop acoperirea riscului investitorilor in actiunile ce compun portofoliul indicelui, prin angajarea de tranzactii pe instrumente derivate in sensul invers al celor pe valorile mobiliare respective. Indicele BET permite managerilor de portofoliu calcularea coeficientului beta, avand astfel la dispozitie o masura mai precisa a volatilitatii actiunilor cotate. Coeficientul beta este un indicator al variabilitatii (volatilitatii) cursului actiunii (mai exact covarianta unui tip de actiuni in raport cu ansamblul pietei). Prin definitie, indicele bursei are un coeficient beta de 1, deoarece el reprezinta tendinta generala a pietei. Coeficientii beta sunt calculati de specialisti si prezentati in tabele actuariale.

- indicele BET-C, ce a fost creat datorita necesitatii unei reprezentari complete a evolutiei preturilor titlurilor tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti, fiind calculat pe baza tuturor societatilor cotate la bursa. La data de 17 aprilie 1998, Bursa de Valori Bucuresti a dat publicitatii al doilea indice oficial al sau, si anume indicele compozit. Denumirea abreviata a acestuia este BET-C, data de referinta fiind 16 aprilie 1998, iar valoarea de start, ca si in cazul indicelui BET, de 1.000 puncte. Aceasta masura a fost luata datorita necesitatii unei reprezentari complete a evolutiei preturilor titlurilor tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti. Indicele BET-C este calculat ca si indicele BET, si anume este egal cu media ponderata cu capitalizarea bursiera a preturilor titlurilor aflate in portofoliul indicelui. Preturile folosite sunt preturi medii. Baza indicelui contine preturile medii din data de referinta (16 aprilie 1998). Aceasta formula este similara celei folosite in cazul indicilor din generatia a II-a (S&P 500, FT-SE 100, CAC 40, ATX etc.) Datorita faptului ca scopul principal de creare a indicelui compozit este de a reflecta evolutia tuturor actiunilor tranzactionate, in cosul indicelui vor fi automat incluse noile societati pe masura ce sunt cotate, in ziua urmatoare dupa formarea pretului de piata. Pentru a compensa orice efecte artificiale asupra pretului de piata (datorate adaugarilor de noi titluri, a divizarilor/consolidarilor de actiuni, fuzionari de firme sau orice modificari ale capitalului social), valoarea indicelui este ajustata (indicele este racordat) cu un factor de corectie in ziua in care are loc schimbarea care afecteaza pretul. Astfel, se asigura continuitatea si comparabilitatea valorilor indicelui. Factorul de corectie este valoarea indicelui din ziua anterioara modificarii indicelui si cosului. Valoarea indicelui este calculata in timp real si afisata atat pe tabela electronica, cat si pe toate terminalele agentilor din ringul bursei sau conectate la distanta la sistemul de tranzationare automata.

- indicele BET-FI, ce monitorizeaza evolutia celor 5 SIF-uri listate la bursa de valori. Indici ai pie ei Rasdaq sunt: - indicele Rasdaq-C, calculat pe baza evolutiei cursurilor tuturor societatilor listate pe piata Rasdaq. El urmareste sintetizarea tendintei globale a preturilor actiunilor emise de societatile listate pe piata Rasdaq. Din punct de vedere al metodologiei de calcul, indicele Rasdaq Compozit se incadreaza in familia de indicilor bursieri ponderati prin capitalizarea de piata. - Indicele RAQ-I, calculat pe baza actiunilor inscrise la categoria I a Rasdaq; - Indicele RAQ-II, calculat pe baza actiunilor inscrise la categoria a II-a a pietei. Urmarirea evolutiei valorilor acestor indici pe o anumita perioada poate evidentia tendinta generala de evolutie a cursurilor pe piata bursiera. Indicii bursieri pot fi folosi i i n construc ia contractelor futures, options etc.
Exemplu:

Clientul A incheie la 1 aprilie anul N, pe piata americana, o tranzactie pentru cumpararea a 10 contracte futures pe indicele bursier Dow-Jones, cu scadenta in luna septembrie, la cursul de 10.737,46 puncte. La 30 mai anul N clientul A isi inchide pozitia printr-o operatiune de sens contrar la 10.824,58 puncte. Care va fi rezultatul tranzac iei pentru clientul A? 01.04. N: valoare tranzactie (cumparare) = 10.737,46 puncte * 10 contracte = 107.374,6 puncte 30.05. N: valoare tranzactie (vanzare) = 10.824,58 puncte * 10 contracte = 108.245,8 puncte Rezultat final = profit = 871,2 puncte Rezultat final in unitati monetare = rezultat final in puncte * multiplicatorul specific pietei americane = 871,2 puncte * 500 USD = 435.600 USD

TEST DE AUTOEVALUARE 4. Accesnd manualul indicelui ce este disponibil la www.bvb.ro, s se

compare ntre ei principalii indici ce caracterizeaz pia a bursier romneasc. Care indice reflect din punctul vostru de vedere cel mai bine realitatea?

4.6. Lucrare de verificare

Din evolu iile rentabilit ilor titlului Ri i pie ei RM s-au putut centraliza urmtoarele date: Nr de apari ii 5 15 8 7 9 11 12 Ri(%) -1 3 5 9 23 24 25 RM(%) 2 8 14 15 17 20 29

In baza acestor observa ii calcula i riscul rentabilit ii pie ei, covarian a dintre rentabilitatea pie ei i a titlului, coeficientul de volatilitate beta al titlului, parametrul alfa i interpreta i rezultatele.

4.7.Rezumat

Investi ia n active financiare , la fel ca oricare alt investi ie, comport anumite riscuri i anumite rentabilit i pe care evaluatorul trebuie s le cunoasc . Un investitor este interesat de rentabilitatea viitoare a titlului pe care l achizi ioneaz la momentul t0. Pentru aceasta, calculul rentabilit ii viitoare se bazeaz pe studiul rentabilit ilor individuale ntr-o perioad de timp. Legea de

reparti ie care aproximeaz foarte bine distribu ia ratelor rentabilit ii este legea normal. Riscul unui titlu mobiliar se poate calcula fie ca dispersia rentabilit ilor seriei dinamice fa de rentabilitatea medie, fie ca abaterea medie ptratic a seriei respective, interpretabil ca o cretere sau scdere a rentabilit ii, n func ie de valorile (pozitive, respectiv negative) ale abaterilor individuale. Modelul de pia , n forma sa cea mai simpl, reprezint rela ia liniar ce poate exista ntre ratele de rentabilitate constatate, ntr-o perioada de timp, asupra unei ac iuni sau asupra unui portofoliu de valori mobiliare i ratele de rentabilitate realizate n aceeai perioad, prin indicele general al pie ei bursiere. Modelul de pia descompune riscul total al unei valori mobiliare n dou componente : risc sistematic (este legat de varia ia principalilor indicatori macroeconomici) i risc specific (este legat de influen a caracteristicilor specifice fiecrui titlu). Cel mai important dintre parametrii func iei de regresie este coeficientul beta , care exprim rentabilitatea marginal a titlului, n raport cu rentabilitatea general a pie ei. Indicele bursier este indicatorul statistic care reflect evolu ia n timp a pie elor de valori mobiliare i a cursului valorilor mobiliare de pe pie ele respective.

4.8. Bibliografie

-Anghelache, Gabriela, Pia a de capital. Caracteristici, evolu ii, tranzac ii, Ed. Economic, Bucureti, 2004. -Dragot, Victor; Dragot Mihaela; Dmian, Oana; Mitric, Eugen, Gestiunea portofoliului de valori mobiliare, Ed. Economic, Bucureti, 2003. -Dragot, Victor; Dragot, Mihaela; Obreja Braoveanu, Laura; Stoian, Andreea; Lipar, Carmen; Cetean, Elena, Pie e i sisteme financiare, Ed. ASE, Bucureti, 2008. -Dragot, Victor Evaluarea ac iunilor societ ilor comerciale, Coedi ie Ed. Economic i Ed. IROVAL, Bucureti, 2006. -Stancu, Ion Finan e, Editia a IV-a, Editura Economic, Bucureti, 2007. -Stancu, Ion (coordonator) Finan e,Pie e financiare i gestiunea portofoliului, Vol I, Edi ia a II-a, Editura Economic, Bucureti, 2004 www.bvb.ro www.kmarket.ro